Sunteți pe pagina 1din 3

Gastrita simptome, cauze si tratament

Gastrita este o afecțiune inflamatorie a mucoasei gastrice, cu etiologie și simptomatologie foarte


variate, ce afectează un număr tot mai mare de persoane. Gastrita poate să îmbrace o formă acută, cu
evoluție în cele mai multe cazuri către vindecare sau o formă cronică, care în cele mai multe cazuri se
agravează și necesită monitorizare si tratament specific pe termen lung.

Gastrita – Cauze

Cauzele care determină declanșarea gastritei sunt foarte variate. Dacă ar fi să clasificăm acești agenți
etiologici în funcție de mecanismul prin care determină apariția bolii, i-am putea împărți în două
categorii: factori care determină alterarea barierelor de protecție ale mucoasei gastrice și factori care
determină producerea în exces de acid gastric.

Factorii care alterează barierele de protecție ale mucoasei:

Infecția cu Helicobacter pylori – această bacterie este adaptată pentru a putea supraviețui în mediul acid
din stomac, iar contactul său direct cu celulele epiteliale ale mucoasei gastrice determină o reacție
inflamatorie locală.

Stressul și anxietatea – s-a dovedit că la pacienții cu gastrită produsă de stress, nivelul de acid gastric
este normal sau chiar ușor scăzut. Astfel, hipersecreția gastrică nu reprezintă o cauză a producerii
gastritei în această situație. În schimb, alterarea barierei mucosale este cauza producerii leziunii. S-a
observat o scădere a concentrației în bicarbonat a mucusului, ceea ce limitează capacitatea acestuia de
a proteja mucoasa împotriva secreției acide. Concomitent, stressul produce scăderea circulației sanguine
la nivelul mucoasei, ceea ce duce la ischemie și ulterior la distrugerea mucoasei.

Factori care determină creșterea secreției acide:

Folosirea pe termen lung a antiinflamatoarelor nesteroidiene precum Ibuprofenul sau Aspirina

Consumul de cocaină

Consumul de băuturi alcoolice

Fumatul

Alergii alimentare

Refluxul biliar din intestinul subțire în stomac


Mesele neregulate – s-a observat faptul că mesele neregulate determină o secreție gastrică crescută în
perioadele normale de masă.

Factori ereditari – la persoanele cu istoric familial de afecțiuni gastrice

Ritmul alert al mâncatului

Mestecarea insuficienta a alimentelor – se spune că „stomacul nu are dinți”. Dacă alimentele sunt
înghițite „pe nemestecate”, tubul digestiv este obligat să le aducă la o formă cât mai ușor de prelucrat.
Acest lucru se va traduce prin creșterea secreției de acid.

Semne și simptome:

Gastrita poate să fie o lungă perioadă de timp asimptomatică sau se poate asocia cu diverse simptome
precum: dureri abdominale, grețuri, vărsături. O formă particulară de gastrită este gastroenterita
eozinofilică. Această formă de gastrită poate asocia, pe lângă simptomele enumerate anterior, diaree și
scădere ponderală.

Gastrita – Diagnostic

În cea mai mare parte dintre cazuri, diagnosticarea bolii se face în prezența unei simptomatologii. Se
întâmplă rar ca diagnosticul să fie pus în urma unui control de rutină, cu scop profilactic. Suspiciunea de
gastrită este ulterior confirmată printr-o serie de teste imagistice, histopatologice și analize de laborator.
De obicei, dintre analizele de laborator se solicită efectuarea hemogramei complete (pentru a identifica
o eventuală hemoragie), testelor de verificare a funcției hepatice și renale și determinarea hemoragiilor
în materiile fecale, eventual și a prezenței antigenelor de Helicobacter pylori .

Dintre verificările imagistice, cea mai concludentă este endoscopia digestivă superioară. Pe lângă
imaginile obținute prin intermediul acestei investigații care în cele mai multe cazuri pot orienta medicul
către diagnosticul de gastrită, în cadrul procedurii se pot efectua și alte teste (testul rapid pentru urează,
biopsie din mucoasa gastrică sau culturi bacteriene) prin intermediul cărora se poate depista o
eventuală infecție cu Helicobacter pylori. Mai mult decât atât, în gastritele cronice diagnosticul
histopatologic din mucoasa gastrică este crucial, întrucât cauzele pot fi multiple iar tratamentul este
specific fiecărui agent etiologic în parte.

Gastrita – Tratament

Cum am precizat și anterior, tratamentul în gastrită este orientat în funcție de agentul declanșator al
bolii. În cazul în care cauza este una cunoscută (consum de alcool, administrarea de medicamente ce pot
produce gastrită etc.) trebuie eliminat factorul determinant. De asemenea, se recomandă evitarea
alimentelor sau băuturilor ce pot crește aciditatea gastrică: cola, cafea, citrice, mâncărurile de tip fast-
food, prăjelile, fructele și legumele crude, produsele din carne tocată etc.

În ceea ce privește tratamentul medicamentos, se pot recomanda: sucralfatul (care previne agravarea
gastritei prin formarea unui gel protector la nivelul zonei afectate), blocanți de receptori histaminergici
(ranitidină, famotidină) cu rol în reducerea formării de ioni de hidrogen care determină aciditate și
inhibitori de pompă de protoni (omeprazol, esomeprazol). Tratamentul medicamentos al gastritei
provocate de Helicobacter pylori este unul complex și constă într-o triplă terapie. Se pot folosi
Omeprazol, cu Amoxicilină și Claritromicină timp de 10 zile, subsalicilat de Bismut, cu Metronidazol și
Tetraciclină timp de 14 zile, sau Lansoprazol, cu Amoxicilină și Claritromicină timp de 10/14 zile.

Acest tratament este obligatoriu aplicat doar pacienților la care s-a depistat o infecție cu Helicobacter
pylori. Fiind vorba de un tratament care implică utilizarea de antibiotic, trebuie ca pacientul să ia
tratamentul corect și complet, conform recomandării medicului, pentru a evita complicațiile ulterioare.

Gastrita – Profilaxie

Profilaxia în ceea ce privește gastrita constă într-un set de măsuri legate de stilul de viață care vizează
atât alimentația și igiena, cât și evitarea pe cât posibil a situațiilor stresante. Abordarea unui stil de viață
activ și sănătos ne poate ajuta să evităm în mare măsură neplăcerile de acest gen. Alimentația trebuie să
fie diversificată astfel încât să ne poată oferi nutrienții de care avem nevoie, însă sunt de evitat
alimentele despre care știm sau simțim că ne fac rău, mai ales în condițiile unei sensibilități deja create.

Este recomandat să consumăm alimente fierte sau coapte în locul celor prăjite, fast-food-ul și sucurile
artificiale sunt de evitat, iar alcoolul și cafeaua trebuie consumate cu măsură. Activitatea fizică zilnică ne
poate ajuta să scăpăm de grijile cotidiene și astfel putem evita gastrita indusă de stress. Infecția cu
Helicobacter pylori poate fi evitată acordând o atenție sporită igienei mâinilor și alimentelor.

Job-ul, cursurile, problemele din viața personală, bussiness-ul, fiecare dintre acestea ne pun la încercare
în fiecare zi și, de multe ori fără să realizăm, lăsăm sănătatea pe un plan secund. Cu un mic plus de
atenție la aspectele prezentate în acest articol putem evita o problemă cu care se confruntă din ce în ce
mai mulți oameni, în condițiile unei societăți în care abordarea unui stil de viață sănătos presupune un
efort continuu.