Sunteți pe pagina 1din 2

Castelul Hohensalzburg

Construit în 1077 de către arhiepiscopul Gebhard, Castelul Hohensalzburg este situat în


apropierea oraşului Salzburg, fiind şi cea mai populară atracţie a acestuia. Masiva construcţie
este aşezată pe dealul Festungsberg şi este unul dintre cele mai mare castele din Europa.

Conflictul lui Gebhard cu împăratul Henric al IV-lea în timpul Controversei investiturilor a


determinat extinderea castelului, arhiepiscopul luând partea Papei Grigore al VII-lea şi al
uzurpatorului german Rudolf de Rheinfelden. Castelul a fost extins treptat pe parcursul secolelor
următoare. Zidurile şi turnurile de apărare au fost construite în 1462 în timpul principelui-
arhiepiscop Burkhard al II-lea von Weißpriach.

În timpul conducerii sale (1495-1519), principele-arhiepiscop Leonhard von Keutschach a


extins în continuare castelul. Cu ajutorul său Matthäus Lang von Wellenburg, care i-a succedat
mai târziu lui Leonhard, a scris în 1515 o descriere a Reisszug-ului, un funicular timpuriu şi
foarte primitiv, care a facilitat accesul mărfurilor în curtea superioară a castelului.

Singura dată când fortăreaţa a fost asediată a fost în timpul Războiului ţărănesc German din
1525, când un grup de mineri, fermieri şi orăşeni au încercat să-l alunge pe principele-
arhiepiscop Matthäus Lang, dar nu a reuşit să ocupe castelul. În 1612 arhiepiscopul detronat
Wolf Dietrich von Raitenau a murit în închisoarea de aici. În timpul Războiului de Treizeci de
Ani, arhiepiscopul-conte Paris de Lodron a întărit apărarea oraşului, inclusiv Hohensalzburg. El

1
a adăugat diverse anexe la cetate, cum ar fi depozitele de praf de puşcă şi casele de poartă
suplimentare.

Fortul s-a predat fără luptă trupelor franceze de sub comanda generalului Jean Victor Marie
Moreau în timpul Războiului napoleonian al celei de-a doua coaliţii din 1800, iar ultimul
principe-arhiepiscop, contele Hieronymus von Colloredo a fugit laViena. În secolul al XIX-lea,
el a fost folosit drept cazarmă, depozit şi temniţă înainte de a fi abandonat ca avanpost militar în
1861.