ARTA PE OM - Look-ul si intelesul semnelor vestimentare =~ te OOooogd ° « Eo ~ eo CE : compania a ae oe one » i Adina Nanu >MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE DIRECTIA GENERALA A iNVATAMINTULUI PREUNIV! ‘Avizul nr. 24000 / 3 ianuarie 2001 torial ql reaizare: COMpania plicatie ar fi aceea ci pata alba, avind mai mare putere de expansiune ~ reflectin lumina fn toate partile -, are tendinta de depisi graniele, de a se « revirsa » peste ma ginile obiectului. Probabil insi c¥ intervir aici si asociatia tactilé proap: iar intunecos = departat, in umbri. pe un fond cor ‘gras va apirea mai mai luminos Oricum, consecinta este ci trastant, 0 persoani fn alb si mai subtire in negru O persoa putin grasi Ia mare, fi sau pe zipadi, unde albul se contopeste c fondul, decit intr-o zi de toamn’, pe o str: di cenusie, unde albul se va detasa net. Ca si in exemplele enuntate vorbind desps culoare, siluete colorate cu fondul di nastere unc efecte spatiale, de aparenti apropiere sa depirtare de privitor. grasi in alb va pirea inst m ro lumind intens observim cum contrastul unSenzatiile ponderale som mem Greutatea se simte cintirind in m obiect, tras in jos de forta gravitatiei, deci tot tactil, Probabil 3, prin asociere cu den sitatea diferiti a aerului si a pimintului, va- Iorile luminoase par ase fnilta, iar cele dense, a cobort 18 valoarea cea mai intensé la baz di senzatia de echilibra i stabilitate (hopa-Mitica) lumi- nozitatea din partea de sus produce un efect ascendent, de usurare, evaporare: un cap blond pare mai usor decit unul brun (peruca albi din secolul al XVMIi-lea, vaporoasi) f Intensitatea cromaticd in partea de sus 4 greutate personalititii si expresiei (de exem- plu Napoleon cu bicom negru), pe cind luminozitatea bazei di. imponderabilitate (cipici de balet albi sau roz) = concentrarea valorilor intense asupra briului sugereazi agilitate in jurul unui ax asigurat (ca in costumul popular rominese). Auzul Prezenfa umani este perceputi si gratie urechii, Auzul poate fi atras de clinchet de clopotei, de britiri sunitoare, sau mingiiat de fosnetul delicat al mitisii (in Pe aripile vintului, negresa Mamy is de jupon). dorea un astfel a AA nt Mirosul se ueeeeeecae Pentru a se invalui in miresme, frumoasele Egiptului antic purtau pe crestet cutiuge cu creme care, topindu-se la soare, rispindeau parfumuri orientale. in perucile albe ale doamnelor din Franta secolului al XVIII-lea se ascundeau sticlute cu api pentru flori proaspete, aga cum, mai tirziu, domnii fineau sub rever fiole cu api pentru floarea de la butonieri. in secolul al XIX-lea arome suave, delicate de levintick si paciuli erau rispindite de flori Valorie luminease, upoare, par se nila, fr cele intunecate (dense), rele, par a ober, © fused sau © pereche de pantaion! Intunecati ‘comunicd 0 atitadine sigurd de sine, «cu picioarele pe pamint», pe cind culorle deschice sau albul Is baza slluetel sugereasa deplasarea ‘yoara,sprinara.Yeqmintul poate f alcseue din biveerd sunicoare, care sale fn rtmul dansull Statuia Zifsbarbore, cemplal din ‘Gyaraspur — Indl 72 uscate in siculete de pinzi tinute fntre rufe in primele decenii ale secolului XX creste~ rea interesului europenilor pentru tinuturi ste sa manifestat nu numai prin admiratia pentra sculptura neagri sau arta Japonezi, ci si prin moda miresmelor exo- indey tice de flori rare de santal sau de mos. in anii ‘30, blana de vulpe argintie a mamei mele era parfumati cu Asuma de la Coty- Paris Transmitindu-si secretele ca si alchimisti, parfumerié alcituiese si astizi o profesiune de exceptie, alimentind luxul elitelor. in 1995 au aparut la Paris primele flare (firm Hermés) si piese de lenjerie (marca Neyre parfumate prin tehnica microineapsulir (Gxind in fesituri capsule infime cu esen! de parfum, care, spirgindu-se prin purtan exali miresme de flori sau fructe CConu-cututS ew crems parlumati era purtat pe eretat (ieturé din moraine li Nakht, Toba, 1425 I. Hr).| | Gustuls gc eeueeeneee Gustul pare a intra fn joc mai rar fn «savu- rarea» modei. in ultima vreme s-au ficut inst si costume « comestibile » —lenjerie care se topeste in gurd, dar si rochii din biscuiti, pufulet colele sectiei de modi a Universititii de Arti din Bucuresti, clasa Undei Popp). in epoca de glorie a « scubidu-urilor » ~ siruri de mirgele de lemn, sticli sau metal cu as~ pect exotic, purtate mai ales de hippie ~ eu insimi mi-am ficut siraguri din bomboane multicolore pe care le-amn mineat frunze sau legume (ca in specta- Interferente saa ane eee fn afara acestor cazuri de excitare direct a fieciruia dintre simturi, mult mai interesant este fenomenl prin care stimularea unui sin gur organ antreneazit funetionarea tuturor celorhate, Prin excitarea a ui prin muzici, a view lui prin pictura, a pipaitului prin sculptura, creatorul il trage dup’ sine pe privitor ca pe un partener in aventura sa, solicitindu-i in~ treaga participare fizici si mentali $i in viata zilnici, chiar atunci cind imagi~ nea pur vizuali, perceputi de la distanta, daca sintem atenti, sesizim c& si pipiicul, si auzul, si mirosul sau gustul «simt » ceva. Lucian Blaga, vorbind despre pictura Tui Pallady, scria : « Senzatiile ce ea le di se pro duc parei la un punct de interferents al ca turor simgurilor : unele culori incep s% stune, pe altele le pipai si iardsi altele sint vizute cu celulele senzitive din cerul gorii» (Lucian Blaga, Zari si etape). La rindul lui, cumoscutul creator de moda Jean Paul Gaultier declara: « Plicerea de a combina culori imi produce © bucurie sali- vari» (citat de Olivier Segueret in Jardins des Modes, noi. 1991) Pictorul W. Kandinsky constata si el ci « vizul este legat de gust, casi de toate celelalte sim- uri», explicindu-si fenomenul ca pe un fel de ecou identic « celui al unor instramente muzicale care, firi a fi direct atinse, risuni dati cu alt instrument atins direct ». $i adiu- ga: «Probabil ci nu exist nici un om care si incerce si redea impresia galbenului stri- dent pe clapele cele mai joase ale pianului » (W. Kandinsky ~ Spiritual fared, 1911). Materialele costumului = = = @ Spre deosebire de fizici, unde se lucreazi cu raze de lumina descompuse de prism’, sau de pictur’, unde se lucteaza cu culori de ulei sau acuarele, tn costum, culoarea € integrati materialelor din care acesta e ficut, neputind fi ginditk fn abstract sau «fn principiu »Pina qi stofa din care nt croite veginele par smal asp fn Contrast cu balomul de sipun Spilitoreasa 5 Chardin, 1738 Asociatiile pe care le inspiri un v. determinate in buns misuri side textura sa, de moliciunea sau rigiditatea, asprimea sau netezimea suprafetei, care, impreuni cu colo~ ritul, declangeazi reactii la nivelul euturor simurilor: senzatiile tactile, care apar chiar fii a pi- pai obiectul, doar pe baza experiengei ante- rioare, servesc la definirea acestuia ca fiind material sau imaterial, aproape sau departe, cald sau rece, greu sau ugor, moale sau tare, neted sau aspru ete. la senzatiile auditive, declanyate prin aso~ ciere, sugereazit asemiinarea cu sunete armo- nioase din naturi sau emise de instrumente muzicale sau cu zgomote. Sunetul poate fi 74 subtire sau gros, acut sau infiundat, puterni sau in surdini, o singurd noti sau un acon iritant sau phicur. msenzatiile gustative semnaleazi in prime rind daci lucrul ce se vede e comestibil sa nu, daci, pus pe limbi, ar fi: gustos sau sil iu, dulce sau amar, onetuos sau astringent sirat sau piperat etc. im senzatiile olfactive — de parfam de loan sau de benzini, miros plicut sau nepkicut Sufletul prea purtateavilulul sla ermine! In Femete ‘rugindse, de W. Merling, seelul al XV.proaspit sau putred, iute sau inviluitor, ‘ujor sau greu, cald sau ricoros ~ sint gi ele importante. jin concluzie, reactia emotional rezultati din ansamblal senzatiilor poate duce la stimulare sau deprimare, poate avea un caracter agre~ siv sau, dimpotrivi, relaxant, calmant, plicut. in cazul unui mesaj artistic, in care, pornind de la perceperea materiali, intel in joc afec- tele, memoria si gindirea, realizind acea re- zonanti care duce la «triirea total» a fiintei, au loc asociatii poetice, metafore de tipul «rogu ca focul », «negra ca pana cor- bului ete Pentru a verifica aceste presupuneri, am ficut teste cu mai multe grupe de studenti de la universititile de arte, de teateu si film din Bucuresti. Le-am propus sisi defi- neasci in scris reactiile in fata unor esan- tioane de fesituri, potrivit grilei de mai sus, jar rezultatele au fost mereu aceleasi. Astfel, o catifea rosie stirneyte oricui ace- leasi senzatii. Tactil, pare aproape moale, caldi, pufoasi. Auditiv, risuni puternic, ca o noti acuti, dar usor infundati Gustativ, e dulce, totusi necomestibili, cici prea pufoasi, Olfictiv, ¢ plicuti, caldi, sugerind zmeura, Poetic, evoci cireaga coapti, floarea de mac. Emotional, actioneazi stimulativ, vesel, usor agresiv. Concluzia practic: s mai bine pentru imbri copii, dar si pentru halate de casi Ia solzi (model in tesitura. Tactil, pare imaterial, departe, rece, tare, neted si lunecos. Auditiv, risuni in tonuri acute, stridente, de alimuti sau zgomot de tabla. 5 si un alt exemplu:: amé gri cu Lamé-ularginia cu sold treneyte aoa cu reptile sa tale red In dante i satin, coplulpare un bibelou. Don Manuel de Zuniga ~F. de Goya, 1786, _