In conditiile globalizarii, contabilitatea si controlul de gestiune, evolueaza in

permanenta, pentru a putea raspunde nevoilor in continua schimbare ale managementului

conducerii eficiente a fluxurilor economice. Astfel apare necesitatea implementarii unor variante
optime ale dezvoltarii controlului in general si a controlului financiar si de gestiune in special,
care sa permita realizarea unor activitati de monitorizare a actului economic si a inregistrarii
operatiunilor patrimoniale care angajeaza entitatea economica sau publica din toate punctele de
vedere: etnic, social, investitional, comercial, economic; pentru atingerea target-ului final de
maximizare a profitului si a intaririi pozitiei pe piata de capital si pe piata afacerilor si cucerirea
altor piete de afaceri mai dezvoltate, fara a neglija insa, principalul segment motoriu al
desfasurarii acestor strategii, care este clientul-consumatorul final si nu in ultimul rand de a
organiza aceste strategii si activitati mai bine; de a le conserva pe cele pozitive si de a preveni si
elimina aparitia unor elemente perturbatorii negative generatoare de contraventii si infractiuni
economice, de evaziune fiscala si gestiune frauduloasa, patrimoniala si materiala, care sa
limiteze si chiar sa intrerupa fluxul activitatilor economice, pana la falimentare, devalizare,
dizolvare, lichidare sau crah financiar.

Aceste deziderate sunt pertinente in domeniul luarii deciziilor, ale exercitarii actului
managerial de conducere si care se concretizeaza, prin organizarea si exercitarea unui sistem de
control intern, cu toate formele lui de exprimare (control financiar preventiv, anticipat, ulterior,
etc.), a unor proceduri de audit intern, contabil, financiar si fiscal, precum si a organizarii si
efectuarii anumitor lucrari de expertiza contabila de catre persoane sau societati
profesioniste,specializate pentru clarificarea anumitor aspecte reclamate de litigii in care poate fi
angrenata entitatea economica, de la organizarea sau neorganizarea actiunilor de control de
gestiune, auditare si expertizare si caile de realizare a acestor actiuni pentru eficientizarea actului
de conducere manageriala. Controlul financiar-contabil, prin actiunile practice ale statului sau ale
persoanelor cu sarcini de conducere din entitatile economice, reprezinta prin rezultatele sale, una
din cele mai importante surse de informatii necesare desfasurarii, in conditii de maxima
eficienta, a actiunii de management general. Principalul scop, atat la nivelul institutiilor statului
cat si la nivelul conducatorului de activitati economice, il constituie stabilirea deciziilor optime
pentru realizarea obiectivelor din programele propuse.

Statul, prin institutiile sale guvernamentale, este principalul si unicul realizator al

activitatilor economice ce se desfasoara atat la nivel national (macro), cat si sectorial (micro),
raspunderea pentru o eventuala nerespectare a legilor economice capata dimensiuni deosebite,
avand in vedere consecintele pe care le-ar putea genera, asupra intregului sistem economico-
social.Pentru prevenirea unor situatii cu caracter perturbator, in conformitate cu legile speciale,
organice sau chiar prin constitutie, de-a lungul timpului au fost instituite organe de control
abilitate si acreditate, astfel incat sa fie acoperita intreaga zona a activitatilor
economice.Controlul este un proces de masurare a performantei, de initiere si intreprindere a
unor actiuni care sa asigure rezultatele dorite.
 Privit prin prisme diferite, controlul este considerat:

- functie a managementului - prin el fiecare manager vrea sa se asigure ca activitatea

decurge conform programului prestabilit, ca resursele sunt utilizate conform destinatiei stabilite
si ca in final performanta reala va atinge sau va depasi obiectivele fixate initial;

- atribut al conducerii - mijloc de perfectionare a activitatii entitatilor publice si private

exercitat sub forme diferite de structuri organizate piramidal, cu responsabilitati si obiective clar
precizate de lege;

- metoda de verificare a modului de gestionare a resurselor.

Controlul este actiunea de stabilire a exactitatii operatiunilor materiale, care se efectueaza

anticipat executarii acestora, concomitent sau la scurt interval de la desfasurarea operatiunilor.
Controlul consta in a verifica daca totul a fost efectuat in conformitate cu programul fixat, dupa
ordinile date si principiile stabilite. De asemenea, poate fi considerate o actiune de control,
supravegherea sistematica si continua a unei activitati. Controlul se poate exercita personal sau
cu ajutorul unor aparate speciale de control.

Controlul financiar - componenta a controlului economic - are ca obiectiv cunoasterea de

catre stat a modului cum sunt administrate mijloacele materiale si financiare, de catre societatile
comerciale, publice, modul de realizare si cheltuire a banului public, urmareste asigurarea si
consolidarea echilibrului financiar, asigurarea eficientei economico-financiare, dezvoltarea
economiei nationale.Instrument al politicii financiare a statului, controlul financiar reprezinta un
mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a deficientelor si de stabilire a masurilor
necesare pentru restabilirea legalitatii.Intr-un sistem economic pot aparea, la un moment dat
unele disfunctionalitati generate de cauze obiective, determinate de situatii care nu au putut fi
prevazute, cat si din cauze subiective cum sunt sustragerile deliberate ale agentilor economici de
la obligatiile financiare si fiscale fata de bugetul statului sau o gestiune defectuoasa a activitatilor
economice.

Controlul financiar-contabil serveste unui triplu sistem de interese.

In primul rand, controlul financiar-contabil serveste intereselor agentilor economici atat

prin actiunea de evitare a situatiilor de disfunctionalitate in procesul de gestionare a
patrimoniului, cat si prin posibilitatea remedierii unor abateri de la prevederile legale.

In al doilea rand, controlul financiar-contabil serveste intereselor agentilor economici

parteneri, deoarece poate oferi acestora informatii exacte asupra starii patrimoniului unitatii
economice, la care se desfasoara verificarea.

2
 In al treilea rand, controlul financiar-contabil, este instrumental care serveste intereselor
statului pentru realizarea obiectivelor propuse pe termen lung in ceea ce priveste politica
economica.

Avand in vedere toate aceste aspecte, controlul financiar-contabil se defineste ca

fiind. "actiunea legiferata de determinare a unor adevaruri in legatura cu starea unor
proiecte de activitati economice sau cu a celor care au fost efectuate, prin compararea
modului efectiv de prezentare sau manifestare al acestora cu prevederile si normele legale
prin care au fost definite si institutionalizate, in vederea

preintampinarii sau depistarii si remedierii abaterilor de la aceste prevederi si norme".

Astfel, controlul financiar-contabil constituie una dintre cele mai importante pirghii ale
conducatorilor unitatilor economice, deoarece acesta le poate furniza toate informatiile necesare
realizarii obiectivelor din programele propuse.Activitatea de control, ca una dintre functiile
actului de conducere, poate lua diferite forme in functie de domeniul in care se exercita, de
continut, de obiective si sfera de actiune a acestuia, si anume puterea legislativa sau cea
executiva.Alaturi de aceste criterii generale si altele specifice , cum sunt momentul efectuarii
verificarii fata de momentul desfasurarii activitatii controlate, structurile determinate sa-l
exercite, durata sau intensitatea acestuia, controlul financiar-contabil se clasifica astfel:

A) Dupa momentul efectuarii propriu-zise sau al intocmirii si utilizarii documentelor

supuse verificarii fata de momentul verificarii, controlul financiar-contabil poate fi:

Ø control financiar preventiv

Ø control operativ curent (concomitant)

Ø control ulterior

Controlul financiar preventiv, forma a controlului financiar - contabil, se exercita

inainte de efectuarea operatiunii sau activitatii supuse verificarii, sau inainte ca un document sa
fie lansat in procesul economic.

Sfera activitatilor care fac obiectul contractului financiar preventiv se stabileste, in functie de
natura unitatii patrimoniale la care se realizeaza, astfel:

a)La nivelul ordonatorilor de credite din ministere si alte institutii similare:

Efectuarea de plati din fonduri publice;

● Repartizarea pe unitati subordonate si pe activitati distincte a fondurilor aprobate prin

bugetul de stat;

● Organizarea si efectuarea de plati din credite bugetare aprobate;

3
 ● Concesionarea sau inchirierea de bunuri publice;

b)La nivelul, agentilor economici, principalele operatiuni pentru care se stabilesc

obiectivele de control financiar preventive sunt:

● Plati, in lei sau valuta, efectuate pentru produsele aprovizionate, lucrarile executate sau
prestarea diverselor servicii;

● Plata sumelor pentru activitatea desfasurata in cadrul unitatii, ca si a altor drepturi

cuvenite personalului;

● Incheierea contractelor interne sau externe de aprovizionare sau a contractelor ce au ca

obiect executarea de lucrari sau prestarea de servicii;

● Trecerea pe seama cheltuielilor sau a rezultatelor financiare a pierderilor sau a daunelor

aduse patrimoniului care nu au fost produse cu vinovatie.

Dupa personalul desemnat sa il realizeze, activitatea de control financiar preventiv se

imparte in:

● Control financiar preventiv exercitat de organele de control ale statului;

● Control financiar preventiv exercitat de organele proprii de control.

Controlul operativ curent este acea forma a controlului financiar-contabil, caracterizata

prin faptul ca se realizeaza concomitent cu desfasurarea operatiunilor sau fenomenelor
economice controlate si permite, in orice moment, cunoasterea amanuntita a modului in care se
realizeaza sarcinile rezultate din programele generale privind gestionarea patrimoniului unei
unitati economice.Sfera de actiune a controlului operativ curent cuprinde toate activitatile
unitatilor patrimoniale, indiferent de forma acesteia.Importanta controlului operativ curent
rezulta din faptul ca surprinde disfunctionalitatile proceselor economice chiar in faza
desfasurarii, considerat ca fiind momentul corespunzator efectuarii corectiilor necesare.

Controlul operativ curent este acea forma a controlului financiar-contabil, caracterizata

prin faptul ca se realizeaza concomitent cu desfasurarea operatiunilor sau fenomenelor
economice controlate si permite, in orice moment, cunoasterea amanuntita a modului in care se
realizeaza sarcinile rezultate din programele generale privind gestionarea patrimoniului unei
unitati economice.

Sfera de actiune a controlului operativ curent cuprinde toate activitatile unitatilor

patrimoniale, indiferent de forma acesteia.Importanta controlului operativ curent rezulta din
faptul ca surprinde disfunctionalitatile proceselor economice chiar in faza desfasurarii, considerat
ca fiind momentul corespunzator efectuarii corectiilor necesare.

Controlul ulterior, este forma controlului financiar-contabil, cu sfera cea mai larga de
actiune, care se exercita dupa efectuarea activitatilor si proceselor economice supuse

4
verificarii.Sfera de actiune a controlului ulterior este foarte ampla si se refera la toate activitatile
economice desfasurate de institutiile statului, regiile autonome, agentii economici in privinta
indeplinirii obligatiilor fata de diferite bugete ale acestuia.

B) Dupa volumul controlat al documentelor si operatiunilor, controlul financiar-contabil

se clasifica in control total si control prin sondaj.

Controlul prin sondaj presupune verificarea celor mai reprezentative documente si

activitati emise si efectuate in perioadele cele mai semnificative, de maxima activitate ale
respectivei unitati economice.

Controlul total, forma a controlului financiar-contabil, presupune verificarea tuturor

documentelor si a activitatilor la care acesta se refera, emise si efectuate in perioada
analizata.Aceasta forma de control se realizeaza, de regula, in cazul in care controlorul are
sarcina verificarii unor operatiuni si/sau documente in scopul acordarii sau nu a vizei de control
financiar preventiv, sau pentru formularea propunerii de descarcare a gestiunii conturilor
financiare.

C) Dupa structurile care o exercita, activitatea de control financiar-contabil se imparte in

control exercitat si organizat de catre organele proprii apartinand unitatilor economice si
controlul organizat si exercitat prin institutiile specializate ale statului.

Controlul financiar propriu al unitatilor economice este forma controlului financiar-

contabil efectuata in scopul prevenirii sau solutionarii unor abateri si deficiente cu caracter
economic din activitatea acestora.

Controlul financiar-contabil propriu, cunoscut si sub denumirea de control intern, se

realizeaza de catre organele proprii in functie de tipul unitatii economice se organizeza si se
exercita astfel:

a) La nivelul unitatilor economice, altele decat institutiile publice, activitatea de control

financiar-contabil propriu se organizeaza si exercita in formele de:

● control financiar preventiv propriu

● control financiar de gestiune

Controlul financiar preventiv propriu, este activitatea efectuata pentru evitarea

nerespectarii prevederilor legale in vigoare ce ar genera efecte cu caracter perturbator a activitatii
economice, cat si pentru prevenirea pagubelor.

Controlul financiar de gestiune, este activitatea ce se efectueaza in vederea urmaririi

modului de realizare a dispozitiilor legale si a normelor interne cu privire la gestionarea
mijloacelor materiale si banesti, pe baza operatiunilor inregistrate in documente si evidentele
tehnico-operative, financiare si contabile.

5
 b) La nivelul institutiilor publice, controlul financiar-contabil propriu se organizeaza si
exercita in formele sale de:

● control financiar intern

● control financiar preventiv

Controlul financiar intern, cuprinde ansamblul masurilor privind organizarea

activitatilor de determinare a starii reale a unor activitati si procese prin compararea acestora cu
prevederile legale prin care au fost definite.

Controlul financiar preventiv, este definit ca fiind activitatea prin care se stabileste
legalitatea si regularitatea operatiunilor privind fondurile publice si patrimoniul public, inainte de
aprobarea acestor operatiuni.

Sfera de activitate a controlului financiar preventiv este formata din ansamblul

institutiilor publice.

Controlul financiar-conatbil exercitat prin institutii ale statului poate imbraca trei forme
in functie de unitatile desemnate sa-l exercite si anume:

● control operativ-curent

● control preventiv

● control ulterior

B) Dupa durata si intensitatea efectuarii, controlul financiar-contabil se imparte in:

● control continuu

● control periodic

Controlul continuu este forma controlului financiar contabil care se exercita pe toata
durata efectuarii operatiunilor economice controlate, fara intreruperi. Controlul continuu se poate
identifica cu controlul operativ-curent (concomitent), datorita efectuarii verificarii concomitent
cu efectuarea operatiunilor analizate.

Controlul periodic, este activitatea specifica controlului financiar-contabil care se

desfasoara la anumite intervale, de regula fixe, prin programe, in functie de particularitatile
fenomenelor economice si necesitatile de informare.Lipsa caracterului inopinat in realizarea
acestei forme de control poate duce la obtinerea unor rezultate mai putin spectaculoase, uneori
nereale sau neconcludente.Datorita caracterului anuntat, pentru obtinerea unor rezultate veridice,
controlul periodic trebuie efectuat, cu toata intensitatea, la termenele stabilite si asupra tuturor
documentelor si operatiunilor ce fac obiectul activitatii supuse verificarii.Controlul este actiunea
de stabilire a exactitatii operatiunilor materiale, care se efectueaza concomitent sau la scurt

6
interval de la desfasurarea operatiunilor. Controlul consta in a verifica daca totul a fost efectuat
in conformitate cu programul fixat, dupa ordinile date si principiile stabilite. De asemenea, poate
fi considerata o actiune de control, supravegherea sistematica si continua a unei activitati.
Controlul se poate exercita personal sau cu ajutorul unor aparate speciale de control.

Controlul financiar - componenta a controlului economic - are ca obiectivitate

cunoasterea de catre stat a modului cum sunt administrate mijloacele materiale si financiare, de
catre societatile comerciale, publice, modul de realizare si cheltuire a banului public, urmareste
asigurarea si consolidarea echilibrului financiar, asigurarea eficientei economico-financiare,
dezvoltarea economiei nationale.Instrument al politicii financiare a statului, controlul financiar
reprezinta un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a deficientelor si de stabilire a
masurilor necesare pentru restabilirea legalitatii.Toate formele de control au un scop comun, si
anume acela de determinare a starii unor fenomene, procese sau activitati la un moment dat, fata
de un sistem determinat de criterii.Cu toate acestea, tipurile de control se deosebesc intre ele prin
rol, sfera de activitate, obiectivele propuse si functii.Obiectivul principal al controlului financiar
este de a opri, inainte de efectuare, toate operatiunile care nu sunt legale, necesare, oportune sau
economicoase in faza de plata, respectiv incasare, dupa caz.

Obiectivele controlului operativ curent constau in:

● Verificarea si stabilirea abaterilor si a deficientelor in legatura cu existenta, integritatea

si pastrarea bunurilor de orice fel;

● Utilizarea mijloacelor materiale si banesti;

● Stabilirea realitatii datelor inscrise in bilant si conturile de executie;

Obiectivele controlului ulterior sunt diferentiate, in functie de obiectivele specifice

fiecarei structuri cu atributii de control financiar-contabil, structuri ce pot apartine statului sau
agentului economic.Principalul obiectiv al controlului ulterior exercitat de catre agentii
economici consta in verificarea modului de gospodarire a mijloacelor materiale si banesti din
patrimonial fiecaruia.

Controlul ulterior, exercitat de catre organele de verificare ale statului are ca principale
obiective:

● Verificarea modului de administrare si utilizare a fondurilor acordate de la buget;

● Controlul modului de utilizare a mijloacelor si a fondurilor din dotarea unitatilor

economice ale statului;

Indeplinirea integrala si la termen a tuturor obligatiilor financiare si fiscale fata de

diferitele structuri guvernamentale.

7
 La nivelul unitatilor economice, principalele obiective ale controlului financiar
preventiv constau in stabilirea legalitatii, economicitatii, eficacitatii si eficientei pentru
urmatoarele categorii de operatiuni:

● din care deriva drepturi sau obligatii patrimoniale ale agentului economic fata de
diferite persoane fizice si/sau juridice;

● operatiunile privind creditarea, finantarea si efectuarea de plati in lei sau/si valuta

privind activitatea de comert, investitii, productie etc;

● operatiunile bancare privind acordarea fondurilor de la buget si a altor operatiuni

similare financiare;

● operatiuni privind trecerea pe seama cheltuielilor, rezultatelor financiare, conform

prevederilor legale, a pierderilor, daunelor aduse unitatii, dar care nu au fost produse cu
vinovatie.

Obiectivele controlului financiar de gestiune constau in:

● Stabilirea integritatii valorilor materiale si banesti din gestiunile supuse controlului;

● Stabilirea legalitatii si realitatii inregistrarii operatiunilor consemnate in documentele

primare si contabile referitoare la cantitatile si valorile mentionate in acestea;

● Verificarea modului de gestionare a formularelor tipizate cu regim special;

● Stabilirea modului de respectare a prevederilor legale privind miscarea valorilor

materiale si banesti intre diferitele gestiuni ale unitatii;

● Verificarea exactitatii preturilor luate in calculul valorilor materiale ce fac obiectul

controlului;

● Stabilirea modului de obtinere, utilizare si restituire a creditelor bancare sau de alta

natura;

● Numirea, alegerea administratorilor, consiliului de administratie, a comitetului de

directie si a cenzorilor;

● Emiterea de obligatiuni si actiuni;

● Verificarea modului de calcul, incasare si varsare a contravalorii bunurilor distruse,

degradate, deteriorate si stabilirea eventualelor raspunderi in sarcina persoanelor vinovate.

La nivelul institutiilor publice principalul obiectiv al controlului financiar preventiv

propriu consta in stabilirea legalitatii, regularitatii si incadrarii in limitele aprobate pentru
urmatoarele categorii de operatiuni:

8
 ● Angajamentele legale si bugetare;

● Deschiderea si repartizarea de credite bugetare;

● Platile efectuate din fondurile publice;

● Incasarile in numerar;

● Concesionarea si inchirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unitatilor

administrative-teritoriale;

● Modificarea repartizarii pe trimestere si pe subdiviziuni ale clasificarii bugetare a

creditelor aprobate;

● Vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat al

statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale.

Principalul obiectiv al controlului financiar propriu intern consta in instituirea

masurilor necesare in vederea:

● Respectarii prevederilor legale , normelor, reglementarilor si deciziilor;

● Realizarii, la nivelul corespunzator de calitate al atributiilor institutiilor publice;

● Protejarii fondurilor publice impotriva pierderilor datorate risipei, abuzului, fraudei sau
erorilor;

● Dezvoltarii si intretinerii unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare si difuzare a

datelor si informatiilor necesare fundamentarii deciziilor.

Obiectivele controlului financiar contabil sunt dimensionate, in special, prin diferitele

prevederi legale si pe baza relatiilor instituite intre institutiile statului si agentii economici.

Obiectivele controlului financiar contabil, organizat prin structuri ale statului, constau in
controlul modului de:

● Utilizare a tuturor mijloacelor financiare aflate in administrarea organelor centrale si

locale ale puterii de stat ca si ale institutiilor acestuia;

Respectare a reglementarilor financiar contabile in activitatea desfasurata de catre regiile

autonome, societati comerciale si alti agenti economici in legatura cu indeplinirea acestora fata
de stat.Instrument al politicii financiare a statului , controlul financiar reprezinta un mijloc de
prevenire a faptelor ilegale, de identificare a deficientelor si de stabilire a masurilor necesare
pentru restabilirea legalitatii.Prin modul de organizare si exercitare, precum si prin modul si
obiectivele ce le urmareste, controlul financiar indeplineste unele functii si anume: functia de
evaluare, functia preventiva, de documentare, recuperatorie si o functie pedagogica.

9
 Functia de evaluare - se manifesta prin scopul pe care si-l propune controlul financiar-
contabil, prin determinarea rezultatelor economice, ale unei unitati patrimoniale si evaluarea
acestora prin raportarea la un sistem de criterii prestabilit, in vederea determinarii masurilor de
realizare a activitatii controlate.Functia se manifesta postoperativ, dar poate avea si caracter
preventiv prin stabilirea tendintelor de abatere de la normele prestabilite, urmate de dispunerea
masurilor de desfasurare a activitatii economice in cadrul prevederilor si normelor legale.De
asemenea, prin intermediul acestei functii, pe langa constatarea starii reale, se efectueaza si o
apreciere a performantelor unei actiuni economice, precum si a unor entitati organizate ca
persoane juridice.

Functia preventiva - consta intr-o serie de masuri luate de catre organele de control, in
vederea evitarii si eliminarii unor fraude, inainte de a se produce efectele negative ale acestora,
prin identificarea si anularea cauzelor care le genereaza sau favorizeaza. Prin aceasta actiune,
controlul are sarcina de a opri actele si operatiunile care nu sunt legale, in faza de angajare a
societatii comerciale de consiliul de administratie al acesteia. In acest sens, actiunea preventiva
se manifesta inaintea emiterii actelor sau efectuarii operatiunilor, astfel incat sa se preintampine
eventualele prejudicii. Prin intermediul acestei functii, pe langa legalitatea actelor si
operatiunilor se mai urmareste oportunitatea, necesitatea si economicitatea acestora.

Functia de documentare - permite cunoasterea proceselor care au loc in activitatea

economica, a rezultatelor activitatii din structurile economice, relevarea fraudelor si depistarea
cauzelor acestora, precum si identificarea actiunilor eficiente pentru a fi generalizate. Astfel,
controlul participa nemijlocit la actul de conducere, furnizand date si informatii pentru
fundamentarea deciziilor economico-financiare.

Functia recuperatorie - evidentiaza un aspect foarte important al controlului financiar,

deoarece ea nu se limiteaza la prevenirea si aprecierea starii de fapt, dar actioneaza si pentru
descoperirea si recuperarea pagubelor, precum si pentru stabilirea, conform legii, a raspunderii
juridice. Pentru recuperarea prejudiciilor constatate, organele de control au obligatia de a stabili
forma procedurala prin care urmeaza sa se faca recuperarea, pentru stabilirea integritatii avutului
public.Formele procedurale legale de recuperare sunt: recuperarea pe calea executarii silite,
recuperarea pe calea raspunderii materiale reglementata de legislatia muncii, precum si
recuperarea pe calea actiunii civile in justitie.

Functia pedagogica- permite actiuni de educare a celor care au drepturi si obligatii in

formarea si utilizarea fondurilor publice. Controlul, prin rezultatele sale, contribuie la formarea si
utilizarea fondurilor publice. Controlul, prin rezultatele sale, contribuie la formarea deontologiei
profesionale, indeosebi a celor implicate in administrarea fondurilor publice. La randul lor,
persoanele care alcatuiesc corpul de control, prin nivelul de pregatire si atitudine civica, trebuie
sa reprezinte un model de comportament corect, dar intransigent. Aceasta functie se realizeaza si
in combaterea manifestarilor ilegale, prin depistarea si sanctionarea lor cu fermitate. Publicitatea
realizata in jurul acestor cazuri va contribui si va favoriza indeplinirea corecta, in deplina
legalitate a atributiunilor de serviciu.Notiunea de metodologie isi are originea in
limba Latina veche, in cuvantul methodus, care in traducere libera, inseamna mod de actiune. In
alte limbi, interpretarea si traducerea notiunii "methodus" se fac prin mers rational al gandirii
catre adevar.

10
 Metodologia de control financiar-contabil se defineste ca fiind un ansamblu de
activitati interdependente care, prin utilizarea unor procedee si tehnici specifice, are drept
scop realizarea procesului de cunoastere a unui fenomen sau a unei activitati economice
prin raportarea, modului concret de manifestare a acestora la prevederile legale, normele
sau instructiunile prin care au fost definite.

Structurata pe etape si in cadrul acestora, pe faze, metodologia de realizare a controlului

financiar-contabil se prezinta astfel:

Etapa programarii activitatii de control financiar - contabil

Etapa pregatirii actiunii de control financiar - conatabil

Etapa efectuarii controlului financiar - contabil

Etapa intocmirii actelor de control financiar - contabil

Etapa valorificarii constatarilor inscrise in actele de control

Programarea activitatii de control financiar-contabil cuprinde atat activitati privind

stabilirea propriu-zisa a obiectivelor subiectilor si a termenelor de realizare, cat si transmiterea
acestora catre unitatile cu atributii de control financiar-contabil.

Elaborarea programuli de control

Programarea activitatii de control financiar - contabil rezulta dintr-o dubla necesitate si

anume: asigurarea realizarii in totalitate a obiectivelor ce revin unitatilor cu sarcini in acest
domeniu, precum si evitarea controalelor la aceeasi agenti economici.Programul de control este
principalul instrument de lucru in baza caruia, pe o perioada determinata, structurile cu atributii
de control financiar - contabil isi desfasoara activitatea.Programul de control este un document
ce contine, nominalizate, toate obiectivele generale privind activitatile ce urmeaza a fi cuprinse
in actiunile de control financiar - contabil si a obiectivelor propuse.Programul de control este
elaborat in cadrul fiecarei unitati cu atributii de control financiar. De asemenea, este centralizat la
nivelul structurii coordonatoare, apoi supus aprobarii conducerii acesteia, dupa care, in forma
finala, este returnat unitatilor din subordine in vederea punerii in aplicare.La nivelul Curtii de
Conturi a Romaniei, programul de control se elaboreaza de catre fiecare structura de control, in
baza prevederilor rezultate din Legea nr. 94 din 8 septembrie 1992, modificata prin Legea nr.77
din 31 ianuarie 2002, iar in cadrul acestor structuri, pe obiectivele specifice propuse de diviziile
si structurile teritoriale. In aceasta forma se aproba de organul de conducere al acesteia, Plenul
Curtii de Conturi.

11
 Transmiterea programului de control unitatilor cu atributii de control financiar -
contabil subordonate.

Sarcinile rezultate din programul de control se repartizeaza pe subunitatile care, in baza

acestora, isi elaboreaza propriul program in care obiectivele generale sunt detaliate pe obiective
specifice.Pentru fiecare obiectiv propriu se stabilesc atat persoanele care exercita controlul, cat si
termenele pana la care se va finaliza actiunea.In cadrul competentelor stabilite, prin prevederi
legale pentru fiecare institutie de control in parte, o atentie deosebita se acorda alcatuirii
echipelor ce urmeaza a efectua operatiuni de verificare financiar - contabile.Pentru fiecare
unitate cu sarcini de control financiar - contabil indifferent de nivelul acesteia, prevederile
programului de control, odata aprobate, constituie sarcina de serviciu obligatoriu de
realizat.Echipele de verificare sunt constituite din controlori, care au competenta profesionala
necesara realizarii in bune conditii a obiectivelor controlului, specializati pe tema si obiectivele
stabilite prin programul de control.

ETAPA PREGATIRII ACTIUNII DE CONTROL FINANCIAR CONTABIL

Organele financiar fiscale competente selecteaza contribuabilii ce urmeaza a fi supusi inspectiei

fiscale. Datele si informatiile referitoare la contribuabil sunt obtinute prin consultarea dosarului
fiscal al contribuabilului. Inspectorul consulta toate compartimentele care detin informatii
referitoare la situatia fiscala a contribuabilului. Aceste compartimente sunt obligate sa comunice
informatiile detinute, la solicitarea inspectorului insarcinat cu efectuarea controlului. Prin
consultarea dosarului fiscal si a compartimentelor sus mentionate se colecteaza date si informatii
despre contribuabil existente in actele de infiintare, declaratii fiscale.Culegerea informatiilor din
alte documente se realizeaza prin studiul rapoartelor privind controlul efectuat la doua categorii
de contribuabili:cei care au legaturi de afaceri cu contribuabilul ce urmeaza a fi controlat;cei care
desfasoara activitati similare.

In urma analizarii acestor documente la sediul organului fiscal, se va identifica domeniile si

impozitele care prezinta un risc al evaziunii la contribuabilul respectiv.Pe baza acestei analize de
risc se vor stabili obiectivele orientative ale controlului, procedura si tehnicile de control ce vor
trebui aplicate.Asa cum rezulta din anexele prezentate se poate constata specificitatea actelor de
control atat pe linie financiara in sens larg, cat si punctual din punct de vedere bugetar si/sau
fiscal. Daca din punct de vedere fiscal se pot urmari obiective precum: stabilirea impozitelor pe
fiecare contribuabil, inclusiv incasarea acestora intomai si la timp, eliminarea sustragerii de la
plata unor impozite sau taxe, din punct de vedere bugetar intereseaza alte obiective, de exemplu:
incadrarea cheltuielilor bugetare in normativele prevazute de lege, destinatia cheltuielilor in
conformitate cu capitalele prestabilite; inclusiv eficienta, economicitatea si oportunitatea alocarii
banului public.

Desfasurarea controlului

Prezentarea la contribuabil se face numai in baza unei imputerniciri scrise (ordin de

deplasare) emisa de conducatorul unitatii fiscale, competenta sa efectueze controlul.Aceasta
imputernicire contine date de identificare ale inspectorilor ce urmeaza sa efectueze controlul, ale
contribuabililor ce urmeaza a fi controlati, momentul inceperii controlului si semnatura

12
conducatorului unitatii fiscale.In momenturl in care insepctorul a ajuns la sediul contribuabilului
ce urmeaza a fi controlat, aceasta cauta sa obtina informatii referitoare la activitatea desfasurata
de contribuabil, il informeaza pe contribuabil cu privire la scopul controlului, perioada verificarii
si impozitele ce vor fi verificate. Nu in ultimul rand, inspectorul va solicita contribuabilului
punerea la dispozitie a documentelor si evidentelor contabile necesare desfasurarii controlului.

Drepturile si obligatiile contribuabililor in timpul desfasurarii controlului.

In sistemul fiscal romanesc, bazat pe autoimpunere, principala obligatie ce revine

contribuabililor o constituie declararea si plata impozitelor pe care acestia le datoreaza bugetului
de stat.Controlul fiscal are ca scop verificarea bazelor de impunere, legalitatii si conformitatii
declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre contribuabili,
respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, stabilirea diferitelor obligatii de plata,
precum si a accesoriilor acestora.Pe parcursul inspectiei fiscale, contribuabilul are dreptul sa fie
informat asupra constatarilor rezultate iar la incheierea inspectiei, organele fiscale vor purta o
discutie finala cu acesta asupra constatarilor si consecintelor fiscale. Data, ora, locul si
problematica discutiei vor fi communicate contribuabilului in timp util iar acesta la randul lui are
dreptul sa prezinte, in scris, punctul de vedere cu rpivire la constatarile inspectiei
fiscale.Intaietatea desfasurarii actiunii de control, contribuabilul trebuie sa fie instiintat in
legatura cu actiunea care urmeaza sa se desfasoare, prin transmiterea unui aviz de inspectie
fiscala de catre organul fiscal cu 30 de zile pentru marii contribuabili si cu 15 zile pentru ceilalti
contribuabili, inainte de inceperea inspectiei fiscale.

Prin avizul de inspectie fiscala contribuabilul este instiitat cu privire la:

 temeiul juridic al inspectiei fiscale;

 data de incepere a inspectiei fiscale;
 obligatiile fiscale si perioadele ce urmeaza a fi supuse inspectiei fiscale;
 posibilitatea de a solicita amanarea datei de incepere a inspectiei fiscale.

Inspectia fiscala se efectueaza o singura data pentru fiecare impozit sau taxa si pentru
fiecare perioada supusa impozitarii.La inceperea inspectiei fiscale, inspectorul este obligat sa
prezinte contribuabilului legitimatia de inspectie si ordinul de serviciu semnat de conducatorul
organului de control. Inceperea inspectiei fiscale trebuie consemnata in registrul unic de
control.La finalizarea inspectiei fiscale, contribuabilul este obligat sa dea o declaratie pe propria
raspundere din care sa rezulte ca au fost puse la dispozitie toate documnetele si informatiile
relevante pentru inspectia fiscala.Rezultatele inspectiei fiscale sunt consemnate intru-un raport
scris, in care se vor prezenta constatarile inspectiei din punct de vedere faptic si legal.

In timpul desfasurarii controlului fiscal, contribuabilul are urmatoarele obligatii:

 sa premita acecesul organului de control in orice incinta de afaceri in cursul progarmului

normal de lucru. Inspectia fiscala se poate desfasura si in afara programului de lucru al
contribuabilului, cu acordul scris al acestuia si cu aprobarea conducatorului organului
fiscal;

13
  contribuabilul este obligat sa puna la dispozitia organelor de control toate documentele,
precum si orice alte date necesare
 clarificarii situatiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal.

ETAPA EFECTUARII CONTROLULUI FINANCIAR CONTABIL

In timpul desfasurarii actiunii de control fiscal, inspectorul trebuie sa urmareascca daca

contribuabilul a respectat toate legile si reglementarile, care fac obiectul controlului si daca
elementele activitatii contribuabilului sunt inregistrate corect si complet in contabilitate.

In timpul efectuarii operatiunilor de control, inspcetorul verifica documentele justificative pana

la balanta de verificare si declaratia fiscala. Inspectorul fiscal verifica corectitudinea
intregistrarilor contabile si a declaratiilor fiscale prin:

 comparatii si calcule de indicatori;

 stabilirea gradului in care documentele justificative reflecta realitatea operatiunilor
efectuate;
 verificarea corelatiilor prin stabilirea caracterului corect al datelor prin corelarea acestora
cu alte date a caror corectitudine a fost deja stabilita;
 verificarea corectitudinii si realitatii operatiunilor inscrise in contabilitate si in declaratiile
fiscale, precum si a corelatiilor intre evidentele contabile si declaratiile fiscale intocmite
pe baza acestora.

Se recomanda ca in cazul descoperirii unor nereguli in activitate, documentele si evidentele

contribuabilului, inspectorul sa aduca la cunostinta contribuabilului toate problemele, solicitand,
totodata, clarificari, justificari referitoare la neregulile constatate.

ETAPA INTOCMIRII ACTELOR DE CONTROL FINANCIAR CONTABIL

In activitatea de inspectie financiar fiscala sunt utilizate urmatoarele documente:

 Raportul de inspectie financiar fiscala;

 Nota explicativa;
 Procesul verbal;
 Procesul verbal la ridicarea/restituirea de inscrisuri;
 Proces verbal de sigilare/desigilare de inscrisuri.

Toate datele si informatiile culese de inspectorii fiscali in timpul desfasurarii controlului sunt
evidentiate intr-un raport scris.Raportul de inspectie financiar fiscala este un document in care se
consemneaza constatarile rezultate ca urmare a inspectiei fiscale.Aceasta se intocmeste de catre
echipa de inspectie fiscala pentru desemnarea rezultatelor, indiferent daca se stabilesc sau nu,
diferente de obligatii fiscale suplimentare in cadrul unei inspectii fiscale generale sau partiale.

Raportul de inspectie fiscala este structurat in VI capitole astfel:

Capitolul I - Date despre inspectia financiar fiscala

14
In acest capitol se prezinta oraganele de inspectie fiscala (nume si prenume, numarul legitimatiei
de inspectie fiscala, unitatea fiscala din care face parte precum si numarul ordinului de serviciu).
De asemenea se va preciza:

 temeiul legal al efectuarii inspectiei fiscale;

 numarul si data transmiterii avizului de inspectie fiscala;
 numarul de inregistrare si data inceperii inspectiei fiscale inscrisa in Registrul unic de
control;
 perioada supusa verificarii;
 perioada in care s-a desfasurat inspectia fiscala, precum si locul de desfasurare;
 definirea obiectului de inspectie fiscala in corelatie cu tematica inscrisa in ordinul de
serviciu;
 modul de ducere la indeplinire a obligatiilor stabilite prin actul de control fiscal incheiat
pentru perioada anterioara celei pentru care se efectueaza inspectia fiscala.

Date despre contribuabil/agent economic

In aceast capitol sunt prezentate:

 datele de identificare ale contribuabilului;

 forma de proprietate, forma juridica, precum si principalii actionari/asociati, evolutia
capitalului social;
 prezentarea tuturor conturilor bancare in comparatie cu cele cuprinse in declaratia depusa
la Administratia Finantelor Publice;
 evolutia cifrei de afaceri si a rezultatului exercitiului financiar, conform ultimelor trei
bilanturi anuale, indiferent de perioada verificata;
 verificarea evidentei documentelor cu regim special, cu prezentarea actelor cu care au
fost achizitionate;
 preztentarea subunitatilor contribuabilului;
 persoana care asigura administrarea activitatii contribuabilului verificat;
 persoana care raspunde de conducerea contabilitatii;
 administratorul sau persoana desemnata sa reprezinte contribuabilul pe durata inspectiei
fiscale;
 mentiunea daca s-au efectuat inventarierea patrimoniului conform prevederilor legale si
valorificarea acestora;
 principalii furnizori si clienti precum si mentionarea daca acestia sunt sau nu parti afiliate
cu contribuabilul.

Constatari financiar fiscale

In acest capitol se inscriu constatarile pentru fiecare obligatie fiscala si/sau activitate financiara
care a facut obiectul inspectiei financiar fiscale.

Alte constatari

15
In acest capitol se vor prezenta constatarile inspectiei financiar fiscale referitoare la organizarea
comportamentului de contabilitate (acolo unde este cazul), urmarindu-se respectarea prevederilor
Legii contabilitatii. Pentru contribuabilii care aplica Reglementarile contabile armonizate cu
directivele Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate se va avea in vedere modul
de tratare a conturilor contabile. Tot in acest capitol se v-a consemna constatarile referitoare la
modul de utilizare a registrelor de contabilitate obligatorii (registrul jurnal, registrul inventar,
carte mare), registru de casa, registru fiscal, etc.

Discutia finala cu contribuabilul

In acest capitol se va consemna numarul si data documentului prin care contribuabilul este
instiintat depre data, ora si locul de desfasurare a discutiei finale. In caz de refuz al
contribuabilului de a se prezenta la discutia finala, acest fapt va fi mentionat in mod expres in
raport.

Sinteza constatarilor inspectiei financiar fiscale

In acest capitol sunt prezentate constatarile inspectiei fiscale pentru fiecare impozit, taxa sau
contributie la care s-au calculat diferente si accesorii.Raportul de inspectie fiscala sta la baza
intocmirii deciziei de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare stabilite de inspectia
fiscala, in cazul in care prin raportul de inspectie fiscala s-au stabilit diferente de obligatii fiscale
suplimentare stabilite de inspectia fiscala.In cazul in care prin raportul de inspectie fiscala s-au
stabilit diferente de obligatii fiscale suplimentare si accesorii atunci acesta va fi anexat la decizia
de impunere prinvind obligatiile fiscale suplimentare stabilite de inspectia fiscala.In cazul in care
prin raportul de inspectie fiscala nu s-au stabilit diferente de obligatii fiscale suplimentare si
accesorii, atunci acest fapt va fi comunicat contribuabilului.

Nota explicativa este documentul prin care organele de inspectie fiscala, pot solicita explicatii
scrise, reprezentantului sau oricarui angajat al contribuabilului, care sa contribuie la stabilirea
unor elemente relevante din activitatea contribuabilului, ce pot influenta inspectia fiscala.
Solicitarea de explicatii scrise se va face in timpul inspectiei fiscale, ori de cate ori acestea sunt
necesare pentru clarificarea si definitivarea constatarilor privind situatia fiscala a
contribuabililor.

In cazul in care persoana refuza sa raspunda la intrebari, organele de inspectie fiscala vor
transmite intrebarile printr-o adresa scrisa, inregistrata la contribuabil, stabilind un termen util de
cel putin 5 zile lucratoare pentru formularea raspunsului.Refuzul de a raspunde la intrebari va fi
consemnat in Raportul de inspectie fiscala/procesul verbal de control, anexandu-se o copie dupa
adresa de comunicare.

Precesul verbal reprezinta actul de control care se intocmeste de catre organele de inspectie
fiscala numai in cazul controlului inopinat, incrucisat, in cazul efectuarii in conditiile legii, a unei
cercetari la fata locului sau pentru consemnarea unor fapte, in timpul inspectiei fiscale, care pot
intruni elemete constitutive ale unei infractiuni. Procesul verbal nu are ca rezultat intocmirea
unei decizii de impunere.

16
Constatarile controlului vor fi clare si concise, fara detalieri inutile, astfel incat sa rezulte motivul
de fapt si temeiul de drept care au stat la baza fundamentarii fiecareia.In sustinerea constatarilor
se vor prezenta copii dupa documentele justificate: registre, balante de verificare, declaratii
fiscale, situatii privind starea de fapt constatata si efectele juridice produse. Daca din control
rezulta elemente constitutive ale unei infractiuni prevazute de legea penala, constatarile se vor
consemna intr-un proces verbal separat.Daca reprezentantul legal al contribuabilului are un punct
de vedere contrar fata de constatarile organelor de inspectie fiscala se prezinta in scris in timpul
controlului. Organele de inspectie fiscala vor analiza cu obiectivitate punctul de vedere al
contribuabilului si, in functie de concluzii, vor inscrie in procesul verbal argumentele cu care se
combate fiecare din aspectele prezentate in scris de catre contribuabil.

Punctul de vedere in scris al reprezentantului legal al contribuabilului sau al persoanei

imputernicita de acesta se va anexa la procesul verbal.

Procesul verbal de ridicare/restituire de inscrisuri se completeaza de catre organele de inspectie

fiscala cu ocazia ridicarii/restituirii de documente. In acest tip de proces verbal se vor descrie pe
scurt documentele ridicate/restituite prin prezentarea urmatoarelor data: tip, serie, numar,
continut, numar de file, registre, carnete, bucati etc.In cazul in care documentele sau actele sunt
considerate fictive sau exisa suspiciuni ca sunt fictive se anexeaza in original iar contribuabilului
controlat i se lasa copii confirmate de un reprezentant legal al acestuia si de organul de inspectie
fiscala.

Procesul verbal de sigilare/ desigilare se intocmeste de organele de inspectie fiscala in

situatii in care exista indicii ca in locurile de productie, depozitare, comercializare se gasesc
bunuri sau produse a caror provenienta nu este legala sau a caror fabricatie este interzisa de lege
sau se produce fara autorizatie, iar actiunea de inspectie fiscala nu poate fi finalizata, urmand a fi
continuata in ziua lucratoare urmatoare. Acest act de control poate fi utilizat si in situatia in care
exista posibilitatea ca documentele si actele necesare inspectiei fiscale sa fie sustrase, distruse ori
nu se poate face un inventar al documentelor in vederea retinerii acestora. In cazul in care
reprezentantul contribuabilului nu este prezent, sigilarea/desigilarea se efectueaza in prezenta
unor martori asistenti.Se intocmeste in doua exemplare din care un exemplar se lasa
reprezentantului legal al contribuabilului supus inspectiei fiscale sau detinatorului spatiului
sigilat, iar celalalt exemplar se retine de echipa de inspectie fiscala si se anexeaza la actul de
inspectie fiscala.Desigilarea se consemneaza, in ambele exemplare, de regula de aceeasi echipa
de inspectie fiscala care a aplicat sigiliul.Toate oraganele de control finananciar fiscal isi
desfasoara activitatea in stricta conformitate cu legislatia adoptata in domeniu.

17