ANUL XXVII, No.

3 IYIARTIE 1928
nunuuuunumuuunuuuuuuuuuunuunuuuunumunuumm11nuumuuuunuuuununnnunnuunuuan

LßJNA
Revisfá pentru popor

jarani din Basarabia

Preful 8 Lei
www.dacoromanica.ro
140 A 1 b i n a`

flltesti si materiale, cum a fost (si e încd) in Rusin.

O cuminte lege agrará. a trecut pámântul pe un pre f
de nimica in rnáinile tìiranilor. Dijmá, din produc:fi6
(cum e la bolsevici in Rusia) nu dan nimanui. Fiecare
e stápân pe bunul lui §i nu poate veni un taie câini.-
lor frunzá (ca in Rusia), care sá-i zicá: Imparte cu
rr: i nr vii cl e tale, casa ta, sem<<náturile.... NIL nu ma i
e stüpiin pc avutul lui, dar se simte in tlrfp-
uri gi datorii eu tol,ü, e libn. pe votul lui, alege pri-
mar, deputat, 7euator, etc. pe cine vrea, si nu e Can-
celarie (politie, t7ercep f ie, Judecatá, primárie, adnii
nistratie) un.ñe sä nu fie neînf eles, ca pe vremea Ru-
sul u i.
Ol i cari i-ar fi nemul f umirile trecátoare Or a- .

nii nostri se simt mai acasá acum si stâlpii f árii ei

sunt.
Asa sä. fie in vecii vecilor!
Revista Albina

. - lILMCM:'Ssi.61Z.:.tiA..fi,6,1,-. ^ErtYi:"::LMES.g7l"'... ' =111

Au cüzut lanturile care ne impiedicau mersul

liber, s'au pr buü hotarele care ne înábu.iau, respi-
ra -nom in noie si mai larg, dupá másura Intregului
nostril neam".
t Regie Ferdinand al Romániei

ecMcMV=L7M,,:a.m.:.b- .,="1c :-,E3I ki,,,acUr=71s:r2:ralinT1512ar GELZmaaisal=7111ILIMINI

www.dacoromanica.ro
 CTUL iSNIRII
VOTdT DC SFATUL TdRtÍ
LA 27 MAR TIC ST. y 1918
tri NUMELC POP01tULUI BASARABÌCI.SfATUL Tban pECLARg
R6PUBLICA DEMOCRATiCA MOLgOYetteASCA (BASàRABd)
IH HOTARELC CI DltiíRó PRU1,111STRU.DUNARC,(11AR6d
iiEd6RA Si VCCHiLC GRANITE CU AUSTRId.RUP15 DC
Rissi AcUM 0 SUTk SI nnAi attic DC Ani Din T RUPUt
VCCNII MOLDOVC. iN PUTC.RCA DREPTULUf ISTORlC Si
DRCPTLtLUI OC HcAIti1.PC Bpáa PRItiCIPIULUt CA NoROA
DELt: SINGURC SÀ SI HOTARASCd SOARTA LOR DE ALI
Ìt!aitiTC Si PCNTRU TOTDCAUNA, S C U N E S T E
CL{ MAMA SA R,OMANiA.
TRMASCw U1yiRELA BasaRaaici
RogyiAlïla
CU
EC-A PURURS Si T4TDCAUnA
PR£SCDIFITCLC SEATUI.Ui âRlf,
ION INCULCT
VìGC- PRC3cOirapC.
PAI\. HAL1PPA
SCCRCTARUL SF6ïTULUI TaRI
!. BUZDUCAN .

www.dacoromanica.ro
Ce gândeaJ granii Basarabiei in anii
râzboiului, prin 1915
Din spusele d-lui Partirle Fa/c3
hateo, T/ tort seveto u iud. IMP

La 1915, când mergea ràsboiul, in satul Bute§ti,

jud. Bàl(i, sat de moldoveni ràze§i, cu urechile mele
am auzit cum sfàtuiau câtiva ràze$i, zicând: .

S'aude, oameni buni, cà CKài§orul Ist de peste

Prut, are de gând sà sarà §i el in tovàrà§ie cu Nemtii
la Rusul nosiru ca sà iee Basarabia, fiindcà suntem
noi Moldoveni ca §i oamenii lui.
Dar unul care avea bàeti la seminarul preo jesc
zice:
Nu mai dà, Doamne, sà ràmânem noi cu
dân,ü, càci acolo-s niste lepàdati de lege, usucà cà-
me§ele in ograda bisericii §i nu duc Jertfà la sfânta
bisericà nimica. Altul care avea fecior slu Jba§ la
Ru§i se amestecà el in vorbà:
Da îi ràu acolo; la nu se cunoa§te
care-i om mare §i care-i om prost; n'au formà" (u-
niformà) ca ai no§tri.
S'a cernut vorba asta cât s'a cernut $i la toatà
urma un mo§negut (mo§ Ion Falà Dumnezeu sà-1
odihneascà in lumea dreptilor!) zice:
Bre, voi voiti sá rasara soarele numai in o-
grada voastrá. Cel ce are feciori popi, spune cà-i rau
in România pentru popi, cel ce are fecior nàcelnic
(sl4)4 zice cá acolo îi ràu pentru sluJba§i. Fiecare
frage la turta lui. Insà eu socot cá soarele trebuie sä
ràsarà nu numai in ogradà la voi §i sà vá încàlzeascá

www.dacoromanica.ro
 Albina 143

numai pe voi dar pe toatá. lumea. Ce oameni ne nu-

märám noi, daca n'avem cuibul nostru ca tiganii? Pe
noi cine ne poate apuca, ai aceluia suntem: Ne-a a-
pucat Turcul, ai lui am fost; pe urma ne-a putut
-apuca Rusul suntem ai istuia; s'apoi ne vor apuca.
Nemtii ori Tá.tarii, sá fim si ai acelora. D'apoi ce,
noi suntem golani, care boer a veni mai dimineatá
la acela vom lucra?
$i noi suntem oameni in rand cu lumea, caci:
,,Tot paiul are umbra lui; Apa trage la matca,
iar omul la teapá".
Deci ni se cuvine nouà Moldvenilor din Ba-
sarabia sá tragem la matca, noastra Moldova la
teapa noastrâ moldoveneascá".
Cuvintele mosneagului sunt dovezi de patrio-
tism in täranii Basarabiei, si nu sunt niste iscodiri
ci sunt lucruri adevárate auzite de mine, martor al
Tremurilor aci istorisite...

Numärätoarea (statistica) Moldovenilor dupa 1812

In 1816 Ru$ii numärarii, populalia dintre Prutgi
Nistru. Gásesc 96.526 fainilii din care 83.848 sunt Ro-
mâni, adica 86 la suta.
La 1816, statistica ruseascá afla 990.000 locuitori
din care 736.000 Romani; deci 76 la sutà.
In 1862, Zasciuc, capitan de stat major rus,
strange date lsentru harta fárii. El serie: Moldovenii
(Românii). formieaza numárul eel mare al popola f iei;
trei srerturi din totalul populaliei. Basarabiei. Ei aunt
bástinasii acestor párri ",

www.dacoromanica.ro
 Ser/A ri/e pea/ru unirea Basarabìeì.
S'au împlinit 10 ani de când Basarabia, care a
stat atâta vreme sub stßpânirea ruseascá, s'a alipit
iaráyt de Tara-Mumcï. Cu ¡least prilej a avut ioc serbari
cari vor rámâne neuitate in inima oricárui bun ro-
twin care a fost fatá la aceste serb&i.
In diminea#a zilei de 29 Aprilie, la ora 7,30 di-
inineata s'a oprit in gara Chi§inâu trenul care adu-
cea p rsoanele seacnA., venite sa ia parte la serbare.
Din tren a scoborât Inalta Regentá qi a fost primitâ
in urale de multimea care a§tepta in gará.
Pe heron se aflau to#i d-nii Mini$trii, membrii
Parlamentului, generali alti ofiteri; reprezentantii
sigurantei toate autoritáte locale. D. Gherman
Waited, primarul ora§ului Chi§ináu, oferä. membrilor
Regen#ei pâine sare, urându-le bun sosit.
Apoi se începe seria discursurilor cu al d-lui Dr.
Ciugureanu, la care ráspunde I. P. S. Patriarhul
membru al Regentei Miron Cristea.
Dupä, ráspunsul I. P. S. lumea împreung cu per-
soanele oficiale se îndreaptá spre. Catedralg unde
a§teaptä multimea incrt din zorii zilei, in haine de
sárbátoare.
La ora 9 apare cortegiul cu Inalta Regentä.. I. P.
S. Mitropolitul Gurie al Basarabiei, impreuná cu I.
P S. Justinian al Cetä.tei-Albe $i un sobor de 12
preoti, oficiazg slujba la care ráspunde corul condus
de párintele Berezovschi. Dupá terminarea slujbei
religioase I. P. S. Mitropolitul Curie a tinut o ini-_
moasá cuvântare. Au tinut apoi cuvántári I. P. S.

www.dacoromanica.ro
 .AIbina. 145

Patriarh Inalt Regent Miron Cristea, ará.tând in-

semnátatea Unirii Basarabiei cu Tara-Muma dela
care a fost deslipitá cu silnicie §i îndeamná norodul
basarabean sá dovedeascá de aci înainte dragostea
lui pentru tara. I. P. S. arata progresele fá.cute de Ba-
sarabia dela alipire.
A urmat apoi solemnitatea dela Sfatul Tárii
la care au luat parte înaltii demnitari, fo*tii deputati
ai Sfatului `árii, parlamentarii, etc.
Dupa sosirea membrilor Inaltei Regente, a luat
cuvântul d. ministru I. Inculel. D-sa a vorbit cu in-
sufletire de însemná.tatea acestei zile mari aduce
prinos de laude §i multumiri acelora cari au luptat
pentrú înfáptuirea României-Mari.
Dupá d. ministru Inculel ia cuvântul A. S. R.
Principele Regent Nicolae care, dupá ce arata starea
din trecut §i cea de astá.zi a Basarabiei, sfátue§te no-
rodul sa mearga tot mereu înainte pe calea apucatá
pentru unificare depliná §i propskirea neamului.
A urmat cuvântarea d-lui Vintilä. Bratianu,
prim-ministru, a d-lui pre§edinte al Senatului C. Ni-
oolaescu, a d-lui N. N. Sá.veanu, Teodor Mihali, a
d-lui ministru Nistor.
Dupá cuvântári s'a fácut desvelirea statuei lui
Stefan-eel-Mare. Monumentul Marelui Domn era
stráJuit de o garda din vânátori-de-munte §i arca$i
îmbrä.cati in costumul de pe timpul lui Stefan-eel-
Mare. De jur împrejur se védeau cete de mazili §i ±á-
ze§i in portul local.
I. P. S. a rostit o rugáciune care a miwat inimdle
celor de fata. A. S. Principele Regent Nicolae a pus
la temelia monumentului pergamentul iscâlit de
Inalta Regenta., de membri guvernului de mem-
bri comitetului pentru ridicarea monumentului.
A urmat apoi defilarea la care au luat parte
toate §colile de fete de báieti, liceele, *collie nor-
male, seminarul teologie, facultatea de teologie, cer-
ceta§ii, etc., deasemenea §i societátile sportive i fo,tii
efiteri ai republicei Moldovene§ti.

www.dacoromanica.ro
146 Albina"
-Sfâr §indu -se defilarea,a, avut loo Lin banchet în
sala primáriei la care au luat parte Inallii Membri ai
Regenfei, mini §trio, parlamentarii, Capii bisericei;
d -nii generali, membrii Cur f ei de Casalie, etc., etc.
D. prim- ministru Vintilá Brátianu închiná pen-
tru Mária Sa Regele Mihai I §i pentru Inalta Regen f á
f inând o frumoasá cuvântare.
A. S. Principele Nicolae închiná deasemenea
pentru M. S. Regele Mihai §i pentru întreaga familie
Regala.
S'a trimis apoi o telegramá M. S. Regina Maria
la care M. S. a râspuns mulfumind i exprimându - §i
párerea de ráu cá din cauza doliului nu poate mua
parte la serbare.
L. H.

e
Verbe din bâtrâni
Pe o piaträ gdsitä in pámäntul längä orasul Turda (Transilvania)
acolo unde a tost ucis Mibai Viteazul, s'au atlat spate aceste cuvinte:
Pacea aduce bogátia; bogátia aduce trufia; tru-
f ia aduce nedreptatea; nedreptatea rázoiut ; raz-
boiul sárácia; sárácia smerenia; smerenia pacea.

De tinut minte
Plátete muncitorului pâná nu-i se usucä su-
doarea depe frunte.

Omul care se cáeste e ca si omul care n'a pá-

cättuit.

www.dacoromanica.ro
Când /rnpáráteasa Ecaterina a RusrEi a
trimis castea în Molde va s'o supuie 17 88
In vremurile acelea Rusia nu mai putea de dra-
gguu1 nostru. Ne plângea ca suntem cu Turcii nu cu
Ru§ii. Si cum sá facá sa ne aibä, la sânul ei dulce ?
Intâi împá.rateasa a frimis norodului moldoveenesc
o scrisoare de dragoste, sa fie cetita de preoti la
serici.
Zice scrisoarea: In toate raz be aiele, ce tot-
deauna fä.ra dreptate au deschis sultanii turce§ti ca-
tre Rusia, n'au fost cugetul nostru numai de a birui
pe vrajma§, ci a fost împreunat cu acea mare râvná
a noastra spre a scoate norocdul cel'credinciios a lui
Hristos din cel pátimitor jug al Turcilor". Si înainte
de a slobozi o§tile muscale§ti peste Nistru, in 'Mol-
dova, serie cá vin pentru a voasträ, aparare... §i la-
cuind cu voi, vor fi frati ai vostri".
Muscalii, înainte de a infra in tara, cataserá
prin iscoade sa tragä, in partea lor mai ales partea
bisericeascá, pe preoti, vorbindu-le de pravoslavie
si de rázboiu pentru credintä., §i preotii ca pastori,
sá povátuiasca a fi cu drá.goste pentru oastea ruu-
seasca.
Iar apoi, odatá intrati in tara, nu mai alegeau
Muscalii pe preoti din ceilalti locuitori, îi puneau la
Cá,Páturl, le luau vitele, îi batjocoreau, in sf âr§it le

www.dacoromanica.ro
 148 -ilfttas'
;fäceau multe supärári silnicii.
De aceia Mitropolitul Moldovei, väzând räutä-
tile din tarä, a trimis jalbä la mai marii oastei mus-
.

cálesti, ca sä mai Ong in frâu pe osteni 0i sä conte-

neascä räutátile cât de putin, macar asupra preoÿi-
lor, caci, zicea Mitropolitul in jalbä, cä $1 pe preoti
îi necinstesc ostenii cu ocäri sudálmi" adicá înju-
ráturi.
Dupä ce le väzuräm pânä aici, cum se potriveau
faptele acestea cu spusele împárätesei! Ecaterina
catre locuitori, cä ostasii nostri vin cu orânduialá.
dragaste la voi... i läcuind cu voi vor fi frati ai
vostri ?
In sfârsit sä incheiem purtarea Muscalilor cu
f áptele Gävârsite de generalul rus Camenski. In
toam.ná anului 1788, acest general avu poruncá sä
piece din Iasi cu un corp de oaste de vre-o frei p;atru
milli de soldati, ca sá resppingä pe niste Tätari, ce ve-
- niserá, pânä aproape de Fälcil. Pe drum îl apucä, pe
neasteptate, un viscol grozav, poposi la un sat a-
nume Gangura, încvartirându-se prin casele locui-
#oriior. Noaptea, Camenski nu se putu hodini de ti-
petelc unui copil ; poate plângea mititelul de foame
si de ger. Atunci Camenski zise cu o bucurie de Sa-
ba-tee : Mâine n'o sä mä mai supere". $i diminea#a
porunci soldatilor lui sä dea foc satului ; ardeau
fqate casele deodatá ; bärbatii femeile cu co iii in
brate alergau afarä sä nu ardä casa pe ei ; ar fi vrut
sa sai :z sà-] stingá. ; dar altä poruncä dela general Ca-
menski : soldatü cu cnuturile cu spängile au dat
ná:valä îñ tärani i-au luat la goanä din sat, fugä-
rindu-i pe toti in câmpia plinä de zäpadä, unde nu-
mai decât pierirä toti de frig si de foame. Nemultu-
mit cu atâta, Camenski a pus sä se strângä toate vi-
. tele din sat, elite mai §cäpaserä de viscol si de foc, si
le-a trimes in Rusia la mosiile lui. Piing ofiterii
lui, deprinsi cu cruzimele sálbäticiile, se înfiorau
de, atrita cruzime i f ärä de lege a generalului Ca-
nénsi. Unul din ei, locotenentul Ivanov, ce era a-
cola, a povestitlucrul, mai pe urmä, generalului

www.dacoromanica.ro
 A 1b i n a 149

lui.i
Langeron §i acesta a lásat scris in istoria rásboaielor.
cutezare-ar cine-va, chiar Muscal, sá .tágádu-
iascá adevárul acestor f apte ? Tot dela Langeron
§tim cá acela§ general Camenski când a luat Galai,
s'a purtat §i acolo Cu o cruzime neînchipuitá: a dat
foc ora§ului §i a mácelárit o multime de lume. De,.a.-
tâta cruzime se Infiora lumea ; pâná si generalul cel
mare, Rumiantov, i-a zis : E§ti un tAtar, iar nu un
generar. A ajuns vestea piing si la urechile împá-
rátesei Ecaterina. Impáráteasa nu i-a dat vre-o mare
pedeapsà; dar de ochii lumei 1 a chemat de la oaste,
pentru câtá-va vreme, pâná s'o mai uita lucrul ; si
apoi 1-a trimes îndárát ca general la oastea din Mol-
dova.
Dupa A. V. Wei

Crnd s'au dus oarnenii la Dumnezcu

Se zice cá odatä cdrg.m.idarul s'a dus la Duna-
nezeu rouge sá nu dea ploaie piing o ispráni 'cá
rámizile de f ácut Si ars.
Grâdinarul táranul s'au dus sá se rouge lui
Du.rnnezeu sg.. dea ploaie sá creascg. rásadurile.
Unu.1, fiind cu grâul In arie se ruga sá tie ore-
mea bung. pân'o isprávi de treerat.
Atunci Durnnezeu i-a triais pe toti acasá
când s'o duce toti. sá ceará ploaie, le oa da.
De aceia Dumnezeu plouá când orea el, cá lumea
nu se mai uneOte ni.ciodatg..

www.dacoromanica.ro
 sá vedeti cura Domaii Moldovii s'au
luptat ca sä tie hotarul tärií întreg
Una din durerile mari care au sguduit toatá su-
flarea Moldovei, a fost atunci când Turcii s'au înfipt
în hotar, cucerind ceth'tile Chiliei si Cetatea-Albh'.
Aici fiind -Loath' Moldova" striga Stef an-eel-Mare
prin solii sh'i, ch'tre întreaga Crestinh'tate. Cici pe
aici, ca prin niste plh'mâni, respira ieirile
la mare, pe unde se scurgeau bogà f iile Moldovei. $i
ca niste caracati f e, ph'gânii s'au tot întins pâná s'au
asezat la Tighina si pânh' dincolo de Ismail. A doua
durere a fost la pierderea Hotinului, întâi in mâi-
nìle Polonilor si mai apoi într'ale Turcilor cu
tinut cu tot.
Sute de ani s'au sbàtut Domnii si boerii Mol-
dovei sá-si elibereze ph'mântul stràmosesc si cetá f ile
din ghiarele Turcilor. $i asta a tinut pânà ce Rusia,
îmbrh'catá in hainh' de cresting. eliberatoare, ne-a rias-
luit ,jumàtate din f arh', alipind-o la împh'rá f ie. Vul-
pea se prefh'cuse in càlugh'rifh'. Acum sá dh'm câteva
pilde de vrednicia boerilor si domnilor iubitori de
farà cari se sbuciumau sá cure f e hotarul :de pàgâ-
n h'tate.
Petru Rares trimise soli la sultanul sá ceárá ce-
tàtile si tinutul Buceacului, spunându-i cà boerii
nu pot suferi cu nici un chip cà li s'a luat partea
bea mai frumoasà a Moldovei".

www.dacoromanica.ro
 Albinn 151

Aceiasi boeri spuneau domnului cel nou, Stefan

Lácusta care tinea cu 'Turcii : Daca nu vei cRpata
înapoi acea parte a tárii ce au luat-o I urcul, sá fii
încredintat cám nu te vom mai privi ca domn".
fiindcá. Stefan cam sovaia, 1-au ucis $i o oaste de
Moldoveni au pornit in Bugeac sa-1 recucereascá lup-
tând cu Turcii Tätarii. Cu aceea$ îndrazneala a
näváht i urmasul la domnie, Alexandru Cornea,
dar tot árá izbândá depliná.
Mai târziu, cam prin anii 1683, Domn al Mo ldo-
vei era Stefan Petriceicu. Ura acestuia împotpiva
pá.gânului care ciuntise hotarul Moldovei-de-jos, nit
mai gásea astâmpär. Cápitanii orheieni, lápusneni
codreni din Tighina, ardeau de rázbunare si ustep-
tau ceasul porunca Domnului. Prilejul se ivi cand
Turcii eran încurcati într'un rásboiu depártai
la portile Vienei. C.pitanii de credintá, Ilie Motoc
si Savin Smucicâine, strânseserá în tainá 10000 câ-
láreti si 1000 pedestri, gata de návalá. in Bugeac. Mo-
toe Savin au trimis chemare boeriìcr moldoveni
sa se ridice : Dumneavoastra boeri nu faceti alti
,

zábavá, ci numai încálecati cu cati oameni veti avea

§.i veniti la noi sá fárâmá.m pâgânul, sa ne rá5cunr-
pá.rá.m pámântul nostru, care dentrânsul ne stráina-
será pá.gânii« .
Iuresul nápraznic, in lungul latul Bugea.cului,
'inn câteva zile. Moldovenii se rázbunar:ï astfel de
toate Jafurile nenorocirile pe cari 'Mari.i le adu-
ceau asupra tárii noastre. Dar cetátile f ighina si Ce-
tatea Alba. nu putura fi luate. Pe când ná.vala cáln-
retilor moldoveni se îndrepta spre Ismail si Reni
fu izbitá de oastea turco-tátarâ care tocmai se înlor-
cea dinspre Viena. Lupia fu crânc:ena si soarele un
ceas bun nu s-a vázut de multimea sägetilor".
Fiind Tátarii multi la numár, cáláretii mol(19-
veni se risipirá in páduri spre Prut spre codrii Ti-
gheciului (în Cahul ) , f ûírá. ispravá sf ârsi tá. cu bine.
Cápitanii moldoveni çi ostasii de rand cari Ke
îbrolau ca voluittari in armata ruseascá poruiiá 4m

www.dacoromanica.ro
152 &1bina'

potriva Turcilor, urmáreau acelas gând: Sá ajute sá

mântué Moldova de pä.gânitate.
Dumitru Cantemir a trecut de partca împára-
'tului Petru-cel-Mare al Rusiei, in urma unei înveli
scrise pentru a alunga pe Tátari din Bugeac $i pen-
tru a dobândi neatârnarea tárii fatä. de Poartá". Dar
planul nu a izbutit...
De câte ori nu s'au ridicat boe rii cu táranii lor îm-
potriva domnilor cari pierdeau 1lotinul si nu se mis-
call sá-1 ia înapoi ! Si bietii hotineni pribegeau pe la
Cazaci prin alte párti, îndemnând sal lupte împo-
triva cotropitorilor Moldovii. Dela unul, Gheorghe
Lupascu Hajdeu, care a fost capitan in oastea ru-
seascá, avem o scrisoare de tâugniru :
Eu, nepot mostenitor de sânge al lui Stefan
tyodá Petriceicu, domnul tárii Moldovei, eu nenoro-
ciful fugar din tara pä.rintilor, r.-mosllnr si strinm+r,álor
mei, eu care am fost odatá boer bogat, care acum
sunt pribeag in tara stráiná, sárac lipit in asa fel
ca nu pot la bátrânetele mele nici chiar sá las
Dumnezeului meu o pomana jertfa vrednicâ. de el,.
fägáduesc cá dacá va da Dumnezeu ca Moldova sau
'judetul Hotinului sal scape de dil}nLélllmi turci. si fü
mei, nepotii mei, neamul meu sá-si dobândeascá. mo-
.stápânirile lor, voiu clá.di biserica Sfântului
Gheorghe in Dolinenii Hotinului...
Sal nu pierdem nádejdea în Dumnezen cil ne va
ïeria cá scumpa Moldova nu va rilmnâne toidauna
sub picioarele musulmane".
$i Dumnezeul párintilor no.,:ri a împlinit abia
în. zilele noastre dorintele patriottlor moldovcni, îa-
cepând cu cei de acum 350 de ani.
Cremene Cronicarul.

www.dacoromanica.ro
 Dar Moldova a dat ostagi vestiti
Cazacilor Po/oni/or
Dupá. ce Turcii au pus stä.pânire pe cètátile Mol-
dovii de pe Nistru (asta s'a întâmplat cam aproape
de anii 1600), au pretins Domnilor Moldovii sá dea
foc cetä.tilor din lä.untrul árii, iar pe ostai sá-i tri-
mita pe la casele lor. Cu Alexandru Lápu§neanu
(Domnul care a împlinit porunca Turceascá) pu-
terea ostá§eascä. a Moldovii începu sá scada. Vit ejü
cápitani moldoveni, dornici de isprä.vi $i biruinte
pe câmpul de luptá, pornirá aiurea sá-$i afle între-
buintare pentru m,eseria lor de oameni ai rázboiului.
Trecurá in Polonia la Cazaci in Ucrania, unde
fura primiti frate§te, ca ni§te nebiruiti camarazi
cu cari se másurará adesea in vitejii.
azi prin satele cázä.cesti de pe malul Bugului
(în Rusia de miazázi) se aud vechi cântece din vea-
curi trecute, cari amintesc de Moldovenii ce s'au fa-
cut Cazaci:
Au venit la noi Valachi
To#i frumo§i,
S'au Inscris in Cazaci
S'au înfrä.tit cu noi. .
Duhul rázboinic din fiii Moldovii rámásese ne-

www.dacoromanica.ro
154 Albina"
bánuit multa vreme. Chin in veacul al XVIII-lea
ostile polone erau One- áe voluntari moldoveni.
Ei alcáf'.jiau chiar regimente întregi, uneori ln-
'Jul-life in mici corpuri de ostire, ca acela al lui Cos-
tascu Turculet, moldovean neaos care ajunsese la
rangul de general. Acesti lefegii moldoveni in servi-
ciul Poloniei purtau numele de joimiri.
Constantin Cantemir, care mai pe urma se sui
pe scaunul Moldovii, fusese si el joimir si cápá.tase
gradul de colonel. Si nu numai la Poloni si C i zacF
alergau Moldovenii doritori de lupte, de slava os-
táseascá, dc pradà, ci si la Svezi (Suedezi)-, la Unguri.
Atunci Moldoveni multi si feciori de boeri se duceau
la lefe, unii la Muscali, unii la Lesi, unii la Racoti
ungurul, unii la Svezi, pentru agonisita", scria croni-
carul Ion Niculce. Raze§ii, mazilii si feciorii de boeri
de trepte de jos, erau aceia cari porneau in lumea
largá, in osti streine, sa facá ispravi de laudá.
Petru cel Mare, împaratul Rusiei, alcátui mai
multe regimente de calárefi moldoveni cu leaf a ve-
niti de bunavoe. ,,Si capitani vestiti ca Apostol Chi-
gheci, Gheorghe Lupascu si Vasile Vartic dela Hotin,
Mihaila Ganul dela Orhei, apoi Banul Savin Andro-
nic Isar, Ion Rontan, toti fii de boer, Codreni, Or-
heineni, Sorocenieni alergau sub steagurile lui, mai
ales cá le plátea o buna solda §i era î.mparat crestir
pornit împotriva pagânului de Turc, de care sufletul
Moldoveanului era satul. Asa credeau Moldovenü
c'au sa scoatá pe Turci dela Hotin, din cefali Si din
Bugeac, cele patru polcuri (regimente) de Moldoveni
veniti din Moldova, cu ajutor rusesc slujeau in oastea
împaratului Petru cel Mare al Rusiei. . .
Cronicarul Cremene

www.dacoromanica.ro
 Cum au apärat Moi dovenif Chilia
si Cetatea Alba
Stefan eel Mare stia cá turcii vor veni si a treia
oará asupra fa.rii lui; aflase chiar ça de asta data vor
sa-i cucereascá întâiu cetatile Bela Dunare si Mare.
5i átunei ceru ajutor dela Venetia care era in ceartá
cu turcii si avea cele mai tari corábii dn_.Europa.
Sa auzim chiar din gara lu? Stefan vorbele cari árätau grija de tara
sl de crestinätate, nemultumirea impotrlva vecinilor crestini cari il läsau
singur inatntea dusmanuitt, tuturor. Scrie Stefan Venetìenilor
.I11c1 nu vi eau sá spun de cat fofos e aceastä tara a mea pentru
Crestinätate... e lue, u stiut bine de tot. Cä e zid de apärare al Tä fi
Lesestl... Mara de asta, vreme de patru ant sultanul a avut de lucru cu
mine sl ce la ft crestina au stat in pace. Deci ça la Domnul crestin alerg...
cersind atutorui vostru ça un crestin ce sunt, pentu pästrarea acestei tari
a mele de foins crestinätätii... Tu -cul iaräsl va vent iinpotriva mea pentru
cele doua locuri ale mele, Chi a si Cetatea Alba, care -i stint foarte cu supärare.
Deci ìntr'aceasta vreau sl fiu ajutat astäzi... cä aceste douä locus I sunt toatä
Moldova si Moldova cu aceste douä e un zid pentru 'fa: a Ungureascä s1
Tara Leseascä.. $1 dacä Dttmnezeu va vrea ça eu sa nu flu ajutat, se vor
tntampla doua lucrurl: Ori se va pierde aceastä tara, ori voie fi salit de
nevose sä mä supun pägani -or.
Acest lucru ìnsä ttu -I voiu face niciodatä..."

Zadarnic a cerut ajutor dela Venetia, dela Papa

si dela Poloni, de nicaeri nu primi nici un soldat,
nici un ban si nici un tun. Marele viteaz trebui sa se
apere singur, ca totdeauna.
Sultanul Mahomed al II-lea turba ca nu are
mai curând cele doua cetäti; spunea într'o scrisoare:
Pâna, cân.d Moldova va stápâni Chilia $i Ceatea

www.dacoromanica.ro
156 Albina`

Albä, pânâ atunci nu vom doborî pe ghiaur (pe

Stefan)". Iar Baiazid, urmasul, zicea mai rä.spicat :
Chilia e chee poartä, la toatá tara Moldovei, a
Ungariei si a tä.rii dela Dunáre (Muntenia), iar Ce-
tatea Alba. e chee poartá pentru toatä Polonia,
Tátaria Marea Neagrá. Si aceste porti trebuieac
cucerite, pentru ca Marea N eagrä sä fie lac turcesc ` .
Turcii au trimes întâin eoràbil de rásboiu sa
_

iscodeascù puterile Cetá.tii Albe isbutind chiar sä

coboare tunuri; dar Moldovenii le luará peste
noapte, gonind cu ele corábiile din port.
In vara anului 1484, sultanul Baiazid al II-lea
cázu nYaprasnic asupra cetätii Albe cu mulá oaste
turceascá. tä.tárascá, jar .pe apá cu 100 corábii de
rásboiu. Pârcálabii Oanä. si Harman, cu câtá oaste
aveau înarmând populatia fugitá aici, se apa-
rara cu un curaj disperat, respingând întâiul atac.
Timp de zece zile ghiulele turce$ti au lovit fára
oahnst zidurte cetätii, fácând spárturi pe care apá-
rátori le carpeau in grabá. 'Insetati de prada., ieni-
c.erii umplurá santurile cu pamânt $i cu trupurile
mprtilor lor, apoi gätirá scä.rile.
Inainte de a porni un nou asalt, sultanul Baia-
zid trimise sol pârcálabilor in cetate, sá ceará supu-
nere, fágádúindu-le viata libertate. Vázând cei
doi comandanti turnurile cetätii dárâmate, santu-
rile umplute scárile gata de a fi ridicate pe ziduri
plecará capul.
Se deschiserä, atunci portile si un peg cu câteva
mii de ieniceri ocupä. cetate. Osta$ii de frunte ai
Moldovii fura trecuti sub sabie. Oräsenii locuito-
rii satelor ascunsi in cetate, au fost luati robi dusi,
parte in Crimeia la tä.tar,i, parte la Constantinopol
§i vandu(i ca vitele de muncá. Bá.ietii au fost înscrisi
in corpul ienicerilor; iar 2000 de fete furá vândute
de toeliitori ; lásarä, vii doar 200 de pescari între rui-
nile falnicului'oras. Biserica lui Stefan cel Mare fu
rasa de pe fata pámântului: Cetatea fu reparatá in
graba márita cum e azi, schimbându-i numele pe
turceste: Akerman. ; : : yA

www.dacoromanica.ro
 Albina' 157

Cetatea Chiliei era înconjurata, pe uscat si pe

apä; in acelas timp ca Cetatea Alba. Timp de opt
zile s'au împotrivit pârcalabii Ivascu $i Maxim cu
puterea loi., dar 'tunurile turcesti i-au biruit, sfara-
rnlrându-le zidurile. Numele acestor viteji s'a pierdut
sub dar ârnatu ri ca cei dela Cetatea Alba.; vor fi ea-
zut luptând pe aceste praguri ale - Moldovii, unde
era datoria lor sä moarä.
Stefan Voevod scrâsnea de durare, fund in ne-
putintä sa lóveasca atâtea osti cu putiná, lui armata,
lipsit fiind §i de ajutorul cre$tin. Tiimise el in graba
ceva oaste calare, dar care fu risipita de multimea
pägânilor. Alta data, oaste moldoveneasca a vent
in taina si pe o noapte întunecoasa a cercat sa urce
zidurile. Fu insa descoperita, înconjurata de turci
maceläritä 'Ana la unul.
Ce n'a façut Stefan sä urneasca pe regele Po-
loniei ca sä.4 vie in ajutor sa-si ia cetátile:3i cat mai
repede, pânä nu se întaresc turcii in ele!, Insu$i papa
dela Roma îndemna pe unguri si pe lesi sa pornea-
sc3% o oruoiadá împotriva gânilor cari primejduiau
Europa crestina. Dar încurcaturile in cari se sba-
teau aceste tari, împiedicä îmiplinirea gândului fra-
few întru Christos. tefán al Moldovii se stinse
eu aceasta durere neräsbunatä.
Cumplita lovitura nu putu ,fi uitatä de urmasii
marelui Domn.
Caderea Chiliei si Ceta f ii Albe a fost o grea ne
norocire pentru Moldova si viitorul ei a produs
mare durere in toata tara. Tara fu îngenunchiatá.
Domnii furä sili f i la tribut ,si nu se mai puteau misca
farä voia sultanului.
O fie de pamânt se deslipi 'din trupul grid,
dealungul Dunarii si al Märii, pentru hrana paza
cetä f ilor cucerite.
S'au luat Moldovii bra f ele Prin o-
prirea comer f ului tara începu a saräci. Bogä f iile
noastre nu mai plateau fi vândute aiurea munca.

www.dacoromanica.ro
158 Albina°
tä.ranilor se strângea de acum pentru o§tile turce§ti
arzate în nordul Moldovii.
Populatia bä.§tinasä, se trase pe încetul din acest
colt §i fu înlocuitá cu saw tátá.rá$ti care ne-au supt
vlaga vreme de sute de ani, prin desele nä.váliri ce le
fáceau in tárile românesti.
Cremene Cronicarul

e
On vrernea când R,;sul o î.mQártit biata
noastrá Moldo vá în douá (la 1812)
Scriiiorul Tudor Pamf il a gásit când era In
via f á, "pe o veche carte biserice,1.3cä dela arltt:npis-
cc,pia din Chissinâ.u, aceste ran:lic:t scrise de nuïnú la
1812:
Pentru ca sä se 3stie din vremca când Muscaltc
o pus oaste la Prut si o f ácut hut; :tr acole si o ïni jár-+
tit biata noastrá Moldová in dnug fi o fost jele mare
in toatä tara".
O mina' necunoscutá un millet miscat de neno-
rocirea lgrii, poate vre-un preot de tará, a însemnat
durerea tuturora pe o carte sf ântá, ca o tânguire in
f a f a lui Dumnezeu, cá mai mult n'a putut face
bietccl om.
A împártit Rusul atunci Moldova in douá, dar
s'au întors vremurile de s'au alipit la loc jumgtátile
de Moldová, împlinindu-se voia lui Dumnezeu si a
noroadelor sale.

www.dacoromanica.ro
Despre tulburarea Mo/dovenilor in 1812
cand Muscahi o pus oaste la Prat ,si o împar#it
biata noastra Moldova in doua"
do Ap. D. Cu/ea
Dupa marturii/e din acea vreme
Nici nu se hotárâse soarta rázboiului între Ru§i
Turci, cá malul rä.sáritean al Prutului s'a încins
intr'o noapte cu un brâu de cazaçi cálári.
Ca sá va apárám de ciuma!"strigau ei prin
satele vecine A venit iar bole§ni f a náprznicá
dela rásárit".
Vedei pâná unde a mers dragostea RuWor fatá
de noi: Au întins straJá soldáteascá drept in miJlocul
Moldovii, ca sä. ne fereascá, chipurile, de molima
care nu era. Si tot din dragoste an ridicat ei $i podu-
rile de peste Prut $i au oprit astfel trecerea carelor, a
vitelor, a locuitorilor cari fugeau de prea muted' dul-
ceatá muscáleascá.
Cáci ce-§i ziceau Ru§ii? Dacá. nu putem smulge
amândeuá f árile românesti, o sá ne mulf umim má-
car cu Moldova pâná. în Prut.
Si a§a a fost.

www.dacoromanica.ro
160 Albina'
Iar când s'a Wit vestea cä. Turcul a iscällit la
Bucure§ti sä. déa. Rusului o Jumát'ate din Moldova,
a fost mare Jale in tarä. §i o zarva §i turburare a.cu-
prins satele de peste Prut.
Multi lárani §i i negustori s'au ridicat cu ávutul
lor in care §i au trecut Prutul. Parte din boerimea
iubitoare de libertate i du§maná stäpânirii ruse§ti,
a fugit ,la Ia§i ori in alte ora§e moldovene§ti. Parte a
ramas la gospodäriile lor, punându-se bine cu noua
ocârmuire.
Am înleles toata mâhnirea de atunci, cetind
aceste rânduri scrise .cu o mâna tremurândá pe o ve-
che carte bisericeasca aflata într'un sat basarabean:
Ca sä. se §tie din vremea când Muscalú
O pus oaste !la Prut §i o f ácut
hotar acolo §i o împärlit biata
noasträ. Moldova in rdouä. $i o
fost ¡ele mare in toatä. l'ara...
Leal 1812"
Un necunoscut, un suflet mi$cat de nenoroçirea
lärü, poate vreun preot de tara, a Rnsemnat durerea
tuturora pe o carte sf ântä., ca o tânguire in fata lui
Dumnezeu, cä. mai mult n'a tputut ,face bietul om.
Si poate ca tot in vremea aceia, vre-o inimá
amárâtá de moldovan simlitor, a scornit cântecul de
blestetia cunoscut in satele din partea locului:
Foaie verde fir sucit
Fire-ar rusu afurisit,
Cá de cánd el a,venit
Peste noi §i ne-a robit,
Casa pàr'cä, nu ni-i casä.
Masa par'ca nu ni-i masa,
Vremea parcä.'i tot pe dos
$i pä.mântul mânios.
Foaie verde lozioará,
Prutul plânge de s'omoará,
$i cu noi toli grámä.Jioará,
Cá 'de acu cine mai tie
Slobod când are sá fie !
Foileaná ivi§inie,
PÄSá.ricä. ruginie
www.dacoromanica.ro
 ,A (bin a" 161

Tu de ¡ele tot sä, canti

i sä, mi te duci la munti,
C'am picat robi rusului,
Rusului muscalului.
Indatä. ce s'au ridicat o§tile rusei:ti, trecând
Prutul, boerii de sfat s'au strâns la Ya§i au fä.cut o
plângere 4Sultanului in cuvinte de aspra împotri-
vire:. Cä. s'a dat jumátate de tara fä.ra voia cârmu-
irii §i a locuitorilor... Ca sultanul dupá vechile legá-
minte, e dator sä. apere hotarul... precum dela
m,o§ii strámo§ii lor au apucat întregimea Mol-
dovii, a§a sá rä.mânä deacum înainte"... Ca ta vre-
me, pentru îngrijirea lor Moldoveni au slujit,
au muncit eu mâinile dobitoaeele, cu págubire
din toate pärtile". Iar drept rä.splata pentru aceste
mari jertfe, Ru§ii cari au venit ca desrobitori ai
cre§tinilor, au rupt trupul Moldovii, partea cea ma"'
mänoasà, inima tárii", izvorul vitelor" cheler.ul
ogoarele de grau orz, pe când partea rämasä.'
Moldovii era mai mult pápu§oiste".
Sultanul a ascultat tânguirea, dar slabe cum
erau puterile Turciei de atunci, n'a putut lua nici o
másurá sä. îndrepte gre$ala.
Tot zadarnic a fost §i drumlul boerilor pe 1á.
Viena ca 'sa stáruie pe lângá Nemti in favorul Mol-
dovii ciuntite.
Cu toate astea ne spune un martor al acelor
vremi locuitorii moldoveni multa vreme aù tinut
pacea încheiatä. la Bucure§ti ca nestatornieä, astep-
tând diñtr'o zi in alta înapoierea pä.mântului luat
de cä.tre Ru§i intregirea hotarului lä.rii, precum
au fost mai dinainte, dar s'au amágit in ideile ce
hráneau".
Generahil cârmuitor al Basarabiei a dat un
rä.gaz de 18 luni locuitorilor sá aleagá. : Ori sá rä.-
mâie supu5i ru§i, ori sä, treacá in Moldova.
Nimeni nu §tia cum are sa fie mai bine, are
sä. aducá ziuá de m:âine. Plutea peste tinuturile bg-
sarabene o nä.dejde cá tara se va întrupa iará§i iñ-
tr'o stäpânire" a§teptare împlinitä, tocmai dupa
www.dacoromanica.ro
162 .Albina'
106 ani ! De aceia desfacerea averilor celor plecati
S'a fácut cu mare paguba vi multe greutäli. Muvterii
ventru pamânturile gospodá,riile lor nu se prea
aseau. Cei ce aveau bani avteptau împlinirea celor
(8 luni, ca sá. poata sá. cumpere pe lucru de nimica.
.Ace$tia erau bogátavii greci armem alli vene-
fxici ai banului, sprijiniti in chip deosebit de noua
Ormuire ruseascá. împotriva Când a
lost vorba ca taranii moldoveni sá. cumpere
e boerilor plecali, stráinii acevtia din toatá lumea
ttciuiali, s'á.0 unit într'acelav gând si au pus toate
piedicele pe lângä slujbavii împáráliei, ori pe lângä.
mi ce dá.deau bani cu împrumuturi, pentru ca vân-
mrea sä nu se f acá, táranilor. Iar táranii au vázut
;31i'rar dela inceput cât de vitregá e stápânirea mus-
ctfleascá vi au jinduit ei douà vieti de om vechea
rânduialá moldoveneascá apucatá din strámovi.
tatá de ce am gá.sit, acum când Moldova s'a intre-
gtt iar8vi, peste sferturi de
neamul nostru, in tot cuprin'sul Basarabiei.
Unii din moldovenii cu dare de mânä vi-au lásat
la vechile gospodárii frati, surori, sau alte rudenii,
f'ácându-le un f el de vânzare ascunsá., iar ei s'au
glrämutat cu o parte din familie in Moldova cu
mâhniciune jalnice, cá despártirea va fi
Nreçnicá, neuitatà din neam in neam", cum serie
nul din acele zile.
ln 3fârvit s'au ímplinit cele !á luni de roi siiriP. Fie-
çare vi-a rânduit treburile cum a putut $i vi-a ales
j:ara unde sá rámâná., cum s'a socotit mai bine. Dar
ascultám pe un martor al acelor vremi, pe moldo-
anul
«:, Manolache Drá.ghici care ne povestevte in-
o ietorie a sa:
...Ceasurile acelea au fost de plângeri un timp de
neuitat; pentru crt poporul cu cârdul, cu turmele de
c$, îneinsese toatá marginea Prutului dela un capát
la altul, mergând venind de prin sate vi de prin
eirguri, sáptá.inâni încheiate cu luarea de ziva
fiuná, dela párinti, dela frati vi dela rudenii cu care
crescuse vietuise împreuná pâná in vremea aceea,

www.dacoromanica.ro
 aA I bin na 163

când se de"spárteau unii ,de alfii pentru totdeauna".

Si asa au fost întâiele zile ale Basarabiei subt
Rusi.
Spovedania bunicilor o spun întocmai strä.nepo-
filor, ca sá le fie lor o neuitata învKáturä, de minte.

*
Cartile de cetit despre Basarabia
I. Nistor: Istoria Basarabiei, prelul 70 lei.
N. Iorgga: Basarabia Noastrà.
St. Ciobanu: Cultura Româneascä in Basarabia
sub stäpânirea rusá.
Gh. Ntïstase: Basarabia (Cartea Româneascä,
cuno §tinfi folositoare, 5 lei).
Ap. Lulea: Cetâlile moldovenesti de pe Nistru
(Cartea Româneascä., Cunostinfe folositoare, 5 lei).
Ap. Calea : Cánd Moldovenii lineau straje
Nistru (ed. Casa 5coalelor) 25 lei.
T. lacobescu : Cetatea -Albi) zece ani dela reali -
pire (Cetatea -A1óá) 40 lei.
Dr. Cazacu : Câteva date din istoria Basarabiei
(Cartea Româneascá).
Dr. Cazacu : Moldova dintre Prut si Nistrù
(Cartea Româneascä.).
Zan f it Arbore : Basarabia in secolul al XIX -1Ei
(ed. Academiei Române 1898).
Vasile Moisiu: stiri despre Basarabia de azi (1915).
Ion Buzdugan : Cântece populare din Basa-
rabia.
Gh. Madan: Suspine (cântece din Basarabia) B.
pentru toji.
G. Popa Lisseanu: Basarabia (Casa $coalelor),

www.dacoromanica.ro
Cântece de asuprire din vremea cat
Basarebia a stat sub stápânirea ruseascá
Mo§negii basarabeni î§i mai aduc aminte ce le
spuneau párinlii lor, in copilárie, de jalea gi nevoile
indurate, când rusul a us laba pe Basarabia §i a
a§ezat caza-ci de straJá la Prut. Tä.ranii páráseau
casele i cu avutul ce-1 puteau lua in care, cu vitelé
dupa ele, se îndreptau spre Prut sá treac6 dincolo
do frica muscalului. Cari aù utut trece, au trecut,
cari nu, s'au întors acasà, jar árbalii au fùgit pe la
páduri.
Durerea de atunci s'a prefáeut in cântec, ca
toate durerile depe' lume. Cântecele populare de pe
acea vreme au ajuns pâná azi s'au putut culege
de prin satele dintre Priit Nistru.
Ele sunt ni§te inárturisiri din veacul de silnicá
.desfacere a Moldovii in doua. In ele se blestemá Pru-
tul sä. se usuce, ca sa nu mai despartá frate de frate;
iar dincolo de Nistru, moldoveanul nostru a vä,zut
.

toideauna o Or.a strainá, care e Rusia.

www.dacoromanica.ro
 A1bina 165

Pentru bol§eyicii de azi ce nu vor sá recunoascä.

unirea Basarabiei cu mama ei, .aceste cântece de
tânguire, fac dovada cá moldovenii au urît §i au a-
furisit pe rus §i au sim:fit una cu toti locuitorii din
Moldova veche a lui $tefan-Vodä.oam,eni de acela§
graiu §i aceea§ datiná.
Ap. D. C.

I. Prutul ista ne desparte,

Apa ceasta n'are moarte?
Da ne -om pune noi cândva
$i cu gura 1-om seca,'
Sá nu -i se niai vadá zarea!
Apa lui noi n'om mai bea
Num,ai Nistru l'om. umplea.
nu mai fim de ârtati
De ai no §tri prea buoi frati:
.1. Frunza verde de doi spini,
Am auzit clin bátrâni
' Ca-i rea panea prin stráini,
Am au )iit. §i n`am crezut,
M'am dus singur de -am vázut.
Frunzuleana trei granate ,
Trecui Nistru'n acea parte
In neagra stráinátate.
N'am ce zite, pânea -i buna
Dar II in taré strâiná;
Buná -i pânea mieroa..ií
Dar la mijloc veuiit orsi;
Mánânc pâne §i beau vin
La inimá. pui venin;
Mai bine pasat de meiu,
Dar sa fio între ai mei.
III. Foileana grâu márunt.
Jeri mi -am zis cu jùramânt
Sá. tree Prutul înnotând
Valu -i curmezi§ tàind,

www.dacoromanica.ro
166 Iiz!te3°

Fratii sá-mi îmbráli*ez,

Dorul sä.-mi mai u*urez
Foaie verde lemn catos,
Prutule, du*man chinos,
De ce vii tu mânios
Tulbure dumános?
Sacá-i, Doamne, apele,
6á-i rámâie pietrele,
Sá le arzá soarele,
S5-1 tree cu picioarele,
Sá-mi vä.d surioarele...

IV. Numai foaie *`o lalea,

Stefane Mária Ta,
Tu la E* (Ia*i) azi nu mai sta,
Ci mai vin §i pe la noi,
65' vezi muscalu 'n puhoi
Cum s`a*eazá pela noi
i nengloadá in nevoi.
In nevoi sárácie
Dumnezeu numai ne *tie...

Y. Foaie verde meri*or

Pe drumul Fole*tilor-
Trec cazacii háulind
*i din sàbii zângánind!
Pe unde tree
Pámântul sec;
Pe unde cad,
Pä.mântu-1 ard!
Frunzulilä, §`o lalea,
Amárîtá-i vieala mea!
Un` má duc, un' mä. sucesc,
De stráini tot má lovesc!
VI. Numai foaie de lemn sfânt,
Unde-i Stefan pe pámânt,
Sá ne vada cum trä.im
Cum traira *i cum robim.

www.dacoromanica.ro
 sAlbina 167

YII. Foaie verde fir sucit,

Fire -ar rusu-afurisit,
Có de când el a venit
Peste noi si ne -a robit,
Casa par`có nu ni -i casó,
Masa par'có nu ni -i masó,
Vremea par`có -i tot pe dos
i pómmântul mânios.
Foaie verde lozioaró
Prutul plânge de s`omoaró
Si cu noi to f i grómà joaró
Có de -acu cine mai stie
Slobod când are sa." fie!
Foileanó viinie,
Pósóricó ruginie
Tu de Jale tot só canti,
Si só mi te duci la munti,
C'am picat robi rusului,
Rusului muscalului.
VIII. Frunzulitó si-un chiróu,
Rusule pógân si róu,
Osândi-te-ar Dumnezeu,
Cum te-oi blestema si eu
Só piei cu tot neamul tau :
Só nu-mi tii calea la Prut
La dróguta de demult...
C'am iubit o moldoveancó
Eu codrean si ea pruteancó !
IX. Foaie verde lozioaró,
La Nistruw la márgioarä,,
S'o strâns fratii grómógioaró
$i Jólesc de-o surioaró :
Surioaró dintr'un sfinge
Cu trei lacrime de sânge,
Uncle pica.
Lemn despicó,
Unde cade
Pómânt arde !

www.dacoromanica.ro
168 Albina"
Foaie verde frei másline,
I-auzi,_maicá, Prutu vine.
Dare-ar Dumnezeu sá sece,
Sá rámâie pietrele,
Sa le ardá soarele
SA free cu picioarele
Sä.-mi väd surioarele.
Cântä. cucu 'n rä.diu des,
De-acu vad cá. s'o ales :
Cä. de-aice n'am sá ies,
N'am sá ies pi-am sá robesc
Pentru neamul moscálesc.
Culese de I. T. Popovici
(TipBrite in 1897 In ,,,SeZÏtoeree.)

Zicátoarea:,, Vodá da Si Hâncu bai° este basarabeaná

Strasnici oameni erau Orheenii, Lápu$nenii, So-
rocenii de altá data! Când Domnii Moldovii nu erau
cu tragere de inima péntru tara, îndatä, se sculau.
Yenind odata pe la 1671, Duca Vodá, grec de neam,
cu toti grecii lui in conducerea tárii, s'au nrâniat
boerii pámânteni de urâtul" lor. Cei de peste Prut
s'au eculat in cap ou Hâncul, cerand plecarea Grecilor,
A zis Hâncul da, dar vodä. (Duca),a. zis ba. Rásculatii
au venit pâná la Iasi. Duca grecul soapà doar eu
ajutor turcesc si tátáresc. .
De atunci a ramas zicátoarea când nu e potrivire
între l;opor $i doran: Void d% si HâzCu; ba (nu).

0 40

www.dacoromanica.ro
 Cântecele l-lotinului
Mult a durut pe Moldoveni, când Hotinul, cuibul
vitejiei strámuse§ti, a cázut pe mâinile Turcului pá.-
gân. Iar când a mers aceastá veste a umplut sa-
tele, ea s'a hrefácut in poveste §i cântec s'a risi-pit
in toate tinuturile române§ti pâná in Ardeal Ol-
tenia Povestesc bátrânii luire altele, cá cetatea Ho-
.

tinului a fost apáratá chiar de Doamna trnui voevod

al Moldo-vii, ráposat.
Pap, niai marele o§tilor turcèsti, a înconJurat
cetá.tca de toate pártile ca s'o smulgá din mâinile
moldovene§t i ; ci-cá, in timpul luptei a vázut el pe
frumoasa Doainná váduvá cum îndemna cu bárbä.-
tie pe apárHtorii cetá jii §1 intuit i-a plä.cut p,a.§sei cu-
rajul acestei f emei.
In datá a trimis soli s'o ceará de sotie adeváratá.
.f.âgáduiascá, cá-i va împlini toate dorintele.
Doamna viteazá s'a prefácut cá prime* sá fie
sotie pasei, dacii o§tirile lui s'ar trage dimprejurul ce-
tátii §i dacá vor sapa in jurul ei un sant întárit cu
tunuri.
Pasa a primit voia Doamnei i a poruncit sä, sé
sape san#u1 0. a depártat ostile. tunci Moldovenii
au pus stápânire pe §an jul sápat de Turci, pentru fo-
losin$a lor. Stra§nic s'a mâniat pasa de viclenia
Doamnei §i a poruncit atunci sá se loveascá cetatea
cu toate puterile ce le avea la îndemâná, si a cázut
cetatea mena págânilor.
Doamna Moldovii vázând cá nu mai are chip de
www.dacoromanica.ro
 170 ,A !bin a'
scápare, s'a aruncat din turnul Hotinului in valurile
Nistrului.
Nu mai putin s'a sguduit sufletul Moldovenilor
cand Hotinul a cázut in stä,pânirea Rusului, de vre-
me ce i-a scornit cântec care a rásunt pâná, in Ol-
tenia.
Ha§deu, învätatul basarabean, a putut culege nu-
mai o n2icá. frânturá:
Hotine, Hotine
Pàze$te-te bine
Cä. Muscalul vine
('u oastea spre tine.
D-1 Gheorghe Madan dela Chi§iná.u, a auzit in
satul Tápilàunca din Judetul 5oroca, ceva mai multi-
§or, din acela§ cântec:
Gàte§te-te Hotine
Gal e§te-te bine
De orez §i de pâne
Cä. vin Muscalii la tine;
Yin pe Jos
Foarte mânios;
Vin cälare
Cu pu§ca 'n spinare
C. 1-tàclulescu-Codin, vrednic culegátor de po-
vestiri tiàtrâne§ti, a auzit acum 20 de ani prin plaiu-
rile muntoase ale tinutului Muscel din Muntenia, a-
cela§ cântec despre Hotin, dela un bàtrân de 72 de
ani, care §tia multe amintiri vechi.
Bátrânul cela spunea, cum de mult, pe vremea
lurtelor cumplite între Muscali §i Turci, a venit un
Turc la o cârciumá §i vázând pe un láutar tigan,
i-a zis
Bre, cinghinea! $tii la tine sa canti ,;Hotinul"?
Stiu, a ráspuns scripcarul.
-- Atunci canta, bre!
$i-a început láutarul:
.E3oii nE Hotine,
wäracul de tine
3(.111111 de tine!
T urcii te-au fácut,

www.dacoromanica.ro
 A1bina 171.

liuscalii te-au bátut

te-au prápádit!
Din Ho tin la vale,
.1'lâng cadânele cu jale
si au cealmelele
Ca pe cer stelele!
Destul, bre, a strigat Turcul, sárind in -stis,
plângând eu holiot dând in mâna láutarului un
bänu$ de argint - jungá bre, cá noi am fost opt
frati ;i din opt eu rámas, cä. §apte táiat Muscalii la
Ho ti a".
Va sd aicâ, acest cântec umbla prin tara Roittâ-
neascti §i nu era ui-tat acum 70 ani în urmá.
ráspiindit pe vremea când Moldova era ìntreagä
pânä la IJtSjru §i a fost mereu, dupá rápirea B.isa-
rabiei de eátre Ru§i o amintire márturisitá, priu c:îll-
tee eá neamul nostru unul este, risipit ìrnt,ártí.t
,

vremelnic prin silnicie, pâná in zilele noastre.

Ap. D. C.

Rug ám pláti(i
abonamentul la ALBINA
100 lei pe an

www.dacoromanica.ro
Cum 41 apárá Mo/dovenii pámânturí/e /or
Cum s'au. ïntemeiat satele refzá,se,sri
Nu-s multe sute de ani de and Moldova de rá,sâ.rit
pânth în pragurile Nistrului, era înväluita in nesfrár$ite
perdele de codri. Prin desisurile ca pega pe uncle nu
pittrundea sulitä de s;aaare, adâneurile sihlelar, far-
fotea,u mistretii uzlii, cerbi Si; zimbrii, la vânatul ea-
rora, fläi. îi fäQeau întâia ocoalìâ. a vit,ejiei. Cuan spune
u1n tcra.lrätor din trecutele vremuri: Ai fi .putut merge
dela Hotin pânä in zärile Bugeacului, npamai pe sub
frunzisul pädurilor, da,ca ai fi *tiut sea,rna locurilor din
I b ile acele...
Cäirtile vechi aanintirile bätrânilor ne pomenesc
despre coidrul Tigheciultus dinspre Cahul, de codrul
Ira,pus,n.ei din tinuttul Chi;inâ,ului, de codrul Sorocii, dar
m'ai Ivestit Mitre toate era codrul eel mare din tinutui.
Orheitzuli. Prin poeni,' pe fundul vailor, printre
cur-ile de pádburi, stiá.,teau dosite satele gospodarilor în
fereala Cazarcilor Tátar ilor din pustiurile Raskitului,
Sätenii din preajma codrilox se chemau Codreni,
oameni strasnici, gata oriuând de hartä iu`i nevoie
mare. $tiatu s'ä: învârteascä arcul tot asa de bine ca si
plugul. Erau ei adicä osta plugari; mai mult
osta0i ;d(ecât plugari, cäci pe atunci nu era linistea
paza de azi. Codrenii ascultau de un om ridicat dintre
ei, numit capitan de codrtay întärit în acest rost os.täsesc
de Domnul Moldovei pentru drea,pta lui vitejie. Ca
niste gräniceri de hotar, ei sträjuiau cu rândul, pe sate,

www.dacoromanica.ro
 Albina 173

la oetatile moldovenesti de pe Nistru, la Hotirr, la So-

roca,, la Orhei, la Tighina si la Cetatea-Alba, cu ochii
tinti spre drumurle Ucrainei, de undo se abátea spre
noi când si tcând, valul ealáretilor setosi de pr,ä.zi in
gräldina Moldovei.
Când pâlcurile nlavalnice räsbä,teau vadurile Nistrului
prin coturile tainice, st.rajerrii moldoveni de pe movili
c1..aluri vesteau pri,rn+ejdia prin focuri. Aprindeau pe
înäl-timi capite de fân, sau präjini înväiluite in paie unse
eu riäsinä., ca sa fie tlimvul mai negra si rn,ai des. Alti
strä.jeri din tirrnä fär..eau la fel ;l asa se dedea. sioarñ
in tara" cä o nevoie napr,a,snicä, vine de peste Nistru..
Búiciumasii sateloR' pi indeaiu sä sume, amestecându-si
cântare<a jalnicäl cu' dangátul clopotelor dela biserici.
Tätarii ! Vin. Tâ.tarii !
Cazacii! Vin Cazacii!
Nu se stia cine vin, c.älci: tot asa de raj erau.
Vaetele, p,lânsetele, .tipetele isbwc.neau într'aceia.g
clip,ä, de groarza. Oamenii incoaee in-
cold., sä-si attune vitelo, sá-si ascundä avutul in gropi ;
si ori ori în calrel4 douä osii, ori numa.i cu hoc-
cele in m,âini, bärtrânii, femeile si copiii fugiau in desi$u-
rile codrilor. Bfrtrânii eu coase, cu ciomege, cu suliti, cu
topoare, Cu areuri, se adunau sub comanda vornicului sa-
tu:lui, ori se s,tk ângeau in grabä, in jurul cäpitanului de
codru, pQndind din ascl nzisuri clipa nenr.eritä când sa se
arunce asupra dhak-manului.
Câtiva calä.reti, pe scai iuti ca vântul, alergau spre
Iasi, la Suceava, la Vaslui, s,ä, dea de veste Domnului c,ä
tara e ;cälca,ta, strâ,inul hain ,pustie;,te Moldova rloas-
trä` `. Vale eu vale, costi;(ä eu costisä, erau apära:te in-
däzttni(c de scetele de ¡'trä,ran.i,; zi si n;oa,pte ;si färä odihnä,
pâna ce sosia oastea regula¡tlä, a Doimrrului.
BiEitii oarneni zitceacu cä.Hsi a!p!ä,rä, mosia lor, satul
lor, dar odatä eu asta,: frä.rä, sä Otie, ei apäraru; tara in-
treagä,, mos2a strârnoseas cä, a tuturor celor de un neam,
un graiu si o legal. $i a., au trait Moldovenii sute de
ani la hotarul cel frárrlânt.at al in harte färä

www.dacoromanica.ro
 174 .&lh!na'

numär, când cu. Caucazul, când Cu Tä.tarul, alu crescut ei

oamen tari mândri de, vitejia lor neodihnitä, cä Mol-
dova n'are alti ostagi tari sä-i întreacä in isprävi. Cum
îi cântä un scriitor basarabean dela. Hotin, H,âjdá,u, prin
gura voinicului Räsvan:
Calul näscut In Moldova ma duce drept pänä la Nlstru,
Nistru apä rom3neascä ce spumeazä printre stand,
Ingropând dugmanii tärei in vâivuare'e-i adduct!
Nistru, ale cärui unde altädatä In zile grele
Apärau in loc de tunurl hotarele mele...
x
.

Dupä lupte Domniil therna la sine ipe cel mai vred-

nici dintre ostasi si le däruial lor drept räsplatä, pämân-
turi de veci, ii f,äcea räzesi, stápfâ.n.itori neclintit,i din
tatä, in flu, eu toate neamurile, peste molia däru.itä in
loc de decoratie. Si Domnii Moldovei aveau nevoie de
#ärani tari, ou stare bunä, credincio,,i, legasi de pämânt,
cari sä sarà cu totii in fata priméjdiei dela rtsärit, pânä
sä soseascá, ostile dela capitala
Si între voevozii Moldovei, Stefan eel Mare a înteles
mai bine ca toti sA întäreascä vadurile Nistrului nu
numai cu cetäti, ci si eu un br ttu de sate räzesesti in
fata hotarului Ucrainiei in preajma cetätilor.
In vrem:ua ile acele nu erau nici comisii de impro-
prietärire, nici häi, nici ingi;neri cari sä mäsoare. Ci
Damnul cherna numai martori cari sA-i spunä locurile
slobode de lângä ale lor; si rostia cam aceste cuvinte:
Tu Balcä (sau tu Drägus, sau tu Oanä) pentru& ai
fost ost,a,s vre<dnic ySi eredincios, se cade sä te lipesti de
.lntlntul pe catre 1-ai aprarat. Iaitä,. dela ocina (mosia)
lui Toader Gândul spre räsärit pânä la movila Strä,jeru-
lui ,si cat o goanäi de cal pânä la drumul HotinuluiL mo-
Yia. ta sä fie ,si s'o stOpânesti In veci, de nimeni supärat,
cu copiii .si neaan.urile tale...
Si Damnul chemat pe scriitor (qa', pe diac cum se
zieea pe atunci) ca sä-i dee räzesului eel nou, lui Balcä,
zapis la mänä (act de pämânt, de proprietate) scris pe
piele de vitel, iscälit de VodA, pecetluit eu pecetea dom-

www.dacoromanica.ro
 sltr 175

neascl& pe ceará rosie si eu isalitura tmartorilor. Iar

Mica, sau Oana, saw Dragus, sau Râzan, cum ii mai
chemau pe ostasi, îsi luau familia, rudele mergeau sá
se aseze 1a, locurile atra,tate de Don bluciurosi l?i ma.ndri
de cinstea )ce li s'a amt..
$i fiindcâ el a; fost care a bg;;tut întâiul par acolo
,yin loe pustiu" si a fut cea dlntAiu groapá în piitmânt,
s.atul Sntemeiat s'a chemnat satbul lui Bâla, care mai pe
ur!mâ s'a zis si Balcán¡ii, satul lui Oana, sau One,vti, sa-
tul lui Drágu$ sani Dragukleni, satul lui Râzea sau Râ-
zenii de azi, a,sa a fost Meeputul tuturor satelor ra,za.-
Fieqti din, cuprinsul #rii.
Pentru o dreapta; märrturie, sa, vá cetesc docurmmentul
de intemeiere a satului Râzeni (judetul Chiisinäu), locul
de nastere al inimosului romdn. d-1 I.on Pelivan, luptátor
pentru dezrobirea Basarabiei de sub Rusi.
RAzenii este o apezare dela Stefan eel Mare si Bun.
Ca si el, alte 50 de sate razfäsesti din Basarabia s'au ri-
dicat din grija aceluia;s D.omn milostiv.
Ascultati ce frum:os ne gra,We $tefán Voda, prin
alaest zapis din vremea lui de acum 450 de ami :

Cu mila lui Dumnezeu, noi, Stefan voevod, domnul tarli Moldovel,

facem cunrscut cu aceasta carte a noasträ tuturor celor ce o vor vedea sau
o vor auzi cetindu -se, ca am däruit sitgilor noastre Maluscä sl fratelui sau
Nefcea, (si) Cozmei Râzan si fratelui sari Dragon, penti u a for (dreaptä) si
credincioasä alujba, un Inc pustiu ce se of ä de amândouä pärtiie Visno-
väzului lângä Pact', in fata Sultana si Ma: alii, ca sä -gi facä sat si (sa le fie
uric cu tot venitul. Dar lumatate din sat sä fie urc pe vecie neciintit lui
Mäluscä i}i fratelui säu Nefcea, jar cealartä jnmätate (sa-i 110 Jul Cozma
Râzan si fratelui sari Magus, (lor) frilor for $: nepctilor for si stränepo-
%flor for (si la tot neamul lor, ce se va alege ma, de aproape), fled ntlt,
nid odatä in veci (Si) la aceasta este credinta domniei mele a mai sus seri-
sului Ino Stefan voevod, sl credinta boerilor nostri (Moldovenesti): Credinta
ban Vlaicu ba. cälab de Orhelu, cr edin;a ban Zbiera, cr. p. Hrana vornicul
cr. p. Oanä si b. Gherman bârcälabi (de Cetatea -Alba ), cr. p Gangur, cr.
p. Dajbog (bârcälab de Neamt), cr p. Micota (bârcälab de Cetatea Nouä'),
cr. p Dragos spata, ul, cr. p. Chiracol vistiernicul, cr. p. Eremie postelnicul
cr. p. Ion paharnicul, cr. p. Pet:u stolncul, (cr. p. Grozea comisul) si
credinta tuturor boerilor nostri moldovenesti, marl sl mit lar dupä sä-
vársirea vieti oastre, cine va ff Domn in tara noasträ a Moldovel sau
din fill nostri, sau din neamul nostru, sau pe cine il va alege Dumnezeu a
ff domn ( ;n ta' a noasträ a Moldovei) acela dan a noasti sä r.'o strice,
ci s'o ?ntäreascä, de vreme ce le -am dat -(o) for pentru (d eapta si c edjn-
cioasä) for slujbä cAtre noi, si ca sä fie atraje impotriva Tätarilor, asa
pre( um au Post pânä scums, ffind din ceata boerutui nostru Gangur. larä
apre mal mare tarie (a celor mai sus sorse), am poruncit credinciosuln

www.dacoromanica.ro
176 .4lbl111\'

nostru (bo'er) dumnealul TAutut logof8tulul sä serge gi pecetea noasträ

s'o atârne lv (aceastä) carte a noasträ. a serfs Coste, fratele lui Ion
dascälul, In Suceava la anul 6992 (1484) lunie in 8".

Adi,ca patru osteni dada ,perechi de frati: Ma-

pu;Scä cu Neicea Dnä.gus cu Cozma Râzan -- fät,'ea¡u
slujba de strdjeri ¡pe &uumul Tätarilor. Vitejia lor a fost
:näsplätitä de Stefan eel Mare cu pärrl¡ânt de sat nou in
bntinsura nelocuit,â acoperita de codri dintre apa Bâ-
cului si a Botnei, lângä mpffia com,andani,ului loir (pâr-
calab cum se zicea atumicea0 dela cetatea Orheiului
pJume lâxlgar tmosi,a lui Gangur care e pomenit prin satul
poartä numele azi.
Din tärarli, aceti osteni a,u ajuns moieri boeri,
fiindcä n'au iesit din satui lor, radicìáu ea slä îndepli-
neascä si alte slugbe domnesti, eá au Aims rälzesi, nu-
mindu-se satul acestor paitru ostasi, Râzeni, dupä Râzan
;bätrânul, tatäi lui Comma si al lui Drägus poate un-
chiul celorlalti doi tovardsi de ;mosie.
Cu. o sutä de ani îna.inte de Stefan eel Mare, Domnii
Moldovei înc.â, obisnuian sä dea pä,rn,ânt ostasilor. Cea
mai veche Lrnpro,prietärire ostidsealsca pomenita în cArti,
este cea din anii 1374 Iunie 3, când Coriatovici därueste
pämânt pârcá.labului de Cetatea-Albä in deosebi pentru
f4pftele viteje,ti împotriva Täta,rilor, la satul numit
V'],ädicénii pe Nistru".
Dacä nu erau aoesti räzesi cari se 0tiau alci de când
lupul cätel, legati de päur>aânturile lor pentru cari au
sângerat si nu s'au deslipit de el, cine stie dará neamul
nostru s'ar ¡mai fi tinut cu îndArätnicìe pânä in vadurile
Nrstrului. Si atunci Rolnânia n'ar mai fi fost înti:nsä in
hotarul de azi.
Räzesimea basarabeaná atla dar a fäcut stavilä oar-
delor ce au curs mereu din f undul Rusiei întunecate.
:Ap. C.

s
www.dacoromanica.ro
 Cântare din vechea Mo%ová
Mu,satin ;i Codrul
Sárara tará de sus
'1'oatá. faiina ti s'a dus !
Aeu cinci sute de ai 1)
Numai codru îmi erai ;
in umbra cea de veci
Curgeau râurile reci,
LimpPjoare, rotitoare
Aväud glasuri de isvoare
in stânci se sbate
Prin páduri întunecate
Si mereu se adâncete
Si s'adunä §i tot crete,
Si ieze§te 'n mândru lac
Si copacii umbrá-i fac,
Iar stejari din mal in mal
Pe deasupra-i se prával.
Dintr'un mal la celálalt
A cázut un trunchiu înalt
Si-a cázut de-acurmezi§ul
De îi spânzurá frunziwl,
Punte lungá de-un copac
Peste-o lini§te de lac,
Punte lungá, punte mare
1) Ani.

www.dacoromanica.ro
178 «Albtna'

De mi-o poti trece c.âlare.

Stefan Vodal tinerel
..frece puntea singurel,
Cu pieptarul de otel,
Cu cu§ma ') neagrá de miel,.
Drag e codrului de el !
Cum venea la vânátoare
Purta arcul pe spinare,
Cu lungi plete pân' pe spate
Dor la frunte retezate.
Codru prinse a se 'nchina
Si din ramuri clátina :
Mái Mu§atin, mai Mu§atin,
Voios ramurile-mi clatin
i voios ti-a§ cuvânta :
SA' tráe§ti Mä.ria Ta...
Hai, Mu§at, sA ne 'ntelegem
Si împárat sá ne alegem ;
A§ezat la vr'un pârâu
Sal scoti fluerul din brâu ;
sa cant,
Frunza 'mi toatá s'o frámânt...
Zice Mu§atin :
Geaba codre, dragul meu,
Cá nu pot sá fiu al tau ;
Caci a§a ment eu sunt :
Sá-mi fac cale pe pámânt,
Sá-mi întind cárárile,
Sá cutreier
Rá.mâi codre sánátos,
Cá má chiamá apa 'n Jos.
Si Musatin s'apropie
De Bistrita argintie,
Luntrea se juca pe valuri,
O desleaga de]a maluri....
Sare'n ea §i-i dá drum,
Ca ságeata sbor' acum.
El plutea, plutea de zor
Tot in josul codrilor,
Cân d d'odatal vede-un munte
1) Cäcinla.

www.dacoromanica.ro
 .,Albina" 179

Coperit de stânci cárunte;

Sispre mal îndreaptá iàrä
untrea micá usoará ,
Iar Musatin se coboará,
Calea muntelui apucá
Pâná'n vârfuri *el o urcá.
$i f ácându-si ochii roatá
Iatá vede lumea toatá ;
Colo'n zarea depártatä.
Nistrul mare i s'aratá,
Dinspre tárile tatare
$i departe curge'n mare,
La liman ca si o salbá
Se 'nsira Cetatea Albá ;
Iar in liniste de vânt
Tree departe de pámânt
Cu-a lor pânze atârnate
Mii corábii încârcate
$i privind spre miazázi
Du.nárea el o zári.
Dela Nistru pan' la ea
Tara 'niândrá sé'ntiúdea.
Vede codrii cum cóboará
Deal cu deal, farà cu farà
Resfirându-se pe ses
Unde râurile ies
$1 pe vârfuri de páduri
Mânástiri 'ntárituri.
Vede târguri, vaduri, sate
Pe câmpie preszrate,
Vede mândrele cetä. f i
Stápânind pustietá f i,
Vede turmele de oi
Cu ciobanii dinnapoi,
Cu fluere cimpoi,
Iatá hergheliile
Pëtreceau câmpile
Si de-alungul râurilor
S'asterneau pustiurilor.

www.dacoromanica.ro
180 dl`1ai"
Iata ioimul tinerel
Pe de-asupra sboara el
Si din gura-i cuvânta, :
Sa Maria Ta !
Câtâ lume, câtá zare.
Dela Nistru pân'la Mare,
Fá-ti odatá ochii roatá
C'aceasta-i Moldova toatál"
Din stilalile lui M. Eminescu

e
Chiar scriitorii rugi prevedeau gi ceteau ïntorcerea
Basarabiei cätre Romania.
Generalul Kuropatkin, comandantul rus împo-
triva Japoniei, in Probleauele armatei ruse" din 11-)10
seria:
Poporul roman din Basarabia, alipi È acum 100
de ani, trae te astazi inca deosebit, in afara de popii-
latia rusá. Desigur ca daca Muntenia vi Moldova ar
fi fost la începutul sec. al 19-lea, alipite la Rusia, po-
pulatia lor ar fi ramas nu nurnai straina, dar ar fi
devenit curând duvmana poporului rus; atunci,
in loc de a avea o singura Polonie, am fi avut, pentru-
slábirea Rusiei, doua Polonii...
In viitor, fie pe pavnice, fie in urma unui
rasboi, unitatea poporului roman este hotarâtá si-
gur.
A fost prooroc, gPneralul.
In 1886, scriitorul rus L. Tikhomiroff, ocupan-
du-se de Basarabia, seria:
Acest tinut n'are nimic comun Cu Rusia.
Cu toate acestea, dupa últimul rásboi (1877
1878), Alexandru II a crezuf necesar sa rapeasca
aßeste tinuturi Ramanilorproprii sài aliaticari au
protestat împotrìva nedreptátii. Infranta, Rusia se va
grâ,bi-asta e aproape sigursä dea Românilor acest
pámânt ° .

www.dacoromanica.ro
 .rf

{;: %.::J%:;::;
.' :4%+:``::;,ry.;r+l ï,ï:Áf:ñ
; f : ;:::::: r:,.;,.4,.::

:%:::>:;r:..;,:^':>:::.::a /;:
}..... , . .......
r.,.c .ha.rJY.G: :. ....., :»:5.'::;:>f,%'J.%'6¿i .1t::.;',}:.+i .,;
.6.... ............. .,¡ !Si . :.í1.`$l';
.. ....

Statuia lui .fefan cel Mare

<`a Ch:$ináu s'a desve/it la 10 ani de/a Unirea Basarabiei cu patria mumä
lucrati de sculptoru/ Panikkahl

www.dacoromanica.ro
 Drum L,¡/ 1?obïlor
(Pavese mofdcveneascá)
Ci-ca in vremuri vechi veniau pé la noi dincoace
dela rásárit, tátarii, sá dea foc la sate,- sá Jefuiascd;
§i pe cine priudeau, cu cârdul îi duceau robi in tara
lor. erau urâ f i la chip tátarii ceia: Aveau ochii ca
de câine, purtau coadá, in:âncau carne crudá $i toate-
spurcáciunile umblau mai mult cálári.
In tara tátárascá, dacá îi duceau pe bie f ii cre§-
tini de ai no0ri,spuneau cei ce au scápat de acolo
îi'batJocoreau puneau la tot felul de munci grele.
Intre robi erau odatá doi frati: un f lácáu o
f atá. Intr'o zi tátarii plecará dupá jaf lásaserá a-
casá numai o babá, mama lor. Tátároaica se puse, sg
ardá cuptorul 0 a trimis pe fatá $i flácáu sá aducá
ni0e lemne dela pádure. S'au dus ei la pádure...
dui ai fost. Iacá §i tátarii acasá. Fácând ei numá-
rátoarea robilor, au gásit lipsá -o pereche: flácául
fata. Au încálecat tátarii iute pe cai §i goaná dupá ei,
pe drumul dincotro aduseserá robii aceia.
Dar flácául $i fata nu fineau drumul, ci tot prin
páduri locuri neumblate cáutau cale, luându-se-
dupá stele 0 mergeau numai noaptea, de teamá s
nu fie gási f i de tátari.
Lui Dumnezeu i se fáçu miilá de biFt:f +'rgari @i a
poruncit stelelor sá se aprindá mai tare 0 mai întinse-
atunci pe cer §i o fá0e alburie, ca o cárare de lumináy

www.dacoromanica.ro
 A l b i n ti' 183

in lungul drumului de pe pámânt, ce duce spre (árile

românesti.
Flácául fata s'au luat dupá drumul cel alb în-
semnat pe cer, pâná au ajuns acasá
Ci-cá de atunci dunga albicioasá de acolo de
sus, s'a numit Drumul Robilor, pâná in ziva de azi,
pentru- cá le-a arátat drumul in vremea de de mult
celor cari fugeau din robie.
Si, Doamne, ce de robi au fost! cate stele sunt pe
cer. $i asa povestesc bátrânii asa sfâr$esc ei poves-
tea asta :
Atunci n'are sá se mai vadá pe cer drumul ro-
bilor" and n'o mai fi robie pe pámânt".
Ac.

e0
Cum #áranii moidoveni de pe Nistru, cereau la /asir
pe iá 1825, sá facá bisericá
Niciodatá legáturile' sufletesti între Moldovenii
risipiti pâná eri sub trei stápâniri, nu au fost rupte.
Urmátoarea Jalbá a táranilor din VereJeni (O-
nutur Sorocii) catre Mitropolia Moldovei, cerând sá
le faca bisericá, este una din sutele ; de dovezi cá
Moldovanul ori unde s'ar fi aflat, tot la Iasi socotea-
cá e capitala tárii lui níoldovenesti.
Ziceau ei in plângerea lor :
Dacá noi am avea stare sá ne facem singuri bi-
serica, n'am îndrásni a supára cu asemenea Jalbe-
pe Ina-lt Prea Sfintia 'Voastrá. Dar noi suntem sá-
raci, purtám multe nevoi: împárátesti $i stápâ-
,

nesti alte îndatoriri catre stápânii mosiei si a case-

lor noastre n'avem nici ca cum chip sá. -facem bi-
serica cu a noastrá ;cheltuialá, însá ajutor de salaho-
rie vom da.
Iará dad' si dupá aceasta, nu ni se va face ru-
gá.mintii împlinire, apoi nevoia ne-a sili sa ne mu-
tam din Verejeni pela alte sate, unde t sunt biserici,

www.dacoromanica.ro
 184 Albina'
cá noi in starea j:á.rániei noastre, in care ne-au pus
Dumnezeu, altá. mângâiere in lumea aceasta afará
de bisericá n'avem".
Mai arata plângerea Moldovenilor cá porunca
cârmuirii rusesti este sá, se facá. biserica dupa plan,
cá aici amintrelea nu dá voe a se face biserici cu
asa chip s'au §i fácut acum biserici la alte sate".
Bisericile dupá plan, cari faceau parte din pla-
nul de rusificare a táranilor no§tri, le vedem si a-
stâzi cu vârful turnurilor in chip de ceapá, vopsite
cu verdele atât de obisnuit in Rusia.
Cu toate bisericile dupa planul cârmuirei",
Moldovenii s'au rugat lui Dumnezeu pe române§te;
iar când vre-un preot iubitor de rusete, slujea in
limba neînteleasá, de tarani, câte un Moldovean mai
dârz sopptea pe u§a altarului:
Mai dá.-o, pá.rinte, si pe moldovenete ca sá in-
telegem §i noi".

00
In Basarabia subt-Rui pe ia 1814
fáranii se vindeau ca vitele
In arhivele dela Ch4ináu s'au gásit hârtii vechi
cari aratg cum se f gcea comertul cu oamenii robi.
Hotârârea a fost luatâ pe la 1814 de generalul
rus Gartiná. guvernatorul Basarabiei duprz deslipi-
rea ei de Moldova.
El f ácu publicatii in toatá, ob$tea Basarabiei cá
tof i acei cari vor sá se vândá robi, adele lor vor fi
întárite.
Bárbatul se vindea ori se cumpñra cu 200 de ru-
ble. f erneia cu 100 ruble.
Obiceiul acesta al vânzârii oamcnilor ca vitele,
era adus din Rusia.

www.dacoromanica.ro
 Povestea Prutu/ui
Din vremea and Rusul a pus mana pe Basarabia
N'a fost gran in Basarabia care sá nu stie cá
pe malul drept al Prutului traiesc aceiasi moldoveni
cu care te întelegi la vorba, de aceias limbá $i' ere-
dinta,cu aceleasi obiceiuri. N'a trait Oran, in sufle-
tul caruia sa nu se fi pástrat tradifia cá pamântul
dintre Prut si Nistru in vechime a fost al Moldovei;
ca dincolo de Prut, ca aci este aceiasi Moldova.
In fundul sufletului lui, a trait ascuns gandul fra-
tiei cu poporul românesc de dincolo de Prut. Cân-
tecele lui de jale, legendele lui despre $tefan 'cel
Mare, despre Prut, dovedesc .aceasta legatura, nu
unifiai de sânge, ci si sufleteascá. Deslipirea silnicá
a Basarabei dela trunchiul românesc a náscut? acea-
sta frumoasá legenda basarabeana. :
Acolo unde curse acum Prutul cu cotiturile
lui serpuitoare, nu era nici un fel de pârâu, era
câuipie, oamenii puteau umbla slobozi dintr'un
lu îitr'a:tui. $i s'a supárat DumneLea Eulmii pa-
ca tde -i:;:1n;icr, si a irimis un baldul, care a cáleat
câmpia acPea mergând spre mare. $i pe unde s'a
întors balaurul a ramas o urma adâncá, unde s'a
uscat iarba si s'a otravit nisipul. Si cine vroia sá
tr. eacá. peste urma acea.sta, and calca nisipul, mu-
.

rea îndatá. Si asa s'a facut un fel de zid între

oameni. Vázând asta, s'au adunat oamenii de o

www.dacoromanica.ro
186 Albin a
parte si de alta a urmei balaurului si au început sá
plângá. si .sa se roage lui Dumnezeu ca sá-i scape de
nevoia aceia. S'a îndurat Dumnezeu, si a trimis
niste pásári, care au ciupit nisipul, ducându-1 spre
Mare. Dar Dumnezeu n'a sters urma balaurului, ci
a fácut ca pe urma aceia sá isvorascä, o apR care
curge si acum spre Mare, si care desparte oamenii
ca si înainte".
auzitá de/a d. St. Ciobanu

Sate rromânefti sudul Basarabiei

(Bugeac) ce au pent
Pe uncle sunt azi satele nemfesti, bulgáresti, gá-
gáufesti si rusesti din sudul Basarabiei, colonii dc
arum 70-80 de ani, au fost sate rama asti. Harta
î><rvàlatului domn al Moldovei, Duiritru Cantemir
din 1711, le înseamna cu numele de mai Jos. Loeui-
torii fiind in preajma tàtarilor prä.dalnici din Bu-
geac, se vor fi stramutat ori vor fi fost duci de stá-
pânirea ruseasca in fundul Rusiei.
Iata, dupá harta Moldovei de acum 200 de ani,
satele noastre ce nu mai sunt azi :
Pelini, Cizereni, Greceni, Valeni, Brânza, Bu-
buioci, Pepeni, Giurgiulesti, Petriceni, Malurile,
Plop, Pereni, Deochi, Haidaresti, Lebezeni, Bálaceni,
1Sálcu$a, Albina, Andrei, Cepeni, Tintul, Cufereni etc.
Din ele nurnai câteva mai existá azi.

www.dacoromanica.ro
 De stìnut mìnte
D-rul Racovschi ,si Basarabia
Liberarea Basarabiei §1 unirea ei cu România,
n'au avuf un du§man mai mare ca Rakovschi, medic
dela Macin, ajuns frunta§ bolsevic, ambasador al
Rusiei la Londra §i Paris.
Pentru a arátá din nou cg toatá campana lui
contra revenirei Basarabiei la patria muma., era in-
teresatá, ìi d.-r,a4càm, reproducand vorbele scri-
sele sale de alta data, când ataca pátura conduca,-
toare atari, fi i ndcá, nu sárea e ze mai curind
provincia ramáneasci, luptiându-se cu imperiul tarist.
In Romania Muncitoare" din 1 Mai 1912, scriá.
Rakovchi:
Rápind Basarabia, imperiul rusesc rámânea
credincios politicei sale pra.da.toare.
Dar ce au fa.cut clasele noastre stápAnitoar )
pentru a împedica aßest' pPr'c 11 "
In cuvântarea finutá la 1 Mai stil nou 1912, la
întrunirea socialista. din Capitala, zicea Racovschi:
Astazi se vorbe§te mull de fapta hrápa.réatá,
de actul mâr§av al unui stat strain, care prin per-

www.dacoromanica.ro
188 Albina

fidie a cucerit un teritoriu, care nu era al lui, care

era populat cu Romani. Vorbesc de Basabraia
puternicá ar fi ea, cum e Rusia, dupá ce i-am dat
Cum s'a putut ca o Ora, oricât de mare si de
ajutorul armatei noastre, dupá ce ne-a dat cuvântul
de onoare cá va respecta integritatea teritoriulgi
nostru, cum s'a putut deda la aceastá felonie, sá ne
rápeascá o parte din teritoriul nostru, anume Ba-
sarabia ?
Ei bine, ceeace este dureros in toatá aceasta
chestiune nu e atât ' faptul brutal in sine al rápirii
teritoriului, cat aceastá lipsá de protestare, aceastá
lipsi da izbucnira a sentimentului national, lipsä care
se constatä, cu ocaziunea aneYä,rii Basarabiei
Intr'o farà in care in loc de cele câteva mii de
privilegiali yicele 6 milioane de robi, ar fi exista
o democratic puternicá, legatá de pámânt nu numai
prin învoeli agricole, dar si prin dragoste, prin drep-
turi libertáti, din onice sat, din onice oras, din onice
colibá si onice bordei s'ar fi ridicat protestári vehe-
mente împotriva anexárii Basarabiei".
Din cuvântarea tinutá la Braila, la 29 Aprilie
1912 (tot a Dr. Racovschi) :
Ne +te cdteva. 2ile c3nvocati pentru a pr.-
testa împotriva unui fapt :mpselesc, rápirea Basa-
rabiei.
Cu aceastá ocazie sá puneti toatá chestia pe
tapet, sá întrebati a cui e vina. SA nu va multumiti
cu protestári, sá cereti ,a.utorii. Autorul prim e impe-
riul care a cucerit si subjugat atâtea. popoare. Dar
este si o alte responsabilitate, care mereu este ascunsii,
responsabilitatea oligarhiei române, care a tinut pe-
porul in robie, l'a tinut departe de dreptul de,în-
trunire $i drepturile presei".
Dr. Racouschi, ca.nd era la noi, aráta dreptu-
rile Romrîniei asupra Basarabiei, az. i le tágádue?ie.

www.dacoromanica.ro
 ,Albina' 189

improprietärtrea tärani/or din Basarabia

La 31 Mai 1917, partidul national moldovenesc
publica programul agrar in 9.2 puncte.
Dupá alegerea deputatilor ai Sfatului Tárii in
Noembrie 1927, chiar in primele sedinte se propune
ca.pamânturile sa treacá in mâinele poporului mun-
citor.
In acest limp armatele ruse se retrageau de pe
frontul românesc, dându-se la jaf pradaciune.
La începutul lui Ianuarie 1918 armatele rr.-
mane tree in Basarabia fac rânduiala.
8fatul TAT. ii, Yntocuie$re proecr,iil da recrm4,
agrará §i la 21 Noembrie 1918 apare Decretul Regal
cu aceasta reforma cu înfiinfarea Casei Noastre",
însárcinatá cu executarea exproprierei $i împro-
priet:rirei; 90 la suta din proprietari eran strcini
(Ru*i, evrei, bulgari, etc.).
Acestea sunt începuturile reformei agrare in
Basarabia.
In urma aplicarii reformei agrare in Basarabia
au fost supuse exproprierii 4480 mosii in suprafafa
totalá de 1.844.539 ha. Din acestea au fost expro-
priate 1.491.920 ha. Numârul capilor de familie îm-
proprietariti este de 357.016, deveniti astfel pro-
prietari pe terenul muncit din mosi stramoçi.
*
* *

Bogätiile Basarabíei
Suprafafa Basarabiei este de 44.422 km.
Terenuri cultivate :
Cereale 2.656.000 hectare ; Textile si oleaginoase
106.000 ha. ; Leguminoase 20.000 ha. ; Industriale
63.000 ha. ; Gradini 26.000 ha. ; Pasuni 57.000 ha. ;
Vii 104.000 ha. ; Arbori fructiferi 55.000 ha. Te-
renuri cultivate 3.087.500 ,ha. ;Pasuni naturale
artificiale 504.000 ha. ; Paduri 235.200 ha. ; Diverse
615.500 ha. ; Total 4.442.200 ha.

www.dacoromanica.ro
190 -Albins"

Basarabia produce anual 300.000 dé vagoane

cereale; 2.000.000 hl. vin si 20.000 vagoane fratte
din cele mai bune.
Num .rul capetelor de vite: 4.260.000.

Sá vedefi cum au sporit in

Basarabia de 10 ani incoace
Dupá statistica ruseascá de acum 30 de ani, Mol-
dovenii abia stiau 10 la sutá carte, adica erau îzs
urina altor neamuri ce mai locuesc în Basarabia. Si
apoi acele scoale erau rari si invatatura era de tot
putinii si sâracá.
Dupà unire s'a îneeput organizarea învátámân-
tului cu toate puterile. In 1919 erau 159 scoli primare
orásenesti eu 14500 scolari înscrisi.
In 1926 scolile primare orásenesti au sporit la
189 cu 332% elevi înscrisi.
In 191.9 erau 1398 scoli primare sátesti cu 10372
elevi înscrisi în toatä Basarabia.
In 1926 numä.rul s'a ridicat la 1721 scoli primare
.

sâtesti cu 230381 scolari înscrisi.

Adicá numárul scolarilor s'a îndoit.
In 1919 erau 4 scoli normale de înválä,tori.
In 1926 avem 10 scoli normale.
Drumuri/e ,sí ,Sosele% Basarabie/
Intîia grijá. a României a fost sá înzestreze li-
niile fertile ale Basarabiei ca sá poatà intra masinile
si vagoanele noastre in toatà provincia.
Se lucreazá linia Zloti-Chisináu, iar linia Orhei-
Bä.lti-ChiSináu, casi Bolgrad-Ismail asteaptá sá se în-
ceapá lucrärile.
Rusia a lásat Basarabia într'o stare proasta, din
partea soselelor.
Cri ja României a fost sá le întiitdá cât mai mult.

www.dacoromanica.ro
 .Albin&' 191

Dela 1919 p ná azi, Romania a cheltuit pentru repa-

ratia, intretinerea §1 mai ales pentru construcfia al-
tor noi 104 milioane lei.
Cooperatia in Basarabia
In 1913 erau abia 46 cooperative de consum in
toatá Basarabia. In 1916 numárul lor se ridicase
la 387.
In 1920 avem 519 cooperative de oonsum Qi
productie.
Nutt in 1923 erau 393 bánci populare, dar nu
rnergeau decât putine din ele.
In 1927 aveam 610 bánci populare împä.rtìte in
9 federale.

*G.

CAMINUL CULTURAL
B U L E T I N DE I N F O R M A T I E
qI PROPAGANDA CULTURALA
APARE LUNAR
,SI SE TRIMITE GRATUIT

CAMINELOR CULTURALE

www.dacoromanica.ro
 192 AÁ4i9>

Coynsultatii pentru daraveri de ,iudecatd

donsu.ltatii medicale pentru citR®rïi ,fA11iinee
Aducen2 la cunoftintà dela l. .evruaaria lg.26, _

Wiiaxtat la redac#ia revi.ßtei (rwidafia Ca ifiet-

ralá Regele Mihai I") UN' BIROU DESLDVIRE
filTAYDItlE, pus nub conducerea pristului d. Alex. Law,
xeres-NOldovránu aanul de CONS13LTATIUNI
aLLIG sub conduterea d-lui doctor V. ,Toiculea.cu.
Deslu$irile dau -lzrin acriaori la, adresa dati.
To#.i cali care au nevoe de vre-a, dsslusire juriii#a4.1
priritoare la vre-v a,farere a for (mostenire; Taman,,
ffamtraacto toate cele asolnä,nätoa.re acesicora,) pot aE
2141112 jaristului nautili, la, Flzidatie (Strada I,atiati Tc
aa) asrAta.n.du-i scurf pricina.
D-sa va rdspunde neintArzia,4;, desluQindu-1 dupa
iipicul legii. Tot citra, doctor pentru diferite boaie
arate pe larg *.oate semnele d.urerile; ark incon j-tm
Pretul aacestor afaturi este urdatorzai : Cel cart airs
5esdu;lri, vt. trimi.to p* adresa Fundatiei un mandat
KM lei care fnfifiseasd un a,bon.atment anual la ,;A.lbinvs4-'
dark de al aim.; va arta tot odatiá,. ;i care e peraoam
pi care o a boneasa. d}datä cu räapunsui juristu.lt.zx, %Moa
eiioctorului, persoana va incept a prinn revista gtcsz-
kci va primi-o un an intrag.
Dad. au se trimite m;anda.tul ;i aìcl.,iaa abona0l164
garistul gi doctoral nu vor a:spund.e la acrriaoarea Etold
mire ears c?adu,u°ea.
REDAá'iTIA

3
eII,hTIMER R E G E h E 111111 RI 1"
ó a8r. Latina, IO, (fostia Doetaz axllndera) Buaraegii
:75
¡.A

lt
U
-ea
Sat.
of. jud.

www.dacoromanica.ro