Prin efectele nulităţii se înţelege „consecinţele juridice ale aplicării sancţiunii nulităţii,

adică urmările survenite în cazul desfiinţării în întregime sau în parte a unui act juridic civil care
era lovit sau, după caz, afectat de o cauză de nulitate absolută sau relativă”1.
Generic, efectul nulităţii constă tocmai în desfiinţarea raportului juridic civil născut din
actul juridic afectat de această sancţiune şi, prin aceasta, restabilirea legalităţii, a ordinii de drept
încălcate.
Concret, efectele nulităţii diferă însă după cum nulitatea este totală sau parţială, după
cum actul a fost sau nu executat şi după cum s-au încheiat ori nu acte juridice ulterioare prin care
s-au transmis ori constituit aceleaşi drepturi sau altele noi, după caz.
În esenţă, efectul nulităţii se exprimă în adagiul quod mtllum est, nullum producit
efectum.
Sub aspect terminologic, expresia „efectele nulităţii” desemnează, aşadar, înseşi
consecinţele desfiinţării, în tot sau în parte, a unui act juridic. Aceste efecte se reflectă în aşa-
numitele „principii ale efectelor nulităţii”, adică în acele norme (reguli) fundamentale care arată
cum şi în ce limite operează nulitatea.
Din această cauză efectele nulităţii nu trebuie confundate cu alte consecinţe juridice
ocazionate de un act juridic nul sau anulabil, în special cu problema refacerii actului nul sau
chestiunile legate de dreptul la daune-interese şi natura răspunderii civile în caz de cauzare de
prejudicii materiale sau morale printr-un act nul ori anulabil.
Spre deosebire de vechiul Cod civil, care nu cuprindea texte de principiu privitoare la
efectele nulităţii, ci numai câteva texte disparate privitoare, în principal, la unele excepţii de la
principiile efectelor nulităţii, Codul civil consacră, în art. 1.254, un text de principiu efectelor
nulităţii, dublat sau, după caz, completat şi cu alte dispoziţii cuprinzând fie aplicaţii, fie excepţii
ale acestor principii.
Potrivit acestui text, de principiu:2
„(1) Contractul lovit de nulitate absolută sau anulat este considerat a nu fi fost
niciodată încheiat.
(2) Desfiinţarea contractului atrage, în condiţiile legii, şi desfiinţarea actelor subsecvente

1
Baias Flavius. - Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, Ed.. C.H. Beck, ediţia a doua, Bucureşti, 2014, p. 685
2
Baias Flavius. op. cit., p. 686
încheiate în baza lui.
(3) în cazul în care contractul este desfiinţat, fiecare parte trebuie să restituie celeilalte, în
natură sau prin echivalent, prestaţiile primite, potrivit prevederilor art. 1.639-1.647, chiar dacă
acestea au fost executate succesiv sau au avut un caracter continuu.”3.
În afara art. 1.254, mai sus citat, şi a dispoziţiilor privind restituirea prestaţiilor (în
general), la care textul citat trimite, explicit sau implicit, respectiv art. 1.639-1.649 C.civ.,
interesează pentru materia efectelor nulităţii şi alte dispoziţii legale, cuprinse, în principal, tot în
Noul Cod civil, dintre care amintim, aici, pe cele privitoare la desfiinţarea parţială a actului
juridic, în cazul nulităţii parţiale, inclusiv al clauzelor considerate nescrise (art. 1.255, 1.256),
precum şi dispoziţiile care consacră unele excepţii de la principiile efectelor nulităţii (art. 47,
1.935) şi principiul qitod nullum est, millum producit effectum4 [precum art. 17 alin. (2), art. 54
alin. (2), art. 56, 901, art. 937 alin. (1)].

3
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, Art.1-2664, coordonator Fl. Baias şi alţii, Ed C.H.Beck, Bucureşti, 2012,
p. 1215
4
Ungureanu Ovidiu, Munteanu Cornelia, Drept civil. Partea generală, Ed. Universul juridic, 2017, p. 117.