Sunteți pe pagina 1din 84

ECATIERHNA ffONESCU

:l
;.1
.J ._:

.J·
A N O M A L I· I IJ E
DENTARE

..::
,,:;:.-;r.

Cartea1u
Universitari
JBU(:UREŞTlI
-2005~
~'i:ditnia·}l Cartea 11.J niversill:ară
Str. Prof. lon Bogdan, nr.11 A, sector 1, Bucureşti
Tel.: 021-211 m 54; Fax: 021-2115847
e-mail: office@carteauni versitara. ro,
ww,.v.carteauniversHara.ro

Editură acreditată de Mini.';terul J,;ducaţiei şi Cercetării prin


Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţţfice din f1wăţământul
fiicei mele,
Superior.
Mihaela Cristina

ECATEllUNA KONESCU
- Medic primar - ortodonţie şi ODF
- Medic primar - stomatologie generală
- Doctor în ştiinţe_medicale
- Conferenţiar universitar - Universitatea de Medicină şi
Farmacie "CAROL DAVILA" Bucureşti, Facultatea de
Medicină Dentară

[l)23{:ri~r~a CIIP a lBibHotedi Naţionale a !României


· }ON tri:,§CU, ECATERlINA
Anomaliile dentare/ Ecaterina Ionescu- Bucureşti :
Cartea Universitară, 2006 ·
Bibliogr.
lSBN 973-731-250-3

6'16.3
-,=··-=---~....,.........._._ _ _ _ _....,...,"""-r.-,rl.,..~........,.._
-~----.,.:....;.·.;;.;·";;;;;.·····;;::;···~-;...;.·;;;;;;;-·-·.;;;,···.-=···=·-"~...... .•..

Lucrare editată cu sprijinul UNIUNII NAŢIONALE a


ASOClAŢllLOR STOMATOL<;)GICE (UNAS)'

lSBN 973-731-250-3

.
---~--------------
~l~

... ..... ·-·-·- .. ,:;.t._,' .. -


Prefaţă

Dintele este ceî mai reprezentativ organ uman. Derivat~;


dezvoltat din ecto şi mezoderm d_intele la om este unic în lumea
animală prin existenţa lui, formă, dimensiune, structur.'.'i j
modul de aşezare pe arcadele dentare. Pe baza acesi\'.f
„unicităţi" s-a putut stabili originea omului şi evoluţia lui
filogenică de la Australopitecus Robustus, care a trăit ·acum i
milioane de ani, la omul actu~I, timp· în care s-au observat ce!e
mai multe variaţii bio-psihosociale, cu ~xcepţia dintelui, a cftru:
variaţii . se fac în anum·ite „limite normale". Cataclismeîe
naturale, incendiile au distrus tot la om, în afară de dinţi, c!tr,:·
rămân ca martor aI vieţii. Datorită acestei „nemuriri" dintele a
inspirit din timpurile cele mai vechi tnagii, filosofii„ fondatorii
de religii benefice sau malefice, dintele devenind un simbol, un
fetiş după calitatea celor ce-l foloseau chiar şi în predicţii 3.ie
viitorului.
Apariţia· primilor incisivi, la cop1l, este un adevăr;:d
eveniment fericit în .familie şi. primii dinţi „căzu-ţi" pentn:_
venirea _celor „adevăraţi" (perrnanţnţi), se păstrează ca. tal isnvi1~
în casă. Apariţia dinţi.lor înseamnă tinereţe, vigoare,
agresivitate; pierderea lor înseamnă îmbătrânire, izobn-:,
moarte. Dintele a fost folosit în ritualurile magice sau
religioase: dintele lui Budha (păstrat la Ceylon în Sri Lanka)
rămas după incinerarea lui şi încrustat cu pietre preţioase estt.:
ţinut cu sfinţenie În casete din aur, care se deschid anual la dat?..
naşteri_i lui, în cadrul unui ritual unde participă pelerini budişti ·
cu speranţa că le va aduce sănătate şi bucurii; Carol cel i\:iare
avea un dinte de la Sf Ioan pe care l-a încrustat pe mânervl
sabiei sale cucredinţa că îi va da curaj în luptă.
Dinţii anormali dezvoltaţi, anormal aşezaţi pe arcade.~e
alveolare inspiră groază, canibalism, vampirisrn, vioienţă. 1n
trecutul nu prea îndepărtat dinţii cu anomalii de formă, volum

... __, >.- "· -


sau erupţie erau extraşi pentru a scoate ,;spiritele malefice" din umane. Dinţii cu buzele şi ochii identifică oamenii cu care
om. discutăm de la prieten la duşman, de la palavragiu la omul
Extrac~a dinţilor normali s-a făcut ca mijloc de serios, de la gentelemen la mitocan sau mahalagiu. integritatea
martir1sm: uciderea patronului medicilor dentişti (Sf Apollonia · dintilor, culoarea şi estetica lor, dar mai ales functionarea
din Alexandria - Egipt), extragerea şi zdrobirea maxilarelor şi J ace~tora în masticatie sau vorbire,- identifică omul ~odern '
.
dinţilor acesteia ca argument că numai astfel se va îndepărta . ,_ civilizat cu care îţi face plăcere să vorbeşti.
1
din gura Sfintei singurul Dumnezeu adevărat. ~ Dintele este un element esenţial şi în definirea perso-
În literatură, artă, ·arhitectură dintele este repr-ezentat - J nalităţii; după primele cuvinte recunoaştem un om sever sau
simbolic sub forma coloanelor de marmură la-intrar.~a în temple-: f amabil, agresiv sau generos, ·tânăr· sau bătrân, sănătos sau
(6 coloane), fixate la unirea. cu
acoperişul, cu ghirlande roşii ce i bolnav. După dinţi apreciem tipul rasial, r~gional sau <::onsti-
1
r~prezin tkă ,,~jngia". în prim~1e _btsTe ~părut\în1..~,e~o=~;n1a_ :!
lf
tuţional, care descoperă comportarnenţul diferit · în anumite

1.
ş1 în Ba am se prezentau sme1, a aun sau n ~1.n1- c o · .- . .cu limite, stabilite de educaţie. .
câţiva colţi rămaşi din dinţi la care se adăuga-.şi,~n·-~âs-.sare-castic,. ... A prezenta o_ lucrare -despre anomaliile dentare, când
agresiv. Ileana Cosînzeana şi Făt Frumos aveau· dinţi albi,. :~: acestea .erau considerate un mod de· posesiune diabolică a
strălucitori ca nişte smaralde şi un zâmbet priete!les, Ga.Fe emana :i omului, însemna curaj (în trecutul nu prea îndepărtat). ·Astăzi
sănătate, voie bună şi fericire. Victor Hugo vorbeşte··de-eroina. j anomaIHle dentare sunt considerate genetice, moştenite -de la
sa Fantine, care şi~a vândut dinţii frontali, podoabele cele mai: :! strămoşi sau cele mai mu1te dintre ele se datoresc unor tulburări
de preţ, pentru a cumpăra medicamente şi a-.şi salva ,oop.ilul j metabolice., neuroendocrine sau lipsei de educaţie sanitară,
bolnav - iată un exemplu de sacrificiu matern extrem. j dintele fiind un kirriograf al evoluţiei umane. ·
Primii anatomişti au· fost şi
mati... pic:f:~,.,Leona.ulo-.,da ·--1 Modul în care autoarea _prezintă- acest volum este un
. Vinci, Rubens şi Rafae1 au studiat îndelung aspectul dinţilor şi ·i merit, un mare merit pentru că numai astfel se pot trata copiii
a1 buzelor pentru a da „culoare" personajelor lor:-- cât de mult ~ înainte de adolescenţă, altfel rezolvarea anoma,liilor dentare
spune surâsul misterios al Monei Lisa, care ~iei-,până~ast-ăzi-nu .;~ făcându-se mult mai greu, deseori cu extracţii ale altor dinţi: În
a fost înţeles şi descifrat?! ~ volumul prezentat_ de D-na Dr. Ecaterina Ionescu remarcăm o
Şi în dragoste dinţii ocupă un loc important; cu un ! repartizare logică a materialului faptic în 7 capitole bine echili~
zâmbet marii actori şi.au cucerit publicul. ! brate referitoare la: dinţii supranumerari şi anodonţia - aspecte
În criminalistică psihanaliştii au pus în evidenţă tendinţei~ ! extreme ale formulei dentare, ectopia dentară - foarte frecvent
sadice la copiii ce muşcau sânul mamei, acestea rămânând:· -{ întâlnită la populaţia d-in ţara noastră, diastema - în formele sale
deseori şi în a,ţiol~Ş.fţ_!!ţ_ă ,şi. maturita!~,_g_~_cfi.~lii..m..I¾!EL-...-, ..--4.:_ adevărat~ şi particulare (diastema premolară)~ reincluzia - ca un
m~-\.na sau umărul celui pe care îl ucid.,(după"ac.eastă ;jmuş- f fenomen aparte mai uşor de înţeles p~ntru dinţii temporari, încă
că:tura" tipică se pot identi~ca crim_i~~lii). . .
Dintii la Homo Sapiens fos1hs au reahzat cele mai nm
. I~
neclar ca fenomen pentru dinţii permanenţi, transpoziţia - ca un
alt proces special în evoluţia dinţilor. Un loc- deosebit reviJ!e
functii ale omu.lui masticaţia şi· vorbirea articulată, făcând I incluziei dentare. amplu. sistematic şi documentat discutată. 1n
posibilă comunicarea între oameni şi dez>ioltarea civilizaţiilor j cadrul acestui capitol Dr. Ecaterina Ionescu prezintă,· pentru
Ii
6
-t
f¼ 7 -
Ifii .
L ___ _
prima oară în literatura din -ţa:a noastră, . ş~ fe~om~n~1
transmigraţiei dentare, se pare specific doar cammlor mfenon,
CUVÂNT ÎNA11:NT1E
fenomen greu de explicat sub aspectul interesării dentare dar şi
sub aspect etiopatogenic. · ·
Cu o bilbliografie bogată se încheie acest volum bine
documentat şi ilustrat, într-o descriere cure?tă, clară şi
Am seri s această carte determinată- de faptul că, deş-i ·,·n i.: ili rn ii
·sistematică - de la definiţia anomaliilor dentare la et1opato-
ani au apărut lucrări
în domeniul ortodonţiei foarte valoroase:
genie, de Ja formele clinice la principiile de tratament logice
această parte a patologiei ortodqntice nu s-a bucurat d~. acee;:1ş1
bazate pe semnele clinice şi radiologice. atentie din partea specialiştilor ca şi celelalte anornaln dento-
· Volumul este necesar şi deosebit de util .pentru studenţi şi
maxilare. Sunt oare anomaliile dentare mai puţin «proble-
-rezidentii în ortodontie în ·special, dar şi pentru t0ţi· stomato-
matice" sub aspectul impl1caţiilor clinice şi terapeutice sai: ::;,::
logii,· c'are vor găsi .în acest volum_ orientarea- -în--.analiză ~i ~
regăsesc cu o frecvenţa mult inai mică în comparaţie cu restu1
tratament a anomaliilor dentare destul de frecvente. la.populaţia
anomaliilor <lento-maxilare'? Departe de a fi afirmativ (dacă ar
tării noastre. Pentru toate acestea o felicit sinceq1e autoare şi-i
fi să ne gândim doar 1a ectopie sau incluzie) răspunsul )a a~~ste
~ecomand cu multă căldură cartea.
întrebări sustine ideea că anomaliile dentare au fost neJust1f1cat
vitregite. M~i mult, faptul .că astăzi anomaliile clentarn se
înfatişează di.n ce mai puţin în tipar clasic îmbrăcând aspecte
Prof.Dr. ;P.ătru Firu
Profesor consultant 1a Catedr-a,de,,,Ortedonţie.-ş-i-OOF
particulare deosebite (ex. trans1~Î!:,)Taţiâ în f~n~~enu\_incluzi~~
:1 dentare, diastema premolară ca vanantă chmca a mastemeI:
.,:;_;;.
Membru al Academiei Române de Ştiinţe Medicale
anodonţii atipice) justifică o dată în plus necesitatea continufirii
studierii lor şi în contextul actual al evoluţiei sistemului denîar.
Considerând că şi ·acestea trebuie analizate şi evaluate s1mihu-
întreo-ii patologii ortodontice am gândit şi scris această carte ci,
o . - .
dorinta sinceră de a contribui, pnn aducerea !a Z! a
info~atiilor despre anomaliile de număr, erupţie, poz1ţie şi
sistemat.izarea acestora, la înţelegerea şi darificarea acestui
,.. '
domeniu al patologiei ortodontice pentru studenţi şi rezidenţi
„qj dar şi pentru medicii de medicină dentară aflaţi în exerciţiul
1·1
:· i . profesiei puşi nu o dată în faţa un~i anomalii dentare sau ~ento-
} { maxilare despre care trebuie să ştie care este momentul oportun
~~~ ! a1 intervenţiei specialistului ortodont1 care sunt com:ecinţe.h:
ii
~ I. imediate sau tardive ale neimplicării sale. Cred de asemenea cf!
l
această carte poate fi utilă părinţilor şi educatorilor în
~1.
9
~-
li
'
.
;.,.;
f. 'I
,,
·f· i··
l l-
activitatea lor de îngrijire a sănătăţii copiilor. Având în ·vedere
că anomaliile dentare se regăsesc în curricula de pregătire
universitară şi în tematica de pregătire pentru rezîdenţiat am
considerat obligatorie prezentarea lor în acest context. Fără a
avea pretenţia că am spus totul despre ace_st domeniu al
patologiei ortodontice spt:ir că noţiunile prezentate în această·
carte să răspundă cât mai multor· întrebări legate de aceste CUPRINS
·anomalii şi mai ales nevoii de informare. Nutresc această
sinceră speranţă dintr-un respect nemărginit ce~l datorez
profesorilor mei şi din respect pentru cei cărora încerc să le .Capitolul I ·
îndmm cât mai bine.paşii, studenţii şi rezidenţii_ Anodonţia 15
Definiţi~_-T;~;~;l·ci~i~.· Ft~~~·~~~ţ! 15 ·.·.·.·.·.·.·.·.· .·.· .·.·.·;·.· .'.·.·:.-.·.·.·.·
~tiopatogenia anodonţiei ............._......................... . 19
AUTOAREA Manifestări clinice ·- . • • • • • • • • • •· • • • • • • • • _. • • • • • • • • I • • a o o • • • I • o o 23
Anodonţia redusă ..... , .................. ·.......... .. 24
A.
·. ~mtmsa
8 . An odonţta · ············-·-·················· ... JO
V •

Obiective terapeutice......................................... 33

Capitolul II
Dinţii supranumerari . :, .......... :. . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . .. . 40
Definiţie.Terminologie. Frecvenţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - 40
Etiopatogenie .. . . . . . .. . .. .. . . .. . .. . . . . . . .. . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . 42
Teona
. atavica
. . . . . .. . . . . . . . .. . . .. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
~
42
Teoria ce1ei de-a treia dentiţii .. .. . . .. . . . . .. . . . . . . . . . . .. 43
Teoria mugurilor adamantini multipli ... -. .. . . . . .. .. . .. 44
Teoria hiperactivităţii lamei dentare . . . . . . . . . . . . .. . . . . 45
Teoria diviziunii mugurelul dentar-.................... 46
Teoria evaginării epite1iului adamantin . . . .. . . .. . . .... 46
. , • .., • • • • •, _ , . , _ . . . , _ _ ,..,. _ _ (1;1,,'11 ........, ~ t :ol I .1 •~ ~ ~ ; ~ , r . , . . . , - , r . + , o - , • - •.. " Teoria proliferării a11ormnale şi întârziate ...
,·'-
a unor resturi epiteliale paradentare . .. . . . .. . . . . .. 47
Teona
. ered't "
1 ara........................................... 47
Forme şi manifestări clinice ..................... , . .. .. . .. ... 48
Atitudinea terapeutică ................................... ~-... -63-
Paralelă între anodonţie şi dinţii
supranumerdri . . . . .. . . . . . . .. 69
11

. r~:
Capitolul HI
Incluzia dentară .............. ... :.... ...... ~.................... .. .. ............... 73 Diagnostic diferenţial ................. .
. Obiective terapeutice........................ ...................... U'/
Definiţie. Terminologie. Frecvenţă ........................ 73
D1astema premolară ................ ····· ..................... 1· 10
0

Etiopatogenie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
Etiopatogenle ............... ::·.··:·········· ............................ i ~n
Aspecte clinice. Clasificare . . . .. . . . . . .. .. . . .. . ... . . . .. . . . . . . . 80 Caracteristici ..... · ....... · · · ....... · ·· · · ·· l.c:!.6
D'1agnostic
. poz1t1
. .v .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . .. . . . . .. . . . . . . . .. 84 ........... ' ..... '..................... . . . . . . . . ! 4g
Obiective terapeutice . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 90
Transmigraţia dentară ...................... -'· ..... ·....... : .. . . . .. 95 Caplitohd VU
,~: Dfi„
e ni ţie. P . 1antaţ1
art1cu ·~· ..................................... . 95 Transpoziţia dentară.............. ·
Etiopatogenie ................ : ................................ . .96
Defin_îţie. Terminolouie.
·
Fi_:~~~~~;i: ·.·.·_· _·_· · ·.. · ..... ·. ···· .... ·i149
49
Et1opatogenie . . .. . . . ~ ' · · · .. · .. · .. · ......
Aspecte clinice şi radiologice ... ·.......................... . 101 ··•··•·•·•·•······· 1'.:iO
Atitudinea terapeutică ........................ : ..... ·...•..... 103 Aspecte clinice .................................·.···········-··· 15 !
Aspecte terapeutice ....... .-.. .. ·.. · .. ·· ·· ·· .... ·· .. ······· ·
Concluzii ..................................................... . 106 ••••"'•••I I ,_ I • • "• .. -.•••••O • 0 I ' 153
o• o • • • • • I • • • • I • •

Capitolul IV Bibliografie ................. . ......................... . . . . . . . . . . . . >· • • • • • • IS5


Reincluzia dentară ·... :....... .... ... ... .. .. .... .. .... .. .. .... .... .. ... .. ......... 10_7
Definiţie. Temliilologie. Frecvenţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
e·t1opatogen1e. .............. : . . .. . .. . . . .. . . . . .. . .. . . . . . .. . . ... . .. 11 O
Forme clinice ........................................................... :..... 113
.J Diagnostic diferenţial ..................................................... 116
Eva1uţte.
. Consecmţe . . . . .. . . . . . .. . . . . .. . .. . . . .. . . . . . . . . . . . . .. . 117
Aspecte terapeutice ........ '. ......................................... .. :... 118
j
Capitolul V .
Ectop1a
. denara
t " .....................................................................
· l21
,;.;!
i Definiţie. Terminologie. Frecvenţă ........................ 121
E. . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . .. . . . . . . . . .. .. . . . . . 122
"'tlopatogente.
,. Aspect e cr.m1ce. Consecmţe . . ...........................................
- .124
/;;1
l'
DiagnOStic·pO·zit···1V.........
......------·--. .···---···-----;.:::::-,"26
,........................................... · · · ...........
Obiective terapeutice ....................................... :............. 127

. . · .Capitolul VI
D1astema ..................................................................... ;........ 133
Bt1.0 patogem_e
., . • 1' . , .. ·
ş1 aspecte c 1mce ..._....... .. ...... .. .. .. .. .... ... .... .134

,;;.'. .·.
n· I 12
Î.~:.:J
: .·• :.:..z,a;..:.: -i· ' ..... ·. _..·:·· ... •'! • •• ,.,, •••.., ..... - ...... ~,-- .............. ..., . . • •
Capitolul l ·

ANODONTL\
'

DEFINIŢIE. TERMINOLOGIE. FRECVE.NŢĂ.


Lipsa unui dinte sau a mai. ~u.Itor dinţi, mergând până
la lipsa totala a acestora, datorita neformării mugurilor dentari,
este cunoscută în literatură sub 111.1:m·ele de a119donţie. în fapt,
definirea. a.cestor siţuaţii clinice nu poa,te fi separată de
terminologia extrem d~ bogată şi foarte· sugestivă, fie· sub
aspectul implicaţiilor etiopatogenice•. fie prin prisma imaginilor
cli,nice. Astfel, pentru a defini minusul numeric în fbm1ula
dentară,· literatura de specialitate utilizează ietmeni multipli şi
variaţi,· uneori nuanţaţi' şi controversa.ţi ca: absenţa congenitală
de dinţi, adenţie, agenezîe, anodo!'}ţie, aplazie, .atelectodonţie,
diminuarea numărului dentar, dinţi subnumerari, hîpodonţie,
lipsa ereditară a dinţilor, oligodonţie, red~cerea numerică a
dinţilor: Cei mai frecvent folosiţi sunt: anodonţia. hipodonţia,
.oligodonţia, agenezia, ·aplazia dentară.
Otigod.onţia, hipodonţia sat} _agenezia dentară semnifică
pentru Chaput (1967) lipsa _unuia sau a unui număr redus de
dinţi, anomalie pe care o considera "primitivă" sau "secundară"
unei agresiuni în perioada de formare. În general, hipodonţia
sau oligodontia este considerată ca reducerea mai numeroasă
sau mai puţin' numeroasă a număr.ului de dinţi. În acest context,
lipsa unui dinte o întâlnim definită
fie . cu termenul de
olîgodontie . (Euler), fie cu termenul de
hipodonţie (Boros,
~.orkhaus, Roccia). Nuanţând termenii, Gysel (1968) fixează ca.
limite pentru hipodonţie .absenţa unui număr de minim 4 dinţi,
ia~ pţJitw_.Qfuw..d.ooţie. prezenţa-a puţini -dinţi cu Hpsâ a peste 8
dinţi di-n arcada ·dentară: ·Există şi părerea că ·hipodonţia ar fi
reduce~ea filogenetică limitată la dinţi simetrici, de. obicei
ultimul din fiecare grup. Agenezia reprezintă după J. P.. Fort.ier
O987) defectul de dezvoltare a unui ţesut .sau organ prin
15
absetiţa maturăriisai.t "lipsa schiţei embrionare" legat de o . ·1 d l
at ~ a an_odonta cygnea 11 - organism lamelibranhiat. cu
11
asm11
anomalie cu mesaj ereditar sau. de o embriopatie prin alte valve man, subţin ,şi lipsite de dinţi. ·
mev.tnisme. . Cât priveşte termenul de oligodonţie (,.oligos" - putin l.
Nagy (1954), Clerk (1961), Chaput, Renak, .RusLI, b acesta ar defini situaţiile în care sunt prezenţi doar outini ciinîi
Shapira (1967), Fieschi (1968) folosesc termenul de anodonţie (') " '" la 6 ·d'mţ1')~ dacă ar fi să-1 acceptăm aşa, cum
.- _pana . este.
tota1ă pentru a indica lipsa congenitală a tuturor dinţilor din ~cceptat tennenuI de oligozaharide. Pentru situaţiile în care
·prima dentiţie, din a ~ouă dentiţie sau din ambele. Termenul de . lipsesc unul ~au ma! tnLJ1ţi dinţi, mai potrivit pare H n
anodonţie parţială îl _utilizează pentru situaţiile în care fonnarea termenu] de hipodonţ1e (,,hypo" - sub, redus) faţă de numărul
dinţilor este doar în parte suprimată şi la care numărul dentar normal. ·
elementelor dentare absente este considerată anodonţie întinsă . . . Ref:rindu-ne doar la ul.timii doi termeni, se impune să
sau redusă. sublm1em c~ des~m~e~ză dou~ entităţi p3:tologice dfferite:
· Hăupt şi Riedl, ca de altfel majoritatea autorilor - o.hg_od~:>nţia msemnand absenţa unui număr mare de
germani, vorbesc de anodonţia totală şi ăiioEl&lţia parţială, dmţ1 ş,, în consecinţă existenţa unui număr· redus de
pentru ultima utilizând 3i termenul de oligodonţie; în cazul -dinţi pe aTcade,
lipsei unor dinţi izolaţi, 11 singuratici", autorii folosesc terme.nul - hipodontia "însemnând abs.eriţa unui 11umăr redm-; de
de "subnumăr dentar1\ dinţi, şi ca atare prezenţa ma{ multor· din~ pe arcade.
Mulţi autori (Dechaume~ Gysel, Roccia, Salzm.ân, . . în acest context şi pornind de la ideea că. in orice
Thoma, ete.) definesc distinct prin anddonţfe ;,, ·1lpsa· -tutcrror · exprimare ~ste important şi necesar a se opera cu t~nm:n1 cu
dfoţilor (temporari şi permanenţi), lipsă- datţ>rată fie putere ~ax1 tn.ă de_ :xpresie şi sens clar, considerăm, f-~ră a a vt:c1
imposibilităţii de formare a dinţilor dhf'elerhenret~'îtlzestrate·cu pretenţia celei mai Juste aprecieri,.că toate situaţiile de minus în
ace.st potenţial, fie opririi în dezvoltare a mugurilor dentari (în fommla dentară {lipsa unuia sau a mai multor dinti i·v- 1-1,·iv
stadiul de proliferare). _ lipsa dent~ră totală) pot fi exprimate mai corect pri~ 'te1r;~~;,u·!
Brodie şi Herman au terminologia rnijl_µ_ş_t1Jµi numeric de agen:z1e d~nta~ă; pr~n agenezie (,,a 11 - fără. ,,gene::;i:;!! __
dentar baz·ată pe etiopatogen1e: hipodonţie pJ:infru · lipsurile naştere) mţe1egandu-se dm punct de vedere medical. anon1alirt
dentare justificate de ipoteza fi.logenc_tică · reducţionarn, şi caracterizată prin nedezvoltarea sau dezvoltarea ins~tkientă Ci
oligodonţie pentru anomaliile dentare de număt ce-şi găsesc unui ţesut sau a unui organ în cursul perioadei embrionare. fn
cauzalitatea în perioada vieţii embrionare.. ac~st sens agenezia dentară când interesează toti mLwt•rii
- Majoritatea autorilor însă, folosesc un.:-· singur termen ~entari ~ ag~nezie de1:tar~ tot~lă ~ defi oeşte aceeaşi situaţie ~.1~şi
'}Jentru retlucerea·--numeri~fltilFă;.r-an~~~~elis,.,....... .. 1 _ _ ·-- .mod_onţ1a, iar atunci cand mteresează doar anumitl di11ti -
Marcovici. Max1milian, Neagu,.Fîti.l, Shap-i~·"Botroc);·trlpodenpe· · · agenezie.parţială dentară -defineşte aceleaşi situaţii cli~1ice c;:t si
( Asher, Brab.ant. Grahnen, Muller); o1igodonţie· ·-'(Moyers, · hipodonţia şi oligodonţia. · '
:·1·arnasy); lipsa congenitală de dinţi (Veronica_ Popa Molea). .. . în d?rinţa unui dialog cu limbc!.i de largă comunicar,~
.,i Respectând sensul explicativ dat de diqionar~ anodonţia ştnnţ1fică şi profesională, în lucrare vom fbJosi serna.mic.,
ar trebui să reprezinte situaţia în_ care lipsesc toţi dinţti (,,a11 11 - !erm:nul. g:ner_ic. de" anodon~e, ca fiind un termen d~ja
tără, ,,odontos" - dinte); de altfel, ·se pare că- tenîleni.tl a fost mcetaţemt ş1 asumlat m vorbirea şi gândirea t~T1Ddontică, deşi
16 17

' . .
:.,,~
asa cum am explicat' este impropriu şi nereprezentativ pentru regăseşte_ mai frecvent p~ maxHarul sugerior, rap01t~1l d@al
tc;ate sîtuatiile clinice. · cazuisticii noastre fiind inferior indicelui de 4 / l" al lui Hotz
Pre~entarea anomaliei în contextul anomaliilor dento- ( 1961) şi mai mare de 5 / 4 a lui Kovacs ( 1962). Su11t şi autori
ma~ilare, ca şi raportarea sa la alţi parametri (dentiţie interesată, ca Grahnen (1956), Salzman ·(1970), care susţin că nu există
maxilare, dinţi afectaţi, sex) are ca bază a analizei o cerceta~~ diferenţă
între cele două maxilare.
presonală efectuată. pe un lot de 3221- de pacienţi cu anoma111 . În raport cu rasa şi delimitarea geografică se pare ca
dento-maxilare în perioada 1990-1996. · . anodonţia este mai frecventă la populaţia europeană, mai
Concluziile mele au fost uneori în concordanţă, alteon frecventă la albi decât la negri (Dahlberg·citat de Horowiti:).
diferite de datele existente în literatura de specialitate. Astfe!: Referitor la corelaţia directă dintre· prezenţa anodonţiei în
frecventa relativă a ·anodonţiilor in raport cu alte anomaln dentiţia temporară şi cea pem1anentă, observaţiile clinice au
dento-1,;axilare are în analiza mea statistică o v;:iloa;re de 3,53~ -condus spre următoarele constatări:
"in timp ce "în literatu~ de spec1a · · 1·1tate ~-1f!~A1it-:M..~~
" +~1 ·+ l · ca . _6, 5°'
_.-o_ · 1. dentiţia permanentă poate evolua normal, chiar dacă
(Horowitz-1968), 2,2%{Boboc-197-l), 9;6~~~~-1973_)._ dentiţia temporară a·fost afectată de reducerea numerică,;
Cât priveşte. cele două dentiţii, :r@,ll!ii~I~-~umţn~a 2. in dentiţia permanentă se po"ate rep_eta situaţia de
1, 11, Ans~
t a cu. ftec-v....nt:~--m-
1+..,«fll'8A--•&&re m
apare ·'m am be1e den · t··t·· -__ ..:l:!'~~~-.~-.;~:,r~T' ~'-'~ - , reducere _numerică existentă în· dentiţia temporară;
·
CP.a.-p- ·e··-r·m"·-,:;,,.,-.,10'
=-JM,-'""· {,~t (raport d ~-~6/f l Acesta este ş-1 m-onvul
- - ·--- · ·- · ----- · pentru 3. în dentitia permanentă pot _apare elemente dentare în
c;re 'î~ '1'it~;ă{J~=~ de spedahtate referirile- -la -minus.ul .dent~r la plus. chiar dacă în dentiţia temporară acestea au fost în
dentitîa temporaril sunt foarte mo.deste:....nţ~r.,~J,l:y~-:-in minus (mai rar).
gene;al pe den:iţ~a -t~mporară Dac..;ă. Ît'L~~:i~~~,P.~!~ră
reducerea numerica atu:1ge- apmape-<111 ..~,~w~-:.,. -. ETIOl>ATOGENIA" ANODONŢIEI
sexe, în dentiţia permanentă raportul de afectare este d~ . m Conceptele ctiopatogenice .ale absenţei congenitale a
avantajul sexului ~rqinio 1 ~eea ce concordă cu datele furmzate diuţilor abordează o paletă foarte largă, plurifactorlală, care vine
de majoritatea studiilor statistice · --- - ·· · - - -- -- .. de departe din filogeneză, di11 teoriile evoluţioniste şi· merge
- Referhor la dintele cel m~i lt~c:vţnt:~ş~ţ, obst?rvaţnle până Ia factorii loco-regionali şi generali în care elementul
~1 1
mic e p a~eaza ~ . - pe pr·n1t1l .1 loc
. • incisivul lateral
. - - .. ~·--;-· su!ei-îor,
,,~,,.,,,_,..,, -~it,i<l'~ urmat
• _ • de • palpabil este doar absenţa unuia sau a mai mu1tor dinţi Simplist,
Inolarii de minte mf,ţrol) ş1 l;l,lpenon, ,pr:e:nio :;µ.1.1.~J;':"u1,fer~on, lipsa dentară a unuia sau maj multor <linţi este explicată fie
:1HCISII!
· · ;ul lateral - . ·--·;·------~----
mfenor, !-'ncisiv~1f'centra1 iÎfferior...,_..rem'oîâfî'nI
. _.. . •...,_.,-~ -~"""_..,...,,..,,. -~,---;-·. ; • . prin absenţa formării mugurelui dentar, fie prin lipsa de dez-
superiori, molarii IH, primii pren:m1~p s1 ___,!l)-_?~1t ;llc.J.ŞJ.Y.Vl voltai:e embrionară a unui mugure dentar~ fie prin atrofia lui.
ce~1tr.a,Lş.1,1_p§r,i.Q,t..,hc~_ş_Ll~!].!.hl,z,!LUe reo-ăs~ :e ~1 m date1r-_ ... Teoria proterogenetkă sau teoria redlucţiei
statistice ale altor autor-1 ca,: Bo.lk (1914).,,.Rocci.a. . 1 ~ _ terminale (Bolk) - aduce argumente pentru explicarea
CI 954), Gra1men (1956), Chaput (1968), Salzman (1970), anodonţiilor reduse.
Veronica Popa Molea (1974). . . · ~ Un prim răspuns la întrebarea „cum dispare un dinte
-Urmarîrea distribuţiei cazurilor de dinţi în mmus rn din formula dentară, îl găsim în lucrările lui Quinet (1964-
raport cu maxilarele şi sectmul de arcq,dă interesa~ a condus la 1966), care precizează patru etape plauzibile _în dispariţi_a
concluzia că anodonţia afectează ambele rnax1lare dar se um.ii dinte:
19
Corelând datele, putem spune că filogenia trebuie indusii
a) trecerea de Ia biradiculaţie Ia monora~icu1aţie s-î
fără rezerve în cauzele diminuării numărului dentar. Suntem
reducerea dimensiunii · oţ,iect al dispariţiei, ca o
martorii continuării fenomenelor de reducere a maxilarelor hi om,
consecinţă a evoluţiei filogcnelice;
care în mod necesar, antrenează şi reducerea cantităţii şi t:alităţii
b) !abilitat~ voi umetrică, morfologică şi variabilitate
formulei dentare, fenomen ilustrativ al permanentei adaptru-i b
de poziţie;
modificarea condiţiilor de viaţă,în particular la cele ce ţ'În de
c) încorporare parţială a dinte1ui în cauză de către un
alimentaţie. Acest proces de adaptare, logic nu se d_esHişu,1r;1
dinte vecin; ritmic, egal, programat, realitatea clinică aclucand de a!Hi;;]
d) încorporare totală cu dispariţia dintelui. multiple exemple îri care reducerea numărnlui dentar nu resp,:;cit:
În viziunea lui Quinet, gradientul de cammzare reguli precise, clare. ·
foarte puternic este ţel care acaparează în detrimentul celui Teoriile ontogenetice...:. reprezintă supo11ul explicaţiilor
de incisivare, mai slab, dar âvantajat -de o cantitate peE_ţru anodonţiile întinse· si cele at1pîce. Conform ipotezelor
micşorată de material embrionar, astfel că_· f~--~~ătoa1=e - ontogenetice, absenţa dentar~ apare ori de ca.te ori c:auze Gu
dispariţia- este · asigurată de o
diminuare rtrat mare a acţiune electivă pe formaţiunile ectoder-male acţionea2.ă asuprn ·
cantităţii materialului embrionar şj de o ş:i mai mare embrionului în perioada de proliferare a mugurilor d~ntaii din
afirmare a gradientului cel mai puternic. Aitfe1 spµs, este lama dentară., caz în care lipsa dinţilor este multiplă, .neselectiv
vorba de un ·material embrionar insuficient cantitativ şi distribuită.
deficitar calitativ: zestrea sa enzimatjcă.11u, :~:ş;te .s:u..fic.i~mtă Factorii potenţiali. cauzatori ai anodonţiilor au penni:~
pentru a asigura declartşarea fenomene]br,·~··ae"· .inducţie descrierea mecanismelor prin care aceştia acţionează :
necesare fonnarn · d. · ~ r
- · · ··unw· e1ement ,. ..d~!ll~..,J,P.i.:.il:JM:.l!~}.~_~t. , a) insuficienţa. potenţialului formativ a] teritorii!or
Ipotezele pe care Quînet le-a supus discuţiei creează prezumtiv odontogene; este vorba ·de lipsa unui inductor primar,
posibilitatea explicării cu suficientă uşurinţă a ageneziilor de o scădere a capacităţii reacţionale a teritoriului prezumtiv, de
incisivilor laterali superiori, premolarilor U:.(ţin.uţLi.r.itJ:e doi o modificare a reacţiei ariei embrionare sau de o lipsă de anrion:{\
gradienţi puternici - canini zare şi molati-zareyşi· molarilor de corelare a acestora. Aceasta este valabil pentru factorii care
· de minte prin aşa-zisa epuizare distală. a gradientului de intervin chiar de la începutul sarcinii şi au mod de actiune.
mola.rizare. Toate acestea pot fi înglobate în ·c11drul evoluţiei general' sau indirect; · ·
generale a dentaţiei umane, · într-un -proces evolutiv, b) insuficienţa potenţialului evolutiv al componentelor
proterogenetic, care merge ·cert spre reducerea numerică.. 6dontogene prin reducerea proceselor metabolice celuia.re stib
în.. a.c~.sLP.m~~J.o,,de J.P.9.Siu..~.11!9.S~l~!.!J.2.=-·:...... . nivelul de supravieţuire. care are ca, rezultat-atrofia produsului
dentare, sunt interesaţi ul-thnii-di.r.rţi „din fi~..e....gr.up.,;,..r~sp,e.ctiv dentar format pat1ial. Astfel, fie că mezodermul nu răsptmde.
incis1vul lateral, al doilea premolar. molarul de minte; excepţia inducţiei ectodem1ale şi papila dentară nu se formează iar
acestei •reguli este prezentă pe grup~l incisiv inferior, unde ectodermul proliferat re.gresează, fle că papila dentarri sci
formează dar prin epuizare nu ·este capabilă să continue
lipseşte incisivul cenlTal. Faptul că, în majoritatea ·cazurilor,
aceste man.ifestări se localizează la nivelul anumitor dinţi arată activitatea inductoare şi se atrofiază împreună cu epiteliul
proliferat. Toate acestea au la bază, în special, modificări în
'că aceştia prezi mă o·labilitate crescută.
21
20
sinteza acizilor nucleici, care poate fi. chiar inhi~ată de ~ipsa de . ,1. o.weomie/ita uc;uti'f ~-; suhacută
a maxilare/or în
oxigen, ori situaţiile în care organis!f1ul în de~voltare suf~ră ~e iimpul formării dinţilor, când se pot distruge mugurii fo 1matL
lipsă de oxigen sunt multiple. Această m':dahtate e~e ~nbm:ă dar necalcifiaţi sau expulza cei în curs de mineralizare~ in
acelor factori care acţionează general, d1rect sau mdnect, m acelaşi fel pot acţiona procesele osteitice maxilare; ·
perioada organogenezei, gradul afectării depinzând de intensitatea c. necroza întinsă a tnax;/arelor (poate apare în cursul
s1 durata actiun1i; · boHlor eruptive) antrenează pierderea unei părţi impo1tante din
. · - - c) distTugerea lamei dentare şi a produselor ei - _prin maxilar împreună cu mugurii dentari;
acţîne 1oca1ă şi directă în a doua jumătate a sarcinii şi la naştere d tumori ale maxilarelor - pot distr~ge mugurii dentari
.~

(sifilis, forceps); . prin invazie ;


d) distrugerea germenilor dentari formaţi şi parţial e. procesele supurative periapioale ale dinţilor lemporari
mineraliza.ţi - prin acţiune. directă. locală sau 1oco--regiona1ă în - pot, prin extinderea si severitatea lor, să. disLrngă mu~urii
subiacenţi; . · · ... ~
viaţa extrauterină (procese supurative, traumatice, tumorale sau
iatrogene).
J: iradierile Iaco-regionale în primii an{ de viaţt.:r -
. . ." ln consecintă pentru neoplasme în regiunea cervico-facială determină tulburări
· ,. , în oro0 anogeneză, acţionează ca factori
în dezvoltarea maxilarelor şi a d·inţilor;
siguri sau posibili cauzatori ai anodonţiilor, atât .f.act?~ ·_generali,
g. de,\picăJurile. labio-ma.T-ilo--palatine - se î11-soţesc de
cât şi factori Ioeali, ptin aceasta subîntelegând pos1.bi1itatea „de
anodonţii pe zona despicăturii.
actiune
. ou-enerală sau locală. .
Amintim astfel ca ftlCtorii ge11eridi:
.

a. bolile ltţfecto-contagioase ale mamei ·(scarlatina,


~,I~-
~


~ Teoria ereditară
Bazaţi pe faptul că anodonţia a· fost constati1tă la mai
~ "~--·,,:·.~- .. , .•• o.• ..... _... • , .. ~'""
,t....,- mulţi membri ai aceleiaşi familii şi chiar la mai multe genel'aţii,
parotidita urliană, ru~eola)~
b. bolile consitutionale; -lj~ unii autori atribuie un ·rol important, uneori chiar exclusiv.
eredităţii în apariţia acestei anomalii.
c. deficienţele nutriţionale din tţmpţ!f, S.'!:.!~1!!!! - fie prin
f{IJ,)j,;,
Modul de transmitere al anodontiei s-a dovedit a fi
carenţele vit~minice, tie prin in~ialarea unui ·dezechilibru mineral; ...
f'
autozornal dominant neregulat (în mod special pentru absenţa
d. consumul iraţional şi abuziv df! alcool sau de tu/Un incisivului lateral superior), dar nu se exclude şi o transmitere
.
de către gravidă; · . _ . .,
e. tnmmatisme intrauterine (h1pertoma utenna);
f. .fi:.Ictori terawgeni (radiatii, medicame~te); .
I '
. recesiv autozomala ca şi mutaţiile (Mileu) ..

MANIFESTĂR.i CLINICE
h. actul naşterii cu eventuafole traumat1.~me (forceps, · Realitatea clinică arată că anodontia se poate manifesta
stări de anoxi·e-ş(hipoxief·-·----· ~~· __ . .,. . . -----·· . . fie ca fenomen izolat, fte, de multe ori:· ca expresia, uneori
şi ca/actori locttli: .. unicii, mai mult sau mai puţin evidentă, în cadrul unor boli şi
. a. extracţii brutale ale di11ţilor_temporari, tnterwmţ11 sindroame cu interesare organică, polivalentă, comportând şi
chirurgicale (despicături 1abio-maxil0:-palatine), traumatisn~e ~- afectări bucale.
determină. distrucţia traumatică sau _smucleerea germemlor ·Dintre toate formele clinice ale ·minusului în formula ·
dentari permanenţi formaţi ; dentară, cel mai frecvent,. se întâlnesc situaţiile· clinice care·

22 . 23
...La,..examenul clinic se observă lipsa dintelui permantnt
interesează de preferinţă ultimii dinţi din serie şi anume la o_ varstă Ia care ar fi trebuit sa fie prezent pe arcadr.~ sau
incisivii lateraH superiori, premolarii secunzi, molarii de minte. persistenţa predecesorului sau temporar. ·
Excepţia acestei reguli este legată de grupul incisivilor, . ~ând persi~ă ~intel~ te.mporar, se face diagnosticul
deoarece reducerea numerică interesează ultimufdinte d1n acest ~ere-:1:ţ1al ~u mcluzia dintelui permanent prin examen clinic (i11
l,TfUP, respectiv incisivul latera:1, doar la maxilarul ~uperior. la mc~uzul~ Joa~e se observă bombarea crestei alveolar~)·. si
mandibulă aceasta afectează incisivul-centrat radiologic (mai ale~ în incluziile înalte). . , ,.
Pentru aceste anodontii nu existt:s"emne patognomonice . Când lipseşte dintele temporar,. diagnosticul diferentia1
de diagnostic. În faţa unei de~tiţii temporare sau mixte normale trebwe fa.cut atât eu incluzia cât· şi cu ex"tractia di11î;1,;:
nu poţi avea decât indicii de prezenţă dentară. La copil, ·petma.ne~t, prin an~ez.ă si ptjn examenul clinic, car; evide;;;;;;,
diagnosticul de anodonţie .pentru dinţi\. permanenţi se face frecvent m anoionţle.o creastă.subţiată, _de aspect concav diferită
printr-un examen clinic atţ"nt şi un examen radiologic complet. de cea rezult~la d;1pa extracţie, mai bine conformată. §i aiG:i
· §~~v,1Jmul, c1i~,jl).,...fuugi~..,.'L.~~~ examenul radiologie exclud~ o incluzie înaltă. · ·
}j,~112.9~g~~.L.4~~~!19.9..,°.!l.1!~.P!..~!1 . · At. _Ano~~nţia de ~cisiv lateral s1U1peirfoll" poate fi:
~rn1Jto~1e..e1~~n1~; a) simetrtca ·
.A- absenţa dinţilor per1Tianenţ1 la o vir~tă J.a.care ar fi - cu sau ~ara persistenţa ~orespondentului temporar ;
S-
trebuit să erupă; . .
persistenţa dinţilor. temporari mult peste teŢmenul de
·
;~u c!p::a~i~ 0: ; : ~ &iif închis prin mirări dentare
permutare dentară;
1~- tul_burăr~ ·~n t:ro~esul de eru~ţ-~e al dinţilor:,~;emi.anenţi
ex1stenţ1 (mtarz1ere, ma1ţ>oZiţn)~ · ·······- ........~-·-·-, ....
t;; ...:. dismorfoze a1e dinţilor pem1ă11enţi existenţi (modificări
de vo1urn şi formă sub aspectul dinţilor conici, nanici ·
_;.~;, etc), . . ···-··
Pentru a facilita înţelegerea acestei anomalii, .în scop
didactic, am împărţit anodonţiil~în.douagrupe Şl anume:
A. anodonţie;rtedusă ~.dând:)ips~sc 1-2 ~inţi de pe o
hemiarcadă; · ·· · · ·· · · , · ·
. B. anodonţie întinsă - cand-.lipsesc mai mult de 2 dinţi
de pe o hemlarG4met:g~~.~a.~~klf.YL2r. '1i!!!U9I. .. -~ . .

A. Anodontia redusă
Se:teferi, aşacut1îărn:.preci~)1t)aab.se11ţa ş 1-2 dinţi de
pe un nertiiJ11a~i1ar :şi'hiţ~rţş~~~· JeCfegum molarij de 1-r:iinte,
incisivii laterali superiori,\;prem61ari-i Jl., incisivH centrali Fig. I Anodon~a incisivilor laterali .wperiori şi a mcisivilor centrali inferiori
inferirni, respectiv dinţii supuşi reducerii filogenetice.
25
24

. ·-. . . . •~;,f"'~--...:......:.:L..:. ... - •• t:.-.~...;.,: ···-..: ··---~-----··


. A;· Anodonţia de inci$iy ~e1111tral inferior
b) asimetrică . $1,anodonţj.a de incisiviceritrali inferio · ·· .~
sap asunetrică,, '.,CU,. sau fără. omolog în seria ter:rt°o:te _!i s1metn~a
I ·

- c.u incisivul lateral omolog pormal sau nanic;


- cu sau făra persistenţa predFcesorului temporar; :311cşorat sau păstr)tt (vezi figura precedentă). p ara, cu spaţm
- cu sau fără spaţiu păstrat. 1n an~donţia ~mbilor in~isivi centrali inferiori, lipsind d . d" .
rezi.tlta ~ breşa mare, similară celei din edentaţie, care an o1 mţ1~
I

Re:eritor la prezenţ~ în fap~ p~~istenţa in~_i,~!:V1:1:lui lat~ral


temporar. m cazul. anodonţ11lor de rnc1S1v lateral trebme prec1.zat tulburări :funcţionale complexe: treneaza
. faptul că aceştia rămân pe arcadă 9am
pân~ în j1:1rpl, _vârstei de -::c::b~: generate at~ âe _breşa în sine~ cât şi de stao-
16-20 de ani, când practic, se finalizează evoh1ţtă: · sistemuh:11 - . . n m rep~s cu m<:>dificarea conturulµi labial. '='
dentar şi mare parte din procesel~ ·de creş'(:ef'e· -w~·trezvoitare. f?netice .,. pro~ţi~ defi~1t~a a fonemelor dental; i
ş
I , • ..

Persistenţa lor pe arcadă este exp1icată de îni:~rnereă :p'.rocesului . s1flante, cu pr'?1ectare salivei în timpul vorbirii·
- cluzale - care rezulta'"" din ed.entaţia
de rizaliză datorat absenţei succesioniilrlbr/i~~~a ler }a
· • "'m sme• cât' si d·
m1grările secundare·
• w • .

. ' • m
această vârstă este pusă pe seama ac~i-. . . . ~$,.~ca
urmare a lipsei stimulului funcţional. 'iforţJ. ·•""' -~reita- V di po't apărea precoce
- arodontale - care . , dar m~;..... .Lrecvent
c.
ca raspuns ~ v la trauma ocluzală. .
rea funcţiilor aparatului dento-maxi1ar· p chiar Al. Anodonţia de premolar n .. .
opri procesul rezorbţiei în -ano.do.:nY:iJ-- ~· · .or1tr- fr Deş:i mai rarădecât anodonţia de incisiv lateral superior
rămâne la nivelu·J planului de ocluziy, . 9-~ltî!h~ti~~io~al. ec:venţa Cl nu n~"Jat
este d-e...... g_i deoistarea rec . . .- ,
.,. "'""'!!.'f···1.:.,_ .. , ...~ "... ·. P. oce poate scapa
Aceleaşi forţe însă pot acceieg1. Pcrnq~;, · · · ·· · Jţ!or unui exam~-v~ ..··:n-.:.:r;.
poate fi: en ·.c.wil\, sup · · 01i1LCa ş1 1n srtuatJ.ile
, - pr.. ente, ea
·eced· ·

temporari ramaş.i sub nivelul planului ales


situaţia indsivµ\qj lateri:ilJi,WPP.m··· a) simetrică
dinţilor defin1t1vi pe arcadă, rămâne-·m . - cu~fatenţa molarului tetI?-POrarîn pozitienormală(.fio- 2)
pierzând impactul ,funcţional. · ....:.--:::::;;.'2.\~fti/:-i::.i:. · --- 0
- cu re1:11ciuz1a molarului temporar; ·
abse.n+.a~coT'.,....,,_.""f'.'d.,_..._.
Aşadaţ', prezenţa..i!l.ci:S,c...', ....~.......:f,vx:~·.
- CU 1
· · . --<%~"""'=~,_,.,,.1:w,.,;_ .... A ~ ·

este un elernenr- ca.re·· ·t'Ottipttd', ·


.
ori la depistarea tardivă a anomaUei A ~
este evident faptu1 că anodonţia ...de..- î_ -~-'
determină tulburări de ordin,·-e·stelt~.;.;;·:..,
importante, în funcţie de forma 9.li~:&r
_ :,.
AHituri de tulburările fizim , .- ·.. ,_.
... ............'"'...~,....~~.
mu\te.o.ri..orientează..pamet .....'.....--.,..,,,..~1-0l=~
.
-
\ consecutive - uneori de o gravitate-
insuficientă a arcadei· alveolare s~pe!! ,.
i
!

[ inversă frontală. Acestea alterează şi ma1 mu prm


î
modificări faciale caracterii:,tice ce ţin Îf! principal de -inversarea
~i
L treptei labiale şi proeminenţa mentom,1.lui .
Fig.2 ~ premo1arilor 1I inferiori bilaterali cu petSistCI$1 ~~ ~emporari
~.:
27
26
,., ..
•., .
Manifestările clinico-funcţionale determinate de ace~;te
anodonţii nu sunt prea evidente; în absenţa premolarului II este
posibil, ca prin denivelarea planulw de ocluzie (ca um1,,1,r,;:, a ·
deplasărilor verticale şi orizontale a antagoniştilor şi vecinilor)
relaţia de ocluzie să devină traurnatogei.'l.ă şi să apară obsta.coie
în dinamica mandibulară..
A4. Anodonţia rlle molal!' de minn11:e
De regulă nu pune probţenie, decât dacă este asocic:t5.
cu alte anomalii dento-maxilare. Ariodonţia molai-ului III po,Je
.
,
fi de la factor favorizant în te~apia incongruenţelor laterale- pâ11ă
la factor agravant când devine Iips_a st1mulului tardiv ele
creştere sau mezializare, ·sau când pierderea molarului de 6 sCTu
12 ani stigmatizează pacientul în edentat tenn:inal. Şi ele pot fi
uni sau bilaterale, uni sau bimaxilare: ·
Î11 cazuistica ultimilor ani este evident că anodonţia
redusă pare să nu mai respecte descrierile clasice, -l'ntâlninchi-
se tot mai frecvent situaţii atipice~ aşa numitele anodon-ţii
,,haotice,, (Milicescu 1994). · Acestea se particula~izează, a.tfri:
prin numărul. diferit de dinţi cât şi p~in interesarea diforită a
grupelor dentare (une9ri absolut_ haotică)~ care nu se rngăseşte
în tiparele existente, care răstoarnă ipoteze etiopatogenice, dar
mai. ales antrenează tulburări·· clinico-functionale mr~1ore,
ridicând mari probleme în abordarea terapeutică (fig.4)

Fig.4 Anodonţie 2.4· ,2.8, 3.4, 3.5,3.8, 4.4, 4.~•.4.8

29
B Anodonţia. îmtinsi
A •

In grupa ano o~. d


.
d tiilor întinse am mclus toate ce e te
l lal
-o hemiarcadă mai mult de
sinnlare~Îltţ=~~~
agrav~te de .
,!ec.:~=~
determină.te
unui organism în pe:rioad~ existenţa
situatii clinice în care hpsesc e·pe cadă 4 6 din:~ (anodontii de et#ere şi a unui câmp protetic nefavorabil menţinerii protezeior
"la ntapew a -
'

"J dinti mergând pana


A

preze · - . ·
1...,_
dinti" ( •
anodontii şi traD;~initerii forţelor.
;ubtotale) şi situaţiile clinice în care lipsesc to~· · 1 · Tabloul clinic este complex, cu semiologie caracteristică,
<

tota1e) l maxil atât extraoral cât şi intraorat


- · Anodonţia întinsă interesează frecvent am~e 1~ . c. ararte, Modificările: faciale sunt ~dente îmbrăcând aspectul
. . . trică, cu un tablou c mic iO e
cu topo. ~afied
. d~ :;~:~=~e sau totale, dif&enţele fiind date
,,de -l:>.~ti-ân.11 - -prin: etajul .inf'erior :micşorat ( datorită unui suport

asemanaLor e en a, •_ . sau mai. mic Cu cât dentar:'redus), profil -cqncay .CU. deplasarea punctului gnation
de'prezenţa dinţilor, în _numar m~ mare .. -_,.,:·_ +,,J-.lo~ clinic anterior'_ ·de ·pl~0:ul\Sh#on, _ş~ţul labio-mentonier accentuat,
ul dintilor absent1 este mai -mm::~· ~µ_ -~jjţ ,,~ . . . buza inferioară'. ră,Sfrâritjl 1/4 palparea contururilor osoase se
num~n1""a cu ~l al edent~tiilor. Cu cât li~s~~~'~lţt d~ţJ., cu const?ta o hipod;~o1târe oşoasă; crestele .sunt "coarte reduse
seama • fi . lă - -~i- re.at-mare
at~t cre~terea Ji d~~?ltarea acia e
st1ut fond ca dinţn sunt centr
C:-oo _-
__, ~,::-.. _,, ___, _,_,_
,de creşter~ vestibul~orâl.: chiar ascuţite(. în special la,. arcada inferioară,
.unde: se limit~-- hi :o::'zohâ: fibroasă îngustă. în anodontiile
~ecundară. ( fig.5) .. ·:· ~::~_'.:~~:-=~·:;:::: - subtdiaie, dinţîi existenţi mint de cele niai multe ori simetrici,
reduşfde volum şii,a.ţipici
.. . -:
c~JoJin~ ·cu rădăcini scurte.(fig.6)
. .... :'.' /:_:_~~i:· ;~-:.:. -.; . :.: -_:.

Fig.6 Anodonţie subtotaii:':rSkţîi existenţi sunt câninii bilttaxil~. ~arii I superiori


şi molarii II temporari superiori

Tulburlrile .funcţionale, masticatorii şi fizionomice sunt


foarte · severe. Însăşi dezvoltarea generală este întârziată şi
perturbată datorită atât afecţiunilor de sistem clt şi deficienţelor
. funcţionale. .. .
-._ ;., ' . - . . . . . . . . . ~elâriiui,n.superior Anodonţia subtotală şi totală este un ·semn, uneori
Fia.5 Anodonţia tuturor mo18;ril-or ~ea.lt;stJ~on singurul, şi cu caracter patognomonic în cadrul unor bo]i
"' stâng şi molarilor de mm:... -en sistemice cu interesare ·organică complexă ecţo-mezodermală
31
30
-
i, iii de ~~~~nţă), str~cturile ~~esto_r ele~1ente, tulburările de dezvoltan~
cum ar ti: displazia ectodermală, sindromul Langdom-Down
(trisomia 21 ), displazia dento-facială'(d~splazia ecto-mezodennală),
sindromul oro-digito-fucial,etc-
I. cantitative, de ritm, ~z.1ţ~e! direcţie şi rotaţie a acestora. în plus,
po~te prevede~ pos1b11itaţ1le. de creşte~e în rapoit cu vârstrt şi
Evaluarea corectă a anodonţiei nu se poate realiza .
·tără aportul examenului radiologic. Având în.vedere faptul I sexul (pro~osttc de creşt-ere) a aceloraş1 elemente-ale aparatului
dento-max~lar, date extrem de utile în tratamentul anomaliilor
i, - că acest tip de anomalie se limitează destul de· rar la un
· sino-ur dinte, examenul radiologic obligatoriu în cazul anodon-
. ti il~r este reprezentat de ortopantomograma ·şi-te'I:etadiegraft e.
-1I clento-max1 lare.
Investigaţia teleradio,&rraficrt seriată. la aceiaşi
bolnav 111
curs de tratament, constituie miJ"loace obiective de m!.rn \''·'J-,,, 1-.,
"' • • r..~ \,.: (.,1, \.l(l '\.,,

· Dat fiind ca. ortopantomograma asigură· posibilitatea I


';:i,.
m apre<;_1erea eficienţei metodelor terapeutice folosite. ·
cuprinderii pe acelaşi film ·a imaginii desf'aşurate a într~gii Tn practică sunt realizatţ trei tipuri de teleradiournfii· de
dentiţii, respectiv o privire de ansamblu a amheloi:: arcade (fiind p~·ofil, a;,cia1ă şi de faţă, cea mai folosi_tă iri cazul a~doi~tiei
·probabil cel mai mare avantaj al acestui tip de racliogmie), ofofă: fond cea. de ~aţă. ~ evidenţiază tulburările de dezvoltare· în
- evaluarea numărului dinţilor; · --....... ···· · · . plan ver1:1_ca.1 ş1 sawtal al rna5l'vului facial, dând cele mai muhe
- aprecierea po:zlţ1ei intra.osoase, .dimensm.nft, conforma- mforma~1 despre natura, direcţia şi· gradul de dezvoltm·e al
structunlor osoase ce însoţesc anomalia.
ţiei şi anatomiei dinţilor. :· ·· . .
- gradu1 de dezvoltare a dinţilor ~i even~t1:emodificări· . . _ Pre~ticrarea teleradio&rrafiei s-a· diversificat mult, flirii
~nsa a ex1sta ~ n~etodă unitară; există metode diferite de
ale structurilor dentare '.
. În plus, ortop.antomogr~, -în:~~~ţii,~te, prin interpretare telerad~ografică.. toate folosind în esenţă acelea:--i
puncte antropometnce. · ~
compararea radiografitlor efectuate la amnriite*1te~~®. timp:
• • . :&..-..:tit"-"·-~ ;tk~~~~..., ..i-.- i
:: r
- ev1denţierea -react\v1 lf -~'.~~~- "".:;lfiMP~~ .Ş
I OBIECTIVE. TERAPEUTICE

1.
um1~i:re11 evoluţi_:i. su]? Jtaţa:me:n_ţ,,.-~,: _. _. ,_..: .. : Cot~,plexîtatea tulburărilor ·generate de anodontie şi i'n
!- • - eY.®mf~
. gr~il.(}1,11
. . ~LS:~.ottârt1~,
.
.
- anahzarea dep~~1l~~- ~~~r: d~nJa.ţ~···?l.t.~~î.l~~,
.. ~ar~··(la
... ~- ..,. · '·,;· ~--,,._....... .
~
"'" mod s~e~1al dev ...anodonţiile întinse, impune re;,olvare::~
. - .

nivelul de analiza al creşterii Ş~---,


~. .• ,

-M .. ·-~·- .osoase; J-
terapeutica ur?~nţa ~n condiţii cât mai biologice ~i fiziologic?,
adecvate specrficulU1 de vârstă.
filmul_ pano~amic nu ~e 1:oate· s~~~~l;~~1:,~eî). . .,
. Teleradiografia reprez1,ită metod.l1rJ:>Q!.@!~_m~~ trebU1e I _ . Aceasta„ano1;1alie ~u~e prob]ert?e în trata.ment (mai ales
să devina obligatorie în anodo_nţie, de.ciafeeiftwntz-eµă pe o i·-. cand mteres~87,a ma1 mulţ1 d111ţ1) datontă faptului ca este -.,,orba
de un or~ams~ în ~reştere, cu un aparat dento - maxilar supus
singura imagine structura si rapoartele .. tiifu.ror" -eî.efliente1or -~ .
celor !11-a1 vanate mfluenţe si. ce este mai ·importam, foarte ·
-.,, aparatuh:1i--dent-0..ma~~tre.~~~::Qiitl% mt~--.. . ~.~ ' receptiv Ia acestea. .
şi ·înclinare ale maKrlare\or, alveolelor"'Şt-dtnttl&~=astfe.1 ,,., -

..;
: =
.
analizate ~n vederea stabilirii unu1 diagno~1ic îni,i:ivHt\,îţJiţat şi al
unui tratament în consecinţă, · . ·
1~ · . Trata~entul anodonţiilor, cu precădere a celor întinse,
este o strategie de lungă durată, care face întotd.em1ria anel la o
colaborar:e interdisciplinară (odontoterapie conservatom~ orto··
,_:i
Teleradiografia oferă posibi1itatea aprecierii foarte j
. exacte a direcţiei de creştere a elementelor aparatului dento- j d:'nţie, ?hirurgie, protetică, im_plantologie). Ea trebuie plan1ificată
:.~: !
maxHar (prin ca1cularea unghiurilor-pe care le fac cu planuri1e I cat mai precoce. pentru a putea fi folosite toate resursele
.i :.! 32 -I 33

--·."
r

\;
I
~i,E-

.: l_ __ ~
ii:A.ILU
;
.
. .

~
posibile în perioada de creştere a copilului în .vederea.pregătirii !!li. rului- li, deoarece
_ ~ s-a constatat
· că -acest
· dinte se po··at e mentme
·
dementelor de suport pentru viitoarea lucrare protetică.
i pe arcada 111 absenţa succesionalului său până la vâ;-ste
În timpul tuturor· etapelor" terapeutice de tranziţie,
p?1rinţii şi anturajul copilului vor ti cei mai huni colaboratori în
I
.;
înaint~te (40 - ~O d~, ani) iar rezolvarea protetică ulterioară" a
acestei edentaţ11
se tace fără dificultate.
., . Dinţii frontali temp~-rari 1~u· benefi~iază de terapie
mf1sura 'i"n care vor fi corect informaţi, motivaţi şi implicaţi în
obţinerea rezultatelor.
Tratamentul ortodontic, de multe ori · doar o etapă
I
-~
u

conservatoare deoarţce, deşi pers1 sta peste termerfol lor de


P:r~~ta~e, au t~tuşi_ o existenţă relativă r~mânr1nd p·e arcadă
~
· terapeutică, nu este deloc uşor, având în vedere particularităţile I p~na _mJurul varste, de 18-20 d~ ani~. îri plus, sunt dinti care
anomaliei şi ale organismului care o poartă. Plin soluţiile ~ difer~ 1;1u1t de corespondenţii lor dt_*initivi_ ca dimen.siune.
f f~m:a ş1 culo~r~: De aceea conduita terapeutiGă în anodontiil~
II
terapeutice Oi1odontice, individualizate de la caz la caz. trebuie .
'
exploatate şi stimulate posibilităţi!~ de creştere .şi dezvoltare d~nţ1lor antenon. cu persistenţa dinţilortemporari, trebui~ să
'
proprii fiecărui individ, i·ealizându-se prin aceasta o dirijare <.
vizeze ~xţracţi~ cât mai timpurie a dintelui temporar pentrn .
programată a proceselor evolutive. a p~nmr_e ~nc?1derea breşei prin migrarea dirijată mezială a
. . Alegerea tratţ1.mentului. depinde evident de severitatea celorlalţi dmţ1. . · ·
i:U10I11alie1, planul de tratament fiind o sinteză- -a asocierii unui .oe ~el~ mai rnu1te ori~ însă, starea dinţilor_ impune
diagnostic precis a stării actu~1e şi a speranţelor p1~gnostice e:tracţ~a dmţtlor temporali . ln situaţiile cu
extracţii ale
pentru o dentiţie· stabilă, estetică şi funcţională la vârsta adultă. '!I d10telrn temporar~ problema care se pune este atitudinea fată
Decizia terapeutică este şi în funcţie .de-: I de ~reşa. ce ?pare în urma extracţiei dintelui tempor;r.
~ n101nentul depistării anom·alîei; .;;~ Astfel, există două variante posibile: · . -
o contextul general buco - dentar; -· ... ---·-·-· I 9 tnchiderea spaţiilor prin dirijarea 01todontică a dîntilor
o starea dinţilor temporari; · J pennanenţi; ·
0 localizarea anomaliei; t1 0 rn~!1ţinerea spaţ!ilor şi
rez?lvarea acestora ulterioi" prin
: ~~~:;'Ji;~~\:~~;',;tc al pacientului; . t:.·.~.·;__i.
·
!11'Jloace protetice sau ch1rurgicale_
lnchiderea spaţiilor este indicată mai ales în
Depistarea lor precoce este indispensabila pentru ~- anodonţiile frontale reduse.,În acest·caz. cu cât e.."'<'.tra<,tia dintelui .
i~1tercep_tarea c?inplicaţiilor ~i tu~b~~ărilor a-căror-cauză pot J te~porar este _m:i precoce,_cu. a~at oferă con~iţii mai b~rne pentru
-f1. Un d1agnost1c precoce nu 1mphca mtotdeauna:·un-tratament
~
ortodontic imediat însă prevenirea cartrwr-T.:s.aa: tratarea
§
t - migrarea me-Liala a restului dmţllor. Plecându-se de Ia observatia

co_re~punzăl~-~!."::-1'-'?~!<:>.L~}':.l;!.?, ~b~~
•. d. .reprez~nt!.,?_..__
pnontate, cu atât mţ:1.1 mult cu cat l1Luo.e'te..si~1Jt1e ,
·1 că migrările dentare se produc cu amplitudine mai mare la clintii
vecini unei ~reşe ce apare înaintea ernpţiei ]or, şi aceasta 1n~i
a~es. la max1larut superior, este indicată extracţia diri_îată a
terapeutică, este indicat a se păstmpe arcada-dintele temporar. JA
dmţ1lor ~e lap~e: con~r:t, ~xtracţia incisivilor laterali superiori
Păstrarea dinţilor temporari este posibil~ at1.mci când ·~
ră.dăc~ni19r absentă şi prezi~tă tempora:n, apoi a carnmlor superiori temporari. ast!'el încât, în
rizali2·:a este ~di_ntele nu
carioase întinse. ln general, be11ehc1az_J de aceasta autudme
terapeutică molarnl H temporar în 9azul anodonţiei premola-
~ezi~ni ,.
iI mud natural, caninii definitivi să ţivolueze lângă incisivii ce·ntral~
cerinţa fizionomică tiind de c.e1e mai multe ori satisfăcută. .

34
1: 35 :

""-------~-----------------------··!'
1
-~ €1 stimularea dez~oltării maxilarelor·
În anodontiile reduse. aceasta este cea mai fiziologică :t • stabilirea , rapom1e normale intre, cele cloua~ n1u.-d1<li
unor .. ~. ·1 ......
modalitate terape~tică, iar când aceasta se realizează într-un · -~
~ .
e as1~rarea funcţiilor esenţiale ale apanrtului de;u,·; ..
c:

proces natural, este cu atât mai bine.(fig. 7) -m max1lar; '·


-I
··l· 5 d~rij~rea e_rupţi~i dentare şi asigurarea paraidismuiui
j -~mţiI~r ex1ste~lţl pentru a permite aplicarea unor solutii
ij protetice sau m1planto-protetice după ce s-au !nchei;iî
.li
~
procese.Ie de creştere. ·
\e!î,
1-u Mijloacele cu. Gare se obţine a,ceastă restaurare sunt:
~
iţ - apa~-ate ortodontice mobilizabjle t-ip menţinătoarele {k:
~ spaţm - ~are sunt readaptate la situaţia clinică la inter\'ai
de 6 lum-1 an;
I - proteze adjuncte fragmentate în rapot1 cu repanizareî:i

I
~
fi
.1:~!
topogra~că a breşelor şi unite prin arcuri mici din sârmă
pnn _activarea cărora se poate rea.liza sti1nularea cresterii
maxilarelor, ·
- g_uti~re - punţi (din acrilat) ~ tără a se face şlefuiri aJ;"
dm~lor., Acesţea cupri1:d numai sectoare ale arcadelrn~
I.
~ pen_tru a„ nu Je~~ ~reşte_rea osoasa~ cu c1jutorul lor se
r~ obţme _o m1~unataţire evidentă fizionomică şi ·o crnştere

onod<>nţ;a ~~ 1I
a e~c1e?ţe1 m~a-st1c.atodi, . prin mărirea campuiui d,:
masticaţie.
~aca este necesa~, la !:,'litiere se fixea:~ă. arcuri
(ca a~arate nx~), care să stimuleze dezvoltarea arcaddur
Fig 7 - !n,lililerea ,P'lfilot lu .d!' ~!i !a~ .sa norm~l.1~eze_ rapo~rtele de ocluzie (de exernpiu:
.J prin mezialime dt; .gri,ip_ . . . .
malţar~a o~1uz1e1 pnn gut1ere, .pentru asib,'l.1rare~1 efectu 8rii
În situaţia în care a fost depăşit momentul supravegherii -~ mt1cular. în ocluzia inversă frc.mti:ll"'a, ...,..,~,,, 1·i~t·)·
saltului ") ~";_,

permutărilor spaţiiI-or -seiealizează


I - . tt.,,h·
d
dirijate a dentare, închiderea Î ana _?Tiţu e pmţiale frontale superioare, trebuie llkută ~:u
cu ajutornl aparatelor ortodontice. Acestea' vizează deplasari " multa p~denţ~, deoarece dinţii preţenţi pot fi redu:;i c~1
corporeale ale dinţilor către mezial. Deşi s~·ectilează··şi
f~losesc j volum ŞI .?u o 1mplantare nu prea viguro,1să).
Ano1o~ţnJe totale, ~in punct de vedere terapeutic, pun
mişcar-ea fi.z:iologicLdeJ:o..ezial~. . l ....4imll9J.lS!\t„t..~P.-Sa 1~---·· .. _..I_· . .
. mezializarea spontană fiziologică-. a -dinţilm:),..de}i)la.sălile .meZiăîe '"J- probleme s1m11are edentaţulor de amploare asemănrnoure. · La
ace~tea s~ adaugă pa~ticulari~ăţî agravante legate de: ·
ale di1:ţilor în anodonţii se ~~- cu mult mai greu şi ~ o rata
.. I
! j - existenţa un1.11 orgamsm in plin pn.1ces d,~ cr~,.,1-,,, 1.., ~-,
mai mică (aceasta este o part:1cularitate paradox.ala~ anodontulor). ~ dezvoltare·, · - . "+'·· " .,,
, · .· Dacă spaţiile nu pot fi reduse ortodontic sau sunt prea f - existenţa unui câmp protetic nefavorabil mentinerii f.'
~-i (ca în anodonţiile întinse) se menţin ca atare, prin intermediul ''l'
stabilităţii protezelor ca şi transmiterii forţelor. '
aparatelor ortodontice, care, în acelaşi timp trebuie să realizeze:
37
36
j1
J
Obiectivele protezării sunt în aceste cazuri: ·!
Prognosticul autotransplantului dentar est·e se 1. ·t· . .
o stimularea dezvoltării osoase;
~ .b ' d · : · • I 1rn IC,ltlv
mai un can dmteJe transp-lcmtat are apexul desch1'« • '>I„ d-
~.I
o obtinerea unei · eficienţe. masticatorii care să asigure -d- . I . .~ ., . ", iar ~. .) u1
ra a~ma sunt. c e~a_ 'l_~rmate. fo aceste condiţii se poate realiza
ali;nentarea subiectului în condiţii optime~ I m~nţmerea vitalitaţu pulpare prin revascularizarea acesteh
e obtinerea unei dimensiuni verticale a etajului inferior şi .
a ~nui profil care să îmbunătăţească aspectul fizionomic. I :-51g~1râ~du-se con.tin_uita!ea dezvoltării radiculare până . i~ ·r
I~ mel.udei ea. a~exu]m ş1 :hm~ re~a~e~ea. parodonţiului prevenind •;.·_,,,_
Trebuie avut în vedere faptul că, aplicarea unor proteze astfel procesele de necroza ş1 mfect1a secund~ira- Pe ,~ ~
· în jurul părţilor libere ale maxi1arelor le frânează dezvoltarea. on~a
-~11 d 1 d ,. .
gra . ud .•. e. drnchrdere.
· " ,. ·
. a apexului, succesul autotcans· JJ1ant u1-lli·
Din această cauză, se recomandă schimbarea periodică ·a·
protezelor. Tinând cont de ·faptul că fiecare no1:1ă lucrare protetică
presupune o anymită perio~ă de adaptare a $1:Wf:ctţllui, intervalul
l
i~
.
t
.
d
epm . eş1
t . ,. e
'
starea
.. 11gamentult'1i
. peridentar, care• cu ca~t ct·111·t eIe
es e :nai tânm: s_1 !1:c?mplet foflJ1at? ar~ u stru~tură biologică imd
densa, ~u pos1brl1t~ţt de restructurare h.m_cţionafă mai bună.
ceJ mai propice pentm înlocuirea protezelor este -de aproximativ . · ~ Tn concJ~~l:, . .:sustin ideea C·ă în anodonţjil~ reduse, ori
~~.

un an si jumătate.
Problema care se ridică este: când putem trece la
aplicarea unui tratament protetic d~ţtni}lv:? ,:C,~r.isiderăm că
~.
I de cate este pos~b11a mch.1de:ea breşelor prin dirijarea procesului
natural de ~r~pţ1e sau art1fic1al, prin aparate ortodontice, este de
~refer~t on~aror alte s~luţii teraP.eutice. Hotz. ('i~74), cântărind
până în jurul vârstei de 16 - 18 ani, la'.,rfrvelul. masivului
·facial au 1oc modificări importante, procesul .Q,ţ creştere se
desfăşoară cu o amplitudine m·ai mar.e~. de··1''tîtt"1fi,;;hecesitatea
a.mantrrii protezării fixe după această vârnt:ll .
În tratamentul anodonfiilof exisfâ1fds'ffltfi"fatea-··folosirii .
.I
~
s~
a;~
av~nt~J,ele !1 dezavantaJeJe soluţ11 lor terapeuticfi:, a sintetizat cel
mai bme ca? so1uţie protetică dL1ce· destul <le repede la re!, dar
at~ţ n.ec:.sitatea ~mei· asjste_nţe st:~matologice continue: pe rot
:es_tuJ v1eţ11, ~ei can_d u.n·traţament ort.odontic, .chiar dacă se
m~nde P: ma! mulţi am, odată c:ezultatu1 obţinut şi stabilîzat,
;I.ii.
;;-~

atât a 1mplnntuluî cât şi a autoimplantului dentar. Implantul eîibereaza pacientul de stom_atolog,


dentar nu este o soluţie de tratament universal valabilă; această.
metodă are indicaţii şi contraindicaţii foarte stricte, cil.re, dacă
nu sunt respectate, nu îi pot asigura succesul. Această soluţie
terapeutică.
medici cu
trebuie aplicată însă
pregătire corespunzătoare şi
atunci când este cazul, de cătn:
fa condiţii de securitate
IjJ .
.

chirurgicală. a~
t
Indicaţiile implantelor sunt în principal, pentru rezolvarea
edentaţiei teririîna.:ten1'iî'i'ialeîap1rci'en'ţrtirtettaş~eea-­
edentatiei uni sau bidentare frontale cu
sp'âtiuisigi.îi-aţ.
·În ceea ce priveşte ·autotransplantul, acesta vizează în
special dinţii laterali {molari şi· premolari), -indicRţia majoră ·:
constituind-o· reimpărţirea spaţiului cu obţinerea de dinţi stâlpi.
_distali {t1'ansfb1111ând edentaţia ter~ina1a în ţdentaţie laterală). -
,i

38
39

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _........_ __,....~< "'.l'!'I,":.-


Capitolul H M~lea - 1963), 1,6% (Horowitz - 1969), 4.9%, (Gvsel _ 1960\
3,)o/o(Boboc-1971),. . - .. ,,,.
DINŢII SUPRANUMLERARI .. D!că în - c~u! anodonţiei preferinţa era pentru sexul
,
femmm. m ~ l dmhlor su ier-.· . r _entttl_ de interesare
e~~e f~':'ora I sexului ma uH_ng an!;!~ noastră sta:tist~
e~-1denrm~ o afectare aproape dublă (2.11 ))a sexului nrn.scuf i n
(64,281/o) m raport cu cel feminin (~l<Vi,), valorile fond
concordan!e cu majoritatea datelor'din -literatură: 3/t -·- Gv'.~el
( 1969}. Gnvu. Mecher ( 1979). -
D~n tor_alt:1 ca~urilor cu. dinţi supranumerari, doar 9, 18%
au rezenta~ dmţi ~upranumerari în dentlţia telhporară, restul de
90,81 % avand. ·ctmţi su tanurnerari în denti ia errnanentă.
Aceasta îndreptăţeşte.a rrnaţ1a c mţii supranui11erari ·se--întfilnesc
a~~~entiţii, _dar cu o fr~vsqtă maLm.~~entiţia !)ermit_
'in
rn_~n stud;ul meu, aceeaşi cof1cluzie regăsindu~se ş~·
datele dm ~rten:tura: 8!1 - ~ra~nţ (1964); 9/1 - Shapira: ( 1969).
Cei ma1 mulţl pac1e11ţ1 sunt purtătorii unui singur dim::;
în ?I~s (_7~,46%). Urmează cei·cu doi dinţi în p1us (2l,42%), cu
trei dmţ1 m plus (3,06'%) şi cu patru-cinci clinti sLipranumerari
(1,02%); nu arh găsit 11ici un pa'1ient cu 6 sat; mai multi dînti
supranumerari faţă de formula nom1ală, Şi în alte studii st;1tistic~;
existenţa unui singur dinte în plus este cea mai frecventă 86i~f: ..
Gysel (1969), 64,4%- Boboc (1971). · ·
Dinţii stiprmiumerari se regăsesc-pe ambele mc1xilare, d.ar
~mdjlectie pe maxi)arnJ supetjoJ, aproximativ 9]%J, oarecum
i.4. - s1m1lar celorlalte, sta~i&1ici: 85-90% J~rabant -1957; Chaput _
1967). 831/o (Rusu şi colab. - 1969). In raport cu sectorul de
i . arcadă i~te~sat. rezultatele studiului meu, ca şi majoritatea
"'"' . datelor d1? lJteratu~ă. converg spre concluzia la care au ajuns
.. i Orl~ndo şi Bernardm1; sumând un mare număr de statistici în
penoada 188'1-1966 şi anume că: regiunea cea mai vizată este
I
.!
,....:,1
' ; e ~ mai ales la arcad su erioară. Cât priveşta
mte~esarea pe~ hernia ă am găsit o recvenţă mai mare pe
1~e~marcada stângă. dar cu o valoare inferioară (48%) celor din
hteratură: 60% - Taviani ( 1927). Cadoni ( 1956 ),. Gysel ( J969 ).
40
41
dinţii supranumerari_ ar fi _un stciw.!t i:i.l, :fi)Qfil!nezei umane cu
., . . - a _ se pare că exlstă.o frţgyentă mai m~ .··~
ln i aport cu , as . .. {36%) fată de . reve1!ire 1~ .f~rm~la primatelor, d~o~r~cJ.-~~ni~L{ nu; __ap_a_r~
- r t'tor ~,.;mJJ1.ernp la PAl2ulfilt11le de culoare . .. 1E,_ajţ1pJµ__Jll_Cl. m__f9rif!U~~ -~e_rm1ră .pnn11tly4, Apanţta canmului
n c~~11.-····1b~ (1 °' - '1 ".%) - studiu efectuat de Brabant ş1
popL1 aţrn a a ,- -: - . . supranumerar îşi găseşte suport teoretic în argumentele· celor
Hassar 'in 1966 la populaţia -dm Maroc. care suSţin că dinţii supranumerari apar prin supraproducţie a
lamei dentare, ca expresie atavica a polifiodontismului p1irnîtiv,
JE.TIOIPA.TOGENDE . . · deşi legat de aceasta, există şi părerea că, în ce priveşte caninul
Conceptele etiopatologice ale dmţ1lor supranum:r~1 supranumerar m1 poate fi luată i'n discuţie filogenia (Eschter).
~ b. .:- n aspect complex plurifactorial, care se~ lea~a.., e Teoria atavică, cel puţin în planul discuţiilor teoretice, ·
rn1 iaca ~l . . , , . ·unge în ontogeneza pana la
-~loge~_eza, pn~1 to~ia !!:;t:s~~:~ y •

embrionului
f actornct?oonta:nntd.tape ~:~ele odontogene ar detennina o condiţie în
dezvoltare, în şi-a asigurat supremaţie în · terpr.etarea cauzalâ a dintilor
supranumerari cu toate .... m. mlic_ă.. ft.ecvţ:m~ ~}ferită pe ~ele
care, a ,1 , · · două arei:-ide,_p~~~'-~ ş~9e 1stţnţ~__la _'0:ceiaşî îi:rd(vJi[cl(}~d}nfi'
plus 1iumârult1i denta~~·r~ . supranµ1Jlei:ari gţ o .~~a_cla...d~utară (fenomen atavic) c_t, anodonţia
- ~,;;•..;- ,,l'J!,/} yp!_şa1:1.. !'.ilaţţ_ral~ .E_~ C:_~~la!ţ~ _ar.c~gă ( expresie proterogenetică).
Tem·ia atavica .. . d" · · " lus
în explicarea cauzală a a1:afltie1--_· ~~ • t~l~ _1'.1 / . Aceste demente nu pot fi interpretate mpte de realitate; neg1ijarea
·1 r s-au g11.1pat în Jurul tepti01- ~.aţav1c~ sau zestrei·ereditare, care este cumul calitativ, ne-ar condamna la o
. ..., .
maJontatea ,\uton °
. . d ·endentei" care în esenţa susţrne re ..
v •· întoarcerea la
• - • •·
. îngustă .şi nefondată înţe]egere, ca de altfel şi necunoaşterea
teone1 „ esc . '
formule dentare ant~rioar: (~1ag1tot, d
.

,, urestini) sau revemrea m fommla ~n ra- - .. (O 1 do)


.1~;-~::tUttâ·
Tl - · Rosenbero-
--a· ··un;; altor factori cu potenţial de influenţă.diferită asupra aparatului
dento~maxi1ar sau pe segmentele acestuia.
t\:, d. . te în cursul n togeneze1
w r an · Dacă micşorarea.numărului de dinţi şi-a găsit în suficientă
elemente dentare tsparu r carea aparttrerw·nd1"<.Jl'--,-t"·•='0"9t>'""
-- .. .11,.._+·~-•.-roii...,..,,...,~r.ari
IT)ăsură justificarea în acţiunea singulară sau sinergică a l.!nor fac-
Această teone mcearca exp 1 ~ • • · .- 1 canin
• 1' V

·. ....
. . d d la ~armula dentară a pnmatelor: j mc1s1v1, . ' tori potenţaH cauzatori asupra ernbrionului în dezvoltare, cauzele
pornrn e li • dv care acţionând pe zonele odontogene ar detem1ina formarea
· · molari pe o hemiarca a. ~.,.
4 premo1an ş 1 3 a
'ri1.J'J ~ d
Filogel)ia este cons-t_a~1?-t~ e t !1~
. . d inc1sw1 ş1 premolari m :plus (Bo '
1 ~~:l '..
·· ... . t0ri· --doar în
lk ;I
k~,
unor elemente dentare în plus au rămas inabordabile. Atribuir~a
vreunui rol luesului congenital (Tandler - 1914 - 1927, Orlando şi
legătură cu apanpa e 1 · (Mathis). Dacă aproape ~ colab. - 1966) ne apare neconvingătoare, mai ales că ea apare în
Pi:>rier) sau numai pentru ţ:,remo an . · · rz t 11-
'~ · dmite că ·reducerea fo · ~ 8tv _ s_:-a ~a 1 .a . :: perioada în ca~e sifilisul domina obsesiv gândirea medicală. Abu-
unamm se a . . . t d . - ere cahtat1V ar, 0 ·t. · :1„ul de tutun şi alcool Ia genitori rezistă şi mai puţin discuţiei.
d. . t ~ngpoi ş1 deci dm pLtnc e v ~
.l@.!IUL:~--'. :-·"-3 este uş , or de accentat.J;ă meriodenşul este - Literatura .de specialitate ne oferă ~uficiente teorii şi
. ,· •-i. ? 10CIS1V 'TI 1.
· a· t r- te transform ar-ea armu .ei
--f<-- .
mCJ.IDl........ · supoziţii care reuşesc să explice în bună parte mecanism_ele de
fi~mLmeTI~·+"~u)t.Jîls!l-:LŞ.gJ ~ ,a.~ş ..............___,...wct s,e"'tlâre1Y-......
c]E_em~~ care _1mţ1~l .a _.fos~ 414d·~ d ~ = = şi ,lllii_ales producere a dinţilor gt'tlpate astfel:
nu se realiza stnct mei mez10 - .1s.a. -~-- -- Te~fi.3. _tţJ~i.dJr.aJ.tda„d.~t:îţii
·-··---.. te jdenticiCla cele două.J!l~~- . .
nu~ --- -·----·--·---- · · d pr'ovementa ş1 mo u e
d 1 ·d Conform acestei teorii dinţii supranumerari ar :fLr.e.i.ţtltaţ,1,.11
Serioase probleme. pnvm . .. · .· . ti · u-n.~i.J;.~~!.9~-..4.*-<PW.~Ji:~.,~_l~mei dentare. Aoefâsf~~l!~
. . . .. ranumeran a caror apa1 iţte ie ea
PŢod.uce1t·~o1~~i~~1~a:1-~~;:!cine
şIexcep.1 ,
păreri~
·
acelora potrivit căreia
.
este susţinută de apariţia dinţilor supranumerari mai. frecve.fu',':îi1
43.
42
poziţie orală faţă
de arcada dentară normală_ (deci ar a~arţine
~ I
~
une1 perioade ulterioare de activitate. a la~e1_,,det~tare) şi cu _o ~
..;.:·: P.,?!.!~&or î~depă1!~:l~ .e!~m.L!llQ~~ll[~L~llkJJiTn. g~_t!~rn.! ..
mineralizare mai tardivă si unecgi" defectuoasă faţă de sena ~
~w pnmel.or __şaptama.ni -~1aţă. Aceste vestiuii dimr·
pierduţ~ fi1ogeneti~, mi se pot preta la confuzii cu dinţiid~ iapt~
normală, elemente nu totde;una validate de realitatea clinică. j prezenţi pe arcada 1a naştere, prin erupţie precoce. Bolk si
S-au descris. dinţi supranumerari ca apa!"tinâ~d une~ a _-.:.~.;.·_,: Moon, şi ei susţinători ai acestui punc,'t de vedere, consideră c·ă
- treia dentiţii (Dieck) şi chiar cazuri de a patra, a cmcea ş1 a · eft _
aceşti _dinţi sunt produşi de o lama epitelială accesorie. inde-
şasea dentiţie" 1 ~-....~ , 1 0 G) ~: pendentă, corespunzătoare „bandei glandulare" a reptilelo~-
· Contniarg~meij°t@l€}· acestei teorii .~.JilJ~~~~~!!!~. . ~e ,
- Un -concept interesant în acest sens îl reprezintă îeori,t
· d" 1ţJJc - l)·ţ·
ii~~:e:~~ad~~iJ: ~~p;;;~:r;t~iţ~~~,!~iimJi~~~:i~E!He
· ·1 Y."'"tib 11 J~r sari cluar 111.·_,.
;~~.,~.-.-~·.'.··,._-_·;·~?:~.·-_-_::··.

inducţi~i a I~i C~denat: ~j..$~~~~~1J~~;;~~~--~~uitip1i


normal; §iecui-n ş~i-· dinţi_ si.ipt~ll!Alll~~~L~..l11tcrt~~~sJJ1tttI11~
tempor~~;.. - ~ I
fj .Ş,Lfeal1~~iLJWntr-o ,V.M~l.1Ja.r~~.....,,li;h,J}i~luT'16~:
]l_ersl stenţa. unui .. 'Ye,,S arterial car~••.ru..~_.."W?J.IQg,L,~~~LIÎ e--să
~~u*"'uri~r · ~-.;."' - i~ ~ese~~ .91 ~ d2.s~ră ]a. nj~~~~liru.~~~,,.~~~ilif~~eto~
q~fPe tiz10lQ.~1 d r n ~ l & fa~ţor de mductf e ·
Sustinător fervent al acestei teorii, es: lat,1me consideră j ce asi 0ură a 'ti el - . . ... """"'-'=·=~~""""'-"·'<>-·.Sa~~-,;,
că apariţia ·unui număr mai _mar~ de dinţi se}aţp_~ fl:ptului I Deşi aceas „ ne e
că lama dentară }n mod DiHQlogicg gew;r~~.o multrtud-1ne de
os,mµ,g~rl di!3 care majo_rit!!;:,,~e at~fj~,Y-.; - .. $1
l_t_t_-~ a dinţilor supranume...,r~a'ill!in•,

•·.li rm~.
,.T .. ,
~ilii.~.~-:;;;;-~.-·~· lqgj_gJiţjs-au

P.M1 m eyiuep „ JPl,H?;u,t1 UJ ~ s ;raţă, ..~~.,,di.i.11,.,,-.de.6tiîi.~1


... •,1 T -'\ .•• ...f-
.J'_ •- ;
· Oâdrâ~tproces 111'.vofu'rw nu se pl'.G.t.lu.G~; mµgµr11 ~
t~porară sau cea pennanenUri)'~f)1'iL ~~~rt .!c·tC ~·,?~J~t;;:--i·'
suplimentari îşi realizează dezvoltarea, care 1w. şe d~psebeşte -
fundamental de cea a dinţilor nonnaLi, ,t;eea.,G~Mlfw:~~p.lii;;a.Jm:nia 0 8 _ ,:.~: !Ţeona hipeŢact1v!tăffi}âm~ra~i, ·, ,. . ' ,,:_ ·~:
şi structui-~ de multe ori, normală a dinţilor supranumera;i. - ~ 'if '®~,t~ -Este o teone lansată de ~olhnann în "I 868 .adoptată
Studii privind mugurii dentari la om, ef~tuate mea rn -:,·.: · treptat şi suspnută de cei mai mulţi ·auto;i (Black - 1897. Ros,e -
secolul trecut (Kukenthal - 1898, citat de D-ech~u:rne} notează 1906, Dependorf'- ] 907, Mayrhofer -1922, Gottardi ~ 1927.
-~t~,_:
___.~:'._:_;::-~~.:.:_i:

-::
existenţa de mugu~ rudimentari cate, dupl ·lais~riţia Ior,~ a~ ·1.-_.;_. Santone_ - 1935, Adloff- 1937, Rusconi - 1948, IViathis ~ 195 L
indica linia a patru dentitii: prelactea1ă, lactea ă, permanenta şi .. Roccia - 1953. Haupl - 1966, Agrestini - 1969).
postpermanentă sub for~ă de resturi ~iteHate~- eare sunt i'n f 4") Pentru unii, }!ma dentară formează în perioada embriongră
so~it~ ~lia1i•l comp '~,
.mod.JJ9Yllll1 . . . ·. -· . . .: . J. .ca accident run „boboc enite1iati'.. suor"ii1ţum_eri"tB~m~,
~ 9~7}. P~ntru alţ1_1, lama denta~ m moq ·fiziol?gic. g~~~
V :-

at e astrându- 1 1ca ac1t-atea de tom1ar -. nt1·,· -- 1 ~-


vnl11m p,ai mult sau mai- n~· . nprm&.·. Kirste;n.-).: ·.g~sit dinţi
~~
f: mai mulp mLigun (Îegea de dezvOltare a _dii1ţTI-0r câştigatfi în -
supranumeran care s-au rn .~z,~..o.taţ
,1~~it-imttnm-cn0r--
__gJ.J_ TU;-!·;·· •.•..•.•JL~il ···-~~- ··_---··~· ···
filogeneză se transmi_te în cursul ontogenezei, nereproducându-
p~rma~enţi, ceea ce ar putea fi argument chmc pentru studnle ·§ se ~xact din _cauz~ confiţiilor omului actual); ~~'
lm Kukentbal. - i· llJJ!J., exazt ~m 291 Ex JP mod 11QDJJaj a ~ e atrofie~.
. e de altfel şi ceea ce. Kurt Toma descrie ca dinţi J unii ot să- · realizeze dezvoltat " · n · ·r""~i1e
,e;.·i:,,-,·r~el;s,,ac""'trd
ea~Î~i··.,stuctu1i epilelîale 1udimentare ~µ:te )f! .J:1M1;er~ · j
.e orma,µru.1i ~ ~e.&ingie;iicslWl.,Ş,tr,uctun ker~tin!.;<;!!~ 1·:.
necunoscute încă, evenmd dinţi cu stmctură şi formă de ;;;t~I~
~F ~ ori normale, dar numeric în ·plus. Există şi pă.J:erea că această
,f:
44
45
_.

ca: r J&JZi"&JI iiil- 111!til'.4RJ a Jl!tS.,'fl.· · -...-,,._J.,illllii:ÎI„l!lllra!!!ll.&m--111111;111.a1111-m!!IIIIII_ _ _ _.,...._,.,.....,.,._....,,.-==..,..._,•.,.,-=-=---===·w""'czccec-===-=-·=·=··'w""""'·""='--J'~·--·,


..- ' .. ·t .. ··/. -~ ... -r· ~ -~ \ { ....

. a. una cauzată de prolîterarea şi invauinarea sau


supraproducţie a lamei dentare se realizea~ă pe seama· acelor evagmarea stratului teci~ epiteliale a 1ui Herh-vîg; 0
porţiuni care în mod normal nu iau parte la formarea dinţilor. . . b._ cea de-~ doua cauzatăv ~e pr_oliferarea şi evaginal'ea
cum ar fi 1ama dentai·ă laterală (Hertw.ig, 1958). Oesfo:i.ume(l 959), ~1tehulu1 adamantm ex~em urmata imediat de epiteliul adamantin
vorbind de o inductie vasculară ce ar determina o hiperactivitate a mtem. Această prehmgtre se detaşează de muourele-mam~ .
· lamei dentare, Q~inet de un material em})rionar: disponibil din. posibilit~ţil~ sale de exteriorizare fiind to~marea unu~~ ~::
excedentar, Grether şi Tes.sier ( 1962) de o perturbare histochimică~
. . dmţi supranume-rari de aspect
mat. multor _ normal sau d'1mensmm
: ·
ce inf1uentează activitatea normală a -lamei dentare, Verger mai m1c1. . ·
( "I 968) de~ modificare a concentraţiilor sau o alterare a legăturilm~
.. _~~şi aduc: probe de ·necontestat chiar şi pentru
radicalilor chimici ai ·substanţelor inductoare aduc ar6Jt1mente in p~s~b1htaţJ_lec_ombrnate, deci permite clasarea multor situat1i
plus acestei teorii, cel puţin în plan te-0retic. cl1mce,
• chiar ş1 a ce1or mai rare fiind sustinută şi ele local·1zarea
·,
ţ) •":'ilt[f) . fTecventa ~ drnţ1lor. s,upranumerari în. regiunea incisivă, ea nu
y • •• • , ,

, ,. :-·, · <.·~ Teorh ·di-/1:dbni~ .m*""'i!~,ttl!".ffimfflF


Este cea mai vec-l~e SLtpoziţie (Geoflrpy ~~îlt::- Hi_lâire,
~·. . . • --.;..}o:~,,.l'J-"~:11!2-::-,fii.::~
,f. . . · - • .-t•• •: ......
,. :: :- .:-·1 poate explica apariţia lui ,.dens în dente".
_.,·:"' ,~~1'824: Busch, l 897 citaţi de Dechaume). Pe Hnia a.cestei teorii, . Teoria proliferării .anormnale şi Întâniate n unor
·' --'.. :': din motive nedeterminate exact, .Mn-mu~..Q:~~j~Ş,~~-a restmi epiteliale paradentare Această opinie este şi ea destul
· · ," · nom1ală, se !f).1pa'.-t-~}~}o~~-P~~1t~~,.;;,~2~~jj~~~gr_gp.fi~~ d~ vech_e;. ~ }!ăsim _la autori care ·au adoptat şi p~sibilitatea ·
ceea ce ar msemna ca cet doi dmţ1 ~ezu1taţ1 a~•,;,;Ş1L!}~ h1peract1~1taţ11 lamei dentare (Black - ·1897, Rose - i 906) şi se
m1csorati de volum în mod !JJJ,~i~ · .. ~· : ·· ~·s, . pare c!_îş1 are _iz_v~~u1 în convingerea că toate celulele epiteliale
oeşi -~x·i~ţă;:şi.:~rr · · · ·.. · care 1ş1 au ongmea în lama dentară au aceleaşi cal-ităti
n <;iii - •
mai trecvetrt, d.1 .';.,,,,.,;,J.-!k- . _ . ,,,,.!J..l.~---:-
• .c
; __ 1 b1ologice. Resturile epiteliale in discuţie ar proveni di;1
dinte normal. Respingem ideea existenţei unui material ·embrionar gubemaeu1um dentis, din pedicu1uJ· ce leagă mugurele de lama
· 1irnitat, destinat fiecărui dinte, conside_rând că inducţia (variaţiile dentară, (:perlele lui SetTes) şi din teaca ep.itelîală a lui Hertwiu
-de intensitate metabolică loca1ă cu ti'ansfer rle..-ţJ.1~®~.-Înteu;,elu~ (~es!urile lui Malassez) şi sunt considerate ca sursă posibilă:
lară} este cea care conduce ca sens, în s-paţiffşrtimp; t~rmarea dmţ11or ~upranumerari. Nici un argument nu explică de ce. de
dinţilor, totul fiind patronat de inform~ţia genetică. ln plus, ~ele mai multe OrÎ, aceste formaţiuni epiteliale- Sllnt supO!t în
variatiile numerice ale substanţelor cu rol potenţia1- în energetica forr:?a~ea u~or tumori şi datorită cărui fapt, alteori. dau naştere
celui i1ră (ARN, glicogen, mucopolizaharide, -fosfataze alcaline), la drnţ1~ mai mult sau mai puţin normali ca- formă şi voluin, dar
evidentiate la ni.velul organului adamantin ar -putea determina totdeauna complet structuraţi. . .
divizh;ni suplimentare ale schiţelor dentare, fără-ca prin acea.sta
să altereze 'adont0g0nez'ân0rmăt'K"{lî.piA{t6'&.i'~~---- Teoria. ear.ed.itaF-ă
Codificarea dinţi1or supraţ1umerari între boli cu caracter
1'eoria evaginării epiteliulu.i .id.3pia11ţ!~~ e:edîtar apare ca o problemă complexă prin însăşi natura ei.
Este conceptul şcolii de stomatQ]og1e.,dh-1- ..J?.raga, .care a .. ~st~ ş:i-eti de obser~at anomalia la mai mulţi membri ai aceleiaşi
făcut cercetări. aprotlmdate pentru explicarea genezei .anomaliilor i tam~lll, ~u ~tâ~_mm ":1ult Ja mi:i multe generatii. pţntru simplul ·
de dezvoltare dentară pe mai mult de trei-decenii (1923 „ 1957). _
Il.
motiv ca dmţ11 supranumerari sunt de obicei. extraşi şi încă .
Sunt descrise două mari grupe:
47
46· l

.. . ,.........:.- ~-- -.~ . .f~~-


~
-~
Dinţii suRranumerari pot fisurprinşi în diferite stad1i d$
destul de devreme. Este aceasta o motivaţie a lipsei de studii în -~
· · dezvoltare. Un dmt~ complet constituit cuprinde toate ·ţesuturile
literatura şi de aici rezidă şi părerile discordante ale autorilor. În. .,
den~~e.. Sunt au~on care mglobează în această entitate roate
. timp ce pentru unii caracterul ereditar al dinţilor supranumerari i
alţii
stadul~ mtermedtare~ începând cu perla de smalţ. Pentru ca 0
pare incontestabil (Casotti, Gottardi, Lep~ivre), pentru e s t e .- ~••· _~- '-;:ijij\_._;_.~
__
· ,_:
___
fo1.~un~~e eticp.etată ca dinte
supranumerar, este necesară
doar posibil (Orlando, Roccia, Hauenstem). Rolui&J;@t~iLlî! !_Y
~-~-~-Rfilm dg,.}!ă tesuturî dure~~I Ş,Î degţ~~ -- ----- ··---
apariţia dinţilor supranumerari esteWo~~Jf!Hăupl), dubios I. . D:mţu supranumerari se pot dezvolta ca formaţiuni tota1
(Dechaume, Rebel, Shaper) sau chiar inexisteri"( (Mathis). m~ependente, în- legătură, cu un dinte. din seria normală sau
Cu mult mai puţine sunt observaţiile care semnalează
~luar cu l.U}~~t.&tW.t§,.s,upranumerar~ înainte, după sau în acelasi
prezenţa de dinţi supranumerari la mai mulţi fraţi -(Ginestet, tunp cu dentiţia normală: - · ,
Graber, 1979) sau la mai multi membri ai aceleiaşi famil-ii
- ÎÎrmmtea dmtiţiei nonnaJ!e - formează dentÎtia Dreded-
(Gottardi, Verdia~i, Keller) şi deşi, 1a cazurile în sµeţă.,
·ereditatea este de necontestat, ele nu sunt suficiente ;pentru ·a - ~ sau -.~9.f}!fM"ă. i;i-t\,.?este, organe· de11t •· st;nt ~1itaş.~te
a.firma cu certitudine sau a lămuri modul· -de«~ţ1l;iue.-:~reditar. s.!~plu la şmg1~ ş1 nu pds~a~_răd~c~~eonato · propriu--
Dacă µentru a răspunde întrebării: dinţii ~uprafrumer,i'-.fi sunt I z1ş1 ~p~. m ~nmele lum ale ·vieţii~i-ne:sc rar şi sunt
apelăm
ia datele privind· gein~.11f-i1 ebservăm I local1~aţi. ~ai frecvent la nivelul grupului incisiv inferior.
genettc determinati?
I
~~==:rueld~:e·=~=~ .J
că şi ele -se dqvedesc insuficienţe şi măr·ii:es·"a:~utante, Ex.aromaţi histologic, . acestor dinţi li s-a evidentiat . un te-;{it
conjunctiv pulpar foart~ bogat vascularizat, acoperit de un 'strai:
extrem de fin de ~malţ.. Privit în ansamblu, dintele neonataî
sunt mai numeroase decât ce1e de concord~ni;g. ·· ·· · :I aminteşte de dinţii mobi~i ai peştilor ~i nptilelor; .
-ÎIMit~i„timp-cc-u:·,,41elllltnpa ,perm.rune!Jitm - în general
ci doar~u~~;'~~ut•=~i~::;:~:u==
şi că
-I
I
identificat prin Hochstrasser citat rle MHc;u anume
este wvor?a de~re dinţi ce se forme.~ odată cu dentiţia -pe.m:;a-
n~;,1ta.· E:1 pot sa erupă _sau~ ramână incluşi în acelaşi stadiu de
.meziodensu} S-ar datora Ltnei dominante ~1_fl1.!_'.:::~~~:~ŞUlate. ii diferenţ1er~ ca şi d~~ii din dentiţi~permanentă (fig.8)

tOllME :şa:.
MK!\llltES':ltiR~~f~i,. ·ij
.Dinţii supr.anum.erari .. pr.e.zin.tLm..;;.~t~!;i,,.,.~f.:ţ~şi I
carac~eristici. ~oI~?1ogi~e ~}~. di~F.~.-~Tt1!i~ţ-~[~!-~15ir~a ~ ÎI
anum1te m~d1~c~n _apar, m~1 ?es, I.a _supra~m-~e-r_an;._. se_ pare ca
~este.3nod1fican..sunţ..de,:0~~~~~~~---4--
m legatura ·cu erupţia dmţtlor supra~um~r.ti=f}Oztţia lor pe ~-
a'.ca?ă, ca'.itat~ vascularizaţiei şi inervaţiei_lor, ~ncţi~nalitatea ..j
ş1 nefuncponahtatea lor ca elemente masticatorn. Oncum, nu ;~
este jw;tific~tă. părerea ca dinţii supranumerari ar ·constitui )
formaţiuni odontoide, deoarece ei îmbrac~ din punct de vedere . ··
Fig.8 fuc,siv lateral supranumerar pe ~ a dreaptă
histologic, toate caracteristicile dinţilor normali.
~ "i 49
•: ,t 48

.,t·
; . i•
4. ~.i

~ -
-=-:. . -·.'i'-~ ...,.;~:::.··-··-. ,,._
...
ln tqate cazurile în care dinţii supranumerari rămân
incluşi, _diâ:giiosticu1 de bază este cel radiologic. De altfel, impresia
clinică generală care se simte în ultimHe decenii de către numeroŞJ
specialişti este aceea. a unei creşteri a frecvenţei anomaliei, pe
. care mulţi o explică, fără îndoială şi prin generalizarţa tA,utem-
po"rană a investigaţiei radiologice.
Dinţii supranumerari, de .n:iu 1te ori, sunt· ot:. volum mai
redus, atipici~ de forme foarte variate, situaţi oral ( fără a
aex.clude localizarea vestibulară) .faţă-de linia nonnală a arcadei
.şi, aşa cum am spus, cei mai mulţi rămân incluşi. Unii clinti ..
Fig.8 Incisiv lateral supranumerar pe paţtea dreaptă (continuare) inel · .... . . 1 .. . .. · • ·1e s re planul de ocluzie şi
coroana S re baza maxilâri1lui cunoscuţ1 1n su enumireâcf'e
mt1 anastro ici tennen esc~is e ra ant . ·•
o. menţiune aparte meri ~ in ,ele supranumerar cel
mai.
frecvent întâlnit, am numit mezivdensul. Termenul initial de
mediodens a fost înlocuit cu- cel corect e mezi.odens„ de~arece
acest. -tin e să :ocu .e .o' oz;itie: cât mai mezi ală e arcadă.
Încă din 1937, Ado arată că m_ezioâensul nu se dezvo ta pe
linia mediană, -ei aparţine în mod cert uneia din jumătăţi.
Principalele car~cteristici ale meziodensului s-ar putea
. . .:i:,ue
s1ntet1za -~1·: . .......
· ,~
;~~
I, e ap~1dşm.ţ:Ja maxilarul~ . A • • •

,S ~ mez1odensul~_s sau r i l W ! ~ m ~~rn~Yl.


~H•• UJ;,&t;J;S.~ şio:J2oateJll?~o-Y1w.lY#i-LI.U.~i;tih~T
. centrJli :gsr:manenţ΄SjU mahaozi.tiJALe flC~torn~ - ..,
~ • .wmtjff . şş .WrG~~ J,nso~ sau w;w'1@~~i
in,$.J¼glui ·~vn!ţr~l per!TI@~PJ,.§WJP..rl!?.r~ fiind în s~r~nsă -~
Iegătura·spaţia1a ·Ş1 crono1ogi~a cu evoluţia acestor d111ţ1;
'-1. • GS!e 1mic;uspî4*, iiniradiculţtr, ~ având de obicei,
Q.fgapă cgnică; chiar dacă apare un meziodens compus
cu aspect dt molar, in majoritatea cazurilor, aspectul
este c..el de complex fazion·al în care elementul de baza
rămâne cel conic: . .,,.
5 ti de regulă, se întâlneşte~M.illf mai,,;,rârkel
. _:::

J!~u, f o a r t ~ s a ~ l u . . ·. ~
51
..... -'
Faţă de dinţii normali, meziodensul se Gompori:ă c-n un
..,.ţk~jj,n. Gravitatea tulburărilor depinde de momentul
erupţiei meziodensuluL Se~~.fil!!l~iL~1in.~,_,HfiJ1!::j12.3=)~:
Ul meziodensul erupe înaintea ;incisivilor, le.,o.g.mt1J9.c1/1
Jffe~extf~~i~]tne:îfrov~~W'ffi:r~~J!,~~l~;
.,_2a~~ llll i}~_t~~L!pjl~
p.normala (distopo211le, vesttbiiîOpoztt1e) a mcmv11or cen~rnli
<d{~6po~e. vestibuÎopozifie1-g~Jâ,~.gfiltiiiCcfi~~~~zi~ct(;n:
(fig.9 şi fig IO) . - --- ,......, -
i,;-

~ii '

;-;;.;

Fig.. 9 - Doi dinţi s\1pra11umerari tip meziod~s en'lpţi pe l~ul incisivilor ~1;t81i
care au provocat transpoziţia parţială incisiv ceutralfm?J.51! ~ l .snpenon; . 1' •

deplasarea ortodontică a incisivilor superlorj. dnpă extracţia. dinţilor supran.umeren Fig. I O- Mezi.odeus tricuspidat en.tJ?t pe locul iricisi1,·ului central imperior ::;t,,u~;
· (după.1 an de tratanl.ellt) .

52 53
r,
.
. '

'i1 -

l
-~ -
.

·f

Fig.12 Dinte supr8llllllţemI empt cbJpă şi pa1atinal. de mcisivi1t central superior drept
. ... -~ ~- ... . . . ..... ,.
,,_ . . "':f
·111Aii2fierlsitl ;tămq inglµs, pr~{l jpciuzja &isi-
. • . t ;ut%b,
Fig ..l 1 Dinte SL1prru.1umerar erupt-pe locul mcisivaltU: centaral su:_perior drept :
· obligat să erupă în vestibţtlopoziţie
~utp,2ntral s~~ erupţia în po~~l~ vicio~_!. 1;.a~estt1~ (fig.13)
55
54
.,. . r·
sau poate prezenta,..gpomam de,tQJ;n1ă: pierderea mortblogiei tîpi-
z t;f?AUă.GWlicăJ?u ciHpdr~că, c~?<!/~~~§-·
~ !au:iaj& ru wa nrea sau d1mpo1n v~~~fil~tr~_lor.
~.ruwmw. ~L~ est oblig~to1iu)n cazul SL1SpiciÎ.îi1i i
unei invaginări dentare şi releva ex"1s enţa unei fornw.tiuni
dentoide gujogpace în Jumenul .2ul~r*.lw,1e,r_i,p,·este cP..ptu-
şită C-U sma-Jr Îil cazi.il invaginărilor .81-)ronare. A~I!P.r
mvao-ina ·. ·ămâne de cele ma·i multe ori" lar"r'deschis. Î\i,~iz.âru:l
de la GWÎP' Sllre,netiq ex1sta un umen anterior pire comunK:ă
cu supr~rata dintelui, gar QWbif~ ·cu':caiiieU~~i:e;;-p·e2wv
1- "'pma1111 raclit;;uhir;- utj,iea~Jm strat d~-:.~· 1.1.~~2!filţ,,~~q!J~11.1
CWi< îl rum2rr.!, tesutul · _ul· ar împins lateral _d~- formaţiunea
.,it1vagjn<1,tă s~b forma unor coa,rrw pu par;,¾ s_u t1d...şL~L~
afoi dentiQ_ă protiri~i~â .si, ln fin~Lef~i!Qr normn!
.....a,_dir;iielui. Cu alte cuvinte, formatiunmj.DJW.~~,.JU~lJs~
i . rsare a structurilor isnu· e (smalţ şi dentina). Bruszt
. deosebeşte pe ang mvaginările coronare şi invaginări radiculare,
ambele putând fi ţtâ:l'ţiale sau totale. 1nvâginăriie coronare pot fi
uşoare - ca.nd ·se limitează ·1a co"rnană, medii - când ,ijung panii
la rădăcină şi &-rave - când ajung î~' :preajma deschideiilor apicale.
Pornind de 1a termenul initial, . de ,,dens . în dente" Mever -
se întreabă. aparent pe bună dreptate, cum ar putea ajunge un
dinte În'"interioru1 altui dinte·. Etiolou:ia ..... dintilor . invaginati
...... . nu
j e.ste încă clarificata. Se ştie doar că, 111 marea majoritate a
cazurilor, intervine un proces de invaginare, dar. cum :::e
produce acest proces, ce ţesuturi şi· ce cauze o d~terrninft., nu se
ştie. Se ~ , 1~11w·se iPîf:Wl .dP.~¼Ăe1Jl~c;1~s1:J.t,=I~~~,:,
@ adarnantme roltfereaza ac~y, mva~~-:~-~
~
lYmugureie denUl[ mecanism activ
' • • ..,,....,n..,.-. • •
---•~a-~.
~
~ u · .. : - ~~ PW>fili~
vrnânerea în urmă a anumitor ortiuni . .
de smal~
- ----·~,-;:,:;--,.
~ - e a uan naştere 1~1ls,![2lî~lt~,~t,;~!!!~~~{,
~Of.tL\;!mlor Ţl~cl;.!,~e mecantsm past'l_'J . ·
Deoarece în cazul invaginarilor radiculare rnecm1i:m.1i!I
etiopatogenic· pare să fie, după toate aparentele,.activ, coristilHd
57

-----~-==-"'""""""~=··="'-=='···-=-·-==-·-~,-------=·-··-··--··- ·.~·-···---.--···
dintr-o proliferare exagerată spre interiorul rădăcinii a tecii·
epiteliale Hertwig. Se consideră prin similitudine că şi în cazul •
un
invaginarilor coronnre intervine tot mecanism activ, mai ales ?::.
11'.,.:i

di ele apar, adesea, la nivelul foramenului caecum în a·cărui


r, . • . . :'.. . ,..... ,!,t;,

-rormare intervine tot un mecanism de invaginare. Intrucât, în


majoritatea cazwilor procesul de invaginare ~_sţe_gr:~sht, există
îendinţa 1a generalizarea termenului de „dens invaginatus11 •
__o.ar q~ Jmv~cUni0i vwz:ir.~ ~ii.iiti?
La
locul_ invaginării, a~re--2z1JP§Te yaurjptli 9&.iţ:~~~i~ e~dstă
~ condiţii ideale de &~; 21jcpenţar~...Jar~~i~U!~neî căi
,~ preforJ!late fayoriz~~ia 7cariei .:~prPI-~--,:~atilJ.e
p~~L4e· Q.Q,W(ţt,JJT~oce, fie prm cPTT]'.tfii~!!ffll~gu.luj
formaţiunii invaginate cu ţesutul pulpar, :~~_"pti:tt~~tht.derea
coamelor pulpare laterale. Oricât _de ..pru.dţQ! .Ş,"='3'X: JM.vta. ai;eşte
coarne se deschid cu uşu_rinţă şi .în .cursul ;p~t.ărU ,~t'liJ4ţjţqr
la astfel de dinţi. Qi unerea ano . . . i:~ ·. · r ..dur~
exul · 1ar
-~can.. l r . .. a
~~rîîgr. în afara situaţiilor clinice descrise~ ·se·~©a}e msta1a
datorită î)flrticularitătilor
t- • structurale "-'â1e.....tfmfflor
• ....1n~-Ytaf'r
... , ~

fi; ~ţ~~91°'.µ*.m_1lpa.Ţ!, în absenţa vreunui proces carios aparent.


U~marea este. _de ~bice!_, apariţia u n e i ~ ~ ~ . uneori
chmr a unor~$ n:;1 J,adi~ { tlg.14)-~ .. -··· .........:.:. .
·i,,

Se întâlnesc şi situaţii particulare privind formaţiunile


supranumerare definind geminaţia sau J1izi<~IJ.{.fr,_tt_~- ~ reprezentată Ji Fig.14 Dens in dente la nivelul ~ci.si~ui lateral s~~~; ~tang Cll reacţi~ periapical.!l
ostemcă ŞI. degenerare chistică
de t1nire-a. cu i11terdependenţa tisulară a d·oi ·sau mai· mulţi dlnt'i. i . . .

Când elementele sunt de coriformaţii şi- de.dnnen.siµ:!l~ Jif~rite, . ~08:'ltă_ ~ub dem1mirea de bigeminaţie. Forma internă a
se foloseşţe te1menul de dentes confusi, iar când sunt de dimen- i· b1gen11~aţ1ei poate ~ cI~!ficat~ numai radiologic
siuni şi ·fo;1~~~··~~-;-~itQ;'e'~deniesg'em1nâ,ttttfrnttg.Jbi:"..,-~----· ..... :, . In cazul fuzionării se disting: ··
- După alţi autori (Demares - Premault) geminaţia este · -.,:fuzi?~ coronare - coroane solidarizate corespunzând ...
a
tentativa unui germene de se divide;-ea esie adesea
prematură la două răd~~ ~~e şi două .organe pulpare;
.
şi nu se evidenţiază. decât printr-o. simpl~ ancoşă (cresiătură) pe · - :fuzionau radi~~are - coroa:ne clinic nonnale; prezentând
. a~fea ·? uşoară ~!'°Zlţie, cu rădăcini atipice; compiexulpu1par
marginea inch.ală a incisivilor. Geminaţia. poate fi însă şi totală
vorbindu-se în acest. caz de dinţi gemeni, de regulă eumorfici,
I .
.
.
radicu!ar .~ste unic lD totalitatea rădăcinii sau pe. o portiwie
acesteia·

. . .. t-> a

l
58 f
. 59
!: '

. ._:_
patogenică., cuni ar fi: displazia. cleido-craniană {sindromul Pierre
M.arie-Sainton), sindromul Langdom-Down (tiisomia 21), displaz1a
oculo-mandibulo-facială (sindromul Hallennrum-Streif- Francois),
sindromul lui Gardner.
Toate aceste informaţii clinice, valabiL: n1::â U!f';5 pe,,,>'.
dinţii supranumerari erupţi trebuie obigatori1; cnmpletatt c:
'ti
;:l
informaţii pe care le oferă examenul radiologie-. Acesta este p~r;.e
j integrantă a diagnostieului şi tratamentului.
În cazul dinţilor supranumerari sunt foarte utile mTrJfi„
I
··.·•ij'
~
ţ'i,
toarele tipuri de radiografii: · . .
.Ortopantomograma este indispensabilă şi obligatorie
pe~tru aprecierea numămlui de elemei1te dentare în plus 1n
-~
ansamblul întregii dentiţii (:fig. l 7)

I
~,",:
:li'
-~
~

_)
- - - bi-.. ~ t
F1g. 16 - Dinte ge
~ dentlţia.pţt:n.J.!mi;mW. şi_~~~ar
in palat.opoziţie _. _. ·: _ . ___ ,,,,.= __
I
--~

,f,t
·
,._.t.-· -- · ----- ~- .-,,,,.~,.,,,,:-,=d·ii~ă~ff.ere
,--:n,;,, ,.,, ~.l;IJ,\ . ~ .~~~.... - •
,.li
• -,, • •dentai:e-40~~-...... J M , -.. ~ , '•
--~.
,..1
o cameră pulpara. umca.
-C~ • V

fi
. - fuz_ionan d. ad A ,,~
. til zentan esea d ··i
completă a din. or, P!-"e di . osticului diferitelor forme e j]
Pentru stabilirea ~ examinarea atentă a arGad!!l~r ~
gemînism dentar ~e nece~ar:~ervarea aspectului macroscopic
localizarea ş1 <:1 ~ Fig.17 - Pe ortopantomogram.ă se observă 2 premolari supnmnmerari inferio1i si un
d entare pentru
. ... ..~ cum
::i.
şt
1· . . de demarcatie între
a 1me1 · -., . . dinte supram.unerar în dreptul caninului superior din hemiarcada dreaptă
al ~.intel~ 1~- ~a?~- pre _ ew~Mt~am.~k~~~,ip~~U.UJ.lt---- . --- .
elementele consn~ ~d' ensabtt ··cet-~radiologic, -care : Deşi este superioară celoţ-Ialte metode de investigaţie
. . · da:•xgă ca element m isp . . . · t1 _.e -~
chnic 1 se a '"' · dui' • de unire a dtnţJ.lor 1nteresat UJ 6 1 ~ - '" radiologică, este corect să se spună că regiunea anterioară ~-
'furnizează date asupra gra :u1l . ş·1 a canalelor radic~are.· "'.. filmului panoramic. poate contribui la confuzii de diagnostic în
separare sau nu
a camerelor pu pare . . ... st"' ca
. d' tii supramunerari se ma1;111e a .
!-_'.
cazul dinţilor supranumerari. Astfel, umbrele oaselor nazale,
De multe on, m, . ~ ttneori unicul al unui :, care sunt proiectate în apropierea. liniei median~, uneori par în
fenomen izolat dar p~t fi ş1 se1!~~ie prin el însuşi entitate
sinârom polimalform~t1v, care co 61
60
~l
legătură cu dintele şi pot să. fie intemretate greşit ca meziodens.
·~ \
.j
~onuh~î i~f~i~- :;~!te •prală; .•·•clac~: dep laşş.rea este inver
mcluzrn este .vestdSulara: Pentnt aJ:m co· a · . 1 . :a:
V

Poate fi infirmată sau confirmată această supoziţie printr-o


radiografie retroalveo1ară. sau oclUU11ă. Meziodensul, situat între

j eronate! este_ o~li~~oriu ase: insenitl~ d~~n:~~et~ exadt:c~f:
se preciza drrecţia m care a fost deplasat tubul rad"10gen }ma
indsivii superiori, poate să fie dificil de vizualî.zat pe ortopanto~ i d
.
mogramă., pentm că în centrul imagini.1 filmu~ui radiologi~, ~ oua expunere (mez1al sau.distal) (fig.18)
dintele poate se să suprapună peste suprafaţa radiculară
a unma II
dintre centrali, aceasta c-rescând dificultatea unei interpretări
specifice. Şi, în acest caz, un film retroa1veolar sau un film I
muşcat suplimentează cu succes ortopantomo-_grama.
Radiognafin cu mm retroalveola.r este cel puţin pentru
m
I
reuiunea anterioară de neînlocuit, ve.nind de (oarte multe ori in ii
I
dinţilor supranumerari (morfulogie,.stalliu de dezvoltare,
cc;npletarea ortopantomogramei, privind vizualizarea mai în
Î
detaliu a
raportul CL! alţi dinţi, etc). _... .
Radiografia ocluzală - incid~:l?''.:!tfd~~!~ axi~lă cu
I .
film oduzal descrisă de Simpson (l'.93ţ}J-·:::~~?tă sub tll
denumirea curentă de incidenţa dentară Cll nfin,•ml;ij~t. Acest ~
tip de explorare radiologieă -endobucalăn;,· · ~î~rmaţii .j p· 18~t>tf:.:';\:.-,·,.""f"'I""<:_.-.\,~··.-·:\.·.:'> ..,,.,--,., .,... ·. . .
E.adiografie mi!zio-exceilti:ică - dinte s1.1pr:inutnerarinclus ~atinal
.
despre suprafeţele osoase vestibulare şi ornl(\ ... ,,,.,.\'!:-. J>Fecizarea
· ·1uş1· ..m raport cu 1·mm
· · · d.mţl·1or rnc · J:W~~~..,.,.lf~!o-"'~~~--
--~..1 •__ ,J;t,;î,i.fit;,-.. .,.~ectiv
Iiţ,;"11" . .lg.
. '

poz1ţ1e1 . ·ii Concluzionând, am putea spune că, dacă pentru aprecie-


excentrică .rea de_ ansamblu a ano:naliei_•. ortopantomograma este superioară
vestibular sau oral. s1,;
rvhitotln (Clarck, Porderes) - ·este metoda .,.r.r_r,.:.~._i
setului standard de radiografii retroalveolare pentru. I 1·
care stabileşte cu foarte mare precizie seţ,li~Y~:.şţi~~i~E,:~.u ora1i -·:,,; · · · al · .. . . . , oca 1zarea
es prectzar~ pozipe1 dmţ~or supranumerari incluşi se
dinţi~or i1!cluşi. _oa?f.~:î?ţJ:tin?ipiu~!
~l mai
al ~Rea~izare~- ei. stf
parala..--c.ei: se tac doua radmgrafn ale regiumi: pn~a -m inc,denţăj
.! 1mp~ne aproape obhgatonu folosirea incidenţei „Clark" sau a

două incidenţă
:sl.1i celei cu „film muscat• . ·
j
JI .. • •

ortogonala, a. în e){centri~~:"."~!:~~~!~a:-ea ~ele~


de-a două radiografii, la care sursa de radiaţn s-a âep1asat mtr 1 :! A'l'ITUDINEA TERAPEUTICĂ
o direcţie ", pe _fih~ul_ obţinut rap.oartele_ dintre elementel~ J . At~udine~ terap~~tică ~ ~ dinţilor supranumerari
anatomice se sch1mb,_a. jL~nu~-~<?.121ate _dţ f~':.ot______
.

deplasa în aceeaşi direcţie


cu surs~ de
tubul radiogen se vor deplasa în
:adiaţ~proptaţe a~
dtrecţte opusa. Aşadar, ~e cel~
lt__.
_).
nu este atat -~e"discutata mtruc~t, m majoritatea situaţiilor (cu
unele exce~~1) mdep~area chirurgicală este metoda de elecţie.
~entru a?ti:.1tatea chmco - terapeutică este important să se
două mdio<rra:fii se examinează comparativ rapoartele dmteluf
indus cu rt~dăcini1e dinţilor vecini. Dacă pe cel de-al doilea tilnr
deplasată în acela.şi sens cu deplasare-ţt ·
i~i Judece dmţu supr~~~8? după consecinţele pe care Ie-au
cauzat la ruvelul d1~ţ1lor din seria nonnală. Din acest punct de
imaginea dintelui este
j .I vedere, putem vorbi de: ·

63
62
I .. _. ...... ;:,.......,
·..<.'?!

:L. .
"-'-"'' ·''-----'"-·"-·_ ....-:.,· ,.
·. /{"~
Sunt sitµaţii când dintele supranumerar, deşi aprnape pe
linia arcadei, prin faptul că nu seamănă cu cel pe locul căruia
t stă, atrage mari ţulburări fizionomice şi psihice care obligă J;1
. J- extracţia dintelui _supranumerar urmată de aducerea pe arcadă
a dintelui din seria nonnală.
De ceie mc.J,i multe ori însă. dinţii supranumerari erup în
,.,
~

-, afara arculuj dentar, iar tulburările pe care le determină, sunt


. ·:1
.l
legate ·de localizarea acestora. Astfe.l, .dinţii supranumerari pot
~i J determina. datorită spaţiului insuficie~t: ·
-i-~ ! e -.nghesuitj dent;E~, cu întreaga gamă a malpoziţii ior
(apar.iţi~~ la dinţii din seria nommlă şi fenomene
li i~-~~~tQill..g!~M.b:~ţe_, datorită îurăutăţirii conclî-ţii1or de
I curăţire şi autocurăţire);
!J;e ~e--!;~~li\ imijsjyiJ.91:e:P@~i cu ap&riţia diaste~-
me1.llltenllC1.Si.Y.e.~eJ].îiaimfe.s..ea·<lii_torită rileziodensului.;

I~,
~
t~ 0 ~1~cJuzg-m:tiwlJJQIS - m~ ales Î!l localizările ornk
_âedintilor sueHl:::IJµmerari. J;,ţ.,~~ada superioară, câ.nd
arcada i~ferîoară pătrunde între . dinţii supranumerari şi
cei din seria normală de pe arcada ant~gonisH\ uneor1,
mişcări1e mandibulare sunt blo~ate prin maJpo:dţii ale
dinţi1or din seria normală., deplasaţi de către dinţii

1~
it·.~.
.
IT':\ supranumerari; ·.
r........fV111 resorbtii radi~re ale dintilor din seria normală -

@
acest~ se
dinţilor
prou~
supranumerari;
-î~ ...tiÎ~p~I· evoluţiei· intraosoa:-~e H
·
! ... tu,lli.w:fil_i fizionomice, date fie de aspectul dlnte!u1
supranumerar, fiecre·· malpoziţiile pe .care acesta b
·

'l
determină (mai ales in localizările vestibulare din reu:iu-
nea anterioară) (fig.20)
., .
·; .În aceste. situaţii, dintele supranumerar de regulă s·e
.,,,i-" f . ,..~......
i extrage, pentru a permite alinierea dinţilor din seria normală .

"!
I Extractia este contraindicată, ca excepţie:
t1 o când se asoociază cu inicrodentia dintilor din s~ria
Il
!
,,,. normal~ deoarec~ prezeiîţap~r suprahui1-i'erai-i <.111·1e-
Horeăzf neconcordanta dintre volumul mai redus 1\.l
sistemului dentar· şi os~l alveolar nom1a1 dezvoltat;
I

. . • : • !-~ • . ,:~;~ fu curb~ arcadei (clinic şi :radiologic) I


Fig.19 - .Al 5-lea mcis1v uu.enor a=u .
65
64
'u:,
]}

~
f - fE;tt=âcţi;-4evine ·1n_ţotd~a.1.ma 921iga~orie}în cazul dintilor
@S~?,j~~_G~~strofi~i. Aceştia,· deşi~-ifhpiedică evoluţia
ntc1 unui dmte · permanent, pune prob1eme sub ·alte aspecte
(degenerare tumorală, evoluţie necontrolată către fosele nazale .
;

l
~
-~
sinusurile maxilare. îngreunând ulterior intervenţia chirurgi cală
de îndepărtare a lor.
. . în ceea c~
_ ·--
priveşte atitudinea terapeutică, - în--Caz!.1 l

Il
i~
~
.
~-~E.t~or ~r.~~:~-~~!~i _ c~~e_a-~-- 9.~tţrrnînat .in~Juzia dinţiJor
_permanen_E, pe _pnmul plan se s1tuează crearea conditiilor
rentr~ asie,rurar~a evoluţiei dintelui din seria '_llOITnală, afl~t în
-~
mcluz1e, succesiunea fazelor terapeutice-fiind următoarea:
.'-! _ ·1 .. m_ărir~~_i?er~.:::~t~~!':1! __~r3~~-~i.--~~!:ltare -cu ajutorul
I
·1·),,i.
3:2.~~elor ?.!_ţodont1ce _pană.la obţrn_erea unui_ spăflu· suficient
. pentru'"aÎlnier~F~ffimelui T~dmr·drn ·seri"a:-·normalir:--Îli ·această '
.J:\_.
i~t'. eta~ă, am _av~t ·-s~rp~·~ c~ ""dfritele _din s"erfa norm_a1ă, după
obţinerea spaţiulrn. sa-_ş1 reta spontan erupţia, fără a interveni · ţ
l..

·,1
-'li ...
.
chirurgical pen_tru îndepărtar~a dÎntelui supranµmerar care a
rămas:;.s:ituat; 1.n continuare, în ..profunzimea osului; .explicaţiu

--
.
. po~ţe fi •- găsi~ în „neliniştea loca1ă11 • provocată de aparatul
' .
orto:qq11tic;· p1intr~ cons~inţele acesteia fiind si reluarea emp~ei; ·
Fig. 20 Dinte supranumerar g~ant eruptpţ 1.0cul ·::.. _ ~perier stângi ' . ·: .. ' .2. intery~f!î_i~"' -~l1j_::'rg!carn .care ur~:i-~~eS!_~.wdepăxţ~~
·--., o
. . ' ar· '. ,,,..,,,,...i<".,:-,,- - c.ih';tti:tea sa
când un dinte dm sena-nomi :~.ş~~~-- - , ,
drnt.elu1 _ sugr_an:l!rnernr? -· ~ft~e:are~_<!:}!.~~~~! d~---~~P-îi~ ___şj~
:~-- _~Y.~-~tţ_!~,~ ~!1~~~~fţ~ dmtelm I ncfus dm -~~~!!QUJIJ!liL { vezi
·: ~,; este co'ropromis şi iitf p15ate~fr1iw!i'~~-:~-~~~~· Est! .
""'iii- .:,
capitolul lncluzia dţntară); _ · · ·
r.aai logică extracţia dintelui irecuperabil, deşi clin serţa "'
normală, şi alinier-~a dintelui--~taiw-mer~ ;ll~ ~ca~ I
:_'ii.;
~:
. 3'.. _tracţiunea 1~~5~ ~rcad! ,_a_1~~~~~-~P..~~1a~~~ţ.__~~~-~~
căruia i se poate rezolva aspooff:il,,,îtet~· :atipic pnn
-~u ~µt9.rul unor fQE~-~:tlţ~~a.ţ: mica mtens1tate - dacă a fost
ancorat - sau. mai bine, mepţînerea "cirumul~(iiber de erupţie.
adiţie sau protetic; _ - . .: S-a observat.._că..:_ __dacă ar_f __ş_lli'l_gţL__ş_yficient şi obstacolul '
o t!l~!Jl~9~JI_.Ră~tr~~~.~~w~itt40~e)_~~=t--·~
(pentru a .depi.sta..la...tunp-~e. . _--~--.;JP.; ~ ~
re~!~~entaj de ~~}]_tele şupranumerar a fost-îndepărtat; dinteie·- f'··
peryhanent îş! poate relua spontan potenţialul de. erupţie în
supranumerari incluşi având o poziţi~ fa:v°.!~~!a _:pe~
majoritatea cazurilor. ·
evoluţia pe arcadă şi care ar put~ fi -fol~~1p_ _~ Vll~o: ,1~
Jnte1Telaţia între prezenţa dinţilor $t1pranumeraii în
locul unui dinte din seria noroială, predispus can~~ ş1
dentiţia temporară şi prezenţa acestora în dentiţi~ permanentă
complicaţiilor ei; această situaţi~ clinică se întâlneşte
se poate discuta şj m cazul dinţilor supranume~ari. Este sau_ nu
însă extrem de rar.
66 67
PARALELĂ ÎNTRE ANODO.NT»IE ŞH rH.r-•rnn
oblicratoriU: ca o situaţie din dentiţia temporară sa se rep~te SUPRA.NUMEIRA!IU
'd 0 ·c şi în cea permanentă? Referitor
1 en11
Ja acest aspect observaţ11 le
~-.J
.
1 . .
clinice conduc spre următoarea conc UZlt'l: V y • A
Deşi, la o primă. vedere, cele două aspecte ale număntiui
A _:_ dentiţia permanentă poate ev?lu~ far~ tulburan m plus dentar ar putea să apară diametral opuse din toate punctele eh';
_.,.. ale numărului dentar, chiar daca acestea au fost vedere, au totuşi destule elemente comune:
prezente în de!11iţia temporară;_ ,_ 1. atât dinţii supranumerari cât şi anodonţia sunt, "incft,
. ;1 _ dentitia permanentă poaţe prezenta elemem.e dentare în suficient de frecvente penfrt.1 a merita în continuare
4 , . w

. plus ca în dentiţi~ te11:por~ra; _ . . }' . ! atenţia ~-pecialişti1or, reprezentând ·1mpreună aproximativ


o- în dentiţia peri:nanenta poate apare-redu~erea numer_ic'½ 6% din totalul anomaliilor denţo-maxilare~
__; chiar dacă în dentiţia. temporară au (:>e1sta,t. formaţiuni 2. se întâlnesc în ambele dentitii, dar" cu precădere în
supranumer~re... dentiţia permanentă;
. 3. se. regăsesc cu pred_ilecţie pe maxilarul superior şi~n
··special în regiunea incisivă; . .
4. număr:ul dinţilor- atinşi de variaţia numerică fiind I;
majoritatea pacienţilor fiind purtătorii unui singur dinte
în plus sau a unui dinte în minus;
5. dinţii cu o labilitate crescută, atât pentru condiţia în
plus, (?ât şi" pentru cea în minus, sunt ultimii din fiecare
grup dentar;
.. ~. . .... -~
~ - .··-- -·
@, din punct de vedere etiopatogenic., impun a fi privite
ca o consebinţă· a interferenţelor reciproce ale
factorilor filogenetici, ontogenetici, ereditari 1 deşi
unul este totdeauna predominant; a încerca separarea
lor ar însemna pierderea oricărui ~uport reat
& ambele aspecte ale num~rului dentar _pot fi explicate
şi interpretate filogenetic;
e variaţia nurn5rului 4entar apare,. în .mod cert, datodi:ă
unor: tulburări" în organogeneză. şi mai ales în prima
tl. fază, cea de proliferare, fiind tecmioscută ca perioada
cea mai sensibilă faţă de factorii cauzali perturbatori;
tulburările de-inducţie pot opri proliferarea celulară,
dar pot să-i creeze şi o condiţie îri plus;
~ influenţa eredităţii,.discutabilă şi mult dîscutat{t., se
realizează. pentru ambele aspecte; printr-:-o transmitere
cu caracter autozomal dominant, neregulat;
69
7. terminoJogia~folosită este extrem de variată, nuanţată,
16. responsabili-tatea tratamentului rămane în seama
dar şi controversată mai ales pentru minusul dentar. i specialistului ortodont chiar şi-n situaţiile ce necesită
&. sub aspect clinic se prezintă" într-o mare varietate, J.

formele atipice cîştigând din ce în ce mai mult teren; conlucrarea cu alt~ spec_ia1ităţi.
1
9-. se pot manifesta fie ca_ un fenomen izolat, singular, fie !
.•
Elementele prin care, · se diferenţiază au mai multă
sunt expresi~ uneori unică, mai mult sau mai puţin ,~
· evidentă., în cadrul unor boli sau sindroame cu interesare .î profunzime şi se leagă în special de: .
organică polivalentă~ l.:.! 1. con~ecinţeJe evoluţiei fi1oge~etice, care situează cele
I.O.diagnosticul, deşi nu ridică probleme, rezervă uneori :i d?u~. aspecte ale nu~ăm1ui dentar la poli opuşi (antipozi):
surpnze; ·1~ dmţ11 supranumeran - consideiati a, fi fenomen ·1ta\:,·c··
·11. investigaţia radiologică este absolut indispensabilă :ii ano donţ11··1 e - flenornen proterogenetic;.
' ~ 1 '

pentru diag1~osticul pozitiv ·şi diferenţial cât mai


precoce (în multe situa~i clinice -tSi:~~şţicul de
f 2. aspectu~ _etiopatogţnic - . anodonţiile · par mai uşor
,i,o1 ab0Ţd~1!e sub as_pec.i cauz.al decât dinţii suprmiumernri.
I
certitudine î1 pune examenul radiologie} p-entru m,recierea
evoluţiei intra-osoase a dinţilor şi o con4l:1im terapeutică
oportună şi · la timp; ea nu se pQate sugstitui însă
I
-~
deşt ntct una dmtre · cauze nu îmbracă un caracter
mtiversal, cum d.e altfel nici uiia ·nu a adi.1s dovada unei
selecţii de acţiune;
niciodată examenului clinic lnves6gar~a radioh;>gică de
ansamblu a ambe1or maxilare de tip rntopantomogramă
I
iffi
3. frecvenţa diferită: dinţii supranumerari sunt" mai rar
. .. •f;:<il . întâlniţi decât anodoriţia; preponderenţa formelor în
îmbracă· un: caracter absolut obligatl)'t.iu: .pentru o ·I minus pare să schiţeze reducerea adaptativă a siste1~1ului
evaluare corectă a prezenţei anomaliei şj.,.n ~\ţec.~ectoare
decât cele suspecte clinic; · · ~--......_,,.___
:f!
~~ dentar, conform evoluţiei filogenetice viscero-~raniene;

ţ;!tl~~~::p::~:
de mornentut· depistării
anomaliei;
::::1: ~o= ~. _;,:·~.
12.depistarea 1or precoce este o verigă _importantă în

13 . .se pot asocia cu orice tip de anomalie dento-max.ilară,


prezenţa lor în acest context constituin.41;1-sţ uneori într-
:; ·

·:ii
-;i
j
4. frecvenţa reJativ~_pe sexe ·este şi ea diferită - situatiile
de reducere numerică au o 'incidenţă de 2 ori mai 1~are
la sexul feminin faţă de se_xul masculin; pentru clintii
supranumerari se menţine acelaşi raport de interesa~e
(2/1 ). dar în favoarea sex'ului masculin·
5. dintele cel mai interesat este -meziodens~J superior pentrn
·

un factor agravant, alteori dimpotrivă, într-un factor ·J surplusul dentar şi incisivul lateral pentru anodontie·
.""°

adjuvant, benefic tratamentului ortodontic complex; J 6. investigaţia radiologică~ şi aceasta ·pare a fi dit~e~tiată
14. tulburătileJunctiona.t~~Lcslr, f13l0.!1eo„n;i.l~~! ...
ele fiind cel~ care aduc p!cientul:la.:tni;:ame.nt, ~: plan
---½-··
.~'j
în sensul că, pentru anodonţie se folosesc mai n;ult:
ortopantomograma, teleradiogrnfia, rndiografia retroalveo-
secundar rămânând tu1burăn1e mastica-torn. fonatom, etc. ·j lară, iar pentn1 dinţii supranumerari: ortopantomo_cffama.
15. prin particularităţile organismu1u~ ce poartă anomalia, J radiografia cu film rnuşcat, ·procedeul Clark- 0

impun specialistului, sub aspectul atitudinii terapeutice _·! 7. complexitatea tulburărilor ciinico-functi~~ale - acestea --~~
o responsabilitate m~dicală deosej)ită şi conduc la o " sunt foarte evidente şi cu impli~ţii extrem de ~~ ~
maximă individualizare; .--~t
nefavorabile în anodonţiile îtitinse. subtotaJe şi totale;
70 71
.· _..
··i
-~<.:.(;
atîtudinea ter~peutică vizează 1n ca~l anodonţiHo~- în Capitol1U1l IJilI
S. mai mare măsură so1uţii1e ·ortodont1c~ 1 ortod?ntico-
protetice sau_ ortodontico-chirurgical~ şi prote~ce, pe "
INCLUZI.A DJENTA\1Ri~.
când, în cazul dinţilor supran~rne~n, ponder~a o are
tratamentul ortodontic şi cel chtrurgi':al C~:?acţia). - DEFllNll'HE. 'lf'ERMffNOLOGUE. il?lRlECV~N li' Ă
9. durata·tratamentului în majoritatea s1tuaţ11lor est~ i~ult
.
Inc1uzia dentară este alWJIL<!Jia=d~a,ră_ .. qş~-~~Jle,
mai mare în. cazul anodonţiei decât în c~l <l:°!1~or definită de majoritatea autorilor cam în aceleaşi coordonate,
. . eran, în legătură directă şi cu partt-culantaţI1e .
supranum . respectiv ,.rămâneffirl unui dinte- complet format în interiorul
anomaliei. o__şului w?,0ilar .mult peste vârsta sa n o r m a l ~ u
Brabant şi Adolff, inc1uzia (retenţia d_entară) este rezu1tatu1
fenomenului ce ·1mpiedică dinţii să ţreacă de os sau ţesutul
moale, pentru a ajunge 1a exterior. Archer defineşte .dintele
inclus ca .fiind acela care este neerupt ·complet sau parţial şi este
blocat de alt dinte, os sau ţesut moale· 3:stfel încât empţia set 111
continuare este imposibilă. ·.
V. Popescu consideră inclus un dinte care rămâne
~-, împreună.cu sacul său submucos, peste perioada sa normală ele
erupţie, a\_'ând terminată evoluţ~ morfofogică, cu· fQf.!ll?r_ea
completă a rădăcinii.iar Dechaum_e consideră incluşi acei dinţi
a căror cavitate pericoronară nu pr:ezintă nici o comunicare cu
mediul bucal, după data_erupţiei obişnuite,
În aprecierea lui Firu, inc1uzia reprezintă neerupţia unui
dinte complet format, după trecerea vârstei sale de erup-ţie.Şi
Roccia defineşte cam în aceiaşi termeni incluzia dentară,
respectiv neenipţia unui dinte complet fonnat 1~ vârnta normală
şi rămânerea în alveola proprie. Dinţii in~1uşi în alte poziţii îi
numeşte „ectopici". ·
___ ,. . _________. ,. __._._.__~,,-~. .,,~!~---·--·· . . După Boboc, prin incluzie dentară (retenţie primară) se
înţelege rămânerea unor dinţi în profunzimea osului, după ce
termenul lor de erupţie- a trecut,. fără a avea tendinţa sau
posibilitatea să ~upă. Timoşca descrie o situa-ţie particulară a
acestui fenomen, respectiv „ancJavarea dentară", care se reforă
la un dinte_ a ·cărui coroană, parţial degajată de os, se gflă sub
fibromucoasa gingivală şi al cărui sac pericoronar comunică cu

73
cavitatea oarală, dar care nu-şi poate desăvâ:şi erupţia dat~rit_~ ·~~tc~stei situaţii poa~e fi legată şi de faptul că
unui obstacol mecanic, reprezentat cel mai adesea de _dmţu la maxilar, exC:eptand molarul ~e rrimte, 21-ninul e_ste _wtimul
vecini. Această situaţie în care dintele a perforat mucoasa cu o dinte care eru .e . şi-n acest context dacă s aţiul său se reduce
midt uarte din coroana sa şi s-a oprit în această stare este .sau . . ."nch1de ··corn let, fie - . e nu mai" eg_1~.
definită de alţi autori cu termenii de „inchizie parţială,. (Boboc) Conformându-se acestei explicaţii, inc1uziîle ar· trebui să fie
sau „inclavare" (Brabant). _·. .
mai ales bilaterale, în realitate ÎPSă ind11 2We pnilaterale sunt
. Sub aspect semantic, anomalia cunoaşte o termmolog1e mai deş îutâln1te decât cele bUatera1, având o -focaifză:re"
diferită în functie de autori:
predominant pe partea stiÎlgă (Kuftine~, Shapira).
- incluzi~ sau retenţie prim~ - Brabant, ·Hechaume, Analizând p9ziţFcaninu·1~i i!lclus· în raport ·cu linia
Firu, Boboc - c~l mai fotosit, acceptat şi asumat în arcadei, observaţiile conduc la concluzia că majoritatea inclu.ziilor.
limbajul specialiştilor~ se află în ~o_zjţie .palatinală. (orală). Studiile lui Bishara dau un
-·retenţie primară- Fayo11e; raport de 3 /1 până la 6 /1 iar Bass atribuie incluziilor
- retentie totală"- lzard, Gysel; vestibulare doar o frecvenţă de 1-2% clin_totaltil ţ::azurilor.
- inclu~ie patologică - Adolff; Particularizând incluzia de canin şi-n· funcţie de sex se
- dinti retentionati - Pemex; · pare că aceasta predomină la sexul feminin (1 ;17%) faţă de cel
- erupţie întârziată - Thibaulţ, Akelr~iati. . . ,. ... . . masculin (0,51% - Bishara). · . " · ·
Trebuie f"acută însă diferenţa între mchme·şr mtarz1enle Inclu.zia dentară se·regă_seşte în clasificarea germană în
de erupţie, cunoscând cronologi-a em~ţiei· ~~~~ntm grupa anomaliiţor monocauzale, iar în cea americană, ~de obicei
dentitia temoorară şi permanentă, ca Şl postbiiltăte.a de m':ldmcare in clasa. I. Şcoala franceză o introduce în ·grupa dizarmoniilor
a ac~S"J~ora î~ funcţie de sex, afecţinTff}el~~~---·-··- :· sisţemului · dentar, iar "în clasificarea românească {clinico-
Cel mai frecvent incluzia se întâlne e. · ·· . n_ · antropologică) este încadrată · în ·grupa anomaliilor dentare
rcare de altfe1 interesează şi cel mai mult), u . . ..ne_ de izolate, cu referire specialăla anoma1iile de erupţie.
clintii supranumerari şi de dinţii tempor~·;~!!~~~~:~!n~lor
ten{porari este rară, semnal_â~du-~e }a ni~elul _mo~arilor infe~o~1: ETIOPATOGENIE
Fenomenul incluz1e1, pnv1t pnn pnsma ortodontica, se Erupţia t;:ste un proces complex, integrat în dezvoltarea
întâlneşte cet ,ma_i frecvent- 1~ nivelul ~~!~l~;tT"ţ~~~ă Rogers generală şi influenţat de o mulţime de factori, aşa cum o
O'Mayer induzi1 le de camn reprez1~ta -~00~. _~~~ ~~talul consideră şi Schwarz „o parte a dezvoltării generale a
induziilor), JJ,J1Jla1e d~ ~ele _ge rrnw 0 Jap
li iilfenQn _§1 cele ~- maxilarului". În etiologia incluzieî dentare· sunt incriminaţi
incisi:vi. c.entraJi.sµp~----,:__ "-"""':" ··- ~.. ··'l'·. · ~·..;'.-·...
1net uzi a ca1umtor cunoaşte-- anumite-..part1cwa~aţ1. ,m
lo-..,- factori )OGP·JlfgiopaJi şi factgrj ·de ordin general; cauzele locale
favorizând incluziile unice, iar cele generale incTuziile multiple.
tlmctie de localizarea sa pe maxilare. vestibular sau ·oral. fFactori io~~-regiOIJaÎi 1 ·
Astf~l, în ceea ce priveşte prezenţa- incl~~i de :,anin _pe cele 1) mic!,ljf&rea -spafi~l"ui necesar erlillpţiei, mergând
două maxilare, . majoritatea autorilor susţin, av!:1fld suportul până la închiderea (absenta) completă a acestuia':'se pare că
realităţii, că la· ;p.aitiJ&r incluziile ·sunt mai frecvente._decât la este cauza cea mai frecventă( ftg.21)
mand'î5i.i'l1. ·
e=---==-~ C ~ ~I,~ ICS 75

:...
--------------n
dinţilor ce erup ultimii pe arcadă, respectiv caninu 1
superior, al doilea premolar inferior, molarii de minte.-
l e mi rea ·mezială în ru a din ilor din zonele 1aterale
cunosc~tă, î~, 1teratura e specrnhtaie „Tji~'9.q_g11f~ ca
gmi~rahzate .(MPQ). Acest fenomen este consecinţa
distrucţi11or şi
a pi_erderilor precoce a din-ţi1or
masive
din zona de sprijin. tempora.-ă datorată proceseior
carioase netratate sau tratâte incorect Ca um1are,
extracţiile precoce facilitează-erupţia molarilor de 6 ani
mult mai mezial d~ât-Jocul său reai pe arcadă, 1a care
se ·adaugă ulterior şi .erupţia mezială a premolarilor. De
remarcat · macrodontia şi dezvoltarea insuficientă a
maxi1are1or-p'ot fi sup~rt exp1icativ pentru toate tipurile
d~ incluzii dent~e ( cu precăder.e însă pentru 1 dinţii ce
· •. ,.ţ·T-. ... erup ultimii) în timp ce MPG oferă suport real doar
Fig.21 Incluzie bil.a.terală. ~ _@~:- · pentru incluziilb de canini superiori. În schimb, dad,:
macrodonţia şi i1:1suficienta 9ezvo1tare a oaselor
·_ • ~ . ·-. - • ..i.
• • •• ' OMI

Deficitul d~ s ·u are la randuţ 1ătlV~ maxilare par â. explica mai ales incluzii1e bilaterale,
macrodpţtfu}, (telati~"·:gmY~â .- ~~-- ., .· , .. meziop~ziţii1e genera1izate pot sus~ne atât .incluzii1e
ciso;esle'măi mic în raport·cu-vo.~~- ·"· . unilaterale (datorate MPG unilaterale) cât şi pe cele
macrodonţia relativă - re_\'}r~mtii:: ___ ;, ..=- ; ~'~~! bilaterale consecinţă a MPG bilaterale.
raportându-ne la as~e.ctul fa~1al -~--1n~~!~~lll, ma~ ~ (i) ~ filogenetică. a. e]emgnte1or,_·comeon~nte ale
exact la diametrul _b1zigomatic osos, dmţti sa~t man aparatului ,depto-maxilar. Dezvoltarea filogeneîicâaap'ă:;-·
· hiar dacă suma incisivă·.este·în4itt!it~,'.P-o,ţmale.\SUb ratului dentQ-:maxi1ar~ desf'aşoară în sensul redu~rii
~aloarea de 3 5 mm); in mod n.oriiiij~·-sr r,tezmtă dimensiunilor elementelor componente, inclusiv oasele
1/3 din diametrul bizigomatic osos, du.pa ce s-a rnaxi]are şi .dinţii. Acest pro~ de reducţi~ nu se desfă­
aplicat indicele ~(;} corecţie; .. ·:, . !'- şoară· cu aceeaşi viteză pentru toate componentele sale;
macrodonţia aosolută _: defineşte~ s~aţ1a m care astfel, ritmul de reducere a maxilarelor este mai rapid
:? dintii $Ullt mari mai exact suma'îni?ts1vâ este '36 ·mm decât ceTae reducere a num!ru1u; şi/sau voiuriiî1Ttîîâ'enraf.'
Î' .
w. , • •
...şi~.ch.iat:, .mai;• ~ţ.~~&Yl-
· .1, · • • ·• "i centrali de-Msesc 1
__,__,,,....rn,,;.;_. . Ca rezultat al acestei situa~i spa~uf necesar erupţiei-·şi
· cm ca lătime-f)l~a4tistală,. - ·: · .,.....,,.....~,..... ,, ..., :,..~,...,,,,....,. alinierii dentare se reduce creându-se condiţiile necesare
incluziilor, .în special la.nivelul. molarilor de minte .
dezvQltarea. insuticiartă a JilX?:~!lii~?~~ el~ p~c~~
2) obstacole c.mlea 2rupţieii dnnt~nn·B - pot fi de
dezvoltareâinsuficientă în.pl~n ~~~- -.Y~ -r~p · ÎID
~ezultat 11econcordanta între di~ep.siµ~ea msuficl~ a reprezentate de: ·
suportului osos~ în ,;a~_ort cu cea·_3 diri.ţilpţ ce tr~ie să &- perşjşmuta capinHor temporari peste termenui lor de
eliminare; - ·. LQµ '* ••.t>••n:,-'""'...a:,
. se alirueze pe arca.dă. Consecmţele a,par ~ mvelul
77
76

... • .M„o",-.ili•. ,...


~ existenta dintllor supranumer~ (incluşi'sau erupţi pe~
arcâctă) Wt """1 de erupţie a dintelui permanent sau ,E,e ·
traseul de eoot1e a ~cestora; _ · . ,
~: existenta dinţilor supranumeran pe traseu__!_je erupţ1e a
dintilor germanent1. · . .- · . · I
Dinţii supranumerari, erupţi sau mc1uşt, pot deter~u~a j
incluzii dentare în orice zonă a arcadelor alv~lo-dentare, msa, i
având în vedere afinitatea dinţilor supranumerari .penim :r.e_giunea ~-?_.~,:,:,,.

anterioara incluziil~ care au drept cauză.formaţiufiirempranume-:


.... V A, V 1· w
,
i
rare se întâlnesc mai frecvent în această zoJl.a....n,şa_şţ exp 1 ~a :1
mai' ales incluziile de incisivi centrali unbs~u.-:i~:i~f.al§l, In
· · b li · ........ _i-1r:c1r=aftimlor
.:.j
~ ·Fil22a.)_mcl,~e.L3. 2.3. înpoziţi,e ~~ b}3.3 iri:cl~-datoriili unui
aceste situaţii, pe arcadă se o serva .psa l:.lffl..l!J\~'.'.,;~":;~,.:· .·..:.·-~- , _-· ,
V
-;;,¼ cliist folicuJ.m:. C)3.5, ~.5. CU spaţÎ.11 de erupţie complet închis
incisivi centrali permanenţi la o vârsta la"~Se'.'~ă.'f:.S.-'să'"fi~ ~
erupti De cele mai multe ori, persistă pe ar~ pdk,ieceson~ }j ~ - otegşgleygw pmg.suJui a]yegfa(după·-traumatisme.
temporari cu. mobilitate redu~ sau cbiai @lttţa -:-·~j~sta. fiind
considerat de majoritatea autorilor semn pâţ~~~1!'1°.~~!~a1. mel~
Ij Trauniatism~le accidentale sau-intervenţiile chirurgicale
. pr~~e _pe m~lare p~ntr:p d~erite afecţiuni (plastia
ziei incisivilor centrali prin dinţi su.pta..\Wm~iî'l---~1~rs1stenţa J1 despicăturilor -lab10-rn~lo-palatme)
răniânerea:
pot fi urmate de '.
,c.--;,

predecesorilor tţt:nporari fiice ca a""'ţî6mâ1li :\.,~~~~~ă · r dinti .în: incluzie


tardiv. Spaţiul pe arcadă este îngustat prin_ ~iif'-!'~~--_,':e~mlor,
mai exact prin mezioinclinarea acestora:·€~~-~~e
a
'.m
-~fi~ drrectă cu: . . ·
.
. .,,_3} caracteristici particulare ale dintelui în legătură

bomba vestibular sau/şi oral, ca urmare a prezenţei dinţilor A:- t9911area mumrre]uj . denfai; nmtt., ng.ş nrg:&ln$! în
incluşi (în. inc1uzia medie şi joasă). ·· .. I mtenorul o~lor maxilare.· In acest caz. dintele în
Dacă dinţii supranumer~tj dj_tţ:·ţţ$!_~~~'.!}t~)n_~a. ţm m evoluţia sa ar avea_de străbătut un.drum mai lung. Este
V • ..

j~
induzie dinţii permanenţi o perioadă îndelungată.de tl1;1P, pot ţij cazul caninului, care se formează într-o pozitîe foarte
susţine sau chiar det:rmi11a modificări şi _în„ plan _ve:nc~l, de si înaltă şi rămâne în această poziţie o perioadă apr~abilă.
tipul ocluziilor desc~1se. ln acest :3'2• e~1ş!~ o_ ~~tere d~ ,3 _.ii 1,.- C'?J)(Mpşţj~ anatomii-\ particula.tă (angulaţii coron~e,
anomalii dentare: pnma ,-- de numar - dniţn supranumerari, _a .;I radiculare, corona-radiculare, corqana globuloasă,. de--
doua de erupţie incluziil~ iar cea --ăe;î:Cltei.a - oc~zta __J_~. formaţii coronare sau/ şi radiculare); ·
' • d ;nt... rnn ·+1-:1Ji-1,,,:;;; .$..-~,.,-emul antenor
-:. ... _, . •". __ ~ - 2ozitia. saintraosoasă - modificată. fie în sens
desch,sa, pFo -U-Sa·.pR·Il--p,,.,ZJ.,....-.WH~·..,·-·
-
V V O

~ - bromucoasa· aco eritoar-~nsă-- i.:.dul'i.=.cil.-reiultat ~(meziothcl~ţii-accentuate ce pot·aJunge până1a


al extracţn or precoce sau al in afl:\aţii1or cronice de poziţii complet onzontale)c fle transversal "(dinte aşezat
lungă durată ; . . . .
de-s, cunne~~ arcadei). fie i,u,ambele spsuri;
~ - e~istenţa uno'. fo~aţiul\iţumora~e de wm} 2?'- ~ :--Potential9l. ~ău\e!JJ.âv- pierderea proVizorie7 definitivă
penooron:ir, f~r; J}.dow;omislor, adau,apţnmamelor, a poÎenţialului de erupţie al dintelui este o ţealitate şi ca
atare poate fi un argument pentru incluzia dentară. Po-
etc.(fig.22)
78
79 · -
tenţialuleruptiv se poate reactiva prin purtarea unor ·apa-
rate ortodontice pe arcada resp~ivă sau pe arcada opusă
Acelaşi fei:i,omen s-a observat în unele cazuri sub lucrări
~,.~tice ca urmare a presiunilor exercitate 'de ·acestea
Lll, :J!actoag~
G disfunctiiJ.LenJ!9.~ (nani~mul hipofizar, hipotiroidism); /
: <1r) tw!Jvutjle rnetalJOJice; .l
- ,rahiti,S,!!1~ *= _ •
- . malnutriţia; ..,
- 4J._gtoza ~idocraniană - boală ~ţtţi~I~:;~~-?~~e există 1 Fig.23 Aprecierea gradului ~ severit te · 1 · · · · -
a a mc llZle.t prm inusurarea di:stantei p'ht'i h
o disfuncţie a osteocla~efor care ar putea. explica fenome- 2J
pln11ul ·ocluzal ' · • - '"' ·

f - ·mii incluziei; ·
·®- d~t,mjl4r labio-maxilo-:e~atine; ··· · ·
avitamino~(în special "âvit~mi~p~X?_};.;.-. :-,-
- &alJZtt to..,x:1ce {raze X, faeton toxu::1_~~,p~liMH-:~},;
- ~roame.'"jerietice (sindromul· Do~-- î~-~r, boala
-~

.!l
J
t~
Gradul d~ severit~te a i~~Juziei poat~ fi apreciat
coordonate„ I~ cazi:! mcluz1er de cani!1, Stivaros şi Mandall au
făcut aprecien referitoare la: ·
~ unghiul pe care axul caninului îl face cu linia medjo:,,1"a
şi prin alte

Paget); ·_ · . t~ (fig.24) _ - w (

@- tulbur?.rile neuropsihice; · ..... ;_,.,,;,_.~,,,._. · - ..;ăl gradu) 1: 0:..15°;


.m
x:!.,;/
- ereditatea. .
C:t
.C\!$7 . . ..
.z. r
. ,,.._
.
·-· · .... .. ... ..
:_~
ţ""'if
>"i~J
gradul 2: 16-30°·

~1-
~;irap:;;_

gradul 3: mai m~lt de 30°.


ASPECTE CLINICE. CLASDF'ic~;~-·"·"""'..,. ",......,,,-.,_- .l'2, poziţia antero-po~erioară a apexului caninului (fig.25)
Multitudinea de forme cltnice ale iricliiifei -dentare a ii · - gradul 1: d~supra regiunii unde se află în m~d
condus la tot aţâ,tea încercă.r_i de clasific~re, în·~t-,şE=;AS f.ii-nd ,1f_~_\,l;; normal poz1ţ1a caninului;
folosite diverse criterii de clasificare.".·--·· -········. -·-·.--· . .....,. grad1..ţl 2: deasupra regiunii primului prernoiar;
· I;)in punct ·de vedere evolutiv, incluzia. este tgtală sau.,, ·\ţ
completă - atunci când .dintele facglus se__.află: ,îrr.. fntsi·m&; i i
I

intraosos, şi partiaJj. sau inc.ompletă .- câru;l 7~·ffi1mu.i ) ·,/!·


inclus nu este încon·urată ·î11 totalitate de.os fiind s~p-arată de
cavitatea-er.a.Jă~I..p.eti,c~.ujJ , ·- m eoasă.,
· Duţtă:1gra.duFde----severlµiitSl{apr,ee4at-p.e.~Ogji1ti--- .. .
i
+· · ~' i
·
. - I
.
. I

,_,.
'
panoramică: şi reprezentat de distanţa în ·mm .până .la planul -de JI._.
ocluzie), incluzia poate fi (Vermette şi colab.) (fig.23) · 11
.s\- uşoară-distanţă mai mică'cie 12 Jl'i,m; lf
&. medie -- distanţă î-r:itre 12 şi 15 mm; i
~ severă ...i distanţă-mai. mare de 15 mm; :r, Fig.24 Uiighiul pt.1 caru îl fu(X) ciuriutd
inclus cu lin.ia mewa11.n
Fig.25 Poziµa unlero-po.slc1ionri'i u
apexului cai:wmlui inclus
80
81
gradu1 3: d easupra regiunii celui ăe-al doilea
premolar, . . ~
c'! înăltimea verticală a coroanei canin ulm m raport cu .'
,nci;ivul adiacent (tig.26) . . .. .
- gradul 1: sub nivelul joncţiun:1 ~rrw.lţ~c~!?ent,
f

,.,,du1 2- deasupra nivelu1m Joncţmnn smalJ-


gr a: - • d . wt t d n
cement, dar 1a mai puţi~ e Juma a e i ,
înălt1mea rădăcinii; . . .. .
gradul 3: deasupra nive~ulu~ 1onc~un~1 w s~alţ- : .,
t la mai mult de 3umatate ·din malţ1mea .
,!

cernen, Fig.2? Gradul de suprapunere peste ri1~1ăcina dintelui a<liaccnl


rădăcinii, neajungând însă l_a apex; '
gradul 4: deasupra apexu1Ul, : În funcţie de direcţia a.xuh1i ·dintelui undus, ··Winter
clasifică inclt1ţiile în: ·
0.1 • · verticală favorabilă tratamentului
conservator; ..
b} 8 orizontală - mai putin favorabilă, cu
coroana
.situată întrt: rădăcinile · dinţilor erupţî, iar
rădăcina orientată distal;
c.7 ob1ică - mezia1ă - coroana dintelui inclus
este deviată mezia1 ·
~ distală - .coroana dinte1ui inclus este
deviată distal;
· ·· - ••i ius în:rn-nmt ,cu dintele
• •
fig.26 Jn~lţimea verticală a coroan~1 ~um.u.m lllC. . .... ..r.. ,
J) 111 vestibulară/vestibulo-palatinală- cu coroana
- adiacent situată vestibular, iar rădăcina orientată spre
palatinal - poziţiţ denumită şi „a cheval'';
wdW "na incisivulu;i
d) gradu1 de suprapunere peste ra ac1 Zf cu coroana orientată invers sensului- de
adiacent (fig.27) . erupţie - dinţi. anastrqfici - -~,incluzie în
- gradul 1 : nu există suprapunere~ . , . . d r~gversw".
__ grruiul-~~.Jl!!l?I!~~~=-!r.!!-.~:_,_e__ O altă clasificare poate fi realizată după locul În care
jumătate din lăţime~ mC.1$.!Y~.U!l~ ·; , . ,., d .' sunt descoperiţi dinţii incluşi - dinţii se pot găsi la locul în care,
gradul 3: suprapunere peste mat mult e J~: _ în mod norma1, evoluea:ză germenul dentar, sau la distanţă - dar
mătate din lăţimea incisi~ului, dar m-:1-0 acope:a . tot în limitele procesului alveolar „incluzii ectopice". Acestea
în totalitate~ ... . ' trebuie diferenţiate de ..,:beţeroto:e,ii,, - care defineşte situatia n
gradul 4: suprap:1nere. cgmpletă peste laţ1mea u· i care se formează în a ă. · arte d "t locul său norm·a1
incisivului sau chiar rr:ia1 mare, (marginea bazilară, condilu inandibu ar, fosele :paza e, etc.).
··~
',,
83 I

82

~---------------------' "'"'
~ l
DIAGNOSTIC PeZJTIV ··- . P~ntru a pr~~a c~ordo~tele _dintelui indus, se pot
La examenul
..
··cli11ic
. - ' - se obs~rvă
: . ~.
.
tulburări~ce;-.ppţ
.· ----
~.·:;:· __ ·. : .
: -.: -· ·: ..
sugera .. fol~st ma.i_ m~te tehnici rad10logice, ce implică efectuarea unor
prezenţa unui dinte inclus: · _-,, : · · · · --- · _· •· radiografii atat endo-orale, cât şi exofaciale.
@>- li sa de . e arc'ăda,a dintelµLpermanent, ~~~~<ţ~f;lPenul !}Dintr~ metodele radiolo~~-:cu film intra-o.qiI se disting:
lui de erupţi_e:~Me demult epăş1t;- -• -, - - : -
@'- persistenta tndelurigată .a ;dintelui ţ~.J}ll'.)CJt#;)cfu.te are •+ radiografi~_Eeţr.oah:~1?t:ă - fi.mlizeazl't în cazul inchÎ::iri
9

dentare dat~ despre: existenţa dintelui, pozi:ţja acestuic1.


it®\'ţ:,,_ -uneori o impfant3:t~fo3:rte phriă} : _ . , : '"' ~;;,;,>{ în profunzimea maxilarelor~ eventualele înclinări sau .
~ reducerea·. spa:ţiuluf pe arcadă saa .chiar_ -~~~~hiderea l
completă a ac:;ţ!sţt.ua; . . . . . -_ :_ -,,-.·o_" . _· ''·~
rotatµ. aspectul molfologiei ~rt>nare sau/şi radicufaxe:
· relaţia sa cu dinţii vecini, gradul mineralizării sau o-radul
@> existenta unui-: dirite supranumerar erupt - oclipân.d. ·1
resorbţiei radiculare a predecesorilorte_mporari(fig~2g)
artial:sau chiaF?total s _a: iul dintţlLM i~J-1Qfmală; J :~

~ - ănEiori existenta uni.li s atiu-de' R • Jt.J>W. Q/~'1u


~::~~~1:n:~~r~-
11

dintelui inclus;
inc~~presib;i~' ~::~ariurei::edi~f i !!!-:

.;
~(j):,,. dep~asă:i:,p~n înc1i~are}prz._gr,~l: .•:~'~li!p~:~:~ini; ,. ~
> torsionan 1 · mortrfican-· ale .- y~qm - rn
. . .' .
"î,\1
.;~
,~,1
in~uijile s'ever:e; · . . . ·: m,•<:-,

(I})>' @red cu_·carj;for ng¼mJ~lfWJR:~-9--Gllitt-\.i~~c.i~$ . ii_


®-),;- eroc~se mflamatom ale m-u~s-ţl:--··1)eFl.'60:ronante---şt -t}
,"1\ gmgivo-stomat1te; - .· ii
~ ;,. ..prezenţa un~r fistule cropice, _fără r~pu~s ter~eu?~- :~·l
In cazul particular al canmufmsupenormclns;·mms1vul ·'/i§
lateral prezintă. o disto-înclinaţie accentuată, datorată dintelu! -~ '
inclus în poziţie oblic mezială 3 care presând asupra apexului ~ Fig. 2& Radiografii retroalveolare - imagini ale unor incluzii de cmrini
incisivului lateral determină bascularea_ sa cu vârful rădăcinii !,":J:.f) maxilari
spre mezial şi coroana spre distal (acest semn se întâlneşte în !f' ?
aproximativ 50% din cazuri). I Semnul lui Quintero - semn _ :i / ~~ografia retroalveolară . nu oîetă, ·însă, informatii
patognomonic .. aL_incl11ziei _:-J-~~~~-;2.AQZ:lt~~-~---«Î~-~" pnvmd localizarea vestibulară sau orală· a dintelui incl~s.
vestibuladzată a ~oroanei incisivului lateralqsuperiar şi -rotaţia ~;J li!- cons~cinţă., cu ajutorul ei se poate pune doar
. . 'b .,
sa mez10-vest1 ul ara_ $.l
-~1 diagnosticul cert de incluzie. Pentru precizarea uozitiei
Pentru a pune un diagnostic cerţ de inc1uzie dentară} ţj vestibulare sau orale a dintelui inclus se folos~sc ·fi;
examenul radiologic este indispensabil (uneori, incluzia dentară -~ radiografia excentrică, fie radiografia ·cu film muşc.at
se descoperă cu_ ajutorul examenului radiologic efect~at p~ntru m (fig29.) (vezi capitolul „Dinţi supranumerari").
alte afectiuni). · ~
• M I 85
=•. •

tJ

l_
i
.
!'
~~q
I
. -,
,-l
-i-l
I ~l
r~
~.-!

J-1
Fig_ 29. Radiografie

o.,intll~~~~i~ -.- ---,.


ocluzală-incluzii pati;ctmiOO iaI Fig.30 Ortopantomogramă-incluz:iapilaterala a ~ o r maxilari

~:• .ToJ~Nl,iogr~ e$te;un alt mijloc de iri~J~tigare


în vederea precizării unui dia.gn.ostic de tirlomalie
folosite pentru. studierea incluzi~-~;~·--~~ hl j dento-maxilară. ·imaginea cefalometrică ~e,ste re-
":" _,_Qf!QP.A~J>J. oferini o_ r::_~-~:_<s;_~/~ u -zultatul - p:roiţcţiei Ulll.µ · volum pe .uri_, p_lan,

~:::~=~!:~
~;i

~.~
imagine ·ce rezultă· _rtiărită şi deformată 'tată de
obiectul real. _În practică se folosesc 3 tip~ri de
·4.!_[_.:_l,~•
...
~:_·._:_:
__:_·i_.
__
·__ -
teleradiografii: de faţă. a,"!ială. de profil. ' 1 ·
\'.I • poziţia ·dintelui.în os, pr-0funzimea,şiAifecţia.axului ~1 Teleradiografia permite aprecierea direcţiei de
său: ···---·-·-- --· f creştere a elementelor aparatului <lento-maxilar
a forma coroanei şi a rădăcinii dintelui inclus~ , (prin calcularea ungb,iurilor pe car~ le fac cu pia- .
a gradul de dezvoltare de şi evoluţie dinţilor;
a j nurile de referinţă). structurilor acestor elemente,
tulburările de dezvoltare c~titative, de ritm, po-
. 0 unele cauze ale incluziei (obstacole în calea 1-~ ziţie, direcţie şi rotaţie a acestora (fig. 3-9). De
erupţiei); . . :t
· asemenea, pe teleradiografie . se analizează prog-
D
·· · ·-~ ----------:---·--···vcrmforniâ{iumre--mât'o'ffiî~w-~-.. -;;,- -
raportul cu dmţ11 e. • ···-·· ·-·=·,-~ __ . -
.-,sac,--"=...... ,.,,,
4
-
_ nosticul de creştere, respectiv posibilităţile de
vecinătate (sinusul maxilar, fosele nazale, canalul ·:1! ~reştere şi dezvoltare în raport cu vârsta şi sexul.
mandibular); _ ~, ·· fu cursul tratamentului, cu ajutorul teleradiogra-
a prezenta de formaţiuni sau leziuni asociate (chisturi !i: se
fiilor seriate, ale aceluiaşi pacient, poate 1,1.precia
folicul~e, odontoame, adamantinoame; focare ~{ eficienţa meto_delor terapeutice folosite. (fig3 l)
osteitice) (fig.30)
87
86
Fi ii k;~-~~ canm1~~f::.-'"" _
pe
orto~ogramă (B)~ Măsurarea teleradiogr~
poziţiei sagitale (D) şi a înclinaţiei sagitale (E); · -. ·_. . _
înălţinili incloziei (F) (după Gavel şi~) -

-
.,.. ' Radiodiagnosticul stomatologic, umi,*1nd procesel~
computerizării, beneficiază astăzi şi de:
<>!<> Imaginea radiologică digitală -:- !l4ipvizipgrafia ·şi
ortopantomograma computerizată.':··:El~_şi"•"'.ffit""'~a.-bază
t~cile clasice, prezintă multiple avantaje faţă de
acestea - detalii -grafice de excepţie~ posibilitatea de
mărire a.zonelor de interes, etc_. · · ··
6-! Tomografia computerizată axiaÎă·--::j,reztntă aspecte
0

anatomice de excepţie ale oaselor, dinţilor, structurilor


~J°:~afti c?mp~terizat~ ~~etlSi~nale: aut~oa~ (a)~ posterioară (b),
· de vecinătate (fig.32) dr,.,..+ .!., : cani:nulw (C) şi radăcina dilacerată a 111c1smtlm central superior
6!0 Tomografia coniputerizatii- tridimensională - adaugă, ".I"- mc11.Q onzontal (după Kee-Deog Kim şi colab.)

pentru dinţii incluşi ectopic,· informaţii_ .care nu sunt Fig. 33 Tomografii computerizate a·-=- e ce nn,,,; 1- · 1· · · · · ·
1
si a · 1- . ~ . . ,'W:UI _ :-·-11 a mc uzm mciswului central (I'!
dispenib-ile--dac~.,f'.fed;ueaz.~~~--------.~~=- ,,,. ~uKim~ ~enor (C), 111 nnediata vecm.ătate aca11alului hazo-nalat-in (N') (d.t.,,:,ă
.r,.ee-i.,c;og ŞI colab.) ,.. · ...,,
retroa:lveolare, ocJuzale, periapicaie-·sau panoramice. Cu
ajutorul unui software de analiză volumetrică, folosind
computerul din cabinetul· stomatologic, se poate
determina localizarea exactă a dinţilor incluşi (din seria ~ce~te djn urmă posibilităţi de investigare radiologică
nonnală sau supranumerari) (fig.3J) nu s~t msa Ia mdemână pentru majoritatea pacientilor nostri
dat fiind preţul de cost foarte ridicat. ' '

88 89
........ ,;~.n, ...........,,."L~~~~"'-'-·""'·""""'"""""""""'""""""""""'
;,i . .
~~~~TlVE TERAPEUTICE
· rn amentu orto ont1c al dinţilor incluşi cuprinde, în
genentl 3 etape: . · ·· .
â)obţine~ea spaţi~lui necesar evoluţiei dintelui i~clus -
ce se poate reahza fie ~n metode conserv~toare (cu aJutorul
aparatelor ortodontice), @1faţî(;>rtracp.oniste).
fii_p.ml fuet®li
Opţiunea pentru una din aceste două pos-ibmtăţi se ia după o
analiză completă a cazului, clinică şi radiolQgi'că. ·
1et acestea vizeăză:
A- · )netrului a .-_{lei., ;IH!P. influenţa
· forţelor· . · ·ăfişat ~nu.ce
în cazul dezvolt"' Leia
~- distalizăteir':.·· --;: ~iawal

Fig; 34: Ortopantomogramă - caninttl inferior stâng poz1.ţi: bli.· :


în
tendinţa de a dep,1.,; lini diw • • • e.o c-onzontală,, cu
. . "'i'- a me ana la care indicaţia terapeutică a fost exiraeţia

meta era · .-.e, r


obtine s:, it11J'~e.e' .·
terapeut1că a fost şi este ·un "â6ier . ' 'efor. ....
Ideea de a extrage tin dinte sanitos·-i.e)".f.liintă -pentru -;_r..

părinţi chiar şi astăzi, -un--luoru,gi;e.~d.e,.~ţJ~....§.L"~ţ.e


pri vită ca
o mutilare:. Extfacţî2rm··c,riodbl-fµ'@'.,'ri~general
şi extracţia în tratamentul incluziei dentare în particular
răspunde unei nevoi majore, aceea a spaţiului imposibil
de obţinut- prin mijloace conservatoare. A:stfetex1ractijk:
nt indicate în · ·· e macrodontie - i~:t1--toate cazu~

~O:e
lărgire
âsîab~iiili'eîe~~-
"necesarof""iietspaţm'rpe"'câfe
plecând de 1a 1-a
stabmt apreciind diferenţa dintre perimetrul existent şi
cel necesar al arcadei dentare.· El este -de părere ~.
atunci când pe arcadă este ne · . · · J!\i:n.iş-e:a d_mt1 [or
ae u sga. U mai mare de 5 mm ac;easta ·1mpune exrracţ1a.
lri unele s1tu~ţ11 în care poziţia intraosoasă a dintelui
90
va realiza un tunel osos pentru evoluţia ulterioară a dintelui în bune, dar este nec~sar un sacrificiu mare de substanţă dentară
Hnia arcadei şi spre planul d~ocluzie. . . . cu _e~e~te, cel puţm estetice, ulterioare. Ca accidente est.<>
Ancorarea dintelui_ te· o etapă necesară în toate po~1b1la l~area- pulpei dentare sau fracturarea ~ 0 : .--:
~ . , d e ~ . -!!.1.P!.J20t --~yolua_1i Sl?,.~ritan, f'arfmî~e mcrzale m"" I 1
.
· ·· · · ro1 nu
, ..,_ ~ ~s a pac1enţ11 tm~n c1: camere puipare m3ri.
Qhir!,l~]ă.1i1w..,influen~ _fQrţe1or 9iţgqont!~~.~u~aupă int~r- Dm aces,.te moti-v,e ancorar::: transtisulara a devenit istorie. ·
venţia chirurgicală dacă ·s-!!i îp~a.t.Jlbstci,cw.iiJ'i{dinţli-su- ·1 - 'tî!!ctorarea prm__ co1~re'r,_lu11or accesorii (brack-et, butm:L.
pranumerari,"ch'"isturf,~eîc.)~....:rru:n.: . ·< _-_' . el~l:de 2-_ru l,ie". .l Asta.zi sunt _tot mai rar folosite metodele c1asiGe de ancorare. ;.:.!
Acest lucru s-a observat a fi mai evident la dinfo .ii;!, aţi ~J _~ deoarece. a apărut P?sibilitatea aplicării pe coroana cfo~.:
în incluzie joasă sau medie, la dinţii clu r . . . ·:·
~~~@..~ la dinţii incluşi cu o ni9.r(Q915!~J19rma a,
·• i
:J
!:U mclus, ~ ~Jutorul ?nw~m~terial- compo2:it, a unui brn.ckf.t
buto~ _pnn ~ermechul cat11:1a se face tracţumea Pentru a 35
la dinţii incluşi a căr.or cauz~ a fost repreze.nţJţ~".q~ie.~fil§!~nţa . ,j putea r~tza colaJu~ e~e necesar_ să se realizeze o foarte bună he-
~:;~:~~::~. temporari, fibromucoasa d~~~!-.:-~~~~~~=~isnţii :i mostază, -altrel există nscul despnnderii elementuiui
.
colat•(r'l-;:;,-.JJ,-
o·..., .f·)

. d fi Menţinerea tunelul~i
de eru t~e- ~ . ·-· ""~--·.-·t,·. :J;~~.,~ 1~--::.-~:i°
_-·-~c..-~;_::•--~--'._,·

,, ~ e!"'ia1e_pe _f!:!lg~_J:cţt~~~-~~~~L~~ a, .i
ş_ţ~_mu1~8E,l .§J.~~1?t1~Jb1l!.~Lm m~l1.1..S.!ll · . · · · .--,=- ~~
Pentru s1tuaţnle care reclama ancorarea aceasta :se poate ·~
realiza rin mai mulf ~odalităţi: d" I . ~
. ancdfarea erit1:";1 ara: pre~uţ?~n~ . ~-~'1_.g~!.Y~;lii!.fUl.iii-ain -~-~.---~-.__:_;_.;"_,i, t

~~

s~~~?!aa:nEi~~=~ =r~:t!!!t:~~ 1· . .
jurul coletului se face dificil şi presupune .un. . s~_ţrj1Jqiu osos
. . ~
!_ţ,!
mare. Un alt. dezavantaj este legat ·de·faptul-că:·-tracţint1ea se .N
_- ·'aplică la jumătatea dintelui şi
componentele orizorifale ale 1'
redresării se fac mai eu. . .~
intrati,..,-ula@- .necesit~; realizarea. .unei. ...caYitai ·f
te
mana d"n e1u"· ·etma din fe :ete.::·a ___ )
e~[e-1.•I~ă~. ere ~şfGj}p,enteswa un _cârlig. ·,:~ac~~ ·-:_R~);ll de
su5stan~ · o_soasa şi7l'e~:rm~ 'trat_ţj~~~·a--- ,
extremitatea dintelui, dâr~·Jn unele cazurr·-se:p6at~d~~fmenta
u

,.;

.j
..
cârti ul fiind nevoie de reinterve;nţie c-J:tirurgi.cală.. .. ij-
ancoraret1 tran.'îti.îl{ ară ·. - ss{9.hţin~- prin·. săpre~ 111;,13! tu,;n~ 'I --
!r§J?sgo__ron_ar- ·s1tuat- :1a·- ·ju~ătat~"(d,ştanţe_ ' t1llţ~;- ·tnargin~ ~~
mc1zala ŞJ tavanul camere1 _pulpare. Arrcorarea este ·sigura, Fig.35 -Jn~isiv central su~or dJ::ept în il1cluzie maltă şi ancorarea hti pnn'· colai·
-componentele orizontale ale deplasării se real_izeaz~ în condiţii . pen1n1 tracţiune şi aliniere "
92 93

., ....!. ,.,;,,rJ, •• ;•.-..·.


~.~ ......... - .,..:,, ·.'
TRANSMIGRAŢIA YNTARĂ
DEFINITIE~ P.ARTICULARITĂTI.
Despre ir{c_luzia dentară se ·afirmă, şi nu de puţine ori, ·că
s-a scris mult şi în consecinţă totul. Particularităţile de evolutie
intraosoasă a caninilor inferiori contrazic cu tărie această afinnati~. -
Aşa cum reiese din cele antepreţentate priritre dinţii
interesaţi în incluzie, un loc speci~ revine caninulu~ mai
frecvent caninului superior; lipsa erupţiei caninilor inferiori
fiind un fenomen destul de neobişnuit: _
Un dinte neerupt po~ rămâne intraosos "în aceeaşi poziţie ·
sau poate migra ·1a distanţă faţă de Io.eul în care s-a format şi
dezvoltat,· dar de obicei, rămâne de aceeaşi parte a arcadei. Cani-
nul inferior permanent est,e singurul dirite.care,. migrând intr.aosos,
trece dincolo de linia mediană; ·el are. cel mai.adesea, un traseu
·v~bular. trece de rădăcinile incisivilor şi poate ajunge până la -
· rădăcinile primului molar de partea opusă (Carnilleri).(fig.37) _
~ ·e uiaitmiff
Fio- 36 - Caiw supenor stâng ai1a~ minel~ . . -~ Acest fenomen -a fost descris de Nadine . studiind
• • - 4 •

~lterior prin colaj la care s-a a p l i c a ~ - --·, ··. craniile preistorice. Thmna a fost primul ~e a studiat anomalia la
. . . . , .... ---,f"
·:~ I:' ._
----

pacienţii vii Mai târzi~ beneficijnd de ajutorul radiogratlilor


. . . . . ;.- ~---~-;:r;~~~"ii~~~~~~~.......:
· panoramice descrierile au devenit mai frecvente.
Primul caz de „transmigraţie" a fost raportat îh 1951 _de
către Bluestone • dar termenul în sine a fost introdus abia 13
"• 0 - •• •••• •."¼F":'-°'"Y,:.,u•
ani mai târziu, de către Ando şi colab. Tarsitano şi colab. au
definit transmigraţia ca fenomenul prin care un canin mandibular,

...,.
····}

• ~-~-· ;n.1-.:
n
1


Fig.37-Canirimfecior drept cu tendinţă la 1ranstn:igraţie (foto dreapta) şi transmigrat
·complet dupa2 ani (foto ~ a )
95
94
- tumorile, chisturile, odontoamele. (Thoma F" dl . A .- -
neerupt, traversează linia mediană. __Javid consideră termenul de Greenberg şi OrHan, Wertz - au fost raport~te1ecaer ~1 ~-.llrng,
transmigraţie potrivit doar pentru âc~le cazuri în care mai mult can·n I t · " · zun m care
1 u ran~m1şrat ~e mconJurat de o radiotransparentă asP.
de jumătate din dinte se află dincolo de linia mediană. Joshi ex-
· chist.• Ş1
V V -

natoare
• 1unui · AI-Waheidi a· sustintit
• • c-.ap~u]
u L ca ·c~ _ma
i,ecveni·a v

tinde termenul pentru tendinţa caninului de a trece peste sutura camnu m t~ansm~g:at este _însoţit de o leziune chistică şi ~[1
mediană a mandibulei considerând această tendinţă ·mult mai - prezenţa] chistului
importantă decât distanţa parcursă; distanţa depinde direct de d · m .• ~
· aprop1erea coroanei can1·nulu1· f:ac·11 1tea7a
procesu e migraţie. Este !:,>reu de -spus dacă ace~te co·1d·:·.
momentul examinării dintelui aflat în procesul de transmigraţie. · sunt res~onsab1le;
Patolo~1ce · de transmigraţie sau~ dacă 1 su;,t _m1
: ...; Caninii migraţi, de obicei, rămân incluşi. Rar, aceştia cons~cmţe ~1e acesteia. Refentor 1a chist acesta, este dup
pot erupe ectopic, pe linia mediană sau- de cealaltă parte a· l~zmn~ expansivă în consecinţă este mult mai pr~b~ţ;;
V --

s: frn?
arcadei. Au existat cazuri în care d-inţii transmigr~ţi ~u erupt pe ~a tmp1ed1ce m!grarea dintelui decât să o faciliteze. În plu;-nu
. arcadă şi au fost confundaţi cu canini su-pra~um,.~1;i Caldwell fim toate 1 cazurile •raportate
•. leziunile de tip chi·s~·uc "msotesc
şi Bruszt au adus dovezi- neurologice ie:fer-itoare·.-da. -f~tul că
;,, __

~;
enorn~nu _trans~1graţie1. Sh~pira şi col~b. au descris cazuri de
dinţii migraţi s-au dezvoltat 1a distanţă --ftţţă-:d~il~jl1;1:1„0are au transn:1graţ!e asociate cu odontom, sugerând că pozitia anormarn
fost găsiţi. Concret, încercarea de a extr.~,ge. ~~-- dinţi, sub . a canmu1~t. s-ar datora existenţei odontomului. Odontoam;l;
. anestezia· nervului alveolar inferior de .If~~~'n@.ţ'"'"au fost - pot ~ pn~1te d:eP! cauze_ .ale tulburărilor de empţie fiind .
găsiţi, a provocat durere;· această durei:e-':-â ceăâY:-oi½ată cu
V

descnsa o 1mbunătarr: considerabilă. a poziţiei caninilor asociati


anestezia nervului de partea opusă. Acest ,exf1eri-ment 1a -cu o:ontoame, dupa mdepărtarea acestora. Totuşi este posibil
li. • • d' '1 • - • .
confirmat ongmea mţl or, ca,re şi-au past~1Re~~n:1Fta. ·
• • 1¼i.~.1v
ca ~ . ctul ben~fi_c să ~e ?-8-torat extracţiei în sine, ca în c~zul
Mai mult, deşi au fost găsiţi doi canini de aceeaşi parte a ·t
cammlor ectopici maxi lan ' atunci
· - ... -
când se "1ndepavrtea-v
L.a camm, · ..
arcadei, morfologia lor diferită sugera~faf)tu},.:c&...~-âpaf.t-ID.ij.aU ernpoi:3-n sa~ <;a?d este ţlescoperită coroana celor permaneriti.
aceleiaşi arcade - aveau imaginea în oglindă ·In fenomenul - pa_rt1~ufanfaţa ale _forţei de erupţie a CHl!ilb!lrnhii - Ja~id.
transmigraţiei se pare că este mult mai frecvent implicat Josh1 ~1 S~e~ye susţm faptul că responsabilă de fenomenul
. caninul inferior stâng decât cel drept. · t~ans~1&rr~ţie1 p_oate__ fi o forţă de erupţie excesivă ca intensitate
· De asemenea, la sexul ferniTH~; eiisfă o--pfediipoziţie ~1 de~anta ca _d1recţ1e ce gh1dează caninu] către sutura mediană
mai mare decât la cel masculin. Explicaţia poate fi în legătură "ensa a ma~~1bulei. Acest }uc~ pare aproap·e imposibil a~â11d
cu faptul că în serviciile de -ortodonţie pr.eda.mină ;p.aci-enţii de !n vedere:~ m momentul m care, caninul, îşi începe evoiutia
sex feminin; acest lucru influenţând şi reztiliifef&-:-sftîâiitor._ mtraos~asa m procesul erupţiei, mandibula .este deja formată ~a
os, cu Simfize1e complet modelate, ·
-.-LU~~IQ!ilJ.:~!L....-..,,..~--M-A~-- . ... _..., ... -. - morfologia ~~inului. inferior - configuraţia anatomică
Mecamsmul--de-pmduce~-al...tr.ansxrusm.,~~!"ll!~ · oa:ecum deosebita a .caninului inferior fată de cel -·
ev d ţ' tă · ·. . • supei 10r
şi etiologia acesteia nu. sunt încă pe -dep1in· -eu-noscute, dar -~-COI .en ta pnn 1ung1m~ excesivă a coroanei 'sil ic.or1·-,a
u •v ll.'-!d
'"·.,
câtiva factori pot fi implicaţi ca. responsabili; pentru -fiecare . mea rep:ezmt~ un alt .element de discuţie în ex, lica-ri:ei
existând argumente pro şi contra. Menţionăm că.discuţia lor în :;i.o~enulm (Ja~,d ' loshi Shetye: ş, este Afirmaţia
~iscuta: însă
text este aleatorie, accentuînd faptul-că JlU există factori cauzali - a . eoar~c! ş1 ~remolarul al doilea- poate migra la distantă
.cons1derablla, deşi nu are aceeaşi formă conică_ ,
specifici ai acestui fenomen.
97
96'

=·=·----=·-·=·-·--"~~---"•'' -- --··-
lllilil:ilillllilllll:llilllllll!l!!IZ!Dllilll!IIIII_ _ _...................,,_,,,,..=-·
- fr.;uctura de .m„ailldibulă - Mitchell , Nixon şi Lowley au
- .agenezia dinteDui adiacerirt - Vichi şi Franchi_ au aj~ns la·
raportat cazun m care elementul cauzal cel mai probabil
concluzia că auenezia incisivului lateral poate favonza menţmerea;
responsabil de poziţia intraosoasă anormală a caninului inferior
canin.ului tem~orar şi că excesul de spaţiu p~ ~cadă duce !a o .
a f~s! fractura ~e man~ibul~. Dţşi asocierea dintre traumă şi
erupţie anormală. Şi aceasta ~eo~re~~· !a m~Jon~at~a„caz~nlor1. poziţiaanonnala a_ canmulut ar putea fi o coincidentă autorii
au observat vestibu1o-încHnaţm mc1stv1lor mfermn, mclmarea,
axia\ă accentuată a caninului neerupt şi o lărgire a simfizei: consideră că şi fractura poate detennina această an~~alie în
funcţie de poziţia de dezvoltare a caninilor 1n · momentul
mentoniere pe secţiune transversală. Studiind ulterior devie::a
caninului neerupt de la locu] său de formare, catre o _POZ1ţ1e: . traumei şi traseul liniei de fractură prin alveola caninului
orizontală şi migrarea lui prin osul 1:1~ndibular: au ~Juns_ 1~- Ranta, într-un studiu despre efecteie fracturilor de maxilar ·1~
concluzia că acest. lucru poate fi pos1b11 numai daca ex1sta, copii, ~supra dezvoltării ulterioare a .di~ţilor perniane~ţi,
spa:ţiu suficient îri faţa incisivilor inferiori: 01n aces:e ~?tive~ contrazic a_ceasta supoziţie susţinând faptul ·că dinţii la care
autorii apreciază că aceste elemente respectw absenta me1s1vulu1 form~ea rădăcinii a început înainte cţe m9mentul _fracturii, vor
lateral, vestibu1o-înclinaţia -incisivilor ·mfeFiori· ~şi,·· l~girna . avea o erupţie normală dar. vor prezenta rădăcini mai scurte
simfizelor joacă un rol important în procesul t~s~tgr!ţ'le1. . - decât dinţii contralaterali neafectaţi.· Acest .lucru se datorează
rnodific_ărilor vasculare pe care le stţfefă pulpa_ dentară. Nici ·
Dacă absenţa incisivilor laterali poate fi ~~~:.m!r<~?~ CI:\.
factor favorizant al transmigraţiei, vestibulo-îndinar.ea ·m~s1vtlor 1:1n dinte dintre cei studiaţi nu a prezentat o- cale de eruptie
deviată. · · ·
i~feriori şi lărgirea simfizelor sunt mai degrabă cb~se&nţe ate
miuratiei decât factori determinanţi. ·· · -: poziţia. înaltă de formare-~ mugurelui caninului. - Alaejos-
Algarra şi colab. susţin ideea că muguri~ caninilor sunt Jocalizati
- pi:eirderea p!l"emat~ră ! dioţi~or te~?~~~ . ~ An(!~ .şi colab.
sugerează ca faeton et10log1c1 pcs1b,-l+-1)1er-0erea-:ţ>.recoce.-:a la -o distanţă mai mare de Io"cul normal de erupţie decât mugurii
dintilor temporari, ş1-n special a caninilor t1::mporan. Ext_racţ1~ altor dinţi şi-n consecinţă sunt sus~eptibili a fi deviaţi pe traseul
nre~atură a caninului temporar se practică în. unele J1tuaţ11 eruptiv mai mult. Acest lucru este adevărat pentm maxilar, în
~entru a corecta erupţia ectopică a caninului definitiv. ln p~us ceea ce priveşte mandibula, ipoteza. capătă mai degrabă aspect
~azuri cu cani~i. aflaţi în procesul transmigrălieî'·s~··ga.sesc..,ş1-n de contraargument." .
situaţia în care predecesorul temporar este preze?t pe arc!da. , - poziţia srnormală a mugurelllli dentali" - Kaufman şi colab.
o u~ni3tell!ta !l]C arcadă a caninilor tem,0~1-. - este, m. fapt, consideră că transmigraţia apare ca urmare a poziţiei anonnale

0 "consecipţă a lipsei de reZ?rbţie radiculară şi nu are o legătu~~


a mugurelui dentar încă de la formarea sa. Totuşi dovezile arată
directă cu fenomenul migraţiei anonna1e. Conform aceste~ însă că dintele se fonnează pe locul săli normal şi migrează
ipoteze .ln to.ate ..cazudle.J.n-atu~r~i!l!. cani~ul -tempor~ ·Ş1 ulterior. Greenberg şi Or1ian au urmărit pe o perioadă de 30 de
trebuie să se dezvolte acest t-ip. .de ..ancmiă'ffiLOU,.•rea.1ta.t~a luni transmigraţia unui canin mandibular stân& neerupt, care a
ajuns într-o poziţie orizontală sub apexurile incisivilor inferiori
contrazice acest fapt. . . .
- înghesuiu·ea/ spnţierea dentară „ şi r?l~l îngh~~ui~h ca şt cel deşi iniţial a fost în poziţie normală. Howard, Kerr şi Wertz
al spaţierii în. etiologia can!~ilor aflaţi ~n .poz1ţ1~ mt:aosoasa- au raportat şi ei cazuri în care canini inferiori aşezaţi iniţial
anormală este greu. de stab1ht pentru ~a transm1graţ1a a fost normal, s-au înclinat mezial şi au început ·să rnigreie de-a
semnalată în ambele situaţii.
Jungul incisivilor, aparent fără nici un motiv: .

98
99 ·
..'
!'i
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __,,.......,.....,;':'.i
Jl -Interesantă în acest sens este observaţia lui Howatd referito~e observaţiile lui Marks şi _Schroeder, care studiind iniţierea şi
la unghiul pe care îl fac caninii n~ru~ţi c~ planul medio- · controlul erupţiei foliculului dentar, la nivel molecular au
sagital şi care conduce sau nu s~re transirugr~ţ!e. . ,, 0 observat că porţiunea coronară stimuiea:.?"5- rezor!)tia, im-
Astfel dacă acei canini ne~rupţ1 fac un unghi mtre 25 ş1 .:,O cu porţiunea apicală stimulează apoziţia oso,;:,i. b su~ţin, ;-"
planul mediosagitai nu migr~ peste l~a. medi~; cei care . acestei ipoteze vin şi cazurile în care apar tu1burări de erunf,e
fac un unghi cuprins între ~O ş1 ?0° de ob1~e1 s: suprapu11; ~este ale caninilor inferiori ce amintesc de anomaliile dent'.ctns
ea, şi o pot depăşi sau nu, iar 001 care r~~e~ ~n _;1nghi mtre întâlnite în disostoza c1eido-craniană, boală ereditară fo r:,tre
50 şi 95° depăşesc aproape întotdeauna hma med1ana{fig. 3_8.) există o disfuncţie a osteoclastelor.
- factorul genetic - Peck incrimine~ rolul geneticii în etiologia
acestei anomalii susţinut fiind de cazuri- cu transmigraţie
bilaterală în asociere cu. hipodonţia şi ectopia palatinală a
caninului superior. Nu se poate stabili însă cu certitudine clacă
există interrelaţii între dinţii' transmib,1f~ţi şi .celelalte anomalii
cu determinare genetică precum caninii ectopici, hipodonţia,
hipoplazia de smalţ.
Şi caninul maxilar poate suferi o migrare atipică, pre-eruptivă,
însă, nu de aspectul transrri!graţiei, dintr-o parte în alta a
arcadei,· ci de tipul altei anomalii numită transpoziţie {vezi
capitolul "Transpoziţia dentară").

ASPECTE CLINDCE ŞI IRADUOLOGilCE


·Semnele clinice obiective datorate transmigratiei nu
sunt multe. Între ele se detaşează ca semn primordi;l ;bsenţa
Fig.38 Ortopan.to~o~a - ·C8DÎD. fuferior drept. inel~ în poziţie ~bli:c orizontală.
de pe arcadă a caniniJor. Acesteia i se pot alătura,, în unele
care face cu linia mediană un wtghi de 90° cazuri, persistenţa_· .îndelungată a caninilor te_mporari, iar în

~ adivarea anormală a foliculubai _dentar -- 61:-eenberg şi


Orlian, Ker şi Wertz susţin că maj_oritatea ,caninilo:
f altele pierdere~ precoce a acestora. Pe lângă acestea, alte semne
particulare care pot însoţi anomalia sunt: _
înclinarea vestibulară cţccentuată
_a grupului incisiv
tr~miS!~E.. ~.f!llează un_ tra~e};_-,~~{--~~~~ inferior ca urmare a evoluţie: intraosoase vestibulare a
vestibular. Aceasta sugerează. ll.ptu1 ..că o..JJ.~.a,~_ţl~ft.,.,.QJS-:1,l.µ caninilor inferiori aflaţi în procesul transmigraţiei
în mod eronat. dintele va migra pe ac~ traseu. anodonţii ale incisivilor later~li sau ale premolarilor
- o tulburare regională a foli~_ulului dentar - aceasta ar duce inferiori
la o disfunctie a osteoclastelor cu. formarea unei căi anormale înghesi.1iri/spaţieri dentare
de erupţie. 'Ace~stă t~orie pare a ~lic~~ ~ bine evoluţia - alte an~rnalii dento-maxilare sau dentare izolate
anormală a dinţilor> inclusiv _transrmgraţJ.a ş1_ se bazeaza pe asociate (ectopii, anodonţii, dinţi supranumerari)
100 101

-------==
Uilmi'!ll!!SP.r.<'~---'?-.,·"'11---?.~--"*"""'-h=-""'""'7""""'·=--=-,=··-•=·•·=·-=·-•·="'-"'l>'-•·=·-·•=·--=--~w=·=- -=··---~---- ·-·
Referitor la semnele clinice subiective1 majoritatea funcţie de poziţia pe şrcadă în momentu) diagnosticării. Astfel
autorilor susţin ideea că transmigraţia este asimptomatică şi că există 5 tipuri de transmigraţie .
de obicei. este descoperită întâmplător. Semne subiective precum e Tipul· 1: Canin aflat în poziţie oblică, mezio-înclinat
durere sau presiune pe nervul mandibular datorate transmigraţiei
pe !inia medi~nă - cu_ ·coroana situată pe aceasta,
nu sunt citate în literatură. Pentru a stabili ·cu certitudine! vesttbular sau 1mgual faţă de dinţi.i anteriori;
diagnost1cul acestei anomalii, examenul radio1ogic este absolut j e Tipul 2: Canin inclus orizonta] lângă marginea
-1ndispensabiI, iar pentru o evaluare corectă şi exactă, radiografia· inferioară a maT)dibu]ei, sub .apexurile incisivilor
de tip ortopantomogramă şi radiografia ocluzală oferă condiţii e Tipul 3: Canin în erupţie,_ rrieziaJ sau <lista] 'fată de
foarte bune. Astfel, în unele situaţii, caninii transmigraţi sunt caninul contralateraJ; · · ·
surprinşi în poziţie oblică sau orizontală, iar în alte situaţii.
e. Tipul 4:. Canin inclus orizontai. lângă maruinea
poziţia lor este complet orizontalizată, cu tendi:nfa ,de a trooe de'
inferio~ă a mandibulei, sub apexurile premolarilo~ sau
linia mediană sau chiar depăşind-o, ajungând până tn .dreptul molarilor de paTţeaopusă; .
premolarilor sau molarilor din hemiarcadă contratatira1ă: Sunt a Tipul 5: ':Cariin J~u ~xul Iuţig situat pe linia mediană
~ituaţii, n:ai putn.e însă, în ~are poz~ţia . ap.ro~ -~1:icală1 vertical, indif~rerit:.de stadiul de ·erupţie.'(fig39) '
mtraosoasa a camm lor nµ anunţă. fenomenţth~_gr,a;ţ1eJ. :
Pentru a · determina viteza de migrare tntra""OSoasă ,ai
caninilor incluşi, sunt necesare radiogratii.4~.:~:~~?11 ·C?_f€Ct1:1~el
··.·...• ;·.;./~~.
· periodic. Howard susţine că di-stanţa.'.pifc1ui'fă'.'~-eşftf:~ ·cui
îmiintarea în vârstă deci cu timpul pe car,~-îlJl · . tru/ i
.
a străbate profunzimea osului. Şi totiiş1:·'cff.1 ,~<tsrrta!
un pacient de 30 de ani un canin migrat p.ână î-11 apr.opierea;
incisivului lateral de .partea opusă, iar la un pacient de 18 ani;
un can1n care ajunsese până la nivelul camnuluCc.oiffrălăteral.j.
Putem spune aşadar că fenorqenul transmigraţiei este su~
influenta directă a reactivităţii individuale. i
Cele mai îndelungate studii din literatură sunt cele altj
lui Ando şi colab. care a.u urmărit, la un pacientl un caz d~ Fig.39 Clns.ifice;ea caninilortransmigraţi în f!.mctie de pozitin acestora în
transmigraţie timp de 6 ani. În acest timp. caninul a mi~t diry inomentul diagnosticilrii { tipurile 1-5) caninuI temporar (8.3) este mea
prezent pe arcadă (după Mupparapu)

!• ·~

poziţia sa iniţiaJ-ă~·până-îtt--apf&J}ier-ea,..,gifm.t.....mffltte~
partea opusă. Aceştia au ob~ervat că tn1şcâ.tmr·tan"inulm estf ATITUDINEA TERAPEUTICĂ
mai rapidă înainte de formarea rădăcinii. -r
Având în v~dere poziţia intraosoasă (majoritar semi-
Stafne a stabilit faptul 'că îtitotdeauna migrarea are 1of orizontală sau orizontală) a caninilor migraţi, distanţa apreciabilă
în direcţia coroanei,_idee susţinut~ şi de Sutto~... · . . I parcursă, ca şi densitatea suturii mandibuJare, încercarea de a r,
Studiind ma1 multe cazun de transmigraţie a cammlor aduce dintele înapoi pe Iocµl său ·i~iţial de fonnare este, cel
mandibulari, Mupparapu a realizat o clasificare a acestora îti puţin la această ~ră,· doa( o soluţie terapeutică cu caracter pur
102 103 n
,·.
:- .
.:.:,fi,.;.

teoretic. Poate fi însă o provocare pentru ortodonţi tlacă acceptăm


fenomenul migraţiei asemănător oricăror deplasări dentare, cu '
2 coordonate, "dus-întors" pe aceeaşi direcţie. t
~
Şi totuşi, pentru caninii transmigraţi pot fi luate în
discuţie câteva alternative (posibilităţi) cu caracter terapeutic: f
@ tratamentul· ortodontic ~ tratamentul ortodontic _este I
~

recomandat pentru cazurile în care :caninul se află intr-o


poziţie favorabilă, cu
o înclinaţie redusă faţă de linia
!
mediană. Totuşi, atunci când coroana dintelu,i -migrează
·,
•J
dincolo de zona incisivă opusă sau când.apexul a trecut ·1
J
de apexul incisivului lateral _adiacent, ~dµ:G.ţrn,~ dintelui
în poziţie corectă ·poate fi impo.sibiTă · diij ·punct_ de 1l
~
vedere mecanic. De asemenea, atunci .eantl'"e.xam.enul _..;,~:'
;;_~- !'

radiologic arată prezenţa urnii i:;anin rieerup( înclinat "'


~ Fig.40.O.ţtopantomogramă- caninul mandibula- drwt în poziţi.t orizontală, în
exagerat spre mezial, care a început ·să migreze .ij contact cu apexurile incisilor inferiori, la care s:-a practicat exlracţia şi a fost
vestibular de-a lungul incisivilor ,aâu-t-heâ' :alestuia pe {I
~~
păstrat pe arca.dă caninul temporar (8.3)

"
poziţia corectă nu este posibilă,·
trarnsplant.3reJ:1 - transpbintarea .~şţe·::a şolµtie yU limite,
ce poate fi _încercată atunci Gân;d in)iitjyi-i -m~'.ndi'bulari
I1î gicale asupra caninului mandibular inclus migrat anor-
mal sunt cazurile îri care există:· presiune/resorbtie asuurn.
dinţilor. adiacenţi, posibile focare de infecţie, tnalpolitii
sunt într-o poziţie corectă şi (?~fl<J... ~~~-~}jfi_~~~-1:lt .li. ale dinţilorvec~i. (fig.40 ~i fig.4]) '
0 ; .,.,


-

pentru integrarea caninilor în curbura„arcaâeL ''Rata de


~(jf.
succes a transpiantărilor depinde şi .de stadiul de dezvoltare *li -
a dinţilor; se pare C?-· sm::_cesele su_nţ ma.~ :,.1p:ari îh cazul ~~
~

;. ~
i=.;'il ~-
;
a
dinţi lor .cu apexuri :ra-diculare -in-egmp.Let..mr.mate.....
expectativa - are
sunt asimptomatici. La
indicaţie atunci când
aceşti pacienţi
dinţii neerupţi
se recomandă
radiografii seriate, efectuate periodic, pentr.u aprecierea
:I~
~-~
.i1Jl.l
··¼-
11
.
.
reală a situatiei. :,g.
. extractia - din considerentele antementionat-e extractia
!fţ.·
·.' Cil
.,..; i
reprez~ti-met-Gt.fa---0ea.:m~-w...-
caninii transmihrraţi. Extracpa îşi găseşte}ndicaţi-a.majoră
mai.ales în situaţiile clinfoe cu înghesuire dentară, când
extracţiile terapeutice conduc la corectar.{!la. ţipsei de
spaţiu. De asemenea extracţia este indicată. îri cazul în
·care se observă o înrăutăţire a poziţiel sau o tr~nsfonnare
Fig.410.rtopantomograma acel~ pacient la 10 nui dt1.pă iritervenµa
chistică a fo1icu1ului. Alte in4icaţii de intervenţii chirur- ohirurgi.cală de îndepărtare a caninului trausmigrat
104 105
Capitohlll IV
CONCILUZU H .· ·
în legătură cu transmigraţia dentară,"nu se pot !ormula
nişte concluzii general valabile ·şi foarte exacte, însa. pot fi REINCLUZIA DENTARĂ
subliniate câteva aspecte: ... ~ . .
1. transmigraţia este un fenomen rar,-mtş.lm.t la mvelul .
·caninului mandibular; . DEFINIŢIE. TERMINOLOGIE. FRECVENTA
2. transmigraţia pare a fi un aspect partic.~l.ar, ~pe.c1~c, Reinc1uzia dentară. reprezintă tendinţa la ·reîntoarcere
atipic de evoluţie (şi nu d~ fo~~~Lu~~asaA a sau reîntoarcerea progresivă în profunzimea osului a uţmi dinte
caninului inferior. Fonnarea d1nteţui are loc m care a erupt, atingând planul d~ ocluzie, şi. care şi-a îndep1i.nit,
parametrii normali, ace~ta deviind, -n~r :~~. un pentru o perioadă de timp, funcţiile sale. .. .
motiv specific sau, mai exact~ .i'l~..P.,".ţ~cle a .. Reincluzîa dentară este considerată o anomalie de erupţie,
se 1·dent"ti
1 1ca strict un factor r,~:'
........... :'r.:t'!:. · .,.,=,, ..., ..... •.. -
..~'""""'~~~-11,., încadrată de şcolile franceză şi româneâscă în grupa anomaliilor· ~-
1
3. devierea cea mai mare a dintelui de :c1· .tr~eduv dentare ·izolate, de şcoala gennană în ·grupa, anomaliilor mono-:-
normal are loc în timpul puberffliL .A~p ,pţ!1.o~ : cauzale. iar de. şcoala americană în clasa I sau în oricare dintre
poate fi corelată cu o creştere. ăl:Ye.o"i'ară ma~1ma Şl cele trei clase, în funcţie de oontext~l general dento-rnaxilar.
corespunde etapei în care se atinge un. maxim şi în Pentru · a denumi acest fenomen, termenii unanim
ceea ce priveşte erupţia; .. .,.,.. , .,.,... . .. acceptaţi sunt reincluzia dentară sau.retenţia dentară ~ecundară
4. directia de migrare intraosQa.şă, P~n-ţru, ~an-mt (prin analogie cu incluzia dentară sau reţenţia dentară ·primară).
inferiori afl~i în pro~esu~ .ţ!M~~~ţ~~.~. es e Termenul de reincluzie;.adoptat d~ şco1ile franceză, germană si
mezială şi. vestibulară.; V
italiană, este ce1 mai folosit po~te şi datorită. faptului că
5. poziria intraosoas·ă în care -se .pl~seaza~ camn~1 sugerează şi separă clar procesul de reîntoarcere a unui dinte,
. ·. . · ·· · .-"' . ··rn~l .o-monta1a,
1nfenon transm1graţl este .P,t~C?~~~..,,.,,t::s:·':·;s,,, V
iniţial erupt pe arcadă, înapoi în os, de neerupţia sa. Pentru
fapt care; ·corel~! -e:=1· o-:-sutur~~~~;1ttdîEWlar.a, această anomalie se· mai folosesc şi alţi termeni, cum ar fi cel
impune .o anum1ta at1tu~me ten,tpe.®~~· .. 'i rare' de reintruzie dentară (Jonse), anchiloză dentară (şcoala anglo-
6. având în vedere faeton precum~d~tţi;,uie.n\,g .. 1, saxonă:) Biedennann, cu referire' specială la una din teoriile
•• • t .d'nta'b•,• l • , ...... ~--~,-i,•c1 e etiopatogenice sau chiar scufundare dentară (Noyes - 1932).
poz.1ţia m raosoasa a l .,.[u,i . .f"~.~~.~~.1.wu,;,~··
V
A

osului mandibular, metoda tetapetitiî:â--d~~ecţie~m · Literatura franceză mai citează ca. terminologie pentru această
• • • camnu
cazul transm1graţte1 •....:: r·ţ_or .-.t.e
• ·1u1• tiu.e. extract,•• a•
11i::,.>:~;,.---, -~ · anomalie: "dinte inclavat'' sau «dinte încleştat'' (Bouysson). f'acând
· · · ··· ·-· ····irîcimâlie1'ărl ·!mtme-·~~a,~ye t~Îtere la factorut·mecanic care poate interveni tn etiologie. ..,-
7· ~anif~ste~-preziniă riscut"de a"îr . ·p~~v.- Rei~cluzia _dentară ~st~ iw;ultatul unui. proces progresiv
se
'şf lerit,. ce desfaşoari tr.ecând iUGOOSÎ-V ·J)f~R t0ate etapele; el
se p·oate opri, din n:iotive îm;:ă neelucidate~ într.una dintre
·aceste etape • reincluzie ··parţială • sau poate ajunge la final· -
reincluzie totali „ când dintele s-a reîntors co~p1et în os. Din
107
106
;
t
1
Fig.45 - Rcincluzia. totală a molarului de· 6 ani sup~or stânga
,.j
i
''! În dentiţia permanentă se .întâlneşte foarte rar, iar
Fig.42 Reincluzie parp.ală a molarilor IT tem:~tarl · _. .J)- clinic şi j
radiologic. Pe ortopantomogramă se observă reincl~iw.ţJţ,~ţi .i;u şi ~'i frecvenţa este mai mare în zonele laterale (molarul de 6 ani
f'am succesional (7.5 f'ară succesiomil şi 8.5 ~ s~.siorud) şi/sau molarul de 12 ani inferior) (fig.45 şi fig.46)
';.';
t.:j -~~ij ' Un studiu pe ·populatia din tara n0astră din 1987
punct de vedere al momentului apariti:ei1·:i!eiffifil~ ·.poate fi ~-
t<:,, (Milicescu) aduce şi alte date despr~ reinclu_z~~ d~ntară şi
precoce, caracterizată de' instalarea r;n.~~ti4iir':9u
4-5 ~
'<Î)J
~
;~:i
anume: momentul depistării reincluziei - este mai ales în
· înainte . de perioada fiziologică .. de ,., · '.~i-- tw ~
··;"'--'
p~p_ada dentiţiei mixte; . I?exul_ JţWJ.inin - este mai afectat;
;~
tardivă, apreciată la minim l an .după ace· . .. .. . . . .
,.~ .
. Literatura de specialitate nµ.:ab;i.m,~iJiiq.J?_rţ~ j
frecvenţa absolută, nici despre ~- relativi . '1\-{ajorita.tea ~
autorilor susţine că reincluzia dentară se regă,seşte la ambele -~ţ!
-~-
dentiţii, E,redominant îns~E:~E~ -re,&.29f@.~n-?;:~Jţ,r,jt;eia..cel
· mai frecvent se întâlneşte Ia ·. ·moiarut-~-'-···mai--· ·ales ;\'
~t
i1!_ferior.Jfig.42) mai rar la 1~olarul I t~!flP9Lar (fig.43 şi fig.44). !l'
~
'

'

·.

.!:!:!
·:,r
.y,:

. Fig.43 -Refacluzia molarului.I temporar


· inferior drepţ · Fig.46 - Rehtcluzia partia]i a molarului ·cte 6 ani inferior stânga - _clinic şi radiologic

109
!o,rya. rn.asticatorie TI'1 :S~_ transmite. decât asupra dintilor vecini
particularităţile reincluziei pe dentiţii -- reincluzia apare în c~~- ·îJ d~ăşesc în plâri vertical. Componentele orizontale al~
dentiţia temporc1:ră mai frecvent "la. mandibulă, în timp ce în f~rţe1 ~- ten4illţa ·săapropie dinţii· vecini care se înclină deasupra
dentiţia permanentă frecvenţa este mai mare la maxilar) d1~telu~~~up~ ace~~t~- 11 înfundă. . t~~e,,
· ·
te . ~nţapozmai9k~=" .te.,me~~
ETllOIP'ATOGENRE . . •· . . . . .· lut de 6 ~ş1
În determinarea reincluziei dentare este vorba de o
\Tifl~enta ·cg~;g,g . .· .. ·. nzonta1e ale. fortet masticatie
etiologie plurifactoriala, existând chiar posibili~tea ca factori YQr 1119µ9!:femc,lu~a !_llolan,tlUi:te}'I'IQQ.'lFi Aceasta presupune î~-
diferiţi să concure pentru o aceeasi forma clinieă.lh. etiopatogenia
.I
1
I fapt_un:~~tac~ 1~tercle11tai: strân~ în -~ns 1!1ezi?,-dista1. Şi totuşi
reincluziilor, fenomenele par a fi intimleg~e mJti-·cu seamă de
tulburări sau particularităţi ale procesului .ffl}!pţiv.1Jnsoţite de o I supt__ ~llŢl ~h~1ce de remc;l~1e ş1 m s1~ în care~există .
spaţir mtre dmt~ f, ~. UWAJ.. °' ··
~ 'o.l,.,Jl.,...i.t ~~ 1/,
_
fj
reacţie osoasă localizată şi _de traumatis.~ăii~~;;.§i. in~irecte şi :t{ . ,:eoria mllhurării J:irocese.ior Ae den,ottare osoa§ă _1 -
mai pu-ţin lJgate de perturbările resorbţi~i .r~g~E,~l!~- a: dinţilor ·1
~ este susţmută de Glutk~an q_942), Biederinan (1956), Brabant
temporari. 1n acest context, ipoteze1e· etitfpit(:}~{?J.t'$unt: jJ (l 958). ~onforrn a~este1 teom, un dinte„ dup~ Ge a atins planul
.0- · teoria mecanică (Vilain, lzard, Doriâ.n; ·tg2t)); :~1

ţ~
de ocluz1e, p_oat~ p1_erde la un ~oment dat capacitatea de a pro-
@- teona opririi . in dezxolt}ţr.~-- ..C!!~~ă .' . ':~rticală
(Gluckrnan, 1942; Biederman, rgs6-;··st~ârtt,· l958 ); .
..;:t.-.~-, voca o re~cţ1e dm partea OS':,llm. ·Ca urmare, apar tulburări ale
"'-;.;;, proces1;11m~de dezv~ltare osoasă a căror rezultat se traduce printr-o
teoria anchilotică (Kronfeld, Dedtâurne;:S1tv~t. 1959)t · msu:ficienta creşţere osoasă verticală. Această dezvoltare osoasă
teoria tulburărilor metabeH:smuini~,4oăă~~~a.'Î:m.
.,}I pr~i:_ă !n _plan. verti~l face ca ulterior dintele ~ nu mai poată ur-
:. -~.:_·ţ.·.c·. ;.. .
.
1953t . , .
. ma maltări~e de oclUZ1e ~eterrninate de evalµţia sistemului dentar.
teoria tulburărilor ·'fJ'fo·(;esel~~~,~~~i;..
·~. ....
@- ,., . Oncare ar fi me~nismul iniţial de inducere a reincluziei,
(Boboc, _1972). _. . mf1:ndarea, d~~ă se produce, :._nu intervine decât. ulterior după
Teoria mecanică{cea mai veche) - '~pli$'t:"~n:(}menu:1 Î ~pnre:- creşt~1.1 o~o-~e. Dar can~ se produce, fixează şi conso-
de reincluzie prin ruperea
~
• ~·echilibmhtr-flaFtn~
~ :. •

la nivelul ~cte1or de @nUwt prin PIY. na.


.

~- ~ "''(5Jfnf
.. ...lh-"' ....... ....:.. .. - - · - ~ , . . , . ; ; - ••
. kdenţar.e-
..,:\ • ~ - • ·I hdeaza cond1ţnle m1ţ1ale, producand cel mai adesea o enostoză

'clliîdpo{să apară forţe determinate deco=~~"' . orizontală. a f ·


foarte strânsă. · · . .
Această teori_e işi ar:e ··~usţin~rea în rea,litatea clinică,
fortelor masticatorii. Această teorie, conform ·căreia reincluzia f~arte frecvent; la mvelul dmţilor remcluşi, procesul alveolar
ch3~tară este consecinţa directă a lttqfqţjfr~!'•.~~j'ltc pe.care îl fi1nd ,.~e11i_yel~ţ înfundat. Nu se.·ştie însă da~ă această denivelare
dezvoltă eru~tia mol lui de .6 ani --~ i·, ' ;:K;a··ft e Hcaţia osoasaprec:ed~saµ ţ~teconsecmţa pz:ocesului de reincluzie.
reTricluzii1 . e ·. . l t :e lim,itată, .... · ·.. :.:. : : : '.f;.~ia. âff'f~i,~_.:.osţeodentare ( şcoala anglo-saxonă -
·resµectw · ·• pc,ntra-siwaţl''. · . ,·:.: .. :· : ·.~r9nf~14~'.:o·echa~me·,.,Şi}Y.e!,.'19Ş9) -. sustine ideea- cs, ta bazş
s . ~ ,. . .. tnentu:l :.., .·· .·. ·: rocesu,lu1:·:de .t:et.ncluzte,,.staJ ătura Juz· . a ·,. . str&" ".de ·
;;~~nent. Pe o' atcada normală, eclil ~bffl. ~ ·> -:'/ '8:11~ 1. ot~ .. · t ,.,· <>'s~1/· v.eoât<'ş1 cementul radicular. Acp.~
nÎasticaiorfila . nivelul molarilor, transmt,sa .i• pe feţele
"I'. • ·
~.~ . .·:,. :. .. · .. ~~Ti!f „si„!l~QJ.~.u~.J:e_
ocluzale ale acestora, poate fi considetţti perpendiculară, şi în .U ~,pw~.,._dentare. In mo normal membrana
consecinţă funcţională. Când un molar se găseşt~ în in-frapoziţie, parodontală se interpune contimÎu lntre dinte şi o;, aşa încât,
111
ni
~- .·

110
Daca dispariţia membranei ar preceda rizaliza, cementul si osul
pentru ca anchiloza să se producă, trebuie să existe un· defect

I ·
1 ar veni în ~ntact, făcând_posibil~ reincluzia, aceasta datorâ;du-se
sau o lacună, o soluţie de continuitate la nivelul ·membranei. astfel unei aritmii de metabolism. Ipoteza este dificil ele extins
Odata fuziunea realizată> orice mişcare de erupţie sau de alt fel, la dintele permanent, având în vedere faptul că la dintele penna-
devine imposibilă, potenţi.alui eruptiv este abolit şi efect~le l nent reinclus nu s-a constatat instalarea fenomenului de rizaliză.
anchilozei sunt progresive. Clinic s-a demonstrat că aceşti dinţi - /. ~ ~ ~ ~~;::
.......!O.v\ d,9. - o T eon.a . t uauuram
n •. " .• proceseDor evoRorfrve cile1nrtarn - dui:w.
rămân ficsi. ' în timp ce vecinii lor continuă să erupă, determinând
. _. .:.h·JJ.~,.Q. ·hd,11J(Mrn este bine cunoscut, dinţii, 'în evoluţia lor, cunosc. fa rnpcrt
· astfel înclinarea lor unul spre altul, fuziunea dintre cement şt os .JI cu oasele maxilare, 2 etape distincte şi anume:
făcând imposibilă depunerea.de os. Cu cât anchiloza se instalează
mai precoce, cu atât este mai. mare efectul negativ asupra t 1~5:? I- - · d;P~LC.Of1J.>On,~t~~:;;9?iţ~Ji~~~- din.)!fară
creşterii osoase .. Sunt sugerate ca posi~ile cauze ale anchilozei: . ~;lt cg.ţ{~.1>12fl!flZtt;!l~J!~Ull¼1 ·(formarea şi înfundarea
-~ ~6tx.
. o solutie de continuitate gen~ţ-~~ţ_-~ con~itală ţa .• " CÂf C~,-.) l~m:1 dt:1tare)_ pentru a ~~a mugurnte denţ~, care
Qrof;.,,00 · ramane m raR_o~ cu· maxdarul până __la constituirea
· niY~1.ul._membr.an.eL.i:iar.ndii.nj~J¼_:,_care peate exp1î~
4,efinitivă a coroanei şi. !~~tul _romiării râdiciifâi~; .
anchiloza deritară la dinţii neerupfr (foafst-@,,,i:ara-). 1n
majoritatea cazurilor, contactul prelungit- d,mtre ce:rnent
__ R. - .deplasarea dintelui din interiorul osului maxilar.-către
t Q\oSe.w I exterior, în procesul eruptiei dentare până la atino-erea
şi os fă.tă fuziune este· o ipoteza greu -d.e. -a®~tat.
:?~r(:.t'"\,4 planului de ocluzie şi ·intr~ea sa in funcţionalitate. 0
<i..~ .·

presiun~a~ m'asticatori~excesivă sau traun~~- od1:_~l~


cârepoate determina lezarea locală a membranei parooon-· _ e.~~~ Iri cazul r~incluziilor, la uninterval de timp variabil de
tale, umtată de osiflcar-e ca un.pFeees..i,r~~.P.f>F:ţpţUl . 1a erupţie. dintele se reîntoarce înapoi în os, de data aceasta ca
. că aproape toţi dinţii reincluşi sunt molari :(expuşi unor entitate bine contura~. ~când într-un fel primul .'traseu al
presiuni ocluza.1e :r;nari) pare sa şµ.s~gt~!L.t~Q.W~, · eYQlutiei salt!_ (Boboc. ~971). Această teorie ir .putea explica-
Cu toate ca presiunile ce,sepio;dhcjn:d~ii,tiţia~permanentă mai uşor reiricluzii-le dinţilor temporari fără succesionali.
sunt cu mult măi_ mari d~ttif cea temporara,. focidenţa Reincluzia însă, se regăseşte şi la diriţii temporari cu succes1onali;
reincluziei dentare este :sensibil l1Hti. Oli}.f;~ .la d.inţH t?ai mult, î~ aceste... situaţ!i, succesionalul işi urmează propriul
tempo rări. Este gie{1 'aşadat ·de Jtsm;rat-:pres-iunea.:.directă tlpar evolutiv formandu-ş1 rădăcin~ chiar dacă este 1mp1edkat
asupra dinţilor şi ·traurna~ocJuzâlă,. cu aţ~t triai mult cu să erupă. După îndepărtarea obstacolului reprezentat de dinteie

cât nici e}Cperţmental_ nu a putut:fi:~etermfoată... reinclus, premolarul işi reia -potentialul de erupţie,
Această: teod_e _· explică .mai· degrabă i111;la:ziHe ·1Jentare
{retenţiile primare); este greu de ~cg~pţat:că ur:t-eiinte·btocat de FORME CLINICE
anchiloza se mai po~te înfunda~ 1J.\yând în .ved~~~:dHteultăţile ce Reinc1uzia se regăseşte în patologia ortodontică sub 2
apir.Tae~tr.~~~unor -a'.intrWrrefITşt:~~~~~~fr- ttrtme ·ctiflice: reincluzia parţială şi reincluzi a totală.
foarte strânse dinte-:os, nu putem. exclude m totălitate ancfoloza Reincluzia partială .
din . fenomenu] reincluziei. Ea apare însă mai fireS(; ca o · ·· Este cară.eterizată prin faptul că o parte din coroana
consecintă decât o cauză a i-eincluzieL · - dentară este vizibilă. Dintele reinclus se afla în rapDZit! , ~~l. n
ieori:al· tulburării n{~t~&~lis1m11ui 1oica1 tmtmn cte încât, între suprafaţa sa ocluz.ală şi. p]anul de oe uzie există
metabolism (Biederinann - 1953)~1n m64 normat;fn'procesul spaţiu variabil, îti funcţie de gradul de re1ncluzie. ·
de rizaliză membrana parodontală dispare în cele ·ain urmă.
113
112.

---~7-...2--.-·-·-.,:,_..;___ ::S:S:..::::: ·...................... _...._ __ .,.._·..;.:,;..,.:.-_.,....... .,_ .•.,,.. ~·-·.;..·.


t1
Dintii vecini. cel mai frecvent, sunt inclinaţi spre dintel~ În reincluzia parti~lă, radiogr~ile seriate (retroalveolară,
reinclu~şiî°"n consecinţă spaţiul în d,reptul acestuia este r~dus; ortopantomogramă) sunt de cea mai mare importanţă, oferind,
Sunt şi situaţii clinice în care dinţii vecini nu au modificări d~ pe lângă filmul procesului de reincluzie, date importante despre
poziţie, iar spaţiul este chiar în exces (spaţiu· între dinţi). îri unele ., procesul de rizaliză de 1a nivelul rădăcinilor dinţilor temporari
aflaţiîn procesul de reincluzie, despre legătura os-dinte, în
situaţii, zjttagoniştii corespunzjtori p01 _fi. : ~ · ~~avân~d
i

astfel tulburările de ocluzie. Examenul chruc pune m evidenţă, special interradicular, despre prezenta sau absenta dintelui
pe lângă infrapozîţia dintelui, şi oqsoara dwresiuru; (deniv,s;lâte) succesio11..al, şi despre relaţia sa cu diiele reinclus, gradul său
-1a nivelul rocesului alveolar res ectiv. La p ~ cu instrumen,t de evoluţie, etc. ·
boiit:-tOil at de dintele a11chilotic este n1$ V.Î:lli'âllt, ln3:1 Reiinclllllzia totalii - se caracterizează prin absenta
intens, mai sonor. în contrast cu tonul mat.asurzit dat de -un dintelui de pe arcadă fără să
fi fost extras în prealabil. Şi în
din.te normal, ton care apare prin amortizarea :realizată d~ locul poate fi păstrat sau,. de cele mai multe ori
această situaţie,
membrana parodontală integră. ·· · : · este redus prin înclinarea vecinilor. nivelul crestei alveolare, La
Reincluzia partială se poate intâttn·tif ae~~'"stibiect 1~ se observă o denivelare iar în dreptul dintelui reinclus total
unul sau mai multi dinţi. interesând acelaşi .dinte sau dinţi există aproape constant ~pr.41. care se :poate palpa în
diferiţi. (fig.47 şi fig.48) .... :. ~::.- _·:·.· ·· profu#zime f~ţa ocluzală a d~elui reinclus (ajută la diagnosticul
diferenţial).. In reincluzia tot~ dintele poate fi acoperit dcar
de fibromucoasă -sau poate· fi acoperit de tesut osos si
fibt:om~coaş;
. -.- ..
. ··.
Pi.cest ţip de. reintiluzâ.e.
....
se întâlneşte în wecial
··:. ·······.:·::•.····· ...:.·...... ; -:""·.
1~ . . . .·

.. ·:1.~~:... !~ • ':,!_~':·f1.f ..,. .


Fig.47 - Reincluzi.e bilaterală bimaxilam. a am.l;>ilof ~~ t~rari
.. , .• , .. ·: --~ ~.:· __: :.:.-:·,.._.._-~~-:-"""'.~~ ....,__.~--- - .. -· . -··- .. -~~l'l-'""I"'.'

~-

Fig.4& - Reincluzie molar I inferior dreapta. şi molar II inferior stâanga la acel~


~cient . . · Fig.49 ni~lar II teniporilr superior stânga în reincluzie totalli,
114 115
molarul Il temporar. De aceea, examenul radiologic arată o temp~_!'a~_şi succesionalul său sunt situaţi unul lân1,ă
imagine caracteristică reprezentată de molarul li temporar cu celălalt, diag:nosticur·esteaer'încfu~e) a moîarfiluT"Î'I'
rădăcinile mai mult sau mai putin resorbite, dar fnfundat în os te1:1porar.- De asemenea, dacă~ţ~fonşJ,.µl a eîUpt şi
sau submucoasă, şi sub el, premoll:tru1~-dezvoltat corespunzător ~-1 I! t:~ora.!:...~~~D~ _.int~~osos, vo~·-focct~
vârstei), situat de cele ~ai multe ori profund. (fig.49) ffil:~) ln 'această situaţie: suru: "prezent~ra.ane
~nstant, la nivelul premolaruh.!J~tţ~.Z.-s.em11~:~i~~;;D
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL --~ţ~a cu O
(s~~n:1.,,C?1ir-a.Ll1;1i,_G_a!i:ppef"'"-
nf
~·:
Diagnosticul :diferenţial se realizează în ·funcţie de . ano an.ie pnn examen radmlogie care certifică absenta
forma clinică a reincluziei. Astfel, în cazul rei.nduziti!VparţiaHe dintelui, corelai cu anamneza şi examenul clinic) (ve~i
<fuţgnosticul diferenţial se face cu: şi capitolul "Anodonţia'~} ·
~ oprirea in erupţie a dintelui · ~xtrar:ţie (prin ana~neză şi examen clinic);
@ · intruzia posttraumatică partială mtruzn posttraumatice totale - prin examen clinic,
ln aceste cazuri, anamneza, dar mai ·a1es-"examenul anamneză şi examen radiologic;
clinic şi radiologic riguroase pot decela fein~uz,ia; se pot
evidenţia pe lângă semnele. clinice anteme.nţiona,t,e şi obturaţii EVOLUŢIE. CONSECINŢE
pe fuţele verticale ale dinţilor ca semn al prezenţei şi contactului Din perspecti_va evoluţiei, _rţincluzia dentară este o
lor în şi cu cavitatea bucala. _____ _ anomalie dentară progresivă; odată instalată, oprirea în evolutie
R~itK1lq~~'f)tale-tr.ehuie.diîeffil!,Îăte:t°«.e:_ este greu de crezut că se poate·realiza spontan. Evo1utia sa e;te
t. i (] • inel uzii dentare - diagnosticul · · · ··· . -~hc~rug}uziei
• .·•·t•'u,"'. -_. _ ·-1}:n~~
dependentă ÎTI' ţea mai mare parte de .potentialu] de
crestere
'!} se .c.iace• m specia1· cu, mc
A •
· "'·<-.:
o· •· 'fft'iiode
,.v»111~c.· ··.;: individual şi _de momentul instalării; o refncluzie inst;lată
certitudine al teincluziei denţ?re comp~rativ cu in.duz;ia precoce va avea o evoluţie mai rapidă ~i corespunzător consecinte
~~
f se pune pe:. mai grave, comparativ cµ una instalată tardiv. Printre consecinteie
ir~) datele obţinute prin an.amo,ey;_ă; ........:.~~-~--~~ --~·=,··· . ·.. reincluziei se numără: ·
,-,._:, ·.
existenţa unor documentaţii obiective -de tipul a) denivelarea ·planului de ocluzie datorită infra.poziţiei
radiografiilor seriate sau al modelelor de studiu, pe care dintelui reinclus;
se poate observa filmul progresiv ăr ·:proc~şult:ii .de b) t~~b~..d: oc1~.e datorate -~i_g_riţlj~or dinţilor antagonişti
reincluzie; ŞI mcfmam Vecunlor; .
prezenţa unor leziuni carioase tipice; ·în: c'ăiuTfriduzii1or c) apariţia unor forţe anormale la nivelul dinti1or inclinati
··--·se,peHF1lâlfl-i-ooeeri~F~i~~~~-,-- care îi. solicită nefuncţional; · · ·'
~ ~ .
ex1steiîtECUnor obtura:tii ·pe oricare-dirr-fetete=d1ntelui
... d) in~luzia succesionaJului permanent (ce1 mai frecvent)
reinclus total; sau ecţ_~1a acestuia (mai rar);
imaginea radiologică caracteristică a dintelui reinclus cu e) carii de colat şi radiculare ~le.4.inţilo:c.vecjni prin erodarea
succesionalut său. Dacă molarul temporar şi succesionalul de zone retentive subgingivale;
său sunt situaţi unul deasupra celuilalt, este semn de f) hiper:e~tezi~ si hipersensi~il~te, p~~~O.~_ţg~~~~~~~in_~lă
reincluzie (vezi figura precedentă); .când ·molarul cromca
- --. .. prm denudarea. dmtilor
. vecmi. ·-
116 117
L--1
ASPECTE TERAPEUTICE .- ,·;
. I
În o-eneral când se vorbeşte: despre reincluzie, soluţia
"dară l) * în reindu~a precoce· i rapidă ~;J!JQ!~l}l~i ~QBr

~,
o
este în •viziunea majorităţii autonl~r, extra:tia
·terapeutică ent .
Nu întotdeauna însă reincluzia impune extracpa dentlll"a.
Biedermann, prin prisma anchilozei dento-alveolare, pe
care o consideră prezentă în orice reinc1uzie, prezintă patru
~u ·ana· 0 ~ 1 . este recomariciată extracţia
pentru'lrs1gurarea migrării meziale a molarului de 6 ani.
Firu recomand! extracţia precoce a molarului temporar
- '

modalităti de tratament:
reinclus şi accelerarea mezio-translatărfi primului molar
I
1. r~onstituirea contactelor apro,c;imale şi ocluzale ale ·j permanent prin septotomie între el şi premolarul" l;
dintelui în cauză; .
··t
;; ~/* în_reinclu ·a div" i _fă
„ pot~m~x..~!Y.tie...rnar~âJ
2. luxarea dintelui anchilozat pentru distrugerea punţii -, {d1 cil e precizat) cu anodonti~ succesionalulu~ se pot
osoase anchilotice, permiţând dintelui reluarea erupţiei; reface contactele apr~i:iza.~1:ru· a· aduce ....

!'
dintele temporar în limite anatonio-fu_nctionale;
pliriă
,I
3. · extracţia sau replantarea dintelui anchilotic cât -mai
precoce; el~ în ~!-~Q?_c~~~~-'.!!1~,~. în
. penoadă ·de aeştere se poate în~ca:ţJµ~,1rea acestuia.
4. expectativă.
Paleta foarte largă, de la extraqie · Tul --~t,etrativă, a I Dacă după câteva · înc;ercări nu se ·'"'0'6servă nici o
variantelor terapeutice, sugerează. un- optim- t-ei:apeutic ~ntru îmbunătăţire a situaţiei, se recomandă extracţia dintelui
fiecare metodă şi situaţie clinică. în tratamentul optim .al şi închiderea.. ortodontică a spatiului sau .refacerea
. ulterioara a arcadei prin i~p1aiiturl şi/sau lucrări protetice;
.

reinc1uziei dentare trebuie avute în Vf?der.e: · - - ·


Îrţ reinc1ui~taJ;4ixă.i4int~~~~e~'!l~...~!!ţ. se po~t~ ref~
.

.tt
- dintele în
lateral);
cauză

- gradul reincluziei
{tempora-r sau permaneat, fr.~nta1 sau
.. -·--·- - ··--------··-
(parţială sau totală!;
.~I1 m~onahtatea coronara a ·dmtelu1 (aproXJmal. ş1
vertical). Dacă procesul reincluziei continuă, indicaţia
$ terapeutică este de extracţie pentru a preveni consecinţele
- momentul apariţiei (preooce sau tardiv)~
- ritmul evolutiei (lent, rapid);
- consecinţele· asupra evoluţiei celorlalţi dinţi (incluzii,
-,~-i -
.ulterioare asupra· crestei a]veolare şi a celorlalţi dinţi.

ectopii, rezorbţii, etc). - .. , • ., ,


Din aceste perspective~ se conturează.câte.va~s:1.b1h~:
-o.,.):~ in rein o i li m. . ~c_;!1~~
regula &reneral! este extracţia 1medtaţa pen~ ~ ~
posibi1itatea-pr~~~..s~A„t-J;i.J~1~tL~-- _
ancorarea dintelut defimt1v, -fi1nd··preferata~~s1gu~ar~ ·"'·
unui· tunel de erupţie., ·în copdiţiile existent~ spaţ1ui~1
sau creării lui prealabile.· Tn proc~ sep!1c~ s~u m
blocarea ocluziei (imediată sau potenţia1ă), md1caţ1a de
extracţie este foarte importantă, ca şi momentul optim
pentru aceasta;
118

-'----~--------------·'n] •:
; .,-e-';imiftl V
'•.

ECTOPIA DENTARĂ

DEF!NDŢllE. TERI\UNOD...OGllE. !FIRECVENŢĂ


unui dinte mafara sau înăuntrul liniei nonnak: a
Erupţia
arcadei dentare, vestibular sau oral, poartă numele de ectopie
dentară. Unii autori fac distincţie clară între erupţia anormală
vestibulară şi cea orală, fol0sind termenul de ectop1e doar
pentru situaţiile_ clinice îrţcare un dinte a erupt în afara liniei
arcadei, respectiv spre vestibular, pentru erupţia dentară înauntrn1
· liniei normate a arcadei (ora,), considerând mai sugestiv termern.d
de~tJtopie; · ·. ·
Frecvenţa
lfflllt;mai mare a erupţiilor dentare vestibulare;
a
comparativ cu cele ora1e, dus 1a încetăţenirea şi acceptarea
i~;li aproape unanimă a termenului de ectopie pentru ambe1e situa-ţii
! -· clinice, acestuia adaugându-i-se caliticativu1 care -precizează
I ·sediul (localizarea): ectopie vestibular.ă si ectopie· palati_na1ă.
:·\I~ !
!~I Pentru această anomalie, în literatură se maî întâlneşte şi
termenul de distopie, care însă nq are relevanţa şi puterea de:
sugestie a termenului de ectopie.
Ectopia de!)tară încadrată
de şcoala germană i'n
este
grupa anomaliil.Pr.fmunocauzale:1 iar de şcoiile franceză si
românească în/ ranâ~~'r:denfâre'2uoîaI~L După şcoaî~
americană, ea°'seregăseşteî~l2.:Q&~:-câ~-~. ~P.-~~ . ca
anomalie sirigu1ară, sau_ în celelalte c1ase, cân:ăse asociază u11or
. aoomalii scheletale sau doar <lento-alveola.re.
dentară
se întâlneşte destul de frecvent în
'Ectopia
cadrul populaţiei ţării
noastre, ea vizând cu precădere anumi'ţi
. ---- dinţi: ...ln ordine descrescătoare, se manifestă la nivelul caninului
sa.wltlf~i(cel mai frecvent), l)tenn,,:laţi.l0t"U1nfer.iod~ :caninului
inferior-şi ,iiremoiarilor superiăîi. Prezenţa ei ·este in'i'egistrn:tă şi
la -nivelul incisivilor sau a molarilo~ (în special de minte) dar
într-o incidenţă mult mai mică. Ectopia dentarij este corelată cu
121

,,;.,_ ,,..,., __ . ............. - -:.·• _ •.•• ---·, _> .;.__.t>"·--~~-


. ]
i
vârsta de erupţie a dîÎ1te1ui respec~iv, când devine manifestă „ Cauza cea mai :frecventă a ectopiei dentare este reprezentată
clinic şi, într-o mare măsură, atât ca frecvenţă de apariţil?_, cât şi !l de reducerea_ sau chiar absenţa spaţiului necesar erupţiei şi
ca etiopatogenie, e~az;ă sincron' r.idncluz.ia denti!@.. ln ceea i
'\ alinierii dentare. ·M1cşorarea spaţiului la nivelul arcadei dentare
ce priveşte caninul, incidenţa maximă se constată între 1-2 şi 14 ani, iI poate avea o etiopatogenie foarte variată, începând cu factorii
într-un procent de 12,4%. Frecvenţa cea mai mare o înregistrează l- genetict funcţionali sau putând fi chiar oonsecinţa unei interventîi
mai ales cel superior în poziţie vestibulară (ectopic), reprezentând • I
i de tip-iatrogen. . · .· ·
. aproximativ 2/3 din totalul ectopiilor {Boboc) Reducerea spaţiului pe ar~adă sau chiar închiderea

!H:11'ROPA1f'OGENffE .
. , j
i
j
j
completă a acestuia este expresia discordanţei dintre dinţi şi
suportul lor osos şi se poate datora: ·
macrod<;mţiei absolute -sa:u relative (vezi cap. Incluzia
Mecanismul principal de producere a ectopiei dentare "l dentara); · . . ·
tine de existenta unei cauze obiective care împiedică.dintele să ~ - dezvoltării insuficiente a maxilarului fie în plan
~rupă pe locul lui în cadrul arcadei dentare~· ştiut .fiind că ;':J transversal (endalveolii) fie în plan ~gital (retrodenţii,
dintele erupe pe direcţia în care intâmpină. cea ,Jl'l~ mică .:1 retrognaţii),
fie în ambele pl~ii;- (fig.St))
rezisten-ţă. Astfel, d~că dintele în · erupţia:. ~~~t.&.,~~-IJP. -~ meziopoziţîei gener~izate (MPG) ca unnare a lipsei
obstacol, fie se opreşte din evoluţie, ramânând în iooluzie, fie :~! tratamentului şi/sau extracţiilor precoce efectuate în
erupe ectopic. Poziţia v~stibulară sau ~or.aJ1i..JJ,,,ff.!9R~id!~inde
r; 1 zona de _sprijin Korkl,!ţ,Ws. Cel mai
afectat este caninul
de.nivelul vestibulo....oral la care se găseşţe.&i~f~tf:nHito·ttreitâl. il ~r,"""premoîânll 1· ajungând în .multe situaţii în
întâlnirii obstacolului. Acelaşi. fenomen se înt/i~ă, . şl;.âa,ţ?g ~,4 contact cu incisiyul lateral: Meziopoziţia generalizată
dintele nu are spaţiu.suficient pentru erup.ţie; 'po::tiţfă."'~'bulm-ă ·i.H
sau palatinală a caninului superior depinde d.e orientarea : I
cuspidului acestuia faţă de linia incisiv lateral - pr~molar. · cs;,i
Cauzele etiopatogenice ale ectop.ieL-d~111ar.~..:s.e referă -·1

prin urmare, fie la ~istenţa· unui obstacol în ealea, e~iei :1 I"".


dintţJui în cau.ză, fie la _:i::.e~~i~erea SR,aţlului necesar pentr~ -I
erupţia dintelui interesat. ::1
°ᔆ Cele mai, des ,intâlnite,,:obsta.Grn,e; în calea erupţiei_ dentare sunt j
reprezentate de: ·t'

1-. ·- per-sistenţa---dint-elu~...:t-emporar.-iăfi-.,'(iÎ~j~-ă,....saa...ru..,.un.. ____ -·----;_ .


tipar atipic de rizaliză; . . ' · · · · · -__..,,.. · ~i
E.. - existenţa unui capac ~·~-~,e~~s sau a un~i ~~i:,~~~<!~:
dure .ca urmare a extracţie1 -precoce a prooec;es.oruîu1
4,ţ
temporar;
prezenţa unor formaţiuni dentare supranumerare, erupte
i
;1 -
p~
·• t
I
J. - l Fig.SO~ 1.3, 2.3. 3.3, 4.3 - ectopie yesti"bular!. datorită dezvoltării i:n8uficiente a ;;, l
sau incluse, care obligă dintele să erupă ettopic. . maxilarelor ·
. 122
iit
iii
123

------------~i
..,.,
~ruptivă, resp~ctiv dupa~:r1~~ind posibile variaţii mari
unilateral poate fi pusă .în evide~ţă <:1-1. aju~orul
· m contextul altor anomaliidento-maxiiarn.
' i simetroscopului, prin materalizarea as1metrt~1 sa~tale. Forma arcadei va fi afectată uni sau bilaterat şi, odată
Meziopoziţia generalizată bilaterală este ma1 cfrlic1l ~~ cu ea, şi simetria. Poziţia caninului poate fi afecta.tă în v,Ic ~
apreciat. De aceea trebuie corelat~ datele obţi~ute ~nn planuri ale spaţiului ·
anamneză cu măsuratorile de.lungime a arcadei, ca ş1 cu
- în sens sagital;.. rnezio sau disto poziţie;
unele date teleradiografice (Ex: aprecierea poziţiei
.- în sens transversal - vestibulo sau oro poziţie;
molarului de 6 ani inferior faţă de axa y (axa Sellae - j
,1
! - în sens vertical - infra sau supţa pozi-ţie.
Gnathion) .(fig.51) ,r;l
,,,j Ectopia determină tulbută:fi; ale functiilor aoaratuh.i;
.;.-1
;4 <lento-maxilar. Astfel: ectopia; în sp·ecial pe_· zona frontali 4

ASPECTE CLINICJ,i.:. CONSECINŢE . . ""l induce tulburări _fizionomi~e prin deformarea buzei în dreptul
1'J
Ectopia dentară este evidentă odată cµ _e~~ ..dinte~i ti
-.,:'lv"':)-
ei, în timp ţe în vorbire sau zâmbet, pe lângă -vizibilitatea
afara sau
. mau~µ,w~"";
,. - ....._.-1 ,ţ;.......,.t:arc.adei dinţilor malpozitionaţi, devine evidentă modificarea fonnei
interesat, care are o poziţle m
. • • A

respectiv vestibulară sau orală. Av~d-în vedere.~ .~tel~ _cel


.. _-·- ··,
1
1 .
areadw: şi di\imetria aferentă cu o n~anţă p~ternic i~estetkă.
Ect9piile vestibul~ pot d_etermina ulceraţii traumatice ale
mai :frecvent vizat de această .anomal~ţ_ ~:Q!i.-l:1$P-J)-ert.or, .
ectopia lui va fi .observată, în general, în ş.etio.~. ftoprie ina.00asei-vestibul-are. In cazul ectopiei palatinale, câtid aceasta

' me.
-,,,·.
,i):~··""',.,-M:-•,--· ~
,~: esţ~ .futt-Q :lizibil~ aspectul vattde edentaţie, un alt aspect
~

.
al inesteticului.(fig.52) · . .
Erupţi~ a.D:Ormală a ~ui dinte antrenează· şiJuib:utări de
. -·~--
•1$'1·· ·®~(mai evidente ·în ectopia palatinală, generatoare de
. .;,,; angrenaje inverse şi blocaje ocluzo-articulare consecutiveî.
.,_ Caracteristic pentru ectopie, atât palatinală, cât şi vestibulară,
este întreruperea co:r;itinuităţii normale a arcadei dentare. Apare
----~

.t . . . . .. ... _,,_ ·.----~:-\·:::;.::;·.>:~·: •


Fig:51 ~ 1.3, 2.3 - ectopie vestibulari. cu spaţiucompleti:nchisâăt6f:lffi MPG ŞI.
' . îngustării maxilarelor. .
125
124

· .. _.. ~ - r• .¼", • . . ~-..---·· e. ; ; ; : - - - - - .- -··.-.........,...._


. E~amenu! raAdiol~gic,__ prin teleradiografia de profil
astfel o transmitere nefiziologică _a. forţelor orizc;mt~le, iar la
per~u_te m spe~1~l m s1tuaţ11 de meziopozjţie generalizată,
nivelul dintelui ectopic se manifestă .forţe excerifrice, care vor
stab~hre~ cu_ exactitate a relaţiei dintre molarul de 6 ani si baza
conduce pe de o parte la abraziune·atipică şi, pe de altă parte, la
cramulu1 pnn axa y (axa Sellae - Gnathion numită şi ~xa de
modificări de natură parodontală; odată anom~lia tratată, se remit creştere). făcând astfel posibilă diferenţierea unor re1atii sagitale
si semnele îmbolnăvirii parodontale. Tot ca urmare- a întreruperii false la nivelul molarilor. · ·
;rcadei dentare, apare consecutiv şi o reducere a ariei masticatorii.
De asemenea, în cazul ectopiilor dentare, ca urmare a tulburării
OIIHECTIVE ŢERA-PEUTICE
relatiilor intermaxilare timp îndelungat3 pot apărea semne ale
~~I m__ai i~portant obiectiv. este desigur prevenirea
suf~rinţei la nivelul artiGulaţiei temporo-mandibulare. anomah~t, avand m v~dere că_ este ·o anom~He care se poate ·
A

prognostica cu ,<lestu] tmţp mamte de a fi instituită clinic. De


DUAGNOOT!l.l;·~G.:'li~ · acee~ tr$mentu1 .preventiv. ţrebuie să depisteze şi ·să înlăture
· Diagnosticul pozitiv al ectopiei dentare ·se pune -pe baza _
obstac~lele pr_opriu-zise, să P:~vi~ă. apar_iţ~a meziopoziţiei
simptomatologiei clinice. Examenele complementăr,e, 1-a ·a::i"ara generalizate p11n tratamentul carnlor _la nivelul zonei de sprijin
~:

confirmării diagnosticului clinic, clar conturat ·-şi evident în


t;;....

~orkhaus ~u, ~~că extr~cţiile au fost deja .efectuate sau sunt


cazul acestei anoma1~i, au mai ales rolul de;:a.::oonduce em:re o inerenţe, pnn aphcarea menţinătoarelor de. spaţiu. ne· asemenea,
decizie terapeutică ţintită, corectă, de elecţi.e. Line-ori, examenu~ ..-. _Jpt::cu c.iracţ~~-,prţve.ntiv, poate fi_Juată în .discu.tie,.•extra.ctia
radiologic este ~ei care co~fi!1'11ă o anur_ni,;.;:~:.t:~tt~~~p~e
(de e,mmplu ex1stenţa unUt d1nte supraaumet<m.Jfi'ffl~Ji ·
1
·· :·:?~ir,ij~~ts1~.ut9~pJJ,.~!if}IJ?tz): ~r3:ct,ia dirijată este indicată.în
, s1tuaţnle chnţp_ţ tn ~~re,:;ch~ŞŢ ele 1a începutul permutării d~ntare
'E•câm'.€.i:ttitJ~filitiJjt>"~ prin radio~- :~l~ (6-7 ani), se schiţeitză fe:ndinţa de instalare a unei dizarmonii
dar ~ai ·;1~,~--~~i;'';rt~p~ntomogrăd'~~ . -.;;;;;,.;~
V

. dento-alveolare cu înghesuire. mat1ifestată la nivelul incisivilor


structura osului şi aspectul fibr.omucoasei; :c~n~~aH „superiori, în curs de erupţie, care nu au loc pentru
existenţa unei formaţiuni supranum~ţ~~-~~~~- pe!11111 al1I11ere m curbura _normală _a.arc~dei. Această metodă începe la
erupţia dintelui permanent-; · --.. -----·---------..···-·-· momentul erupţiei iricisivului central superior şi urtnăreste
lipsa abraziunii sau existenţa unui tipar atip-ie--de abra- reducerea fi~ei hemiarcacle. cu ~~te un ·premolar I print~-o
ziune la dintele deci dual cores.ptJnzăţqr;_ ........ __ ._ succesî~~e de extracţii de dinţi _temporari şi permanenţi, pentru a
raportul radicular al dintelui ectopic cµ-~ffi~:ili~lor
vecini;
existenţa sau nu ~ unor complicaţii la nivelul dintilc_,r
prevem ~1.1 final erupţia ectopică sau incluzia c;:aninului superior.
Extracţia_ dirijată se desf'aşoară (p·e parcursul a 4-6 ani
-
. i

sau chiar mai- mult) în 4 etape după cum urmează:


.-~;;~l~i~~!":~oditic~<T.romii a. f~ui!U;~~~-~--or.
ffiit~t\1 • 1~fi V •

. ci :!~p-a I .:.. extracţia incisivului lateral temporar (în jurul


vârstei de 7 ani) pentru a asigura spaţiu necesar alinierii
existenta sau nu a molarilor 4e mint~· ptt·arcada eu incisivului central p~rmanent li.. ~ IC
ectopi~ posibili factori de amp1iftcare a Utrset de spaţiu 0 etapa li - extracţia caninului temporar (în jurul vârstei
sau factor de recidivă atunci când nu sunt luaţi în de 8 ani) pentru a permitţ alinierea spontană a incisivului
considerare. lateral pennarienţ C_-¼ !L
127
126
J!l';l,

iliiim-----------------""""""--a==
1,.,.,ţ,,_ 4 ţ;r1~ etapa lll · - extracţia mola,rului l t-emporar (în jurul
vârstei de 9 ani) pentru a grăbi.evoluţia premolarului I I
(.)-.,, t ~ C etapa· IV - extracţia premolarului I (în jurul· varstei de ·1
- ' ·~; · 10-11 ani) pentru a da posibilitatea caninului permanent i
să erupă în spaţiul rezultat. . !
Kie11gren, Houston şi_ Tulley (citaţi de Stanciu) efectuează i
extracţia de dirijare a ef1:1pţiei dinţilor pennanenţi în 3 etape: :.j
lî C__ .: ,. _·:_·_ .I ra etapa l - presupune extracţ~a, în jurul vârstei de 8 and_i .~ . -~
celor 4 canini temporari pentru a crea con 1ţ11 ]
favorabile alinierii incisivilor ~ C ~ l. ·3
·<;f.~:-~_>C.vJ~. _etapa II - vizează extracţia molarului 1 temJJârâr-pentru · _j
a grăbi erupţia premolarului I (în j1.1r1:1l--vâr$~1:~9--an1J"Lr-ii f;f}
!l etapa III - reprezentată de extracţia '}:.ifetr.rolarilor 1 în ·!
I
·,;.·;.
~ C ~·- J ,•-:) C momentul apropierii erupţiei ca.nimjler ·pertrtljnei'.11:! {1 O- I
( ;cc -1. ~) 11 ani) pentru a le asigura acestorâ-spâţm.l~-·a1fflierii j Fig.53 Ectopie 1.3. 2.3 - tratată făiă extracţii în focarni de înghesi.i.iR:
Aceste m.etode de extracţie dirijată· ·sunt .l.iestul d~ j
I .,~; frecvent utilizat; î~ terap~a_ortodontică p~~fil~~tfl. ' " ~i.Y~: .;JJ 1
l'il Dacă nu există spaţiu - obi~ivul terapeutic vizează crearea
Ele presupun msa o evaluare foarte nguroasa·-a·-· xtultu · ~ lui prin meţode ortodontice conservatoare care realizează. :
general buco-dentar, efect~areâ la timp __:~~~t~...ll!.<?. .Ji~~~~- 1--... - · expansiune transversală;
rE! concordanţă cu momentele eruptive ale brnrpunlor.clentare ca ş1
urmărirea atentă a cazurilor pe toată această perioadă şi chiar
ci
Jjq
expansiune ·şagitală fie prin avansarea gmpului
incisiv, fie ptin distalizare (uni sau bilaterală-.., în
după obJinerea alinierii dentare. · . . _ ,..:J funcţie de situaţia clinică) sau ambele; ·
· . .In ceea ce priveşte„tratamentttlAwrâtiv/-aoosta·-f)tezi-ntă :tj - combinaţii ale acestora. (fig.53) ·
unele particularităţi legate .de forma clinică a âfîoma:liei ·; . .Când deficitul este mare, de regulă, se recurge la eJ-..1:racţia
(vestibulară sau orală), de vârsta pacientului (este Yârsta la care -~ umn dinte permanent~ . situat cât ~ aproape de focarul de
aspectul estetic primează şi totodată srstemtt1 _- -dentar şi~a .-..i-,
incongrue~ Pentru aceasta se aplică regulile oricărei extrnctii .
finalizat evoluţia), de cauzele care au determinat anomalia, de de dinte permanent din raţiuni ortodontice, ţinându-se sea.ma de:·
sta.rea de sănătate a dintelui ales, preferându-se întotdeauna
deficitul de spaţiu etc.
Ob1ecnvele'teripe'îiticeâepifîcrTrftr:'cr"fffffl'Er""l'ftBfff!'"dew" un dinte cpmpromis odontal.. chiar dacă este situat la
' o ' " ' ,• •-'"~11.P.'f',.llj!~I ,
di~ dedintele ectopic (ex: mol~ de 6 ani) (fig.54)
existenţa sau nu a spaţiului necesar a:linierii dintelui ectopic.
...a.xuLdintelui ectopic şi axul clinti.lor restanti astfel încât
11 • Dacă există spaţiu. dar p~istă qbst~cnml - ·se indepartează
alinierea să pennită o deplasare cât mai mică~ ~pexurilor şi
obstacolul (dintele. temporar, formaţiuni supranumerare, într-un ax cât mai favorabil;
capac osos,' fibromu·coasei, etc) şi se asigură alinierea problemele tranzitorii sau definitive de fizionomie· create
dintelui ectopic; ~ prin extracţie ;

128
129

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - " " " " " -.......""'--=~·=....-..,_,.,...,,.,.,.,._ .·.•--,-


. Î~ :ctopia pa~ati~ală, ~upă_ obţinerea_ spaţiului, este .
ne~esară malţare~ prov1ZC?_ne_ge..9_ch!!!e, pe!l_~_asi_ggrarea saltului
!TTLqular: Aceasta se realizează prin intermediul aparatelor
ortodontice a_l)C.QT8.,ţe. pe gut,iere. · · ·rn ·,
-.-··-1!ctopia dentară este o· anomalie recidivantă în forma sa !i ~-~

clinică de ectopie vestibulară. În ectopia· palatin ală odată


re~liza: s~ltul articular,_ stabilitatea rezultatului obţinut se
Fig.54 -ectopie U, 2.3 cu extracţii atipice- l:6-şfiif asigura prmtr-o contenţie natu.rală.. Pentru celelalte situatii
contenţia se asigură artificial (prin aparate ortodontice) pentr~
o ·peri~adă de timp ce variază· de la caz la caz, putând ajunge
asigurarea unor rapoarte ocluzo..:artiţulare- cât mai, · ch1ar ş1 cu caracter de contenţie permanentă.
favorabile; · ·· · ..... · ···-·-·:-··········'
a1·· .
eventuale anom 11 asocia.te; . ............,.,.-, ··---·· ,.
valoarea dento-parodontală a diaţil0r ......~i.t..~nt~~:
extracţiile vizează mai ales: primiîl";;p~lî~imilsivul.
lateral, premolarul secund şi apoi m:d.la.ml·' de. ·:6 ani.'
(__filg. 55) 0.11,~· ti , .'!" \ - i
;\-/'J l
I
.;,, ~;
., •
~
e.~ ,•· Ml.• •• ..••,~T~J,....
J. ~~: .··,•,, <
• ., • ..r., ••

~1
' J
Fig.55 - ectopie 1.3, 2.3 dat.oratăMPG şi dezvoltirii msuficiente a maxilarelor · ·
tratmli prin e.,1:racţii. 4455
130.
ui
---------------o,:;,Ci~.t.
"'
Capitolul vxlj
DIA.STEMA

Anomalia caracterizată prin existenţa unui si:rn.-tiL:.,


uneori de dimensiuni apîeciabile, între incisivii cenlraii
permanenţi poartă denumirea de dia.stemă (popular strungăreaLă).
Deşi se intâ1neste cel mai frecvent Ia arcada superioară, nu este
exclusă nici la nivelul mandibulei: Considerată deopotrivă
anomalie de poziţie, dar si de erup~e, diastema mai este denumită
cu
in literatură şi alţi termeni, cum ar: fi:
diastema adevărată, vera, primară (Kalve1is);
diastema interincisivă (Boboc); ·
diastema patologică {Pont, Dechaume).
Majoritatea autori1or acceptă denumirea de· diastemă
doar pentru spaţiul prezent între incisivii centrali, pentru
celelalte spaţii între dinţi, diferenţiindu-se termenul. de treme.
Ka1ve1is însă; susţine denumirea de : diastemă pentru orice
spaţiu existent între dinţi, indiferent de localizare; în opinia sa,
tremele sunt de fapt tot diastem~,- dar localizate între alţi dinţi
decât incisivii centrali. ·
Referitor la diastema dintre incisivii centrali superiori,
~-
Kalvelis consideră că există două forme de diastemă, respectiv:
a. diastema pr~mară sau · adevarată - cauzată de
dezvoltarea exagerş.tă a frenului buzei superioare sau de
inserţia sa joasă între incisivi, aproape contopit cu
papila retroindsivă
b. diastema secundmră sau falsă - având alte cauz~ ( ex:
anodonţia. incisivului lateral> meziodens etc.) ambele
forme putând imbrăca.
în raport cu linia mediană,
aspectul dediastemă simetrică sau asimetrică.
. O clasificare .asemănătoare o· propun Diaconescu ş1
Sava (1966), ţinând seama atât de etiopatogenie, cât şi de
evidenţierea diastemei ca fenomen singular sau asociat.

133

-·- . ... ·····-- ·---------~·-·. ~--1_______ .,.,_,. _______ _


prin fren şi sept b) fren lat cu insertia înaltă - care va induce o dia stemă
fibroelastic convergentă ocluzal;
simplă
c) fren lat cu inserţie joasă:.. care va imprima diastemei
un aspect divergent spre planul de.ocluzie. (fig.57)
asociată

Diastema
prin :fren, sept rt
\ falsă
:fibroelastic şi
îngroşare osoasă
,k:}

~A.

Fig.57 - Diastemă di\tergentă - C?I";C şi radţol~gic


Frenul labÎal lat şi de obicei jos inserat~ poate fi însoţit
de o fibromucoasă abundentă, situaţie în care ·aceasta,. inzestrată
cu o elasticitate foarte mare şi nefiind sensibilă remanierilor
osoase eruptive ale incisivilor centrali, menţine dinţii depărtaţi.
Uneori, în profunzimea osului este .se~alată existenţa unui
sept fibros median, ca„9 continuaŢe a fibromucoasei abundente
la· nivel osos profund. In această situaţie, radiologic. interincisiv,
în profunzimea osului maxilar pe linia mediană, apare o
imagine de,:f;ăs~. i:a~i9t~~p~ente paralele. .
î:ri.afara acestor elemente cauzale obiective, în literatura
de specialitate se mai face referire pentru d.iastema vera la o
' o "b· - · ·· itară de ti recesiv având uneori şi
'°Suportul realităţii clinice (Firu ) . . . ·
Spaţiu între incisivii centrali mai poate să apară şi din
alte cauze, consecinţa acestor cauze fiind denumită diaştrmj,
--~,-~u diast~n,.ă secundară (Pont, Deghaume, Kalvelis. Astfel,
dmst& secundară se poate întâlni ca şi „consecinţ4 a anomaliijQI
dentare de numir manifestate în zona fron~~ '!nodonţi~
sau bilaterală a incisivului laterâi suEenot poate genera o*
Fig.56-Diastemă cu la111ri peralekl ~ unui frâ\1 lat diastemă asinietrlcă. sau simetrică, prin erupţia di§ţantaî! ~;- li
!ncs>ut a ivQişivUor ceotraJL pozitie ~e &ţ tendinta să s~
135
134

----------------;;~r~
prodenţia de peste 20° - se scad 2 mm;
- · rotaţia cuprinsă între 0-45° - se scade 1 mm;
rotaţia de peste 45° - se scad 2 mm.
Examenul clinic pune în evidenţa mărimea (dimensiunile)
diastemei, aspectul simetric sau asimetrii:: al acesi:eia, ?xeîe ·
; ·: ~_:. incisivilor centrali care pot fi paralele, divergei1te sau convergr'::nte
către planul de oc1uzie, asocierea cu alte anomalii; eventual
Îi:·.,;i?:

cauza care a determinat-o. Privfră prin prisma tulburărilor


funcţionale, putem spune ca âiastema antrenează tulburări
ocluzale minore .(în diastemele mici, acestea pot lipsi), dar
afectează major funcţia fizionomică (de- altfel, aspectul fizionomic
este cel care trimite pacientul la tratament), însoţită adeseori şi
de tulburări ale fonaţiei.

1= ~IÂGNOSTIC DIFERENTiA~
Fig.58 -Diastemă datorată P~~(~~-: -,, .,, · x1sta mu tipie situaţii -în care, între incisivii centrali,
Bobo~, Rakosi, Jdnas,tg~:~~<4(; . , ... poate exista temporar sau permanent un spaţiu, care fosă nu
ca urmare ~r ,. .
_·, ului . .. ~rfo: reprezintă dia.stema primară· sau pe cea secundară. Astfel,
se
camnu au contact cu apexul 1nc1st;.. . - .._ .. . reiau pentru diastema adevărată, diagnosticul diferenţial face cu o
potentialul eruptiv in:tra;osos, presând-~~~ş1...-.-a_pel0:J.t'ile serie de entităţi clinice; cum ar fi:-
incisi~ilor ·centrali. vor înclina spre distal @rom.ele acestora, .~~ D~;;J.e -îiziologice, - acestea apar in condiţiile unei
determinând apariţia diastemei divergenta către planul de _ocluzi~. · · dezvo1tări armonioas~ ®PtitiWJJ1PR_._~Jj.._Jricepând cu
. . Dimensiunii mezio-clistală maximă·a--diastemertrebtlle ~ când arcadele den~:g&,ţJ1-,J§:, . Şf
"analizată şi evaluată foarte corect pentru dt"trâtameriful se va pregăteasyj. atât şawta 1 .rJ~i~~~~l J~ţ]lţi~
adresa acestei dimensiuni. -D~ aceea în situaţiile în care se _ :mJGQ.UţWfr? Q@laţă. Spaţi_ul dintre incisivii ce~ntrăli
asoci~ă şi prodenţia grupului incisiv sau··-f?tţţia -~;,ici·s~lor, temporari, mult" prea mare raportat la celelalte spaţieri,
pentru a obţine o dimensiune reală a diasţţf1?-~ tţebfite ~tza~ mai cu seamă când există şi asocierea unui fren anormal
o corectie având în vedere că planul de mânifestanradiasteme1 şi eventual inserat mai jos. pot ate"nţiona în legatură cu
eş~"'~~ ţmnsversal. 4s.ţfei, D.i!s~~~~,!~~r?~ - instalarea unei viitoare diasteme adevărate, chiar din
un algoritm--de--eorecţie pentru ,ciiverse-p~~~ţ1e1 ş1 - perioada dentiţiei temporare. (fig.59)
rotatiei, astfel pentru: . · _L• Dfastema tranzitorie de _~ e : ~J,L5_~r~.
~ prodenţia de 0:5° -- se scade 0,5 mm din valoarea P.§.ate:d:năî:fa'... oditl:w::~~s~ififOr:~~~rr~)'i
initială a diastemei~ Sl;!PeD,Q,Q. spaţm care d1spare treptat; pe masură ~e erup
pr~den~a de 5-10° - se scade 1 IlUJ_l; · incisivii laterali şi caninii. (fig.60)
prodenţia de 10-15° - se scad~ 1,5 mm~

136 137
î
i
,L! ~~p~!i:ţljl.~~ ~~ dJ~~Jnonna .ciento-a.lveola:ră cu spaţiere r1·
datorată micr~donµe~~. §~u...re,la;tfa,,1 (Chateau). \~i·-
fI Microdonţia abSQlută este caracterizată de o sumă incisivă
situată ca valoare sub 28 de mm (dinţi mici şi -maxilare
l
_!
l-I
iI
normale). Micrqdonţia relativă se referă la situaţia în
care dinţii sunţ mici în raport cu aspectul facial, respectiv
atunci. când..Sllllla·_.ncisivă·(Sl)-este mai mică·decât 1/3
din di~nfotrufb!Zigolfuitic osos _(dinţi normali şi maxilare
Fia .59 - Diasteroizareq fiziologicii a dentii:!ei tempo~~ cu cllastezna vem\
datorată unui sept fibros interentar care continuă ~.~~~ buzei superioare:
J
'l
·1
'
mai dezvolt~e) .. (ţig~62.)
-
;ff
ii. -~
t·'.-
.1]
I
. 'l,;J
.

.
Fig .62-SpaţÎ.eri interdentare în dizatmonia dentoalveolară. pnn niicrodonţie
\O'""
;: ~)
Lt·
i
I
·~"~·
:li ~ !!)>Spaţierile interdentare· ca rezultat ai dezvoltarii Ml
:-1
,; 1
·1 exagerate a arcadelor ~. ca urmare a unor factori
'l':"" ..

~; ;,

R-,rc
disfuncţionali. Această situaţie este direct legată de volu-
-11
~ mul (dimensiunile) şi funcţia linguală. Atât macroglow.,
1!
--,
cât şi deglutiţia· infantilă_-în anumite· condiţii, o anumită
poziţie şi motilitate linguală pot genera· spaţii exagerate
· interdentar.e, fără altă componentă generală, sau în
cadrul µnor sindroame genetice (sindromul Down), endo-
. crine (hipotiroidism). - ·
t~ Spaţierile după extracţia umor dinţi permanellflţi -
ni
situaţi relativ aproape de. zona incisivă - pot apare spaţii ·t -i
i;;~~.
interincisive, ca rezultat al ·migrărilor dentare.
~ ~Spaţierjle irezmDtate prin migrări ale dlinţlilorr nn bolile
,.,
parodontale - afectarea parodontală gravă "duce ·în timp,
Fig..61 Spaţieri în compresii.mea de ma.~ în majoritatea cazurilor. la apariţia spaţierilor între dinţi,
139
138

- - - - - - - - - - - - - - -.......-=-"""""""'··'"
rl
distribuite pe zona frontală sau .pe întreaga dentiţie. favorizează deplasarea dintelui, iar în zona de tracţiune pr_ocese
Aceste spaţieri ·se însoţesc' însă şi de alte· mod,ificări de apozitie osoasă, ceea ce dă un rezultat stabil deplasării. Într-
(fenomene de retracţie_ parQc.iontalăs mobilitate marcată a a diastemă adevatată., prin deplasarea dinţilor, ţesutul conjunctiv,
dinţilor interesaţi) sâţtgeraj-e,'· etc). · deşi se cornp~mă, practic aproape nu suferă nici o restructurare,
.,,..Spaţieriledatorate·unor obiceiurivi,~ioase:~~}r,t~rpoziţii nici măcar_ nu-şi pierde elasticitatea; de aceea, dupa încetarea .
b~t~rotrope între dinţi . - obiceiurile/.-vicloase de forţei, se produce recidiva ·
interpoziţie provoacă pe lîngă: ~pariţia. spaţiului1>e zona I Ca a.tare, tratamentul diastemei are ca obiective principaîe:
respectivă şi alte ·modificări cum ar fi malpoziţiile . ,.l a) î.ruţepărtarea cauzei - · care a ·determinat anomalia:
. ~~ia cu ~~e a_,lrenul~iJBf?~I,. ~~.!iJ?LQIDJJC_Qf}~sei
-,~•-:--
d~ntare, afectări ale ţesutului de susţinere, et~.(fig.63)
·.·:]
! _gmg1vaj_~, exc1zi.a ţes••w.Irn fibrQ,lmterradicular şi· uneori
·,,,.;·.:'
chiar porj:iunea frqntală a sutur:ii palatine {Kalvelis),
-:i'.2 extracţia dintelui supranumerar;
1:
);;,;·· b) îmbideca ortmJpgtjtji JI! sp~.L existeut - urmată
l în-final de contentia rezultatului obtinut.:;m,_,..,_,,.
~\
~ A •Raportat.~~~ a~o~ali_a esieV ~p~rt~n ~ă ~e :r~t~tă

I .
.
. cat rnw_ ~oamtt=; JQM rt! QP.UB,..trel_rm,..din tadacm11 e
incisi il . . ... fie . . ·. ayâr.14 în vedere distanÎâpecâre'

Fi.63 -Diastemă vera superioară şi spaţiere între incisivii ceiimili mferioi:î datorată
obiceiului vicios de int.eipoziţi.e a creionul.oi mtre clinti-cu.~eagrav~ a
ţesutmilor de susţinere .
~,
·-.ll.
-~
'r~î

:~
"'f:'!Ci
apexuriJia-ior vor · : e.plasate; ·Tratamentul tardiv este mai dificil,
dar posibil, trebuind adaptat densităţii osoase caracteristice vârstei.
Tra;tamentu1 diastemei se poate realiza cu·o gamă fQţ1.rte
.. ,rnJ.re de ao.a,r.~te ?rto~~~,
t~.,..cu_,tracµun1 .elastice şau,; metal~~- Indiferent de tipul de
<~, ~ e ) t~!t~'fPTai~'~;;~;~:
i~ aparatură însă, trebu~e eliminate efectele secundare 1n deplasarea
foHIBC. ~ TERAPEU~ -· . - ..... ~
ij'}
ji dintelui: vestibulariz.are,. palatinizare, rotaţie; din acest motiv se
Tratatmi!Eimastemei interirtc1sive pare relativ simplu) ·"'4
opeff~az..ă- su,~e int.lmsif;ate mir&, imediat după îndepărt~1rea
~-
~J
;,

presupunând apropierea ortodontică a dinfilor . d:fs:~ţa.ţi„ în .


I·-")~f'...; obstacolului. pentru a beneficia de osul maleabilizat în zona
.realitate este însă destul de co~plicat. DUi,cri.ltateă'-··constă în l.::;
interincisiva. Această maleabilizare osoasă este favorabilă închi-
faptul că, îndată ce încetează efectul :forţei a.ciivtf care produce ·i derii spaţiului, dar acţiunea trebuie realizată cu moderaţie, pentru
apropie.rea...dinţilor, apare.~ A~..asp~qjQW!,t. I a _p_utea fi indus şi· păstrat echilibrul între fenomenele de
de o anumită structură -morl'oiogică:--inserarea-·f0:~&joasă--0-a. resorbţie şi apoziţie osoasă.
·--;.
frenului labial, prezenţa unei papile hipertrofiate., ·Stit1.lia palatină ApaJatele se ~nstruiesc pe principiul acţiunii reciproce
-~J,~ i
·:. dilatată în partea ·frontală cu un sept fibros la nivelul ei. Spaţiul i
1
a forţe1or. In acest context 1 fiecare dinte serveşte ca punct de
i
interdentar nu este ocupat de un sept inter.dentar, ci de ţesut 1 aplic~re al forţei pentru deplasarea sa şi~ca· punci de sprijin aî
conjunctiv. Sub acţiunea aparatelor ortodonti~, în zona de i· forţei pentru deplasarea omologului său. Tn cazul unei diasteme
presiune au loc procese de resorbţie a peretelui alveolar, care asimetrice, trebuie prevăzut clin conceperea aparatului, ca forţa
7.
t---
140 141

------·----···· · - --~···=·---.-.,.-~-~~----"""' ~......,.,,,,,,,...,,,s.,..:.s=.::...,n5!""""''..,,.,.,,,..=.~·.J.""'"'*--.P·'"""'™'""'·'"""""""'·-=™=''"""""'.,._""'_"""""'""""""""":....:.=.-.==-=--~·=·-=-··=··-=--=···=·-·=·. . ~...------------~


să acţioneze cu preponderenţă asup~ dint~lui care tre~~ie ma~
muit deplasat, asigurându-i-se ce1mlalt dmte un spnJm ~ai
puternic, eventu~l o relativa s~lida~zare. ~u _-dintele -v~c~n.
Trebuie evitată m1şcarea de rotaţie a dmtelu1 in Jurul axulm sau -
în timpul deplasării (când acest lucru nu.e~te dopt). Ca soluţie_
la acest risc mai ales când se foloseşte tracţiunea, se poate plasa
a
punctul de ~plicare a forţei pe marginea mezială dintelui sau se
vor realiza puncte de aplicare atât vestibular cât şi_ palatinal. Fig.64- Reprezentarea: scliemati.că a principiului reciprocitaţii forţelor în ::

w-
,'

Un element fundamental într entul 4i::i;şwmei este· tratamentul diastemei şi diverse m.Qdalităţi.de ac~un.e (după Chateau)
re rezentat de de l cor oreală a d"- "for· · ces ucru superior poate fi un factor adjuvant, prin presiunile spre mezial
poate . fi rea
izat fie asigurând o 'ep asare în doi timpi (~ .pe care le exercită Îfi erupţie. .
Rrimu1_ţim se reali .. . w .. • ~- · :· !n „cel
.: .,;.~ ,_- __ · , . V

de-al~ e -d 1asarea me:z1ala _a ră:dă: ro~.f\IT;anan~ ... DIASTEMA PREMOLARA -


pe poz1ţ1a nou o tmută , e ap 1cat( activrr ·ca! mai -~I
aproape de colet sau pe o suprafaţă cât ttr~=m.rJ a-~nte,m._ _ ,~1 Noţiunea de diastemă este aşa cuni
am precizat şi la
~ritor · · ma --r~ci . . · '(Jer.-,l-"U mele, ~] începutul capitolului descrisă şi' acceptată de majoritatea
d e ~ . se impune O atenţionar.e ·;;l1 autorilor, ca definind· spaţiul ·_existent între incisîVÎi centrali, -
Jf.J']111i. li ·a e inelele de CQl.ll;iu • · ., _ -,~ superiori şi /sau inferiori. Exj.stă însă spaţieri similare şi între
ris;;ul, ca, datorîtă cdtiji("'·'"' •.m iîti.tr~rtiilunece ~1 regiunea latei:ală, denumite în iîteratură cu termenul ~e tremă.
şi să pătrundă în par<Jdonţiu, avănd dr:eţifeiiil4'iii.in/fă-·1Pf!Dilitatea, "'"'I Pentru -o situaţie particulară de - acest ge~ în zona
şi chiar pierderea (avulA""ia) dinţilor. · -Pror,.~/trt'ft.W'ftSl!<.:i"!!~lej. ,+..l laterală, am considerat mai potrivit şi corect -tot termenul de
patologi.ce pot evolua -chiar până la fenomene ~ .osteo7!11elita.: ~ i diastemă, cu precizaţ"ea topografică, respectiv~aj!
De aceea, întotdeauruz, _e incisivi se a li ·"" · -_ .e . _ Zice <-1i i sau chiar dia.steglă 12wm0Ja De altfel Kalvelis consideră că şi
di~-flii.W~ · r ,g~ mezia[e, c~r.!~!::'l'-~~.,.,:~.,·t1-. .!l ,,tremele sunt tot diastelll,e cg alte localizări". _
bulare, nrciclie""t:-uri, -tt,ouşoare onzontaTe sa1:1 w~rt1c,q~. ,.:ombma-. ,I . JJjastemuremolară ·este_îp f2:J?! un seaţiu existentJatr~
ţie de tubuşor _o~izontal pentru _un arc parţial de_ g~ic:a! pe _1 remolarii inferiori, într-o ·dentiţi~ completă; Af~J.i!lt.~US
curbura arcadei ,fi tubuşoare vertwale pentru arcul de mch1dere . ::. clinică este . ta ecât cea secundară extractiei molarilor de 6
ele.), pe ca~.tJ,,7ează ult,:Ji.Ol/'}rl~~a '1Wt~-(~g.64)
1
.- -~ ani - cfescnsl de Hunter mea dm -fJ 1? dan:a:' după"'ciîmse
;-fşâ cum· am mai prec1zat, diastema -este o anomah~. --- ştie, prin distâJiarea prem_o_lai;iţor _- în special a premolarului
extrem de recidivantă; riscul recidivei în tratamentul diasteme1 __j secund - apar spaţieri" între premolari. Dia.stema premolară se
d ... ] d·····--r-.-~ffiiirâtutî~î câfftr'§".!'a"l'f''îtm.mffl't~e'~ ·-- . .....
~!e ac:!t~ es:em;:;s~r, -c11rai- ··ş1 ·-,a· copn:-·un, intervârcre. .6~8 ~I caracterizează prin existenţa unui spaţiu între premolari- la nivel
coronar-şi radicular, cu inărirea acestei distanţe între apexurile
r~
f
-
i-i.i
~

săptămâni de stabilizare, timp în ca~e se_poate folosi eventual şi ~ celor doi prţmolari şi
a unghiului dintre aqeştia,
o ligatura în 8" din sârma moale. La adult, este_ nec~ar~ o ~ Discutată mult _sub aspect etiopatogenic, -anomalia se '1'-<i! I
perioada _mai lungă de contenţie sau uneori contenţ1e art1fic1ală .'./
prezintă înti--uncomplex de simpt~me. cel~ mai' multe
:','

permanentă şi menţine~ea su? observaţie, 1~ păstr~rea ·· ~


aparţinând grupei anomaliilor dentare izolate. În centrul
rezt1ltatului postterapeuttc, ex1stenţa molarului de mmt~
142 143

.'.
Jl
. -- ___________ ni
,.................... .
acestora se află premolan,il _II inferior, ce prezintă anomalii Tabeh.il I:
tipice topografice şi ·morfologice' ~e pot apărea chiar sub . !Caz nr. I 1 ·1 I 3
forme extreme (distopoziţia, mezioînclinarea, curbarea vârfului
Nume Z.M. I !
Vârstă 16 ani i I
.rădăcinii spre mezial, rotaţia). Elementele de~tare de patologie Sex ·c -·'.-----l

ortodontl~ă prezente la nivelul premolarului II .inferior pot fi ' ··7·. --~'


· I. Localizare: fof ; i
-considerate semne ale unui potenţial, dentar neobişnuit şi II. Situatie clinică: I

,-,
' i
neexplicat de distalizare, rotaţi~ şi înclinaţie a acestuia;(fig.65) :.. valoarea diastemei * - coronar (rom)
- anexian (mm)
..
I
I I
I

-PM2 - incl1:1s X !
-empt -nonnal
-erupţie întârziată
'V
.-;.

-evolulie întâr.dată X
- distopozi\iţ: V
I\.

- mczioînclinaţie · X
- curbarea vârfului rcidăcinii "spi-e mc7.i~1l · X

-PM1 - rotati.e .....


V

- mezioîncliaatie I
1

- M2 temp.
Fig.65 - Diastem.ă premolara inferioară cu :rnodin.,ci'-tfii'
premolarului II .(distopozi.ţie. mez.ioînclinaie,: ® ~ -
· - persistent pe arcadă
- rcincJuzie ·
X
X l
mezi.al) ~ rimlfa-.a parţială X

Diastema premolară este puţin desen.să ·în· l_iteratură. - Ml temp. -absent .,V.
PersoQ.al am_ găsit referire dţspre subiectul în discuţie într-un - nersistent oe amadă -
_singur articol, în care sunt prezentate ·cinci~•,c.ffl;l;i.,c,:,~ am - modificări ale arcadei - curba Spee accentuată
- arcul alveolar îngustat transversal la nivelul M2 temp
întalnit un singur câ.z de ~iastemă preiiiofâră-bUăteriilă cu o - arcul alveolar concav vertical la nivelui M2 temo · X
f,
'
•:
.
simptomatologie evidentă. - - alte semne asociate
Pentru descrierea şi prezentarea corectă-· -a·. acestei - diast.ema superioară (intre incisivii centrali) V
~i î\..

anomalii am considerat necesară ·evaluarea di~~e.ttrei prin - spaţiere grup frontal superior" V
,"\..

:1" măsurarea acesteia coronar şi radicular şi prin aspectele clinice - înghesuiri front.:'lle inferioare X
L,l . ale. :c.elor:___doi~,p.mmoJM.i.-~Jl}....4W~PrjJHtJ.~J!P~.. ~~
,_ anomalii de poziţie ale altor dinti 13
- anomalii de erup\ie ale altor dinţi 13
modjficănlor de arcadă ·de la acest- -nivel. --Ga---~i,.alt-e:-~e 1..persistenţa caninilor temporari 53
asociate, ca în tabelul I. · - a~enez.ia molarilor de minte 18,38,48
- tratament ortodontic fo antecedente -
-tratament stomatologic î:n antecedente cxtmctii

~~ \
* aprecierile s-au _efe,ctuat pe . model
brtonantomou:ramă
Şl
j
:l
.,... i
144 145

i. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _......._ _ _ _ _..,;,iiili
..,,....=-~====·-=-·=··---~ .. -·- .......... .
;~-·----····· --········· -·
lililâa,_ _ _ _ _.......,_ _ _ _
Analizând datele din literatură şi pe cele din tabel §~ a5 a,zestea ar explica p~ de o parte curbarea vârfului
putem_ aprecia __cât_eva coordonate· if!1portante ~ rădăcinii premolarului 1l spre mezia1 ca. o consecinţă a
acestei anomalu, ş1 anume: -· · traiectoriei de erupţie descrise pe un arc concav spre. mezial,
/) - 1 o ~ ~ ·
c!,,J ă· · dar pe de altă parte avem dimensiunea mai mare a spaţiului la
~~~andibuJ~· _nivelul ape,cului, ca şi înclinarea pre.molarului 11. Diastema
modlficări tipice .mo,rfologi~e¼, tppografi~t. şi de astfel instalatij. corespunde ca.valoare coronară (aproximativ 2-
.,deZ.'L.-Qlt,a.~ ~ I ; 2,5 mm) spaţiului fiziolog~c de rezervă (leewey spate) rezultat
ap~p~{!.!.L e anomalii izolate; din difen::nţa de: mări:me între coroanele molarilor n temporari
apariţia ei exclusiv la sexu -·, · - nu este însă· şi prem9Iarilor H; - în mod nonnal spaţiul liber permite
surprinzătoare; şi alte anomalu· ale premolarilor rnezia1iza:rea_ inolarilor de 6 . ani dopă pi~rdere molarilor li
inferiori, inclu~iv anodonţia, se întâlnesc cu tempqrari şi:~nţpţia·premo1arilqr II._
precădere la sexul feminin. · . d):O< .. -. - _ - · · . _ •- · sa mezializării fiziolo1rice
a ~olarilo!..Jie .Q. ;iui. Posibilele .cauze logice ale ocării
ETl!OIPATOGENllE molarului sunt: · .
Dacă despre modul· de apariţie !1---~XBlttm:tr de poziţie. 4 ~ po~ţia mqdificată 'şi tendinţa de deplasare spre distal a
ale premolarilor I.I sub aspectul erupţiilor v1Ctoăs'e, ·a1 rotaţiilor premolarului II; .
sau incluziilor există suficiente expffcaţii, despre distema ~-:-- absenţa stimulului de mezializare fiziologică a molarului
premolară se ştie foarte puţin. În pJus, nufi'J:lffl}~~dfîs ·ae "ăstfel I ca şi
de cazuri pune sub semnul întrebării relevanţa lor. . 3- ,,blocarea" ocluzală a molarului .1 în relaţii de· clasa _I salt
Geneza complexă a modificărilor„dentare-.t.fe--poiiţie--este ~e antagonism singular. .
dependentă de influenţe ţreditare., constituţionale,_ anatomi_ce, ::i e) Plasarea diastemei prern(?lare la capătul şirului dinţilor
mecanice, funcţionale şi de ritmul de creştere. ··1 temporari poate fi privită şi din punct de vedere -filogenetic,
a) o p~imă explicaţie a· ~~Jll\t·a~Wo.JJ$w·:r~w.l!! ';! Această zonă esţe un punct de cotitură în dezvoltarea
,,_~_!}!J,:;M_~""~"~~x~~ dEJ.Jgr..JLe.QQÎjTIUÎt d~iza@, Fqţ3+itt S,! .,.! filogenetică, unde coordonarea impulsurilor de creştere este
înclinare a premolarului doi,. - e cauze; Sutton a prezentat : deficitară. De aceea, în această zonă, ca şi în cea a molarului de
Îtn exemplucte distatizare a unui premolar ii care a migrş_t în . . ;j minte (situat la capătul şirului' dinţilor permanenţi), sunt
decurs de 11 ani cu 6 mm spre distal Este deci aceasta o 1 frecvente anomaliile dentare~ în special cele ~e poziţie. ln acest «!!=-·'!!I
:··

modificare de poziţie- a premolarului n realizată contrar· · --1 context se explică şi semnele de întârziere în evoluţia
principiului .mi&3".ării . ~ J . Z i o l o ~ ~ ~ ~ ~ ~. . . :_.: . . -j ... · premo1aru1ui II.
b) Ca et101og1e este lJl~,fl!Dlffllt-a··farma.rea·-maţtanie J' . ·l f) O altă explicaţie a diastemei premolare este legată de
-~~~~~~~1bţei m,s~ia~r,pglşrultJi ?Si 6 WJi.J.ufsi?r.
gţ,~tl;LJ.U,,m.YgW::~-1-. ~~-
i~ ereditate, <leoarece anomalia. a fost decsnsă la două gemene la
care situaţiile clinice au fost aproape identice. În plus, literatui:-a
c) O altă explicaţie ~ apariţiei şi menţinerii diasten:iei J de specialitate consideră că, chiar şi o modificare dentară de.
premolare poate fi legată şi de.osul comgacţ djp iurnJ Mrn:il. j poziţie unică depinde în principal de factorul ereditar şi nu· de
rn~1t.t@.~~sa~~~.JL~':!.Qfu1 osos. mez1a1 de mola~ ~ ~ factorii de mediu sau hazard.
146, . j 147
.I
i.. ----------------~; -~
,,.,..
CARACTERISTICI
@ Diastema premolară este recunoscută îrin prezenta mai
Capitolul VII
TRANSPOZIŢI..;\ DENTARĂ
u
multor simQ!_oJ.!J.t!iQice morf.2L~se.Ji,.t,QC9~c~ (vezi
tabelul I). .
• Ca semne timpurii care preyeştesc instalarea.ei, sunt de
menţionat: prelungirea intervalului de lipsă adin_te1ui pe
.
DEFINITIE~ TERMINOLOGIE. FRECVJEN'f, Ă
.

Transpoziţia dentară este a.nqinalia dentară de erupţie şi


arcadă în zona premolarului II, sei:nne de: întâ.~iere în poziţie care presupune inversarea lo~lui pe arcadă a doi dinţi
dezvoltarea premoiarului. li, •persistenţa. molarului II învecinaţi. În ~ şcolilor franceză şi r?mânească, face pai.-te
temporar şi lipsa mezializării molarului ţ. . din grupa anomaliilor ·dentare izo¼,te. In şcoala americană.,
! •:
' . e Trebuie făcut" diagnosticul diferenţial .cu.~:n_odanpa de 0 transpoziţia se p~ate re~i în· clasa I, ·ca element singular sau
ill ~ţ . :eremolar IL sau .~J.¼... in~llRi~ -J.ui. ·PQ;_ij>:jwfi,'ijfill,i în oricare alţă clasă, atunci când se .asociază altor anomalii.
p.!!2,lo~ (fibromatozagingival~ 111m0tj~ ehifl:~!.1-:ri-}. · . ....,... Este o anomalie rară, care se· întâlneşte se pare dru!r._jn dentiţia
„ Nu trebuie luate măsuri terapeutice dacl nu..e:,dstă permanentă Dintele cel mai interesat ·ţn ·fenomenul tr~spoz.iµci
modificări ale ocluziei sau .alte -~~;;şatqto·gice. este @ ' ~ , care îşi poate schimba locul fie cu incisivu!
Nu este n~cesară închiderea ortodcmtlca;a. breşei dintre
cei doi premolari. Oricum, tratamenţttl orto-d.ontic s-i
realizat cu dificultate. .
_lateral, ::~r;:::i:~~u t~!ietJ~~~în 2~05 pe un
lot mic de pacienţi, cu transpoziţie de canin, _trataţi ortodontic,
0 În ceea ce priveşte profilaxia, trehuie ,a,vµte.î~. vedere· respectiv 34 de pacien~ au arătat următoarele: .
nişele de retenţie pentru a:limtmte~a'r'"'Ca·"·u ") transpoziţi:1-. se regăseşte într-o proporţi~ mai mare la
consecinţă a modificărilor dentare de poziţie. , genul femmm (raport de 4/Ş); Plunkett ş1 colab. (1998)
o Studierea complexului d~ sirrtp.te>l)l-e;pre~tat poate fi dau un raport de 2/3 .Aceasta poate fi însă o observaţie
benefică în dfagriosth:ul:-·:.şk: ţ~f~p}ii.t::{)jţ_Q(J9ijţică (de relativă, av~nd în vedere adresabilitatea. mai mare a
exernpl~ în distâ1izareapte~olârului II); _>. sexului feminin la tratament;
'b1 majoritatea transpoziţiilor au fost la maxilarul superior
(97,66%), implicând mai .frecvent canimil şi premolarul
I {82,3%) decât c~~şi incisi':11 _lateral {17,65%).
(fig.66) . re -r--n
~
.. :.

~~~:8~~---~~~_,.~"------I~~~-
M,_ ..- ••- ~ - - - ..-1111 . . . .
\
~.,.
!-} :
.. .:-

-~

Fig.66 -transpoziţie i11completă


-~ bilaterală superioară C/PM I

~:\\
1--~ 149
'···A
-.t:.i
d3:-cii s-a pi,erduţ _~~:r:ti~~l temporar. înaintea .e11,1_pţi'?LP.!111w.!ui
·. •- pf~~l_ar:. Premolarul I, care precede în timp erupţia caninului
pe~ent, _în virtutea tendinţei de mezia1izare a dinţilo.r~ ţ'!:e_9.e
pe stţ_q _ ~~! . Perili~nt_ şi:" ~pe Jn breşa lăs~tă de pîerderea
pfeco~. :~ ~B.!]imµu(ţe~P.QXM· tnterior, ·caninui ·permâne?-t va
erilpe:.pe··Iocul.lăsat liber de pierderea molarului I temporar,·
. -4~'pe'locul.p_r~m0.lfilill~i.!: . . ·-· ·- ·
_ O altă explicaţie cu caracter. etiopatogenic, dovedită
radiologic, este inversarealocului de formare a mugurilor.intraosos,
când încă-din aceasta. fază se poate preconiza. o transpoziţie. ~~
...~~~.............
...
. Fig.67 Transpcziţie partia1a canin/.inc.illiv lateral. ~QÎ~~. 'tt
ASPECTE CLINICE .
e,)- În transpoziţiile de la· mandibulă, ~~J~;"··~- .'înibă Transpoziţia dentară îmbracă 2 fonne clinic~: transpoziţia
invariabil locul cu incisivul lateral. (fig~6·· ;, t. .,... , l completă sau tptală şi transpoziţia inc~u:itpletă:s~u parţială.
~)- majoritatea transpoziţiilor au fost. ·umla . ·e·<&&,24%)· - Transpozi.,tia completi·,presupune inversarea totală a
şi e,_artiale (96,67%), cu localizare-· p ~ o ~ pe, .2 dinţi vecini şi alinierţa aeestora în curbura normală· a, arcadei.
parte!!,§ţaQgj (63,33%). ' Când inversiunea este,.între canin şi pruil;ul.premolar, pot apare
Transpoziţia dentară se mai .mtâln~m ·.$''fă _ftlvelttl tulburări 0chiiiale de upul'ooiiîactelor prem.atuţe, generate de
incisivului central, care işi schimbă iorul cu ip:eies:ivut: 'iatera:1,. · cuspidul palai:inal al premolaru.lui. pţezent pe locul canit?-ului
fosă cu mult mai rar decât transpoziţia ae-câiîiir.'.... "''"'""'-·--.---,-··· {~g.68) .

ETIOPA'fOGENR
Dintele cel mai afectat de transpozijie.fimtLcaninul, în. .,,.··1
sp~cial cel superior, există o legătură întaj profunzintea'formării -i
mugurelui acestuia în os) comparati~ cu a· vecµµJ9J, ~ţ.t.Q.ându-se · .l
deasupra mugurelui incisivului latera.1 şi ~ pr.i:m!ihri· pr.e.molar. . "'I
,,;: Pen!1:1 producerea transpoziţiei con~~ai multi .:factori: . :.j
-#\-poziţia. mtmoso~ ~--şermenilor dentaţ1~1erderea pţeooce· a I
~umi de lap±e·~ono:togia-:delltară-"~=- · ···:ţm~·-........-~
d~in'"' :. 'i~cisiv lat~~i)se pţocfu~~~i#.:~!!!iifimiei: . i li"' I
~
i:"·Î
L;cisivCt1tii"lâferaf"s-a· pierdut precoce canmul t ~ v u l . . -Î y
lateral p~~ane~ _· erupe astfe~. ~-~~etil~~~~ ~. ~~n~~. l~.
~e~p_o~aţ_, 1ar ~~J_p.M!J.~~-
mc1S1vul centJ:al, tl'nnspoZlţl:socamn '---
e
pre
·\I· ~ ;,. • ,....1 ~ _ -
, .. 'J'l'Oduce j_ Fig.68 T ~ t o ~ ~emo1ari SUperior sUlnga
151
.
!

.f

~: Fig ~ transpoziţie mcompleta C/JL superior stânga la scurt timp dupa extrac\ia
caninului temporar ·

:~.. ' . Transpoziţia incompletă mai poate imbrăca şi aspecte


tJ; ;
particulare, atipice, inversarea interesând numai coroanele sau
'
'i numai rădăcinile. Transpoziţia cor<?n~ră este. evidenţiată prin
i moclificâ.rea ordinii coroanelor dentare în aliniamentul arcadei,
tJ i
în timp ce transpoziţia radiculară nu este evidentă intr~,oral,
'i. ordinea coronară fiind respectată (este· vizibilă doar radiologic).
L· ·•
....Ji
!t Transpozitia dentară· este o anomalie foarte evidentă
:
' · clinic şi uşor de diagnosticat. Examenul radiologic completează
:1 tabloul clinic şi arată inyersarea . dentară completă în cazul
~ transpoziţiei totale; ·suprapunerea dinţilor sau inversarea
rădăcinilor în transpoziţia P8:!11ală..
Fig.69 ~ transpoziţie compl.etă~cifl\if 'iî~âdă . _ a
. -~ur-ae~g(f··_•····":""'"':'.·""":~· --_.,.-.:-,,_.,,,,,~,c~. ···.· .
ASPECTI.: TERAPEUTICE _
-în cazui transpozitiel_,ca~:=liwTsivl:âEi&~ste Obiectivele terapeutice se diferenţiază în funcţie ele
' :
tulburări sunt de natura :fizi~nomică, datorîti pre~nîiif-u.lui fonna clinică _a transpoziţiei.
\;;;; \ . pe locul incisivului lateral,· caninul fiind mai yolfili\i]if.fsl:~ " In transpoziţia completă
i incisivul lateral şi cu o altă morfologie. (fig.69} . ··· . . canin - incisiv lateral - obiectivele t~rapeutice vor viza
~ !•
1 Transpoziţia . incompletă .. se caractei-Tueazii" · pifri intervenţii ·fie asupra caninului (şlefuiri modelante ale
pr.ezenţa.....celo.t.. 2 „d.iuţ.i,..situ · . . ~ · · ._ . >~:.. · · · · cuspidului caninulu~ în şedinţ~ succesive. _?meloplastia
arcadei trecând···printre··ei.-Mai--rar;---unu~e~-a· modelantă a caninului), . fie asupra incisivului lateral
arcadei, iar celalalt este= situat ectopic, v~§?~'.Ifi (cosmetizare prin adţţie), fie la nivelul amândurora;
...... plasarea ectopică sau entopică a unuia d4ltt.e ...eî,~Jij?Jt~~~e.
~li~ice şi fu~cţionale ~e ectopiei den~e•. iar .m _.:~~~~1
hma normala a arcadei dentare trece pnntre ei, - ~ .... ,.. ,.. ,.,:te
J:~ canin - premolar I - se efectuează şlefuir.i selective în
şedinţe repetate ale cuspidului palatinal al premoJam1ui
(când acesta este prea proeminent· şi creează blocaje
ocluzo-articulare. (fig. 70) ocluzale) urmate,· de obicei:, de pansamentul plăgii
152 153

iiiiillii---------------------·--·~···
I
.I

pentru desensibiHzare. Rea1izar~a morfologiei caninului


ca premolar nu este necesară, pentru. Că, aspectul . :::" · BI:BLIOGRAFIE SELECTIVĂ
vestibular al celor doi dinti implicaţi ţste asemănător. · ....

Dacă modificările estetice sunt aproape insesizabile, fie ·1. )Ackenn·an~ LL;.tPifoffit, w. R. - Soft tissue limitations in
natural, fie cu ajutorul progresului materialelor compozite, ·ifrJh<id~11ticfş> #'e~tP?ent plcirlning ~ Ang1e . Orthod.,
pentru acest tip de transpoziţie., respectiv transpoziţia · 1997 67 3:27'.'36· ;
. . . . . :t •. , ..... · . . . . . :,. ·::: . .: . . •
completă, o problemă rămâne cea funţională, legată de. 2. · ~l~~~f. A]garra C., Berini o,~ztes L., Gay-Escada C. -
posibilitatea dinţilor ce şi:-au inversat poziţiile, de a face ·.. ,' Ţrarisri.)igt~ţion .· of: mandibular camines; report of six
faţă noilor solicitări în timpul
Inversiunea afectează_ mai puţin ca.tll;U~ :afilfcl -l!iupus
·exercităr:ţi fu.neţiitor.
,I : . r:;~flt:i~~{fj:;;_.: ;~~~he<-titerature, _.Quintes.seilce Int.
unor solicitări inferioare poziţiei sale uonnatw~j·::este . 3, Baume, JL_ ·-:- P.iry;~ţţ1fqgi,t:r;tl tooth migrativn and its

0
un handicap funcţional pentru. incisi.vo1.tat~~-'-~o-
1and 1, obligaţi să preia sarcinile şi r-0lur-ile.
ln t:ranspoziţia 0111.compl~tji - atitY..dm:§.ţ-··
~•i
·· · ·: ...~ste
...
·' . .,efgnificâiicefor the .ikveloj,ment of qcchLtion - j. Dent.
: Ites, 1950, 79. 123~132; · ·. - .
4. Baumţ{_ tL.. ~ -?he Stnicture of The Hpithelial
dictată de raportul apexurilor celor 2 di~'ţi}~~f, .·-.~·!,~!esul . Attac}J(jri_J,_effiRe,l!ţa!_~ad. by.Phiise Contrast Migroscopy
transpoziţiei. Se va alege ca solutie tera.p~UU _. ·- :.l.luîl:J-ceea .~l Periodont'. l95T.24 :99-105·
·-:: ; ·. . - .. ,; . , .. • ... ;._;· .2_ • . __ ::a -· . ;, •
care va asigura deplasarea dentară C®·' @t ·~i,1ţtf~ţia 5. ·Beck_er~ ~i/<;ljaushµ· Stella - .Dental age in maxillary
cerută de dinte. În acest sens, transpoi;iţia --în.c~t~~~e fi .-canine eciâpiâ. - Amei. "J. Orthodont. & Dento-fadal
dirijată terapeutic fie spre ordinea···· :ttt>l.îtrâ'ffi::5~~~. ·fi Orthop., 2000,- i6, 32-41;
transformată în transpoziţie completă. 6: Becker, A, Chaushu Stella - lmpacted hwisors and
Astăzi nici măcar transpoziţia incompletă incisiv central - Cmpid;; - PCSO Bulletin, 2004, 25, 51-56;
incisiv lateral, tqmsformată în complţţă,J_ TJ,U mţi._-.riflf_ţă prea 'I:·
~,1 7_ Becker, P .. - Human genetic ei11 kurzes Handhuch in 5
mari probleme estetice şi funcţiona1e, avâncl ~n vedere io'~
Bade11 - Georg Thieme, Stuttgart, 1964; ·
i
posibilîtă:tile actuale de remodelare a incisivului lateral prin I 8. Becks, H. - Hormonal control of skeletal grawth and
-I
tehnici adezive şi a incisivului central p.rin striN>ing. .~l tooth eroption - Acad. Rev. Calif. Acrul Periodont,
i
~t 1957, 5, 15.:44; _ .
I
l 9. Benagiano, A. :- Semiologia e diagni;si ortodontice -
_ _ _ _ _ _ _ _ _ ,._.,....,.';f,~~~~~"""'-;~.....,--!i,;:i,•·;;y;,1r:;,;:.,·~a,:.._-, __ ., ____"~~
-· ~--·· ........ .
E.M.M., Roma, 1964, 27-50; .
4
10. Biedennann, W_ :- Etioloy and treatmen_t of tooth
ankyloses-Amer. J. Ortbodont., 1962, 48, 9, 670 -684;
l 1. Bjork, A. - Cranial hase development - Amer. J_
Orthodont, 1955, 41, 198-225; . .
12. Boboc, Gh. -· Anomaliile dentomaxilare - Ed. Med.,
Bucureşti, 1971, 39~51;

155
26. C9câr1ă, Elvira - Ortodonţie - Ed. l uliu Haţeganu, 2000~
13. Bolender, C., Frank, RM . ., Meyer, P. - F,tude 27. C1e, Paris, 1964; .
paleopathologique de 265 crânes de momies egyptiennes 28. Cohen, M. - Pediatric Dentistry ~ C.V.i'vfosbv &
- Rev. franc~ Odonto-stomat.~ 1964, 6, 951-960; Co., Washington, 1961; ··
14." Bouysson, M., Lepp, F.H., Zeross, C. - Resorptions 29. Crawford, L. - Faur impacted Permanent Caniues: an
dent.aires et biologie ois.euse ~ Ed. Sciences et Lettres, umL\7.-tal case - Angle Orthodont., 2000, 70, 484-489;
· Liege, 1965, 142-160, 188, 245-251; 30. Dahlberg•. A. - Paramolai: Tubercul (Bofl~J - A:nei. .!. _
15. Brabant, H. - Ankylose dentaire - Rev, Odont., 1947, Phys. Anthropol., 1945. 3, 83;
363-364· . 31. Dechaume, M. - Preci.t.j de Si.omatologie - Masson et ci~,
16. Brabant: H: - /,a retention secondaire des molaires de _Paris, 1959;
lait - L'Orthod. Fr., 1948, 231; 32. Dechaume,M. ~ Precis de Stomatologie - Masson et Ci",
17. Brabant, H., Klees, L., Werelds, R.J. - Anomalie.\· Paris, 1967; ·
.;,mtilatoires et tume1u.~ des dents h,Jmţ.ri_nes - JuHen 33. Diaconescu, M., Sava, Olga - Cu privire lafi·enectomia
Prelat Paris, 1958; . · in ortodonţie - Stomatologia, 1966,-l , 39-5 O;
18. Bratu: Elisabeta, Grivu, O., Voinea, _Cori~ - _Encpţia . 34. Eschler, J. - Die mwdmlare Wirkungsweise de.a;
dentară normală şi patologică · - roi: 11e1icon, Andresen - Heup1schen Apparates Oester -.Z Stomatol,
;I Timişoara. i 996; · . 1952, 49-79;
35. Eschler, J. -- Electrophysicologische und pathologt.w:he
~l
't
19. Brenchley, Z., Oliver, R.G. ,. Mor.phµJp,gy nfI/llt~rior
. teeth associated with displaced cantnes - Brit. J. Unter$Uch1111gen des Kausystems - Dtsch.Zahnarzt IZ.,
. 'I
fi Orthodont., 1997, 24, 41-45; __ ..,
-·--~--·..,:_____ . 1955, 21, 83;-
20. Brezniak, N., Meidan, Z., Lieberman, M. - Orthodontic 36. Ferguson, J.W., Parvizi, F. - Enq:;tion <[/palatal canines
positioning of an impacţed suprarmmerary tooth: report .following surgical exposi,re: a review qf outcomes in a
of a case - Quintessence lntemational, 1999-? 21,•.-.4; series qf cono;ecutively treated case.:;- - Brit. J.
21. Broadbent, B.H. - 1neface ciftlie-'iiormăl7:1ifliJ: Angle Orthodont. 1997. 24, 203-207;
Orthodont., 1937, 7, 183-199; . 37. Ferrario„ V.F., Sforza, C., Miani, A. jr., îaJtagiia., Gm. ~
22. Camilleri, S., Scerri:1 Erika - Transmigration ofMandibular The use oflinear and angular mea.mrements of rnaxillo-
~-~ ,.
Canines - A Review of the Literature and a Reporl of mandihular antera-posterior dis·crepancie.. - - Clin
. Five Cave...· - Angle Orthodont., 2003, 73: 753-762; Orthod. Res., 1999, 2, 34-41; ·
. 23. Cau:hepe, 1.,.Jlieux,.J•..,&Qig.,.!...-. WliiliJl.,Ş_Lfll!lJ.<l!/!JlJPJ!..:_ . . . . . .,.,,.... 38. Ferrario„ V.P., Sforza, C.• Poggio, C.E., Schm1tz, J.H. ~
Rev. Stornat., Paris. 1956, ~7-60, -500-511; · -· Facial volume change:,· during normal human growth
24. Cemochova, P., Kanovska, K., Krupa, P. ..: Morphology and deV(!pment- Anat. Rev., 1998, 250, 480-487;
and Position ·of the Root Apex in_ lmpr;tcted Marillary 39. Finn, S. - Clinica/ Pedodtmtics - , \IV.B.Saunders & Co,
Phi1ade1phia-Londra, 1963;
Ca,#nes --Scripta Medi~, BRNO, 2?03, 76, _9-20; 111
40. Firu, P. - Stomatologie infantilă ... Ed. Didactică ş1
25. Chateau, M. -Orthoped1e dento-fac1ale „ Masson et C •
pedagogică, Bucureşti, 1983;
Paris, 1975;
157
156
4 L Firu, P. si colab. - Indicaţia extracţiilor dentare in 56. Held; A. J: - Structure microscopique de /"organ
tratamentul anomaliilor dentâ-maxilare - Stomatologia, dentaire - Massoi Paris, 1947;
Bucureşti, 1967, 6, 531; 57. Hotz, P.R. - Guidance of eniptiun versus serial
42. Fim, P. - Stomatologia irifantilă - Ed.Pedagogica, extraction -Amer. J. Orthodont., 1970, 1, 58;
Bucuresti, 1967; 58. Ionescu, Ecaterina -Anomaliile dentare de număr - Ed.
43. Fischer-Brandies, H., Stahl, A.N.F. 'J'ecnica Cerma, Bucm:eşti, 2000;
ortodontica - Masson, Paris-Barcelona, 1991; -S9. Ionescu, Ecaterina - Particularităti clinice ale incluziei
44. GaHoway, 1., Stirrups, D.R. - 1'he ~ffect qf age at dentare: transmigraţia dentcn:ă· _, prezentare 3 cazuri
diagnâsis on the complexity and outcome of treatment clinice- Medicina Stomatologică, 2004, vol.8, nr. 6, 54-58;
<!/ palatally ectopic canines - Brit. J. Orthodont., · 16, 60. lonescu., Ecaterina - Anomalfile dentare de mtmăr - Ed.
1997, 259-263; i · ·f Cef01a.. BU<;:ureşti,_ 2000, 65-69, -116-1 i 9;
45. Gavel, V., Dennaut, L. - 1'he Fffec;t rJj Ch'tmges in i ·:j 61. _lones~u, Ecaterina, · Popoviciu, Olivia, Popescu,
'J'(xJth Position <Jj lfnempted Cani-nes ofi-Ct:pliâ:lrJgrams '.:1 Manuela, Duduca, loana, Milicescu, Viorica - J>tastema
- Eur. J. Orthodonţ 2003, 25, 49-56; .. \ _ laterală- Medicina Stomatologică, 2001, 5, 5, 75-79;
46. Ghitescu, Iulia - Reincluzia de molar tempiitar - 1 ;j ·. 62. Ito, H., Okimoto, _K., Mizumori, T., Terada, Y. -_ A
Stornat., Bucureşti, 1966; . i/ · clinical ·study <?f relationship betweeri occlusal
47. Gănuţă, N. - Chirurgie oro-maxila-faciâ,lă - Ed. ..;! curvature and t.'ranio-mandibular disorder.î - lnt. J.
Naţional, Bucureşti, 1998, 307-314; · · ·· ·*; P~osthodotit, 1997, 1O: 78-82; .
48. G1ăvan. Florica, Jianu, . Rodica - Ortcxltmţie _- Ed.· 1
·1 . 63. lzard~ G. -· Orihodontie - Masson et C11:., Paris, 1950;
Mirton, 1998; · • -- -~---- · · , 4 · 64. )avid B. - Transmigration of impacted mandibular
49. Graber, T.M. - 111e "three M": muscles, malformation: .I cuspids, Jnt. J. brat Surg.,-.1985; 14:547-549.
and malocclusion - Amer. J. Orthodoni., 1963, 6,418; , j ·65. Jonse, Th.E: - Primary tooth retention in decidu011s
so. Grivu, O.~ Ortodonţie - Ed. Mirton~ Timlioiff/1998; ; ~'! ·andpermâizent-Amer. J. Orthodont., 1961, 178-180;
51. Gysel, C. - Migrations preentptives de la premolaire - : ·1. · 66. Joshi, M.R. - 'J'ransmigra11t Mantjihular Canine.\·: A
Orthodont. franc., 1962, 38; · 1 . Re_~rjrd of 28 (;aws and A Retrospectit:e Rewew- of the
52. Hamidine, N. - F;tfectiveize.\:i; Matters Prophylactic : j. · _J,ii~rature :<Angle Orthodontist, 2001, 71: 12-22;
Removal of Impacted 1hird Mol~r.i;: Js it .Justified? - ; _1 .67. :Kalvelis, O.A. - Ortodonţie ·:-- Anomaliile dento-
Brit. J. Orthodont., 1999, 26, !~9-151; · _ . i j maxila're" in clinică şi experiment -·Ed.M_ed. Bucureşti,
53. Hatcher, --- D, -----Jmpacted---1uth-Jl~.apm.c+--'" ....-.....<f . "1966, 72, 169-172; .
J.ocalfaation - PCSO Bulletin 2003,- 39.;.-40·;· · ·· -· · ""' 68. Ken!ledy; D. - Orthodontic Mcmagement of Missing
54. Hai.ipl, K., Meyer, D., Schuchardt, V. - Die Zahn, Mu~zd: .,1 ' . ·.. ·. 1'eeth - Journal of Canadian Denta1 Association, 1999,
und /(_feferheil-lmnde - Urban- Schwartzenberg, Berlm,; ·I . · · _ 65;10, 54s.:.sso; _ _
1955,5, 77-;
!_ . · 69. Kim, K. D., Ruprecht, A., Jeon, K., Park, C. - Per.wmal
55. Held, A.J., Chaput, A. - L • e.yxirodotoţoyses. Pathologie: Î . · ·· - Computer-Based three dime1isianal computed torn"ograph;c
clinique therapeutique -J. Prelat:, Paris1 1959;· j . ·images <;if.(he ieeth Jâr evaluating s~-1pra11umermy or
~
158 ; 159
I
tl'.
.,J ·-11•,,
----------------"
ectopically impacted teeth - Ang]e Orthodontist, 2003, 85. Milicescu, Viorica, Tempescu Benlîan, Daniela Ines -
Contribuţii . la .-."tudiul reincluziei dentare - UMF
73, 5, 614-621; .
70. Koprivova, Jana- Rtiology and 'Jreatment qfunerupted Bucureşti. 1_987~
upper central permtID;ent incisors - Ortodoncie, 2001, 86. Milicescu, Viorica, Milicescu Duduca, lom1~, -
28-35; · . · Creşterea şi dezvoltarea get?erală şi cranio-:facia!â la
71, Korkhaus, G. - A11tropologic and {)dontology Studies in copii - Ed. Viaţa Medicală Românească, 2001;
'
Twins - lnt. J. Orthodont., 1930, 16, 97; '
'!
I
87. Martchell L - Displaceme.nt of a mandibu1ar canine
72. Korkhaµs, G. -- Present Orthodimtic Thaz,ght in _ folowing fracture of a mand_ible - Br. Dent J 1993;
· Germany - Amer. J. Orthodont_, 1960, 4.6, 157.ţ 174: 417-418
73. Korkhaus, G. - _semeiologie des anamalies dento- :i·t 88. Mugnier, A., Charron-, C. - Prevision de croi.'>"St.mci -
maxilo-faciales- Orthodont. franc., 1~:$.6, ').7, 107; ij Actualit~s od. St., 1979, 128, 593;
74. -Langlade,. M. - Diagnostic orthodontique - Amer. - J. ,~1
89. Muller, G. - Funktion und Volumen - Fortschr.

75_ ~1:;1_~~~, t~;:,;!~~nmnalia denta-ab;edară - :,ţ _:;'._:


__: :_:,:
__
Kiefţrorthop., 1963~ ·3-4, 276_; . ·
90. Mupparapu, M. - Pattems of intra-ossetJus transmigration
Ed. Medicală, Bucuresti, 1974; _ ;;; and ectopic eroption of mandibular canine....·:· revtew o.f
76. Leong, P., Calache, H. - Bilateral congenitally missing ~i literature and report of nine aditional cases ~
. . maxillary c:anines.A case Report „ Australian Dental ~
Journal, 1999, (44)4, 279-282; · .f Dentomaxillofacial Rad_iology, 2002, 31, 3 55-360;
91. Nance, · H.N. - The Limitations of Orthodontic
77. :~r~:C~~~-~~!;h~~~~~~~
78. Mathews, D. -
6~24t~~;_;;~~i~n~}h~~ries
Commentary: Uncovertng labially
7~-~- ,:_;·
_;.
Treatment- Amer. J. Orthdont., 1947, 33, 177-253;
92. O'Meyer, R.A., Hesld~ J.E. - F.tude crWque de le!
impacted teeth - Angle Orthodontist, 1-995, 6-5,} 33; :}/ · pseudoprognathie et de la prognathie mandihuiaire -
·! 79. Mathis, M., Wink1er, ·w. - Zahneilkunde un. i11nere I Orthodont. franc., 1955,-26, 5-37;
wi Medizin .:.Amb. Barth, Leipzig, 1956;·-- .. - ·· · ·· ·· . =i tt
93. Olive, R. -·(Jrthodontic treatment palataliy impacted
80. Mazzocchi, A. - A llwrful Tool for. lmpacted Canines ţf maxtllary canines - Aust. Orthod. Jc, 2002, 18, 64·70;
Bonding '/'echnique: 'l'ra11sbond Moisture lnsenstive r:_~_,._:l 94. Ornitz, D.M. et al. ~ RecepÎor ,-.pec:ificity <4 !he
Primer - Virtual Journal ofOrthodontics, 1999, .2.4; I fibrobla.\1 growth factor family - J. Biot Chem., 1996,
81. M~Sheny, P. - The tţctopie maxillmy cardne: a review - -i ! _ 221, 292-297;
Bnt. J. Orthodont., 1989, 25, 209-216; . j!L
___ 1 95. Paatero, J. - I.a radiographie - Rev.Stomat., Paris,
82.· "Me-ther, ··E:; ··-Grivrr,"'tr.-;~wJittţill""'wncepţfflm-de--·----:--jt-; · J9S2, 53, 8-9, 691;
diagnost1.:c: tn gemţ~aţia · dentdrd ·-Stoiri~tologia, · -11 : 96. Paget, R. - Human ,Speech - Kagan Paul, Londra, 1963;
Bucureştt, 1972, 6, 537, . ·--§- , 97,. Pearson, M .• Robinson, S., Reed, R., Birnie, D., Zald,
83. Mew„ Letters - lmpat.:ted canines - Angle Orthodontist, B : G .. - Tratamento de Cantnos lmpaciados por palatino:
1995, 65; 4, 244; (),i; Resultados de um r:studo em Conjunto - Dental
84. Mileu, St.M., Maximilian, C. , - Introducere in !· Press lntemational, ·1998;
antropologie ~ Ed. Ştiintifică. Bucureşti, 1967~ ·
160 161

!I,:~,------------------·-~-~--~- __ , _
98. Peck, S. - Commentary:· Jntrabony Migra//mJ of I l O. Românu, M., Bratu, D., Uram-Ţuculescu, S., Muntean
Jmpacted 'J'eeth - Angle Orthodontist, 2003, 73; 6, 744; M., Fabricky, M., Colojoară, Carmen. Negruţiu, Med~
99. Pfaff, H.W. - Lehrbuch der Orthodotie -Dresda, Bratu, 'E: - Aparatul dento-maxilar. Date de nwrjblogie
1960;Plunkett, D.J., Dysart, P.S., Kardos, . T.B., funcţională clinică - Ed.· Helicon, Timişoara, 1998; ·
Herbison, G.P. - A study of tran.'ipi.;sed canine.o; in a 111. Saiar, Maryam, . Rebellato, . J. - Maxillary impacted
sample qf orthodontic patient'i - Bfit. J. Orthodont, canine with congenitally absent premolar.\' - Angle
1998, 25 (3), 203-208; . Orthodontist, 2004, 74, 4, 568-575;
100. Pont, A. - Precis des makrdies des 4ents et de la bm1che - 112. Salzmann, J. - Practice of Orthodontics - J. ·Lippincott
Collection Testut - Gaston Doin & C1e, 192-9, Paris, , 703; & Co., Philadelphia :Montreal, 1966;
101. Popa, Veronica, Popa,· E. - A.,pecte şi contribuţii ki i 113. Schwarz, A.M. - . /,es · dix commandi.1ments de
· studiul pleiodonţiei-: Stomatologia, Bucureşti, 1963, 4, l'orth<?pedie · _dento:ftu.:iale. a l'usage des ·
· 19-24; _j omnipracticiene - Acta odont.stomat., 19.56, 43, 192;.
102. Popescu, V. - Unele probleme ale chirurgiei stomatologice. 114."Shapira, Y., BoreH, G., Nahlieli, O., Kuftinec, M. -
la copii - Stomatologia, _Bucureşti, 1960, 2, 129; · lfprighting mesially impai:ted mandibular permanent .
103. Proffit, W.R. - Contemporary orthodontics - Mosby, second molars - Angle Ori:hodontist, 1998, 68, 2. 173-
1986; . . . 177;
104. Raghoebar, G., Vissink, A., Boering, G. - ~'econdary 115. Shapira, Y., Kuftinec, · M. - lntrahony Migration ,if
retention a'I' a pm.:,·ible ccfl.lse qf impactim1 t>fpermanent lmpact~d 1'eeth - Arigle Orthodontist, 2003, 73, 6, 738-
· molars in the .,·ame dentition: a report of three cases - 743~
Quintessence International, 1991, 22,-10; . 116. Shapira. Y.,. Kuftinec,. M. - · 'J'reatment qf lnipacted
105. Rajic. S., Muretic, Z., Percac, S. - Jmpacted canine in a Cu,\pidi; The Hazard /.,as.so - Angle Orthodontist, 1981,
prehistoric ."i/acll - Angle Orthodontist, ·1996, 66, 6, 51, 3, 203-207; .
477-480; ......... - l
106. Rakosi, Th, Jonas, l. - Kiejerorihof)lledi1t; Dtagno:\1ik -
---~.....i 117. Shapira, M., Csapo, R., Mayer-Racz, E., Rusu, E. -
. Contribuţii a.mpra frecvenţei anomaliilor dento-
Georg Thieme Ver1ag, Stuttgart, 1989, 63-67; maxilate la copii între 6_ şi 16 ani - Stomatologia,
107. Rebeltato, J .• Schabe1, B. - 1'reatment of a Pacient with -d . Bucureşti, 1957, 2, 136; ·
an lmpacted 1'ransmigrant Mandilmlar ,Canine and a -:;;
1
118. Stanciu, D.. Dorobăţ,. Valentina - Ortodonţie şi
Palatally Impacted Maxillary .Canine - Angle 1 ~J ortopedie dento-jacială -Ed.Medicală, Bucureşti, 2003,
Orthodontist, 2003, 73, 3, 328-336; I _J 55-77, 145-156; ...
108. Reitan, K:·· - ·e11mc:ct1·1Mt1-~~1rtrm1· j .... ... -~;··-
119. Stivaros, N., Mandall, N. - Radiographic J.'czctors
tooth movemem during 911d a.fier orthodontic treamumt - I ·· A.ffecting the Manageme11t of Jmpacted Upper Permcment
AJO, 1967, 53, 10, 721-782; . .I -;
Canines ~ Journal ofOrthodontics, 2000, 27, 169-173;
109. Richardson, G., Russel, Kathy -A Re11iew of Impacted I ·1 120. Thibault, A., Ackermanri, R. - Retenţia incisivilor cenJrali
Permana11t Maxillary Cuspi~s - . Diagnos;.. ;_ ?17d 1 ·t~ .\11.perillri datorită prezenţei de dinţi ,\7lpra1111merari -
Prevention - Journal of Canad1an"Dental Assoc1at1on, ·!
2000, 66, 9, 497-501; i Actualites odonto-stomat., 1957, 37, _17-23;
I 163
162.

~---------------------ll!llm::i~dfl
121. Tin, P., Fine, J. ~ Closed r1ap 'l'echnique for Sw·gical
Management qf Jmpal1ed Canine.\· - Columbia Dental
Review, 2000, s,· 17-20;
122. Turpin, D. - Hetter ways to align impacted canines -

·Angle Orthodontist, 1995, 65, 1 3;
123. Via, W.T. - Suhmerged Decidous Molan; Familial
'f endencies - JADA, 1964, 49-69, 127-129.
124. Vichi M., Franchi L., - The transmigration of- the
permanent clower canine, binerva Stornat, 1991.,
1991/40: 579-589
125. Vuzitas Elena - Aspecte particulare ale inefuziei dentare;
transmigraţia - lucrare de diplomă~ _Bucureşti 2005

164