Sunteți pe pagina 1din 1

POZITIA SEFULUI STATULUI IN CADRUL SISTEMULUI

CONSTITUTIONALA ACTUAL
Sistemul constituţional românesc a consacrat un executiv bicefal compus din
Preşedintele României, pe de-o parte, şi Guvern, condus de primul-ministru, pe
de altă parte. Aşadar, Preşedintele României face parte din puterea executivă
şi, în această calitate, îndeplineşte prerogativele esenţiale ale acestei puteri,
având o serie de atribuţii administrative, dar şi unele cu caracter politic. Într-o
formulare generică, în doctrina românească s-a apreciat că toate atribuţiile
Preşedintelui României care nu privesc sarcinile de reprezentare a statului şi,
respectiv, de „mediere între puterile statului, între stat şi societate” sunt
atribuţii din sfera executivului (Iorgovan, vol. I, 2005, p. 313).
In sistemul constituţional românesc, atât Preşedintele, cât şi Parlamentul sunt
aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, între aceste
autorităţi publice existând legături instituţionale, fiecare dintre acestea având
însă o competenţă bine delimitată. Potrivit Constituţiei României, republicată,
raporturile dintre Preşedinte şi Parlament sunt raporturi care privesc adresarea
de mesaje Parlamentului, convocarea şi dizolvarea Parlamentului, promulgarea
legilor, precum şi alte atribuţii care implică o formă de colaborare cu
Parlamentul, cum este cazul referendumului (Constantinescu et al., 1992, pp.
200-205; Constantinescu et al., 2004, pp. 146-148).