Sunteți pe pagina 1din 27

LICEUL TEHNOLOGIC “TRAIAN VUIA” TG.

MUREȘ

PROIECT
realizat în vederea obținerii certificatului de calificare profesională
nivel 4,
calificarea profesională TEHNICIAN ELECTRICIAN ELECTRONIST AUTO

Îndrumător,

prof. Perde Margel Iuliu

Absolvent,
Andon Alin-Gabriel

Tg. Mureș

2018
2

LICEUL TEHNOLOGIC “TRAIAN VUIA”

Adresa:
Telefon: CUPRINS
Tg. Mureş Str. Gh.Doja Nr.102
0365-730972
Fax: 0365-730973
E-mail:
traianvuiams@yahoo.com

Cap I. Argument

I.1. Continutul propriu-zis privind instalaţia electrică;


I.2. Generalităţi despre alternator;
I.3. Tipuri de alternatoare

Generatorul de curent
Cap II. CONŢINUTUL PROPRIUZIS

alternativII.1. Construcţia şi funcţionarea alternatorului şi a


Calificarea profesională: TEHNICIAN ELECTRICIAN ELECTRONIST AUTO
releului de tensiune;
II.2. Întreţinerea alternatorului;
II.3. Defecţiuni în exploatare, cauze şi remedieri;
II.4 N.S.S.M şi P.S.I la alternatorul tip 1111

Cap III. BIBLIOGRAFIE


Îndrumător,
Prof. PERDE MARCEL-IULIU
Absolvent,
ANDON ALIN-GABRIEL

Tg. Mureș
2018
Cap I. Argument
3

I.1. Generalităţi despre instalaţia electrică;

Echipamentul electric al automobilelor cuprinde toate aparatele si


masinile electrice avind drept scop alimentarea cu energie electrica la o
tensiune de lucru aproape constanta a receptoarelor si consumatorilor
automobilului, atat in timpul rularii, cat si in timpul stationarii acestuia.
Cu ajutorul echipamentului electric se asigura pornirea si
functionarea motorului, marirea sigurantei in circulatie si a gradului de
confort in timpul conducerii prin reconditionarea si incalzirea aerului,
marirea functionarii sau semnalizarea unor defectiuni la diferite instalatii,
semnalizarea optica si acustica exterioara, iluminarea optica a drumului
pe timp de noapte sau alte cerinte care usureaza conducerea
automobilului la orice regim de lucru si in orice conditii climatice.
De obicei, se folosesc sisteme de alimentare in curent continuu cu
tensiunea nominala de 12 V.

PĂRŢILE COMPONENTE ALE INSTALAŢIEI ELECTRICE:

1. Bateria de acumulatoare;
2. Generatorul de curent continuu sau alternativ;
3. Consumatorii electrici.

1.Bateria de acumulatoare are rolul de a asigura pornirea


automata a motorului si aprinderea amestecului carburant a motorului cu
aprindere prin scanteie, precum si alimentarea consumatorilor in regim
de turatii scazute ale motorului sau atunci cand acesta este oprit.
Cerintele bateriei sunt:
- sa posede o capacitate suficienta la dimensiuni de gabarit mic;
- sa aiba un randament bun de functionare astfel incat procesele
de incarcare si descarcare repetata sa se produca cu pierderi cat mai
mici;
- sa suporte fara a se deteriora descarcari de scurta durata cu
intenstitati de curent foarte mari, necesare la pornirea motorului cu
ajutorul electromotorului;
- sa posede o constructie rezistenta la vibratii produse de
denivelarile drumului pe care circula automobilul.

2.a. Generatorul de curent continuu functioneaza pe baza


fenomenului inductiei electromagnetice, curentul electric luând nastere
ca urmare a rotirii unor conductoare electrice intr-un camp magnetic.
In timpul exploatarii automobilului, variatia turatiei motorului o
suporta si indusul generatorului. In scopul mentinerii tensiunii la bornele
generatorului, la o valoare aproximativ constanta, se prevede in circuitul
4

generatorului un aparat special numit regulator de tensiune, iar pentru a


limita intensitatea curentului la o anumita valoare se foloseste un aparat
special, numit limitator de curent.
2.b. Generatorul de curent alternativ in comparatie cu
generatoarele de curent continuu au o constructie mai simpla, au
dimensiuni de gabarit si o masa mai mica si sunt mai sigure in
exploatare.
Generatoarele de curent alternativ nu au colector, in locul
infasurarii complicate a indusului, utilizindu-se infasurarea simpla a
statorului; infasurarea de excitatie se compune dintr-o singura bobina.
Deoarece alternatorul produce curent alternativ pentru alimentarea
bateriei, transformarea acestuia in curent continuu se realizeaza cu
redresorul.

3. Consumatorii instalatiei electrice sunt:


- elemente cu cuplare automata;
- instalatia de aprindere;
- instalatia electrica a farurilor;
- instalatia de iluminare interioara si exterioara;
- instalatia de semnalizare;
- stergatorul de parbriz ;
- aparate de bord ;
- cablaje;

I.2. Generalităţi despre alternator;

La automobilele moderne s-a extins utilizarea generatorului de


curent alternativ, care prezinta urmatoarele avantaje fata de generatorul
de curent continuu:
- posibilitatile incarcarii bateriei de acunulatoare chiar si la mersul
in gol al motorului (generatorul debiteaza curent la turatii mici);
- constructie simpla si robusta;
- greutate si volum redus pentru aceeasi putere;
- prin saturatia electromagnetica a alternatorului se realizeaza in
mod automat protectia impotriva curentilor de suprasarcina sau
scurtcircuit, astfel ca nu mai este necesar releul limitator de curent;
- inlocuirea colectorului cu lamele de la generatorul de curent
continuu, prin inele colectoare, permite antrenarea alternatorului cu
viteza de rotatie mult mai ridicata; sisteme de inele colectoare care
produc uzuri mult mai mici ale periilor de contact, marind durata lor de
functionare;
- eliminarea releului conjuctor - disjunctor si a releului limitator de
curent duce la eliminarea deficientelor legate de aceste relee (uzuri de
contacte, dereglari, etc.), precum si a operatiilor de intretinere si reglare;
5

- folosirea redresorului pentru transferul curentului alternativ in


curent continuu, necesar alimentarii bateriei, nu mai necesită conjuctorul
- disjunctorul, deoarece curentul de la baterie nu se descarca in
alternator, intrucat redresorul permite circulatia intr-un singur sens.
La noile constructii de automobile, ca urmare a cresterii puterii
receptoarelor si a consumatorilor introdusi, a pornirilor si a opririlor dese
in circulatia intensa din orase, a rezultat pe de o parte necesitatea
incarcarii bateriilor la turatii mici si chiar la turatii de mers in gol a
motoarelor, iar pe de alta parte necesitatea cresterii limitei turatiei
maxime a generatoarelor (ca urmare a cresterii raportului de transmisie
de la motor la generator), cerinte carora dinamurile nu le mai pot face
fata.

I.3. Tipuri de alternatoare

Tipuri de alternatoare.

Alternatorul tip IEP Săcele


1111 (fig.1) este un generator
sincron de curent trifazat cu
excitatie electromagnetică, cu
perii radiale, cu poli în formă de
gheară şi cu redresor trifazat în
punte.
Alternatorul tip 1150 are o
construcţie asemănătoare cu Fig.1
alternatorul 1111 având în plus
borna aferentă centrului stelei.

Alternatorul tip G221 (fig.2) se


află montat pe autoturismele Lada,
Fiat, Man şi la tractoarele româneşti; în
schema alăturată înfăşurarea de
comandă (excitaţie) a releului de
îndicare a încărcării bateriei RB este
Fig.2
alimentat de la borna neutră (centrul
stelei) a alternatorului şi întrerupe
circuitul de alimentare al becului de
semnalizare LC îndată ce tensiunea alternatorului depăşeşte o anumită
valoare.
Alternatorul tip PAL-MAGNETON
(fig.3), (de la autoturismele Skoda din
gamele 105 şi 120) are prevazut
suplimentar un grup de trei diode
auxiliare sau de excitatie conectate la

Fig.3
6

înfăşurările de curent alternativ. Alimentarea excitaţiei la pornire se face


prin becul de control LC sau prin rezistenţa de amorsare.
Alternatoarele montate pe Olcit Club, fata de constructia clasica
prezinta particularitatea ca au incorporat regulatorul de tensiune
electrica.

Cap. II CONŢINUTUL PROPRIUZIS

II.1. Construcţia şi funcţionarea alternatorului


şi a releului de tensiune;

Alternatorul :

Tipul alternatorului: IEP Săcele


7

CARACTERISTICA 1111 116211141122 1165


Tensiunea de lucru [V] 12 121212 12
Curentul nominal, la regim stabilizat [A] 30 305050 50
Curentul maxim, [A] 36 36-- -
Curentul de excitaţie maxim [A] 3,2 3,23,93,9 3,9
Turaţia nominală de debitare [rot/min] 950 950950950 950
Turaţia maximă la regim continuu [rot/min] 10000 1000010000 10000 10000
Puterea maximă [W] 500 500700700 700
1410 1410 electronic
normal 1432 electronic încorporat
Tipul releului folosit încorporat
0,200 …. 0,250
Apăsarea periilor pe inelele colectoare [daN] 7
Lungimea minimă admisă a periilor [mm] 12
Numărul de poli magnetici 36
Numărul de crestături 24
Numărul de conductoare pe crestătură 0,25
Rezistenţa pe fază, la înfăşurarea statorului [  ] static 4,6 / dinamic 5,6
Rezistenţa înfăşurării de excitaţie (rotor) [ ]

Alternatorul (fig.4), este compus din : stator, rotor si redresor.


Statorul 6 (indusul masinii) este de forma unui inel, compus din
pachetul de tole statorice, avand un numar de crestaturi in care se afla
infasurarea trifazata legata in stea.
Conductorii de iesire a infasurarii statorice se leaga la sistemul de
redresare .
Rotorul 3 (inductorul masinii) este format din piesele polare 13
avand polii in forma de gheare, care inchid intre ele o infasurare de
excitatie 4 coaxiala cu arborele.
Alimentarea infasurarii de excitatie se face in curent continuu, prin
intermediul periilor 8 ce freaca pe inelele colectoare 5.
Periile sunt montate in portperiile fixate pe capacul alternatorului.
Axul rotorului este montat prin intermediul unor lagare cu rulmenti
12, fixate in cele doua capace 1 şi 7.
La unul din capete, pe axul rotorului este fixata, prin pană şi piuliţă,
roata de curea 15 pentru antrenare.
Racirea alternatorului se face cu aer, cu ajutorul ventilatorului 14.
Sistemul de redresare este format din 6 diode cu siliciu, 3 diode
pozitive si 3 diode negative, legate in punte trifazata.
Diodele pozitive sunt presate intr-un radiator din aliaj de aluminiu,
care se izoleaza fata de masa si este conectat la borna pozitiva.
Diodele negative sunt, de asemenea presate intr-un suport din aliaj
de aluminiu, care este conectat la borna negativa, aflata in contact cu
masa.
8
9

ale regulatorului si alternatorului - infasurarea de excitatie a alternatorului


- masa- borna " -" a bateriei de acumulatoare.
Fig.4
Curentul trecind prin infasurarea de excitatie a rotorului creaza
fluxul magnetic care in timpul rotirii rotorului intersecteaza spirele
infasurarii statorice, inducind in acestea forta electromotoare.
In acelasi timp curentul trece prin infasurarea de excitatie a
regulatorului de tensiune, inchizindu-se pe urmatorul circuit: borna "+"a
bateriei de acumulatoare - borna regulatorului de tensiune, la fel cum s-a
descris mai sus, apoi prin rezistenta de compensare termica -
infasurarea regulatorului - masa - borna "-" a bateriei de acumulatoare.
Acest curent produce fluxul de atragere a paletei mobile spre
miezul regulatorului dar acesta este inca insuficient de mare, pentru a
La rotirea
desface perechearotorului prin intermediul
superioara de contacte. curelelor de transmisie, campul
magnetic creat de"aprinderii",
Prin cuplarea acesta intretaie bobinajul
se aprinde lampastatorului inducand
de control in acest
de indicare
bobinaj un curent
a descarcarii trifazat.
bateriei.
Curentul alternativ
Curentul care alimenteaza este redresat
lampa de de puntea
control redresoare
se inchide pe cu diode,
astfel ca alternatorul
urmatorul circuit: bornadebiteaza in instalatie
"+" a bateriei curent continuu.
de acumulatoare - contacte si cheia
de contact - siguranta - borna, contactele inchise, paleta mobila, pentru
Cele mai raspindite relee regulatoare cu contacte vibratoare piesa
polara in forma de U, borna alternatoaresuntreleele
releului - lampa de control - " masa "-
regulatoare cu un singur element
borna " - " a bateriei de acumulatoare.
Atita timp cit motorul de incatensiune (electromagnet)
nu functioneaza, tensiuneacu de faza a
alternatorului este egala cu douatreptedefunctionare,
zero.
respectiv
Curentul nu circula prin infasurarea cu doua perechi de
de excitatie a releului, paleta
contacte, pentru
mobila nu este atrasa spre miez, contactele releului a putea functiona
ramin inchise, iar
intr-o gama larga
lampa lumineaza semnalizind faptul ca toate receptoarele de turatii si conectate se
curenti
alimenteaza de la bateria de acumulatoare. (fig.5).
Functionarea alternatoruluiDeoarece la turatietensiunea
medie; dupa livrata
pornirea
de generatoare depinde
motorului, tensiunea redresata a alternatorului depaseste tensiunea atit de
Fig.5 turatiede
bateriei citacumulatoare.
si de sarcina, este
Infasurarea de excitatie necesar ca alaturi de
a alternatorului generator sa
si infasurarea de derivatie
se introduca un releu
a regulatorului de tensiune sunt alimentate de la alternator . regulator de
In acest caz curentul nu tensiune.
mai vine de la borna " pozitiva " a bateriei
Releul
de acumulatoare, ci de la borna alternatorului regulator desitensiune
se inchide areprin masa
rolul de ade
grupului mentine tensiunea generatorului
diode redresoare ale alternatorului. la o valoare practic constanta.
Bateria de acumulatoare se incarca sub actiunea tensiunii de faza
redresate, prin infasurarea releului trece curent, care se inchide pe
urmatorul circuit: borna alternatorului - contactele si cele ale cheii de
contact - sigurantaalternatorului
Functionarea - bornele si infasurarea
la turatii mici - borna releuluicu
corespunde - borna
pornirea
corespunzatoare centrului stelei
motorului cind motorul inca nu functioneaza. infasurarii statorice si grupul de diode
redresoare
In acestale alternatorului.
caz, alternatorul inca nu debiteaza tensiune, sau aceasta
este mai mica decitdetensiunea
Cind tensiunea faza redresata
bateriei ajunge la valoarea de
de acumulatoare 5,3 – 5,7,
si toate
armatura
receptoarele mobila este atrasa de
se alimenteaza de miezul releului, contactele se deschid si
la baterie.
lampa Lase stinge,
rotirea semnalizind
cheii de contactfaptul ca tensiunea
in pozitia "aprindere", redresata a
in circuitul
alternatorului a devenit mai mare decit tensiunea bateriei
infasurarii de "excitatie" a rotorului alternatorului trece curent care se de
inchide pe urmatorul circuit : borna "+" a bateriei de acumulatoare -
borna "+"a bateriei de acumulatoare - borna alternatorului, contactele
cheii de contact, siguranta sau borna, perechea superioara de contacte
10

acumulatoare si ca alternatorul a inceput sa incarce bateria de


acumulatoare si alimenteaza receptoarele.
La cresterea turatiei rotorului alternatorului, cind tensiunea pe
magistrala atinge valoarea de 13,2 – 14,3V, fluxul cimpului magnetic
invinge tensiunea arcului armaturii mobile, care este atrasa spre miez.
Contactele se deschid in circuitul infasurarii de excitatie a rotorului
alternatorului sunt introduse (se inseriaza) rezistentele de reglaj, iar
curentul prin infasurarea de excitatie se inchide pe urmatorul traseu :
borna alternatorului - contactele - si cele ale cheii de contact - siguranta -
borna regulatorului, bobina auxiliara - rezistenta de reglaj - borna
regulatorului - infasurarea de excitatie a alternatorului - masa.
Introducerea rezistentelor de reglaj in circuitul infasurarii de
excitatie a alternatorului micsoreaza valoarea curentului ce trece prin
ea .
Acest fapt conduce la micsorarea tensiunii electromotoare induse
in infasurarile statorului iar tensiunea alternatorului scade .
In mod corespunzator se micsoreaza si curentul prin infasurarea
de excitatie a regulatorului, precum si cimpul magnetic de atragere a
armaturii mobile de catre miez.
Sub actiunea arcului, paleta mobila revine in pozitia initiala
inchizind contactele.
Tensiunea alternatorului creste si procesul descris se repeta.
Inchiderea si deschiderea contactelor se produc cu o frecventa 25 -
250 de ori pe secunda, iar tensiunea alternatorului la iesirea din grupul
de diode redresoare creste si scade cu aceeasi frecventa.
Datorita frecventei mari de deschidere si inchidere a contactelor
variatia tensiunii nu se observa si practic ea poate fi considerata
constanta, fiind mentinuta la o valoare medie de 13 –14V.
Pe masura cresterii turatiei rotorului alternatorului, timpul cit
contactele stau deschise se mareste, iar timpul cit stau inchise se
micsoreaza.
Ca urmare valoarea medie a tensiunii redresate la bornele
alternatorului va creste.
Functionarea alternatorului la turatii mari; la turatii mari ale rotorului
alternatorului, prima treapta de reglare (cu ajutorul contactelor) nu mai
poate asigura mentinerea tensiunii la valoarea de 14v deoarece
rezistentele de reglare au o valoare relativ mica (5,5 ohmi).
Tensiunea alternatorului creste la 13,9 –14,5V si armatura mobila
este atrasa spre miez pina la inchiderea contactelor.
Prin aceasta, ambele capete ale infasurarii de excitatie a
alternatorului se inchid, respectiv se scurtcircuiteaza la masa, prin
urmatorul circuit: masa infasurarii de excitatie - borna alternatorului -
borna regulatorului, piesa polara (jugul), armatura mobila, contactele
inchise si masa regulatorului.
11

Deoarece ambele capete ale infasurarii de excitatie se inchid la


masa, curentul prin ea cade brusc aproape la zero.
Aceasta conduce la micsorarea brusca a tensiunii alternatorului,
valoarea curentului prin infasurarea derivatie scade simtitor, micsorindu-
se cimpul magnetic de atragere a paletei mobile spre miez.
Arcul indeparteaza paleta mobila de miez, contactele se deschid si
procesul descris mai sus se repeta din nou cu o frecventa de 80 - 100 ori
pe secunda.
Metodele de verificare si reglare a regulatoarelor de tensiune vor fi
prezentate in volumul al doilea al acestei lucrari.

II.2. Întreţinerea alternatorului

Alternatorul în anumite situaţii (scurtcircuite, legături greşite etc),


pot să debiteze curenţi mult mai mari decât valoarea curentului nominal
al diodelor redresoare, care nu suportă suprasarcini.
În scopul evitării producerilor de distrugeri grave , este necesar a fi
respectate următoarele reguli indicate de uzina constructoare:
- la borna magistrală “30” a alternatorului nu se permite racordarea
decât a bornei + a bateriei de acumulatoare. Această regulă trebuie
respectată în cazul pornirii motorului cu curent de la altă baterie;
- dacă este necesar a se încărca bateria montată pe autoturism de
la o sursă exterioară, sau este necesar a se efectua lucrări de sudură
electrică, se vor decupla legăturile alternatorului de restul instalaţiei
electrice;
- nu este permisă scurtcircuitarea bornei magistrale “30” a
alternatorului la masă sau a bornei “30” cu borna ”67” (intrarea în
înfăşurarea de excitaţie);
- pentru controlul funcţionării alternatorului, este indicat să se
folosească voltmetrul, ampermetrul şi ohmmetrul (alimentat cu baterii
pentru lanternă); nu se va utiliza megaohmmetrul, deoarece tensiunea lui
este mult mai mare decât tensiunea nominală a diodei.

Întreţinerea alternatoarelor cuprinde curăţirea, ungerea rulmenţilor


(dacă nu sunt de tipul capsulaţi), verificarea periilor, a portperiilor,
diodelor, etc.

Uzura şi arderea periilor este mare. Numai în cazuri de


scurtcircuit se pot produce arsuri şi scântei puternice dăunătoare. Inelele
colectoare se curăţă şi se şlefuiesc cu hârtie fină de şlefuit dacă se
constată că sunt murdare sau arse.
Periile nu trebuie să apese pe inele cu mai mult de 300 – 400 gf;
bătaia la perii este de maximum 0,03 mm.
12

Diodele redresoare (6 bucăţi) se pot defecta dacă alternatorul nu


funcţionează cu releul regulator de tensiune astfel că se poate produce
străpungerea lor. Acelaşi lucru are loc dacă ele se conectează greşit.
Montarea necorectă şi încercarea inversă a diodelor produce
distrugerea sau defectarea lor, a alternatorului şi a regulatorului de
tensiune care funcţionează corect numai cu o polaritate. Montarea
inversă scurt – circuitează fazele alternatorului la masă.
Întreţinerea diodelor este simplă: nu se revizuiesc şi nu se repară,
ci se înlocuiesc în caz de defect. Fiecare element se verifică separat sau
montat în funcţiune. Dacă este necesar, scoaterea diodelor se face uşor
cu un cuplu de 13,5 – 17,5 daN*m.
Diodele nu funcţionează normal dacă sunt conductoare
scurtcircuitate, înfăşurări defecte, întreruperei, etc. Ele se curăţă de praf
şi murdărie prin suflare cu aer.
Rulmenţii alternatoarelor se schimbă după mai mult de 100.000
km Roata de antrenare trebuie să
nu fie excentrică, rotorul să nu
aibă o bătaie mai mare de 0,05
mm apăsarea curelei de ventilator
să nu întreacă 3.5 – 4 daN*m.
Întinderea curelei (fig.6), este
normală când, apăsând pe
mijlocul ei cu o forţă de 3 – 4 daN,
rezultă o săgeată de 10 – 15 mm.

Fig.6
Verificarea alternatorului

Standul pentru verificarea alternatoarelor este prevăzut cu motor


electric cu turaţie variabilă, tahometru, ampermetru cu scală gradată
până la 50A, baterie de acumulatoare, reostat de 100A cu rezistenţă
variabilă de la 0,2 la 20 Ω şi voltmetru cu scara până la 20A.

- Verificarea stării înfăşurărilor: starea înfăşurării rotorului, în ceea


ce priveşte continuitatea, eventualele scurtcircuite între spire, gradul de
rodare al periilor
peinelele
colectoare, se va
verifica pe ştand,
fără demontatea
alternatorului,
măsurându-se
dinamic
rezistenţa între
excitaţie şi masa alternatorului cu ajutorul ampermetrului şi al
voltmetrului, rotorul fiind antrenat cu o viteză de rotaţie de 500 rot/min.
13

Cu ajutorul relaţiei R=U/I se


determină valoarea rezistenţei totale a
circuitului retoric, care trebuie să fie de
04,6 Ω la temperatura de 20 C. în situaţia

când se măsoară static, valoarea


rezistenţei trebuie să fie de 4,2 Ω. În
cazul când se constată valori mai mici,
aceasta indică faptul că între spirele
înfăşurării rotorice există scurtcircuit.
- măsurarea valorii curentului debitat de alternator:
Se închide întrerupătorul şe se roteşte alternatorul cu o turaţie de
5000 rot/min timp de 30 min. cu o sarcină de 42A(realizată cu ajutorul
reostatului) la tensiunea de 14V.
Se ridică curba curentului debitat de alternator la tensiunea constantă
de 14 V, lăsând alternatorul să funcţioneze timp de 1,5 ore la turaţia de
5000 rot/min. după care se menţine sâte 20 min. pentru fiecare din
turaţiile: 4000, 3000 şi 2000
rot/min.în toate etapelemenţionate
alternatorul trebuie să funcţioneze
la regimuri termice stabile. Pentru
determinareaturaţieiiniţiale
(minime), la care începe debitarea,
se micşorează treptat turaţia, până
când valoarea curentului debitat
ajunge la 1-2A, apoi se decuplează reostatul şi bateria cu ajutorul
întrerupătorului, căutând să se obţină tensiunea de 14V, prin reglarea
turaţiei.
Verificarea diodelor redresoare: dioda
redresoare este un element semiconductor
care permite trecerea curentului numai într-
unsingursens(cuconducţie
unidirecţională). Trei diode de aceeaşi
polaritate, pozitivă se presează într-un
radiator comun, izolat faţă de corpul
alternatorului, care constituie borna
pozitivă a acestuia. Trei diode de polaritate
negativă se preseză într-un radiator comun
neizolatfaţă de corpul alternatorului.
14
15

- se aseaza bornele lampii de control pentru diodele pozitive, si in


punctele de control pentru diodele negative;
- se inverseaza sensurile, lampa trebuie sa se aprinda numai intr-
un singur sens.
II.3. Defecţiuni în exploatare, cauze şi remedieri;
Daca lampa se aprinde in mai multe sensuri, inseamna ca una sau
mai multe di multe diode sint in scurtcircuit, deci arse, iar daca lampa nu
Demontarea,reparareaşiremontarea
se aprinde in nici un sens de bransare, cele trei diode sint intrerupte.
alternatorului şi releului de tensiune la autoturism

d)Demontarea
Verificarea periilor de la alternator
alternatorului .
de pe autoturism se face efectuând
Pentru aceasta, se fac doua incercari:
operatiile:
-- Incercarea continuitatii
se deconecteaza bateriaperiilor (sa nu existe ruperi sau fisuri), in
de acumulatoare;
care- scop se branseazabornele
se deconecteaza unohmmetru
+ sau -;sau o lampa de control intre borna
de excitatie si carbune in punctele
- se slabeste bulonul, intinzatorul de sicontrol pentru diode pozitive. In
surubul;
aceasta pozitie, rezistenta
- se slabeste trebuie sa alternator,
din fixari ansamblul fie nula (lampa de control
impingindu-l in aprinsa).
partea
- Incercarea izolantului dintre
de jos si se scoate cureaua de ventilator; perii se face bransind un ohmmetru
sau
- seo lampa
scoate de control la din
alternatorul cei doi carbuni.
locasul sau;
In aceasta pozitie, acul ohmmetrului nu trebuie sa devieze (lampa
de control trebuie sa ramina stinsa), situatie care arata ca izolantul este
bun.
Inainte de dezasamblare, alternatorului i se fac urmatoarele verificari:
In caz contrar, exista o izolatie slaba sau un scurtcircuit, fiind
necesara inlocuirea
a) Verificarea portcarbunilor.
izolatiei, rotorului montat la alternator.
Aceasta se face fara setul de carbuni astfel :
- se demonteaza suportul de carbuni;
- e)
seVerificarea
branseaza rotorului
lampa dedemontat
control lade bateria de acumulatoare ;
la alternator.
- Daca
se asaza borna de control
se demonteaza rotorulla dela
unul alternator,
din inelele trebuie
colectoare aleverifice
sa se
rotorului si cealalta borna la masa; in acesta pozitie,
starea inelelor colectoare, care nu trebuie sa prezinte urme adinci lampa nu trebuie
de sa
se aprinda.
uzura, oxizi sau impuritati grosiere.
Daca lampa se poate
Corectarea aprinde totusi,
realiza cuinseamna
o foaie decasmirghel
exista scurtcircuit in
foarte fin (400)
inelele colectoare
si se curata ale rotorului
cu benzina; sau scurgeri
uzura adinca de curent intre
sau neuniforma bobina
necesita de
inlocuirea
excitatie
rotorului.si rotor.
Controlul infasurarii rotorului se face cu ajutorul unei lampi de
control care este alimentata de la o sursa de 12V.
Daca
b) lampainfasurarii
Controlul nu se aprinde, rezulta
rotorului ca infasurarea
montat rotorului este
la alternator.
rupta.
Aceasta operatie se executa astfel :
- se branseaza ohmmetrul intre doua inele de colectare ale
rotorului; - in aceasta pozitie ohmmetrul trebuie sa indice o rezistenta
de: 4,6 +/-0,2 ohmi lastatorului
f) Verificarea temperatura de 25 de
demontat de la
grade; daca aparatul indica o
alternator.
rezistenta nula, inseamna
- Verificarea ca exista
continuitatii scurtcircuit
infasurarii statoricela se
inductor,
face cuiar dacade
lampa este
foarte ridicata, inseamna
control sau cu ohmmetrul. ca bobina de excitatie este arsa sau intrerupta.
In primul caz, intre fiecare dintre cele trei legaturi electrice
(corespunzind celor trei faze), se cupleaza in serie o lampa de control
c) Verificarea
alimentata diodelor.
de o sursa de curent de 12V.
Se executa
Normal, lampa in modul urmator:
de control trebuie sa se aprinde, in caz contrar
- se face un control
infasurarea este intrerupta. vizual la
conexiunile de la diode
Când folosim (dezlipiri,
ohmmetrul, diode montaj electric, rezistenta
la acelasi
sparte);
infinit indica intreruperea infasurarii.
- se branseaza la sursa de curent
lampa de control ;
16

Corectarea se efectueaza prin rebobinarea statorului sau inlocuirea


acestuia.
- Verificarea in scurtcircuit la masa a infasurarii statorice se face cu
o lampa de control sau cu un ohmmetru.
Intre fiecare dintre cele trei legaturi electice si masa de tole se
cupleaza inseriate lampa de control si sursa electrica.
Normal, lampa de control nu trebuie sa se aprinda, in caz contrar,
infasurarea prezinta scurtcircit la masa.
Corectarea se face prin rebobinarea statorului si refacerea izolatiei
la masa sau inlocuirea statorului.

Lista unor posibile defecte în exploatare si modul de remediere

DEFECŢIUNEA:
- Patinarea curelei alternatorului.
REMEDIERE:
- Reglarea intinderii curelei.
DEFECŢIUNEA:
- Scurtcircuitul uneia sau a mai multor diode redresoare polarizate
pozitiv.
REMEDIERE:
- Inlocuirea portdiodei cu cele trei diode polarizate pozitiv.
DEFECŢIUNEA:
- Uzura sau blocarea periilor in portperii.
REMEDIERE:
- Verificarea aderentei (pasuirii) periilor pe inelele colectoare, a
apasarii exercitate de arcuri, precum si a culisarii libere a periilor in
portperie; înlocuirea portperiilor cu perii, la nevoie.
DEFECŢIUNEA:
- Intreruperea sau scurtcircuitul la masa a bobinajului inductor al
alternatorului sau in circuitul inelelor colectoare.
REMEDIERE:
- Inlocuirea rotorului.
DEFECŢIUNEA:
- Regulatorul de tensiune dereglat.
REMEDIERE:
- Se regleaza conform prescriptiilor anterioare.
DEFECŢIUNEA:
- Oxidarea (sau "ancrasarea") contactelor primului etaj al
regulatorului de tensiune.
REMEDIERE:
- Curatirea si spalarea contactelor si verificarea functionarii lor.
17

DEFECŢIUNEA:
- Arderea celui de-al doilea etaj al regulatorului de tensiune.
REMEDIERE:
- Inlocuirea regulatorului de tensiune.

Principalele lucrări de reparaţii la alternator

a) Inlocuirea rulmentilor palier fata – spate;


Aceasta se face executindu-se urmatoarele operatii:
- se fixeaza in menghina fulia alternatorului, folosindu-ne de o
curea veche montata pe fulie, pentru a nu o deteriora;
- se desface piulita de fixare a fuliei si se demonteaza in ordine:
fulia pana fuliei si ventilatorul;
- se desfac suruburile de asamblare a alternatorului;
- se introduce o surubelnita, maxim 2mm, intre statorul si carcasa
palier fata in scopul scoaterii rotorului din rulmentul palierului fata.
- se desfac suruburile care fixeaza capacul de sustinere a
rulmentului al palierului fata;
- se demonteaza palierul fata de pe rotor prin lovirea usoara a
capatului axului cu o bucata de lemn;
- se stringe usor rotorul intr-o menghina cu bacuri moi protectoare
si se extrage rulmentul fata cu extractorul CV 28 A, echipat cu ghiarele
CV 48 si prevazut cu protectorul RO 15.01; idem rulmentului din spate;
- se verifica planeitatea placii de mentinere a rulmentului si se
remonteaza placa;
- se monteaza la presa rulmentii fata - spate noi, folosindu-se o
teava care se va sprijini numai pe inelul interior al rulmentilor;
- se remonteaza in ordine inversa pieselor demontate de la
alternator: palierul spate, statorul, palierul fata, suruburile fata, suruburile
de asamblare, pana, ventilatorul, fulia rondela si piulita.

b)Inlocuirea periilor de la alternator.


- se desfac suruburile de fixare a portperiilor si se scot acestea din
urma;
- dupa remontarea periilor in locasul lor, se verifica culisarea
periilor in portperii;
- se demonteaza periile din portperii; daca prezinta uzuri exagerate
(lungime minima 7mm), fisuri, uzuri neuniforme, arcuri rupte sau
detensionate etc., se inlocuiesc cu perii noi;
- se verifica izolatia intre perii si continuitatea in punctul de contact
al periilor cu colectorul, pina la terminalele de contact cu masa si
excitatia;
- se remonteaza portperiile pe alternator.
18

c)Inlocuirea ansamblului diode de la alternator.


Aceasta se face dupa scoaterea prealabila a alternatorului de la
motor, efectuind operatiile:
- se demonteaza capacul de protectie;
- se deconecteaza cablurile electrice de legatura ale diodelor + si -,
marcindu-se pozitia acestora cu o vopsea, in scopul asigurarii
reconectarii in acelasi loc;
- se desfac piulitelor de fixare si se scoate suportul(radiatorul)
diodelor;
- se verifica fiecare dioda,folosindu-ne de un ohmmetru sau o
lampa de control;
- se inlocuiesc fie diode separate, fie ansamblul suport diode;
- pentru remontarea, se aseaza piesele in ordinea inversa
demontarii, respectindu-se pozitiile de conectarea.
Releul regulator de tensiune tip 1342 (electronic) nu se repara, iar
pentru releul de tensiune cu contacte tip 1410, se repara nu numai prin
inlocuirea rezistentei calibrate de 0.4 ohmi si apoi se verifica la stand sau
pe automobil, reglarea realizindu-se prin rotirea excentricului releului.
ATENTIE, nu se recomanda sa se actioneze asupra contactelor
platinate ale releului, pentru ca se pot decalibra, reglarea neputindu-se
realiza decit la standuri speciale.

d)Reparea infasurarilor releului - regulator


Infasurarile releului - regulator pot avea urmatoarele defecte:
intreruperi, scurtcircuite, izolatie necorespunzatoare, legaturi intrerupte
sau slabe, rezistente mari de contact, contact la masa, rezistente
electrice necorespunzatoare, contacte oxidate, arse, lipite, conexiuni
inversate, sensuri de bobinare gresite etc.
Verificarea la scurtcircuite intre spire sau la masa si la intreruperi
se fac cu lampa de control, cu ohmmetrul sau cu volmetrul.
Daca infasurarile prezinta scurtcircuite sau intreruperi, se
rebobinează, insa este indicat ca in aceste cazuri releul - regulator sa fie
inlocuit.

e)Repararea lamelelor vibratoare


Lamelele vibratoare pot avea urmatoarele defecte: arcul deformat,
contactele lipite, intrefierul si distanta dintre contacte necorespunzatoare,
lame indoite sau deformate, materiale termice elastice si magnetice cu
caracteristici necorespunzatoare sau imbatrinite etc.
Defectele de natura mecanica se determina vizual sau prin auz,
prin masuratori cu calibre sau aparate de precizie si prin atingere,
apasare sau indoire cu mina a lamelei vibratoare, a arcului, a opritoarelor
etc.
Daca contactele prin uzura ajung la o grosime mai mica de 0,5
mm, ele se vor inlocui, prin lipire sau nituire.
19

Contactele reparate trebuie sa fie coaxiale, admitindu-se o abatere


maxima de 0,15 -0,20 mm.
Daca locul de fixare a contactelor se largeste prea mult, daca
arcurile se rup sau se fisureaza, daca izolatoarele sint strapunse sau
daca alte piese mecanice se defecteaza, piesele nu se repara, ci se
inlocuiesc.

f) Reglarea si incercarile releului-regulator.


Reglarea releului regulator consta in reglarea distantei(jocul) dintre
contacte,adistanteidintremiezulmagneticsilamela
vibratoare(intrefierul) si a tensiunii arcului lamelei vibratoare.

g) Reglarea conjuctorului-disjunctor.
Intrefierul se regleaza prin indoirea opritorului arcului lamelei.
Prin marirea intrefierului, tensiunea de inchidere a contactelor
creste si scade curentul de sens invers.
Distanta dintre contacte se regleaza prin indoirea suportului
contactului fix.
Marirea distantei duce la cresterea tensiunii de inchidere si scade
curentul desens invers de deschidere a contactelor.

h) Reglarea regulatorului de tensiune si de curent


Reglarea acestor regulatoare este identica.
Modificarea intrefierului se obtine prin indoirea opritorului arcului
lamelei.
Tensiunea arcului se modifica prin indoirea opritorului sau(cind
arcul este lamelar).
Initial se regleaza intrefierul si apoi tensiunea arcului.
Prin marirea tensiunii arcului, tensiunea reglata la regulatorul de
tensiune creste, iar curentul limitat de regulatorul de curent creste.

II.4. N.S.S.M LA REPAREREA


ALTERNATORULUI TIP 1111

Masuri de tehnica a securitatii muncii specifica


la intretinerea tehnica si la repararea
echipamentului
20

electric al automobilelor

In scopul prevenirii accidentelor de persoane,cauzate de


circulatie
sau manevrare al automobilelor in incinta sectiilor sau
atelierelor se stabileste o anumita ordine stricta de manevrare
sau de circulatie a automobilelor sosite pentru intretinerea sau
repararea echipamentului electric :
-sensul de circulatie,vitezele interzise si
permise,opririle,precum si
intrarile si iesirile automobilelor,sunt stabilite prin
semnalizatoare
similare celor corespunzatoare circulatiei pe drumuri
publice ;
-viteza de circulatie pe drumuri de acces din interiorul
neacoperit al intreprinderii este de cel mult 10km/h,iar in
interiorul cladirilor
acoperite de cel mult 5km/h ;
-se interzice conducerea automobilelor de catre persoane
care nu au permis de conducere,indiferent de functia,scopul sau
munca pe
care o indeplinesc persoanele respective ;
-este interzis ca lucratorii sa stea pe partile exterioare ale
automobilului,pe aripi,trepte,amortizoare etc. in timpul
manevrarii
lui ;
-este interzis impingerea automobilelor si tractarea lor in
scopul
pornirii motoarelor prin incercari ;
-este interzis ca in cabinele si caroseria automobilului sa se
gaseasca persoane care nu au legatura cu lucrarile care se
executa,
la pornirea si incercarea automobilului.
Verificarea cauciucurilor,umflarea,montarea si demontarea
lor nu
trebuie sa se execute in sectiile si atelierele de intretinere
si reparare a echipamentului electic,ci la posturile special
utilizate in acest scop.Intretinerea tehnica a echipamentului
electric al
automobilului si repararea lui trebuie sa se faca in sectiile
special utilate in acest scop,cu motorul oprit si cu automobilul
franat.
21

Pornirea automobilului se admite numai pentru


manevrarea automobilului si pentru reglarea echipamentelor
electrice ale
motorului care necesita acest lucru.
Scoaterea si deplasarea ansamblurilor grele sau altor
elemente
grele ale automobilului impuse de lucrarile de intretinere si
reparare trebuie sa se faca numai cu ajut dispozitivelor speciale
de ridicat,transportat si demontat.Se interzice categoric
scoaterea,asezarea si transportarea pieselor grele cu ajutorul
funiilor,rangilor,dispozitivelor improvizate etc.
Toate ansamblurile trebuie sa fie golite de lubrifianti sau
carburanti inainte de demontare si scoaterea lor (indicatorul de
nivel cu rezervorul de benzina,indicatorul de temperatura a
apei de racire, indicatorul de presiune al uleiului de
ungere,sistemul de ventilare si incalzire de la radiatoare
etc,),trebuie golite de lichide,apa,lichid antigel,ulei,carburant
etc.

Masuri de tehnica a securitatii muncii in


sectiile si atelierele
de intretinere si reparare a echipamentului
electric auto

Locurile de munca si cladirile trebuie sa se mentina in


stare curata si sa fie bine luminate,cu lumina naturala sau
artificiala.
Toate bancurile de incercari, testere si instalatiile din
ateliere trebuie sa fie in buna stare de functionare si sa aiba
dispozitivele de pornire si oprire asezate la indemana celor ce le
folosesc.Aparatele
de pornire si oprire ale mecanismelor trebuie sa excluda
posibilitatea cuplarii sau decuplarii lor intamplatoare.
Se interzice a se executa lucrari pe bancuri de incercari si
testere,cu instalatii si mecanisme defecte, cu scule si
dispozitive nepuse la punct,precum si de catre persoane care
nu cunosc
particularitatile constructive ale bancurilor de
incercari,testelor,aparatelor si mecanismelor respective.Pentru
a se asigura conditii de munca nepericuloase pentru electricienii
care
22

lucreaza in sectiile de intretinere si de reparatii a


echipamentului electric auto,este necesar sa se respecte
urmatoarele reguli :
Toate ingradirile partilor in miscare ale bancurilor de
incercari,
testere ingradirile rotilor dintate inlocuibile de la finele
bancurilor
demaroarelor si ale altor piese sa fie legate constructiv de
instalatia respectiva.Ingradirile si ecranele demontabile
trebuie sa se fixeze usor si bine la locul lor.
Piesele care se incearca,se reglaza sau se
prelucreaza,mobile si
fixe,trebuie sa fie bine fixate in dispozitivele de
prindere,frane sau
in alte mecanisme in functie de constructia si destinatia
agrenatelor
respective.
La incercarea sau reglarea pieselor si dispozitivelor care
ies in afara gabaritului unui banc de incercari sau,a unui tester
etc. trebuie sa fie amenajate ingradiri ale partilor iesite in afara
ale
acestor piese,pentru ca sa nu se produca accidente.
In cazul in care se lucreaza la masini speciale de
rectificat,alezat sau frezat,cum este cazul
colectoarelor,bobinarii infasurarilor etc.este necesar sa se
verifice cu atentie rezistenta si fixarea sculelor, neadmitandu-se
utilizarea lor fara incercari prealabile.
Se interzice a se lucra fara ingradirea locului respectiv cu
aparatori de tabla sau sticla incasabila.
Masinile pentru taierea materialelor stratificate
electroizolante trebuie sa fie ingradite cu scuturi sau
aparatoare ;se lasa libera
numai acea parte a suprafetei de taiere,care este in
atingere cu materialul care se prelucreaza.
Se interzice repararea si curatirea angrenajelor,bancurilor
de incercari,testerelor,mecanismelor si aparatelor in timpul
functionarii lor.
La executarea lucrarilor de lipire sau topire cu vapori sau
cu gaze nocive,cum este cazul prelucrarii placilor de plumb etc.,
trebuie sa se respecte prescriptiile elaborate special pentru
aceste ateliere,
mentionate in capitolul bateriilor de acumulatoare.
Acidentele electrice ce se pot produce in sectiile si
atelierele de
23

intretinere si reparare a echipamentului electric auto sunt :


-elecrocutarile sunt provocate de trecerea curentului
electric prin
corpul omenesc,a unui curent electric de intensitate
periculoasa
care poate avea loc numai de la instalatia electica fixa,la
agregate
bancuri,aparate si testere alimentete de la retea ;
-arsuri electrice produse de actiunea arcului electric la
apropierea
organismului de elementele instalatiilor electrice de inalta
tensiune
la aprindere,nemontate insa ;
-semne electrice care apar la contactul conductorului
electric cu pielea sub forma de leziuni,umflaturi sau pete mai
putin periculoase.Se stie ca electocutarea este cu atat mai
periculoasa,cu cat intensitatea curentului este mai mare. Se
considera nepericulos prin corpul omenesc(inima) curentul
continuu cu intensitatea pana la 40 mA si curentul alternativ
pana la 9mA.In practica insa,pentru
fixarea conditiilor de securitate se ia in consideratie
tensiunea nepericuloasa admisa,astfel :
-40V, pentru atingeri indirecte ;
-36V, pentru iluminatul local in incaperi nepericuloase
-24V, pentru alimentarea utilajelor electrice si de iluminat
portabile in incaperi cu conditii de lucru periculoase ;
-12V, pentru alimentarea utilajelor electrice si de iluminat
portabile in incaperi cu conditii foarte periculoase.
Trebuie sa fie marcate locurile unde se transporta imediat
accidentatii pana la sosirea ajutorului medical,cu posibilitati de
a culca si ingriji accidentatii.Trebuie sa se urmareasca
posibilitatile de deschidere al ferestrelor incaperilor pentru
aerisire si posibilitatile locale de trnsportare a accidentatilor la
spital sau alte
puncte medicale si sa se indice locurile din care se poate
cere interventiile medicale.

P.S.I

Tehnica prevenirii incendiilor in sectiile si


atelierele de reparatii
24

In fiecare sector separat,masurile generale de prevenire a


incendiilor sunt stabilite printr-un ordin al conducerii
intreprinderii auto.In toate incaperile de intretinere si
reparare a
echipamentului electric auto trbuie sa fie afisate la loc
vizibil
normele generale privind masurile de prevenire a
incendiilor,care trebuie sa fie respectate in localul respectiv ;de
asemenea trebuie sa fie afisate tabele cu aratarea numelui
persoanelor raspunzatoare pentru masurile de prevenire a
incendiilor din atelierul si sectia respectiva etc.Toate
automobilele trebuie sa fie mentinute in buna
stare tehnica pentru evitarea incendiilor si nu trebuie sa se
admita
introducerea in caroserie si pe diferite mecanisme a unor
substante usor inflamabile.In scopul preantampinarii posibilitatii
izbucnirii incendiilor in timpul intretinerii sau repararii
echipamentului electric al autovehicolelor trebuie :
-sa se urmareasca mentinerea in buna stare a instalatiei
de alimentare cu conbustibil ;in cazul cand se observa unele
scurgeri
din instalatie se vor lua masuri imediate pentru inlaturarea
lor ;
-sa se verifice starea conductelor electrice si a utilajului
electric ;
-sa se curete motorul si ansmblurile motorului de murdarie
si depuneri uleioase sau de carburant ;
-sa se evite folosirea unor flacari deschise ,iar pentru
incalzirea motorului si la examinarea automobiluilui sa nu se
foloseasca lumanari,chibrituri,si alte surse de foc deschis.
Trebuie sa se stabileasca si sa se respecte cu strictete un
regim de
lucru care sa excluda posibilitatea izbucnirii incendiilor.
Intregul personal trebuie sa fie instruit sistematic cu privire
la problemele de prevenire a incendiilor.In toate incaperile
sectiilor sau atelierelor,pe locurile de stationare a
automobilelor,pe teritoriul si cladirile de intretinere si reparare
unde se utilizeaza materiale usor inflamabile,se interzice
conform normelor generale folosirea
unor flacari deschise si se interzice a se fuma.Se vor indica
in afara,locurile special rezervate pentru acest scop.
Nu se admite pastrarea in incaperile intreprinderii a
obiectelor neapartinand utilajului din incaperea
respectiva,precum si stationarea in incaperile intreprinderii a
25

automobilelor cu rezervoarele de benzina deschise,pastrarea


combustibilului in vase sau butoaie deschise(in afara de benzina
din rezervoarele automobilelor).
Toate trecerilr,drumurile,usile,portile si iesirile trebuie sa
fie
libere penru trecerea automobilelor.Accesul la mijloacele
de stingere a incendiilor, si la instalatiile de semnalizare trebuie
trebuie sa fie eliberate de obiecte straine.Lucrarile la care
se folosesc substantele usor inflamabile trebuie sa se faca in
incaperi speciale.Pastrarea acestor substante se admite numai
in vase spsciale,inchise etans,care se gasesc in lazi sau dulapuri
metalice.
La fiecare telefon existent in intreprinderetrebuie sa fie
afisate tabele cu indicarea numerelor de telefon ale posturilor
de pompieri in cazul izbucnirii incendiilor.In fiecare incapere a
intreprinderii,atat pentru stationarea,cat si pentru repararea si
servirea tehnica a automobilelor,trebuie sa existe lazi cu nisip si
stingatoare cu spuma.Se instaleaza cate un stingator la fiecare
250m ,suprafata a incaperii,insa nu mai putin decat doua bucati

3in fiecare incapere.Lazile cu nisip de 0,5m

capacitate rebuie sa
se instaleze cate una la fiecare 100m2 si cel putin cate una intr-
o incapere.La fiecare lada de nisip trebuie sa se gaseasca cate o
lopata de fier sau un faras si o galeata pentru nisip.
In fiecare atelier de intretinere si reparare a
echipamentului electric auto trebuie sa fie elborat un plan de
evacuare a automobilelor si inventarului in caz de incendiu si un
plan cu sarcinile salariatilor in caz de incendiu si un plan cu
sarcinile salariatilor in caz de incendiu organizati in echipe
voluntare de
incendiu.
26

Cap. III. BIBLIOGRAFIE

1. Automobile: Cunoastere,intretinere,reparare - Gheorghe


Fratila,Mihai Fratila

2. Instalatii electromagnetice - M.Poenaru,


A.Lelutiu
3. Instalatii si echipamente auto - C.Antonescu, M.Fratila,
Al.
Steflea
4. Motoare cu combustie interna - M.Poenaru, I.Serban,
Al.Steflea

5. Motoare cu combustie interna -


M.Sechi,I.Serban
6. Metode si lucrari prctice pentru repararea
automobilelor -
Al.Groza, Gh.Calciuc, S.Saviuc
7. Autoturismul DACIA - C.Mondiru

8. Norme de protectie a muncii pentru activitatea


I.C.T.T. de
transport si reparatii auto