Sunteți pe pagina 1din 7

Hemoragia, hemostaza, șocul hemoragic

HEMORAGIA

Definiție

Scurgerea sângelui în afara sistemului vascular printr-una sau mai multe soluții de continuitate ale
acestuia.

Clasificare

I. După tipul vasului lezat;

II. După sediul sângerării;

III. După cauza generatoare a leziunii vasculare;

IV. După abundența sângerării.

Clasificare (I)

După tipul vasului lezat:

 arterială: sânge roșu deschis (oxigenat, care țâșnește ritmic în pulsații successive, sincron cu
bătăile cordului;

 venoasă: sânge roșu închis (bogat în CO2, se exteriorizează cu presiune constantă, moderată);

 capilară: este difuză, comparată cu aspectul picăturilor “de rouă”; nu se identifică un vas de
calibru mai mare.

Clasificare (II)

După sediul sângerării:

 externă;

 internă;

 exteriorizată;

 intratisulară.

Externă = când sângele se scurge în afară printr-o soluție de continuitate tegumentară (plagă).

Internă = sângele se acumulează într-una din cavitățile naturale ale organismului; (hemotorax,
hemopericard, hemoperitoneu, ...).

Exteriorizată = hemoragie internă într-un organ cavitar urmată de eliminarea sângelui la exterior pe
căile naturale.

 epistaxis = hemoragie mucoasei nazale;

1
 hemoptizie = hemoragie la nivelul arborelui respirator; sângele e roșu, aerat, spumat,
eliminat pe gura prin reflexul de tuse și expectorație;

 hematemeza = eliminarea pe gură, prin vărsatură, de sânge amestecat cu cheaguri +/-


resturi alimentare; sediul sângerarii poate fi, esofag inferior, stomac, duoden (în funcție
de debit, în caz de hemoragie masivă – sângele exteriorizat este proaspăt, roșu,
nealterat, respectiv hemoragie redusă – sângele stagnează o vreme în stomac apoi
datorită degradării hemoglobinei în hematină sub acțiunea acidului clorhidric,
hematemeza are aspect de “zaț de cafea”).

 melena – exteriorizarea sângelui acumulat în tubul digestiv ca urmare a unei HDS, prin
defecație; scaunul melenic este negru, lucios, moale, aspectul și culoarea păcurii (reacție
cu H2O2); alte situații care pot mima prezența melenei?

 hemoragia ocultă – sângerare digestivă de mică intensitate dar persistentă sau


frecventă ce nu modifică aspectul macroscopic al scaunului și care produce în timp
anemie (spolierea organismului de fier);

 metroragia - sângerare uterină exteriorizată prin vagin în intervalul dintre două cicluri
menstruale;

 menoragia – menstruație excesiv de abundentă și prelungită;

 hematuria – exteriorizarea prin micțiune a unei sângerări produse la nivelul aparatului


urinar; cauze de hematurie?

Intratisulară = prin acumularea locală a sângelui se constituie un hematom.

Clasificare (III)

După cauza generatoare a leziunii vasculare:

 traumatice: accidentale sau chirurgicale;

 medicale: leziunea peretului vascular e produsă prin factori netraumatici, agresiuni chimice,
tulburări trofice, etc.

Clasificare (IV)

După abundența sângerării:

 mici – fără expresie clinică;

 medii – tablou clinic evident;

 grave – însoțite de șoc și colaps circulator;

 cataclismice – rapid mortale.

2
Simptomatologie

Depinde de mai mulți factori:

 cantitatea de sânge pierdut;

 ritmul sângerării;

 continuarea sângerării sau reluarea acesteia;

 nivelul anterior al Hb și Htc;

 condiția biologică a bolnavului.

Hemoragie medie sau gravă:

 astenie marcată;

 amețeli;

 lipotimie la trecerea în ortostatism;

 tulburări de vedere și echilibru;

 stare de agitație și anxietate (hipoxia cerebrală).

Examen obiectiv

Hemoragie medie sau gravă:

 paloarea accentuată a tegumentelor și mucoaselor;

 transpirații reci, profuze;

 polipnee, tahicardie, puls periferic filiform;

 hTA sau TA cu tendința de scădere;

 semne de deshidratate (sete intensă, limba uscată, scăderea diurezei până la oligurie).

Tablou clinic hemoragie internă

Se poate completa cu elemente caracteristice sediului hemoragiei:

 Hemoperitoneu:

 abdomen destins, meteorizat;

 sensibilitate la palpare;

 matitate declivă pe flancuri;

 fund de sac Douglas bombat și dureros (la TR și TV);

3
 la puncția peritoneală se extrage sânge necoagulabil (lacat).

Se poate completa cu elemente caracteristice sediului hemoragiei:

 Hemotorax:

 dureri toracice;

 dispnee;

 cianoză;

 matitate la percuția hemitoracelui afectat;

 dispariția murmurului vezicular.

Aprecierea gravității hemoragiei

Tinând cont de anumiți parametrii clinici și de laborator:

 De gravitate mică – aproximativ 500 ml;

 la adultul sănătos nu are simptomatologie;

 Hb>10 g/dl, Htc>35%;

 De gravitate medie – 1.000-1.500 ml;

 în clinostatism poate fi asimptomatic;

 la trecerea în ortostatism amețeli, lipotimie, tendință la hTA, puls 90-100 bătăi/minut;

 Hb 8-10 g/dl, Htc 30-35%.

Tinând cont de anumiți parametrii clinici și de laborator:

 De gravitate mare – aproximativ 1.500-2.000 ml;

 paloare accentuată, sete intensă, dispnee, anoxie cerebrală, extremități reci,


transpirații, TA<100mmHg, puls filiform, rapid, >120 bătăi/min;

 Hg 7-8 g/dl, Htc<25%;

 De gravitate maximă – depășește 2.000 ml;

 pacient obnubilat sau în comă superficială (pierderea conștienței);

 colaps circulator, TA 50-60 mmHg, puls periferic imperceptibil.

Exemplu de diagnostic

HDS formă medie, exteriorizată prin hematemeză și melenă, la a doua manifestare, de etiologie
verosimil variceală.

4
HEMOSTAZA

Definiție

Oprirea hemoragiei.

Modalități

Modalități de realizare a hemostazei:

 spontană;

 terapeutică.

Spontană – se face prin mijloace proprii ale organismului; posibilă doar pentru vase mici (capilare,
venule, arteriole); are 3 faze succesive:

 faza vasculară – imediat după producerea leziunii se produce vasoconstricție (arteriole), prin
care se micșorează lumenul vascular și se reduce debitul sanguin;

 faza endotelio-trombocitară – constă în agregarea și aglutinarea trombocitelor în dreptul


endoteliului lezat cu formarea cheagului provizoriu (trombus alb);

 faza de coagulare propriu-zisă – cu formarea cheagului roșu definitiv.

Chirurgicală – poate să fie:

 provizorie;

 definitivă.

Hemostaza provizorie – manevră de urgență pentru oprirea temporară a sângerării; modalități de


realizare:

 fixarea segmentului lezat într-o anumită poziție, ridicarea verticală a membrului respectiv în
hemoragie venoasă; flectarea puternică a antebrațului pe braț sau a gambei pe coapsă;

 compresia digitală permanentă a vasului lezat pe un plan dur (carotida, artera humerală, artera
femurală);

 compresiunea circulară efectuată de urgență cu un garou, manșeta tensiometrului sau cu un


mijloc improvizat (cravata, curea); hemostază eficientă dar limitată în timp; (maximum 2 h; la
15-30 min decompresie; >2 h risc de șoc după degarotare.

Hemostaza chirurgicală definitivă – prin obliterarea lumenului vascular, ligatura vasului sau sutura plăgii
vasculare:

 electrocoagulare – la nivelul plăgilor operatorii;

 forcipresura – strivirea cu pense hemostatice a vasului ce sângerează;

 tamporarea – aplicabilă pentru plăgi sau cavități prin introducerea de meșe sterile;

 ligatura vasului – cel mai sigur și eficient mijloc de hemostază;

5
 comprese hemostatice – Surgicel, Tachosil;

Hemostaza chirurgicală definitivă – prin obliterarea lumenului vascular, ligatura vasului sau sutura plăgii
vasculare:

 sutura plăgii vasculare – indicata pentru vasele de calibru mediu și mare, a căror ligatura ar
compromite organul sau membrul;

 capitonajul – apropierea strânsă a buzelor plăgii care sângerează prin câteva fire separate;

 sutura în masă a țesuturilor – sutura structurilor în care este înglobat vasul;

 embolizarea selectivă a vasului lezat – presupune cateterism arterial.

ȘOCUL HEMORAGIC

Definiție

Tip de șoc care apare după hemoragii acute, atunci când pierderile depășesc 30% din volumul
circulant.

Date generale

Se instalează o insuficiență circulatorie acută hipovolemică și dereglările consecutive hipoxiei


(acidoză).

Se constată o fază lungă erectilă și o intensificare a proceselor de adaptare prin vasoconstricție,


tahicardie, polipnee.

Cu cât pierderile de sânge sunt mai abundente și mai rapide, cu atât apariție șocului este mai
iminentă.

În cazul pierderilor brutale se poate produce stop cardiac înainte de instalarea șocului hemoragic.

Etiopatogenie

 Șoc hipovolemic (prin arsuri, prin pierderi hidro-electrolitice, mixte).

Clasificare clinică

 Șoc rece (traumatic, prin arsuri, operator).

Cauze

Hemoragiile care pot genera șoc:

 chirurgicale – produse de accidente, intervenții chirurgicale, hemoragii digestive, metroragii,


hemoperitoneu, hemotorax;

 medicale – în cazul trombocitopeniilor, vasculopatiilor, fibrinolizei, coagulopatiilor.

6
Simptomatologie

Clinic:

 scăderea TA, tahicardie, scăderea amplituinii pulsului, extremități reci palide, apoi cianotice,
sete imperioasă, oligurie care poate merge până la anurie; care este diferența între oligurie și
anurie?

Biologic:

 scăderea Hb și Htc.

Tratament

 asigurarea hemostazei;

 compensarea pierderilor prin transfuzie de sânge izogrup, izoRh;

 administrarea de vasodilatatoare pentru combaterea vasoconstricției;

 administrarea de subtituenți volemici (Dextran 40, soluție Ringer);

 tratamentul defectelor de coagulare.