Sunteți pe pagina 1din 1

COSTACHE NEGRUZZI

(1808-1868)
Constantin Negruzzi s-a nascut in 1808 la Trifestii Vechi de linga Iasi.
Intre 1816-1820 viitorul scriitor ia lectii de limba greaca cu dascalul Chiriac si de limba si literatura
franceza cu emigrantul polon Brancovitz. In 1820 invata romaneste de sine statator, dupa cum ni se
destainuie in scrisoarea "Cum am invatat romaneste". In 1822 se muta la Chisinau. Din aceasta perioada
sunt primele incercari literare ale scriitorului (Zabavele mele din Basarabia in anii 1821, 1822, 1823…). In
1823 viitorul scriitor traduce "Mnemon" de Voltaire. In 1824 traduce "Prostia Elenei" de Marmontel. In
1829 scrie nuvela romantica "Zoe". In 1835 e facut postelnic. Tot in acest an publica traducerea
melodramei "Treizeci de ani sau viata unui jucator de carti" de V.Ducange si M.Dinaux. in 1837 este ales
deputat al judetului Iasi. Publica "anecdotul" Aprodul Purice si citeva traduceri din V.Hugo, Al.Dumas si
A.Puskin. in 1839 publica "Reteta", "Catacombele Monastirii Neamtului", "Riga Poloniei" si "Printul
Moldaviei" s.a. In 1840 este ales primar al orasului Iasi si e numit codirector al Teatrului National, alaturi
de Mihail Kogalniceanu si Vasile Alecsandri. In "Dacia literara" publica nuvela istorica "Alexandru
Lapusneanu", vad lumina tiparului "O alergare de cai",
"Fiziologia provintialului" s.a. In 1841 apare scrisoarea "Slavonisme". Impreuna cu Mihail Kogalniceanu
publica "200 retete cercate pentru bucate si alte treburi gospodaresti". In 1842 publica in "Albina
romaneasca" scrisoarea "Pacala si Tindala". In 1844 in revista "Propasirea" sunt publicate 4 scrisori
negruzziene despre limba. Vede lumina tiparului nuvela "Toderica", traduce din satirele lui Antioh
Cantemir. In 1845 apare nuvela "Sobieskii si romanii". In "Romania literara" a lui V.Alecsandri publica
scrisoarea "Un protes de la 1826". In 1857 devine membru al Divanului Domnesc. Publica volumul
"Pacatele tineretelor".
Costache Negruzzi se stinge din viata la 24 august 1868, fiind inmormintat in cimitirul bisericii din Trifestii
Vechi.
-opera-

"Dar intii de toate, Negruzzi e un mare prozator,


fara inventie, marginit la anecdota si memorii".
(George Calinescu)
Publicist, traducator, poet, dramaturg, prozator, filolog, creatorul nuvelei istorice "Alexandru Lapusneanu",
neegalata pina astazi, Costache Negruzzi este un deschizator de drumuri in literatura romana moderna,
"un clasic al romantismului".(Al.Piru) Costache Negruzzi traieste si se formeaza intr-o perioada de
renastere nationala, fiind alaturi, in actiunile literare si culturale, de M.Kogalniceanu, V.Alecsandri,
Al.Russo. Deschizator de drumuri in diverse genuri si specii literare in perioada pasoptista (poemul istoric,
epistola literara), fruntas al actiunii pentru promovarea teatrului in romaneste, traducator in limbile
franceza si rusa, C.Negruzzi este, mai ales creatorul nuvelei romanesti. In anii maturitatii artistice (1837-
1844), colaboreaza la
principalele reviste ale vremii: Albina romaneasca, Curierul de ambe sexe, Dacia literara, Propasirea s.a.
Pe cind uitasem ca sintem romani si ca avem si noi o limba, Negruzzi impunea o constiinta acuta a
trecutului nostru si un model de limba romana coerenta, curgatoare si fara "latunoaie".
Negruzzi a fost preocupat si de problemele limbii intr-un numar de 4 scrisori, intitulate "Critica", pe temeiul
cunoasterii limbii vorbite, a textelor vechi. Scriitor plin de spirit, in opera lui Negruzzi sunt prezente ironia
si umorul, vorbirea in sentinte si aforisme ca la clasici.
Aflat la temelia literaturii moderne, in opera sa se reflecta modalitatile artistice ale epocii clasice si
romantice.
Lui Negruzzi ii apartine primul proiect de epopee nationala, "Stefaniada", din care a realizat un singur
poem, "Aprodul Purice", inspirat din cronica lui Gr.Ureche si de anecdota inserata de Neculce in "O
seama de cuvinte". Opera sa reflecta, in primul rind, principiile promovate de "Dacia literara".
Numele lui Negruzzi este legat de obicei de nuvela istorica "Al.Lapusneanu" care "ar fi devenit o scriere
celebra ca si Hamlet, daca literatura romana ar fi avut in ajutor prestigiul unei limbi
universale" (George Calinescu). Prin nuvela "Al.Lapusneanu" Negruzzi devine primul sciitor epic de
seama al literaturii romane.(T.Vianu) Proza sa se distinge nu atit prin inventivitate artistica, cit prin
caracterul ei evocator, memoralist si analitic.

Referat luat de pe www.e-referate.ro


Webmaster : Dan Dodita