REFERAT

pe tema:
Ambalajul – factor al calității și competitivității alimentelor
Planul

Introducere
1. Funcția de păstrare a calității a produselor

1.1 Tipuri de material folosite pentru confecționarea ambalajelor alimentare

- Sticla
- Metalul
- Ambalajele din plastic
- Lemnul
- Ambalaje din hârtie
2. Factor al competitivității produselor
3. Recomandări
4. Concluzii
5. Bibliografie
 Ambalajul mărfurilor, privit din punct de vedere tehnic, este alcătuit dntr-un anumblu
de materiale, destinat protecţiei calităţii şl integrităţii produselor, facilitării operaţiilor de
circulaţie tehnică a mărfurilor.
Sub aspect economic, ambalajul poate fi apreciat ca un produs finit oarecare, cu o anumit
destinaţie, în care s-au investit importante cheltuieli cu materiile prime şi de obţinere.
Pentru anumite ramuri de producţie, comercializarea produselor respective este de
neconceput fără existenţa ambalajelor. [2]

Ambalaje Alimentare – sunt ambalaje pentru magazine alimentare, ambalaje pentru

restaurant, ambalaje pentru cofetarii, patiserii, brutarie si panificatie, ambalaje pentru uz
casnic, ambalaje pentru industria alimentara. Pentru asigurarea protecției și ușurarea
distribuției produsele alimentare sunt ambulate individual (ambalajul de prezentare și
desfacere) și ambalajul de transport.[3]

Ambalajul protejează produsele pe care le conţine de murdărie, degradare şi distrugere.

Însă aduce şi un nou motiv de îngrijorare – încă din 1990 au fost detectate în alimente
prezenţa unor substanţe periculoase pentru sănătatea omului provenite din ambalaje.

Un ambalaj trebuie să protejeze bine produsul, să fie uşor şi ieftin, trebuie să asigure
caliatea produselor și trebuie să faciliteze operaţiile de manipulare, transport şi stocare şi o
funcție importantă estă că prin modul în care este conceput ambalajul trebuie să reprezinte
un instrument eficient de marketing, adică să promoveze vânzarea produselor ceea ce duce
în la competitivitatea lor pe piață.
Ambalajul în ultima perioada este unul dintre cele mai importante criterii de achiziţionare a
unui produs, și are o importanță atât de mare, încât acesta poate contribui la succesul sau
insuccesul vânzării produselor.
1. Funcția de păstrare a calității a produselor
Trecerea la producţia şi consumul de masă al produselor precum şi diversificarea extrem de
mare a acestora, a avut un impact deosebit asupra lărgirii conceptului de calitate. La obţinerea
calităţii în acest nou context conta modul de proiectare, punerea la punct şi menţinerea
proceselor şi modului de ambalare şi livrare al produselor.
Un rol aparte în actul de vânzare a produselor revine caracteristicilor estetice ale ambalajului
care trebuie să convină consumatorii de calitatea produsului. Concepția grafică de ansamblu a
ambalajului trebuie să permit o citire rapidă și corectă fără să dea naștere la confuzii.
Pentru a îndeplini păstrarea intactă a calităţii alimentelor prin contactul direct produs-ambalaj
ambalajul trebuie: să nu fie toxic; să nu posede gust miros propriu, să fie impermiabil la gaze și
vapori de apă, să fie transparent sau după caz intransparent; să aibă masa și volum proprii cât
mai reduse, și să nu influenţeze negativ produsul în urma unor reacţii chimice de aceea
producătorul trebuie să manifeste o grijă deosebită faţă de materialul din care se construieşte
ambalajul, sistemul şi forma constructivă, deoarece pot determina efecte diferite de la o grupă la
alta de mărfuri. De exemplu dăca un produs alimentar trebuie conservat prin pasteurizare sau
sterilizare se pot utiliza 2 materiale: sticla şi oţelul.[1,]
Cerinţele de bază a consumatorului faţă de calitatea ambalajului alimentar sunt următoarele: să
fie functional și atractiv; să permit o deschidere și respectiv o închidere ușoară; să fie ușor de
manipulat și să aibă stabilitate; dimensiunile și forma să permit păstrarea în frigider; și să conțină
informații privind întrebuițarea, consumarea, păstrarea produsului.
Factorii care determină alegerea ambalajului sunt:
— caracteristicile produsului care se ambalează;
— condiţiile de transport şi de manipulare
— tipurile şi funcţiile ambalajelor;
— metoda de ambalare;
— caracteristicile materialelor de ambalare;
— cheltuielile ocazionate de realizarea şi transportul lui
1.1 Tipuri de material folosite pentru confecționarea ambalajelor alimentare
Atât în imprimarea caracteristicilor de calitate și a funcțiilor, cât și în clasificarea ambalajelor
un rol aparte îl ocupă materialul pentru ambalaje.
În funcție de felul materialului principal, ambalajele pentru produsele alimentare se grupează
în principal amabalaje din: sticla, metalul, lemnul, hârtia, cartonul, și materialele plastic.[1]
- Sticla se folosete în principal la ambalarea produselor lichide ca băuturi răcoritoare, lapte,
băuturi alcoolice. Sticla este considerată materialul ideal pentru că oferă o protecție bună, are
bune proprietăţi de barieră la: gaze, vapori, lichide, grăsimi, arome și în același timp permite
vizualizarea produsului nu influiențiază caliatea produsului, dar dezavantajele sticlei constau în
greutatea și fragilitatea. [2]
Metalul - în industria alimentară metalul este utilizat pentru cutiile de conserve: de carne,
peşte, fructe şi legume, băuturilor alcoolice şi nealcoolice. Opinia cumpărătorilor față de acest
material este rezervată deoarece uneori produsul împrumută “gustul de metal”, în schimb metalul
are avantajul rigidității.
Ambalajele din plastic oferă unele avantaje incontestabile: greutate mica, rigiditate forme și
mărimi diferite, transparențe.dar are și dezavantaje precum: sunt nerciclabile și influiențiază
unele produse ambulate în mod negative ( prin miros, gust) Material plastic- se utilizează la
ambalarea produselor alimentare :cereale, zahăr, poduse de panificaţie; buteliile de plastic- se
folosec pentru îmbutelierea apei, laptelui, ulei, sucuri. [1]
 Lemnul se utilizează la confecționarea lăzilor pentru legume şi fructe, dar și butoailor de lemn
pentru producerea/prelucrarea, transportarea şi depozitarea vinului şi a băuturilor alcoolice
distilate, pentru peşte sărat. Avantaje lemnului sunt: prelucrare ușoară, forme stabile, rigide ,
rezistență foarte bună și ambalajele sunt refolosibile (lăzi, butoaie), însă costul lemnului este
ridicat aceta fiind cel mai mare dezavantaj al său. [1]
Ambalaje din hârtie –se utilizează ca: pungii de hârtie- la ambalarea produselor de
panificaţie, fast-food, făină, griş; cutii din carton - ambalarea produselor alimentare ca pizza,
produse de patiserie, torturi, cereale. Avantajele hârtiei în calitate de ambalaj sunt cost redus,
posibilități de abalare și dezambalare ușoară, masa redusă însă dezavantajele ei sunt:
permiabilitate, inflamibilitate și rezistență mecanică redusă. [1]
Cutii din carton caşerat cu folie de polietilenă asociat cu folie de aluminiu este utilizat cu
succes la ambalarea produsele alimentare lichide ce necesită a fi închise ermetic şi sterilizate la
temperturi foarte înalte.Cartonul se mai foloseste ca: cutii pentru prajituri, dulciuri, legume
fructe. Avantajele ambalajelor din carton: bună protecţie mecanică a produselor, greutate redusă,
protecţie la variaţiile de temperature,se pot refolosi de mai multe ori, au un aspect plăcut şi pot fi
imprimate personalizat Cartonul este adeseori folosit pentru ambalarea alimentelor, însă aduce
cu sine risc de contaminare cu substanţe periculoase.
2. Factor al competitivității produselor
Pentru produsele alimentare vândute prin autodeservire, ambalajul de prezentrare reprezintă
singura legătură între client și produs. Din aceată cauză, ambalajul trebuie să îndeplinească acele
însușiri (stil, ingeniozitate) care să-i confere puterea de promovare a vânzării, și să-l difirențieze
de produse asemanatoare, realizate la firme diferite ceea ce duce la competitivitatea alimentelor
pe piață. [4]
Ambalajul este un element strategic al întreprinderii pentru comercializarea produselor proprii.
Ambalajul unitar, specific celor mai multe produse alimentare şi industriale de uz casnic preia
arta vânzătorului, devine „vânzător mut” prin contactul direct al cumpărătorului cu produsul
contribuind astfel la promovarea desfacerii produselor pe piaţă, în succesul de marketing,
ambalajul are o influenţă decisivă, cu caracter pronunţat subiectiv, a beneficiarului.
Elementele prin care un ambalaj poate atrage atenția cumparatorului asupra unui produs sunt:
modul de realizare ambalajelor, culoarea grafica și forma.
Pentru accentuarea funcţiei ambalajului de promovare a vânzării și ca factor al competitivității
produselor este necesar ca ambalajul să:
• să atragă atenţia cumpărătorului potenţial care trebuie să identifice în mod clar şi spontan
produsul şi marca;
• să convingă cumpărătorul potenţial că este necesar să cumpere acel produs;
 • să fie uşor de recunoscut prin formă, culoare, vizibilitate , sugerând o idee precisă despre
produs;
• să ofere imaginea calităţii produsului, conferită de soliditate, greutate redusă, durabilitate,
eficienţă în utilizare, precum şi prin estetica lui;
• să fie adaptat vânzării de masă, în cazul produselor oferite prin servire liberă;
• să accelereze cumpărarea, să ajute la vânzarea altor produse din aceeaşi gamă;
• să faciliteze transportul;
• să rămână în stare funcţională (container bun pentru alte produse) sau să fie uşor pliat,
strivit după utilizare.[3]
Schimbările care se fac asupra produsului şi a ambalajului trebuie să ţină seama de atitudinea
consumatorilor faţă de noul ambalaj, de necesitatea ca el să nu ducă la scăderea încrederii
clienţilor tradiţionali în calitatea produsului respectiv şi în gradul de protecţie a acestuia. Noul
ambalaj trebuie să fie superior vechiului ambalaj, pentru a atrage un număr mare de consumatori,
si favorizeze astfel un volum sporit al vânzării. Ambalajul trebuie să pună în valoare
caracteristicile principale ale produsului, astfel încât consumatorii să îl deosebească uşor de
celelalte produse similare.
Ambalajul trebuie să facă o publicitate produsului pentru care este folosit, dar în nici un caz nu
trebuie să inducă în eroare cumpărătorii. Ambalajul are rolul de a comunica publicului
caracteristicile produsului, în limitele cadrului juridic şi tehnic.
Estetica ambalajelor la alimente se concentrează asupra plăcerii de consum. [1]
Fabricarea şi realizarea produsului competitiv este scopul principal al activităţii întreprinderilor
la care un pe langă calitatea produselor un factor decisiv îl reprezintă ambalajul.
3. Recomandări
- Evitați să cumperați alimente în ambalaje din plastic ori din aluminiu îndoite sau zgâriate,
acestea contaminează mai uşor produsele.
- Nu vă lăsaţi influenţat de informaţiile publicitare şi de ambalaj, deoarece acestea pot fi
adevărate dar şi înşelătoare, iar ambalajul mai atrăgător nu conţine totdeauna şi un produs
mai bun;
4. Concluzii:
Ambalajul la ora actuală este mai mai mult decât o metodă de a asiguar în primul rând
protecția și calitatea produselor în special a alimentelor, ambalajul asigura promovarea,
diferențiarea și individualizarea produselor prin formă , culoare și mărime care duce la
competivitatea produselor, alimentelor similare.
Bibliografie:
1. Merceologie note curs
2. Băbăiță C., Falniță E. Merceologie Elementele Fundamentale ediția a II-a editura Mirton
Timnișoara – 2004
3. Diaconescu I. Merceologie alimentară, Editura Eficient, București ,1998
4. Frățilă R, Merceologia produselor Agroalimentare, 1996