Sunteți pe pagina 1din 5

PROIECT DE ACTIVITATE INTERCULTURALĂ

pentru o zi
INTERCULTURALITATE ROMÂNO-ȚIGĂNEASCĂ
Suntem copii și inimile noastre bat la fel

ARGUMENT

Motto: “Cea mai bună relație este cea în care iubirea reciprocă depășește nevoia fiecăruia”
Dalai Lama

Prin acest proiect îmi propun să promovez cunoaşterea culturii şi tradiţiilor naţionale prin
crearea de facilităţi pentru creşterea conţinutului cultural în rândul copiilor, cum ar fi: culegerea
de informaţii şi materiale care să reflecte cultura şi provenienţa etnică, confesională, cunoaşterea
obiceiurilor şi tradiţiilor legate de sărbători religioase şi laice, respectarea unor reguli de
convieţuire socială, respectarea mediului natural de viaţă, cunoaşterea şi respectarea valorilor
naţionale.
Şcoala are misiunea de a permite fiecărui copil să crească, să-şi dezvolte spiritul, corpul
şi inima, deci inteligenţa, sensibilitatea, creativitatea; să permită copiilor să înveţe să trăiască
împreună, unii cu alţii, cu persoane diferite, să-şi poată ocupa progresiv locul în societate, să
poată deveni cetăţeni activi.
Interculturalitatea este înainte de orice respectul diferenţelor. Noi, cadrele didactice,
suntem garanţii acestor rigori ale spiritului care veghează asupra diferenţelor, pentru a învăţa, a
cunoaşte şi a înţelege ceea ce ne leagă, ceea ce ne face asemănători, ceea ce ne apropie.
Sarcina școlii de azi este de a forma o conștiință europeană, astfel că, încă din clasele
primare, este de dorit să se cultive respectul si solidaritatea față de cultura altor popoare. Câteva
valori-cheie trebuie să-și facă loc, fie în programele școlare, fie în procesele de învățământ:
aspirația către democrație, respectul față de drepturile omului și implicit față de drepturile
copiilor, justiția socială, echilibrul ecologic, toleranța și pacea, tradițiile culturale etc.
Voi avea drept punct de plecare și motivație permanentă următoarele gânduri, care nu
sunt ale mele, dar pentru mine sunt o motivație puternică:
„Dacă copiii trăiesc în critică
Învaţă să condamne;
Dacă copiii trăiesc în ostilitate,
Învaţă să fie agresivi;
Dacă trăiesc în ridicol,
Învaţă să fie timizi;
Dacă copiii trăiesc în ruşine,
Învaţă să se simtă vinovaţi;
[Dar,]
Dacă copiii trăiesc în toleranță,
Ei învaţă să fie răbdători;
Dacă trăiesc în încurajare,
Învaţă să fie încrezători;
Dacă trăiesc în laudă,
Învaţă să preţuiască;
Dacă copiii trăiesc în corectitudine,
Învaţă să fie drepţi;
Dacă copiii trăiesc în siguranţă,
Învaţă să aibă încredere;
Dacă copiii trăiesc în aprobare,
Învaţă să se placă pe ei înşişi;
Dacă copii trăiesc în acceptare şi prietenie,
Învaţă să descopere iubirea în lume.”.
Dorothy Law Nolte, Copiii învață ceea ce trăiesc, Workman Publishing Company, New
York, 1998

Desfășurarea proiectului:

PERIOADA
 1 – 10 aprilie 2019.

GRUP ŢINTĂ
 direct :
a. preşcolarii, şcolarii şi elevii Şcolii Gimnaziale Satulung, structura Fersig;
b. cadrele didactice ale școlii;
c. parteneri : Primăria și Biserica
 indirect :
a. părinţii;
b. comunitatea

SCOPUL PROIECTULUI
 promovarea elementelor de cultură, artă şi civilizaţie românească si țigănească prin
interdisciplinaritate;
 conștientizarea diferențelor dintre culturi și acceptarea lor necondionată

OBIECTIVE OPERŢIONALE
 să identifice şi să explice elemente de cultură, artă şi civilizaţie româneasca si țigănească;
 să dezvolte gustul pentru lectură si cunoaştere;
 să formeze şi să dezvolte capacitatea de creativitate;
 să dezvolte simţul estetic în cadrul activităţilor de creaţie şi de selectie a lucrărilor originale ;
 să dezvolte deprinderi de muncă individuală şi în grup ;
 să conştientizeze unitatea în diversitate multiculturală si interculturala

LOCUL DESFĂŞURĂRII

 Școala cu clasele I –IV Fersig, jud. Maramureș


ACTIVITĂŢI

Tema:
1. Scurt istoric despre rromi – principii de viață și simboluri

Primul document care atestă o prezenţă ţigănească pe pământ românesc este actul emis în
1385, de Domnul Ţării Româneşti, Dan I, prin care acesta dăruieşte Mănăstirii Tismana un
domeniu pe care trăiesc şi 40 de sălaşe de ţigani robi. Nicolae Iorga era convins că rromii
veniseră odată cu invazia mongolilor din 1241-1242. După ce tătarii s-au retras, ţiganii au rămas
ca robi, în curţile boiereşti sau pe domeniile mănăstireşti.
Romanipenul constituie legea romani, sistem de norme și concepte comunitare, care se
organizează în jurul modelului de identitate al culturii tradiționale: familia.
Comunitatea însăși este o familie extinsă, bazată pe trei tipuri de rudenie: sangvină – amaro
rat (sângele nostru), prin alianță – amare xanamika (cuscrii noștri) și prin afinitate – amare
kirve (nașii noștri).
Modelul educațional în familia tradițională a romilor se bazează pe valorificarea experienței
și a intuiției, dar și pe responsabilizarea individului în raport cu ceilalți – răspunderea colectivă –
și pe educarea sentimentului rușinii – latavo –, care intervine în cazul în care nu se respectă
normele general acceptate. Familia are ca fundament cultul copiilor și al bătrânilor.
Cântecul „Gelem, gelem” („Am umblat, am umblat"), compus de Žarko Jovanović și cântat
de Olivera Vučo în filmul iugoslav „Am întâlnit și țigani fericiți”, a fost adoptat ca imn
internațional al romilor, la primul Congres al Romilor din 1971.
Și, tot atunci, a fost reconfirmat și steagul internațional al romilor. Jumătatea de jos verde –
simbol al câmpurilor înverzite și jumătatea de sus albastră – simbol al cerului senin, iar la mijloc
o roată, denumită chakra, simbolizând soarta și succesiunea vieților, dar și nomadismul, în
relație cu spațiul originar al Indiei.
Ziua internațională a romilor este marcată în fiecare an pe data de 8 aprilie.
Mod de realizare: prezentare ppt.

2. Cunoașterea portului și tradițiilor rromilor. Dansuri populare românești și țigănești


În comunitățile tradiționale, femeia romă poartă fustă lungă, din mai multe straturi și
bogat colorată, cercei mari, părul lung, împletit și uneori o floare în păr. Tradiția romă spune
că picioarele unei femei nu trebuie să se vadă. De altfel, întreaga parte inferioară a corpului
unei femei este considerată impură. Încălcarea acestui principiu este foarte gravă, deci fustele
lungi trebuie purtate întotdeauna.
Simbol al norocului, roșul este culoarea preferată în portul tradițional al femeilor rome.
Femeile rome și-au conservat un stil propriu, doar cele căsătorite au obligația de a purta
batic. În unele zone, femeile sunt binecunoscute pentru tradiția lor de a purta bani de aur, în
păr sau cusuți pe haine.
Bărbații nu au un port anume de respectat, poartă adesea pălării cu borul lat, mustăți
lungi, pantalon de culoare neagră, vestă și cămașă. În zilele de sărbătoare aceștia sunt adepții
costumelor viu colorate, în special cămașă viu colorată.

Mod de realizare: vizionare de film documentar.

3. Păpuşi tradiţionale româneşti şi țigănești


Realizare de păpuși din materiale textile și linguri de lemn. Expoziție în holul școlii.

4. Moment artistic de final


Copiii vor recita poezii ale poeților celor două etnii:
M. Eminescu – Somnoroase păsărele,
G. Coșbuc – Nunta Zamfirei, El Zorab,
Otilia Cazimir – A-nflorit o păăpădie, Ghiocelul,
Luminița Cioabă - Nu-ţi Uita Numele Copil de Ţigan

Nu-ţi Uita Numele Copil de Ţigan

Nu-ţi uita numele copil de ţigan


prin ochii tăi se vede
inima
poporului risipit ca firul nisipului
la marginea mării.

Nu-ţi uita numele copil de ţigan


Raza – Soarelui – Răsare se odihneşte
pe faţa ta
în taina
focului
încât
mirosul pământului proaspăt
locuieşte în pieptul tău.

Nu-ţi uita numele copil de ţigan


căci numai în părul tău luna
îşi aruncă strălucirea stelelor
învăţându-te
Iubirea Începutului
de
Dincolo de Cer.

Nu-ţi uita numele copil de ţigan


lacrimile tale
sunt
ploaia cerului
din
Rădăcina Pământului
încât
Cântul Libertăţii
va fi
Drumul
Numelui vostru acolo.

Activitatea se va încheia cu Ceremonia râului. În carul acestei ceremonii, lumânări


aprinse și flori sunt aruncate pe apă.

RESURSE LOGISTICE
P.C.
Videoproiector ;
Aparate foto ;

REZULTATE AŞTEPTATE
Implicarea în număr mare a elevilor, cadrelor didactice, părinţilor şi a altor membri ai
comunităţii în activităţile proiectului ;
Asimilarea cunoştinţelor de cultură şi civilizaţie românească si rromă ;
Promovarea valorilor specifice civilizaţiei româneşti (costumul popular, tradiţiile) şi țigănești
(istorie, port tradițional, ceremonia râului etc) ;
Dezvoltarea simţului estetic, al aptitudinilor de creaţie artistică, a competenţelor interculturale şi
a deprinderilor cognitive ;
Realizarea unei biblioteci de date care să cuprindă produsele activităţii (prezentări power point,
creaţii artistice), albume foto, modele de bună practică (proiecte educaţionale, proiecte didactice,
scenarii de momente artistice etc).