Sunteți pe pagina 1din 10

MODIFICĂRI ELEMENTARE RADIOLOGICE

MODIFICĂRILE ELEMENTARE radiologice reprezintă aspecte radiologice a căror prezenţă depinde de:
• substratul anatomic şi
• substratul morfopatologic implicate în procesul patologic

- OPACITĂŢI PATOLOGICE
- HIPERTRANSPARENŢE PATOLOGICE
- IMAGINI MIXTE

OPACITĂŢI PATOLOGICE = Reprezintă leziuni elementare radiologice ce apar prin:


 înlocuirea aerului bronhopulmonar, pleural cu un produs patologic (celular sau lichidian) sau încărcarea
interstiţiului pulmonar cu acesta
 astfel crescând absorbţia razelor Röntgen
 determinând apariţia OPACITĂŢIILOR

Pentru caracterizarea opacităţiilor urmărim următoarele aspecte:


1. LOCALIZAREA
2.DIMENSIUNEA
3.FORMA
4.CONTURUL
5.STRUCTURA
6.INTENSITATEA
7.RELAŢIA CU STRUCTURILE DIN VECINĂTATE

 LOCALIZARE:
 SEMNUL BERNOU: apartenenţa opacităţiilor
• Apartenenţă PULMONARĂ unghi ascuţit cu peretele toracic, mediastin, diafragm
• Apartenenţă MEDIASTINALĂ, DIAFRAGMATICĂ, PERETE TORACIC unghi obtuz
 LOCALIZARE:
 SEMNUL SILUETEI:
• În cazul în care opacitatea se găseşte în acelaş plan cu organele toracale (cord, aorta, diafragm) şi au aceeaşi
indice de absorbţie a razelor X în locul de contact se şterg contururile şi apare o IMAGINE UNICĂ opacă
• În cazul în care leziune se află anterior sau posterior de organele toracale, contururile se menţin

 LOCALIZARE:
 Localizarea opacităţiilor în funcţie de:
• SCIZURI
• SEGMENTAŢIA PULMONARĂ
• ÎMPĂRŢIREA PLĂMÂNULUI
 DIMENSIUNE:
MILIARĂ : < 1-3 mm
MICRONODULARĂ : 3-7 mm
NODULARĂ : 1-3 cm
MACRONODULARĂ : > 3 cm
OPACITĂŢI PATOLOGICE
 FORMA:
OPACITATI LINEARE SI IN BANDA
OPACITATI RETICULARE
OPACITATI NODULARE
OPACITĂŢI ROTUNDE ŞI OVALARE
OPACITĂŢI SEGMENTARE
OPACITĂŢI ÎNTINSE NEREGULATE
OPACITĂŢI PATOLOGICE

 CONTURUL:
 Indică substratul MORFOLOGIC al leziuniilor
CONTURUL ŞTERS:
delimitarea slaba a leziunii faţă de parenchimul pulmonar
leziuni inflamatorii, exudative
determinări secundare
OPACITĂŢI PATOLOGICE
OPACITĂŢI PATOLOGICE
CONTUR NET:
 limită precisă faţă de parenchimul pulmonar
 CAPSULA PROPRIE a leziunii (chiste)
 ÎNCAPSULAREA leziunii de către parenchimul pulmonar (TBC)
 leziunea se comportă ca şi un corp străin (tumora)
 delimitare de către SCIZURI
 STRUCTURA:
 OMOGENĂ/ NEOMOGENĂ

 INTENSITATEA:
 În funcţie de absorbţia razelor röntgen (raportat la intensitatea corticalei osoase):
 intensitate MICĂ - SUBCOSTALĂ
 intensitate MEDIE - COSTALĂ
 intensitate MARE - SUPRACOSTALĂ

Din punct de vedere didactic structura pulmonara poate fi impartita in doua mari compartimente si anume
parenchimul pulmonar respectiv interstitiul pulmonar astfel ca si leziuni elementare radiologice se diferenţiază:
- OPACITĂŢILE ALVELOLARE
- OPACITĂŢILE INTERSTIŢIALE

OPACITĂŢI ALVEOLARE
Sub influenţa unor factori patologici apar modificări ale transparenţei pulmonare prin înlocuirea areului de la nivelul
ALVEOLELOR cu un produs patologic LICHIDIAN (exudat, transudat, puroi, etc)
ASPECTE RADIOLOGICE:
 OPACITATI:
 multiple,mici, punctiforme (1-5mm)
 separate/grupate
 omogene
 intensitate mică/medie
 contur estompat (alveole umplute si normal aerate)/ contur precis (delimitat de o SCIZURA)
 rotunde/poligonale
 OMOGENE -> NEOMOGENE (alveolele comunica intre ele prin porii Chon si canalele Lambert, opacitatea se
extinde din aproape in aproape; acini -> alveole -> bronhii distale, septuri interlobulare -> LOBUL ->
SUBSEGMENTE -> SEGMENTE -> LOBI)
 INTENSITATE MICĂ/MEDIE (se datoreşte conţinutului lichidian-exudativ al leziunii)
 Intenstitatea depinde şi de dimensiuniile leziunii: INTENSITATE MARE (procesul patologic ocupă un lob)
 LOCALIZAREA (nu respectă forma elementelor anatomice doar în cazul în care se extinde procesul patologic la
un teritoriu mai mare – lobară)
• RAR prezintă localizare bilaterală, simetrică
• CONTUR ŞTERS (la periferia procesului patologic există in număr de alveole normal aerate, care înconjoară
alveolele pline de exudat din centrul leziuniii -> dispare limita netă spre periferie)
 OPACITATE ALVEOLARĂ LOCALIZATĂ:
pneumonie francă lobară, amibiaza pulmonară, infarct pulmonar, cc. bronhoalveolar, etc.
 OPACITATE ALVEOLARĂ DISEMINATĂ (evoluţie acută):
pneumonii virale, bacteriene, bronhopneumonie, edem pulmonar, hemoragii intrapulmonare (traumatice,
postoperatorii, după tratamente cu anticoagulante), etc.
 OPACITĂŢI ALVEOLARE DISEMINATE (cu evoluţi cronică):
micoze, sarcoidoză, microlitiază pulmonara, afectarea pulmonară în limfoame, etc.

OPACITĂŢI INTERSTIŢIALE
 Noţiuni de anatomie:
 Interstiţiul pulmonar este alcătuit din fibre de colagen si fibre elastice care formează o reţea de susţinere pentru
diferitele structuri pulmonare
Impărţite pe compartimente prezinăa:
 ŢESUTUL INTERSTIŢIAL PERIBRONHOVASCULAR
 ŢESUTUL INTERSTIŢIAL INTERLOBULAR
 ŢESUTUL INTERSTIŢIAL SUBPLEURAL
 ŢESUTUL INTERSTIŢIAL PARIETOALVEOLAR
 ŢESUTUL INTERSTIŢIAL PERIBRONHOVASCULAR - Ţesutul care Înconjoara ramficaŢiile arterelor si bronhiilor
intrapulmonare
 ŢESUTUL INTERSTIŢIAL INTERLOBULAR - Structurile din jurul venelor si septurile perilobulare
 ŢESUTUL INTERSTIŢIAL SUBPLEURAL - Este reprezentat de ţesutulurile localizate periferic, subpleural
 ŢESUTUL INTERSTIŢIAL PARIETOALVEOLAR - Localizata intre epiteliul alveolar si membrana alveolo-capilara
La acest nivel se produc scimburile de gaze
O altă modalitate de împărţire a interstiţiului pulmonar o reprezintă:
 ŢESUTUL INTERSTIŢIAL AXIAL (cuprinde fibrele de colagen din jurul hilurilor pulmonare)
 ŢESUTUL INTERSTIŢIAL PERIFERIC (reprezintă ţesutul de susţinere din jurul alveolelor)
 ŢESUTUL INTERSTIŢIAL PARENCHIMTOS (este alcătuit din fibrele care fac legătura între ţesutul axial şi cel
periferic)

Ca şi substrat morfopatologic o reprezintă acumularea unei cantităţi de lichid la nivelul interstiţiului pulmonar
sus aminiti. Procesul patologic ce determina apariţia acestor opaciţăţi sunt următoarele:
- Proces infecţios
- Proces inflamator
- Proces proliferativ

ASPECTE RADIOLOGICE:
 OPACITĂŢI:
 lineare/nodulare
 intensitate mică
 contur şters
 omogene
 care în majoritatea cazurilor urmează traiectul vaselor şi a bronhiilor
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL OPACITĂŢIILOR ALVEOLO-INTERSTIŢIALE
OPACITATI ALVELOLARE
 Opacitate intensa, omogena, contur şters
 Bronhograma aerica prezenta
 Adenopatii regionale
 Dilataţii bronşice
 Resorbtie in procesele acute, fibroza pulmonara în procesele cronice
OPACITATI INTERSTITIALE
 Opacitati cu intensitate redusa, neomogena, contur net/şters
 Imaginea bronhiilor estompata
 Adenopatiile lipsesc
 Dilataţii bronşice si fibroza la vindecare
 Evolutie lentă

HIPERTRASPARENŢE PATOLOGICE
 Se caracterizează prin creşterea cantităţii de aer bronhopulmonar sau scăderea catitativă a ţesutului pulmonar,
 determinând scăderea absorbţiei razelor Röntgen
 rezultând HIPERTRANSPARENŢE
 amintim:
 HIPERTASPARENŢE DIFUZE UNI/BILATERALE
 HIPERTRANSPARENŢE LOCALIZATE

HIPERTRASPARENŢE DIFUZE
 ASPECTE RADIOLOGICE:
 creşte proiecţia suprafeţei pulmonare
 cupola diafragmatică are poziţie joasă
 lărgirea şi orizontalizarea spaţiilor intercostale
 cordul apare alungit si verticalizat
 vasele pulmonare apar gracile, cu număr redus
 cele mai frecvente CAUZE: astmul bronşic, bronşiolita, emfizemul pulmonar, corpi străini intrabronşici,
neoplasme, tromb-embolismul pulmonar

HIPERTRASPARENŢE LOCALIZATE
 ASPECTE RADIOLOGICE:
 imagin clare, avasculare
 imprecis/net delimitate
 în funcţie dimensiuni şi localizare prezintă imagini radiologice diferite
 aceste imagini pot fi CAUZATE de:chisturi aerice, dilataţii bronşice, bule de emfizem, pneumotorax
HIPERTRANSPARENŢE

IMAGINI MIXTE
 In unele cavităţi pulmonare sau pleurale pot coexista AERUL cu LICHIDUL formând IMAGINI MIXTE
 Acestea sunt date de următoarele procese patologice: abcesul pulmonar, chistul hidatic rupt,aspergilom,
ulceraţia pulmonară