Sunteți pe pagina 1din 9

CELULA – UNITATEA STRUCTURALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ A VIEȚII

1.1. STRUCTURA; ULTRASTRUCTURA ȘI ROLUL COMPONENTELOR CELULEI

Definiție: celula este unitatea de bază structurală, funcțională și genetică a tuturor organismelor.

În lumea vie există două tipuri fundamentale de celule: celula procariotă și celula eucariotă.

CELULA PROCARIOTĂ
(grec. pro = înainte de, karion = nucleu)
Caracterizează structura organismelor din Regnul Procariota (Monera): bacteriile și algele
albastre verzi (cianobacterii).
Structură:
a. Membrană celulară = plasmalemă:
- Este de natură lipo-proteică
- Este acoperită de un perete celular rigid format din mureină
- Prezintă o invaginare numită mezozom cu rol în respirație
b. Citoplasma:
- Este vâscoasă, lipită de curenți citoplasmatici
- Conține numai ribozomi, organite citoplasmatice foarte mici formate din ARN și
proteine ce au rol în sinteza proteinelor
c. Nucleoid = material genetic lipsit de înveliș nuclear
- Este reprezentat de un singur cromozom de formă circulară, format din ADN și ARN
- Se prinde de mezozom
CELULA EUCARIOTĂ

(grec. eu = adevărat; karion = nucleu)

Caracterizează structura organismelor din regnurile PROTISTA, FUNGI, PLANTE și ANIMALE.

1. ÎNVELIȘUL CELULEI:
A. Membrana celulară = plasmalemă
Roluri:
- Protejează mediul intern al celulei
- Conferă formă celulei
- Prezintă permeabilitate selectivă = permite trecerea numai anumitor substanțe

Structură:
- Membrana este formată din fostolipide și proteine
- Prezintă modelul în mozaic fluid ce constă în dublu strat de fosfolipide în care sunt
înglobate proteine.

B. Peretele celular:
- Este întâlnit la ciuperci (Fungi) unde este format din chitină, la alge și la plante (regnul
Plante) unde este format din celuloză, hemiceluloză și substanțe pectice.
- Se formează cu participarea membranei plasmatice
Roluri:
- Solidarizează celulele
- Menține forma celulelor
- Conferă rezistență
- Permite schimburile de substanță dintre celule și mediu
Celula eucariotă animală nu prezintă perete celular!
2. CITOPLASMA
- Este masa fundamentală a celulei ce ocupă spațiul dintre membrană și nucleu
- Formată din două părți: - o parte nestructurată numită hialoplasmă ce se prezintă ca un
sistem coloidal (mai mult sau mai puțin vâscos)
- O parte structurată reprezentată de organite citoplasmatice și incluziuni citoplasmatice.
Organitele citoplasmatice sunt : comune și specifice

ORGANITELE CITOPLASMATICE COMUNE:

1. RETICULUL ENDOPLASMATIC (RE):


- Se prezintă ca un sistem de canalicule ce face legătura dintre membrană și nucleu,
asigurând transportul de substanțe în toată citoplasma, inclusiv în spațiul din jurul
nucleului;
- Există două forme:
a. REN (neted) are rol în sinteza lipidelor și în metabolismul glicogenului
b. REG (granulos-rugos) asociat cu ribozomii, cu rol în sinteza proteinelor

2. RIBOZOMII = granulele lui Palade


- Lipsiți de membrană
- Au dimensiuni foarte mici
- Sunt formați din ARN și proteine
- Au rol în sinteza proteinelor
3. LIZOZOMII
- Formațiuni veziculare delimitate de o membrană simplă
- Conțin enzime hidrolitice
- Au rol în digestia intracelulară
- Se găsesc în număr mare în leucocite (globule albe), celule sanguine ce au rol în apărarea
organismului.
4. APARATUL GOLGI
- Cuprinde totalitatea dictiozomilor din celulă
- Se află localizat în apropierea nucleului
- Un dictiozom este format din cisterne (saculi) și din micro- și macrovezicule
- Rol secretor
- Dezvoltat în celulele secretoare.
5. MITOCONDRII = „ centrale energetice ale celulelor”
Structura:
- Membrană dublă; cea externă este netedă, iar cea internă este cutată; cutele se numesc
criste mitocondriale. Ele conțin enzime OXIDO-REDUCĂTOARE;
- Matrix ce conține ADN, ARN, etc. => sunt capabile de autodiviziune;
- ROL: respirația celulară prin care se formează energie (ATP-ul = substanță ce stochează
energia)
- Număr mare de mitocondrii întâlnim în celulele cu activitate intensă (celule hepatice,
celule musculare striate, etc.)
6. VACUOLE
- Sunt delimitae de o membrană simplă numită tonoplast
- Conțin suc vacuolar = amestec de apă cu săruri minerale, glucide și enzime
- În celula animală au caracter temporar

Roluri:

- În circulația apei
- În eliminarea unor deșeuri celulare
- În realizarea digestiei la protozoarele unicelulare (euglena, amiba, etc.) și pluricelulare
(spongieri)

7. CENTROZOMUL = centrul celular


- Este specific majorității celulelor animale
- Se află lângă nucleu
- Este format din 2 corpusculi cilindrici numiți centrioli, înconjurați de o zonă
citoplasmatică densă
- Are rol în diviziunea celulară, în formarea fusului de diviziune
- Lipsește în neuron => neuronul nu se divide

ORGANITE CITOPLASMATICE SPECIFICE

1. PLASTIDELE = sunt specifice celulei vegetale

Clasificare:
a. Leucoplaste = plastide incolore (nu au pigmenți)
- Au rol în depozitarea unor substanțe de rezervă:
 Amidon => amiloplaste (cartof)
 Lipide => oleoplaste (floarea soarelui)
 Proteine => proteoplaste (fasole)
b. Cromoplaste = conțin pigmenți galbeni, portocalii, roșii.
- Dau culoare petalelor, unor frunze sau unor rădăcini (morcovul)
c. Cloroplaste
Structură:
- Membrană dublă; cea externă netedă iar cea internă lamelată. Lamelele se numesc
tilacoide stromatice. Între două lamele stromatice succesive se află discurile grana ce
conțin pigmenți asimilatori.
- Stroma = substanță fundamentală ce conține ADN, ARN, etc.

- Pigmenții asimilatori sunt : clorofilieni (clorofila a, b, etc.) și carotenoizi (caroten)


- Aceștia au rolul de a absorbi radiațiile luminoase și de a transforma energia luminoasă
în energie chimică.
- Rolul cloroplastelor constă în realizarea fotosintezei, procesul specific plantelor verzi de
a-și sintetiza substanță organică din substanțe anorganice numai în prezența luminii.

2. MIOFIBRILE specifice celulei musculare


 Conțin două tipuri de proteine contractile : ACTINĂ și MIOZINĂ
 Au rol în realizarea contracției musculare.

3. CORPUSCULII NISSL = corpii tigroizi sunt specifici neuronului


 Au rol în sinteza proteinelor nuronale

4. NEUROFIBRILELE sunt specifice neuronului


 Au rol în susținerea neuronului și conducerea impulsului nervos.
NUCLEUL (grec. Karion = nucleu)

- Coordonează toate activitățile celulei


- Conține informația genetică și are rol în transmiterea acesteia
- După numărul de nuclei celulele pot fi:
 Uninucleate – majoritatea
 Binucleate – hepatocite (celulele ficatului)
 Polinucleate – fibra musculară striată
 Anucleate (fără nucleu) – hematiile adulte

STRUCTURĂ:
- Membrană dublă cu pori
- Carioplasmă formată din cromatină și unul sau mai mulți nucleoli
 Cromatina este formată din ADN, ARN, proteine, etc., din ea se vor diferenția
cromozomii la începutul diviziunii celulare;
 Nucleolii sunt dormați din ARN și proteine; au rol în diviziunea celulară;
Acizii nucleici sunt reprezentați de ADN și ARN. Aceștia sunt formați din nucleotide. Prin
înlănțuirea nucleotidelor se formează o catenă (lanț) polinucleotidică.

ADN -ul

- Conține informația ereditarăa organismelor


- Este dublu catenar fiind format din două catene polinucleotidice înfășurate în jurul unui
ax comun formând structura numită dublu – helix.

ARN – ul

- Are rol în procesul de sinteză al proteinelor


- Este localizat în nucleu și în citoplasmă
- Este de regulă monocatenar
- Tipuri:
 ARN mesager (ARN m) – copiază informația genetică dintr-o catenă a ADN – ului;
 ARN de transport (ARN t) – transportă aminoacizii la locul sintezei proteice;ARN
ribozomal (ARN r) – intră în alcătuirea ribozomilor.

CROMOZOMII
- Sunt structuri permanente ale nucleului, dar vizibili la microscop numai în timpul
diviziunii celulare.
- Procariotele au un singur cromozom de formă circulară format din ADN dublu catenar.
- Eucariotele prezintă număr variabil de cromozomi de dimensiuni diferite deoarece
cantitatea de material genetic este mai mare decât la procariote.
Totalitatea cromozomilor existenți în celulă reprezintă setul de cromozomi (n).
După numărul de seturi de cromozomi există celule:
 Diploide (2n) = celule somatice (ale corpului)
 Haploide (n) = celulele reproducătoare (gameți)

Exemplu : la om
2n = 46 cromozomi (celulele corpului)
n = 23 cromozomi (spermatozoizii și ovulele)
Un cromozom metafazic este format din două cromatide, paralele ce sunt unite într-un punct
numit centromer.

S-ar putea să vă placă și