Necesitatea şi avantajele introducerii RAT-Q în sistemele electroenergetice:

Pg, Pc Pg2(2>1) Qg, Qc

Qc2(2>1)
Pg1(1)
Qc1
A'
Pc2
Pc1 B' B
A Pg=ct
Qg1(1)
U U
Qg2(2>1)

0 U2 U1 0 U2 U1
U U
a) b)
Variatia puterilor generate si consumate cu tensiunea:
a) variaţiile Pg, Pc în funcţie de U, pentru =parametru, Ed si X=ct
b) variaţiile Qg, Qc în funcţie de U, pentru =parametru, Ed si X=ct

Pg Qg

 creste Qgmax
1
1
 creste
2<1

3<2
Ed2  cos 2  2>1
Ed=ct; X=ct;
4 x 0   / 2
Ed=ct; X=ct;
0   / 2

0 0 Ed2  cos2  Ed  cos  U

U U max 
4 x

Variatia Pg=Pg(U), pentru Ed=ct, X=ct, Variatia Qg=Qg(U) pentru Ed=ct, X=ct,
=parametru =parametru
 Pg, Qg
U2>U1

Ed U U creste
Pg max 
X
Pg=f1()

U parametru
Ed=ct; X=ct;

0
0  /2  
Qcmin Qg=f2()
U U1
(-)  ( Ed  u)
X
-Qg
U creste
U2>U1

Variaţiile Pg, Qq în funcţie de , pentru Ed=ct, X=ct, U=parametru

Cazul absentei RATG: a-diagramele fazoriale tensiune-curent; b-variaţiile Pg, Qg in functie de 

Cazul existentei RATG:

a-diagramele fazoriale tensiune-curent; b-variaţiile Pg, Qg in functie de 
 Creşterea stabilităţii dinamice a SEE sub acţiunea RAT-G (1- regim normal; 2- regim dupa
avarie, fără RAT-G; 3- regim după avarie, cu RAT-G)

Ie
BE IE Ug= tensiunea reglata
Ig (Pg .Qg)
G
T
Ex Ue S
R R

Rp TT (k T)

m u
EE RAT Ug

U0

a)
Ie Ik BE Ie IE
Iex IE Ig
G
G Ug
T
T Ex Ue S
Ex Ig
Ue S R 
Ug
R Rp TC (kC)
ig
IK
Rp1 TT (kT ) TA i'g ig 0 Ik
U'g i"g
IS r0
RAT
Ik S
U0

b) c) d)

Schemele principale ale RAT la generatoare sincrone:

a - prin variaţia rezistenţei suplimentare din circuitul de excitaţie
b- prin curent sau tensiune suplimentară pentru excitare; c - prin compundare; d- variaţia curentului de
compundare.
 TP
Bara Barele
centrala consumatorului
TP
G I I xt i
U1 U2
U1 / U2 SC = PC + jQC
xg xL
Ed u1 / u2=Kt
SM Tt
Ug = U Uc =U2
u2
Generator Linie Trafo
RAT

U0

a) b)
Reglarea tensiunii prin variaţia raportului de transformare:
a - schema de principiu; b - scheme de reactanţe.
U C   Ed  jI  xg  xL    jixT 2
1
kT
unde s-a notat cu: xg - reactanţa longitudinală a lui G; xL - reactanţa liniei; xT2 - reactanţa de
scăpări longitudinală a transformatorului de putere, măsurată pe partea tensiunii U2; şi i - curentul
prin TP, măsurat pe partea tensiunii joase U2.
i U i E
Dacă I  (kT - raportul de transformare al TP, kT  1  ) şi se noteză cu Ed'  d şi
kT U2 I kT
 xg x 
x '   2  L2  se obţine: U c  Ed'  j  i   x,  xT 2 
 kT kT 

NT
NT T B1 XT2 B2
Ed
S Xd Xl
u1 u2
TR R La
I i GS I I i
Tt TRAFO consumatori
(KT) U1 U2
CP
u2
De la RAT-T prin
uc CP
EE RAT-T
m
(q) SM
u20

a. b.

Principiul reglării automate a tensiunii la transformatoare (RAT-T)

(variaţia reactanţei totale longitudinale în SEE)
a) schema de principiu;b) schema de reactanţe.

Se pot scrie relaţiile:

1
ucons  u2   Ed  jI  X d  X l     j i xT 2
N T

Ed  X  X  
 j i  d 2 l  X T 2   Ed'  j i  X
u2 
NT  NT 
NT    X   u2
 Clasificarea sistemelor de excitaţie

Se poate realiza o grupare a sistemelor de excitaţie având în vedere următoarele criterii:

- după autonomia sau neautonomia sursei de energie necesarã excitaţiei;
- după natura sursei primare care alimentează înfăşurarea de excitaţie a generatorului sincron;
- după principiul de funcţionare a sistemului de excitataţie;
- după caracterul mobil (de rotaţie) sau imobil (static) al elementelor componente din cuprinsul
sistemului de excitaţie;
- după modalitatea de obţinere a tensiunii continue pentru excitarea maşinii sincrone.
Cel din urmă criteriu se dovedeşte a fi cel mai unitar şi mai general criteriu de clasificare. Din acest
punct de vedere, se disting:
a) sisteme de excitaţie cu maşini de curent continuu;
b) sisteme de excitaţie cu maşini de curent alternativ;
c) sisteme de excitaţie fără maşini excitatoare.
După principiul de funcţionare, din grupa a se desprind subgrupele:
- sisteme de excitaţie cu maşini de c.c. funcţionând ca generator de c.c.;
- sisteme de excitaţie cu maşini de c.c. amplificatoare;
- sisteme de excitaţie cu maşini de c.c. survoltoare - devoltoare.
Din grupa b se deosebesc subgrupele:
- sisteme cu reglarea excitaţiei generatorului principal;
- sisteme cu reglarea excitaţiei generatorului auxiliar;
Din grupa c se disting subgrupele:
- sisteme cu reglarea excitaţiei prin circuite magnetice;
- sisteme cu redresare necomandate;
- sisteme cu redresare comandate.
În continuare se evidenţiază calităţile unor sisteme de excitaţie moderne, cu elemente statice, în special
pentru grupurile cu putere unitară mare.

GS

{ ~

~ GA

de la SI (ptr.pornire)

a)
~ ~ G

b)
Sistem de excitatie cu masina de c.a.

GS

Sistem de excitatie fara masina excitatoare

GS
IE
BE
Ex
~
R

R0

EE RAT

u0
RAT cu impulsuri
 u 0*
+ GS
TC
RN
u*
CNA DCG
~
- PT
TT

~ GP

TEx

PD1 SI
PD2

CAN

RAT numeric

Există o mare varietate de scheme de reglare a excitaţiei cu astfel de elemente statice comandate,
dintre care se prezintă 5 variante care pot fi analizate cu avantajele şi dezavantajele lor, în vederea alegerii
soluţiei optime.
a. Varianta de reglare cu trei maşini coaxiale

TT PD, PID

RAT-G
TC

PT

U + kIg IF1

GS Ex pilot

IF A Ex

uex

PD

Varianta de reglare cu trei masini coaxiale

 b. Varianta de reglare Transipol – Siemens
PD, PID
TT

RAT-G
TC

Tex

GS

A Ex
IF
IF1
PT
PDT

Varianta de reglare Transipol –Siemens

c. Varianta de reglare cu autoexcitaţie

PD, PID
TT

RAT-G
TC

GS

IF

PDT

uaux

Varianta de reglare cu autoexcitaţie

d. Varianta de reglare cu excitaţie statică tip „compound”

PD, PID
TT

RAT-G
TC

Texp

Texs
GS

Varianta de reglare cu excitatie statică tip compound

e. Schema Semipol II
PD, PID
TT

RAT1
TC

PD, PID
RAT2
Ue = ct

Tex

GS

PT1
A Ex
IF1
IF2
PT2

uaux (SI)

Figura 8.18 Schema SEMIPOL II (SIEMENS, ABB, AEG, ALSTOM)

 TT
U1
B1
I1
TC
S3

+ -
1RP 1RI
TR
(NT) 2RP 2RI
RT1 U creşte
1RI1
RT
2RI2
2RI1 1RI2
RT2 U scade
TS
RS

S1 RS S2
I2 T1

1RP1 2RP1 1RP2 2RP2

B2 U2
I1 I2

Reglarea automată a raportului de transformare cu relee polarizate de tip analogic

Schema RAT pentru transformatoare de reglaj sub sarcină :

T1, T2, T3 – transformatoare de adaptare; PR1, PR2, PR3 – punţi redresoare; F1, F2, F3 – filtre de netezire; A –
amplificator; TUC – triger de tensiune crescută; TUS – triger de tensiune scăzută; TR – triger; GI – generator de
impulsuri; DF – divizor de frecvenţă; T – dispozitiv de temporizare; AO – amplificator de nul; ASU – acţionare pentru
scăderea tensiunii; ACU – acţionare pentru creşterea tensiunii; BS – bloc de semnalizare.