Sunteți pe pagina 1din 37

Noțiune de management

1.1. Generalități. Actualitate. Scurt istoric. Problematica managementului.


1.2. Proiectele în construcţii

Din punctul de vedere al clientului, proiectul în construcţii este de obicei o parte (deşi de obicei o parte mare) a unei scheme mai
mari. De exemplu, proiectul de dezvoltare a construcţiilor este în fine un proiect de adăugare a valorii unui lot de pământ;
construirea clădirii este o etapă în acest proces. Similar, construirea staţiei electrice are loc pentru satisfacerea necesităţii de
electricitate, şi construirea fabricii este o parte a proiectului pentru creşterea capacităţii de producere, sau a eficienței producerii.
Din punctul de vedere al managerului proiectului, este necesar de a aprecia, şi întotdeauna de a lua în consideraţie importanţa
proiectului în schema de lucruri mai largă a clientului.
Clientul determină scopul proiectului şi echipa proiectului care va realiza proiectul din numele clientului pentru a produce
produsul – de exemplu clădirea, un obiect de infrastructură.
Managerul de proiect al clientului este responsabil pentru dirijarea proiectului clientului. Sistemul de management al proiectului
şi procesele de management al proiectului trebuie să fie elaborate şi aplicate la proiectul clientului de către managerul de proiect
al clientului pentru asigurarea succesului proiectului.
Procesele legate de scop prezintă noţiunea structurii de descompunere a lucrărilor, în care proiectul clientului este descompus
într-un şir de sarcini şi subsarcini. La niveluri mai superioare în cadrul acestei structuri de descompunere a lucrărilor, fiecare
sarcină este un proiect în sine,– deci un subproiect al întregului proiect al clientului. Astfel, studiul fezabilităţii este un proiect,
proiectarea este un proiect şi lucrările de construcţii sunt un proiect. Dacă mergem la un nivel mau inferior în structura de
descompunere a lucrărilor, şi construcția portantă a clădirii la fel este un proiect, ca şi montarea instalaţiei mecanice. De obicei,
sunt mai multe subproiecte care trebuie îndeplinite într-un proiect tip în domeniul construcţiei. Acestea formează o parte din
combinaţia elementelor de lucru la finalizarea căreia se produce produsul şi oferă clientului serviciile necesare.

Rolul managerului de proiect

În domeniul industriei de construcții termenul “manager de proiect” se aplică pentru o persoană fizică sau organizaţie care
îndeplineşte funcţia de management al proiectelor.
Managerul proiectului este necesar să posede entuziasm, clarviziune, devotament şi integritate şi trebuie să fie capabil să
formeze aceste calităţi în echipa de proiect. Rolul necesită deprinderi tehnice dar la fel şi interpersonale, comunicaţionale, de
conducere şi organizatorice.
În domeniul de construcţii, managerului de proiect îi este necesară o bună înţelegere a afacerilor, organizării şi proceselor
utilizate de clienţi, consultanţi, furnizori, antreprenori şi subantreprenori. Managerii de proiect de asemenea, trebuie să evalueze
capacităţile şi neajunsurile lor proprii, precum şi cele ale echipei lor.
Atributele şi deprinderile aşteptate de la managerul de proiect includ:
➢ calităţi de conducător;
➢ înţelegerea tehnologică;
➢ deprinderi de evaluare şi de luare a deciziilor;
➢ deprinderi de conducere a oamenilor;
➢ deprinderi de elaborare şi mentenanţă a sistemelor;
➢ deprinderi de planificare şi control;
➢ cunoştinţe financiare;
➢ deprinderi de cumpărare şi generale de achiziţie;
➢ deprinderi comunicaţionale;
➢ deprinderi de negociere;
➢ deprinderi contractuale;
➢ cunoştinţe juridice;
➢ caracter;
➢ deprinderi de formare a echipei de proiect;
➢ experienţa relevantă;
➢ conştiinţa socială şi ecologică.

1
Aceste calităţi şi deprinderi luate separat nu asigură succesul. Succesul este posibil doar dacă calităţile şi deprinderile sunt
aplicate cu entuziasm în cadrul sistemului structurat de management al proiectului alcătuit din procesele elaborate în modul
corespunzător.

1.3. Reglementări și norme legale de management


1. CP A.02.02:2018 Management în construcții. Sisteme de management în proiectare. Ghid privind gestionarea proiectării
în domeniul construcțiilor
2. CP A.02.12:2017 Managementul proiectelor. Ghidul pentru managementul proiectelor în construcții
3. CP A.05.01:2015 Regulament privind funcțiile beneficiarului în construcții
4. NCM A.08.01:2016 Organizarea construcțiilor
5. NCM A.02.02-96 Regulament privind conducerea și asigurarea calității
6. NCM A.07.04-2002 Regulament cu privire la managerul de proiect
7. SM SR EN ISO 9000 Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular SM SR EN ISO
9001 Sisteme de management al calităţii. Cerinţe
8. SM SR EN ISO 9004 Conducerea unei organizaţii către un succes durabil. O abordare bazată pe managementul calităţii
9. SMV ISO 21500:2012 Ghid pentru managementul proiectului
10. SM ISO/CEI 27001 Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Sisteme de management al securităţii informaţiei. Cerinţe
11. SM SR ISO 31000 Managementul riscului. Principii şi linii directoare
12. SM SR EN ISO 14001 Sisteme de management de mediu. Cerinţe cu ghid de utilizare
13. SM SR ISO 10006 Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru managementul calităţii în proiecte
14. SM SR ISO 10007 Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru managementul configuraţiei
15. SM SR OHSAS 18001 Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe SMV EN 12973
Managementul prin valoare.

2
16. Management în proiectarea instalațiilor ACGV
2.1. Principalele prevederi ale managementului de proiectare

Pentru o bună înțelegere a activității de management din domeniul construcțiilor de instalații, este utilă o evaluare a
caracteristicilor industriei de construcții pînă la examinarea aplicării managementului proiectelor la proiecte.
Industria deserveşte o gamă extrem de largă de clienţi şi proiectele sunt diverse prin natura lor, dimensiunea, scopul şi
dislocarea. În Tabelul 1 se prezintă unele caracteristici ale industriei.

Tabelul 1 – Caracteristicile industriei de construcții


Caracteristica Exemple
Diversitatea clienților Guvernul, organele din sectorul public, compania , asociația, persoana privată

Diversitatea tipurilor de Funcția, scopul, dimensiunea, complexitatea, valoarea, dislocarea


proiecte Construcție, inginerie civilă, inginerie mecanică și electrică, tehnologii informaționale,
comunicații, instalație tehnologică
Multidisciplinar
Construcție nouă, renovare, reparație, mentenanță, reconstrucție
Diversitatea obiectivelor Scopul, nivelul de calitate, starea critică a timpului, starea critică a costurilor și
proiectului fluxului de numerar
Factorii dislocării sectorului Împrejurările operaționale ”de trai”, teren pentru construcție primară, teren pentru
pentru construcție construcție repetată, litoral, subsol, locale, naționale, internaționale, vecinii, clima,
tradițiile și practica, de exemplu taxele, etc.
Diversitatea participanților Clienți, consultanți, antreprenori, subantreprenori, furnizori, posesori și operatori,
proiectului vecini, partea terță, organele legislative și autoritățile de reglementare, finanțatori
(mulți participanți implicați la etapelediferite ale proiectului)
Diversitatea disciplinelor Clienți (orice sector industrial), specialiști-consultanți, proiectanți, juriști, antreprenori,
implicate fabricanți, furnizori, muncitori necalificați etc.
Cerințe normative Sănătatea și siguranța, sustenabilitate, protecția mediului ambiant, planificarea
urbană și rurală, constrolul construcției, pămînt și proprietate, statut
Tradițiile și practica Instituțiile fondate, rolurile și responsabilitățile stabilite, înțelegerile contractuale
industriei stabilite, strategiile de achiziție stabilite, condițiile
contractuale stabilite, legislație etc.
Tehnologia De la cea de bază pînă la cea mai complexă, de la tradițională pînă la modernă
Oamenii Profesioniști cu calificare înaltă, oameni de profesii ce necesită muncă calificată,
forță de muncă calificată, forța de muncă necalificată (cu deprinderi minime)
Calitate variabilă, epxeriență variabilă, lucrătorii migranți
Structuri organizaționale Echipele se întrunesc pentru o perioadă limitată de timp pentru a livra un proiect sau
un șir de proiecte
Organizații separate numeroase – designeri, consultanți, antreprenori, furnizori,
părțile ternțe, organele de reglementare etc.
Toţi aceşti factori ar putea influenţa şi afecta proiectul, şi trebuie să fie luaţi în consideraţie la elaborarea sistemului de
management pentru proiect.
Un management de succes al proiectului necesită managementul calităţii, costurilor şi timpului, susţinut de siguranţă.

3
Managementul în construcţii este extrem de
influenţat de tradiţie şi practică. Acest fapt poate
împiedica aplicarea corespunzătoare a sistemului
de management al proiectelor. Este o practică
obişnuită de a adopta pur şi simplu
managementul, sau echipa, structura proiectului
anterior, şi nu de a pune întrebări despre rolurile
COSTUL
şi responsabilităţile participanţilor proiectului. Este
la fel comun şi pentru o formă de contract care
trebuie selectată la o etapă timpurie, şi pentru
aceasta a dezvolta structura organizaţională,
SECURITATE
rolurile şi responsabilităţile şi chiar sistemele de
comunicare – indiferent de faptul că alegerea
formei contractului trebuie să rezulte din deciziile
privind scopul/obiectivele proiectului, repartizarea
riscurilor şi strategia de achiziţie.
TIMPUL CALITATE/PERFORMANȚĂ

TRIUNGHIUL MANAGEMENTULUI
PROIECTELOR

În cazul luării în consideraţie a circumstanţelor şi obiectivelor particulare ale proiectului, aceasta poate duce la înţelegeri
alternative la cele selectate tradiţional, fiind identificate ca fiind mai corespunzătoare. Adoptarea acestor înţelegeri alternative
poate să îmbunătăţească semnificativ rezultatul proiectului.

În ultimii ani tradiţia şi practica au fost supuse provocărilor de numeroasele iniţiative, destinate pentru îmbunătăţirea reputaţiei
industriei şi livrării proiectelor. Tradiţia şi practica trebuie să fie supuse întotdeauna provocărilor şi nu trebuie să le fie permis să
devină o constrîngere în efectuarea mai bună a lucrurilor.

Proiectele în construcţii, probabil, că mai mult ca proiectele din orice altă industrie, se realizează într-un mediu geografic social,
politic şi normativ mai larg. Atît timp cît ne vom concentra pe cerinţele clientului şi procesul de livrare a produsului - acel al design-
ului şi construcţiei – opiniile mai largi nu pot fi ignorate.

Tot mai mult, cerinţele părţilor interesate ale proiectului (vecini, localnici, şi alte grupuri de influenţă) trebuie să fie luate în
consideraţie pe lângă cele ale clientului la formularea rezumatului proiectului şi specificaţiei design-ului pentru produs.

Elaborarea şi implementarea trebuie să ia în consideraţie contextul social, politic, de mediu, în care proiectul este conceput şi
dezvoltat.

Interacţiunea între mediul imediat şi mediul

4
2.2. Planul de management al proiectului

Planul de management al proiectului (PMP) este documentul care întruneşte sistemul de management al proiectului şi procesele
elaborate, şi care trebuie utilizat pentru a livra proiectul.

Pregătirea lui este o premisă de bază pentru dirijarea corectă a proiectului, pentru că este concluzia şi dovada fizică a faptului
îndeplinirii planificării necesare. Pregătirea lui este responsabilitate a managerului proiectului. Clientul şi echipa de proiect trebuie
să-l ajute la pregătirea planului.

Acesta trebuie să fie un plan de management integrat care întruneşte buna practică şi prevederile standardelor corespunzătoare,
inclusiv ale:
– SM SR ISO 31000 (managementul riscului);
– SM SR EN ISO 14001 (mediu);
– SM SR OHSAS 18001 (sigurața);
– SM SR ISO 10006 (managementul calității).

PMP este un document evolutiv care integrează principiile, componentele şi cerinţele pentru atingerea obiectivelor proiectului.
PMP iniţial trebuie să fie revizuit, perfecţionat şi dezvoltat odată cu înaintarea proiectului, de obicei la punctele de control cheie,
pe parcursul ciclului de viaţă al proiectului.

Proiectele trebuie să fie dirijate în conformitate cu principiile de management al calităţii (SM SR ISO 10006). Planul de management
al calităţii trebuie să fie o parte integrantă a Planului de management al proiectului. Planul calităţii trebuie să identifice şi să detalieze

5
paşii necesari pentru a produce livrabilele proiectului, cu criteriile corespunzătoare de acceptare cantitativă, şi planul de
management al proiectului trebuie să fie elaborat în conformitate cu planul calităţii.
Sistemul de management al proiectului cuprinde o ierarhie de principii, procese, metodologii, tehnici şi instrumente.

Procesul de management este un set de acţiuni determinat care transformă un set de obiective în produs sau într-un set de
livrabile. Resursele sunt aplicate pentru îndeplinirea acţiunilor.

Planul de management al proiectului


Planul de managment al proiectului descrie scopurile proiectului în termeni de cine ce face, cînd, cu ce costuri și cu ce caracteristici. Planul integrat trebuie
să fie la un nivel de detaliere corespunzător proiectului
Scopul proiectului
Mediul ambiant – Obiectivele – Constrîngerile – Criteriile de succes
Procesele de control Procesele de
Organizare și ciclul Procesul de livrare
al managementului reglementare și
de viață a produsului
proiectului autorizare

6
Responsabilitatea Proiectarea Inițiere Sănătate și
Managerială organizației Securitate
clientului Fezabilitate
Managementul Mediul ambiant și
Resurselor Proiectarea Proiect-schiță Sustenabilitate
organizării
Procesele de proiectului Proiect schematic Legislația locală
Coordonare națională și
Punctele de control Proiect detaliat internațională
Procesele ce țin de pe parcursului
Scopurile ciclului de viață Legislația muncii
Mobilizare
Procesele ce țin de Asigurările
Timpul Construire
Pămînt și
Procesele ce țin de Dare în exploatare Proprietate
Costurile
Transmitere Planificare urbană
Procesele ce țin de
Comunicare Reglementările în
Construcții
Procesele ce țin de
riscurile și valorile Principiile de
proiectare și
Procesele ce țin de standardele pentru
Procurări materiale

Măsurările, analizele Aprobările de terță


și îmbunătățirile parte specifice
clientului

Politicile standard
de organizare

Finanțare
Elaborarea planului-tip de management al proiectului de către antreprenor

Nr. Etapa Document Activităţi


1. Exprimarea Nu se aplică Scrisoarea, care confirmă
interesului interesul în organizarea licitaţiei
pentru proiect
2. Precalificare Informaţia ce confirmă faptul, că Declaraţiile sunt:
antreprenorul este companie de bună • sănătatea şi siguranţa
credinţă, care corespunde cerinţelor • calitatea
industriale privind: • mediul
• sănătatea şi siguranţa Copii ale certificatelor,
• calitatea, confirmarea, că nu au încălcat
• mediul aceste cerinţe pe parcursul
• stabilitatea financiară perioadei anterioare de ex. de 5
• managementul riscurilor ani
• prevederile UE
• alte cerinţe relevante

7
3. Solicitarea • Prezentarea specificii generale a Oportunitatea de a solicita planul
participării la proiectului complet de management al
licitaţie • Sistemele pentru sănătate şi proiectului decât planurile
siguranţă, mediu şi calitate separate
• Informaţia privind graficul/programul
• Prezentarea practicilor de muncă
sigure pentru primele activităţi de
şantier şi pentru alte activităţi-cheie
• Graficul datelor de producere pentru
alte lucrări specifice activităţii
• Planul privind sănătatea şi siguranţa
• Planul privind calitatea
• Planul de management al riscurilor
4. Prezentarea ofertei Evaluarea ofertelor Evaluarea ofertelor prezentate
şi evaluarea Matricea de evaluare
5. Încheierea Elaborarea Planului complet de La încheierea contractului PMP
contractului management al proiectului poate fi actualizat, verificat,
perfecţionat, şi dezvoltat Trebuie
să includă graficul, în care se
prezintă detaliat datele cheie
pentru elaborarea anumitor părţi
ale planului de ex. practicile de
muncă sigure, datele de publicare
a informaţiei, elaborarea design-
ului, etc.
6. Faza de PMP „viu” PMP trebuie să fie actualizat,
construcţie/ verificat şi perfecţionat la
implementare necesitate pentru satisfacerea
cerinţelor de elaborare ale
proiectului
7. Transmiterea Închiderea PMP PMP trebuie să descrie detaliat
cerinţele de închidere a
proiectului, de ex. planurile de
transmitere, dare în exploatare şi
testare, desenele tehnice reale,
instrucţiunile de exploatare și
planurile de instruire pentru
colaboratorii proprietarului
Datorită diversităţii proiectelor de construcţie PMP poate varia după conţinut, stil şi volum.

Nr. Descrierea Conţinutul şi controlul documentului: înregistrarea privind repartizarea


rubricii și modificarea
1 Introducere Introducerea la document
2 Descrierea succintă a Descrierea generală – clientul proiectului, denumirea proiectului, codul de
proiectului referinţă al proiectului
Participanţii proiectului:
• Numele, adresele, detaliile de contact
• Descrierea succintă a ţelurilor şi obiectivelor proiectului
• Studiul economic al afacerii
Descrierea succintă a scopului proiectului:

8
• graficul lucrărilor
• Caietul de sarcini
• structura de descompunere a lucrărilor
Politicile proiectului
Aprobările proiectului, limitele financiare şi alte limite care necesită
autorizare
Securitatea proiectului, caracterul privat şi confidenţialitatea
Acceptarea angajamentelor, acordurile, alocarea bugetului şi introducerea
în registre
Politicile, standardele, specificaţiile, calitatea, sănătatea şi siguranţa,
securitatea şi chestiunile ce se referă la protecţia mediului
3 Definirea proiectului • Procesele de definire a scopului
• Planul de descompunere a lucrărilor
• Planul de management al configuraţiei
• Procesele de control al modificărilor
4 Ciclul de viaţă al • Fazele proiectului-identificarea şi determinarea clară a fazelor
proiectului proiectului
• Punctele de control-identificarea şi determinarea clară a punctelor
de control
• Punctele de control – acţiunile efectuate la punctele de control
5 Structura • •Interacţiunea client/proiect
organizatorică a • •Structura organizatorică a proiectului:
proiectului • Organizarea echipei:
• Rolurile şi responsabilităţile
• •CV-urile colaboratorilor cheie
• •Lista ce conţine datele despre colaboratorii proiectului
• •Limitele competenţei pentru managerul de proiect şi colaboratori
• •Lista ce conţine datele despre părţile interesate
• Matricea funcţională
• Rolurile şi responsabilităţile
• Autoritatea managerială şi delegarea
• Comunicarea
• Relaţii contractuale
• Managementul resurselor
6 Procesul de livrare • Iniţiere
a produsului • Fezabilitate
• Proiectarea-schiţă
• Proiectarea schematică
• Proiectarea detaliată
• Mobilizare
• Construire
• Darea în exploatare
• Transmitere
7 Procesele de Include procesele pentru:
reglementare • sănătate şi siguranţă
• protecția mediului şi rezistenţa ecologică
• legislaţia locală, naţională şi internaţională
• legislaţia muncii
• asigurarea

9
• pământ şi proprietate
• planificarea urbană şi rurală
• Normele de construcţie, Prevederile ale standardelor în domeniul
construcţiei şi Normele de construcţie
• principiile de proiectare şi standardele pentru materiale
• aprobarea de către partea-terţă specifică clientului
• politicile standard ale organizaţiei
• finanţare
8 Procesele de Include Procesele de M al P pentru:
management al • Responsabilitatea managerială
proiectului • Managementul resurselor
• Procesele legate de timp:
• Planul calendaristic al proiectului
• Analiza drumului critic sau analiza reţelei
• Reperele de referinţă (jaloanele)
• Controlul programului
Costul:
• Modelarea costului
• Planificarea costului
• Managementul financiar şi contul proiectului
• Rapoartele financiare
• Pronosticurile
• Analiza valorii câştigate
Comunicarea:
• Sistemul de transmitere a informaţiei în cadrul
• managementului
• Metodele de transfer al datelor şi formatele
• graficul întrunirilor
• zilnicele proiectului
Evaluarea riscului şi management valorii
Achiziţiile
Managementul subantreprenorului şi furnizorului
Închiderea procesului şi proiectului
Evaluarea, analiza şi îmbunătăţirea
Evaluarea performanţei, indicatorii cheie ale performanţei Soluţionarea
litigiilor
9 Anexe
10 Lista tabelelor
11 Lista figurilor
12 Referințe

2.3. Definirea scopului și proceselor legate de scop. Inițiere. Studiu de fezabilitate

Primul pas în orice proiect în construcţii trebuie să fie definirea scopului proiectului.
Procesele legate de scop:
a) stabilirea cerinţei pentru proiect şi serviciile, pe care aşteaptă să le obțină clientul de la realizarea proiectului;
b) crearea rezumatului proiectului clientului, sau a setului de cerinţe şi constrângeri pentru proiect;
c) dezvoltarea acestui rezumat în scop şi specificaţie detaliată;
d) divizarea scopului general în pachete pentru planificare; şi
e) asigurarea ca procesele să permită modificarea scopului în modul controlat.

10
Procesele tind să asigure garantarea de produsul final a serviciilor anticipate pentru client, corespunderea cerinţelor clientului, şi
după caz corespunderea cerinţelor părţilor interesate.
Iniţierea – cerinţele şi constrângerile clientului.
Clientul trebuie să iniţieze proiectul prin identificarea cerinţei pentru un serviciu separat sau pentru un set de servicii.
Clientul trebuie să creeze Studiul economic iniţial al afacerii (business case) pentru un proiect, luînd în consideraţie costul
întregului ciclu de viaţă – de obicei după investigarea altor căi alternative viabile de obţinere a serviciului necesar. Clientul trebuie
să apeleze la expertiza resurselor interne sau externe pentru crearea Studiului economic iniţial al afacerii.
După ce a stabilit că există un Studiu economic al afacerii evident, clientul trebuie să numească sponsorul proiectului care va
prelua conducerea proiectului din punctul de vedere al clientului şi managerul proiectului pentru efectuarea dirijării proiectului.
Clientul trebuie să evalueze căile de dezvoltare a conceptului utilizând resursele interne sau externe, şi trebuie să fie creată
echipa iniţială a proiectului pentru a efectuarea corectă a studiului fezabilităţii proiectului.
Echipa proiectului trebuie să confirme cerinţele şi constrângerile care vor fi impuse de client.
Cerinţele clientului de obicei se referă la:
• beneficiile scontate ale proiectului, de exemplu – rentabilitatea investiţiilor, perioada de răscumpărare, etc.;
• cerinţele funcţionale aşteptate de la produs; şi
• graficul livrării produsului.
Constrângerile clientului de obicei se referă la:
1) bugetul disponibil, şi orice constrângeri asociate cu circulaţia banilor în numerar;
2) Resursele disponibile;
3) constrângerile impuse de organizaţia clientului, astfel ca procesele operaţionale sau cînd va fi disponibil şantierul
de construcţie.
Vor fi şi alte cerinţe şi constrângeri care provin de la procesele de reglementare şi autorizare. Echipa proiectului trebuie
să stabilească precis care sunt acestea. Analiza riscurilor şi tehnicile de management al valorii trebuie să fie utilizate
pentru descoperirea şi cercetarea în întregime a cerinţelor clientului, şi priorităţile corespunzătoare care le vor fi
atribuite.
Analiza părţilor interesate trebuie să fie îndeplinită pentru identificarea:
a) tuturor părţilor interesate (externe şi interne, pozitive sau negative);
b) intereselor acestora;
c) oricăror cerinţe legitime legate de proiect pe care le pot avea faţă de proiect sau produs şi orice constrângeri care
pot fi impuse de ei asupra proiectului sau produsului;
d) influenţei pe care probabil o pot exercita.
Datele obţinute în urma analizei trebuie să fie înregistrate şi după caz, să ofere informaţia pentru rezumatul proiectului,
şi planul de management al riscurilor.

Studiul fezabilităţii şi rezumatul proiectului


Rezumatul proiectului trebuie să fie acceptat şi aprobat oficial de client şi echipa proiectului.
La începutul fazei de fezabilitate, obiectivele proiectului sunt stabilite de:
a) cerinţele clientului;
b) constrângerile clientului;
c) cerinţele legitime ale părţii interesate;
d) constrângerile impuse de părţile interesate.
Echipa proiectului trebuie să identifice şi să evalueze posibilităţile existente pentru atingerea obiectivelor proiectului, fixe şi celor
rezultante în majoritatea cazurilor. Este necesar de a stabili punctele forte şi cele slabe ale opţiunilor identificate şi trebuie
recomandată opţiunea preferată.
De asemenea, se atrage atenţia la procesele de reglementare şi autorizare şi efectul pe care acestea îl vor avea asupra
specificaţiei pentru produs, bugetul proiectului şi planul proiectului pentru fiecare opţiune.
După stabilirea fezabilităţii, rezumatul pentru proiect şi produs trebuie să fie documentat oficial.
Rezumatul trebuie să fie constituit din cerinţele şi constrângerile stabilite de:
1. client;
2. părţile interesate;
3. procesele de reglementare.

11
Rezumatul proiectului trebuie să constituie un document clar şi concis în baza căruia managerul de proiect poate elabora Planul
de management al proiectului, şi echipa proiectului poate elabora design-ul (proiectul) produsului.
Cînd în timpul studiului fezabilităţii sunt luate în consideraţie abordările şi soluţiile alternative, acestea trebuie să fie documentate
cu scrisoare oficială, cu dovezi justificative (inclusiv analizele efectuate pentru evaluarea opţiunilor, şi alte examinări folosite).
Dezvoltarea și controlul scopului
Rezumatul proiectului stabileşte iniţial scopul proiectului. Clientul trebuie să aprobe scopul proiectului la fiecare punct de control.
Scopul proiectului trebuie să fie dezvoltat şi perfecţionat de echipa proiectului pe parcursul ciclului de viaţă al proiectului, în
special pe parcursul etape de proiectare.

Scopul produsului proiectului trebuie să fie descris în specificaţie, desenele tehnice, imagini etc. Caracteristicile actuale ale
produsului trebuie să fie documentate cît mai complet, şi comunicate permanent clientului şi echipei proiectului.

Planul de management al proiectului trebuie să includă verificări regulate ale dezvoltării scopului proiectului pentru asigurarea
continuării corespunderii lui rezumatului proiectului. În general, scopul se va dezvolta prin procesul de adăugare a detaliilor
ulterioare. Dacă scopul s-a modificat, la solicitarea clientului, sau în rezultatul posibilităţilor sau constrângerilor care au devenit
evidente în urma dezvoltării scopului, modificarea trebuie să fie controlată prin intermediul procesului de management al
modificării.
Echipa proiectului trebuie să examineze cum caracteristicile produsului vor fi specificate oficial în documentele de licitaţie, şi cum
va fi evaluată conformitatea lor cu cerinţele pe parcursul fazei de construcţie. Desenele tehnice şi specificaţia trebuie să fie
întocmite în modul corespunzător .
Scopul proiectului trebuie să fie expus complet în raportul oficial către client pregătit pentru fiecare punct de control al proiectului.
Caracteristicile produsului şi procesului întotdeauna trebuie să fie trasabile la cerinţele documentate ale clientului şi altor părţi
interesate din rezumatul proiectului în scop de audit.
Structura de descompunere a lucrărilor. Scopul proiectului trebuie să fie divizat sistematic în activităţi separate pentru
planificarea calendaristică, planificarea costurilor, repartizarea lucrărilor, în scop de achiziţie şi control.
Activităţile, sau sarcinile, trebuie să fie descompuse în subactivităţi sau subsarcini, pentru a facilita întocmirea unui plan
calendaristic mai detaliat, planificarea costurilor, repartizarea lucrărilor şi controlului
Scopul fiecărei activităţi trebuie să fie documentat şi aprobat de client, consultanţii şi antreprenorii după caz.
Fiecare activitate trebuie să fie definită în aşa mod ca rezultatele ei să poată fi evaluate.
Este necesar de a verifica deplinătatea listei de activităţi. Activităţile determinate trebuie să includă procedurile de management
al calităţii, evaluarea progresului, precum şi pregătirea şi mentenanţa Planului de management al proiectelui. Trebuie să fie
stabilite responsabilităţile pentru fiecare activitate.
Produsul poate fi descompus în părţi componente asemenea descompunerii proiectului, utilizînd structura de descompunere a
lucrărilor.
Controlul activităţilor. Activităţile din cadrul proiectului trebuie să fie îndeplinite şi controlate în conformitate cu procesele
documentate în Planul de management al proiectelui. Activităţile trebuie să dispună de resurse alocate, plan calendaristic, buget
etc. Multe activităţi vor fi interdependente. Trebuie să existe un control strict al interacţiunilor între activităţi pentru asigurarea
integrării complete şi corespunzătoare şi pentru minimizarea conflictelor şi neînţelegerilor.
Activităţile trebuie să fie verificate şi evaluate pentru identificarea potenţialelor deficienţe şi posibilităţi de îmbunătăţire. Stabilirea
timpului verificărilor trebuie să fie adaptată la complexitatea proiectului, şi caracterul activităţii.
Rezultatele verificărilor trebuie să fie utilizate pentru evaluarea progresului, pentru estimarea rezultatelor procesului şi
planificarea lucrului rămas. Planul revizuit pentru lucrul rămas trebuie să fie documentat.
Managementul modificărilor. Managementul modificărilor cuprinde identificarea, evaluarea, autorizarea, documentarea,
implementarea şi controlul modificării, sau variaţiilor. Acesta trebuie să fie aplicat pe parcursul ciclului de viaţă al proiectului.
Pînă la autorizarea şi implementarea modificării, trebuie să fie evaluate intenţia, gradul şi impactul ei. Astfel, scopul ei precis
trebuie să fie confirmat şi trebuie evaluat orice impact pe care îl poate avea modificarea în orice altă parte asupra scopului,
planului calendaristic sau bugetul proiectului.
Este necesar de a verifica efectul modificării propuse asupra proceselor de reglementare, şi de a ţine cont de acesta. Este
necesar de a examina implicaţiile contractului în urma introducerii modificării propuse. Acele modificări care afectează rezumatul
proiectului sau scopul, planul calendaristic sau ultimul cost raportat şi aprobat de client trebuie să fie coordonate în mod oficial
cu clientul şi alte părţi interesate pînă la implementare. Aceste schimbări pot afecta valoarea contractului.

12
Procesele de management al modificărilor trebuie să fie elaborate, coordonate şi documentate în Planul de management al
proiectului. Procesele de management al modificării trebuie să fie înscrise în contractele dintre organizaţiile participante la proiect.
Modificarea trebuie să fie implementată în strictă conformitate cu mecanismele unui contract.
Procesele de management al modificării trebuie să ia în consideraţie:
a) dirijarea modificărilor la rezumatul proiectului, scopul proiectului, şi Planul de management al proiectului;
b) coordonarea modificărilor pe parcursul proceselor interconectate ale proiectului şi soluţionarea conflictelor;
c) procedurile de documentare a modificării;
d) perfecţionarea continuă;
e) aspectele modificării care afectează personalul;
f) factorii operaţionali; şi
g) mentenanţa ciclului de viaţă.
Dacă modificarea nu este gestionată în modul corespunzător, poate avea ca rezultat impactul negativ asupra proiectului.
Cauzele de bază ale apariţiei impactelor negative trebuie să fie evaluate şi rezultatele trebuie să fie utilizate pentru a genera
soluţii de prevenire şi de a implementa perfecţionările în procesul proiectului.
Managementul configuraţiei. Procesele de management al configuraţiei întotdeauna trebuie să asigure actualizarea design-
ului (proiectului) şi specificaţiei produsului în modul corespunzător la ordonarea sau efectuarea modificării, şi informarea tuturor
părţilor care trebuie să fie informate despre modificarea configuraţiei produsului.
Procesele trebuie să asigure prezenţa unei piste de audit complete pentru a face posibilă urmărirea sursei modificării separate.

2.4. Structura organizațională a proiectului


Generalităţi
Design-ul organizaţional este de importanţă critică pentru un rezultat favorabil al proiectelor. Este influenţat de mulţi factori, cum
sunt caracteristicile proiectului şi mediul proiectului.
Un proiect în construcţii implică întrunirea unui număr considerabil de persoane şi organizaţii pentru a lucra împreună în scopul
transformării rezumatului clientului în produs. Este necesar de a determina rolurile şi responsabilităţile acestor persoane şi
organizaţii, totodată şi relaţiile în care se vor afla unul faţă de altul operaţional şi contractual.
Caracterul rolurilor va deriva de la capacităţile proprii ale clientului, aprecierea generală a serviciilor şi expertiza disponibilă în
industrie (proiectul arhitectului şi construcţia antreprenorului, de exemplu şi astfel pot fi determinate rolurile pentru proiectant şi
constructor), precum şi de la complexitatea proiectului.
Tipurile de organizaţii (de exemplu arhitect, inginer, geodezist, antreprenor) trebuie să fie selectate pentru a prelua rolurile
identificate, şi trebuie să fie desenată structura pentru a le uni. Tipul organizaţiilor şi modul în care sunt unite va depinde de
combinaţia sarcinii care trebuie realizată şi cerinţelor clientului, astfel ca repartizarea riscurilor. Numai după selectarea tipurilor
de organizaţii, şi desenarea structurii, putem să ne gîndim la înţelegerile contractuale care vor da o formă legală acestor legături
şi vor atribui obligaţii legale organizaţiilor pentru îndeplinirea funcţiilor sale. Doar după stabilirea înţelegerilor contractuale propuse
trebuie să fie selectate organizaţiile care vor executa rolurile utilizînd procesele de achiziţie corespunzătoare.
Organizaţia de proiect internă a clientului
Clientul trebuie să determine cum proiectul se va lega cu business-activităţile lui principale şi în ce măsură doreşte să fie implicat
în managementul detaliat a proiectării şi construirii produsului.
Structura organizaţională a proiectului trebuie să fie formată în conformitate cu cerinţele şi politicile organizaţiei clientului şi
cerinţele specifice proiectului. Experienţa anterioară de proiect trebuie să fie menţionată dacă există, pentru selectarea celei mai
potrivite structuri organizatorice.
Cînd clientul realizează un proiect de construcţie, sau un program al lucrărilor de construcţie singular, trebuie să fie formată o
organizaţie internă, deseori are denumirea de comitet al proiectului, în scopul supravegherii proiectului. Mărimea şi organizaţiei
interne va depinde de caracterul proiectului sau proiectelor, şi de importanţa lor pentru afacerea clientului.
Dacă proiectul este important pentru afacere, Comitetul principal sau echipa echivalentă de management trebuie să participe în
mod direct. Unui membru al Comitetului trebuie să-i fie atribuită responsabilitatea pentru proiect. Este necesar să-i fie oferită o
responsabilitate şi autoritate clară pentru a autoriza:
1. scopul;
2. modificarea scopului;
3. aprobarea bugetului;
4. aprobarea graficului;

13
5. încheierea contractelor; și
6. aprobarea plăților.
Clientul poate să aleagă dintre o echipă de proiect internă, o echipă de proiect total externă sau o combinaţie dintre cele două.
Structura organizaţională selectată va depinde de capacităţile organizaţiei clientului, gradul în care vrea să aplice resursele
proprii cu expertiza construcţiei şi gradul în care doreşte să se bizuie pe managementul extern la executarea proiectului său.
Anumite sarcini în general pot fi realizate doar de organizaţia clientului, şi nu pot fi delegate. Acestea includ:
1) formularea şi coordonarea rezumatului proiectului;
2) aprobarea scopului, bugetului şi planului calendaristic la punctele de control;
3) aprobarea şi încheierea contractului cu furnizorii şi
4) efectuarea plăţilor.
Clienţii pot forma echipa proprie necesară, prin detaşarea persoanelor în proiect cu norma întreagă sau parţială de muncă.
Persoanele sau lasă lucrul lor obişnuit pe durata proiectului şi apoi se întorc la el, sau continuă cu rolul redus în afacerea de
bază, preluînd concomitent responsabilităţile în cadrul proiectului. Managerii Interim de asemenea pot fi utilizaţi pentru a asigura
pentru client expertiza internă consacrată pe durata proiectului.
Cînd personalul este detaşat în proiect, este necesar de a determina corect rolurile şi responsabilităţile pentru proiect şi, la
necesitate, în direcţie inversă - în afacerea de bază. Problemele privind resursele umane cum sunt instruirea, remunerarea etc.
pentru persoanele respective trebuie să fie examinate şi soluţionate.
Organizaţia de proiect
Managerului de proiect trebuie să-i fie atribuită toată responsabilitatea pentru proiect, şi oferit nivelul de autoritate corespunzător.
Managerul de proiect trebuie să-i raporteze sponsorului proiectului.
Organizaţia de proiect este responsabilă pentru livrarea proiectului. Structura organizatorică a proiectului trebuie să fie elaborată
pentru:
a) plasarea echipei pentru îndeplinirea fiecărei şi tuturor funcţiilor necesare pentru livrarea proiectului în mod eficient;
b) a utiliza în cel mai eficient mod capacităţile resurselor disponibile;
c) a corespunde scopului proiectului, mărimii echipei proiectului, condiţiilor locale şi proceselor aplicate;
d) a facilita repartizarea riscurilor dorită;
e) a indica nivelul de introducere a managementului, pe care clientul îl propune pentru proiect;
f) a se asigura de disponibilitatea expertizei necesare pentru a acorda atenţie fiecărui proces al proiectului, în special
proceselor de reglementare; şi
g) a facilita comunicarea şi cooperarea eficientă dintre toţi participanţii la proiect.
Structura organizaţională a proiectului trebuie să fie documentată.
Rolurile din structură trebuie să fie documentate, împreună cu responsabilităţile corespunzătoare.
Interacţiunile cu părţile interesate externe trebuie să fie identificate şi documentate.
Trebuie să fie identificată funcţia proiectului responsabilă pentru asigurarea creării, implementării şi mentenanţei sistemului de
management al calităţii al proiectului
Revizuirile structurii organizatorice a proiectului trebuie să fie planificate şi realizate periodic pentru a determina dacă aceasta
este în continuare potrivită şi adecvată.
Autoritatea managerială
Trebuie să fie definită autoritatea managerială prin intermediul structurii organizatorice a proiectului. Rolurile şi responsabilităţile
trebuie să fie stabilite clar şi documentate. Responsabilităţile de raportare trebuie să fie determinate, coordonate şi documentate.
Responsabilităţile pentru luarea deciziilor, aprobarea financiară şi alte aprobări trebuie să fie clar determinate, coordonate,
documentate şi comunicate celor care trebuie să ştie.
Comunicarea
Direcţiile de comunicare şi raportare în cadrul structurii organizatorice a proiectului trebuie să fie determinate, coordonate,
documentate şi comunicate.
Relaţiile contractuale
Doar după elaborarea organizaţiei proiectului, şi stabilirea autorităţii manageriale şi direcțiilor de comunicare, trebuie să fie
examinate relaţiile contractuale.
Relaţiile contractuale sunt necesare cînd este angajată o organizaţie pentru prestarea unui anumit serviciu clientului, sau altei
organizaţii, ca mijloc de îndeplinire a rolului în cadrul structurii organizatorice generale a proiectului. Înţelegerea contractuală
trebuie să confirme şi să de-a o formă legală rolului şi responsabilităţilor pe care le-a preluat organizația , înţelegerile care au

14
fost acceptate pentru autoritatea managerială, înţelegerile care au fost acceptate referitor la comunicare şi înţelegerile comerciale
privind remunerarea organizaţiei pentru rolul îndeplinit.
Managementul resurselor
Oamenii, influenţează cel mai mult asupra succesului organizaţional. Este necesar de a atrage atenţia la recrutarea, selectarea,
evaluarea şi angajarea oamenilor potriviţi cu deprinderile potrivite.

2.5. Ciclul de viață al proiectului. Fazele proiectului

Ciclul de viaţă al proiectului în construcţii decurge de la iniţiere pînă la finisare–transmiterea produsului locatarului sau
operatorului.
Orice proiect, indiferent de dimensiune şi complexitate, va parcurge în mod firesc un şir de faze pe parcursul ciclului său de
viaţă. În proiectele mari fazele trebuie să fie identificate şi separate oficial pentru a face posibil managementul eficient al
proiectului. Pentru proiectele mici fazele de obicei sunt mai puţin oficiale, dar identificarea lor încă mai prezintă avantaj.

În scopuri de management, ciclul de viaţă trebuie să fie divizat în faze. Tipic, acestea pot fi etichetate ca: iniţierea, fezabilitatea,
proiectarea, construirea etc. Fazele sunt importante din cauza modificării caracterului lucrărilor îndeplinite de la etapă la etapă.
În consecinţă, structura organizaţională a proiectului de asemenea se poate modifica de la etapă la etapă, la fel ca şi componenţa
echipei de proiect. În mod similar, procesele proiectului ar putea să se schimbe de la etapă la etapă. Procesele sunt deseori
limitate la doar o fază, sau la un şir de faze, nu la proiectul în întregime.

Identificarea fazelor şi divizarea lor în etape este un mod util de descompunere a proiectului complex în componente care pot fi
clar identificate şi dirijate. Acest fapt, de asemenea, face posibilă întocmirea planurilor de management al proiectelor, şi legarea
proceselor şi acţiunilor, la linia timpului, care este independentă de datele calendaristice.

Sfîrşitul unei etape şi începutul următoarei (pînă la sfîrşitul etapei de construcţie) reprezintă un angajament tot mai mare al
clientului. Fiecare fază nouă solicită angajamentul faţă de o activitate mai mare, mai multe resurse şi cheltuieli mai mari. Fiecare
fază nouă reprezintă, de asemenea, închiderea opţiunilor clientului – scopul devine tot mai fixat şi efectuarea unei modificări
devine tot mai costisitoare. Fiecare fază ulterioară, este de asemenea, însoţită de reducerea nivelului general de risc.
Proiectul trebuie să fie descompus în faze, şi apoi în etape, care sunt corespunzătoare circumstanţelor specifice ale proiectului.

Fazele proiectului
SM ISO 21500 identifică următoarele faze generale ale proiectului:
a) conceperea;
b) fezabilitatea;
c) realizarea;
d) exploatare (după transmitere);
e) finisarea (după transmitere).

15
Fazele şi etapele, împreună cu conţinutul corespunzător al lucrărilor pentru fiecare, trebuie să fie coordonate şi documentate în
Planul de management al proiectului. Ele trebuie să fie comunicate tuturor complet, în special părţilor interesate şi furnizorilor
etc.
Punctele de control.
Clientul trebuie să ofere autorizaţia oficială pentru a trece la faza următoare.
Pe măsura înaintării proiectului prin ciclul lui de viaţă , cresc obligaţiile financiare şi responsabilităţile clientului. Totodată, se
reduce capacitatea lui de a influenţa scopul fără consecinţe pentru cost şi timp.
Pe măsura înaintării proiectului prin ciclul lui de viaţă, profilul riscurilor se schimbă şi el. Totuşi, cu o mai mare certitudine se poate
întâmpla în timpul realizării că este dificil de a obţine anumite aspecte ale specificaţiei, că planul calendaristic preconizat este
prea scurt, sau că bugetele iniţiale au fost prea mici.
Ciclul de viaţă al proiectului trebuie să conţină un număr de puncte de control în care proiectul este verificat critic pentru a se
asigura, că el poate şi trebuie să înainteze la etapa următoare.
La fiecare punct de control trebuie să fie efectuată verificarea totală a managementului şi evaluarea progresului.
La fiecare punct de control scopul, planul calendaristic şi bugetul proiectului trebuie să fie reconfirmate de client, proiectele trebuie
să fie prezentate spre aprobare şi planul de management al riscurilor trebuie să fie actualizat şi publicat. Dacă clientul nu este
satisfăcut de un aspect al propunerilor de a trece la faza următoare, echipa proiectului trebuie să reexamineze propunerea
separată (propunerile) pînăcînd clientul va rămîne satisfăcut şi aprobarea va putea fi obţinută.
Procesul de revizuire şi autorizare la punctele de control trebuie să fie coordonat cu clientul şi documentat în planul de
management al proiectului.

2.6. Procesul de livrare a produsului

Generalităţi
Procesul general de livrare a produsului în construcţii, care se aplică egal la proiectul general al subantreprenorilor şi proiectul
general al clientului.
Oricare ar fi dimensiunea proiectului sau subproiectului, el trebuie să fie dirijat, utilizând un şir de procese şi subprocese integrate
şi suplimentare.
Paralel cu procesul de livrare a produsului se realizează procesele de reglementare şi autorizare.
Procesul de livrare a produsului livrează produsul. Procesele de autorizare permit procesului să înainteze, după asigurarea că
acesta a fost aprobat în modul corespunzător şi orice finanţare necesară este disponibilă. Procesele de reglementare asigură
ca produsul să fie livrat în modul corespunzător statutului, dreptului comun, bunelor practici şi controalelor specifice organizaţiei,
care sunt relevante pentru client, sau pentru segmentul lui de piaţă. Vor exista legături dintre procesul de livrare a produsului şi
procesele de autorizare şi reglementare.
Un proces de livrare corespunzător al produsului trebuie să fie elaborat şi documentat în planul de management al proiectului.
Procesul de livrare a produsului trebuie să fie integrat cu procesele de reglementare şi autorizare şi realizat concomitent cu
acestea.
Procesul de livrare a produsului

1. Iniţierea
Proiectul este iniţiat la identificarea de client a cerinţei care conform opiniei lui poate fi satisfăcută prin realizarea lucrărilor de
construcţie, şi iniţiază proiectul.

16
Clientul trebuie să creeze studiul economic iniţial al afacerii pentru proiectul de construcţie.
2. Fezabilitatea
Procesul de fezabilitate are ca scop confirmarea faptului, că cerinţa clientului poate fi satisfăcută prin intermediul proiectului de
construcţie, şi stabilirea, în principiu, a formei produsului.
Managerul proiectului trebuie să identifice în comun cu clientul persoanele şi organizaţiile care vor forma echipa pentru evaluarea
fezabilităţii proiectului. Managerul proiectului trebuie să găsească membrii echipei şi să-i informeze cu privire la obiectivele
clientului. Informarea trebuie să fie documentată.
Studiul fezabilităţii trebuie să fie gândit ca un proiect în sine şi trebuie planificat şi dirijat în modul corespunzător. Livrabilul, sau
produsul, trebuie să fie o confirmare că obiectivele clientului pot fi atinse. Este necesar de prezentat scopul rezumativ, costul,
proiectele planurilor calendaristice pentru întregul proiect.
Echipa proiectului pentru studiul fezabilităţii poate cuprinde minimum managerul proiectului, consultant pentru design/proiectare,
consultant pentru estimarea cheltuielilor, şi clientul. Este benefic de a include reprezentaţii operatorului şi specialiştii
corespunzători din afacerea clientului.
Procesul de fezabilitate trebuie să identifice clar obiectivele generale ale clientului pentru proiect, împreună cu cele ale părţilor
interesate cheie. Aceste obiective trebuie să fie documentate.
Procesul de fezabilitate trebuie să stabilească dacă cerinţele clientului pot fi satisfăcute în limitele costului total stabilit şi
constrângerilor planului calendaristic, şi cerinţelor părţilor interesate şi proceselor de reglementare şi autorizare –sau, dimpotrivă
dacă este necesară echilibrarea obiectivelor concurente. Ca urmare, procesul fezabilităţii poate fi unul iterativ cu contrapunerea
obiectivelor cu cheltuielile şi planul calendaristic pentru stabilirea balanţei corespunzătoare pentru satisfacerea cerinţelor
clientului. Fezabilitatea trebuie să aibă ca scop deciderea printr-o scrisoare clară pentru etapa de proiectare-schiţă a
proiectului, şi punctul de control.
3. Proiect-schiţă
Procesul de proiectare-schiţă trebuie să consolideze conceptul proiectului, planul calendaristic prealabil şi bugetul costului pentru
rezumatul clientului, elaborat în timpul etapei de fezabilitate. Rezultatul procesului de proiectare-schiţă trebuie să permită
depunerea cererii privind coordonarea preliminară. Rezultatul precis necesar trebuie să fie definit, coordonat şi documentat la
iniţiere, şi procesul trebuie să se finiseze cu punctul de control.
Echipa proiectului trebuie să fie verificată la începutul proiectării-schiţă. Echipa trebuie să fie completată cu specialităţile
suplimentare la necesitate.
Este necesar să fie stabilit proiectantul coordonator de specialitatea cea mai potrivită pentru conducerea şi coordonarea
proiectării (de obicei arhitectul in în cazul proiectului de construcție sau inginerul-constructor în cazul proiectului în construcţii
civile). Proiectantul coordonator trebuie să conducă cu activitatea de proiectare şi să raporteze managerului de proiect.
Este necesar de a stabili planul calendaristic, bugetul şi costurile funcţionale pentru proiectul-schiţă.
Procesul de proiectare-schiţă trebuie să fie coordonat cu proiectantul principal, managerul de proiect şi restul echipei de proiect.
Trebuie să fie documentat în planul de management al proiectului. Procesele de control al managementului proiectului trebuie
să fie utilizate pentru controlul procesului de proiectare-schiţă.
4. Proiect schematic
Procesul de proiectare schematică are ca scop dezvoltarea proiectului-schiţă la un aşa nivel ca scopul să poată fi confirmat şi
coordonat complet. Specificaţia şi proiectul produsului trebuie să fie dezvoltate la nivelul care permite confirmarea posibilităţii de
satisfacere a tuturor cerinţelor clientului, inclusiv, simplitatea construcţiei, sau expunerea precisă despre ce poate fi obţinut
conform constrîngerilor. Forma produsului trebuie să fie clar determinată şi documentată în modul corespunzător la sfîrşitul
procesului.
Rezultatul scontat trebuie să fie determinat, coordonat şi documentat la început. Procesul trebuie să se finiseze cu punctul de
control
Planificarea costului şi planificarea calendaristică trebuie să fie întreprinse la etapa care oferă încredere că planificările de cost
şi timp vor fi obţinute şi bugetele firmei pot fi stabilite pentru proiect.
Rezultatul procesului de proiectare schematică trebuie să permită prezentarea cererii pentru coordonarea proiectării detaliate
(în caz de necesitate) sau să asigure aprobarea preliminară de părţile interesate cheie.
Echipa de proiect trebuie să fie verificată la începutul proiectării schematice. Echipa trebuie să fie completată cu specialităţi
suplimentare în caz de necesitate.
Proiectantul principal trebui să continue să conducă cu proiectarea.
Este necesar de a întocmi planul calendaristic, de a stabili bugetul şi costul funcţional pentru proiectul schematic.

17
Procesul de proiectare schematică trebuie să fie coordonat cu proiectantul principal, managerul proiectului şi restul echipei de
proiect. El trebuie să fie integrat cu procesele de reglementare şi autorizare, deoarece acestea pot influenţa design-ul la această
etapă. El trebuie să fie documentat în planul de management al proiectului.
Procesele de control al managementului proiectului trebuie să fie aplicate la procesul de proiectare schematică pentru a asigura
controlul.
5. Proiect detaliat
Procesul de proiectare detaliată ia proiectul schematic şi îl prelucrează în desene tehnice de lucru şi specificaţii, în baza căror
poate fi construit produsul. Rezultatul obţinut în procesul de proiectare schematică trebuie să fie desenele tehnice de lucru şi
specificaţiile complete. Rezultatul precis de la procesul de proiectare detaliată trebuie să fie determinat, coordonat şi documentat
la începutul procesului. Procesul trebuie să se termine cu punctul de control.
Proiectantul-principal trebuie, ca regulă, să continue să conducă cu proiectarea. Ar putea fi o excepţie, dacă este numit un
manager specialist pentru proiectare, de exemplu, proiectarea este dirijată de un antreprenor pentru proiectare şi construcţie.
Trebuie să fie stabilit Planul calendaristic şi bugetul pentru proiectul detaliat.
Echipa de proiectare trebuie să fie revizuită şi completată la necesitate pentru proiectare detaliată. Antreprenorii de lucrări pot
oferi echipei de proiectare date de intrare utile şi consultări detaliate cu privire la proiectare. În dependenţă de circumstanţele
proiectului, ar putea fi adecvat de a numi antreprenorii de lucrări pentru echipa de proiectare în mod oficial.
Procesul de proiectare detaliată trebuie să fie coordonat cu proiectantul principal, managerul de proiect şi restul echipei de
proiect. Acesta trebuie să fie integrat cu procesele de reglementare şi autorizare. Trebuie să fie documentat în planul de
management al proiectului.
Procesul de proiectare detaliată poate decurge parţial, concomitent cu procesul de mobilizare şi cel de construcţie. Proiectarea
detaliată a elementelor separate trebuie să fie finisată pînă ca acestea să fie construite. Proiectarea altor elemente planificate
pentru mai tîrziu în procesul de construcţie şi care încă trebuie construite, mai poate avea loc.
Pe lîngă unele forme de achiziţii antreprenorul poate întreprinde procesul de proiectare detaliată. În dependenţă de înţelegerile
separate, componenţa, structura şi responsabilităţile membrilor echipe de proiectare se pot modifica. În cazul în care aceasta
se întîmplă, responsabilităţile trebuie să fie definite clar şi structura revizuită şi responsabilităţile corespunzătoare trebuie să fie
documentate în Planul de management al proiectului.
Procesele de control al managementului proiectului trebuie să fie aplicate la procesul de proiectare detaliată pentru a asigura
controlul.
6. Mobilizarea
Procesul de mobilizare implică mobilizarea iniţială a resurselor - de muncă, utilaj şi materiale – pentru realizarea
lucrărilor de construcţie. În cazul terenurilor de construcţie complexe, dificile sau de pe litoral, mobilizarea implică organizarea
logisticii pentru transportarea resurselor către terenul de construcţie, instalarea şantierului şi a infrastructurii de suport respective
astfel ca locuinţele, mijloacele de deservire tehnică, depozitarea materialelor, utilaje de dozare, etc. Ar putea fi necesar de a
avea un contract pentru lucrări prealabile sau de pregătire, de ex. investigarea solului sau decontaminarea, înainte ca procesul
de mobilizare de bază să se înceapă.
Mobilizarea este, în general, responsabilitate a antreprenorului, dar trebuie să fie implicaţi şi clientul, managerul de proiect al
clientului şi consultanţii. Este necesar să fie stabilite responsabilităţile pentru pregătirile necesare, şi trebuie să fie întocmite
planurile separate. Planurile trebuie să fie integrate pentru a se încredinţa că resursele vin la locul şi timpul potrivit.
Procesele de control al managementului proiectului trebuie să fie aplicate la fiecare din subprocesele de mobilizare.
7. Construirea
Procesul de construcţie implică confecţionarea, fabricarea şi construirea produsului bazată pe informaţia proiectului detaliat.
Rezultatul procesului de construcţie este produsul. Rezultatul procesului de construcţie trebuie să fie determinat precis în
contractul pentru construcţie şi în rezultatul obţinut în urma proiectării detaliate.
În general, antreprenorul general conduce cu procesul de construcţie. Antreprenorul general trebuie să asigure resursele pentru
construcţie, interne sau obţinute în urma contractelor oficiale cu consultanţii, antreprenorii de lucrări şi furnizorii. La necesitate,
procesul de construcţie trebuie să fie elaborat de antreprenor după consultarea cu clientul, echipa proiectului şi antreprenorii
altor lucrări şi furnizorii clientului. Managementul procesului de construcţie trebuie să fie documentat în planul de management
al proiectului.
Procesele de management al proiectului trebuie să fie aplicate la procesul de construcţie pentru a asigura controlul. Procesul de
construcţie poate fi o matrice complexă de subprocese, şi metodele selectate trebuie să fie integrate cu procesele de
reglementare şi autorizare.

18
Cînd procesul de proiectare detaliată coincide parţial cu procesul de construcţie, este necesară integrarea atentă pentru a se
încredinţa că informaţia privind proiectarea este oferită în intervalul de timp suficient pentru achiziţie, proiectare detaliată
ulterioară, fabricare şi livrarea la şantier care trebuie să fie efectuată înaintea construirii.
8. Darea în exploatare
Procesul de dare în exploatare implică introducerea în exploatare, testarea şi aprobarea tuturor sistemelor mecanice, electrice
şi de control ale produsului.
Rezultatul procesului de dare în exploatare sunt sistemele mecanice şi electrice care funcţionează conform specificaţiei şi
prezenţa documentaţiei de testare şi aprobare necesare.
Livrabilele specifice ale procesului de dare în exploatare trebuie să fie definite ca rezultat al procesului de proiectare detaliată şi
trebuie să fie prezentate în specificaţiile respective şi în contractul pentru construcţie.
Procesul de dare în exploatare trebuie să fie planificat atent. Planul calendaristic trebuie să fie integrat cu grijă cu planul
calendaristic al lucrărilor de construcţie. Este necesar să fie alocat timpul adecvat pentru procesul de dare în exploatare. Norma
de timp trebuie să fie revizuită regulat, şi în special la punctele de control.
Antreprenorul trebuie să coordoneze procesele detaliate de dare în exploatare cu alţi membri ai echipei de proiect
responsabili pentru specificarea cerinţelor privind darea în exploatare. După caz, proiectanţii sau specialistul pentru dare
în exploatare trebuie să fie angajaţi pentru a supraveghea procesul de dare în exploatare din numele clientului.
Operatorul trebuie să fie invitat pentru a fi implicat în întregime în procesul de dare în exploatare pentru a fi martor din
propria experienţă că produsul la fost dat în exploatare în modul corespunzător.
Procesele de control al managementului proiectului trebuie să fie aplicate la procesul de dare în exploatare pentru a asigura
controlul.
9. Transmiterea şi finalizarea
Procesul de transmitere implică transferarea produsului sau serviciului de la echipa proiectului către operator. Rezultatul
procesului de transmitere este produsul transmis în modul corespunzător către operator, care funcţionează în modul stipulat, cu
toate defectele înlăturate în mod corespunzător.
Procesul de transmitere trebuie să fie discutat în întregime, coordonat şi documentat dintre echipa proiectului, clientul şi
operatorul.
Procesul de transmitere trebuie să cuprindă transmiterea tuturor documentelor necesare privind exploatarea şi mentenanţa,
precum şi a pieselor de rezervă, planurilor calendaristice pentru piesele de rezervă, planurilor calendaristice de mentenanţă, etc.
Este necesar de a oferi operatorului posibilitatea de se familiariza cu serviciul, precum şi instruirea corespunzătoare.
Cerinţa privind familiarizarea şi instruirea trebuie să fie identificate ca parte a procesului de proiectare detaliată şi trebuie să fie
inclusă, la necesitate, în contractele de construcţie.
Procesul de transmitere trebuie să prevadă inspecţia comună a serviciului finisat de către reprezentanţii desemnaţi ai
operatorului şi echipei de proiect. Orice omiteri sau defecte trebuie să fie coordonate şi înregistrate. Este necesar de a
coordona şi documenta Planul calendaristic de înlăturarea a defectelor între operator şi echipa de proiect. Dacă defectul ţine de
responsabilitatea antreprenorului pentru lucrări de construcţie, antreprenorul trebuie să fie înştiinţat prin intermediul procedurilor
de gestionare a contractului expuse în contractul de construcţii, atunci antreprenorul este responsabil pentru remedierea
defectului în conformitate cu contractul.
Procesul de transmitere trebuie să asigure pregătirea de operator a tuturor contractelor corespunzătoare cu privire la
întreţinere şi mentenanţă. Verificările trebuie să fie efectuate pentru a se asigura că planurile de întreţinere şi mentenanţă
pregătite corespund recomandărilor antreprenorilor pentru instalare şi furnizorilor pentru păstrarea serviciului de garanţie.
Este necesar de a acorda atenţie deosebită chestiunilor ce ţin de asigurarea faptului că nu sunt omiteri de asigurare la
transmiterea serviciului de la antreprenor la operator, împreună riscurile asigurabile.
Procesele de control al managementului proiectului trebuie să fie aplicate la procesul de transmitere pentru asigurarea
controlului, şi trebuie să fie închise după efectuarea transmiterii complete.

2.7. Procese de reglementare și autorizare. Proprietatea intelectuală și drepturile de autor

Proiectele de construcţie au un impact direct asupra mediului fizic, precum şi asupra economiei în sensul cel mai larg, afacerilor,
organizaţiilor, comunităţilor şi persoanelor. Prin urmare, există un şir larg de prevederi legale, ale dreptului comun, controlul
specific industriei şi buna practică care dirijează cu modul de proiectare, construire şi exploatare a lucrărilor.
1. Principiile de proiectare şi standardele pentru materiale

19
• Standardele publicate
Orice ţară are organisme profesionale şi asociaţii comerciale care publică Codurile cu privire la proiectare şi standardele ce se
aplică la lucrările de construcţie. Instrucţiunea şi recomandările ce se conţin în coduri şi standarde nu sunt general impuse de
lege, dar ele reprezintă experienţa avansată şi trebuie să fie respectate pe măsura posibilităţii.
Clientul şi managerul de proiect trebuie iniţial să specifice acele standarde care vor fi aplicate la proiect. Proiectanţii principali
trebuie să specifice acele standarde care se vor aplica la proiectarea şi construirea produsului.
Cerinţa de respectare a standardelor trebuie să fie expusă în contractele şi indicaţiile oficiale. Cunoaşterea şi conformarea
standardelor necesare trebuie să fie o cerinţă a procesului de achiziţie pentru companie, component, sau material.
• Materiale dăunătoare
Un şir de materiale au devenit general cunoscute ca periculoase pentru sănătate şi siguranţă, sau pentru crearea problemelor
de rezistenţă a clădirii pe termen lung. Acestea în general se menţionează ca materiale dăunătoare. Experţii în construcţii, juriştii
pentru drepturi de proprietate şi marii investitori instituţionali, în special, sunt familiarizaţi cu privire la aceste materiale dăunătoare
şi de obicei vor exclude utilizarea lor la orice construcţie la care oferă consultări, sau se vor interesa de acestea. De aceea,
Clienții şi proiectanţii trebuie să se asigure că materialele cunoscute ca fiind dăunătoare nu sunt încorporate în proiectul şi
construcţia clădirilor.
• Materialele ecologice
Multe materiale de construcţie de obicei specificate provin din resursele neregenerabile. Acestea cuprind de la cele din lemn
tare pînă la agregate din piatră. Experienţa vastă, şi în tot mai mare măsură legislaţia, consideră că proiectanţii trebuie să
stabilească materialele obţinute din resurse regenerabile, sau materiale reciclate, pentru lucrări provizorii şi permanente.
2. Aprobarea de către client şi partea terţă specifică proiectului
Este necesar să fie pregătit un plan de aprobare, identificând aprobările necesare, partea responsabilă pentru obţinerea
aprobării, persoanele implicate pentru prezentarea informaţiei, şi datelor calendaristice cheie ale procesului. Planul calendaristic
al aprobării trebuie să fie integrat cu planul calendaristic principal al proiectului pentru a se asigura că procesele de aprobare nu
reţin procesul de livrare a produsului.
3. Politicile operaţionale standard
• Politicile operaţionale ale clientului
Mulţi clienți au proceduri operaţionale interne. Clienții din domeniul construcţiei care efectuează în mod regulat lucrări de
construcţie, ca regulă au procese şi proceduri proprii prin care vor ca proiectele lor să fie dirijate. Este necesar de a întocmi
planul de management al proiectelor, respectînd în întregime aceste politici.
Clienții în construcţie care au procese şi proceduri proprii, prin care sunt dirijate proiectele lor, trebuie să pregătească aceste
procese şi proceduri în conformitate cu recomandările acestui document publicat. Organizaţia trebuie să pregătească un plan
de management general. Acest plan trebuie să fie adaptat şi modificat pentru a corespunde circumstanţelor proiectelor separate.
• Politicile operaţionale ale membrilor echipei de proiect
Consultanții, antreprenorii şi furnizorii pot avea procese şi proceduri proprii corespunzătoare managementului proiectului.
Managerul proiectului trebuie să ia în serios aceste proceduri şi să le utilizeze direct sau să le aplice la elaborarea proceselor şi
procedurilor proiectului. Există avantaje în utilizarea proceselor şi procedurilor cu care participanţii proiectului sunt deja
familiarizaţi.
4. Finanţarea
Deseori clienților le este necesară obţinerea finanţării pentru realizarea unui proiect de construcţie. Finanţarea poate cuprinde
finanţare pe termen scurt pe durata lucrărilor de construcţie, şi înţelegerile de finanțare pe termen lung pentru finanţarea datoriei
pe termen lung pe parcursul existenţei serviciului.
Procesele legate de cost trebuie să informeze procesul de finanţare prin identificarea bugetului total al proiectului şi fluxului de
bani în numerar corespunzător.
Consultanţa juridică şi financiară a specialistului este de obicei necesară pentru asistenţa în asigurarea finanţării
corespunzătoare.
Clientul este, în general, responsabil pentru obţinerea finanţelor. De obicei, este necesar de a oferi, în primul rînd, informaţia
pentru încheierea acordului financiar, şi apoi de a oferi informaţia ulterioară în modul obişnuit pe măsura înaintării lucrărilor.
Sponsorul şi managerul de proiect al clientului trebui să se asigure că există comunicarea corespunzătoare între echipa de
proiect şi cei implicaţi în asigurarea finanţelor, de se a asigura că este disponibilă informaţia corectă, şi că responsabilitatea
pentru oferirea informaţiei este clară.

20
Aceeaşi disciplină de management trebuie să fie aplicată la elaborarea şi controlul procesului de finanţare ca şi a altui proces în
cadrul unui proiect.
5. Managementul proceselor de reglementare şi autorizare
Orice domeniu relevant ce ţine de reglementare şi experienţa avansată, şi orice proces de autorizare potenţial este necesar să
fie luate în consideraţie la întocmirea Planului de management al proiectului pentru proiectul de construcţie. Este necesară
deseori consultanţa specialistului pentru a determina dacă problema este relevantă şi apoi de a evalua impactul ei. Nu toate
domeniile potenţiale vor fi relevante, dar în măsură egală, şi la ocazie, problemele şi contradicţiile ulterioare vor fi identificate prin
intermediul procesului de management al riscurilor. În orice caz cînd este identificată o problemă ea:
a) trebuie să fie identificată corect;
b) trebuie să fie evaluat efectul ei asupra proiectului;
c) trebuie să fie formulat un plan pentru a soluţiona problema;
d) planul trebuie să fie implementat;
e) implementarea planului trebuie să fie monitorizată pentru a confirma că obiectivul planificat este obţinut; şi
f) acolo unde este o abatere de la plan, trebuie să fie întreprinsă acţiunea de control pentru luarea măsurilor cu privire la
abaterea de la plan.
Identificarea contradicţiilor va necesita des introducerea unui consultant specialist astfel ca jurisconsult, consultant pentru
planificare sau expert specialist. Managerul de proiect trebuie să decidă dacă este necesară introducerea specialistului bazîndu-
se pe cunoştinţele şi experienţa proprie şi cea a echipei de proiect.
Cînd este identificată o contradicţie ea trebuie evaluată pentru a stabili precis impactul ei, sau impactul potenţial, asupra
proiectului şi ce va trebui de făcut prin urmare. La necesitate, este necesar de a apela din nou la sfatul specialistului.
După evaluarea întregului impact a unei contradicţii, trebuie să fie elaborat un plan de soluţionare a acesteia. Planul trebuie
să identifice rolurile şi responsabilităţile, acţiunile cheie, graficul, costurile şi livrabilele. Scara şi detaliile planului trebuie să
corespundă circumstanțelor, şi să fie adecvate pentru asigurarea soluţionării corecte a că problemei.
Procesul trebuie să fie aplicat la activităţile de monitorizare pentru a vedea că planul este îndeplinit. De obicei, acesta va
elucida că livrabilele prestabilite sunt produse conform specificaţiei, timpului şi costului preconizat.
Controalele trebuie să fie aplicate pentru a permite soluţionarea abaterilor de la plan. Limitele controlului aplicat trebuie să
corespundă circumstanţelor.
La finisarea proiectului managerul de proiect şi echipa proiectului trebuie să efectueze revizuirea proceselor de
reglementare şi autorizare care au fost aplicate pentru identificarea îmbunătăţirilor care pot fi promovate în cadrul proceselor
viitoare.

2.8. Procese de control al managementului proiectului

Procesele de control al managementului proiectului trebuie să fie aplicate la procesul de livrare a proiectului şi fiecare din
procesele de reglementare şi autorizare pentru asigurarea unui rezultat favorabil pentru fiecare. Procesele de control al
managementului proiectului:
a) managementul responsabilităţii;
b) managementul resurselor;
c) procesele legate de scop;
d) procesele legate de timp;
e) procesele legate de cost, inclusiv managementul valorii;
f) procesele legate de comunicare;
g) procesele legate de riscuri;
h) procesele legate de achiziţie;
i) închiderea procesului şi proiectului; şi
j) evaluarea, analiza şi perfecţionarea.

21
Management în realiazarea obiectivelor de construcție din domeniul instalațiilor ACGV
3.1. Activitatea de construcţii. Generalităţi şi particularităţi

Organizarea construcției trebuie să asigure coordonarea tuturor soluțiilor organizaționale, tehnice și tehnologice pentru
asigurarea:
— calității stabilite a lucrărilor de construcții-montaj;
— securității vieții și sănătății oamenilor aflați pe șantierul de construcții;
— integrității și păstrării bunurilor materiale aflate pe șantierul de construcții;
— construcției obiectului în termeni optimi;
— utilizării eficiente a resurselor materiale și energetice;
— protecției mediului înconjurător.
Pînă la demararea construcției obiectului trebuie executate lucrările de pregătire a construcției, inclusiv realizarea pregătirii
tehnico-organizaționale generale.
Construcția fiecărui obiect trebuie executată în temeiul proiectului de organizare a șantierului (POS) și a proiectului de execuție
a lucrărilor (PEL), soluțiilor privind organizarea construcției și tehnologiei de execuție a lucrărilor de construcții-montaj.
La organizarea construcției trebuie să fie asigurate:
▪ activitatea coordonată a tuturor participanților la construcția obiectului cu coordonarea activității lor de antreprenorul
general, deciziile căruia în problemele legate de organizarea execuției lucrărilor de construcții-montaj sînt obligatorii
pentru toți participanții la construcție;
▪ livrarea la timp și eficientă a resurselor materiale;
▪ aplicarea tehnologiilor și organizării execuției lucrărilor de construcții-montaj care să asigure utilizarea efectivă a
resurselor materiale și energetice;
▪ execuția lucrărilor de construcții, montaj și a lucrărilor speciale de construcții cu respectarea consecutivității
tehnologice de construcție a obiectului, cumularea acestora tehnologic întemeiată, ținîndu-se cont de siguranța
execuției lucrărilor de construcții-montaj;
▪ asigurarea calității stabilite, culturii ridicate a execuției lucrărilor de construcții-montaj, respectarea regulilor de
securitate a muncii și cerințelor privind protecția mediului înconjurător.
Pînă la demararea construcției, dezvoltatorul (beneficiarul) trebuie să transmită antreprenorului general (antreprenorului)
documentația de proiect cu mențiunile ”Pentru execuția lucrărilor”, precum și documentele corespunzătoare privind evacuarea
reziduurilor și deșeurilor de construcții în locurile de prelucrare (utilizare) sau depozitare a acestora.
La construcția obiectelor complexe și experimentale, lucrările de construcții-montaj trebuie executate, de regulă, conform
complexelor de demarare, în conformitate cu conținutul și consecutivitatea acestora, prevăzute de documentația de proiect.
La construcția obiectelor în zonele nelocuite, precum și a obiectelor de linie, de lungime mare, se admite aplicarea
metodei de organizare a construcției pe schimburi, care prevede execuția lucrărilor de construcții-montaj cu forțele subdiviziunilor
din cadrul antreprenorului general (antreprenorului), ce se schimbă regulat, dislocate în localități.
În procesul construcției obiectelor trebuie să fie asigurată respectarea cerințelor documentației de proiect și documentelor
normative de toți participanții la construcție, iar la construcția obiectelor complexe și experimentale, precum și a obiectelor prin
metode de execuție deosebit de complicate – a indicațiilor speciale, cuprinse în documentația de proiect.
La organizarea construcției trebuie prevăzută construcția la timp a drumurilor permanente și provizorii, a căilor de acces
și danelor, crearea depozitelor, pregătirea încăperilor cu destinație locativă și socială și a gospodăriei comunale în volumul
necesar necesităților construcției, ținînd cont de posibilitatea utilizării provizorii a clădirilor și construcțiilor permanente proiectate.
De regulă, în primul rînd, trebuie executată construcția căilor de acces a transportului și a rețelelor inginerești.
Selectarea tipologiei drumurilor și parametrii acestora (lungime, amplasament, acoperire) trebuie realizată în temeiul schemelor
de circulație a transportului auto pe șantierul de construcții, care prevede circulația fără obstacole a tuturor mijloacelor de
transport auto în zona deservită.
La fiecare obiect de construcție trebuie:
• să fie afișat, la un loc vizibil, la intrarea principală pe șantier de construcții, un panou informațional al șantierului
de construcții.
Panoul informațional va fi confecționat din materiale rezistente la intemperii și consolidat respectiv, care va conține
obligatoriu următoarea informație:
1. denumirea, adresa și imaginea generală a obiectului proiectat;

22
2. date privind dezvoltatorul (beneficiarul) obiectului (investiției);
2. date privind proiectantul, numărul și termenului de valabilitate a licenței pentru domeniul respectiv de activitate;
3. date privind antreprenorul general (antreprenorul), numărul și termenul de valabilitate a licenței pentru domeniul
respectiv de activitate;
4. date privind responsabilul tehnic, dirigintele/diriginții de șantier, numele, prenumele, numărul de telefon, numărul
și termenul de valabilitate a certificatelor de atestare;
5. numărul și data eliberării autorizației de construire/desființare, denumirea emitentului;
6. termenul de execuție a construcției și a etapelor de construcție (după caz), data începerii și finalizării lucrărilor
de construcții-montaj;
7. viitoarea performanța energetică a obiectului.
Panoul informațional al șantierului de construcții va fi amplasat obligatoriu de către dezvoltator (beneficiar) după
obținerea autorizației de construire/desființare, de la începerea lucrărilor de construcții-montaj pînă la recepția finală a
obiectului.
• să fie perfectată documentația privind execuția lucrărilor de construcții-montaj, controlul calității și
supravegherea execuției lucrărilor de construcții-montaj, precum și un set de schițe de execuție cu notele
privind corespunderea lucrărilor de construcții-montaj executate în natură cu aceste schițe de execuție sau
notele privind modificările introduse în schițele de execuție cu coordonarea cu proiectantul.

3.2. Elemente principale de conținut și funcțiile sistemului de conducere și asigurare a calității

Sistemul de conducere şi asigurare a calităţii în construcţii reprezintă un sistem de măsuri, proceduri, metode şi mijloace
organizatorice, tehnologice şi de control, care stabilesc şi traduc în fapt politica în domeniul calităţii prin acţiuni prestabilite şi
sistematice, destinate să prevină noncalitatea şi să asigure realizarea şi garantarea calităţii prescrise.
Sistemul de conducere şi asigurare a calităţii în construcţii are ca obiectiv crearea de condiţii adecvate pentru obţinerea nivelului
de calitate prescris.
Sistemul de conducere şi asigurare a calităţii în construcţii acu-mulează o parte semnificativă şi obligatorie a funcţiei generale
de conducere a unei unităţi de proiectare a construcţiilor, de realizare a acestora, fab-ricarea materialelor şi elementelor de
construcţii.
La nivel de stat sistemul de conducere şi asigurare a calităţii în construcţii se realizează prin elaborarea şi adoptarea
documentelor nor-mative, actelor legislative, efectuarea controalelor, care promovează politica statului, pornind de la sarcinile
statului în ceea ce priveşte securitatea populaţiei contra accidentelor tehnice, calamnităţilor naturale, catastrofelor şi protecţia
mediului ambiant.
La nivel de unitate de cercetare şi proiectare, asociaţie sau organizaţie de construcţii, întreprindere de fabricare a materialelor şi
ele-mentelor de construcţii, sistemul de conducere şi asigurare a calităţii se realizează prin elaborarea şi desfăşurarea unui
program de măsuri şi proce-duri (organizatorice, tehnologice, metrologice etc.) pentru obţinerea nivelu-lui de calitate convenit.
Sistemul de conducere şi asigurare a calităţii cuprinde două părţi constitutive inseparabile şi cu roluri distincte:
- conducerea calităţii, care determină şi aplică politica în domeniul calităţii;
- asigurarea calităţii, care reprezintă instrumentul de aplicare a politicii în domeniul calităţii.
Pentru funcţionarea normală a sistemului de conducere şi asigurare a calităţii al oricărei unităţi economice sistemul trebuie să
conţină următoarea schemă de funcţionare:
- stabilirea şi examinarea datelor de intrare;
- analizarea datelor obţinute şi elaborarea măsurilor de acţiune (influenţă);
- aplicarea măsurilor de influenţă, fixarea datelor finale.
Sistemul de conducere şi asigurare a calităţii în construcţii comportă stabilirea următoarelor elemente principale de
conţinut:
a) datele de intrare ale sistemului (proiectul, specificaţiile tehnice, caietul de sarcini, temă, programul de cercetări, etc);
b) elementele principale de conţinut (programul de asigurare a calităţii, organizarea aferentă sistemului, funcţiile
sistemului);
c) elementele metodologice de dezvoltare şi aplicare a sistemului (modelele de asigurare a calităţii şi gradul de
extindere a acestora);

23
d) documentele normative ale sistemului (documentele privind datele de intrare, documentele de execuţie şi control,
documentele de înregi-strare, certificare etc).
Datele de intrare ale sistemului de conducere şi asigurare a calităţii în construcţii sînt concretizate prin documentaţia
tehnică anexată sau prevăzută de contract şi trebuie să fie rezultate din executarea con-tractului pe baza prevederilor
documentelor normative în vigoare.
Sistemul de conducere şi asigurare a calităţii în construcţii cuprinde următoarele elemente principale de conţinut:
- programul de asigurare a calităţii;
- organizarea aferentă sistemului;
- funcţiile sistemului.
Acestea trebuie să fie definite şi precizate potrivit genului şi specificului de activitate a unităţii respective şi determinate
de factorii ce caracterizează produsele sau lucrările prevăzute de contract (categoria de importanţă, specificul şi
complexitatea construcţiei).
Programul de asigurare a calităţii stabileşte dispoziţiile specifice directoare pentru definirea şi obţinerea calităţii,
precizează obiectivele, regulile de operare, resursele şi secvenţele activităţii legate de calitate.
Programul este concretizat prin manualul de asigurare a calităţii, procedurile de conducere şi tehnice de
execuţie, planurile de control, verificări şi încercări în funcţie de modelul de asigurare a calităţii şi condiţiile
contractului.
Organizarea aferentă sistemului de conducere şi asigurare a calităţii în construcţii face parte din sistemul general de
organizare şi funcţionare al unei unităţi la nivelul cel mai înalt şi cuprinde:
• definirea metodelor de conducere, responsabilităţilor şi preciza-rea funcţiilor şi legăturilor dintre
compartimentele implicate în sistem;
• completarea compartimentelor de control şi asigurare a calităţii cu specialişti şi investirea acestora cu autoritatea
necesară;
• asigurarea independenţei compartimentelor de control şi asigu-rare a calităţii faţă de conducerea nemijlocită a
producţiei din unitatea re-spectivă şi subordonarea lor pe linia organizatorică, funcţională şi de autori-tate direct
conducerii la nivelul cel mai înalt;
• instruirea, perfecţionarea şi atestarea personalului.
Funcţiile principale ale sistemului de conducere şi asigurare a calităţii în construcţii se stabilesc diferenţiat pentru diferite
modele de asigurare a calităţii referitoare la următoarele:
- analizarea contractului în urma căreia părţile contractante fixează că ele înţeleg în mod unitar condiţiile referitoare la
sistemul calităţii şi că aceste condiţii sînt reciproc acceptabile;
- controlul proiectării (documentaţiei de proiectare) şi stabilirea modelului de asigurare a calităţii care va răspunde
cerinţelor contractuale;
- stabilirea etapelor, nivelurilor şi fazelor de control şi încercări;
- recepţia, identificarea şi trasabilitatea produselor (controlul de intrare a produselor);
- controlul proceselor de execuţie a lucrărilor, produselor şi ser-viciilor,
- controlul documentelor de execuţie a lucrărilor, produselor şi serviciilor ce confirmă calitatea construcţiilor;
- verificarea şi încercarea produselor şi serviciilor prestate;
- mijloacele de control, măsurare şi încercare;
- controlul şi verificarea (recepţia) finală a produselor, lucrărilor şi serviciilor;
- înregistrările privind calitatea şi analiza neconformitвţilor;
- elaborarea şi punerea în operă a acţiunilor corective;
- auditul intern sau extern a sistemului calităţii;
- urmărirea comportam in exploatare;
- instruirea şi perfecţionarea personalului.
Elaborarea şi aplicarea sistemului de conducere şi asigurare a calităţii în construcţii se fundamentează şi se definesc prin
următoarele documente principale, întocmite, actualizate şi revizuite periodic de unităţile implicate:
a) documente privind datele de intrare ale sistemului, care pre-cizează nivelurile de calitate prescrise (documentaţie de
proiectare, inclusiv specificaţii tehnice);

24
b) documente ale programului de asigurare a calităţii (manual de asigurare a calităţii şi instrucţiuni de proceduri tehnice,
funcţionale sau administrative;
c) documente şi înregistrări referitoare la calitate (carte tehnică a construcţiei, certificate, procese-verbale, rapoarte);
d) diverse documente (informări, măsuri şi planuri de acţiuni, rapoarte) referitoare la calitate.

3.3. Funcții principale ale participanților la construcție (Beneficiar, Executant, Proiectant). Atribuții, obligații și
răspunderi
Funcțiile principale ale participanților la construcție în partea organizării construcției sînt stabilite în Legea privind calitatea în
construcții nr. 721 din 02.02.1996, Legea privind autorizarea lucrărilor de construcție nr. 163 din 09.07.2010 și Hotărîrea Guvernului
nr. 361 din 25.06.1996 cu privire la asigurarea calității construcțiilor, precum și în alte documente normative în construcții.
Dezvoltator (beneficiar)
Funcțiile de bază ale dezvoltatorului (beneficiarului) sînt:
— obținerea autorizației de construire;
— obținerea dreptului de folosință limitată a terenurilor de pămînt vecine (servituțile) pentru perioada construcției;
— strămutarea și/sau evacuarea persoanelor și organizațiilor, care respectiv locuiesc și sînt amplasate în clădirile
supuse reconstrucției sau demolării;
— angajarea antreprenorului general (antreprenorului) pentru realizarea lucrărilor de construcțiimontaj a obiectului;
— asigurarea construcției cu documentație de proiect, care a fost supusă expertizei și aprobată în ordinea stabilită;
— asigurarea trasării în natură a liniilor de delimitare a construcției și crearea bazei geodezice;
— angajarea pentru supravegherea de autor a construcției obiectului a proiectantului;
— informarea privind demararea oricăror lucrări pe șantierul de construcții a organului supravegherii de stat în
construcții;
— asigurarea controlului execuției lucrărilor de construcții-montaj de dezvoltator (beneficiar), prin responsabil tehnic
atestat;
— îndeplinirea cerințelor de diferită natură cu caracter administrativ, stabilite de prezentul document normativ, alte
documente normative în vigoare sau de organele de conducere competente;
— recepționarea obiectului finalizat în cazul execuției lucrărilor de construcții-montaj de antreprenor general
(antreprenor);
— organizarea reglării și testării echipamentului, producerea de probă a producției și alte măsuri de pregătire a
obiectului pentru exploatare;
— adoptarea deciziei privind demararea, suspendarea, conservarea, stoparea construcției, privind punerea în
exploatare a obiectului finalizat;
— prezentarea obiectului finalizat organelor supravegherii de stat în construcții și supravegherii ecologice (în cazurile
prevăzute de lege);
— prezentarea obiectului finalizat organelor supravegherii de stat împuternicite pentru recepționarea în exploatare;
— completarea, păstrarea și transmiterea organizațiilor corespunzătoare a documentației de execuție și de exploatare.
Antreprenor general (antreprenor)
Funcțiile de bază organizaționale ale antreprenorului general (antreprenorului) sînt:
— execuția lucrărilor de construcții-montaj a obiectului în conformitate cu documentația de proiect și de execuție,
precum și în conformitate cu cerințele documentelor normative;
— elaborarea și aplicarea documentației tehnico-organizaționale;
— realizarea controlului execuției lucrărilor de construcții-montaj, inclusiv controlul conformității materialelor și
produselor de construcții utilizate cu cerințele regulamentelor tehnice și standardelor naționale, documentația de
proiect și de execuție;
— ținerea documentației de execuție;
— asigurarea securității muncii pe șantierul de construcții, securității lucrărilor de construcții pentru mediul înconjurător
și populație;
— administrarea șantierului de construcții, inclusiv asigurarea pazei șantierului de construcții și integrității obiectului
pînă la recepționarea acestuia de către dezvoltator (beneficiar);

25
— asigurarea accesului pe teritoriul șantierului de construcții și la obiectul de construcție a reprezentanților organului
supravegherii de stat în construcții, pentru exercitarea atribuțiilor sale, în conformitate cu prevederile legislației;
— asigurarea păstrării și integrității materialelor și produselor de construcții depozitate pe șantierul de construcții,
precum și utilizării eficiente a resurselor de energie și combustibil;
— menținerea ordinii pe teritoriul adiacent șantierului de construcții.
Proiectant
Funcțiile de bază organizaționale ale proiectantului în procesul de construcție, exercitate în temeiul acordurilor cu dezvoltatorul
(beneficiarul), sînt:
— introducerea în ordinea stabilită a modificărilor în documentația de proiect în cazul în care sunt necesare asemenea
modificări și această nu contravine legislației și documentelor normative în construcții;
— realizarea supravegherii de autor în temeiul contractului cu dezvoltatorul (beneficiarul), inclusiv în cazurile prevăzute
de legislația în vigoare.

3.4. Documentele privind organizarea șantierului și execuția lucrărilor de construcții-montaj

Soluțiile privind organizarea construcției se elaborează în proiectele de organizare a șantierului (POS), proiectele de execuție a
lucrărilor de construcții-montaj (PEL), precum și în conținutul altei documentații de construcție tehnico-organizaționale.
La altă documentație de construcție tehnico-organizațională se referă documentele (fișele tehnologice, specificațiile tehnice, etc.)
în care sînt cuprinse soluțiile privind organizarea activității de construcții și tehnologia execuției lucrărilor de construcții-montaj,
elaborate, coordonate și aprobate în conformitate cu documentele normative.
Proiectul de organizare a șantierului constituie parte indispensabilă și integrantă a documentației de proiect. Proiectul de
organizare a șantierului constituie document obligatoriu pentru dezvoltator (beneficiar), antreprenor general (antreprenor),
precum și pentru alți participanți la construcție.
Proiectul de organizare a șantierului constituie temei pentru elaborarea proiectului de execuție a lucrărilor de construcții-montaj.
Componența, conținutul, modul de elaborare, coordonare și aprobare a proiectului de organizare
a șantierului, conform CP A.08.06.
Proiectele de execuție a lucrărilor de construcții-montaj a obiectului se elaborează de antreprenor general (antreprenor),
sau la solicitarea acestuia – de altă organizație specializată.
Pentru anumite tipuri de lucrări de construcții generale, lucrări demontaj și lucrări de construcții speciale, proiectele de execuție
a lucrărilor de construcții-montaj se elaborează de antreprenorii care execută aceste lucrări.
Componența, conținutul, modul de elaborare, coordonare și aprobare a proiectului de execuție a lucrărilor de construcții-montaj,
conform CP A.08.05.
3.5. Pregătirea construcției. Mecanizarea construcției și transport
Pregătirea construcției trebuie să asigure executarea calitativă și planificată a lucrărilor de construcții-montaj și
activitatea coerentă a tuturor participanților la construcția obiectului.
Pregătirea tehnico-organizațională generală trebuie să includă:
— asigurarea construcției cu documentație de proiect;
— delimitarea în natură a terenului de pămînt pentru construcție;
— încheierea contractelor de antrepriză pentru construcție;
— soluționarea aspectelor privind strămutarea persoanelor și organizațiilor, care respectiv locuiesc și sînt amplasate
în clădirile supuse demolării;
— asigurarea construcției cu căi de acces, alimentare cu electricitate, apă și căldură, cu sistem de comunicații și
încăperi de deservire socială a constructorilor;
— organizarea livrării pe șantierul de construcții a echipamentului, construcțiilor, materialelor și produselor de
construcții;
— alte măsuri prevăzute de documentația de proiect sau legislație și necesare pentru organizarea efectivă a
construcției.
Pregătirea de construcție a fiecărui obiect trebuie să prevadă studierea de personalul tehnico-ingineresc a
documentației de proiect (inclusiv a documentației privind rezultatele examinării tehnice a clădirilor și construcțiilor în
cazul reconstrucției, reparației sau demolării (demontării, dezasamblării) obiectului), informarea detaliată cu condițiile
de construcție, elaborarea proiectelor de execuție a lucrărilor pentru lucrările de pregătire din exteriorul șantierului și

26
interiorul șantierului, construcția clădirilor și construcțiilor și părților acestora, precum și execuția lucrărilor perioadei de
pregătire, ținînd cont de cerințele privind protecția naturii și cerințele privind securitatea muncii.
Lucrările de pregătire din exteriorul șantierului trebuie să includă, la necesitate, construcția căilor de acces și a
danelor, liniilor de electricitate cu stații de transformare, rețelele de alimentare cu apă, cu instalații pentru captarea
apei, colectoare de canalizare cu instalații de tratare, clădiri de locuit pentru constructori la construcția prin metoda pe
schimburi.
Lucrările de pregătire din interiorul șantierului trebuie să prevadă:
— predarea-primirea bazei geodezice pentru construcție și lucrărilor de trasare pentru montarea rețelelor inginerești,
drumurilor și construcția clădirilor și construcțiilor;
— eliberarea șantierului de construcții pentru execuția lucrărilor de construcții-montaj (curățarea teritoriului, demolarea
construcțiilor, etc.);
— planificarea teritoriului;
— coborîrea artificială, la necesitate, a nivelului apelor subterane;
— strămutarea și montarea rețelelor inginerești existente și noi;
— amenajarea drumurilor permanente și provizorii, îngrădirilor provizorii de inventar a șantierului de construcții și
organizarea, în cazurile necesare, a regimului de verificare a permiselor;
— amplasarea clădirilor și construcțiilor mobile (de inventar) cu destinație de producere, depozitare auxiliară, socială;
— amenajarea spațiilor și încăperilor de depozitare a materialelor, construcțiilor și echipamentului;
— organizarea comunicării pentru administrarea operativă de dispecerat a lucrărilor;
— asigurarea șantierului de construcții cu alimentare cu apă și inventar antiincendiu, iluminare și alarmă.
În perioada de pregătire trebuie construite clădirile și construcțiile permanente, utilizate pentru necesitățile de construcție
sau adaptate pentru aceste necesități cele existente. Amenajarea drumurilor provizorii din exteriorul șantierului și interiorul
șantierului se admite doar în caz de imposibilitate de utilizare pentru necesitățile de construcție a drumurilor permanente
existente sau proiectate. Construcția tuturor drumurilor, utilizate în calitate de provizorii, trebuie să asigure circulația tehnicii de
construcție și transportarea încărcăturilor de construcții maximale ca greutate și gabarite.
Asigurarea construcției cu apă, căldură, aer comprimat și energie electrică, ca regulă, trebuie realizată de la sistemele,
rețelele și instalațiile existente, cu utilizarea pentru construcție a rețelelor inginerești și construcțiilor permanente proiectate.
Pregătirea pentru construcția obiectelor complexe și experimentale trebuie să includă lucrările de organizare a
observărilor curente (seismometrice, hidrogeologice, hidrologice, geochimice, geodezice, markscheider, metrologice,
tensometrice, etc.) conform programelor speciale, precum și crearea, la necesitate, a poligoanelor de încercări, punctelor
meteorologice și stațiilor de măsurare.
Antreprenorul general (antreprenorul), la pregătirea pentru execuția lucrărilor de construcții-montaj, trebuie să realizeze
următoarele:
— obținerea și verificarea, în ordinea stabilită, a documentației de proiect;
— elaborarea proiectului de execuție a lucrărilor de construcții-montaj;
— recepționarea de la dezvoltator (beneficiar) a reperelor de înălțime planificate ale rețelei de trasare a șantierului de construcții,
fixate pe teren, și a reperelor trasate în natură a axelor principale sau de bază (de dimensiuni mari) ale clădirilor și construcțiilor;
— elaborarea și realizarea măsurilor privind organizarea muncii și asigurarea cu fișe tehnologice a brigăzilor de constructori;
— organizarea asigurării brigăzilor cu mecanismele, instrumentele, mijloacele de măsurare și control necesare, inventarul,
îngrădirile (garduri) și echipamentul de montare în componența și cantitatea prevăzute de tehnologia de execuție a lucrărilor
corespunzătoare;
— echiparea spațiilor și standurilor pentru pre-asamblarea construcțiilor;
— crearea rezervei necesare de produse și materiale de construcții;
— transportarea sau redislocarea mașinilor de construcții și instalațiilor mecanizate mobile la locurile de muncă;
— elaborarea măsurilor privind utilizarea eficientă a resurselor materiale și energetice, privind diminuarea reziduurilor, pierderilor
de materie primă și materiale la execuția lucrărilor, păstrarea și transportarea materialelor și construcțiilor.
Lucrările principale de construcții a obiectului sau a părților acestuia se permite a fi începute doar după delimitarea în
natură a terenului de pămînt pentru construcție, execuția în volum deplin a lucrărilor din perioada de pregătire din exteriorul
șantierului și din interiorul șantierului cu perfectarea Actului privind conformitatea lucrărilor pregătitoare executate din
exteriorul șantierului și din interiorul șantierului cu cerințele privind securitatea muncii și pregătirea obiectului pentru
demararea construcției.

27
Execuția bazei geodezice trebuie efectuată după tăierea stratului de sol cu vegetație și execuția planificării preliminare
verticale.
Pentru construcția obiectelor complexe și experimentale, precum și a obiectelor industriale, care necesită pentru
montarea echipamentului tehnologic execuția lucrărilor geodezice de înaltă calitate, trebuie elaborat proiectul de
execuție a lucrărilor geodezice.
La construcția obiectelor simple, în memoriile explicative la proiectele de organizare a șantierului și proiectele de
execuție a lucrărilor trebuie să fie elaborat compartimentul ”Lucrări geodezice”, conform NCM A.07.02.
Pentru selectarea schemei raționale, metodelor, exactității de execuție a bazei geodezice în proiectul de organizare a
șantierului trebuie indicat specificul condițiilor geologice și naturale de construcție a obiectului, specificul tehnologiei
noi a lucrărilor, construcțiilor noi, precum și specificul configurării și consecutivitatea construcției anumitor clădiri și
construcții din cadrul obiectului.
Pînă la demararea construcției obiectului trebuie realizată:
— tăierea și depozitarea solului cu vegetație, utilizat pentru recultivare, în locuri special atribuite;
— planificarea pe verticală a șantierului de construcții cu compactarea grămezilor pînă la densitatea solului în condiții
naturale (sau cerute de proiect);
— lucrările de drenare, execuția drumurilor permanente și provizorii din exteriorul șantierului și din interiorul șantierului
și a rețelelor inginerești (asigurarea cu apă, căldură, energie și canalizare), necesare pe perioada construcției și
prevăzute în proiectele de organizare a șantierului și proiectele de execuție a lucrărilor.
Antreprenorul general (antreprenorul), în caz de necesitate, trebuie să realizeze instruirea personalului, precum
și să semneze cu laboratoare de încercări acreditate contracte privind efectuarea încercărilor prevăzute în
documentația de proiect sau documentele normative în construcții.
În cazul execuției construcției în temeiul contractului, dezvoltatorul (beneficiarul) transmite șantierul de
construcții antreprenorului general (antreprenorului), prin act. Suprafața și starea șantierului de construcții trebuie să
corespundă condițiilor contractului.
Antreprenorul general (antreprenorul), pînă la demararea oricăror lucrări, trebuie să îngrădească șantierul de
construcții și zonele de lucru periculoase în afara hotarelor acestuia în conformitate cu cerințele documentelor
normative. La intrarea pe șantierul de construcții trebuie instalat panou informațional. Lucrările de pregătire din interiorul
șantierului de construcții trebuie executate pînă la demararea lucrărilor de construcții-montaj în conformitate cu
proiectul de execuție a lucrărilor.
Pregătire a șantierului de construcții
Eliberare a teritoriului de vegetație
Defrișarea teritoriilor și pregătirea acestora pentru construcție trebuie să înceapă cu marcarea preliminară a locurilor
de colectare și depozitare a solului cu vegetație și de eliminare cu protecția împotriva deteriorării sau replantarea
vegetației utilizate ulterior, precum și amenajarea canalelor provizorii de evacuare a apei de pe suprafața șantierului
de construcții.
Construcția canalelor permanente de evacuare a apei, care coincid cu construcția canalelor provizorii de evacuare a
apei, trebuie executate în procesul de pregătire a teritoriului pentru construcție. Din aceste construcții fac parte:
canalele, rigolele, țevile de scurgere a apei sub drumurile și arterele de circulație, șanțurile de scurgere și instalațiile
de diminuare a vitezei de curgere a apei.
Construcțiile artificiale la intersectarea canalelor provizorii de suprafață de evacuare a apei cu drumurile și arterele de
circulație provizorii trebuie să permită trecerea apelor de suprafață și în caz de inundații de pe întregul teritoriu de
captare pentru construcția artificială respectivă și să aibă fixatoare stabile ale albiilor în apropierea construcțiilor și
după acestea.
Vegetația care nu este supusă defrișării sau replantării trebuie îngrădită cu gard comun. Tulpinile copacilor amplasați
separat, care sînt în zona de execuție a lucrărilor, trebuie protejate împotriva deteriorării. Tufarii amplasați separat
trebuie replantați. Copacii și tufarii care pot fi utilizați pentru înverzirea teritoriului, trebuie să fie dezgropați și replantați
într-o zonă de protecție special atribuită.
Defrișarea trebuie să se realizeze în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 27 din 19.01.2004 pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la autorizarea tăierilor în fondul forestier și vegetația forestieră din afara fondului forestier
Eliberare a teritoriului de construcții, comunicații și alte elemente de construcții

28
Pregătirea teritoriului pentru construcție, ocupat de construcții, trebuie să înceapă cu trasarea comunicațiilor,
utilizate în procesul construcției, deconectarea alimentării cu gaz la intrarea acestuia pe teritoriu și purjarea rețelelor
de gaze deconectate cu aer comprimat, iar apeductele, canalizarea, alimentarea cu căldură, energie electrică și
comunicare – la intrarea acestora în obiectele supuse demolării (în dependență de necesitatea demolării lor). După
deconectarea comunicațiilor trebuie exclusă posibilitatea conectării lor repetate fără acordul serviciilor
corespunzătoare.
În cazul descoperirii în procesul de lucru a obiectelor care au valoare istorică, culturală sau alta, antreprenorul general
(antreprenorul) sistează lucrările executate și informează despre obiectele descoperite instituțiile și organele stabilite
de legislație. Este interzisă execuția lucrărilor de construcții-montaj fără proiecte de organizare a șantierului și proiecte
de execuție a lucrărilor elaborate și aprobate în modul stabilit. Nu se admite devierea de la soluțiile din proiectele de
organizare a șantierului și proiectele de execuție a lucrărilor fără coordonarea cu organizațiile care le elaborează și
aprobă.
Clădiri și construcții provizorii
Clădirile și construcțiile provizorii pentru necesitățile construcției se construiesc (montează) pe șantierul de construcții
sau în linia de trasare a obiectelor de linie de antreprenorul general (antreprenorul), special pentru asigurarea
construcției și se supun demolării după finalizarea acesteia. Clădirile și construcțiile provizorii, în principiu, trebuie să
fie de inventar. Clădirile, construcțiile și încăperile utilizate pentru necesitățile construcției, care fac parte din conținutul
obiectului construcției, nu se referă la cele provizorii.
Clădirile și construcțiile provizorii, precum și anumite încăperi din clădirile și construcțiile existente, adaptate utilizării
pentru necesitățile construcției, trebuie să corespundă cerințelor documentelor normative în domeniul construcțiilor,
protecției împotriva incendiului, sanitaroepidemiologice în vigoare, stabilite pentru clădirile, construcțiile și încăperile
sociale, industriale, administrative și locative.
Centrele muncitorești provizorii create pentru necesitățile construcției obiectului se amplasează pe teritoriul
dezvoltatorului sau pe teritoriul folosit de dezvoltator prin acord cu proprietarul acestuia. Proiectul centrelor muncitorești
provizorii trebuie să cuprindă planul general reperat la localitate, componența clădirilor, construcțiilor și (sau) încăperilor
provizorii, schemele alimentării cu electricitate, apă, căldură și canalizare, schema căilor de acces rutier pentru toate
tipurile de transport utilizat, soluții privind asigurarea cu comunicații. În conținutul proiectului centrului muncitoresc
provizoriu trebuie prevăzută de asemenea demolarea acestuia, recultivarea pămînturilor, devizul de
cheltuieli pentru aceste lucrări.
La execuția lucrărilor legate de amenajarea gropilor provizorii și a altor obstacole pe teritoriul construcției existente,
antreprenorul general (antreprenorul) asigură circulația transportului auto șitrecerea spre case prin construcția
podurilor, punților pietonale cu balustradă, pasarelelor cucoordonarea cu proprietarii teritoriilor. După finalizarea
lucrărilor, echipamentul indicat trebuie transportat de pe teritoriu, iar amenajarea teritoriului restabilită. Locurile de
muncă trebuie să fie îngrădite pentru prevenirea pătrunderii nesancționate a oamenilor și animalelor. Locurile de
muncă, precum și trecerile rutiere și pietonale, trebuie să fie iluminate.
Soluțiile tehnico-organizatorice trebuie orientate spre diminuarea maximală a disconfortului cauzat populației de
lucrările de construcții-montaj. Cu acest scop, montarea comunicațiilor pe teritoriile urbane de-a lungul străzilor și
drumurilor trebuie executată conform graficului care ține cont de montarea lor simultană; restabilirea amenajării
teritoriului trebuie executată pe sectoare cu lungimea, ca regulă, nu mai mare de o intersecție; lucrările de restabilire
trebuie executate în două-trei schimburi; reziduurile de beton asfaltic, reziduurile de construcții trebuie transportate la
timp în termenele și în ordinea stabilită de documentele normative.
După finalizarea anumitor etape de lucrări (construcția părților subterane, supraterane ale clădirilor, etc.) trebuie
eliberat la timp șantierul de clădirile și construcțiile provizorii, imediat ce dispare necesitatea în acestea. Totodată,
trebuie asigurată deconectarea și demontarea la timp a rețelelor de alimentare cu apă, energie și căldură.
Lucrări în locuri de amplasare a comunicațiilor subterane funcționale
Lucrările legate de deschiderea suprafeței în locurile de amplasare a comunicațiilor și construcțiilor subterane
exploatate trebuie să se execute cu respectarea regulilor speciale stabilite de organizațiile care exploatează aceste
comunicații.
În conformitate cu regulile în vigoare de protecție a comunicațiilor subterane antreprenorul general (antreprenorul)
trebuie, cu cel puțin trei zile înainte, să invite la locul lucrărilor reprezentanții organizațiilor care exploatează
comunicațiile și construcțiile subterane funcționale, iar în cazul lipsei lor – reprezentanții organizațiilor care au

29
coordonat documentația de proiect. În cazul lipsei la locul lucrărilor indicat a comunicațiilor și construcțiilor exploatate
de aceștia, organizațiile corespunzătoare trebuie să informeze oficial despre aceasta antreprenorul general
(antreprenorul).
Reprezentanților organizațiilor exploatatoare, veniți la fața locului, i se prezintă documentația de proiect și de execuție
și trasarea în natură a axei și gabaritele (dimensiunile) gropii planificate. În comun cu organizațiile exploatatoare, la
fața locului, se determină (prin sondare sau altă metodă), se trasează pe teren și se indică pe schițele de execuție
amplasarea de fapt a comunicațiilor și construcțiilor subterane exploatate. Reprezentanții organizațiilor exploatatoare
transmit antreprenorului general (antreprenorului), prescripție privind măsurile de asigurare a integrității comunicațiilor
și construcțiilor subterane exploatate și necesitatea chemării lor pentru confirmarea lucrărilor ascunse și la momentul
astupării gropilor.
Organizațiile care exploatează comunicațiile și construcțiile care nu s-au prezentat și nu au notificat despre absența la
locul lucrărilor se invită repetat în timp de 24 ore cu informarea concomitentă despre aceasta a organelor administrației
locale, care adoptă decizia privind acțiunile ulteriore în cazul neprezentării repetate a reprezentanților organizațiilor
respective. Pînă la adoptarea deciziei corespunzătoare, nu se admite execuția lucrărilor. Antreprenorul general
(antreprenorul) este obligat să instructeze mașinistul excavatorului despre ordinea de săpare a gropii și să indice clar,
cu caractere diferite, vizibile din cabină, hotarele zonei în limitele căreia se admite săparea mecanizată a pămîntului.
Masivul de pămînt rămas, adiacent construcției subterane, se sapă manual.
Mecanizarea construcției și transport
Mecanizarea lucrărilor de construcții, de montaj și speciale la construcția obiectului trebuie realizată cu mașini,
echipament, utilaj, inventar și dispozitive de construcții necesare. Tipurile, caracteristicile și cantitatea mașinilor
principale trebuie să fie adoptate în proiectul de organizare a șantierului și proiectele de execuție a lucrărilor reieșind
din soluțiile constructive și de planificare pentru clădirile și construcțiile construite, volumul lucrărilor, ritmurile și
condițiile de execuție a lucrărilor, ținînd cont de parcul existent de mașini și graficul adoptat de lucru al acestora la
construcție.
Mecanizarea lucrărilor de construcții-montaj la reconstrucția întreprinderilor funcționale, în condiții restrînse, trebuie
realizată cu utilizarea mașinilor de construcții care au dimensiuni mici și manevrare sporită, iar în încăperi închise –
și tracțiune electrică.
3.6. Asigurarea tehnico-materială
Antreprenorul general (antreprenorul) și dezvoltatorul (beneficiarul) trebuie să asigure obiectul de construcție cu
toate tipurile de resurse tehnico-materiale în conformitate cu consecutivitatea tehnologică de execuție a lucrărilor
de construcții-montaj în termenele stabilite de graficele calendaristice de execuție a lucrărilor și graficele se
asigurare cu materiale, produse, echipament, livrarea cărora este pusă în sarcina dezvoltatorului (beneficiarului)
conform contractului de antrepriză.
Organizarea transportării, depozitării și păstrării materialelor, produselor, construcțiilor și echipamentului trebuie să
corespundă cerințelor documentelor normative sau cerințelor stabilite de producător și să excludă posibilitatea
deteriorării, degradării sau pieirii lor.
La construcția obiectului, antreprenorul general (antreprenorul) trebuie să asigure integritatea echipamentului
tehnologic, tehnico-sanitar, electrotehnic sau altul, inventarului și echipamentului de construcții, precum și a
construcțiilor, produselor și materialelor.
Dacă sînt constatate încălcări ale regulilor stabilite de depozitare și păstrare, antreprenorul general (antreprenorul)
trebuie imediat să le înlăture. Utilizarea materialelor și produselor incorect depozitate și păstrate trebuie stopată de
antreprenorul general (antreprenorul) pînă la soluționarea problemei privind posibilitatea utilizării lor fără prejudicierea
calității construcției de dezvoltator (beneficiar) cu implicarea, în caz de necesitate, a reprezentanților proiectantului și
organului supravegherii de stat în construcții. Această decizie trebuie documentată.

3.7. Controlul calității construcției. Supravegherea tehnică în construcții


Participanții la construcție – antreprenorul general (antreprenorul), dezvoltatorul (beneficiarul), proiectantul – trebuie
să realizeze controlul construcției, prevăzut de legislația Republicii Moldova privind activitatea de construcții, cu scopul
evaluării conformității lucrărilor de construcții-montaj a construcțiilor și sistemelor de alimentare tehnico-inginerești ale
clădirii sau construcției executate cu cerințele documentelor normative în construcții, documentației de proiect și
execuție.

30
Controlul construcției de dezvoltator (beneficiar), în conformitate cu legislația în vigoare, se realizează sub forma
controlului și supravegherii de dezvoltator (beneficiar) a execuției lucrărilor conform contractului de antrepriză.
Antreprenor general (antreprenor)
Antreprenorul general (antreprenorul), ca parte a controlului construcției execută:
— controlul de intrare a documentației de proiect, transmisă de dezvoltator (beneficiar);
— examinarea bazei geodezice a obiectului în construcție;
— controlul de intrare a materialelor, produselor, construcțiilor și echipamentului de construcții utilizate;
— controlul operațional în procesul de execuție și la finalizarea operațiilor lucrărilor de construcții-montaj;
— examinarea lucrărilor executate, rezultatele cărora devin inaccesibile pentru control după demararea execuției
următoarelor lucrări (lucrări care devin ascunse);
— controlează calitatea lucrărilor de construcții-montaj executate de antreprenori specializați;
— examinarea construcțiilor principale și porțiunilor din sistemele de alimentare tehnico-inginerești;
— încercarea și testarea utilajului tehnic.
La controlul de intrare a documentației de proiect antreprenorul general (antreprenorul) trebuie să analizeze toată
documentația prezentată, inclusiv proiectul de organizare a șantierului și documentația de execuție, verificînd totodată:
— completitudinea acesteia;
— corespunderea mărimilor axelor de proiect și bazei geodezice;
— existența coordonărilor și aprobărilor;
— existența referințelor la documentele normative vizînd materialele și produsele;
— corespunderea hotarelor șantierului de construcții pe planul general al construcției cu servituțile stabilite;
— existența cerințelor privind exactitatea faptică a parametrilor controlați;
— existența indicațiilor privind metodele de control și măsurare, inclusiv sub forma referințelor la documentele
normative corespunzătoare.
În cazul constatării neajunsurilor, documentația corespunzătoare se restituie pentru revizuire în termenul indicat în
contract.
Antreprenorul general (antreprenorul) execută recepționarea bazei geodezice transmisă de dezvoltator (beneficiar),
verifică conformitatea ei cu cerințele stabilite privind exactitatea, siguranța reperelor de fixare pe teren; în acest scop
putînd atrage experți independenți cu certificate ce acordă dreptul de execuție a lucrărilor de montare a coloanelor
rețelelor geodezice. Recepționarea bazei geodezice de la dezvoltator (beneficiar) trebuie perfectată prin act
corespunzător.
La controlul de intrare antreprenorul general (antreprenorul) verifică conformitatea indicatorilor de calitate ai
materialelor, produselor și echipamentului achiziționate (recepționate) cu cerințele standardelor, condițiilor tehnice și
(sau) contractului de antrepriză. Totodată se verifică existența și conținutul documentelor însoțitoare ale furnizorului
(producătorului) care confirmă calitatea materialelor, produselor și echipamentului indicate. În caz de necesitate, pot fi
executate măsurări și încercări de control ai indicatorilor indicați mai sus. Metodele și mijloacele acestor măsurări și
încercări trebuie să fie conforme cu cerințele standardelor naționale. Rezultatele controlului de intrare trebuie să
fie documentate în jurnalul controlului de intrare și (sau) al încercărilor de laborator.
În cazul execuției controlului și încercărilor de către laboratoare atrase, trebuie verificată conformitatea
metodelor de control și încercări aplicate de acestea cu cele stabilite de standardele naționale.
Materialele, produsele, echipamentul, neconformitatea cărora cu cerințele stabilite este determinată prin controlul de
intrare, trebuie separate de cele corespunzătoare și marcate. Lucrările, cu utilizarea acestor materiale, produse și
echipamente, trebuie stopate. Dezvoltatorul (beneficiarul) trebuie informat despre stoparea lucrărilor și motivele
acesteia. În conformitate cu legislația, poate fi adoptată una din trei soluții: furnizorul execută substituirea materialelor,
produselor, echipamentului neconforme cu altele corespunzătoare; produsele neconforme se prelucrează; materialele,
produsele neconforme pot fi utilizate după coordonarea obligatorie cu dezvoltatorul (beneficiarul), proiectantul și
organul controlului de stat (supraveghere) conform competenței acestuia.
Prin controlul operațional antreprenorul general (antreprenorul) verifică:
— conformitatea consecutivității și conținutului operațiilor tehnologice executate cu documentația
tehnologică și normativă, aplicabilă acestor operații tehnologice;
— respectarea regimurilor tehnologice stabilite de fișele tehnologice și documentele normative;

31
— conformitatea indicatorilor de calitate pentru execuția operațiilor și rezultatele acestora cu cerințele documentației
de proiect și tehnologice, precum și cu documentația normativă aplicabilă acestor operații tehnologice.
Locurile de execuție a operațiilor de control, periodicitatea acestora, executanții, metodele și mijloacele de măsurare,
formele de înregistrare a rezultatelor, ordinea de adoptare a deciziilor în cazul constatării neconformităților cu cerințele
stabilite trebuie să corespundă cerințelor documentației de proiect, tehnologice și normative.
Rezultatele controlului operațional trebuie să fie documentate în registrele lucrărilor.
În procesul construcției trebuie executată evaluarea lucrărilor executate, rezultatele cărora influențează securitatea
obiectului, dar care, în conformitate cu tehnologia adoptată, devin inaccesibile pentru control după demararea
executării lucrărilor ulterioare (lucrări care devin ascunse), precum și a construcțiilor și porțiunilor rețelelor inginerești
executate, înlăturarea defectelor cărora, constatate prin control, nu pot fi înlăturate fără dezasamblarea sau
deteriorarea construcțiilor și rețelelor inginerești ulterioare. În procedurile de control indicate, pot participa reprezentanți
ai organelor supravegherii de stat corespunzătoare, supravegherii de autor, precum și, în caz de necesitate, experți
independenți. Persoana care execută construcția, în termeni negociați, dar nu mai tîrziu decît cu trei zile lucrătoare
înainte, informează ceilalți participanți despre termenele de realizare a procedurilor indicate.
Rezultatele examinării lucrărilor ascunse de lucrările ulterioare, în conformitate cu cerințele documentației de proiect
și normative, se perfectează prin acte de examinare a lucrărilor ascunse. Dezvoltatorul (beneficiarul) poate solicita
examinarea repetată după înlăturarea defectelor constatate.
În procedura de evaluare a conformității anumitor construcții, nivelurilor construcției (etajelor), antreprenorul general
(antreprenorul) trebuie să prezinte actele privind examinarea tuturor lucrărilor ascunse, care intră în conținutul acestor
construcții, schemele geodezice de execuție, precum și procesele-verbale privind încercarea construcțiilor în cazurile
prevăzute de documentația de proiect și (sau) contractul de antrepriză în construcții. Dezvoltatorul (beneficiarul) poate
realiza controlul autenticității schemelor geodezice de execuție prezentate de către executant. Cu acest scop,
antreprenorul general (antreprenorul) trebuie să păstreze, pînă la finalizarea recepționării, axele de divizare trasate în
natură și reperele de montare.
Testarea porțiunilor rețelelor inginerești și echipamentului ingineresc montat se realizează conform cerințelor
documentelor normative corespunzătoare și se perfectează prin actele corespunzătoare.
În cazul constatării în rezultatul controlului a defectelor la lucrările, construcțiile, porțiunile rețelelor inginerești, actele
corespunzătoare trebuie perfectate doar după înlăturarea defectelor constatate.
În cazurile în care, lucrările ulterioare trebuie să înceapă după o întrerupere mai mare de șase luni din momentul
finalizării recepționării pe etape, pînă la reluarea lucrărilor, aceste proceduri trebuie realizate repetat cu perfectarea
actelor corespunzătoare.
Dezvoltator (beneficiar)
Prin controlul construcției dezvoltatorul (beneficiarul) realizează:
— verificarea existenței la antreprenorul general (antreprenorul) a documentelor privind calitatea (certificatelor în
cazurile stabilite) materialelor, produselor și echipamentului utilizat, rezultatele documentate ale controlului de intrare
și încercărilor de laborator;
— controlul respectării de antreprenor general (antreprenor) a regulilor de depozitare și păstrare a materialelor,
produselor și echipamentului utilizat; în cazul constatării încălcărilor acestor reguli, dezvoltatorul (beneficiarul) poate
interzice utilizarea materialelor incorect depozitate și păstrate;
— controlul conformității controlului operațional realizat de antreprenorul general (antreprenorul);
— controlul existenței și corectitudinii realizării de antreprenorul general (antreprenorul) a documentației de execuție,
inclusiv evaluarea autenticității schemelor geodezice de execuție a construcțiilor executate cu control selectiv al
exactității de amplasare a elementelor;
— controlul înlăturării defectelor în documentația de proiect, constatate în procesul de construcție, restituirea
documentată a documentației defecte proiectantului, controlul și primirea documentată a documentației corectate,
transmiterea acesteia antreprenorului general (antreprenorului);
— controlul executării de antreprenorul general (antreprenorul) a prescripțiilor organelor supravegherii de stat și
administrației locale;
— informarea organelor supravegherii de stat privind toate cazurile de stare de avarie la obiectul de construcție;
— evaluarea (în comun cu antreprenorul general (antreprenorul)) conformității lucrărilor executate, construcțiilor,
porțiunilor rețelelor inginerești, prescripțiilor actelor bilaterale care confirmă conformitatea;

32
— controlul îndeplinirii de antreprenorul general (antreprenorul) a cerințelor privind inadmisibilitatea execuției lucrărilor
ulterioare pînă la semnarea actelor corespunzătoare;
— evaluarea finală (în comun cu antreprenorul general (antreprenorul)) a conformității obiectului de construcție finalizat
cu cerințele legislației, documentației de proiect și documentelor normative.
Observațiile responsabililor pentru controlul în construcții al dezvoltatorului (beneficiarului) se documentează în
registrele lucrărilor comun și speciale, observațiile proiectantului în cadrul supravegherii de autor – în registrul
supravegherii de autor. Faptele privind înlăturarea defectelor conform observațiilor se documentează cu participarea
responsabililor pentru controlul în construcții.
Proiectant
Proiectantul realizează controlul calității construcției în conformitate cu NCM A.07.03.
Supraveghere de stat a construcției
Construcția, în conformitate cu legislația în vigoare, se execută sub supravegherea organelor administrației locale și
supravegherii de stat în construcții. Pentru asigurarea acestei posibilități, organele menționate trebuie din timp, în
termenul stabilit de lege, să fie informate de dezvoltator (beneficiar) despre termenele de începere a construcției pe
șantierul de construcții, despre sistarea, conservarea și (sau) stoparea construcției, despre pregătirea obiectului pentru
darea în exploatare.
În procesul de construcție a clădirii sau construcției, organul supravegherii de stat în construcții realizează
supravegherea construcției în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 361 din 25.06.1996 cu privire la asigurarea
calității construcțiilor.
La finalizarea construcției clădirii sau construcției, se realizează evaluarea conformității acesteia cu cerințele legislației
în vigoare, documentelor normative, documentației de proiect și execuție, recepționarea acesteia în cazul execuției
construcției în temeiul contractului, precum și punerea în exploatare a clădirii sau construcției finalizate.
Recepționarea în exploatare a obiectului de construcției finalizat se realizează în conformitate cu Hotărîrea Guvernului
nr. 285 din 23.05.1996 cu privire la aprobarea Regulamentului de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente.

3.8. Stoparea construcției și conservarea


Dacă construcția obiectului este stopată, dezvoltatorul (beneficiarul) trebuie să întreprindă măsurile care exclud
cauzarea de daune populației și mediului înconjurător, precum și măsuri care împiedică pătrunderea nesancționată în
obiectul de construcție nefinalizat a oamenilor și animalelor.
Conservarea obiectului de construcție nefinalizat se realizează în conformitate cu NCM L.01.05.

3.9. Asigurarea securității muncii și protecția mediului înconjurător


Conținutul și cuprinsul soluțiilor privind asigurarea în timpul construcției a securității muncii trebuie să corespundă
cerințelor documentelor normative în vigoare.
La construcția obiectelor trebuie întreprinse măsurile privind prevenirea acțiunii asupra muncitorilor a factorilor de
producere periculoși și dăunători.
Securitatea muncii trebuie să se asigure în temeiul soluțiilor care se conțin în documentația tehnologico-organizațională
(proiectul de organizare a șantierului, proiectul de execuție a lucrărilor, fișele tehnologice, etc.).
Teritoriile de producere (terenurile întreprinderilor de construcții și industriale cu obiectele de construcție, încăperile și
construcțiile sanitare amplasate pe acestea), sectoarele lucrărilor și locurile de muncă trebuie să fie pregătite pentru
asigurarea execuției sigure a lucrărilor.
Măsurile de pregătire trebuie să fie finalizate pînă la demararea execuției lucrărilor. Finalizarea lucrărilor de pregătire
pe șantierul de construcții trebuie recepționată prin actul privind realizarea măsurilor privind securitatea muncii.
Executarea lucrărilor la obiectul de construcție trebuie realizată în consecutivitate tehnologică.
Finalizarea lucrărilor precedente constituie condiție obligatorie pentru pregătirea și execuție a următoarelor.
În caz de necesitate de cumulare a lucrărilor, trebuie elaborate măsuri suplimentare privind asigurarea securității de
execuție a acestora.
În cazul activității comune pe șantierul de construcții a cîtorva antreprenori, antreprenorul general trebuie să realizeze
controlul privind nivelul condițiilor de muncă la obiectul de construcție.

33
Antreprenorul general trebuie să realizeze de sine stătător și să ceară de la antreprenori realizarea lucrului
organizatoric de sporire a disciplinei de muncă și de execuție, respectarea cerințelor privind securitatea muncii,
utilizarea rațională a resurselor naturale și energetice.
În cazul apariției la obiect a condițiilor periculoase care condiționează risc real pentru viața și sănătatea muncitorilor,
antreprenorul general (antreprenorul) trebuie să informeze despre aceasta toți participanții la construcție și să
întreprindă măsuri pentru ieșirea oamenilor din zona periculoasă și, conform posibilității, pentru păstrarea bunurilor
materiale.
La dezasamblarea și demontarea clădirilor și construcțiilor în procesul de reconstrucție sau demolare a acestora, este
necesar să fie prevăzute măsuri privind prevenirea acțiunii asupra muncitorilor a factorilor de producere periculoși și
dăunători, legați de caracterul lucrărilor executate:
— prăbușirea spontană a elementelor constructive ale clădirilor (construcțiilor) și căderea construcțiilor, materialelor,
echipamentelor fixate, amplasate sus;
— părțile mobile ale mașinilor de construcții, obiectele și încărcăturile transportate de acestea;
— conținutul sporit în aerul din zona de lucru de praf și substanțe nocive;
— amplasarea locului de muncă în apropierea diferențelor de înălțime de 1,3 metri și mai mult.
Proiectul de execuție a lucrărilor trebuie să conțină soluții tehnice privind crearea condițiilor pentru siguranța execuției
lucrărilor principale pe șantierul de construcții în condiții obișnuite și de iarnă.
Execuția lucrărilor de construcții-montaj în limitele zonelor și teritoriilor protejate, rezervațiilor și sanitare trebuie
realizată în ordinea stabilită de documentele normative corespunzătoare.
Pe teritoriile obiectelor în construcție nu se admite tăierea vegetației de arbori și tufari, și astuparea cu pămînt a
coletelor rădăcinilor și tulpinilor copacilor și tufarilor ce cresc, neprevăzută de documentația de proiect.
Evacuarea apelor de pe șantierele de construcții pe pante fără protecția corespunzătoare de eroziune a solului nu se
admite. La executarea lucrărilor planificate, stratul de pămînt, util pentru folosirea ulterioară, trebuie preventiv să fie
înlăturat și depozitat în locuri special determinate.
Drumurile auto provizorii și alte căi de acces trebuie amenajate ținînd cont de cerințele privind prevenirea deteriorării
anexelor gospodărești și vegetației de arbori și arbuști.
La execuția lucrărilor de construcții-montaj pe teritoriile rezidențiale trebuie respectate cerințele privind prevenirea
poluării cu praf și gaze a aerului, precum și privind protecția anti zgomot. La colectarea reziduurilor și deșeurilor nu se
admite ca acestea să fie aruncate de la etajele clădirilor și construcțiilor fără utilizarea șanțurilor și buncărelor de
colectare închise.
În procesul de execuție a lucrărilor de forare, la atingerea orizonturilor acvifere, trebuie luate măsuri privind prevenirea
scurgerii neorganizate a apelor subterane.
La execuția lucrărilor de întărire artificială a apelor subterane slabe, trebuie luate măsurile prevăzute de proiect privind
prevenirea contaminării apelor subterane ale orizonturilor inferioare.
Apele uzate industriale și menajere, care se creează pe șantierul de construcții, trebuie curățate și neutralizate în
ordinea prevăzută de proiectul de organizare a șantierului și proiectul de execuție a lucrărilor.
Exploatarea simultană a resurselor naturale se admite doar în cazul existenței documentației de proiect, coordonată și
aprobată în ordinea stabilită.
Lucrările de ameliorare a solurilor, creare a pîrăurilor și rezervoarelor de apă, lichidare a ravenelor, grinzilor, mlaștinilor
și carierelor săpate, executate simultan cu construcția obiectelor cu destinație industrială și locativ-civilă, trebuie
executate, în ordinea stabilită, cu organizațiile interesate și organele supravegherii de stat.
Lucrările de curățare și lărgire a albiilor rîurilor trebuie executate, ca regulă, în perioada debitului scăzut, la viteze mici
de scurgere a apelor, în scopurile de prevenire a transferului particulelor suspendate.
La execuția lucrărilor legate de defrișarea arborilor și tufarilor, construcția trebuie organizată astfel încît să se asigure
strămutarea lumii animale în afara șantierului de construcții.
3.10. Organizarea construcției în condiții de reconstrucție și reparații

Execuția lucrărilor de construcții-montaj în condițiile de reconstrucție (modernizare) și reparație a obiectelor trebuie


racordată la activitatea de producere a obiectului care se reconstruiește.
Dezvoltatorul (beneficiarul) și antreprenorul general (antreprenorul) trebuie să determine ordinea acțiunilor coordonate
și responsabilii de gestionarea operativă a lucrărilor.

34
Soluțiile privind organizarea activității de construcții la reconstrucția întreprinderilor trebuie să asigure executarea
maximal posibilă a volumului lucrărilor de construcții-montaj în perioada de pînă la întrerupere și în timpul întreruperilor
tehnologice planificate a activității de bază.
Necesitatea și termenele de întrerupere a activității de bază se determină de documentația de proiect pentru
reconstrucția (modernizarea) obiectelor și contractele de antrepriză în construcții.
De către dezvoltatorul (beneficiarul) și antreprenor general (antreprenorul), în comun cu proiectantul trebuie să fie:
— coordonate volumele, consecutivitatea tehnologică, termenele de execuție a lucrărilor de construcții-montaj, precum
și condițiile de cumulare a acestora cu activitatea secțiilor de producere și sectoarele întreprinderii, clădirii și
construcției în reconstrucție;
— determinate acțiunile constructorilor și exploatatorilor în cazul apariției situațiilor de preavarii și de avarii;
— determinate consecutivitatea de dezasamblare sau demontare a construcțiilor, precum și de demontare sau
strămutare a rețelelor inginerești, locurile și condițiile de racordare a rețelelor provizorii de alimentare cu apă,
electricitate, locurile de transportare a reziduurilor și deșeurilor de construcții
etc.;
— perfectată lista serviciilor dezvoltatorului (beneficiarului) și mijloacele tehnice ale acestuia, care pot fi utilizate de
constructori în perioada de execuție a lucrărilor;
— elaborate măsurile privind colaborarea organizațiilor și subdiviziunilor de construcții, specializate și exploatatoare în
cazul execuției cumulative a lucrărilor de construcții-montaj cu activitatea secțiilor și sectoarelor, precum și la
reconstrucția (modernizarea) clădirilor de locuit și sociale fără strămutarea locatarilor și personalului;
— determinate condițiile de organizare a livrării complete și prioritare a echipamentului și materialelor, de organizare
a transporturilor și depozitării încărcăturilor, de circulație a tehnicii de construcții pe teritoriul întreprinderii ce se
reconstruiește, precum și de amplasare a clădirilor și construcțiilor mobile (de inventar).
Management în exploatarea instalațiilor ACGV
4.1. Generalități privin mentenanța sistemelor ACGV
Deoarece, potrivit prevederilor legale în vigoare, lucrările de realizare, reabilitare, retehnologizare, exploatare şi
întreţinere a obiectivelor/sistemelor de instalații ACGV sunt lucrări de utilitate publică, mentenanţa acestora reprezintă
un proces de importantă şi responsabilitate şi constituie un obiectiv major al managementului general.
Organizarea şi desfăşurarea corespunzătoare a procesului de mentenanţă este impusă de respectarea obligaţiilor
legale de a asigura:
a) operarea sistemelor şi asigurarea echilibrului fizic al acestora, respectiv programarea şi funcţionarea în condiţii de
siguranţă;
b) întreţinerea în condiţii de siguranţă si continuitate, eficienţă şi de protecţie a mediului;
c) elaborarea şi aplicarea regimurilor optime de funționare.
Managementul şi realizarea procesului de mentenanţă se asigură prin participarea tuturor entităţilor funcţionale ale
gestionarului de sistem.
Sistemul calităţii procesului de mentenanţă se compune din:
a) reglementarea (prin norme tehnice, proceduri, instrucţiuni, decizii etc.) planificării, proiectării şi realizării activităţilor
de mentenanţă;
b) supravegherea comportării în exploatare şi a stării tehnice şi planificarea raţională a lucrărilor de mentenanţă;
c) asigurarea calităţii materialelor, pieselor de schimb şi tehnologiilor utilizate la mentenanţa instalațiilor/rețelelor
ACGV;
d) conducerea şi asigurarea calităţii pentru lucrările de mentenanţă, recepţia lucrărilor şi supravegherea comportării
instalațiilor/rețelelor reparate;
e) analiza datelor şi luarea deciziilor în vederea îmbunătăţirii continue;
f) reglementarea postutilizării.
Politica în domeniul organizării şi desfăşurării activităţilor de mentenanţă revine managementului la cel mai înalt nivel,
iar responsabilitatea elaborării programelor de mentenanţă, coordonării şi realizării tuturor activităţilor de mentenanţă
în conformitate cu această politică aparţine Departamentului de exploatare – DE.
Deoarece toate procesele din cadrul gestionarului de sistem sunt interconectate şi interdependente, programele de
mentenanţă elaborate de DE, în care sunt incluse procedurile specifice, resursele şi activităţile adecvate realizării
mentenanţei, pot cuprinde atribuţii şi responsabilităţi pentru toate entităţile funcţionale ale gestionarului de sistem.

35
Pentru fiecare entitate funcţională, atribuţiile şi responsabilităţile în domeniul mentenanţei, aprobate de managementul
la cel mai înalt nivel, sunt înscrise în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al societății.

4.2. Managementul şi organizarea activităţilor de mentenanţă a sistemelor ACGV. Sistemul de management


şi responsabilităţile managementului. Proceduri şi instrucţiuni privind mentenanţa instalațiilor ACGV.
Categoriile de personal implicate în asigurarea mentenanţei instalațiilor ACGV. Instruirea personalului
implicat în asigurarea mentenanţei instalațiilor ACGV.
Fundamentarea programelor de mentenanţă Evidenţa (identificarea) componentelor instalațiilor ACGV.
Monitorizarea condiţiilor de exploatare a componentelor instalațiilor ACGV. Categoriile de imperfecţiuni şi
defecte ale componentelor instalațiilor ACGV. Verificarea stării tehnice a componentelor instalațiilor ACGV
şi evaluarea gravităţii defectelor pe baza analizelor de risc

Modul de realizare a activităţilor care trebuie desfăşurate în cadrul procesului de mentenanţă trebuie documentat prin
proceduri şi instrucţiuni de lucru.
Procedurile se elaborează în scris. În capitolul Descriere, din structura oricărei procedurii, se prezintă clar, într-o
succesiune logică, secvenţele sau etapele activităţilor reglementate, cu referire directă la modul de utilizare a
elementelor de logistică implicate şi la modalităţile de asigurare a calităţii rezultatelor activităţii, a securităţii şi sănătăţii
în muncă a personalului implicat şi a protecţiei mediului înconjurător.
Proprietarii proceselor de mentenanţă trebuie să se asigură că procedurile documentate sunt adecvate, cunoscute,
înţelese şi respectate de către întreg personalul implicat în procesul de mentenanţă.
Proprietarii proceselor de mentenanţă răspund de îndeplinirea indicatorilor de performanţă stabiliţi;
Lista procedurilor care documentează activităţile din cadrul procesului de mentenanţă, cu indicarea entităţilor
funcţionale care răspund de elaborarea şi gestionarea acestora, se întocmeşte, de către responsabilul cu Sistemul de
Management al Calităţii la nivelul DE şi se aprobă de către directorul DE.
Instrucţiunile de lucru se elaborează ca documente conexe ale fiecărei proceduri.
Categoriile de personal implicate în asigurarea mentenanţei conductelor
Personalul implicat în procesul de mentenanţă este cel precizat în Normele tehnice specifice speței, procedurile şi
celelalte documente care reglementează acest proces.
Atribuţiile şi responsabilităţile cu caracter permanent ale personalului implicat în procesul de mentenanţă trebuie să fie
precizate în Fişele posturilor personalului respectiv, iar atribuţiile şi responsabilităţile cu caracter temporar, asociate cu
realizarea unor activităţi concrete vizând mentenanţa, trebuie precizate în documentele de management (decizii,
ordine, autorizaţii etc.) prin care se dispune efectuarea activităţilor respective.
Personalul desemnat să participe la activităţile aferente procesului de mentenanţă trebuie să posede pregătirea
profesională, cunoştinţele, competenţele şi toate atestările şi autorizările legale care să constituie premisele că va
realiza la nivelul de calitate cerut atribuţiile şi responsabilităţile primite.
Instruirea personalului implicat în asigurarea mentenanţei conductelor
Pregătirea profesională şi competenţele personalului reprezintă factori de importantă majoră pentru asigurarea calităţii
procesului de mentenanţă a instalațiilor ACGV.
Personalul desemnat să proiecteze, să coordoneze sau să execute activităţile aferente desfăşurării procesului de
mentenanţă trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute de lege pentru autorizarea şi verificarea persoanelor fizice
care desfăşoară activităţi de proiectare, execuţie şi exploatare în sectorul dat.
Responsabilii desemnaţi pentru activităţile din procesul de mentenanţă au obligaţia de a efectua instruirea şi verificarea
periodică a personalului privind cunoaşterea şi aplicarea procedurilor pe baza cărora desfăşoară aceste activităţi.
Conducătorii formaţiilor de lucru care realizează activităţi de mentenanţă trebuie să efectueze înainte de începerea
lucrărilor instruirea membrilor formaţiei pe baza procedurilor şi instrucţiunilor de lucru aferente executării acestor lucrări.
Responsabilii desemnaţi pentru activităţile de mentenanţă au obligaţia de a înainta anual conducerii propuneri de
programe de recalificare / reconversie profesională, specializare şi perfecţionare pentru personalul din subordine şi
propuneri de participare a personalului la cursuri de instruire privind folosirea unor echipamente sau tehnologii de
reparare noi, la manifestări ştiinţifice şi expoziţii cu tematică din domeniul respectiv. Propunerile avizate de către

36
conducere sunt înaintate la Direcţia resurse umane, aceasta le include în proiectul Programului anual de recalificare,
reconversie profesională, specializare şi perfecţionare, care se supune aprobării managementului la cel mai înalt nivel.

4.3. Mentenanţa instalațiilor ACGV. Sistemul de mentenanţă planificată Categoriile de intervenţii ale
sistemului de mentenanţă planificată Elaborarea programului de mentenanţă. Stabilirea tehnologiilor de
realizare a lucrărilor de mentenanţă. Elaborarea şi calificarea procedurilor de realizare a reparaţiilor şi
eliberarea autorizaţiilor de lucru.

4.4. Normarea lucrărilor de mentenanţă. Costurile lucrărilor de mentenanţă, regimul de contractare a


lucrărilor de mentenanţă şi a furnizorilor de echipamente, dispozitive şi materiale tehnologice pentru
lucrările de mentenanţă

4.5. Verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de mentenanţă

4.6. Realizarea lucrărilor de mentenanţă în regim de urgenţă, în cazul producerii unor incidente

4.7. Documentaţia sistemului de mentenanţă

37