Sunteți pe pagina 1din 23

Discipina de studiu

EPIDEMIOLOGIE
7 cursuri ; 7 stagii ; Test scris practic + Colocviu (oral)

Curs 1. Procesul epidemiologic: noţiuni generale recapitulative (definiţie, structură, forme de manifestare). Gripa, rujeola,
rubeola: caracteristicile epidemiologice ale agenţilor patogeni cu implicaţii în epidemiologie; structura procesului
epidemiologic, prevenţia generală şi specifică; combaterea – 5 octombrie 2017

Curs 2. Infecţiile cu streptococ beta-hemolitic grup A şi cu meningococ: caracteristicile agentului patogen cu implicaţii în
epidemiologie; structura procesului epidemiologic, prevenţia generală şi specifică; combaterea – 12 octombrie 2017

Curs 3. Boala diareică acută bacteriană şi virală: caracteristicile agentului patogen cu implicaţii în epidemiologie; structura
procesului epidemiologic, prevenţia generală şi specifică, combaterea – 19 octombrie 2017

Curs 4. Poliomielita, leptospirozele: caracteristicile agentului patogen cu implicaţii în epidemiologie, structura procesului
epidemiologic, prevenţia generală şi specifică, combaterea – 26 octombrie 2017
Curs 5. Infecţii nosocomiale, prionoze: caracteristicile agentului patogen cu implicaţii în epidemiologie, structura
procesului epidemiologic, prevenţia şi combaterea – 2 noiembrie 2017

Curs 6. Hepatitele virale: caracteristicile agenţilor patogeni cu implicaţii în epidemiologie, structura procesului
epidemiologic, prevenţia generală şi specifică, combaterea. – 9 noiembrie 2017

Curs 7. HIV/SIDA: caracteristicile agentului patogen cu implicaţii în epidemiologie, structura procesului epidemiologic,
prevenţia generală şi specifică; situaţia epidemiologică, naţională şi mondială - 16 noiembrie 2017
CURS 1

EPIDEMIOLOGIA
BOLILOR INFECȚIOASE
Tematica cursurilor
I Procesul epidemiologic: noţiuni generale (definiţie, structură, forme de manifestare)
Gripa, rujeola, rubeola: caracteristicile epidemiologice ale agenţilor patogeni cu implicaţii în
epidemiologie; structura procesului epidemiologic, prevenţia generală şi specifică; combaterea.
II Infecţiile cu streptococ beta-hemolitic grup A şi cu meningococ: caracteristicile agentului patogen cu
implicaţii în epidemiologie; structura procesului epidemiologic, prevenţia generală şi specifică;
combaterea.
III Boala diareică acută : caracteristicile agentului patogen cu implicaţii în epidemiologie; structura
procesului epidemiologic, prevenţia generală şi specifică, combaterea
IV Poliomielita, leptospirozele: caracteristicile agentului patogen cu implicaţii în epidemiologie,
structura procesului epidemiologic, prevenţia generală şi specifică, combaterea

V Infecţii nosocomiale, prionoze: caracteristicile agentului patogen cu implicaţii în epidemiologie,


structura procesului epidemiologic, prevenţia şi combaterea
VI Hepatitele virale: caracteristicile agenţilor patogeni cu implicaţii în epidemiologie, structura
procesului epidemiologic, prevenţia generală şi specifică, combaterea.
VII HIV/SIDA: caracteristicile agentului patogen cu implicaţii în epidemiologie, structura procesului
epidemiologic, prevenţia generală şi specifică; situaţia epidemiologică, naţională şi mondială.
• AGENŢI PATOGENI EMERGENŢI

• HIV tip 1 şi 2 HIV/SIDA


• Virusurile gripale H5N1 gripa pandemică
• Legionella pnuemophillia legioneloza
• Parvovirus B19 parvoviroza

• AGENŢI PATOGENI ASOCIAŢI UNOR BOLI NOI

• Herpesvirusuri 6 şi 7 SIDA
• Filovirusuri (Ebola, Marburg …) febre hemoragice umane
• Bunyavirusuri (Hanta, febra Rift…) febre hemoragice umane
• Arenavirusuri (Lassa) febre hemoragice umane
• Borrelia burdorferi boala Lyme
• Helicobacter pylori boala ulceroasă, ATS
• Staphylococcus aureus sindr. toxico septic
• Chlamydia pneumoniae pneumonii, ATS
REEMERGENŢE
• AGENŢI PATOGENI REEMERGENŢI

Togavirusuri encefalite transmise prin ţânţar


Flavivirusuri denga, febra galbenă, encefalita japoneză
Protozoare malaria

• NOI EPIDEMII

Mycobacterium tuberculosis TBC multidrog rezistentă


Vibrio cholerae holera
Yersinia pestis pesta
Escherichia coli O157H7 sindrom hemolitic uremic
PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

- DEFINIŢIE: totalitatea factorilor, fenomenelor, mecanismelor biologice, naturale şi sociale, cu rol determinant
şi/sau dinamizator-favorizant → apariţia, extinderea, evoluţia → stării de boală la nivel populaţional.

- STRUCTURA P.E.:

- Factori determinanţi : surse, moduri şi căi de transmitere, receptivitate

- Factori dinam-fav.: naturali, socio-economici


I. SURSA DE AGENŢI PATOGENI
- Definiţie (generală): organism care asigură:
- găzduirea agentului patogen;
- supravieţuirea;
- eventual înmulţirea;
- întotdeauna diseminarea;
- prezintă sau nu semne clinice de boală.

- Categorii:
- omul bolnav cu forme clinice: tipice sau atipice;
- omul purtător de agent patogen;
dar şi
- animalele, păsările: idem
- vectorii biologic activi
PURTĂTORII DE AGENŢI PATOGENI
Definiţia: identică cu a sursei, în general, cu menţiunea: nu prezintă semne clinice de boală
Categorii: preinfecţioşi, sănătoşi, foşti bolnavi.
• Purtătorii preinfecţioşi:
- viitorul bolnav, în perioada de incubaţie a bolii;
- contagios, îndeosebi în ultima parte a incubaţiei;
• Purtătorii sănătoşi:
- persoane cu rezistenţa generală bună şi, eventual, un anumit nivel de imunizare;
- primesc şi reţin agenţii patogeni de la alte surse;
- diseminare: zile-săptămâni (excepţie: VHB, C, D, F, G şi HIV);
Purtătorii foşti bolnavi:
a) convalescenţi: durata variabilă (zile-luni) (foarte multe specii
microbiene)
b) cronici: peste 6 luni de la vindecare – ani, toată viaţa - purtătorii foşti
bolnavi cronici  surse cu o deosebită semnificaţie epidemiologică
II. MODURILE ŞI CĂILE DE TRANSMITERE A AGENŢILOR PATOGENI

Modul de transmitere = transferul agenţilor patogeni de la sursă la receptivi


Modul de transmitere poate fi: direct şi indirect
● modul direct:
- limitare spaţială şi temporală;
- se poate transmite orice specie microbiană (salmonele, stafilococ, VH etc.);
- este obligatoriu pentru agenţii cu rezistenţă mică în mediul ambiental (rujeola, rubeola, gripa etc.);

● modul indirect:
- dispersie puternică spaţială şi temporală;
- agenţi patogeni cu rezistenţă mare;
- mecanisme complexe în care sunt implicate singular sau asociativ căile de transmitere: aerul, apa, solul,
alimentele, obiectele, mâinile, unele artropode  contaminate
III. RECEPTIVITATE, NERECEPTIVITATE, REZISTENŢĂ,
IMUNITATE, FOND IMUNITAR POPULAŢIONAL
• RECEPTIVITATEA: stare complexă, dependentă de amprente genetice şi de natura evoluţiei vieţii → nu conferă
protecţie

• NERECEPTIVITATEA: stare opusă, frecvent realizată prin program (ex. vaccinările, educarea populaţiei etc.)
# ambele stări → influenţate de condiţiile socio-economice şi ecologice, vârstă, sex, stări fiziologice sau
patologice

• REZISTENŢA faţă de agresiuni variate are două componente:


- rezistenţa generală nespecifică
- rezistenţa specifică (imunitatea).
IV. FACTORII DINAMIZATORI-FAVORIZANŢI AI PROCESULUI
EPIDEMIOLOGIC
- intervin în: - crearea “momentului critic” → FD
- evoluţiile particulare ale PE
1. Naturali
- cosmici: activitatea solară
- meteorologici: temperatura, presiunea atmosferică, umiditatea…
- climatici: latitudine, altitudine
- geografici: relieful, structurile geochimice, suprafeţele de pădure, de apă etc.
2. Socio-economici
- condiţiile de viaţă: venituri, mărimea familiei, locuinţa, alimentaţia, aglomerarea, asistenţa medico-sanitară,
culturală…
- condiţiile de muncă: locul de muncă, vechimea, procesul tehnologic, salubrizarea, microclimatul, riscuri
particulare…
V. FORMELE DE MANIFESTARE ALE PROCESULUI
EPIDEMIOLOGIC ÎN BT
- clasic manifestarea PE poate fi:
- sporadică
- endemică
- epidemică
- pandemică

- în practică: - numeroase forme “atipice” şi “intricate”


- endemo-sporadică
- sporadicitate şi endemicitate → cu niveluri diferite
- endemo-epidemică
• MANIFESTAREA SPORADICĂ :
- număr redus de cazuri
- dispersia puternică a cazurilor: spaţială şi temporală
- lipsa relaţiei dintre cazuri
- reflectarea unei situaţii epidemiologice bune

Exemple de boli cu manifestare sporadică: tetanos, difterie, tuse convulsivă

NB! Modelul epidemiologic al “iceberg-ului” explică fenomenul fals apreciat ca sporadic


Evoluţia spre manifestarea sporadică a tetanosului în România, în perioada 1970-2016

100
95
90
80
numar cazuri/100.000 loc.

70

60

50
37
40 34 30 28
30 23 24
33 22 19
20 21 11
25 12
23
10 17 13 8 10 11
9
8 6 7
14 2 6
7
3
0
70

80

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

00

01

02

03

04

05

06

07

08

09

10

11

12

13

14

15

16
19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20
Tendinţa spre manifestarea endemo-epidemică a rubeolei în România, în perioada 1970-2016

- Pentru anul 2016 – pana la 28 sept. 2017 - nu a fost confirmat nici un caz de rubeola (sursa: DSP Iasi)

600
Manifestarea epidemică 554,4

- număr mare şi relativ mare de îmbolnăviri


513
500 - puternică “concentrare” spaţială şi temporală
cazuri noi/100.000 loc.

- acumularea de surse
- contaminarea unor căi de transmitere
400 - creşterea fondului de receptivi
- prezenţa factorilor dinamizatori-favorizanţi
- deficienţe grave în activitatea medico-sanitară
300
255,9

206,8 191,4
200 130,2 218,5

104,8
140
100
37 26,5 22,9 50,8 31,5
22,7 16,5
41,7 13,7 0,7 0,4
31,5 8,1 4,4 1,7
2,9 2,8 0
8,7
0
1970
1980
1985
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
GRIPA: imaginea reala a unei boli devastatoare
Manifestarea pandemică
- cumulare de epidemii:
- extindere spaţială deosebită
2009 (H1N1) -prezenţa “în exces” a factorilor PE
1997 “aviară” (H5N1) - cauze deosebite: acumularea intensă
1977 "Rusească” (H1N1) de receptivi; agenţi noi sau “modificaţi”

1968 "Hong Kong” (H3N2)


Epidemii relatate 1957 "Asiatică” (H2N2)
de Hipocrate 1933
Prima izolare a virusului gripal uman
412 D.C 1918 "Spaniolă" decesul a 20-40 milioane de oameni
1781 si 1830 Epidemii extinse: din Rusia până în Asia
Evul Mediu
Numeroase epidemii

Surse: https://www.cdc.gov/flu/pandemic-resources/basics/past-pandemics.html
Kilbourne ED. Influenza pandemics of the 20th century. Emerg Infect Dis 2006 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3291411/
Murphy B.R., Webster R.G., Virology, IInd edition, New York, 1990, 1091-2
Ghendon Y. Introduction to pandemic influenza through history Eur Jour of Epid, 1994;10: 451-453
Distribuţia sezonieră a cazurilor de hepatită virală A în România (1994-1997)
600

500

400

300

200

100
IF M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O
1994 1995 1996 1997
Manifestarea periodică a infecţiei cu meningococ în ţări din Africa (1966-2000)