Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS85OTI3ODE PDF
L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS85OTI3ODE PDF
6 IUNIE 1928
111111111111 I 1 111 11111 1111111111111111111111111111111 1111 11111111111111111111111111111 1111111111111111111111 1111111111111111111111111111111
MW5JNA
Revistä pentru popor
www.dacoromanica.ro
242 ALBINA"
ALBI N A
REVISTAPENTRUPOPOR
REDACTIA SI ADMINISTRATIA LA FUNDATIA
CULTURALA REGELE MIHAI 1"
STRADA LATINA No. 10 (foatá Dr. KALINDERU)
Redactor : APOSTOL D. CULEA
Administrator : GR. TEODOSSIU
IESE IN FIECAItE LUNA
Abonament pe an 100 lei .r pentru autoritAti 130 lei
Ficcare nurniír cuprinde 48 pagi :i in loc de 32.
CUPRINSUL
Apostol Culea : România este coada tärilor agricole eu pro-
ductia cea mai mieä de ;râu la hectar.
D. Furtunä : Povestea pro§tilor.
AI. Lascarov-Moldoveanu: Deslu§irea legilor pe întelesul tu-
tulor. Despre judecata pricinilor.
* ** Antofitä a lui Vioarä.
* "` ,FSä mai râdem.
.r
* * Sfaturi §i leacuri.
Anp: Cultura ciupercilor.
Petre Savin: De unde se trage tutunul 2
L.: 0 socotealä pe urina betiei.
Pr. loan D. Mihail : Este bogätia un päcat ?
* * * Un inginer american vrea sá trimeatil o ghiulea
uria . . . la. Lunä.
*** Felurite.
Lia Hârsu : Cicoarea.
Minerva Alexandru: Volbura çi mic§unica.
www.dacoromanica.ro
România este ceada tárilor agricole cu
productia cea mai mica ae grâu la hectar
Institutul de agriculturä din Roma (Italia) strange
stiri despre productia cerealelor din toate tárile lumii.
Pe temeiul acestor cifre, învätatii de acolo au socotit
productia la hectar in mijlociu pe 6 sau 10 ani. Mä-
sura obisnuitä între tarile agricole este chintalul, care
are 100 kgr.
Iatä girul tárilor rânduite dupä productia In chin -
tale la hectar, socotite pánä acum 2 ani :
Danemarca 33,1 chintale la hectar
Olanda 28,4 ,, n
Belgia 26,7 n
Anglia 22,9
Suedia 22,6
Elvetia . 22,5 n
Germania 20,7
Cehoslovacia 17,3 a ;,
Franta . . . 16
Norvegia . . 15 .,
Austria . . 14,8
Italia 13,9 n
Ungaria . 13,7
Bulgaria . . , . . 13,2 n n n
Iugoslavia (Serbia) . 12,1 r
Spania . . . 10,2 n 11
www.dacoromanica.ro
244 ALBINA"
Rorrvïnira 8,6 1) 77 77
Rusia 8,2
Doar Rusia e cu putin în urina noastra. Bulgaria
barem produce gran (la hecta.r) en douä treimi mai
inuit ca Romania. ;;i tärile cu i niântul ce] mai bun
sunt : Rusia si România, dar cli plugìiria coa, mai
proastä mai înapoiatà.
Danemarca, Olanda, Norvegia, Elvetia, Be]gia
stint tari de nisip, de piaträ uscatà si de argilà adusa
de ape. Un taran roman ar muri de foame într'un a-
semenea pämânt sterp, unde nici scaietii n'ar putea
cre @te. toate actea, h)rnicia Si priceperea plu-
g ,ri'or de acolo au prefàcut pustiul de piaträ. nisip
ïntr'un raiu do rodnicie qi frumuseta.
Cum? Oamenii acoja au o vorbä cuminto ,Nici :
www.dacoromanica.ro
,{,.
i1X,
Dintr'ale poporului
www.dacoromanica.ro
246 ALBINA"
voi aici, mä,i ? Ati scapat cofa 'n fântâná, ori ce
ati pätit ?
Ei, tata! Nu ne mai Intreba degeaba! Iaca
i -am spus gi bietei mame ei tot ca mine a zis. Cá
eu am sä ma marit, tati. Si am sä fac un bleat. $i
i.-oiu pune numele Simion ce folds ! Doar cä,
este un drob de sare pe horn. $i eu am sa -1 pun pe
Simion dupa horn e'apoi ce ti -i bun?
Ca are sä, pica drobul de sare de pe horn.
$i are sa mi -i omoare pe bietul Simion.
$i bocete, n ai tata! Auzind aia omul, ce sä mai
vorbeascä bietul cu aea proeti ? A lasat petitori, $i
nevastä, Qi fata, casa, tot ei -a luat lumpa in
cap ei s'a dus încotro a vàzut eu ochii. Zite: Mai,
eu cu proetii ietea nu etiu câte zile oiu mai avea...
Mä duo încotro s'a Intâmpla... Las ei casa si tot !...
$i se porno te. Ajunge într'un sat, unde niete
oameni fácuserä, o casa. Casa n'avea fereeti.
Buna ziva, oameni buni!
Multamim !
Da ce stati a @à, má rog ? Ce treabä, -i asta ?
Ca ei acuma se mai hodiniau de buna treabä ei grea ce
faceau : trai oameni, Loge Hite milieni (lungi ei pronti),
apucasera tate o oboroicâ in mânä carau lumina
de afar& in casa cea nouá.
Vä mai întreb, ce treabä -i asta ?
Iaca, om bun, noi casa am fäcut, d'a.poi daca.i
intuneric înauntru. $i degeaba caram soarele cu obo-
roacele, degeaba.
Ba, mi -ati da mid zece galbeni ei eu pe data
vä, voiu ueurà.
Ti -am da, omule al lui Dumnezeu, ba te -om
Qi cinstì ! S'apucä omul ei face fereeti la casa, iea zece
galbeni, ba oamenii il ei cinstesc, el se porn ate, dar
zite In gandul lui ;
Mai! D'apoi aietia -s proeti nu eagä... Ma mai
duc prin lume, sa mai vA.... vor mai fi ca femeia ei
ea feciorii mai?
Ajunge intr'alt sat. Doi oameni faceau o casa ;
www.dacoromanica.ro
ALBINA 247
www.dacoromanica.ro
Desliqirea /egi/or pe finte%su/ tuturor
Legea judecitoriilor de ocoale.
Despre judecata pricíni/or
(armare)
de Al. Lascarov-Mo/dovanu
Jurist
www.dacoromanica.ro
ALBINA 249
www.dacoromanica.ro
Antofíjá a lui Vioará
(Ba/adä pescäreascä)
Foaie verde sälcioarä,
La casa lui mos Vioará .
:
Reispunde Anto`itá :
Sä,-mi dai, taicä, luntrele
$i toate nävoadele
Cá ea vorbá mi-a trimes
www.dacoromanica.ro
ALBINA 251
www.dacoromanica.ro
252 ALBINA"
Cat Capii...
AntofiCä cum auzea
Drumul puiului ch-i da;
Atunci vidra ce fäcea ?
Printre pesti ea înnota
Tot de coadä ca-i musca
návoade cä-i ducea.
Iara vidra se mania
Prin nävoade cä intra
Pestele cá-1 räscolea
Pestii din coadä bateau
Valurile se scormoneau
Apele se tulburau
AntofiCä se-opintea
De navod tràgea, trágea
Din luntre el aluneca
Vidrosul Imi cädea.
De-o salcie s'apuca
In salcie se suia.
Striga ziva româneste
Iarä noaptea pe turceste
Doarä s'o întâmpla cumva
S5.-1 audä cineva...
O 0
0 0
www.dacoromanica.ro
Sá mai rádem
Copiii de azi
Pe Mitica 1-a trimis marna-sa pânä la bäcänie sá
cumpere zahär.
Intoarce-te repede, Mitica, i-a zis mama-sa.
Mitica, copil, a uitat de porunca mama-si "Si s'a
luat cu ,joaca împreuna Cu alti copii.
Peste o jumätate de ceas, tata-sau îl vede zben-
guindu-se pe ulitä.
Sa vezi ce-o sa-ti faca mama-ta. In loc sä te
gräbesti si-i aduci zahärul, tu stai la joaca pe ulitä.
Ba nu, raspunse Mitici. Mama mi-a spus:
Intoarce-te repede", dar nu mi-a spus sä mä si duc
repede. Lasa cä mä grabesc eu la întors.
O minune mai mare
La scoalä.
Invätätorul povesteste copiilor o minune de pe o
mare: Un marinar a fost aruncat de pe corabie drept
In gura unei balene, care 1 -a înghitit într'o clipá.
Care dintre voi ui -ar putea închipui o minune
mai mare ca asta? întrebä învätatorul pe copii.
Colac Tudor din cl. IV se ridicá :
Ar fi fost o minune si mai mare, când mari -
narul ar fi înghitit balena.
www.dacoromanica.ro
254 ALBINA"
Micul Päca /ä
Mama intreabá pe Vasilicâ :
Vasilic&, dace ti -ai pus ciorapul pe dos ?
Vasilica (un puiu de Pacala) gase$te räspunau1
îndat& :
-- Si vezi, mama, ca pe fatá era rupt!
Tace ,ci face
Micul Buby Leibovici e un copil încapätânat.
El nu sare, nu zbiar&, nu sparge nimic, nu trage
pisica de toads. Sta tsat& ziva In colt si tace.
Eh! rice tat'sau, asta are sá semene cumine
Sá tata s& fata.
S'ar putea zite ca tacs si face dupa acum.
Când vine cineva, el sta tot In coltul lui, nu
scoate o vorbá. Toate încercärile aunt de prison. Ieri
unchiul Sarni îi spune :
Dac &'mi spui o poezie îti dau un leu!
Un leu pentru o poezie ? Ha! ha! Nici bun & .
ziva" nu spun cu mai putin de doi lei.
Poveste ovreiascä
Iacob are vase ani Tatál sau, batrânul Abraham
îl vede facându-si lectiile, plin de cerneal& pe nas.
Tata, am visat asta-noapte ca-mi däduse*
cinci lei...
Bátrânul Abraham mângâie odorul cret si-i rás-
punde:
Fiindca ai fost atât de cuminte In saptamâna
asta, te rog sa-i pä strezi, sá-ti cumperi cu ei ce
ti-o placea.
Tot de ale copii/or
In Franta este o sä,ptámâna a bunätatii" odat&
pe an, cánd copiii sunt datori sa fac& fapte frumoase
qi sa le spuie acasá în fiecare searA.
www.dacoromanica.ro
ALBINA 255
00
www.dacoromanica.ro
Staturi leacuri
I. Ce e de fäcut in caz de otrsvire ?
Daca cineva s'a oträvit cu arsenic ( §oricioaicä j, are
sä i se dea sä verse. Neavänd spiterie (farmacie) la înde-
mâna, cercäm cu apá caldä, in care punem ca o linguritä
de cafea, sare präjitä pe foc, într'o tigaie. Apa de
aceasta sä bea col eu pricina cat de multa.
Dacä spiteria e aproape, sä se aduca numai decal
ipecacuanha sau radacinä de värsat, din care -i dam la
fiecare 10 minute câte un gram.
Contra otravá se recomandä magnezia, din care se
is 50 grame in 3000 grame apá. Cand cineva este
oträvit cu coclealä (rugina de pe vasele de aramä), sa
bea apá cu zahär §i albu§ de ou amestecat. La otra-
virea eu le §ie sä bea otet in zeamade lämaie, subtiatä
cu apa. La otrávirea cu acid de (acid sulfuric, mu-
riatic, nitric), sa, se is lapte amestecat eu crotá. La
caz de otravire cu ciuperci luàm piaträ de vin, (Brei h-
veinstein) pentru värsat, din care topim 25 centigramo
in 100 grame de apá Qi luàm din ea la fiecare 13 mi-
nute cäte o lingura. La murare de arpe rana tre -
bue §te suptä (buzele sá nu cumva sä fie cräpate) §i
unsi mereu cu sare de tipirig sau amoniacal.
II. Mij/oc de a se desrugini fi astuti cutitele.
Dacá aveti cutite ruginite, pe care vreti sa le as-
cutiti perfect, luati o bucatä de flanela bine îmbibatä,
cu petrol, o îndoiti in doua, §i frecati cu putere lama
ruginita. Puteti sa läsati sä stea cutitul într'o baie de
petrol §i purcede in urmá la lustruire c u praf de
cárämida pus pe o scândurä.
www.dacoromanica.ro
Atugdi Xtbfo*B1
Cultura ci up erci /o r
Se ia o ladä adâncä de 25-30 cm. si lungä atât
cat voim, se pune la fund 2 cm. de pämânt märunt,
care se apasä cu mana, deasupra se presarä balegä
de vacä uscatä, si ruptä bucäti, locurile goale se astupä
tot cu päiuánt märunt, se topeste apoi siliträ într'o
gäleatä cu apä, se înmoaie o mäturicä pe care apoi o
scuturäm deasupra acestui strat.
Penl,ru un strat lung de 4,1.0 m. kii lat de 1,45
iu. se întrebuinteazä 25 cg. de siliträ, o gäleatä de
apä nefiind de a,juns se mai adaugä o alta.
Dupa ce i s'a udat astfel primul strat, se aseazä
deasupra altul care se udä la fel tot asa, pánä ce
cutia e piing. Intre cel din urmä strat si al doilea se
pune simintä de ciuperci, iar deasupra stratelor, de
un deget pämânt märunt. Se aseazä cutia la un loc
întunecat, având grija de a uda din când în când, stro-
pind cu mäturica. In lipsä de cutie putem pregâti
totul într'o pivnitä, rezultatul e acelas.
In timp de 3 luni, avem ciupercile räsárite, u-
nele crescute. Cel ce a încercat ne spune cä dupa 3
luni, a cäpätat bateo cutie de 79 cm. pe 45 cm., S
ciuperci mari si frumoase si alte 16 au crescut unele
dupg. altele.
Anp.
(Di p3 o carte fran¡ureasc3)
www.dacoromanica.ro
258 ALBINA"
www.dacoromanica.ro
O socotealä (statistica) pe urma befei
Dintr'o lucrare împotriva alcoolului, tipäritä in
englezeste in America si tradusä in româneste :
Se dovede$te din statistica cä, mortalitatea copiilor
creste cu cât mamele devin mai alcoolizate.
S'a constatat cä la 444 do copii dela 120 mame
alcoolice, la prima nastere, la 80 copii: 33.70/0 morti ;.
la a doua nastere la 80 copii : E00/0 morti ; la a treia
nastere la SO copii: 52.60/0 morti ; la a patra si a
cincea nastere la 111 copii: 65.70/0 morti ; la a seasar
pânä la a zecea nastere la 93 copii: 720/0 morti.
Din copiii ramasi In viatä, 4.10/0 erau epileptici
sau tâmpiti.
Deasemenea s'a mai constatat cä copiii alcoolicilor
se desvoltä mai încet. Din studiul fäcut asupra 2125
copii la ce vâretä le-a iesit dintii, s'au constatat ur-
mätoarele :
Copiii celor cari nu beau nici un fel de bäuturá
spirtoasä au cäpätat dintii la vä,rstä de 8 luni : 72.5470;
la copiii de cumpätati la aceeasi vârstä : 57.70/0; copiiii
de bäutori : 57.770.
Epilepsia (boala copiilor), tâinpenia altele de
felul acestora, la 219 copii de bäutori cari beau numai
din cä,nd in când, dar fárä sä se 'mbete, 2.30/n erau cu
metehne sau lipsuri ; la 130 de copii de bäutori cum
pätati : 4.60/0 copii cu lipsuri ; la 67 copii de bäutori
necumpätati : 9(70; iar la 53 copii de betivi 19 °/e.
www.dacoromanica.ro
Este bogália un pa-cat?
de preotul loan D. Mihai
paroh Cdrbune;tl (Prahora)
www.dacoromanica.ro
ALBINA '261
www.dacoromanica.ro
262 ALB INA"
cäutatä, sminte$te vi pierde pe multi. Mullora, boga{ia
le culace peirea sul'leteascü. Bogä4ia nu e pcicat, ï
totu.Si pierde multe suflete. Aceasta voiu arata in cu-
vîntarea mea.
Frati Cretini,
Cei cari aveti deprinderea frumoasä $i folositoare,
de suflet, a veni la bisericä spre a va ruga lui D-zeu
$i a înväta cuvinte de mfi,ntuire, veti fi auzit adesea,
in biserici, vorbe aspre despre cei bogati. Evanghelia
urgiseste bogätia $i pe bogat.
Vai vouä, avutilor, ca vä luati mângä,ierea voa-
strä !" (scrie Evang. Luca 6.24) iar Mântuitorul a spus
mai lämurit in altä, parte (Mat. 19.23): Adevär
zic vouä, cu greu va intra bogatul in împärätia ceru-
rilor". Apost. Iacov serie : Veniti acum coi cari
sunteti bogati, ,jeliti plângeti de muncile ce au sä.
vina. peste voi!" (Iac. 5.) . .
Oare bogätia e un päcat ?
Nici de cum !
Om bogat însemneazä om päcätos ?
Iar.* nu !
Atunci pentru ce atáta urgisire a celor bogati ?
Pentru ce Sfänta Scriptura e atta de aspra, cu cei
bogati ?
Ca sä ne lämurim, e bine sä, luäm seama sa, .
www.dacoromanica.ro
ALBINA "' 263
www.dacoromanica.ro
264 ALBINA"
sebirea e si mai mare. Aceastä deosebire se arata
de multe ori chiar din copilärie. Unii, de mici
sunt lacomi, hulpavi, farä satiu. O femee avea in garda
2 bäieti dela tara care învätau la liceu in oras.
Bäietii erau frati si unul era eu 5 ani mai mare si cu
4 clase (de liceu) înaintea celuilalt. Totus ce! mic la
mass, manca mai inuit decât fratele sau tel mare.
Femeea gazdä le punea fiecäruia in farfurie eu
mäsurä tot una una. Dela tel mare, îi mai rämânea
ceva in farfurie, dar dela tel mic, nici o data. Intr'o
dimineatä, înainte de a pleca bäietii la scoalä, gazda,
dupa ce a cántarit 2 bucati de pâine si 2 bucati de
brânzä, apre a le face de o potrivä, le a dat pe mana
fiecäruia din bäieti. Cel mare n'a putut manca nici
pâinea, nici brânza 'toatä, ci aproape juniâtate din cat
primise, le -a dat gazdei înapoi cu vorba : laser -le
pe alta data" ; iar tel mic, dupa ce mâncase toatä
partea lui, a cerut si pe cele ce au mai ramas dela
Nenea si le -a mâncat si pe acelea.
Sä nu se zicä cä e o mäsurä pentru mâncare. O
fi mäsurä pentru mâncare, dar nu pentru poftä. 1Vledicii
au stabilit stiintificeste, ça corpul omenesc, dupa
vârstä si dupa greutate are nevoe de atâtea
atâtea grame de alimente deosebire. Dar nici un medic,
nici un învätat de pe fata pämântului, nu va putea
sä mäsoare pofta mea de mâncare si de bäuturä si
sa -mi spunä : Cu atât te saturi si nu mai poti manca
sau bea!".
Pofta de mâncare e mai întaiu fireascä sau na-
turala, dar prin deprindere se face de multe ori
nenaturalä si nelegitima. Daca despre mâncare se
zite cä pofta vine mâncând" apoi despre bäuturä, cu
atât mai mult. Se întelege dar, ça cine mänânca mult,
si mai ales cine bea mutt, cheltuieste mult si nu prea
poate economici. Ba se mai întâmplä, cä unul îsi
stâmpärä foamea cu ori ce fel de mâncare simplä si
sänätoasä, pe când altul nu mänânca decât anumite
mâncäri gustoase si deci scumpe.
Tot asa si cu îmbräcämintea. Unii vor sa umble
www.dacoromanica.ro
,.ALBINA." 265
www.dacoromanica.ro
266 ALBINA"
e nesimcitor la bucuria streinà. Tot din cauza acestei
pofte de îmbogî,tire grabnicá, oamenii vrednici nu se
'mulcum ac uneori cu câltigul realizat sau dobândit
prin vrednicie Qi munta cinstita ; ci în apriga for por-
mire se folosesc de nedreptate Iata
negustorul acela, de când s'a pricopsit, nu se mai
mulcume$te numai Cu câ$tigul ce -1 are dela tocmeala
.ci mai în$ala pe cumparator când cântäreste sau
mascara marts. Când pornegte cineva pe calea de a
-se îmbogàti cu orice pret, nu e de mirare ca sá se
preschimbe lntr'un om lacom si înselator, hrapitor,
plin de nedreptati si de multe alte pacate, între care
numáram si carrata, pe care multi bogä,t* o store
dela nevoiasii pe care -i împrumutd.
Asa dar, din cei ce au plecat pe calea îmbogáti-
,rii, putini scapâ cu firea for neschimbata, adicä asa
cum au fost dela început : vrednici gi cumpàtati. Cei
,mai multi schimba aceste calitati to vitii grozave :
avaritia sau sgârc nia cu impietrirea inimii, latomia
-de de rapiri,
dreptäti, etc., pacate legate on pornirea de înavutire
grabnicá. De acela zite Apostolul Pavel : Iar cei
ce se hotar isc sa fie bogati, cad in ispite si in lat $i
In multe pofte nebune vàtàmätoare, ca unele ce
afundi pe oameni in pierzare pieire (I Tim. 6. a.)
Cei ce fac sau aduná averea ori si cat ar fi
-de bogati sunt economi sau chiar sgârciti, cum am
zis. Dar Bunt si bogati risipitori. De obiceiu, risipi-
tori.i aunt atei cari din stiraci ajung de o data si pe
.neayteptate oameni bogati, fie printr'o mare moste-
nire, la care nu se alteptau, fie printr'un câstig ne-
-binuit $i neprevàzut. Sunt putini oameni cari dupa
ce au trait In saràcie si lips& mult timp sa -si poata
pästra echilibrul sufletesc atunci când, de o data $i
pe neri eptate, ajung bogati. Cei mai multi, când dau
de o astfel de bogätie neayteptata nesperatà, se caro
$mintesc nestiind nici pretul, nici puterea de du-
rati a averii se pun nebuneste pe petreceri $i chel-
-tuieli nesabuite gi in scurt timp sleesc averea mo$-
www.dacoromanica.ro
ALBINA 267
www.dacoromanica.ro
268 ALBINA"
imi trebue cupeu lustruit cu 6 cai înainta§i sau eel
putin cu 4, cu surugiul îmbracat cu poturi de pandur
împodobit cu cordele §i panglici la palärie.
Pe când sgârcitul ar face acest drum chiar pe
jos nuinai sä faca economie, luxosul nu-1 poate face
decât in faeton cu cai Daca un bogat e
prins de patiina sgârceniei, iar alt bogat de patima
luxului, daca Qi cel sgârcit cel lusos ar avea azi
tot atâta avere, ei de §i egali in avere sunt $i
vor fi tare deosebiti in purtare in fapte. unul
$i altul arata puterea bogitiei lor, dar sgârcitul
arata aceasta putere a bogätiei facând alte averi
din veniturile sau dobä,nzile averii strânse, adica
strângând §i gramädind din ce in ce mai multä avere
iar luxosul îQi arata puterea in rasfatarea sau des-
fä4urarea averei ce are. Asemänare intro ei e numai
ca unul ar vrea mereu sa adune cat mai mult, iar
cellalt sa aibä mereu a cheltui cat mai mult.
Daca strângä,torul gäse§te poate sä adune din
ce in ce mai mult, risipitorul dela o vreme nü
mai are ce risipi decât poate o nouä pleaycä de mou-
tenire.
Dacä cel luxos chiar când e tare bogat se
au§ineaza, apoi ce sá mai zicem de luxosul sä,rac?
Caci devi nu-ti vine a crede, dar sunt din plicate
garaci lus*. Acest soiu de luxo§i adicä. cei säsaci
mai bucuros mänâncä pâinea sau mamaliga goalä,
adica rup dela gurä numai ca sa se lustruiascä,.
Gura lumii, care uneori le brodeqte sau nimereQte bine,
zice säracilor lug* säräcie lucie".Cine e, frate,
coconita cea gätitä, care trece pe drum ? Ia o säräcie
lucie".
Dar acum nu e vorba de lux ci de bogatie de
urmärile ei, între care e$i luxul, vreau adica sa spun,
ca dintre bogati unii sunt prea sgârciti, altii prea
lugo§i sau chiar risipitori, dar §i unii $i altii päcätuesc,
unii prin sgârcenie, ceilalti prin risipä.
E adevarat cä dela vrednicia $i räbdarea strân-
gatorului, ca sä nu zic a sgârcitului, §4i pâna la
www.dacoromanica.ro
ALBINA 269
www.dacoromanica.ro
270 ALBINA"
mosteniti împärätia gätitä voua dela întemeierea
lumii, cä flämând am fost mi-ali dat sä, mänânc;
dnsetat am fost Qi mi-ati dat sä beau ; strain am fost
m'ati adus la voi; gol $i m'ati îmbräcat ; In închi-
soare am fost ati venit la mine". Atunci vor ras -
.punde lui dreptii zicând: Doamne, când te-am väzut
flä,mând ti-am dat demâncare, sau însetat gi ti-am
dat sä, bei? Când te-am väzut strein si te-am adus
la noi, sau gol si te-am îmbräcat când te-am
väzut bolnav sau in Inchisoare §i am venit la tine ?"
ráspunzând Impäratul le va zice : Adevär zic voua,
întrucât ati Meut unuia dintr'ace$ti frati ai mei foarte
neluati In seamä, mie mi-ati Meut!".
Atunci va zice celor d'a stanga: ,.Duceti-vä de
la mine, blestematilor, in focul cel veQnic care este
gätit diavolului si îngerilor sai. Cá flämänd am fost
si nu mi-ati dat sá, mänânc, însetat am fost si nu
mi-ati dat sä beau, strein am fost $i nu m-ati adus
la voi, gol si nu m'ati îmbräcat, bolnav si in inchi-
soare si nu m'ati cäutat".
Atunci vor räspunde si ei zicând:
Doamne, când te-am väzut flämând, or insetat or
strein, or gol, or bolnav, or In închisoare $i nu ti-am
-slujit ?" Atunci va räspunde lor zicând : Adevär zic
voua, întrucât n'ati fäcut unuia dintre acestia foarte
ndluati în seamä, nici mie nu mi-ati fäcut". Si se vor
duce acestia în pedeapss, vesnicä, iar dreptii la viata
vesnicä. (Mat. 26.36-46).
De aci întelegem cä milosteniile sau binefacerile,
pe care le facem din mila $i dragostea cá,tre aproapele
nostru, fac pentru noi comoara cereascä, prin care
putem räs.;umpára împärätia vesnicä. Lipsa acestora
de inilä dragoste cre$tineascä aduce gheena sau
pedeapsa veynicä.
A da mâncare celui flämând, nu poate cel ce
n'are el insusi ce manca, ci acela < are are de prisos,
adicä, cel bogat. Sunt însi bogati sgârcitì cari nu se
indurä, sä-ti dea nici chiar un codru de mämäligä, si
www.dacoromanica.ro
ALBINA 271'
www.dacoromanica.ro
272 .,ALBINA"
mare spital precum biserica $i Qcoala de längä el.
Iatä, aceeti bogati ei-au facat comoarä in cer. Or
ce ban dat pentru binefacerea celor ce suferä, e
dat pentru comoara cereascä. Bogati au fost sunt
multi, dar banii lor in loc de a fi pentru in3titutii de
binefacere s iu pentru ueurarea, alinarea suferintelor
omeneeti, se cheltuesc îu petreceri desträbalate.
Multi bogätaei de ai no$tri, cheltuesc averea in
plimbäri petreceri in strainätate. La Nisa ei Monte-
Carlo vine lume din toate pärtile pamântului, ca sä
petreacä ei mai ales ca sä joace cárti. Acolo se duc
multi bogati din tara noasträ, ei rämân s iraci lipiti
pämântului, la jocul de cärti. Ba se întâmplä cä unii
dupa ce-ei pierd toatä averea pierd viata
prin sinucider . Câtä deosebire din punct de vedere
evanghelic intro bogatii de azi, cari î@i sleesc averea
in petreceri orgii sau chiar la joc de cä,rti
$i bogatii din vechime, cari nu mureau împäcati daca
nu fäceau o bìsericä, o fântân.). sau eel putin un dar
b sericii !
Am vazut ca la judecata viitoare, rasplata cea
mai mare ei bunä este adusä, de ajutorul ce l-ai dat
celui ce suferea din nenorocire. Vedeti cä intentionat
zic sa alini suferinta provenitä, din nenorocire, caci
sunt ei multi cari sufera din vina lor, mai ales din
lene.
Sa ajuti pe omul care a säräcit fiind-cä i-a ars
cama ei i-a luat strânsura, sau i s'au înnecat holdele; dar
leneeul, care nu munceete nimic deei e sanätos
nu prea merita mila.
Dar astfel de fapte de milä, pe care le cere
Evanghelia, cine poate sä facä muai cu înlesnire ? Ne-
greeit cel bogat. Cel ce n'are ce m nca, cum sa
sature pe cel flämând? Deci bogatul se poate mântui,
( ba încä mult mai lesne ca cel sarac) dacä este
întelept. Adevärul e însä,, ca putini bogati se indura,
sa rupä din comorile pämânteeti, spre a le muta In
cer. Dragostea de avere, puterea ei farmecul averii,
www.dacoromanica.ro
ALBINA 273
www.dacoromanica.ro
Fe/urite
Licustele vor fi nimicite In Egipt, nävala de lä-
custe nu e lucru rar, mai ales acum and apele Ai-
lului sunt foarte joase. Din aceastä pricinä nori desi
de läcuste vin dinspre miazä -zi si se ìndreaptä spre
miazä- noapte, unde se aflä oazele (bucàti de 1 ámänt
in pustiuri pe cari creste verdeatä si se gäseste apà)
din Kharja.
Ministerul agriculturii din Egipt a poruncit si, se
intrebuinteze gaze asfixiante împotriva läcustelor. Ae-
roplanele armatei vor avea si ele de lucru, ca sa îm-
prästie de sus aceste gaze asupra läcustelor.
0 stea cu coadä in 1928. ne vestesc
o cornea (stea cu coadä) care se va vedea pe cer in
anul 1928.
Se stie ci, la tari, lomea se inspäimântä grozav
de asa cava $i crede ci, e sean de värsare de sänge
sau de vreo molimä grozavà. Toate astea insä sunt cre-
dinte fàrä rosi si nu au alti, insemnátate decät aparitia
vreunei pianete rätäcitoare care trece si piere mai
departe.
Unii se tern ca nu cumva coada unei astfel de stele
rätäcitoare si, isbeascä pàmantul si sä -1 faci, eä ardi
ca un fir de paiu.
Cea mai frumoasä cometä din timpurile mai en-
noscute a fo3t cea din 1811, care a adus o vard foarte
îmbelsugatl. S'a fäcut vinuri ca niciodatä si grAne
mai frumoase ca oricánd.
www.dacoromanica.ro
ALBINA 275
Mari /e o ra e
Inainte de rázboiu, erau 20 de orme cu peste un
milion de suflete.
Acum 40 de orase numärd peste un milion de
locuitori, 15 In Europa, 13 In America, 11 In Asia si
unui singur In Australia.
Principalele aunt: New-York, care numärâ 9.350.000
locuitori ; Londra 7.660.000; Parisul pästreazâ locul
al treilea cu 4.600.000 ; Berlinul, 4.126.000 ; Chicago,
3 600.000; Filadelfia, 2.700.000; Buenos -Ayres 2.500.000;
Osaka, 2.115.000; Moscova, 2.018.000; vangai, 2.000.000;
Tokio, 1.995.000; Viena, 1.800 000; Boston, o cifra
aproape egalâ ; Leningrad 1.611.000 ; Détroit, 1.550.000;
Hamburg, 1.510.000; Peking si Hànkeu, 1.500 000 ;
Rio -de- Janeiro, 1.442.000; Calcuta, 1.400.000.
www.dacoromanica.ro
Pentru copii
Cicoarea *)
de Lia; Härsu
Ci-cä, dupa cum spurie povestea, Cicoarea ar fi
fost cândva o domnitä mândrä, si frumoasä färä pe-
reche pe lume. plimbându-se ea odatä descultä prin
roua care se läsase peste florile din grädinä, cänd
credea cä nu-i ochiu omenesc s'o vadä, numai ce-o vede
Sfântul Soare de sus din slava lui.
Cum o väzu Soarele, atât i-a fost cä i-a si picat
dragä. De cum räsärea dimineata, tot la ea cata $i
din ce-o privea mai avan s'aprindea pe cer.
Azi asa, mâine-asa, väzând el cä nu-i chip, chemä
doi luceferi si=i trimise In petit la doinnita.
Cum ii väzu domnita le zise:
. Bine-ati venit, doi luceferi, da ce vânt v'aduce
pe la noi ?
Ia, ziserä luceferii, veniräm in petit.
Dacä i asa, apoi poftiti in casa sä ospätati si
sa vä odihniti. fäcu domnita auzindu-i.
Ba noi n'am venit nici sä ospätäm, nici sä o-
dihnim, ca ne-a trimis Sfântul Soare in petit la, tine,
räspunserä luceferii.
I-auzi vorbä ! rase domnita Multi petitori mi au
venit pânä acu, dar au plecat precum au venit, ca nici
unul pe plac nu mi-a fost.
i-or fi fost ori ba, nouä nu ne pasa, cä noua
asa ne-a zis Sfântul Soare: Faceti cum oti stii ; da
färä domnita cea mândrä îndärät sä nu vä'ntoarceti,
ca-i rail de voi.".
*) Dupä o legendä culeasä de G. D:m. Teodorescu.
www.dacoromanica.ro
ALBINA 277
www.dacoromanica.ro
278 ALBINA"
Volbura §i mic §unica.
De cum începuse a se incalzi ; ämântul de zâm-
betul soarelui primäväratic, fel de fel de fiori si de
plante ridicarä vesele capul, surázând fericite. Pe una
din brazdele de fiori räsärirä micsunele. Lângä una
din ele se ivi un fir de volburä, care gräi rnelodios :
-- Draga micsunica, noi suntem surori : am dormit
alaturi un veac întreg, amândouä ne hränim eu ace
leagi mâncäri ; esti buna sä má fasi si -mi întind pe
lângä tine bratele anrortite ?
Cum de nu, räspunse drägälasa micsuniebi, erti
atât de ofilitä si de mititicä !
Volbura incepu sä -si întindá ramurile, ajunse pânä
lángä tulpina miclunelei, 1ncepând iar tânguios :
S :umpä surioarä, pentrucä mi -ai fäcnt atâta
bine, 1a3ä -mä sä te imbrätisez drept recunostinjä.
O ! ráspunse modesta micsunicä, nu sunt eu
aceea cäreia s i -i datorezi ceva, totus dacä tii prea
mult sá mä ìmbrátisezi, vino, caci Imi face piacere sä
te simt aproape de mine.
Volbura, care atâta astepta, se mai Intinse odata
cat putu de tare si cuprinzând tulpina micsunelei, In-
cepu s'o strángä sälbatec.
Ah ! suspinä floarea, desprinde -ti mai repede
bratele de pe mine, caci simt cä mä 'nnäbus.
Mai lasä -mä pu in, caci prea imi erti draga,
mai spuse volbura, si se mai înfásurä odatä pe trupul
micsunelei, de -i franse mijlocul.
Oh ! gemu istovitä floarea, te rog, si-0 fie mila
de viata mea, care se stinge, si depärteazä -te.
Volbura se prefácu cä u o aude $i strângându -se
din ce In ce mai tare de floare, ii strivi trupsorul
fraged, care se uscä si de care rämase sprijinindu -se
toatá viata.
Minerva .Alexandra
*
www.dacoromanica.ro
ALBINA 279
Problemá
Táiati din carton patra bucäti întocinai ca cele
din figura.
www.dacoromanica.ro
280 ALBINA"
Consultatii pentru daraveri de judecatá $i
consultatii medicale pentru cititorii Albinei"
Aducem la cunoytintä cä dela 1 Fevruarie 1925
am înfiintat la redactia revistei Albina" (Fundatia
Culturali Regele Mihai I ") UN BIROU DE DESLUIRI
JURIDICE, pus sub conducerea juristului d. Alea.
Lascarov - Moldovanu yi unul de CONSULTATIUNI
MEDICALE, sub conducerea d -lui doctor V. Voiculescu.
Desluyirile se dau prin scrisori la adresa data..
Topi cei care au nevoe de vre -o desluyire juridici
privitoare la vre -o afacere a lor (moytenire, vânzare,
contracte yi toate cele asemänätoare acestora) pot sä
serie ,juristului nostru, la Fundatie (strada Latina
No. 10), ara.tându -i scurt pricina.
D -sa va ra.spunde. neîntârziat, desluyindu -1 dupa
tipicul legii. Tot aya yi clara doctor pentru diferite boale,
sä arate pe larg toate semnele yi durerile, färä Inconjur.
Pretul acestor sfaturi este urmätorul ; Col care
cere desluyiri va trimite pe adresa Fundatiei un mandat
de 100 lei, care îufätiyeazä un abonament anual la
Albina" afarä do al säu; va arata tot odatä yi care
e persoana pe care o aboneaza. Odati eu räspunsul
,juristului, sau al doctomlui, persoana va incepe a
primi revista noasträ yi va primi -o un an întreg.
Daca nu se trimite mandatul yi adresa abonatului,
,juristul yi doctorul nu vor ra.spunde la scrisoarea celui
care cere desluyirea.
REDACTIA
6
FIINDATIA CIILTIIRAGA R E G E G E M I H A 1 I"
Str. Latini, 10 (fosti Dootor Kalinderu) Buouretti
D
Corn. Sat.
of. lad,
www.dacoromanica.ro