CONTABILITATEA

EVENIMENTELOR SI
TRANZACTIILOR COMERCIALE.
O abordare globala

Stefana Dima
Lector univ.dr.

2011
 Convergenţă
IASC/IASB FASB
GLOBAL

IAS/IFRS

Modernizarea
UE Regulamentul IAS Dir. IV si VII prin
Directiva 51/2003

OMFP 1121/2006 OMFP 3055/2009 cu

modificarile ulterioare
RO
 Structura curs

PARTEA I. Contextul economic mondial al contabilitatii

contemporane

PARTEA II. Geneza şi evoluţia procesului de armonizare

contabilă internaţională

PARTEA III. IFRS versus US GAAP

PARTEA IV. Uniunea Europeană: euro-armonizarea vis-à-

vis de convergenţa contabilă internaţională

PARTEA V. Privire de ansamblu asupra setului IAS/IFRS

(sem II)
Întrebă
ntrebări cheie

Exista diferente intre sistemele de contabilitate ale

diverselor state de pe glob?
Care este contextul mondial in care se desfasoara
contabilitatea?
Ati auzit de societati multinationale?
Ce este armonizarea contabila internationala?
Ce reprezinta IAS/IFRS?
 PARTEA I
Contextul economic mondial al
contabilitatii contemporane
Globalizarea

Globalizarea reprezintă o interdependenţă economică în

expansiune între ţările de pe glob datorată volumului ridicat şi
variat al tranzacţiilor transnaţionale, fluxurilor internaţionale
de capital şi răspândirii rapide a tehnologiei (Streeten P., 2001)

Globalizarea utilizează trei surse de dezvoltare (Shariff, I., 2003;

163--178):
163
– Comerţul internaţional;
– Circulaţia rapidă a capitalurilor şi integrarea pieţelor
financiare;
– Migraţia forţei de muncă.
 Globalizarea
Avantajele globalizării
Suport stabil al comerţului
international
Noi oportunităti pentru dezvoltare
Diminuarea perioadei necesare
derulării operatiunilor comerciale,
financiare si de altă natură
Stimulează competitivitatea
Difuzia mai rapidă a inovatiilor
Accesul mai uşor pe pietele de
capital
Extinderea pietelor si/sau crearea
de piete independente de cele
nationale/ traditionale
Reducerea costurilor de productie
Rată mai ridicată a profitabilitătii
si a productivitătii
Dezavantajele globalizării
Sporirea decalajelor dintre
beneficiari si non-beneficiari
Amenintarea existentei statului
national
Accentuarea marginalizării unor
state si nerespectarea spiritului
democratic în relaţia dintre natiuni
Afectarea culturilor si a traditiilor
Ţările în curs de dezvoltate cu o
productivitate a muncii scăzută vor
suferi de pe urma reducerii locurilor
de muncă
Prin intermediul SMN se amenintă
existenţa pietelor nationale
Extinderea de activităti
generatoare de poluare si cu
consum ridicat de resurse naturale
Globalizarea

KOF
Indicele
ndicele globalizării (globalization index)
index)
KOF clasifică 208 de ţări de pe glob în ordinea gradului lor de
globalizare in perioada 1970 - 2008
Globalizarea

Foreign Policy - Indicele

ndicele globalizării (globalization
index)) - clasifică 62 de ţări de pe glob în ordinea gradului lor
index
de globalizare.
Aceste ţări reprezintă împreună 96% din PIB mondial şi şi 85%
85%
din populaţia lumii
12 variabile intră în structura indicelui globalizării

Globalizarea economică –include două variabile care sunt

strâns legate de domeniul contabilităţii internaţionale şi
anume:: comerţul internaţional şi investiţiile străine directe
anume
(FDI).
Clasificarea ţărilor celor mai globalizate
de pe glob
Globalizare economica si armonizare
contabila internationala

Armonizarea contabilă internaţională ca şi o internaţionalizare

a contabilităţii prin promovarea de standarde contabile în care
interesul global are prioritate în faţa celui naţional (Volker P.A.,
2000; Cooke S., 2001)
Apariţia şi dezvoltarea societăţilor
multinaţionale

Geneza procesului de armonizare contabilă este legată

de apariţia şi evoluţia corporaţiilor multinaţionale şi de rolul
pe care acestea îl joacă în dezvoltarea pieţelor de capital şi în
globalizarea economică în general

Def. corporaţiei
corporaţiei transnaţională (SMN): o entitate
economică constând dintr-
dintr-o companie
companie--mamă şi din un număr
oarecare de filiale dispersate în afara graniţelor naţionale
(UNCTAD)
Caracteristicile societăţilor multinaţionale

O companie este multinaţională dacă îndeplineşte simultan

trei condiţii (Olah G.):
• Managerii firmei sunt de diferite naţionalităţi;
• Capitalul social este deţinut de acţionari dispersaţi în mai
multe ţări;
• Strategia şi planificarea activităţii se elaborează la nivel
mondial.

Dar aceste trei condiţii sunt dificil de realizat în aceleaşi timp

şi identificarea unei SMN se referă la dimensiunea
acesteia, la gradul de răspândire al filialelor sale şi la
strategia unitară la scară mondială.
Amploarea societăţilor multinaţionale

World Investment Report (UNCTAD) „universul” SMN

cuprinde mai mult de 78.000 de companii mamă cu peste
780.000 filiale în străinătate

2002 - 2005 : primele zece companii au rămas în linii mari

aceleaşi: cu General Electric, Vodafone şi Ford Motors în
fruntea listei
În 2005, aceste trei SMN au înregistrat împreună în jur de 877
miliarde dolari $ în active deţinute în străinătate ceea ce
reprezintă aproape 19% din totalul aferent topul celor mai
însemnate 100 SMN
Amploarea societăţilor multinaţionale

WIR calculează un indice de transnaţionalitate (TNI) care

reprezintă media a trei rapoarte:
- active realizate în străinătate la total active;
- vânzări realizate în străinătate la total vânzări;
- angajaţi din străinătate la total angajaţi ai companiei.
Topul primelor SMN non-non-financiare clasificate în
funcţie de total active realizate în străinătate
Globalizarea pieţelor de capital şi necesitatea
armonizării contabile internaţionale

Diversificarea modalităţilor de expansiune a capitalului se

datoreaza:
Modificarii relaţiei SMN cu pieţele gazdă;
Necesitatii adaptării continue a sistemului corporatist la
exigenţele pieţei internaţionale;
Intensificarii concurenţei

Mutaţie a capitalului din sfera exporturilor şi a FDI spre

propagarea de operaţiuni cu instrumente financiare de bază
(acţiuni şi obligaţiuni) şi/sau derivate (contracte forward,
futures şi options)
 Cuantificarea globalizar
globalizarii
ii pieţelor de capital

Nu se poate determina cu precizie dimensiune

dimensiuneaa internaţională a
globalizarii pieţelor de capital

Componentele ce pot fi cu certitudine cuantificate sunt

Componentele sunt::
– numărul companiilor cotate;
cotate;
– capitalizarea bursieră a respectivei pieţe
– măsura în care companiile sunt dispuse să traducă situaţiile
financiare în alte limbi decât cea de origine spre beneficiul
investitorilor străini.

Explicatie:
Capitalizarea bursieră se calculează ca numărul total al
al acţiunilor
emise de către companiile domestice multiplicat cu preţurile lor
aferente la un anumit moment.
 Impactul pietei de capital asupra contabilitatii

Ţări cu o piaţă de capital Ţări cu o piaţă de capital slab

dezvoltată dezvoltată

Cerinţe privind divulgarea Un număr limitat de cerinţe privind

informaţiilor contabile divulgarea informaţiilor contabile

Cerinţe privind întocmirea Nu există principii exprese privind

conturilor consolidate întocmirea conturilor consolidate

Acţionarii sunt din afara companiei Acţionarii sunt în general din cadrul
companiei

Profesia de auditor şi cea de Profesia de auditor şi cea de

consultant financiar sunt consultant financiar sunt slab
dezvoltate dezvoltate

Deconectarea contabilităţii de Suprapunerea normelor contabile şi

fiscalitate regulilor fiscale

Două seturi de situaţii financiare Un singur set de situaţii financiare

Globalizarea pieţelor de capital şi necesitatea
armonizării contabile internaţionale

UE este gazda unor pieţe financiare multi-

multi-jurisdicţionale care au
integrat pieţe diverse şi distincte, precum:
– Platforma bursieră Euronext care a luat fiinţă în 2000, şi care
cuprinde bursele de valorile din Olanda, Portugalia, Franţa,
Belgia dar şi UK în cazul instrumentelor financiare derivate;
– OMX ce cuprinde burse de valori din ţările nordice şi baltice:
Copenhaga, Stocholm, Helsinki, Islanda, Riga, Tallin şi
Vilnius.

NYSE Euronext - prima şi cea mai mare în absolut pieţa

financiara şi de derivate din lume
Succesul comercial al pieţelor financiare constă şi în calitatea
reglementărilor pe care acestea le impun emitenţilor => ACI
Globalizarea pieţelor de capital şi necesitatea
armonizării contabile internaţionale

Presedintele SEC Christopher Cox declara (iulie 2008):

“realizarea unui set de standarde de contabilitate acceptate
la nivel global este critica pentru accelerarea integrarii
global a pietelor de capital ale lumii”.
 PARTEA II.
Geneza şi evoluţia procesului de
armonizare contabilă internaţională

Normalizare Armonizare Convergenţă

Geneza conceptului de normalizare contabilă

Normalizarea sau standardizarea reglementărilor contabile a

preocupat statele lumii ca o consecinţă a nevoii statului de a obţine
informaţii financiar-
financiar-contabile omogene care să-
să-i permită
exercitarea controlului economic şi fiscal.
fiscal.

ezultatul procesului de normalizare - normele sunt definite ca

Rezultatul
fiind reguli obligatorii stabilite prin lege sau practică referitoare la
înregistrarea, gruparea, evaluarea şi prezentarea informaţiilor
contabile.
Geneza conceptului de normalizare contabilă

În general, aceste norme specifică o ordine obligatorie sau

recomandabilă şi aplică acelaşi tratament contabil
operaţiunilor repetitive.

În cazul în care normele elaborate nu includ tratamente

pentru cazurile particulare se elaborează noi norme pentru a
umple golul existent.

Normalizarea presupune şi existenţa unor autorităţi care, pe

lângă elaborarea regulilor respective, să fie în măsură să le
impună şi să sancţioneze nerespectarea lor.
 Conceptul de armonizare contabilă

• Armonizarea - conciliere a punctelor de vedere diferite

nemaifiind necesară prezentarea informaţiilor în mod uniform ci
asigurarea unui înţeles unitar chiar şi pentru cei care utilizează
standarde diverse.

Armonizarea stabileşte limitele între care pot varia practicile

contabile, ţinând cont în mai mare măsură de diferenţele naţionale.
Conceptul de convergenţă
convergenţă contabilă

Procesul de convergenţă se desfăşoară pe trei planuriplanuri::

convergenţa dintre normele IASB şi FASB
convergenţa dintre normele regionale şi IAS/IFRS
IAS/IFRS..
Aceasta este cazul UE;
convergenţa dintre standardele naţionale şi cele regionale,
precum în cazul sistemelor contabile ale Statelor membre
ale UE.

Scopul principal al acestui proces ar trebui să fie decizii

economice similare luate de investitori şi alţi utilizatori ai
situaţiilor financiare în situaţii asemănătore – decizii bazate pe
situaţii financiare echivalente.
 Factori de presiune în procesul de armonizare
a contabilităţii

Alte organizații:
UE, OECD, UNCTAD Investitorii şi
Guvernele analiştii financiari

Băncile şi alte
Organizaţiile Armonizarea contabilă instituţii de credit
sindicale internaţională

Contabilii şi auditorii Publicul larg

IFAC, IASB, etc.
 Avantaje Dezavantaje
în cazul SMN creşte eficienţa în IMM trebuind să suporte costuri ridicate
tranzacţii internaţionale;
internaţionale; pentru implementarea şi întreţinerea
reduce/el
educe/elimină
imină costurile normalizării sistemelor contabile, pentru instruirea
pentru statele în care nu există norme angajaţilor şi costuri aferente programelor
adecvate în domeniul contabilităţii şi al informatice necesare
necesare;;
auditului;;
auditului se desconsideră rolul jucat de raportarea
fluidizarea circulaţiei internaţionale a financiară în fiecare stat, decalându-
decalându-se
fluxurilor monetare de investiţii
investiţii;; echilibrul social
social;;
creşte gradul de inteligibilitate al SF priorităţile şi obiectivele aferente
pentru investitori, analişti financiari şi raportărilor financiare sunt diferite de la o
alte categorii de utilizatori
utilizatori;; ţară la alta
alta;;
oferă instrumentele necesare posibilă tactică de extindere a pieţei
determinării poziţiei strategice a unei pentru firmele internaţionale de consultanţă
consultanţă;;
firme în cadrul sectorului de activitate dimensiunea diferenţelor actuale în ceea
respectiv la nivel mondial;
mondial; ce priveşte practicile contabile naţionale cu o
uşurează munca autorităţilor fiscale în specială atenţie acordată conceptelor de
stabilirea impozitului pe profit datorat naţional/naţionalism şi flexibilitate/rigiditate
de firmele străine
străine.. a IAS;
IAS;
IASB este un organism independent fără
putere coercitivă, iar aplicarea IAS este în
definitiv facultativă
facultativă..
 PARTEA III.
IFRS versus US GAAP

Organismul internaţional de contabilitate

(IASC/IASB)
Scurt istoric al evoluţiei IASC/IASB

Idea
dea revoluţionară vehiculată de Henry Benson la Congresul
Internaţional al Contabililor din Sydney în 1972
fondarea în 1973 a IASC, organism ce reunea, la acel moment,
organizaţiile contabile din nouă state:
state:
– Australia,
– Canada,
– Franţa,
– Germania de Vest,
– Japonia,
– Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei,
– Mexic,
– Olanda
– Statele Unite ale Americii
 Etapele existenţ
existenţei
ei IASC

1. În perioada 1973-
1973-1988, standardele elaborate de IASC
nu erau decât o selecţie a celor mai bune practici
contabile din Europa şi din SUA.
Proiectul numit E32 Comparabilitatea situaţiilor financiare
– este demarat cu sprijinul IOSCO;
IOSCO;
– îl va determină pe FASB să se alăture Comitetului în calitate
de observator
– va declanşa un val de noi aderări
Etapele existenţ
existenţei
ei IASC

2. 1989
1989--1996 reprezintă perioada de avânt a procesului
de elaborare a standardelor contabile de interes mondial

3. 1997
1997--2001 - perioada pre
pre--restructurării IASC

În 1997 au fost puse bazele unui comitet de interpretare a

standardelor (Standing Interpretations Committee – SIC SIC),
),
vizând elaborarea de ghiduri profesionale pentru a facilita
implementarea anumitor standarde.
În 1999, miniştri de finanţe ai G7 îşi demonstrează susţinerea
în transformarea IAS în pilonul central al „arhitecturii
contabile mondiale”.
În 2000, Comisia europeană anunţă planul de a cere aplicarea
IAS pentru toate companiile cotate din cadrul UE nu mai
târziu de 2005.
 Etapele existenţ
existenţei
ei IASC

4. Restructurarea IASC si aparitia IASB

IASC s-
s-a autodizolvat, şi a fost înlocuit de IASCF - fundaţie
responsabilă de numirea membrilor noului IASB.

Comitetul internaţional de interpretare al standardelor de

raportare financiară (IFRIC) i-
i-a succedat lui SIC

în 2002, IASB şi FASB au anunţat intenţia lor de a converge şi au

lansat un proiect de eliminare a cât mai multe diferenţe dintre
cele două referenţiale.
 Rolul organismelor americane în cadrul
procesului de armonizare contabilă
internaţională

US GAAP=
GAAP= principiilor contabile general acceptate, iniţial,
desemnau practicile contabile aplicate de companii bine
cunoscute pentru credibilitatea lor în faţa investitorilor şi
recomandate de auditori
Scurt istoric al evoluţiei organismului american
de reglementare în domeniul raportării
financiare

Procesul de normalizare american a debutat în 1887 odată cu

crearea Institutului american al experţilor contabili autorizaţi
AICPA,, organismul profesional reprezentativ al experţilor
AICPA
contabili şi reprezintă sursa principală a doctrinei contabile
americane

Congresul american crea SEC Securities and Exchange

1933: Congresul
Commission.. Rolul SEC este să se asigure că investitorii au acces
Commission
la suficiente informaţii pentru fundamentarea deciziilor lor de
investiţii, având autoritatea să recomande de la tratamente
contabile specifice şi până la forma şi conţinutul situaţiilor
financiare.

1973: FASB care a fost conceput ca un organism de reglementare

în domeniul raportării financiare pentru sectorul american privat,
independent şi cu responsabilităţi depline în acest sens
Normele FASB

SFAS sunt cele care stabilesc noi standarde sau le modifică pe

cele existente,
existente,

(Statements of Financial Accounting Concepts)

SFAC (Statements Concepts) conţin
principiile generale care vor fi utilizate în dezvoltarea
standardelor viitoare,

Interpretările (Financial Accounting Interpretations)

Interpretations) sunt cele
care clarifică aspecte ale standardelor existente.

legislative: SAS 69 Înţelesul prezentării

Ierarhia acestor acte legislative:
fidele în conformitate cu principiile contabile general acceptate

Alături de normele emise de FASB rămân în vigoare o serie de

buletine de cercetare, opinii, etc. care sunt emise de diferite alte
organisme ale AICPA si SEC.
Cadrul contabil conceptual american

Functiile CC:
CC:
ghid ce stă la baza elaborării de norme,
explicativă,
de evaluare
predictivă

CC stă la baza normelor care reglementează practicile

contabile dar tot el permite interpretarea şi evaluarea
acestor practici şi rezolvarea problemelor noi ce apar
Eliminarea cerintelor de reconciliere de catre SEC

Pana in nov.2007 SEC pretindea

pretindea companiilor străine cotate pe
piaţa americană de capital:
– fie să întocmească situaţii financiare conform US GAAP,
– fie să efectueze reconcilieri cu US GAAP prin intermediul Form 20
20--F

Costul reconcilierii pt companiile europene cotate pe pieţele

americane: 1-1-10 milioane de euro anual pentru realizarea
reconcilierilor cu US GAAP în funcţie de mărimea şi domeniul de
activitate al companiei - C. McCreevy (D2; 2005)

Aceasta a trasformat eliminarea cerinţelor de reconciliere in

obiectivul suprem în diminuarea costurilor şi în economisirea
resurselor pentru multe dintre marile companii europene.
europene.
Eliminarea cerintelor de reconciliere de catre SEC

Din cele 15.000 de companii cotate pe piata financiara americana,

1.100 sunt companii straine;

Datorita progresului in procesul de convergenta, din nov.2007 SEC

a permis emitentilor straini sa utilizeze IFRS pentru intocmirea
situatiilor lor financiare fara reconcilierea cu US GAAP. Conditia
Conditia::
utilizarea integrala a IAS/IFRS.

In august 2008, SEC a emis o propunere care va permite

emitentilor americani, conform unor criterii specifice, sa aleaga sa
utilizeze IFRS incepand din 15 dec. 2009; si ar putea duce la o
tranzitie obligatorie la IFRS pentru emitentii nationali din 2014.
 Convergenta dintre IAS si US GAAP

Primul memorandum dintre IASB şi FASB (Norwalk

Agreement,, 2002) reprezenta un compromis mutual de adoptare
Agreement
a soluţiilor compatibile şi de înaltă calitate pentru problemele
contabile actuale şi viitoare, o încercare de a colabora pentru
găsirea unei convergenţe între standardele internaţionale şi cele
americane
Al doilea memorandum dintre IASB şi FASB – a fost
semnat in 2006;
O versiune actualizata a memorandumului dintre IASB
şi FASB - a fost publicata in 11 septembrie 2008, care stabileste
prioritatile si etapele de realizat in cadrul proiectelor importante
pana in 2011.
Convergenta dintre IAS si US GAAP

Într –o declaratie comuna din 5.11.2009, IASB si

FASB si-si-au reafirmat angajamentul fata de MoU MoU,,
fiind de acord asupra:
– intensificării eforturilor în scopul finalizarii celor mai
importante proiecte descrise in MoU din 2006 (actualizat
in 2008),
– raportării trimestriale asupra progresului procesului de
convergenta si proiectelor aferente şi
– întâlnirilor lunare începând din 2010.
 Convergenta dintre IAS si US GAAP

Angajamentul asumat include si finalizarea fiecarui proiect major

până la sfârşitul lui 2012 precum:
Cadrul conceptual comun
Instrumente financiare;
financiare;
Consolidare;;
Consolidare
Evaluarea la valoarea justă;
Recunoaşterea veniturilor;
veniturilor;
Leasing;
Prezentarea situaţiilor financiare.
 PARTEA IV.
Uniunea Europeană: euro-
euro-armonizarea vis-
vis-
à-vis de convergenţa contabilă
internaţională
Delimitări conceptuale privind etapele
armonizării la nivel european

1957: Tratatul de la Roma a deschis calea spre libera

1957:
circulaţie a persoanelor, bunurilor, capitalurilor şi serviciilor
în cadrul Comunităţii Economice Europene (Franţa,
Germania, Italia, Belgia, Olanda şi Luxemburg)

Conform art.54/3/g al Tratatului de la Roma, CEE urma să

elaboreze directive şi regulamente în scopul obţinerii unei
armonizări a dreptului societăţilor comerciale

Euro
uro--armonizarea
armonizarea avea să coincidă cu intrarea în CEE a
Marii Britanii, Irlandei şi Danemarcei.
Tot în aceeaşi perioadă era fondat, la Londra, IASC.

Euro--armonizarea – 1978 - 2003

Euro
Importanţa şi evoluţia Directivelor europene
de contabilitate

Dintre directivele emise, cele care avut cel mai mare impact în
absolut asupra sistemul de raportare financiară al companiilor
europene au fost:

Directiva a IV-
IV-a (emisă în 25 iulie 1978) care vizează
coordonarea dispoziţiilor naţionale referitoare la structura,
conţinutul şi formatul conturilor anuale, la normele de
evaluare şi la publicarea documentelor de sinteză şi raportare.

Cele 6 versiuni ale sale au adus elemente noi dar nu au

modificat substanţial formatul de prezentare al acesteia
Importanţa şi evoluţia Directivelor europene
de contabilitate

Directiva a VII-
VII-a (emisă în 13 iunie 1983) care vizează
armonizarea întocmirii conturilor consolidate (condiţiile şi
modul de întocmire a conturilor anuale consolidate şi a
raportului de gestiune, controlul şi publicarea acestora).

Armonizarea are la bază aceleaşi considerente ca şi în situaţia

conturilor individuale, excepţia rezidând în entitatea de
referinţă, grupul (în locul societăţilor individuale);
Importanţa şi evoluţia Directivelor europene
de contabilitate

Directiva a VIII-
VIII-a privind auditarea situaţiilor financiare a fost
adoptată în forma finală în 1984 şi în loc să aducă modificări
substanţiale auditării conturilor în statele membre, s-
s-a
mulţumit să le „confirme”.

Directiva deşi stabilea criteriile de calificare a auditorilor, nu

prevedea cerinţe referitoare la modalităţile de conducere a
activităţii de audit.
Importanţa şi evoluţia Directivelor europene
de contabilitate

Directivele a IV a si a VII a au înregistrat în cei aproape 30 de

ani de existenţă o evoluţie controversată,
Ele rămân încă punctele de reper ale statelor membre în ceea
ce priveşte raportarea financiară
Importanţa şi evoluţia Directivelor europene
de contabilitate –Directiva a IV
IV--a

Ulterior adoptării Directivei a IV-

IV-a, au fost elaborate şi alte
versiuni ale acesteia pentru bănci şi instituţiile de credit
(635/86/CEE) şi pentru societăţile de asigurări (674/91/CEE)

1976: Directiva a IV-

IV-a a devenit sursă de inspiraţie pentru
legea contabilităţii din Belgia

Patru ani mai târziu a fost, pentru prima dată, implementată

în forma finală în Danemarca

Modificată de-
de-a lungul anilor prin diferite acte adiţionale
(pronouncements)
Adoptată cu o întârziere de aproximativ 20 de ani, în
contabilitatea italiană (1991)
Importanţa şi evoluţia Directivelor europene
de contabilitate –Directiva a VII
VII--a

Directiva a VII-
VII-a urmează îndeaproape formatul Directivei a
IV
IV--a

Această directivă a fost şi ea îndelung dezbătută în cadrul

proiectelor preliminare din 1976 şi 1978
Adoptată în 1983
Implementată in practică pentru prima dată de către Marea
Britanie în 1989
 (Regulation No.1606/2002/EC)
Regulamentul IAS (Regulation No.1606/2002/EC)

Regulamentul IAS stabileşte prin articolul 3 care sunt criteriile

pe care trebuie să le îndeplinească IAS pentru a putea fi
adoptate:
nu sunt contrare cu principiile stabilite de articolul 16(3) al
Directivei a IV-
IV-a şi de articolul 2(3) al Directivei a VII-
VII-a;
contribuie la bunăstarea publică europeană;
informaţiile furnizate întrunesc criteriile de inteligibilitate,
relevanţă, credibilitate şi comparabilitate cerute pentru luarea
deciziilor economice şi pentru aprecierea calităţii
managementului.
 (Regulation No.1606/2002/EC)
Regulamentul IAS (Regulation No.1606/2002/EC)

Regulamentul IAS prevede aplicarea IAS/IFRS pt

intocmirea SFc ale societatilor cotate, bancilor si
societatilor de asigurari.
asigurari.

Include opţiunea de a extinde aplicarea IFRS atât la societăţile

necotate precum si la SFi.

Regulamentul se referă cu preponderenţă la conturile consolidate

(cu excepţia câtorva opţiuni care se referă la conturile anuale).

S-a optat pentru formula „în concordanţă cu IFRS adoptate de

UE” pentru situaţiile financiare întocmite ca urmare a
implementării Regulamentului IAS în cadrul legislaţiilor
naţionale.
Directiva 51/2003/CE - modernizarea
Directiva modernizarea Directivelor
europene de contabilitate

Această directivă a modificat:

modificat:
– Directivele a IV
IV--a şi a VII
VII--a;
– două directive referitoare la bănci şi alte instituţii financiare
(635/86/CEE) şi societăţi de asigurări (674/91/CEE)

Toate aceste directive:

– definesc care tipuri de entităţi trebuie să întocmească situaţii
financiare,
– stabilesc formatele ce trebuie utilizate pentru bilanţul contabil
şi contul de profit şi pierdere,
– determină criteriile de evaluare ce trebuie aplicate,
– impun anumite cerinţe de prezentare a informaţiilor
financiar--contabile.
financiar
Amendamente aduse de Directiva 51/2003/CE
Directivelor a IV-
IV-a şi a VII-
VII-a

Modificări referitoare la denumirea provizioanelor (înlocuirea

provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli cu denumirea de
provizioane),
provizioane ),
Provizioanele nu vor fi utilizate pentru ajustarea valorii
activelor;;
activelor
Introducerea opţiunii privind întocmirea unui raport de
(statement of performance)
performanţă (statement performance) în locul prezentării
elementelor aferente contului de profit şi pierdere cu condiţia
ca informaţiile furnizate în acest sens să fie echivalente;
echivalente;
Introducerea opţiunii de a evalua la valoare justă
instrumentele financiare, inclusiv derivatele;
Introducerea opţiunii de clasificare a elementelor bilanţiere în
curente şi non-
non-curente; etc.
Directiva 46/2006/CE

stabileşte responsabilitatea colectivă a membrilor consiliului

director pentru situaţiile financiare şi rapoartele anuale,
încurajează transparenţa în privinţa tranzacţiilor între părţi
afiliate şi evenimentele extra- off--balance sheet
extra-bilanţiere ((off
arrangements)) şi pentru companiile cotate,
arrangements
introduce cerinţa de a întocmi un raport privind guvernanţa
corporativă.

Criteriile care permiteau IMM

IMM--urilor întocmirea unor situaţii
financiare simplificate au fost modificate după cum urmează:
– total active a crescut de la 3,65 la 4,4 milioane euro;
– cifra de afaceri netă a crescut de la 7,3 la 8,8 milioane
euro.
Instituţii create în cadrul procesului de euro-
euro-
convergenţă

IAS/IFRS sunt supuse proceduri complexe de

aprobare şi analiză din partea unei serii de instituţii ale
Uniunii, înainte ca standardele să fie direct aplicate de către
entităţile vizate.

Un atare proces poate avea ca rezultat:

– IFRS aprobate în versiunea originală;
– IFRS aprobate dar ce diferă de versiunea originală emisă
de IASB (de exemplu, cazul eliminării opţiunii de
acoperire a riscului din IAS 39);
– IFRS respinse definitiv sau cu posibilitatea de a fi utilizate
ca şi surse bibliografice în cazul în care nu sunt în
contradicţie cu standardele adoptate.
Procedura de aprobare a IFRS în Europa şi
instituţiile implicate
 Procedura de aprobare a IFRS în Europa şi
instituţiile implicate

European Financial Reporting Advisory Group (EFRAG):

este o organizaţie fondată de o mare categorie de organizaţii şi
instituţii reprezentând profesia contabilă europeană,
organismele naţionale de reglementare, organizaţiile
profesionale şi alte categorii de utilizatori ai informaţiei
financiar--contabile.
financiar
ofera expertize tehnice Comisiei Europene referitor la utilizarea
IAS în cadrul Europei şi să participe la procesul de elaborare a
standardelor de către IASB.

Federation des Experts Comptables Européens (FEE)

reprezintă 44 de organizaţii profesionale ale profesioniştilor
contabili din 32 de ţări europene, peste 500.000 membri.
 Procedura de aprobare a IFRS în Europa şi
instituţiile implicate

În cadrul EFRAG există şi un grup de experţi denumit

Technical Expert Group (TEG) care este în măsură să
emită opinii asupra tuturor proiectelor trecute şi viitoare ale
IASB.

Accounting Regulation Committee (ARC) este cel care la

propunerea TEG decide care standarde trebuie modificate, care
se aplică ca atare şi care nu.

Standards Advice Review Group (SARG) grup consultativ

ce are rolul de a „asigura obiectivitatea şi echilibrul adecvat al
opiniilor EFRAG” în termen de 3 săptămâni de la emiterea
acestora.
Grupul cuprinde experţi independenţi de prestigiu şi
reprezentanţi de nivel înalt al organismelor naţionale de
reglementare.
Comitetul de Contact al Comisiei Europene

Uniunea Europeană menţine un contact permanent cu

aşa-numitul Contact
profesia contabilă europeană prin aşa-
Committee (CC)

Similitudinea dintre ARC şi CC constă în faptul că

ambele sunt compuse din reprezentanţi ai statelor membre şi
ai Comisiei.

DIFERENTA: în timp ce ARC asistă Comisia în

implementarea IFRS, CC are o funcţie importantă în
facilitarea aplicării armonizate a Directivelor de contabilitate
prin consilierea Comisiei atunci când este nevoie amendarea
acestora.
Emitentii straini pe piata financiara
europeana

In decembrie 2008, Comisia Europeana a desemnat US

GAAP, precum si standardele din Japonia, China, Canada,
Coreea de Sud şi India ca fiind echivalente cu IFRS adoptate
in UE.

Statutul , Chinei, Canadei, Coreei de Sud şi Indiei va fi

reexaminat până la 31.12.2011.

Din 2009, companiile din alte state vor trebui să utilizeze fie
IFRS în versiunea adoptata de EU, fie IFRS în versiunea
integrală emisă de IASB.
 Bibliografie recomandata

1. Nobes C., Parker R. (1995) , "Comparative

International Accounting", Prentice Hall
2. Nobes C., Parker R. (2006), "Comparative
International Accounting", Prentice Hall
3. Choi F.D.S., Frost C. A., Meek G. K. (2002),
(2002),
"International Accounting", Pearson Educational
International, Pentice Hall
4. Feleagă N. (1999), "Sisteme contabile comparate",
vol.I, II, Editura Economică, Bucureşti
5. Feleagǎǎ N. (1997), "Dincolo de barierele
Feleag
vagabondajului contabil: contabilitatea franceză între
tradiţie şi modernitate", Editura Economică,
Bucureşti
6. Feleagă N. (1996), "Îmblânzirea junglei
contabilităţii", Editura Economică, Bucureşti
Bibliografie recomandata

7. Bogdan V. (2002),
(2002), "Contabilitate
comparată", Editura Universităţii din
Oradea
8. Bogdan V. (2004),
(2004), "Armonizarea
contabilă internaţională", Editura
Economică, Bucureşti
9. Choi F.D.S., Mueller G. (1992),
"International Accounting", Prentice Hall
10. Colasse B. (2000), "Harmonisation
comptable internationale. Encyclopedie
de comptabilite, controle de gestion et
audit”, Editura Economică, Bucureşti
11. Iqbal Z.M. (2002), "International
Accounting: A Global Perspective", South
Western, Cincinnati