NEVOIA DE A SE RECREA

Definitie
Nevoia de a se recrea reprezinta necesitatea fiintei umane de a se destinde, distra, desfasurand o ocupatie, o activitate in
scopul obtinerii unei relaxari fizice si psihice

I. INDEPENDENŢA ÎN SATISFACEREA NEVOII DE A SE RECREA

Factori care influenţează satisfacerea nevoii

Factori • Vârsta- copilul mic şi preşcolarul îşi petrec o mare parte din timp jucându-se, ceea ce va favoriza
biologici dezvoltarea lui fizică şi va influenţa atât sfera proceselor psihice, cât şi personalitatea acestora;
- şcolarul împarte timpul între învăţătură şi joc;- adolescentul continuă jocurile copilăriei şi pubertăţii
în forme modificate şi face trecerea spre activităţile recreative ale tinerilor şi adulţilor;
- maturitatea fizică şi psihică permit adultului alegerea şi organizarea activităţilor recreative în raport
de preferinţe, timp liber, posibilităţi şi anturaj;- dinamica psihică mai redusă a vârstnicului îi limitează
alegerea şi exotică interesul diminuat pentru activităţile sportive dinamice şi retragerea spre cele de
interior.
• Constituţia şi capacităţile fizice- activităţile recreative care impun un efort fizic deosebit trebuie
selectate şi practicate după constituţia şi capacităţile fizice ale fiecărui individ.
Factori • Dezvoltarea psihologică.- jocul şi celelalte activităţi ludice contribuie la formarea principalelor
psihologici trăsături ale personalităţii şi conduitei copilului, precum şi la realizarea controlului emoţional.
• Emoţiileactivităţile recreative permit individului exteriorizarea emoţiilor şi eliberarea tensiunii;
- pentru atingerea acestor scopuri, individul optează pentru divertismentul care i se pare potrivit.
Factori • Cultura
sociologici Fiecare popor, prin tradiţiile lui specifice, propune organizează şi derulează activităţi recreative
specifice comunităţii respective. La noi în ţară, serbările populare (ex, sărbătoarea narciselor, lalelelor
etc), ceremoniile (nunţi, botezuri ş.a.) se bucură de o largă participare, ceea ce demonstrează
eficacitatea acestor modalităţi de satisfacere a nevoii de recreare.
• Roluri sociale
Persoanele încadrate într-o muncă organizată, care le asigură un timp optim pot să-şi satisfacă această
nevoie printr-o recreare cotidiană, periodică (la sfârşit de săptămână) şi anuală (vacanţe, concediul de
odihnă).Pensionarea măreşte timpul liber al indivizilor, care pot să-şi organizeze activităţile recreative
după gustul şi posibilităţile lor.
• Organizarea socială
Asigurarea condiţiilor şi a accesului la activităţi diversificate de petrecere a timpului liber: odihna,
distracţiile, învăţarea şi realizarea favorizează satisfacerea acestor nevoi. Ele sunt diferite de la tară la
ţară depinzând de condiţiile socio-economice.

Manifestări de independenţă
Destinderea - starea de relaxare, de încetare a unei tensiuni nervoase sau a unei stări da încordare.
Satisfacţia - sentiment de multumire, de placere.
Plăcerea - senzaţia sau emoţia agreabilă, legată de satisfacerea nevoii de relaxare.
Amuzamentul - distracţie, divertisment, înveselire.

Intervenţiile asistentei medicalepentru menţinerea independenţei

- explorează gusturile şi interesul pacienţilor pentru activităţi recreative, pentru petrecerea timpului liber;
- planifică activităţi recreative împreună cu pacientul;- asigură condiţiile necesare;- organizează activităţi recreativa
individuale sau în grup, în funcţie de vârsta, posibilităţi şi locul de desfăşurare al acestora:- jocuri distractive, formativ-
educative, de echilibrare şi tonificare;- audiţii muzicale;- vizionări de filme;- întâlniri cu personalităţi artistice- facilitează
accesul la biblioteci, săli de lectură sau procură cărţi, reviste- antrenează şi stimulează pacienţii în aceste activităţi.
]

II. DEPENDENŢA ÎN SATISFACEREA NEVOII DE A SE RECREA

Reducerea sau lipsa autonomiei pacientului la nivelul nevoii de a se recrea poate fi exprimată prin apariţia unei
PROBLEME DE DEPENDENTA:
1. Neplăcerea de a efectua activităţi recreative.
2. Nemulţumire pentru a îndeplini activităţi recreative.
3. Deficit de diversificare a activităţilor recreative.
Dezinteresul faţă de activităţile recreative duce la plictiseală, tristeţe sau inactivitate şi izolare. În cursul vieţii,
indivizii pot să resimtă la un moment dat, pe o perioadă de timp mai lungă sau mai scurtă , un sentiment de plictiseală,
tristeţe, de pierdere a interesului pentru viaţă. Aceste reacţii pot să se producă fără o cauză precisă sau în urma
surmenajului, stresului, oboselii sau a producerii unui eveniment neplăcut. Persoana nu mai poate să se bucure, să se
înveselească, să se amuze sau să se distreze.
MANIFESTĂRILE DE DEPENDENTA ( semne si simptome)
- aspect trist, abătut, cu apariţia crizelor de plâns;- pacientul exprimă sentimente de descurajare;- lipsă de interes
faţă de activităţile sau evenimentele vieţii cotidiene;- dificultăţi în concentrare;- dereglări ale somnului: insomnie sau
hipersomnie;- lipsa poftei de mâncare, scădere în greutate;- slăbiciune, oboseală, pasivitate, stare de slăbiciune, de rău
inexplicabil;- plictiseală, inactivitate, izolare;- agresivitate, iritabilitate;- indiferentă faţă de aspectul, igiena şi veşmintele
propriei persoane; incapacitatea de a se implica în activităţi recreative, distractive;
SURSELE DE DIFICULTATE implicate în apariţia problemei de dependenţă pot fi fizice, psihologice,
sociologice sau insuficienta cunoaştere de sine şi a resurselor proprii pentru depăşirea dificultăţilor. Reducerea autonomiei
se poate datora tulburărilor nervoase, anxietăţii, stresului, pierderii sau separării de cineva drag,;apariţiei unei situaţii de
criză, modificării imaginii de sine, pierderii sau diminuării stimei de sine, neadaptării la starea de boală. Mai pot contribui
singurătatea după decesul partenerului de viaţă sau plecarea copiilor după căsătorie, munca de rutină sau pensionarea,
conflictul sau eşecul de rol: neadaptarea la rolul de bolnav.

Plan de ingrijire
Obiective Intervenţiile asistentei medicale, autonome şi delegate
Pacientul să - asistenta medicală explorează ce activităţi recreative îi produc plăcere pacientului;- analizează
prezintă stare de şi stabileşte dacă acestea sunt în concordanţă cu starea sa psihică şi fizică;- planifică activităţi
bună dispoziţie recreative împreună cu pacientul;- organizează activităţi recreative specifice pentru copii,
adulţi, vârstnici;- antrenează bolnavul în activităţi şi-l ajută;- asigură mediul corespunzător;-
amenajează camere de recreare: pentru audiţii muzicale, vizionari de filme, TV;- are în vedere
ca activităţile să nu-l suprasolicite, obosească ci să-i creeze stare de bună dispoziţie;- notează
reacţiile şi manifestările pacientului cu referire directă în:- starea de plictiseală şi tristeţe;
Pacientul să-şi - determină pacientul să-şi exprime emoţiile şi sentimentele;
recapete - câştigă încrederea bolnavului şi-l ajută să depăşească momentele dificile;
încrederea în - administrează şi supraveghează efectele tratamentului indicat de medic:
forţele proprii - antidepresive;- tranchilizante;
Pacientul să - învaţă pacientul tehnici de relaxare;
beneficieze de - îl ajută să le execute şi observă modul cum le realizează;
somn odihnitor
Pacientul - va fi consecventă în planificarea el organizarea activităţilor recreative;
să-şi amelioreze - perseverează în acele activităţi recreative care corespund constituţiei psihosomatice a
condiţiile fizice bolnavului;- asigură o creştere graduală a dificultăţii acestor activităţi

Asigurarea mijloacelor de recreare a pacientului

Scop - diminuarea anxietăţii; favorizarea repausului;- ameliorarea condiţiilor de spitalizare;
Rolul - alegerea mijloacelor de recreare (individualizate în funcţie de vârstă, preferinţele pacientului şi starea
asistentei lui fiziologică);- asigurarea condiţiilor optime pentru aceste activităţi;
- supravegherea pacientului în timpul activităţilor de recreare pentru a nu se produce agravări ale stării
lui fizice şi psihice;- aprecierea impactului activităţii lor recreative asupra pacientului;