Sunteți pe pagina 1din 7

FIBONACCI

Leonardo Pisano Bogollo, (c. 1170 - c. 1250) cunoscut și sub numele de Leonardo din
Pisa, Leonardo Pisano, Leonardo Bonacci, Leonardo Fibonacci, sau pur și
simplu Fibonacci, a fost un matematician italian considerat de unii drept "cel mai talentat
matematician din Occidentul Evului Mediu"
Fibonacci este cel mai bine cunoscut lumii moderne pentru:
 Răspândirea sistemului de numărare hindu-arab în Europa, prin publicarea în primul rând
la începutul secolului al 13-lea a cărții sale denumită Cartea de calcul , sau Liber Abaci.
 Un șir de numere, care i-a purtat ulterior numele, și anume șirul lui Fibonacci, pe care el
nu l-a descoperit, dar pe care l-a folosit ca un exemplu în cartea sa,Liber Abaci.
Biografie
Leonardo Fibonacci s-a născut în jurul anului 1170, tatăl lui fiind Guglielmo Fibonacci, un
negustor italian înstărit. Guglielmo deținea un post de conducere în cadrul comercial (din varii
motive a fost consultant pentru Pisa) în Bugia, un port la est de Alger, în sultanatul
dinastiei Almohad din Africa de Nord (în prezent Bejaia, Algeria). În tinerețe, Leonardo
obișnuia să călătorească cu tatăl său pentru a-l ajuta și astfel el a învățat despre sistemul numeral
hindus-arab
Recunoscând că aritmetica cu ajutorul cifrelor hindu-arabe este mai simplă și mai eficientă decât
cea cu cifrele romane, Fibonacci a călătorit prin mai toate țările de pe țărmul Mării Mediterane
pentru a studia cu profesori de seamă de origine arabă din acele vremuri. Leonardo s-a întors din
călătoriile sale în jurul anului 1200. În 1202, la vârsta de 32 ani, el a publicat ceea ce a învățat
în Liber Abaci (Cartea lui Abacus sau Cartea de calcul) și astfel a introdus cifrele hindu-arabe în
Europa.
Leonardo a devenit un oaspete de seamă al împăratului Frederic al II-lea, căruia îi plăceau
matematica și științele exacte. În 1240 Republica din Pisa l-a onorat pe Leonardo, cunoscut sub
numele de Leonardo Bigollo, acordându-i un salariu în acest sens.
În secolul al 19-lea, a fost ridicată o statuie a lui Fibonacci care a fost dezvelită în orașul Pisa.
Astăzi statuia este găzduită de galeria occidentală din Camposanto din cimitirul istoric situat
în Piazza dei Miracoli.
Liber Abaci
În cartea Liber Abaci (1202), Fibonacci introduce așa-numitul modus Indorum (metoda indiană),
metodă cunoscută astăzi sub numele de cifrele arabe (Sigler 2003; Grimm, 1973). Cartea descrie
o enumerare cu cifre cuprinse de la 0 la 9 cărora le conferă câte o valoare separată. Cartea a
relevat importanța practică a noului sistem de numărare, folosind multiplicarea structurală și
fracțiile egiptene, prin aplicarea sistemului în evidența contabilă la conversiile greutăților și a
măsurilor, la calculul dobânzii, la schimbul valutar, precum și la alte aplicații de acest gen.
Cartea a fost bine primită în întreaga Europă de către oamenii educați și a avut un impact
profund asupra gândirii europene.
Cartea Liber Abaci a ridicat și a rezolvat, de asemenea, o problemă care privea creșterea
populației ipotetice a iepurilor, în baza unor presupuneri idealiste. Soluția, generație de
generație, a dus la o secvență de numere, cunoscută mai tarziu ca șirul lui Fibonacci. Șirul de
numere era cunoscut matematicienilor indieni încă din secolul al 6-lea, însă cartea Liber Abaci a
lui Fibonacci a fost cea care a introdus această secvențialitate în occident.
Șirul lui Fibonacci
În șirul de numere al lui Fibonacci, fiecare număr reprezintă suma a două numere anterioare,
începând cu 0 și 1. Astfel, șirul incepe cu 0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144, 233, 377, 610
etc
Cu cât este mai mare valoarea unui număr din cadrul acestui șir, cu atât mai mult se apropie de
corelația supremă două "numere Fibonacci" consecutive din șir, numere care se împart prin ele
însele (aproximativ 1 : 1,618 sau 0,618 : 1).
Corelația supremă a fost folosită pe scară largă în timpul Renașterii, în picturi.
În cultura populară
 Numele Fibonacci a fost adoptat de o formație de muzică rock din Los Angeles numită
Fibonaccis, care a cântat între anii 1981-1987.
 Oamenii de la bursă studiază frecvent "Evoluția numerelor lui Fibonacci" atunci când fac
estimări privind prețul acțiunilor viitoare.
 Un tânăr Fibonacci este unul dintre personajele principale din romanul Cruciadă în
blugi (1973). În 2006 a existat și o versiune pentru film, dar filmul nu a mai fost făcut.
 În Codul lui Da Vinci șirul lui Fibonacci a fost folosit ca un cod, dar și pentru a introduce
confuzia asupra personajelor din carte.
Cărțile scrise de Fibonacci
 Liber Abaci (1202), o carte de calcule (traducerea în limba engleză de Laurence Sigler,
Springer, 2002),
 Practica Geometriae (1220), un compendiu de geometrie și trigonometrie.
 Flos (1225), soluții la problemele ridicate de Johannes din Palermo
 Liber Quadratorum, ( "Cartea pătratelor") despreecuațiile Diophantine, dedicată
împăratului Frederick al II-lea. A se vedea, în special, Brahmagupta-identitatea
Fibonacci.
 Di minor guisa (despre aritmetica comercială; carte dispărută)
 Comentariu cu privire la Cartea X cu privire la Elementele lui Euclid (carte dispărută)
Sirul luiFibonacci
Cine a fost Fibonacci ?
Fibonacci a fost unul dintre cei mai mari matematicieni ai Evului Mediu. Nascut in Italia, in
1175, a fosteducat in Nordul Africii, unde tatal sau detinea un post diplomatic
In 1202 revine in Italia si publica un tratat de aritmetica si algebraintitult " Liber abaci " .
In acest tratat introduce pentru prima data inEuropa sistemul de numeratie pozitional arab.
De asemenea, in1220publica " Practica geometriae " ,
un compendiu de rezultate dingeometrie si trigonometrie, iar in 1225 " Liber quadratorum", in
carestudia calculul radicalilor cubici.
Totusi, Fibonacci a ramas in memoria noastra prinbinecunoscutul sir Fibonacci:
0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, .
Sirul respectiv a fost introdus de catre Fibonacci
in anul 1202,atunci matematicianul fiind sub numele de Leonardo Pisano ( Leonarddin Pisa).
Mai tarziu matematicianul insusi si-
a spus Leonardus filiusBonacii Pisanus (Leonard fiul lui Bonaccio Pisanul). In secolul XIV sirul
prezentat mai sus a fost denumit sirul lui Fibonacci prin contractiacuvintelor filius Bonacii.
Sirul de mai sus apare in cartea pomenita anterior " Liber abaci", fiind utilizat in rezolvarea unei
probleme de . matematica.
Cum si unde a fost folosit pentru prima oara sirul lui Fibonacci? - PROBLEMA IEPURILOR
Se pare ca si pe vremea lui Fibonacci se organizau concursuri de matematica. In Pisa,
a participat siFibonacci la un astfel de concurs care a fost condus de insusi imparatul Frederik al
II-lea. Problemapropusa concurentilor suna astfel:
Plecand de la
o singura pereche de iepuri si stiind ca fiecare pereche de iepuri produce in fiecare luna o noua
pereche de iepuri, care devine "productiva" la varsta de
1 luna, calculati cateperechi de iepuri vor fi dupa n luni.
(de asemenea se considera ca iepurii nu mor in decursulrespectivei perioade de n luni)
Vom prezenta in continuare solutia problemei si modul in care vestitul sir
al lui Fibonacci poate fi utilizatin rezolvare:
SOLUTIE:
Din datele problemei rezulta ca numarul perechilor de iepuri din fiecare luna este un termen al si
rului luiFibonacci. Intr-adevar, sa presupunem ca la
1 ianuarie exista o singura pereche fertila de iepuri. Notam cu
1 perechea respectiva. Ea corespunde numarului F2 din sirul lui Fibonacci:
F2=F0+F1=0+1=1
La 1 februarie mai exista o pereche pe care o notam cu
1.1.Deci in acest moment sunt doua perechi, ceea ce corespundetermenului:
F3=F1+F2=1+1=2
La 1 martie sunt 3 perechi, doua care existau in februarie si una noua care provine de
la perechea numarul 1.Notam cu
1.2 aceasta noua pereche. Numarul perechilor din aceasta luna corespunde termenului:
F4=F2+F3=1+2=3
Prezentam in figura de mai jos arborele genealogic al celor trei perechi:

1
1.1 1.2
La 1 aprilie exista 5 perechi si anume:
- trei perechi existente in luna martie;
- o pereche noua care provine de la parechea 1
- o pereche noua care provine de la perechea 1.1 care la
1 martie a devenit fertila ( pereche pe care o notam cu 1.1.1. )
Din nou se obtine urmatorul arbore genealogic:
1
1.1 1.2 1.3

1.1.1
Numarul perechilor din aceasta luna corespunde termenului:
F5=F3+F4=2+3=5
Termenii din aceasta relatie se interpreteaza astfel:
F4=numarul perechilor existente in luna precedenta
F3=numarul perechilor noi;ele provin de la perechile existente in luna anteprecedenta
Procedand in continuare in acest fel, vom deduce ca la data de
1 decembrie numarul perechilor este dat determenul :
F13=F11+F12=89+144=233,
iar la 1 ianuarie anul urmatoe exista
F14=F12+F13=144+233=377 perechi de iepuri.
Concluzia ar putea fi urmatoarea:
Sa notan Fn numarul de perechi de iepuri dupa n luni. Numarul de perechi de iepuri dupa n+1 lu
ni, notat Fn+1,va fi Fn (iepurii nu mor niciodata!), la care se adauga iepurii nou-nascuti.
Dar iepurasii se nasc doar din perechi deiepuri care au cel putin o luna, deci vor fi Fn-
1 perechi de iepuri nou-nascuti.

Obtinem astfel o relatie de recurenta:


Fn+1 = Fn + Fn-1;
F1=1;
F0=0.
Aceasta relatie de recurenta reprezinta regula care genereaza termenii sirului lui Fibonacci. Vom
prezenta incontinuare si un program care genereaza termeni Fibonacci pana la
un numar natural dat si care verifica daca unnumar cerut este sau nu in sirul lui Fibonacci:
program fibonacci;
uses crt;
var v:array[1..100] of integer;
n,k,i,a,b:integer;
begin
clrscr;
writeln('Introduceti numarul pana la
care doriti sa se afiseze valori din sirul lui Fibonacci:n=');read(n);
a:=1;b:=1;
v[1]:=1;v[2]:=1;
k:=2;
while v[k]<=n do
begin
k:=k+1;
b:=a+b;
v[k]:=b;
k:=k+1;
a:=a+b;
v[k]:=a;
end;
for i:=1 to k-1 do
writeln(v[i]);
if n=v[k-1] then writeln('Numarul dat de dumneavoastra este in sirul lui Fibonacci!')
else writeln('Numarul dat de dumneavoastra nu este in sirul lui Fibonacci!');
readln;
readln;
end.
Despre "Sectiunea de aur".
Problema inmultirii iepurilor este departe de a fi realista, chiar daca a dus la
o descoperire atat de importantacum este acest sir. Dar cunoscutul sir
al lui Fibonacci, generat de aceasta problema,
are numeroase aplicatii,deosebit de interesante. Unul dintre cele mai importante aspecte este leg
atura dintre numerele Fibonacci sisectiunea de aur.
Sectiunea de aur este probabil unul dintre cele mai misterioase numere, constituind de se
cole o fascinatiepentru matematicieni si artisti. Ca si numerele irationale p sau e, pare a face
parte din "constitutia" Universului,sectiunea de aur regasindu-se sistematic in lumea vie.
De exemplu, o regasim in modul de dispunere a frunzelor,petalelor sau semintelor la plante,
in raportul dintre diferite parti ale corpului omenesc, etc.
Acest numar a fost cunoscut si studiat inca din antichitate, sculptura si arhitectura Grecie
i antice din secolul luiPericle respectand cu rigurozitate sectiunea de aur, aceasta fiind considerat
a o masura a armoniei si echilibrului.
O modalitate de determinare a sectiunii de aur.
Sa consideram un segment AB si CÎAB, un punct care imparte segmentul AB
in doua parti inegale (AC>CB).Segmentele AC si CB sunt in sectiunea(raportul) de aur (notat in
mod uzual cu j) daca:
AB\AC=AC\CB
Notand AC cu x si CB cu y, obtinem:
(x+y)\x=x\y Û 1+y\x=x\y=j Û
Û 1+1\j=j Û j2-j-1=0
Rezolvand ecuatia de gradul al II-
lea si luand in considerare numai radacina pozitiva, obtinem:
j=(1+51\2)\2=1,61803398875.
Plecand de3 la relatia 1+j=j2, prin inmultiri succesive cu j obtinem:
j+j2 =j3
j2+j3=j4
.
jn-1+jn=jn+1
Prin urmare acest sir formeaza o progresie geometrica cu ratia j, dar in
plus respecta si o lege aditiva( fiecaretermen e egal cu suma celor doi termeni precedenti).
Sa revenim acum la relatia de recurenta care defineste termenii sirului lui Fibonacci. Pent
ru adetermina o altaformula pentru termenii sirului Fibonacci, vom determina a, b, u,
v astfel incat fn=a*un+b*vn, "n³0