Sunteți pe pagina 1din 70

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Specializarea Asistent Medical de Balneofiziokinetoterapie si


recuperare

LUCRARE DE CERTIFICARE
A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

COORDONATOR:
ABSOLVENT:

1
LOMBOSCIATICA

2
MOTTO :

" Îngrijirea medicală este o artă. Necesită devotament exclusiv , pregătire


temeinică, talent , ca orice pictură sau sculptură. Ce este mai mult? Să ai de-a face
cu pânza de pictură sau cu marmură sau să ai de-a face cu organismul viu, cu
fiinţa umană - templu duhului lui Dumnezeu ? "

Florence Nightingal

3
Contents
CAP I. NOŢIUNI ANATOMICE ALE COLOANEI VERTEBRALE ................................................ 5
CAP. II DEFINITIE ............................................................................................................................. 8
CAP III. ETIOPATOGENIE ................................................................................................................ 9
CAP IV. SIMPTOMATOLOGIE: ...................................................................................................... 11
V. TABLOU CLINIC ......................................................................................................................... 14
VI. FORME CLINICE: ....................................................................................................................... 16
VII. LOMBOSCIATICA VERTEBRALA (L.V) .............................................................................. 22
VIII. DIAGNOSTIC POZITIV .......................................................................................................... 26
IX. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL ................................................................................................... 29
X. COMPLICATII .............................................................................................................................. 31
XI. EVOLUTIE................................................................................................................................... 33
XII. TRATAMENTUL ....................................................................................................................... 33
HIDROTERAPIA ............................................................................................................................... 36
TERMOTERAPIA .............................................................................................................................. 41
ELECTROTERAPIA .......................................................................................................................... 43
MASAJUL .......................................................................................................................................... 45
KINETOTERAPIA ............................................................................................................................. 51
GIMNASTICA MEDICALA ............................................................................................................. 56
TERAPIA OCUPATIONALA (ERGOTERAPIA) ............................................................................ 57
CURA BALNEARA ........................................................................................................................... 58
XIII. PROFILAXIE ............................................................................................................................ 59
BIBLIOGRAFIE .................................................................................. Error! Bookmark not defined.0

4
CAP I. NOŢIUNI ANATOMICE ALE COLOANEI VERTEBRALE

Coloana vertebrală ocupă o poziţie centrală în cadrul aparatului locomotor. “Doar acela
care cunoaşte în ce fel este angrenată coloana în jocul static şi dinamic al forţelor organismului
uman, va putea integra corect întreaga importanţă a acestui organ central, în gândirea sa
diagnostică şi terapeutica” (Schmore-Iughanns).

Coloana vertebrală îndeplineşte în organismul omului următoarele funcţii:

- funcţia de susţinere (susţine trunchiul imprimând individului o postură caracteristică)

- funcţia de protecţie (apară măduva spinării împotriva agresiunilor mecanice)

- funcţia de mobilitate (prin complexitatea construcţiei sale conferă corpului posibilitatea de a se

mişca şi de a se deplasa în spaţiu)

- funcţia morfo-genetică (particularităţile mecanicii coloanei vertebrale se răsfrâng asupra formei

şi aşezării viscerelor toraco-abdominale).

Coloana vertebrala este constituită din succesiunea a 33-34 piese osoase numite vertebre.

Ea este parte componentă a unei formaţiuni foarte complexe numite organ axial. Organul
axial este un complex structural şi funcţional la realizarea căruia participă:

- componenta dură osoasă (vertebrele care alcătuiesc coloana vertebrală)

- componenta conjunctivă formată din structuri fibroase şi elastice de legătură dintre vertebre
(discurile intervertebrale, capsule articulare, ligamente)

- componenta musculară (muşchii coloanei vertebrale)

- componenta neuro-vasculară (măduva spinării, rădăcinile nervoase, vase de sânge).

Alterarea oricărei dintre aceste componente se răsfrânge negativ asupra funcţiei întregului

organ axial. Se înţelege astfel cât de alarmante pot fi perturbările produse de modificările
patologice ale vertebrelor sau ale discurilor intervertebrale.

5
Corpii vertebrali sunt legaţi prin discurile intervertebrale care sunt articulaţii nesinoviale
în timp ce apofizele articulare sunt legate prin articulaţii sinoviale. Între vertebre se mai găsesc şi

ligamente care împreună cu discul intervertebral şi cu capsulele articulare formează segmentul de

mobilitate.

Componenta cea mai importantă a segmentului de mobilitate o constituie


discul intervertebral.

Discul intervertebral este aşezat în spaţiile dintre corpii vertebrali, pe care îi separă, dar îi
şi solidarizează în acelaşi timp. Discul intervertebal este lipsit de cavitatea articulară, nu posedă

membrana sinovială şi nici lichid sinovial. De aceea se încadrează în rândul


articulaţiilor nesinoviale.

Discul este format dintr-o porţiune periferică, alcătuită din ţesut conjunctiv fibros, numită

inelul fibros şi o porţiune centrală cu aspect gelatinos, care poartă numele de nucleu pulpos.

Inelul fibros este mai rezistent în partea anterioară decât posterior. În structura inelului

fibros intră lame de ţesut fibros, dispuse concentric în jurul nucleului pulpos. Aceste lame conţin

fibre de colagen care se inserează pe feţele adiacente ale corpilor celor două vertebre vecine,
între care este situat discul intervertebral. Lamele concentrice ale inelului fibros sunt în număr de
15-20 înaintea nucleului pulpos, iar posterior de numai 7-10, explicând slaba rezistenţă la
solicitări a acestei zone.

Nucleul pulpos captează apa şi dezvolta astfel o forţă explozivă. Nucleul pulpos este o

formaţiune sferică de natură gelatinoasă situat central, bine fixat de inelul fibros la periferie. Este

foarte bogat în apa şi avid în captarea acesteia - hidrofil. El exercită compresiune


asupra formaţiunilor din vecinătatea inelului fibros şi corpilor vertebrali. Forţa explozivă a
nucleului pulpos îndepărtează corpii vertebrali şi pune în stare de tensiune inelul fibros, care
tinde să-i apropie din nou. Prin intermediul unor mecanisme complexe, nucleul pulpos normal
atrage şi captează apa şi astfel dezvoltă presiuni interioare ridicate cu forţa brizanta explozivă.

6
Corpii vertebrali împreună cu discurile intervertebrale realizează un sistem
precomprimat.
Datorită forţei explozive a nucleului pulpos, sistemul realizat de corpii vertebrali şi
discuri se găseşte sub presiune continuă, chiar în stare de repaus. Un astfel de sistem se numeşte
în tehnica “precomprimat”.
Precomprimarea mareste substantial rezistenta şi elasticitatea sistemului. Datorita acestei
proprietati a nucleului pulpos, discurile intervertebrale maresc elasticitatea coloanei vertebrale şi
absorb socurile mecanice. Atunci cand hidrofilia (aviditatea de retinere a apei) nucleului pulpos
scade, se reduce forta expoziva şi se instaleaza degenerescenta discala. Presiunea din interiorul
nucleului pulpos creste în acelasi timp cu incarcarea. În stare normala, presiunea intranucleara
creste cu incarcarea coloanei, fiind superioara cu 30-50% sarcinii exercitate pe unitatea de
suprafata aplicata exterior.
În cazul discului degenerat, presiunile din interiorul nucleului pulpos scad considerabil.
Contractura muschilor toracelui şi abdomenului reduc cu mult solicitarea discurilor
intervertebrale.
Coloana vertebrala poate fi considerata ca un pilon de sustinere a corpului situat pe fata
posterioara şi partial în interiorul camerei toracice şi abdominale.

7
CAP. II DEFINITIE

Lombosciatica reprezinta durerea lombara cu debut brutal, cu limitatarea severa a


miscarii şi afectarea sensibilitatii în dermatomul corespunzator radacinii afectate sau deficit
motor.

Este o boala care face parte din reumatismul degenerativ inflamator. Durerea localizata în
regiunea lombara ca şi cea care iradiaza de-a lungul membrului inferior constituie o referinta
extreme de frecventa ce determina incapacitatea de munca cu repercursiuni economice
importante.

Lombosciatica este un sindrom care se manifesta prin dureri simultane în regiunea


lombara, iradiind de-a lungul membrului inferior pe fata posterioara a coapsei şi gambei,
extinzandu-se uneori în directia halucelui (degetul mare) sau degetului 5 (degetul mic). În cazul
discopatiei şi herniei de disc, lombosciatica este consecinta iritarii mecanice a radacinilor
nervului sciatic de catre inelul fibros degradat sau de fragmentele migrate ale nucleului pulpos
care ingusteaza zonele de trecere ale filetelor nervoase la nivelul gaurilor de conjugare.

Lombosciatica este ia acelasi timp o problema importanta de sanatate publica în


caonditiile în care aproximativ 55% din populatie prezinta la un moment dat dureri lombare.
Aceasta din cauza ca jonctiunea dorso-lombara ş i segmental lombar sunt zonele cele mai
expuse unor solicitari mecanice. În plus datorita proceselor de imbatranire s produce degenerarea
discului intervertebral şi în aceste conditi la un moment dat, solicitarii minime ale coloanei
lombare (ridicatul greutatilor, rasucirea trunchului) sunt suficiente sa provoace durerea acuta sau
cronica. Nervul sciatic deriva din radacinile nervilor L5, S1 şi S2 în timp ce nervul crural deriva
din radacinile L2, 3, 4. Se discuta în general de lombosciatica, deoarece în 80% din cazuri este
afectata radacina L5 şi S1.

8
CAP III. ETIOPATOGENIE

Etiopatogenia lombo - sciatica este manifestarea nevralgica cea mai des


intalnita. Cunoasterea conditiilor etiologice şi a mecanismelor patogenice are o deosebita
importanta practica atat din punct de vedere al tratamentului curativ cat şi al celui profilactic.

a) VARSTA:

Sciatica apare la indivizii adulti intre 25 - 50 de ani şi cu deosebire dupa varsta de 40 de


ani. La copii şi la adolescenti rezistenta discului intervertebral este considerabila, deoarece nu

s-au produs inca alterarile structurale mentionate. Astfel, traumatismele sau surmenajul
functional al regiunii lombo - sacrate nu pot produce leziuni discale sau disco - radiculare.

Batranii nu prezinta de obicei manifestarile clinice ale discopatiilor clinice ale


discopatiilor, deoarece sunt mai rar supusi traumatismelor sau eforturilor fizice, desi ei au leziuni
spondilozice uneori importante.

La individul adult se produce un anumit decalaj intre solicitarile functionale ale


sistemului osteo - musculo - ligamentar al coloanei vertebrale şi structura acestor tesuturi. Un
individ dupa 30 de ani indeplineste în general aceleasi munci fizice ca unul de 20 de ani desi se
stie ca dupa varsta de 30 de ani discurile vertebrale prezinta leziuni degenerative de senescenta.
În acest mod se poate intelege incidenta crescuta a sciaticii la indivizii de varsta mijlocie.

Astfel durerea poate fi continua sau intermitenta avand un caracter fugar sau persistent;
ea mai depinde de momentul aparitiei ei (noaptea sau ziua), modul cum e influentata de repaus
sau de miscare. O mentiune specifica se refera la unele malformatii congenitale ce
pot determina modificari statice care constituie conditii favorabile în producerea manifestarilor
reumatice ca: genu varum sau valgum, coxa vara sau valga, piciorul plat. Traumatismele recente
ca şi cele vechi pot constitui puncte de plecare ale afectiunilor degenerative sau pot declansa
primele simptome .

La copii şi la adolescenti rezistenta discului intervertebral este considerabila, deoarece nu


s-au produs inca alterarile structurale mentionate. Astfel, traumatismele sau surmenajul
functional al regiunii lombo - sacrate nu pot produce leziuni discale sau disco - radiculare.

9
b) SEXUL:

Sciatica apare mai frecvent la barbati decat la femei ceea ce se poate explica prin faptul
ca barbatii sunt mai expusi traumatismelor şi surmenajului functional al coloanei. La femei în
afara de traumatisme şi surmenaj functional sciatica poate sa apara ca urmare a modificarilor
coloanei lombare suprasolicitata de pilda în obezitatile endocrine dupa sarcini.

Conditiile de viata şi munca. Sciatica apare mai frecvent la indivizii care sunt supusi prin

profesiunea lor, traumatismelor şi eforturilor. Astfel, dupa Huttman şi colaboratorii, 62% dintre

bolnavii cu sciatica sunt muncitori manuali iar dupa observatiile noastre, aceeasi categorie este

reprezentata cu 65%. Din expunerea factorilor etiologici de pana acum rezulta un element comun
şi anume surmenajul functional. Insusi faptul ca sciaticele se intalnesc mai mult la partea stanga
este explicata de Arseni şi lacob prin acest factor. Asfel, în cursul miscarilor obisnuite dreptacii
fac o flexie spre dreapta a coloanei vertebrale, tractiunile cele mai mari fiind suportate de
muschii vertebrali şi de segmentul lombar din stanga.

În producerea sciaticii rolul hotarator il au 2 factori: unul mecanic, legat de tulburarile


discului intervertebral şi unul inflamator, legat de iritatia radacinilor nervului sciatic prin
compresiune discala. Insumarea acestor doi factori da nastere elementului esential al patogeniei
sciaticii: conflictul Disco-radicular.

10
CAP IV. SIMPTOMATOLOGIE

a) ISTORICUL BOLII:

Istoricul bolii trebuie constituit cat mai fidel posibil, trecandu-se în revista modalitatile de
debut (brusc sau insidios), conditiile de aparitie (expunerea la frigul umed, curenti reci de aer,
traume psihice sau familiale, stari conflictuale la locul de munca, surmenajul), vechimea bolii,
tratamentele urmate. Vor fi de asemenea consemnate manifestarile care au precedat debutul:
traumatisme, infectii de focar, uretrite, prostatite, anexite, tulburari digestive.
O valoare incontestabila pentru istoricul bolii o prezinta localizarea initiala a
durerii (articulara, abarticulara sau periarticulara) insotita sau nu de tumefactii şi impotenta
functionala. Caracterul durerii poate furniza date care sa diferentieze procesul inflamator de cel
degenerativ. Astfel durerea poate fi continua sau intermitenta avand un caracter fugar sau
persistent; ea mai depinde de momentul aparitiei ei (noaptea sau ziua), modul cum e influentata
de repaus sau de miscare. O mentiune specifica se refera la unele malformatii
congenitale ce pot determina modificari statice care constituie conditii favorabile în
producerea manifestarilor reumatice ca: genuvarum sau valgum, coxa vara sau valga, piciorul
plat. Traumatismele recente ca şi cele vechi pot constitui puncte de plecare ale afectiunilor
degenerative sau pot declansa primele simptome ale unei boli inflamatoare reumatismale.
Infectiile de focar, tulburarile endocrine-metabolice (insuficienta ovariana, hipo şi hipertiroidism,
hiperfunctia hipofizara, obezitatea) constituie factori favorizanti.

b) ANAMNEZA:
Din datele anamnezice subliniem valoarea factorilor reumatogeni corelati conditiilor de

mediu, munca şi viata, dintre care pot fi luati în consideratie: umiditatea şi igrasia locuintei,

imbracamintea necorespunzatoare, alimentatia deficitara sau dimpotriva supraalimentatia. În


cadrul diferitelor profesiuni o importanta deosebita în aparitia sau declansarea unor boli
reumatice are exercitarea muncii în conditii de micro şi macroclimat nefavorabil la care se
adauga pozitiile vicioase, obositoare, suprasolicitarea articulara, microtraumatismele
profesionale.

11
Interogatoriul trebuie sa urmareasca unele afectiuni asociate (urinare, genitale) şi sa
obtina date referitoare la suferinta actuala insistand asupra modalitatii de debut şi
asupra cauzei declansante; la 20% dintre bolnavi pot fi identificate drept cauza traumatismele,
la 50% durerile apar cu ocazia unui efort, a unei miscari gresite sau a unui traumatism indirect iar
la restul de 30% durerile survin fara o cauza evidenta.

Trebuie precizate:

 caracterul durerii initiale


 evolutia sa
 influenta diferitelor tratamente.

În ceea ce priveste durerea pentru care bolnavii se prezinta la medic, aceasta trebuie
analizata, precizandu-se urmatorii parametric:

 Severitatea durerii este relativ greu de apreciat deoarece factorul individual


este foarte important; se poate considera intensitatea unei dureri dupa rasunetul ei
privind capacitatea bolnavului de a lucra sau de a dormi.
 Calitatea durerii depinde de mecanismul ei de producere.
Astfel deosebim:
 durerea somatica produsa prin actiunea unor stimuli nocivi asupra
structurilor musculo-scheletale profunde (ligamente, fascii, tendoane, muschi,
periost); e o durere difuza, vag localizata cu debut insidious şi durata lunga;
 durerea radicular nervoasa produsa prin agresiunea directa asupra structurilor
nervoase; este o durere cu debut brusc, ascutita, insotita de parestezii, de tulburari
senzitive şi motorii.
 Localizarea durerii şi mai ales iradierea ei sunt date importante pe care bolnavul ni le
poate preciza.
 Durata durerii trebuie de asemenea analizata; uneori durerea este permanenta
alteori intermitenta. Durerea permanenta poate avea o intensitate constanta sau poate
prezenta unele exacerbari. Durerea intermitenta poate fi declansata de anumiti factori
care trebuie precizati.Durerea care prezinta o intensificare nocturna sau dimineata la
sculare e posibil sa aiba o origine articulara.
 Reproducerea poate avea loc prin miscari sau prin diferite manevre, pe care bolnavul le
poate efectua în timpul examinarii.

12
 Cauzele agravante trebuie precizate; durerea poate fi exacerbata de tuse, stranut sau de
efortul de defecatie (este posibil în acest caz sa fie vorba de o durere radiculo-nervoasa);
în general efortul fizic poate accentua durerea.
 Factorii ce usureaza durerea sunt: repausul la pat, diverse medicamente sau mijloace
ortopedice.

13
V. TABLOU CLINIC

V.1 SIMPTOME SUBIECTIVE:


Tabloul clinic al lombosciaticii de cauza mecanica, în special prin hernie de disc, este
dominat de durere care are urmaroarele caractere:
 debuteaza brusc în timpul efortului sau la cateva ore dupa efort şi iradiaza în membrul
inferior pe traiectul nervului sciatic;
 este agravata de efortul fizic şi de miscariledin cursul zilei, de tuse, stranut, defecatie;
este ameliorata de repaus; Topografia durerii permite recunoasterea tipului de radacina afectata.
Astfel în afectarea radacinii:
 S1 durerea iradiaza la nivelul fesei, fata posterioara a coapsei, gambei, tendonul lui
Achile,
calcai, marginea externa a piciorului pana la degetul 5 şi fata plntara a piciorului;
 L5 durerea cuprinde fesa, fata posteroexterna a coapsei, anteroexterna a gambei, regiunea
dorsala a piciorului şi halucele;
 L4 durerea iradiaza pe fata externa a soldului, anteroexterna a coapsei,
anterioara a
genunchiului, anterointerna a gambei pana la glezna;
 L3 durerea iradiaza în regiunea anteroexterna a soldului, pe fata anterioara a coapsei
şi
genunchiului;
 L2 durerea intereseaza portiunea a coapsei (anterior, medial, lateral).
Tulburarile de sensibilitate ca parastezii, hipoestezii sau chiar anestezie în dermatomul

radacinii afectate sunt asociate durerii.

Distributia tulburarilor de sensibilitate difera în funcţie de radacina afectata. Astfel în


afectarea radacinii L5 se inregistreaza tulburari de sensibilitate pa fata externa a gambei şi fata
dorsala a piciorului, în timp ce în afectarea radacinii S1 acestea se inregistreaza la nivelul
regiunii plantare apiciorului. În cazul proictiei mediane posterioare a nucleului pulpos al
discului se produc parestezii în zona perianala, fese şi sacru, iar mictiunea şi defecatia pot fi
afectate.

14
V.2 SIMPTOME OBIECTIVE:

Scaderea fortei musculare şi hipotrofia musculara fac ca în afectarea radacinii L5 mersul

pe calcai sa fie imposibil, iar flexia dorsala a piciorului şi degeterol (mai ales a halucelui) sa fie

deficitare. În afectarea radacinii S1 mersul pe varfuri şi flexia plantara a piciorului sunt dificile.

Examenul fizic al bolnavului cu lombosciatica evidentiaza atitudine antalalgica, trunchiul

fiind inlinat de partea opusa celei durereroase, scoliaza concava de partea suferinda, stergerea

lordozei, contractura unilaterala a musculaturii paravertebrale.Aceste elemente asociaza limitarea

miscarilor de flexie şi inclinari laterale la nivelul coloanei lombare. Percutia maselor


paravertebrale la 2-3 cm de apofizele spinoase permite precizarea sediului confictului
discoradicular (semnul soneriei).

Testele de elongatie sciatica sunt pozitive. Manevra Lasègue se executa prin ridicarea

membrului inferior deasupra planului patului şi este pazitiva cand apare o durere vie în coapsa şi

gamba la diverse grade (sub 90°) de la planul patului. Manevra Bragard consta din ridicarea

membrului inferior extins pana la aparitia durerii. Testul de elongatie femurala pentru radacina
L2- L4 se executa cu pacientul în decubit ventral cu genunchiul indoit. Ridicarea coapsei de la
nivelul patului decalnseaza durere pe fata anterioara a coapsei pentru radacinile L2 şi L3 şi pe
fata medial pentru radacina L4.

Modificarea reflexelor asteotendinnoase depinde de radacina afectata.Astfel acestea sunt

normale în sciatalgia L5. Afectarea radacinii S1 face ca relexul achilian sa fei diminual sau
abolit, iar cea a radacinii L3, L4 determina o diminuare sau abolire a reflexului rotulian.

15
VI. FORME CLINICE:

VI.1 LHD (Lombosciatica prin hernie de disc)


Dupa o perioada varibila de tratament sau chiar spontan, în profunzimiile discale,
expansiunile nucleului pulpos se retrag sau se resorb, contractura musculara se reduce si durerile
pot dispare.
Astfel, se poate termina o criza de lumbago acut, dar terenul pregatit ramane, ceea ce
poate da nastere la recidive. Mai complicate sunt lucrurile în herniile de disc unde durerile
persista şi pot determina leziuni radiculare cu atrofii musculare etc. În aceste cazuri, de foarte
multe ori numai o interventie chirurgicala poate rezolva problema.

Din nefericire, în aceasta faza se comit imprudente regretabile din partea bolnavilor care
amana consultul medical continuandu-şi activitatea şi efortul fizic. Continuarea activitatii supune

zona lezata la presiuni mari ce pot atinge valori pana la 120-180 kg care deplaseaza nucleul
pulpos sau chiar il fragmenteaza ajungand la hernia de disc. Evolutia în aceasta situatie poate fi
severa, presupunand tratamente complicate şi costisitoare uneori necesitand interventia
chirurgicala.

Scurtarea evolutiei lombosciaticii discale depinde deci de acest gest simplu, care
consta din adoptarea imediata a repausului la pat şi consultul medical în primele ore de la
aparitia durerii.

Lombosciatica prin hernie de disc se manifesta prin dureri violente care se agraveaza pe

parcurs ,insotita de dificultate în mers şi o seama de simptome neurologice, descoperite la


examenul medical. Persistenta acestor semen impune interventia chirurgicala. De foarte multe
ori, bolnavii refuza în timp util, fapt ce poate avea consecinte severe, intrucat leziunile nervoase
pot evolua catre forma paralizanta.

Orice lombosciatica trebuie în principiu investigata cu un tomograf computer sau RMN


pentru a se pune un diagnostic corect, daca este cazul, de hernie de disc. În multe cazuri, simtul
clinic nu este suficient pentru diagnostic, intrucat multe sciatici ascund tumori intratecale sau
compresii exerne.

16
Se urmaresc trei obiective:
 despovararea mecanica a coloanei lombare
 combaterea contracturii musculare
 calmarea durerii
Asupra combaterii solicitarii mecanice prin repaus la pat, este necesar sa dam cateva

indrumari. Exista conceptia eronata ca numai un pat moale cu multe perne poate asigura repausul

coloanei vertebrale. Odihna în aceasta pozitie, departe de a feri coloana de solicitari, le


accentueaza prin crearea de noi curburi, care provoaca puncte noi de presiune pe disc.

Repausul ideal se face pe un pat dur. Bolnavul va gasi pozitia convenabila, culcat pe o
parte cu genunchii indoiti. Aceasta pozitie combate formarea de noi curburi la nivelul coloanei,
relaxeaza în acelasi timp musculatura contractata şi scade presiunea asupra discului şi radacinilor
nervului sciatic, prin marirea spatiilor posterioare de unde ies acestea. O atentie deosebita trebuie
acordata bolnavilor cu obezitate care trebuie sa respecte regimul hipocaloric fiindca fiecare
kilogram în plus apasa uneori cu forte de zeci de kilograme pe discul degradat şi implicit pe
radacinile nervoase.

În perioada repausului la pat, bolnavul trebuie sa dea dovada de calm şi sa accepte durata
de repaus, prescrisa de medic în raport cu evolutia. Contractura musculara lombara (lumbago)
care dureaza de la cateva zile pana la 2-3 saptamani, trebuie combatuta energic, intrucat
determina ingustarea gaurilor de conjugare şi mareste conflictul disco-radicular. În practica
curenta se fac blocaje cu xilina sau procaina 1% concomitent cu administrarea tabletelor de
clorzoxazona şi diazepam, dupa prescriptie medicala.

Evolutia contracturii este conditionata de refacerea discului. În unele cazuri,


decontractarea se poate obtine dupa cateva infiltratii cu procaina, iar aceasta nu indreptateste pe
bolnav sa inceapa miscarile imediat, intrucat discul vertebral nu se reface inainte de 2-3
saptamani. Este o grava eroare ca bolnavul sa primeasca aceste blocaje în mod ambulatoriu, fara
asigurarea imobilizarii la pat, chiar daca forma clinica aparent este benigna.

17
VI.2 LOMBOSCIATICA PRIN STENOZA DE CANAL SPINAL:
Stenoza canalului vertebral lombar (SCVL), sinonim "canalul lombar ingust", este o
entitate clinica distincta, consecinta a diminuarii diametrelor canalului spinal, a recesurilor
laterale şi a foramenelor radiculare, congenitala sau dobandita, care genereaza o
simptomatologie pluriradiculara, prin compresiunea neurala directa (de regula, pe un segment
mai intins), precum şi prin afectarea vascularizatiei conului medular şi a cozii de cal.

SCVL este o afectiune caracterizata prin sciatica progresiva cu evolutie trenanta,


bilaterala, asimetria traiectului radicular, parestezii distale, cludicatie radiculara sau sindrom al
cozii de cal; investigatiile paraclinice permit stabilirea indicatiei de tratament, în
particular, în cazul interventiilor chirurgicale, calitatea rezultatelor postoperatorii este data de
evaluarea corecta a elementelor compresive, pe care chirurgul isi propune sa le elibereze.

Stenoza canalului vertebral lombar poate fi congenitala sau dobandita, dar exista şi forme
mixte. SCVL congenitala a fost descrisa de Sarpyener la copii, şi de Verbiest la adulti, în unele
afectiuni genotipice (achondroplazia, respectiv osteochondrodistrofia sau boala Morquio), dar şi
în unele condrodisplazii rare, situatie în care stenoza intereseaza canalul spinal pe toata lungimea
lui.
În SCVL congenitala, pediculii sunt scurti, grosi; lamele vertebrale sunt orientate vertical,

fiind scurte şi groase; articularele au suprafetele orientate aproape în plan sagital; uneori, partea

mediala a articularelor vine în contact cu procesul spinos; spatiile interspinoase şi interlamare


sunt reduse, diametrul antero-posterior avand £ 15 mm, iar diametrul interpedicular fiind cu
dimensiuni cvasinormale sau - SCVL dobandita. Stenoza degenerativa (mai frecvent la
varstnici) prezinta: hipertrofia, frecvent asimetrica, a proceselor articulare (proemina în interiorul
canalului), protruzii discale (cu frecvente calcificari), osteofite compresive, varice
epidurale lombare compresive, hipertrofia, uneori calcificarea sau chiar osificarea, ligamentului
galben, sacralizarea vertebrei L5 şi lombalizarea vertebrei S1, spondilolistezis. Modificarile
anatomice sunt cel mai des asociate unei anomalii de dezvoltare a arcului posterior cu pediculi
scurti, lame vertebrale lombare ingrosate, dispuse vertical - stenoza idiopatica de crestere
Verbiest, pe care se suprapun modificari artrozice.

18
Stenoze dobandite nonartrozice se intalnesc în: boala Paget, spondilita
ankilopoietica, tumori vertebrale (hemangiom, chist anevrismal osos, osteom,
osteoblastom), postraumatic, secundar unor afectiuni (artropatia tabetica, acromegalia,
hipoparatiroidism, osteodistrofie renala, lipomatoza epidurala din boala Cushing), secundar
grefoanelor osose folosite pentru osteosinteza pozitionate incorect.

Desi mecanismul exact, care genereaza simptomatologia în SCVL, nu este cunoscut, se


pare ca prin compresiunea mecanica a radacinilor nervoase sunt implicati atat factorul vascular
arterial, cat şi cel venos. Experimental, s-a demonstrat ca presiunea exercitata pe coada de cal,
similar celei intalnite în SCVL, reduce fluxul sanguin, genereaza staza venoasa, compromitand
transmiterea influxului nervos în radacinile comprimate, prin demielinizare locala şi
degenerescenta axonala.

Manifestarile clinice apar cel mai frecvent intre 30 şi 60 ani, fiind declansate de eforturi

fizice, de traumatismele lombare. Stenoza centrala pura apare mai des la barbat în decada 4;

stenozele laterale apar la femei în decadele 5-6.

La debut, spre deosebire de tabloul clinic al herniei de disc lombare, apar insiduos, cel
mai des fara un factor declansator sau dupa un traumatism minor: parestezii, scaderea de forta
crural, care domina tabloul clinic, fata de lombalgii, sciatalgii, rar cruralgii. Manifestarile
dureroase au caracter pluriradicular, cu traiect imprecis, frecvent bilateral, asimetric, cu
intensitate moderata, intermitente, accentuate de ortostatism, mai ales în hiperextensie, şi de
mers, care cedeaza la repaus.

Durerile pot deveni permanente, cu exacerbari nocturne. Uneori, tabloul clinic


evidentiaza (10% din cazuri) un sindrom de coada de cal, cu tulburari de sensibilitate în sa,
tulburari genitourinare (disurie, polakiurie, mictiuni imperioase sau incontinenta, erectii
declansate de mers, impotenta).

Claudicatia radiculara (lat. claudico = a schiopata) neurogena caracterizeaza


mai ales stenozele centrale, prin: sciatalgii, parestezii (lombare, perineale, crurale), uni- sau
bilaterale, deficite motorii - cel mai des instabilitate, initiate sau agravate de mers, cedand partial
la repaus – în pozitie verticala şi în anteflexie, nu în pozitie sezand, impunand bolnavului sa se

19
opreasca la o distanta variabila, care se reduce în funcţie de evolutia bolii (distanta
care declanseaza simptomatologia şi timpul de repaus sunt constante). Fenomenele de
claudicatie apar ca expresie a ischemiei intermitente a radacinilor lombosacrate, secundar
compresiunii induse de structurile adiacente. Spre deosebire de claudicatia neurogena radiculara
din SCVL, în claudicatia vasculara, pulsul în extremitatea distala a membrului inferior este redus
sau abolit, lombalgiile sunt absente, distanta care declanseaza simptomatologia şi timpul de
repaus sunt variabile, iar durerile cedeaza la repaus.

Tratamentul este atat medical, cat şi chirurgical, desi aparent doar gestul decompresiv ar
fi salutar; trebuie precizat ca exista şi SCVL asimptomatice. Tratamentul medical este util în 50-
65% din cazuri cu radiculalgii, în absenta deficitelor majore, diminuand durerile, ameliorand
perimetrul de mers, fiind o alternativa terapeutica la bolnavii inoperabili din cauza altor tare. Se
recomanda repaus absolut la pat, timp de 2-3 saptamani, în pozitie de suprarepaus, sau repausul
partial, cu folosirea unui lombostat. Se asociaza antalgice, antiinflamatoare nesteroidiene ,
infiltratii epidurale sau intratecale cu corticosteroizi, vazodilatatoare periferice.

Tratamentul chirurgical are indicatie în SCVL simptomatica, în caz de esec a


tratamentului medical, avand ca scop ameliorarea manifestarilor algice dependente de
schimbarea pozitiei şi de mers, oprirea evolutiei simptomatologiei, posibila remisiune a
deficitelor neurologice existente.

Majoritatea autorilor recomanda gestul chirurgical în caz de esec al tratamentului


conservator dupa minimum 3 luni de tratament, la bolnavi cu durata a simptomatologiei de peste
1 an.
Scopul este realizarea unei decompresiuni suficiente, fara a genera instabilitate spinala.
Interventia trebuie sa fie individualizata fiecarui caz în parte, în funcţie de: varsta bolnavului,
vechimea şi analiza temeinica a simptomelor, gradul de invaliditate, de modificarile morfologice
identificate la examenul CT lombar, de tipul de stenoza, de caracterul localizat sau etajat al
stenozei, uni- sau bilateral, de tehnica de decompresiune agreata de chirurg.
Tehnicile de osteosinteza, recomandate de unii autori de rutina, pentru a evita
instabilitatea spinala cu listezis postoperator, trebuie destinate numai bolnavilor cu
spondilolistezis degenerativ, altfel materialul de osteosinteza poate genera stenoza la mai multe

20
niveluri, cicatrice epidurala lombara compresiva. De altfel, se considera ca stabilitatea vertebrala
este conservata, daca peste 50- 66% din articulare sunt pastrate, fara lezarea spatiului discal.

Rezultate.

În absenta unor studii randomizate compa-rative, pentru aprecierea rezultatelor

tratamentului conservator şi medical, se constata utilitatea gestului chirurgical imediat


postoperator în diminuarea manifestarilor dureroase şi ameliorarea tolerantei la mers. Cu toata
ameliorarea imediata (rezultate bune în 64% din cazuri), în timp este posibil sa apara deteriorare
neurologica(dupa 5 ani, la 27% din cazuri, se constata reaparitia manifestarilor prin: 30%
restenozare la nivelul operat, 30% stenoza la alt nivel).

21
VII. LOMBOSCIATICA VERTEBRALA

Afectiunea se manifesta printr-un sindrom dureros care apare în regiunea lombara şi se

prelungeste de-a lungul membrului inferior. Din punctul de vedere al substratului, lombosciatica
vertebrala apare în urma unei alterari discale, care de la un anumit grad exercita
presiuni pe radacinile nervoase inmanuncheate în trunchiul nervului sciatic. Numele acestui
sindrom provine din iradierea durerii – simptom dominant - de-a lungul nervului sciatic.

Sediul durerii. Durerea apare în regiunea lombara sau lombo-sacrata, imbracand


aspectul de lumbago, pentru ca dupa o perioada variabila, mai ales în cazurile cand nu se
respecta repausul la aparitia lumbagoului, sa se transmita în regiunea fesiera, la coapse pe fata
posterioara, sa ajunga la molet şi sa coboare pe gamba, fie pe fata externa, fie pe fata posterioara
a acesteia.Uneori durerea coboara spre glezna, dosul piciorului, calcai şi degete. Cu cat
durerea coboara spre extremitatea membrului, cu atat leziunea nervului sciatic este mai profunda.

Fibrele lungi ale nervului sciatic se afla in centrul trunchiului nervos; ele coboara pana
la degete. O compresiune sau o strivire mai usoara afecteaza doar fibrele nervoase scurte, pe
cand una grava lezeaza fibrele profunde, lungi, care ajung pana la varful membrului inferior.
Uneori durerile sunt insotite de o senzatie de amorteala sau furnicaturi. Aceasta senzatie
denumita şi parestezie este resimtita mai ales catre partea inferioara a membrului inferior, la
gambe sau la laba piciorului, în timp ce durerea este resimtita mai alesin regiunea lombara şi
fesiera sau de-a lungul membrului, la diferite miscari. De cele mai multe ori, durerea în
lombosciatica este de o singura parte.

VII. 1 Conditii de aparitie a lombosciaticii

Lombosciatica vertebrala se intalneste rareori la tineri, şi atunci dupa un


efort sau traumatism (gimnastica, sport, accidente). De obicei la adult, intre 40 şi 50 ani, la
perosane care în general s-au mai plans de dureri de mijloc. Se pot descrie doua moduri de
instalare a durerii.

Durerea poate interveni lent, fara o cauza precisa, sau imediat dupa un efort fizic mai
insemnat. Uneori bruschetea instalarii durerii este atat de neta incat baolnavul ramane intepenit
intr-o pozitie aplecata, cu mijlocul complet rigid, dupa cateva zile durerea scade în intensitate şi

22
coboara catre gamba şi picior. Nu sunt rare cazurile cand durerea, se instleaza de la inceput de-a
lungul intregului membru.

VII.2 Simptome caracteristice ale lombosciaticii

Pozitia bolnavului este caracteristica : cu trunchiul inclinat inainte şi lateral (scolioza) fie

catre partea dureroasa, fie catre cea sanatoasa. Este specifica usurarea sau disparitia durerii la
repaus şi exacerbarea acesteia la eforturi sau oboseala. Gradele durerii sunt variate de la individ
la individ şi chiar la acelasi individ, de la un episod de sciatica la altul. Pentru unii bolnavi
mersul nu este stanjenit; durerea apare numai dupa un mers mai prerlungit. Altii sunt
constransisa se intinda în pat pentru ca durerea sa fie usurata. Uneori durerea devine
insuportabila, zi şi noapte, cu toate ca pozitia bolnavului este de repaus (sciatica hiperalgica). În
cazurile în care durerile nu se calmeaza la repaus în pat, se impune efectuarea unor
investigatii speciale (radiografie, punctierahidiana), existand posibilitatea unei late boli decat
lombosciatica vertebrala.

Traiectul pe care este resimtita durerea corespunde unei anumite atingeri sau compresiuni
pe radacinile nervoase care ies din maduva şi formeaza pri inmanunchiere nervul sciatic. Cel mai
des este lezata ultima radacina nervoasa intre a V-a vertebra lombara şi prima vertebra sacrala
(S1) şi penultima radacina intre a IV-a şi a V-a vertebra lombara (L5). În atingerea lui S1 durerea
din regiunea fesiera coboara pe fata posterioara a coapsei, apoi a gambei şi merge catre sau chiar
la calcai, la talpa sau pe marginea externa a labei piciorului. Cand este atinsa radacina L5 durerea
are în prima parte acelasi traiect, dar apare sub genunchi, pe fata externa a gambei (la vipusca),
coboara prin spatele maleolei externe a gleznei şi se raspandeste pe dosul labei piciorului cu
tendinta de a o traversa pana la degetul mare.

Durerile sunt resimtite şi la examenul clinic cand de pilda se ridica membrul bolnav cu

genunchiul intins, bolnavul fiind culcat cu fata în sus. Prin aceasta miscare se trezeste o durere

foarte vie (semnul lui Lasègue). În funcţie de gavitatea atingerii radiculare apare şi limitarea

miscarii. Astfel durerea poate apare şi la un unghi de cateva grade fata de pat sau sase apropie de

90° în cazurile mai usoare. În formele mai grave cu hernii de disc greu reductibile, miscarea

23
amintita denumita şi de elongatie trezeste dureri şi în membrul opus (semnul Lasègue
contralateral).

Uneori, mai ales în formele grave, apare rapid o pierdere a tonicitatii muschilor (deficit

motor) specifica mai ales herniilor de disc mai grave.

Un fenomen caracteristic este legat de senzatiile deja descrise de amorteli, furnicaturi

(parestezii). Aceste senzatii dureaza ueori cateva luni, dupa ce fenomenele dureroase au disparut.

VII.3 Lombosciatica simptomatica

Lombosciatica poate fi generata şi în afara leziunilor discale, de catre boli neurologice

infectioase, proliferative sau toxice, care afecteaza radacinile (radiculite) sau nervul (nevrite). De

aceea în cazul aparitiei starii dureroase lombosciatice este necesar consultul medical, pentru a se

stabili diagnosticul cauzal şi tratamentul. În formele simple, care traduc fisurarea inelului fibros,

unde predomina semnele de lumbago, despovararea coloanei prin repaus la pat ş i


evitarea eforturilor fizice timp de 14 zile asigura vindecarea fara a mai fi necesare alte
tratamente.

Criza de lumbago acut se caracterizeaza prin dureri şi contracture în masele musculare

lombare, generate fie de boli musculare locale, fie de boli ale coloanei vertebrale
lombare (spondiloza, discopatiile). Durerea foarte intensa este declansata fie de un efort deosebit,
fie în mod spontan, imobilizand pacientul.

La examenul obiectiv, de obicei foarte dificil de efectuat din cauza intensificarii durerilor,
se observa atitudini vicioase, cu limitarea miscarilor şi aspect de coloana vertebrala lombara
drepta. Muschii situati de oparte şi de cealalta a vertevrelor sunt contractati şi foarte durerosi la
palpare. Acesta simptomatologie poate dura 1-3 zile sau 1-2 saptamani dupa care dispare în
totalitate sau se cronicizeaza, realizand un lumbago cronic.

Durerile lombare se mai produc cand fisurile inelului fibros sunt destines mai lent de
nucleul pulpos.Acest proces da o stare durabila de durere,de o intesitate mai mica,care apare mai
ales la solicitarile modeste ale coloanei lombare.Cu anii insa,fragmentele de nucleu pulpos

24
strecurate în fisurile inelului fibros se usuca, se atrofiaza, discul isi reduce din inaltime şi, cu
pretul scaderii mobilitatii, coloana lombara nu mai e dureroasa.

Uzura colanei este principala sursa de durere lombare, totusi eforturile şi traumatismele
pot produce adesea, şi la tineri, asemenea dureri. Ridicarea unei greutati, un efort professional
sau casnic care atinge un anumit grad de intensitate pot rupe un disc sansatos, iar prin aceasta
rupture nucleul pulpos sa-şi paraseaca locul pe care se afla şi strecurat prin ruptura inelului fibros
sa proemine dincolo de marginea unui platou vertebral, comprimand o radacina nervoasa, în
aceste cazuri apare ceea ce se numeste lumbago acut de efort.

Examenul radiografic al coloanei lombare, foarte important pentru stabilirea


cauzei, evindetiaza fie aspecte normale, fie modificari cu caracter de discopatie lombara sau
spondiloza lombara, care genereaza cel mai frecvent crize de lumbago.

Tratament: Crizele de lumbago acut impun repaus la pat, intruncat la cea mai mica
miscare,durerea se accentueaza considerabil. Pozitia pe pat dur contribuie în mare masura la
diminuarea durerii,

Se recomanda,de asemenea:-

 aspirina 3- 4 tb/ zi
 algocalmin 2-3 tb/zi
 supozitoare 2-3 /zi
 fenilbutazona 3-4 drajeuri/zi, administrate timp de 7-10 zile pot avea efect favorabil în
multe cazuri, ca şi administrarea de paduden 3 drajeuri /zi sau indometacin 3 drajeuri

Clorazona 3-4 tb/zi cu caracter recontractant,trebuie de asemenea, sa figureze, pe lista

medicamentelor. În plus se recomanda frectii locale DIANA, unguent antireumatice şi


mentinerea caldurii locale,în cazurile în care durea persista, se impune internarea în spital pentru
alte procedure terapeutice.

O indicatie terapeutica utila o constituie tratamentul balnear intr-o statiune cu


profil reumatologic, pacientul trebuie sa evite efort fizic mare pana la cedarea completa a
durerilor; folosirea unui brau care sa stranga bine mijlocul este recomandata pentru
preintampinare a unei noicrize de lumbago.

25
VIII. DIAGNOSTIC POZITIV

a) Examen clinic
În sciatica exista o serie de semne caracteristice, legate în general fie de elongatica
nervului sau a radacinilor sale, fie de presiunea trunchiului nervos dureros.
Semnul Laseque este cel mai fidel şi mai pretios. Bolnavului, fiind culcat pe spate, cu
genunchii intinsi i se ridica calcaiul, astfel incat sa produca o flexie a membrului inferior pe
bazin. În raport în intensitatea fenomenelor inflamatoare radiculare, durerea apare la unghiuri
diferite, imediat dupa ridicarea calcaiului, în formele hiperalgice, sau la un unghi de 45°, facut de
coapsa pe bazin în formele moderate. Uneori în formele de sciatica severa, chiar şi ridicarea în
aceleasi conditii a membrului sanatos desteapta durerea de partea bolnava. Acest semn
este denumit "Laseque contralateral". Semnul coborarii piciorului apare daca bolnavul în
decubit dorsal, ridica ambele member inferioare cu genunchii intinsi, pana incepe durerea.

Semnul este pozitiv daca la coborarea membrului sanatos durerea în membrul bolnav se

intensifica.

Semnul Ulatkievici apare daca bolnavul, asezat în decubit ventral, executa o extensie
maxima a piciorului, ridicand coapsa flutand gamba.
Semnul Leri consta în provocarea durerii prin flexia capului pe trunchi.
Semnul Bonnet consta în producerea durerii prin aductia fortata a coapsei.
Punctele Valleix corespund zonelor unde diferite fascicule ale nervului sciatic
incruciseaza planuri dure, astfel incat presiunea acestora provoaca durere. Urmarite descendent
intalnim: punctual fesier la extremitatea superioara a incizurii sciatice; punctul
trohanterian, în santul ischio- trohanterian; punctul popliteu, în regiunea respectiva; punctul
peronier, la gatul peroneului; punctual maleolar peronier pe fata dorsala a maleolei respective .

Daca semnele mentionate pana acum permit un diagnostic clinic de sciatica, examenul
clinic mai poate fumiza o serie de indicii care sa faca posibila localizarea discului şi a radacinilor
atinse. Topografia durerii şi a tulburarilor de sensibilitate este foarte importanta.

Atitudinea coloanei vertebrale poate sa dea detalii importante în afara de limitarea


miscarilor de extensie şi flexie a coloanei caracteristice atat sciaticilor L4 - L5 cat şi celor L5 –

26
S1. La bolnavul asezat în picioare se poate constata scolioza antalgica. În sciaticile foarte
dureroase se constata o pozitie scoliotica în care concavitatea se afla de partea dureroasa.
Totodata se poate constata contractura unilaterala a muschilor lombari.

Scolioza antalgica caracteristica mai ales sciaticilor L4 - L5. Scolioza homolaterala sau
inflexia laterala directa se observa mai ales în sciaticile L5-S1.Mersul pe calcai este imposibil în
sciatica L4 - L5 ca şi miscarea de bataie a tactului cu piciorul pe podea.

Examenul reflexelor arata anumite deosebiri. Astfel reflexele achiliene sunt reduse sau

lipsesc în sciaticile L5 – S1 în timp ce reflexele rotuliene lipsesc în discopatiile L3 - L4. Avand


insa în vedere raritatea discopatiilor L3 - L4 abolirea reflexelor rotuliene impun cautarea cu grija
a unei sciatici simptomatice.

Atrofiile musculare ofera mai rar posibilitatea unei localizari a leziunii. Astfel atrofiile
musculare ale muschilor gluteali ai gambei şi ai degetului mare se intalnesc mai frecvent în
sciaticile L5 - S1.
b) Examen radiologic Examenul radiologic este examenul paraclinic cel mai
important.În mod obisnuit se efectueaza radiografii de fata si de profil ale coloanei lombare.
Acestea evidentiaza:
- rectitudinea coloanei lombare, cu stergerea lordozei fiziologice (pe cliseu de profil);
- scolioza antalgica;
- pensarea discului lezat L4 - L5 sau L5 – S1 (pot fi pensari lombare laterale sau posterioare) şi
torsiunea coloanei lombare. Exista sciatica cu examen radiologic normal (faza incipienta).
Mielografia cu substanta de contrast hidrosolubila precizeaza mai exact felul şi sediul herniei
discale.
c) Examen de laborator (de rutina)
Examenele efectuate în mod obisnuit sunt: hemoleucograma, V.S.H., electroforeza. Ele sunt
normale în cazul unui bolnav cu nevralgie determinata de un proces degenerativ al coloanei
lombare.
Studiul metabolismului fosfocalcic şi dozarea fosfatazei alcaline sunt utile ori de cate ori
constatam o rarefiere a tesutului osos (osteoporoza, osteomalacie); dozarea acidului uric,
introdermoreactia la tuberculina, testele serologice pentru Brucala, testele de depistare

27
a factorului reumatoid, electromiografia pot fi de asemenea utile. neameliorate de repaussi
uneori cu exacerbari nocturne ale durerilor. Oradiografie de bazin pune în evidenta o dubla
artrita sacroiliaca caracteristica din perioada de inceput a spondilitei.

28
IX. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
IX.1 Spondilita anchilozanta.
Acesta boala nu este cuprinsa în reumatismele degenerative, ci inflamatoare. Ea apare la

tineri în a treia decada a vietii, cu dureri lombare, la inceput intermitente, apoi permanente,

neameliorate de repaussi uneori cu exacerbari nocturne ale durerilor. Oradiografie de bazin pune
în evidenta o dubla artrita sacroiliaca caracteristica din perioada de inceput a spondilitei.

IX.2 Morbul lui Pott.

În aceasta boala este vorba de un proces de distrugere la inceput discala, de natura

tuberculoasa. Mai tarziu ataca ş i vertebrele, producand adevarate “carii” vertebrale şi turtiri de

vertebre. Apare mai ales la tineri dar poate fi gasita şi la adulti şi varstnici. Rigiditatea coloanei
este considerabila, febra are uneori un caracter neregulat. Diagnosticul poate fi
sugerat şi de antecedentele tuberculoase (pleurezie, t.b.c. pulmonar, t.b.c. ganglionar), morbul
liu Pott în esenta fiind o tuberculoza vertebrala.

IX.3 Decalcifierea coloanei.

În general este vorba de doua procese asemanatoare, totusi de natura diferita: osteoporoza
şi osteomalacia. Durerile sint general permanente şi exacerbate de efort, de o strangere a
coastelor, sau numai de miscarea din timpul tusei.

IX.4 Osteoporoza.

Este decalcifierea coloanei datorata lipsei de hormoni (foliculina sau testosteron), care au
un rol important de a reinnoi substratul chimic (proteic) pe care se fixeaza calciul în vertebre.
Aspectul bolnavilor este dominat de exagerarea curburilor ale coloanei, mai ales cifoza toracica
(spate boltit, incurbat). La examenul radiologicse vede transparenta crescuta în asamblul
coloanei. Intratamentul acestor bolnavi nu au ce cauta vitaminele, ci hormonii anabolizanti
(Naposin, Decadurabolin etc).

IX.5 Osteomalacia

29
Imbraca unele din trasaturile osteoporozei: este insa mai rara şi uneori se insoteste de
fracture ale unor parti ale bazinului (fracturi ischiopubiene), care se pun în evidenta pe
radiografii. În aceste cazuri este vorba de o lipsa de calciu în organism ca urmare a unui regim
prea sarac în calciu (lipsa de producte lactate), tulburari digestive inabsorbtia calciului sau
prin elimnarea lui exgerata. Tratamentul medicametos consta în administrarea de calciu şi

vitamina D. Corpii vertebrali împreună cu discurile intervertebrale realizează un sistem


precomprimat.

Datorită forţei explozive a nucleului pulpos, sistemul realizat de corpii vertebrali şi


discurise găseşte sub presiune continuă, chiar în stare de repaus. Un astfel de sistem se numeşte
în tehnica“precomprimat”.

Precomprimarea mareste substantial rezistenta şi elasticitatea sistemului. Datorita acestei

proprietati a nucleului pulpos, discurile intervertebrale maresc elasticitatea coloanei vertebrale şi

absorb socurile mecanice. Atunci cand hidrofilia (aviditatea de retinere a apei) nucleului pulpos

scade, se reduce forta expoziva şi se instaleaza degenerescenta discala. Presiunea din interiorul

nucleului pulpos creste în acelasi timp cu incarcarea. În stare normala, presiunea intranucleara

creste cu incarcarea coloanei, fiind superioara cu 30-50% sarcinii exercitate pe unitatea de


suprafata aplicata exterior. În cazul discului degenerat, presiunile din interiorul nucleului pulpos
scad considerabil.

Contractura muschilor toracelui şi abdomenului reduc cu mult solicitarea discurilor


intervertebrale. Coloana vertebrala poate fi considerata ca un pilon de sustinere a corpului situat
pe fata posterioara şi partial în interiorul camerei toracice şi abdominale.

30
X. COMPLICATII

Preferam sa adoptam termenul de hiperlordoza pentru ca în mod normal segmentul


lombra la coloanei are o curbura cu concavitatea posterioara. Spre deosebire de aceasta curbura
concave (lordoza) care sete normala, fiziologica, pot apare exagerari ale curburii lombare –
hiperlordoze.

Aceasta se intalneste şi la barbati, maiales la cei la care se dezvolta abdomenul ca semn


al obezitatii. Dar cel mai frecvent se observa la femei şi mai ales dupa menopauza. Exagerarea

lordozei lombare incepe intre 30 şi 50 de ani dar aspectele cele mai evidente se inregistreaza la

femei intre 55 şi 60 ani, durerea lombara aparind mai ales la acestea. Ea este resimtita cu
deosebire la oboseala, dupa o zi de lucru sau de stat intr-o pozitie aplecata (spalat, calcat). Uneori
insa durerile lombare devin aproape permanente dimineata la sculare, la intoarcerea corpului în
pat sau chiar inrepaus la o modificare de pozitie.

Aspectul clinic este caracteristic : o femeie obeza cu musculatura abdominal


disparuta sau foarte relaxata, nu rareori cu cicatricele unor operatii chirurgicale are un
abdomen proeminent care plonjeaza în fata şi în jos. Pentru a compensa aceasta sarcina intreaga
coloana se modifica : coloana toracala este impinsa inapoi, umerii sunt coborati, iar segmentul
lombar este foarte cambrat. Este evident ca intr-o asemenea pozitie raporturile intre vertebre se
modifica : corpii vertebrali au tendinta de a fi impinsi inainte, în tmp ce arcurile vertebrale şi
apofizele spinoase aflate în arcul mic al curburii fac ca discurile sa sufere (discartroza), iar
articulatiile arcurilor vertebrale (articulatiile vertebrale superioare) sa devina sediul unor artroze.

Spondilolisteza.
Termenul vine din limba greaca (spondil=vertebra şi listezis=alunecare). Aceasta
tulburare apare ca urmare sau mai bine spus ca o exagerare a procesului precedent descris. Sub
presiunea puternica la care sunt supuse mai ales vertebrele L4 şi L5, apofizele articulare se
inclina inainte avand ca urmare o launecare a corpului vertebrei. Daca tractiunile exercitate sunt
mari un arc vertebral se poate rupe dand o spondiloza (rupere de vertebra).

31
Osteoporoza de involutie.
La aspectele aratate se mai aduga în mod obisnuit şi o declacifiere a corpilor vertebrali

(osteoporoza). Osteoporoza apare ca rezultat al menopauzei, al tulburarilor de metabolism


şi endocrine, dar poate apare şi la femei mai tinere carora dintr-un motiv sau altrul li s-au scos
ovarele pe cale chirurgicala.

Un cumul de tulburari ale regiunii lombare au mai fost descrise sub numele de sindromul

trofotatic vertebral al femeilor, caracterizat prin exagerarea curburii lombare, artroze


interapofizare lombare şi alunecarea vetebrelor L4 şi L5. Este usor de inteles ca în asemenea
situatii durerae reprezinta un sindrom destul de intens şi rebel la tratamente.

Scolioza.
Aceasta deviere a coloanei are loc intr-un plan paralel cu cel al umerilor sau fruntii
denumit şi lan frontal. Curburile patoligice ale coloanei vertebrale sunt laterale la dreapta sau la
stanga. Ce cele mai multe ori vorba de “atitudini” scoliotice, de devieri moderate ale coloanei şi
nu de devieri considerabile care se traducprin adevarate gibozitatii.

De obicei, durerea sau atitudinea scoliotica a coloanei se produce în copilarie sau la

pubertate. Durerile apar insa mult mai tarziu (dupa 30 de ani) mai ales dupa o sarcina, un
accident sau un efort prelungit. Durerae are de cele ami multe ori caracterul de lombalgie de
efort.

Filmele radiografice arata în asemenea cazuri ca în partea aoncava a curburilor se gasesc

mari osteofite, discartroze şi artroze posterioare.

32
XI. EVOLUTIE

Folosind mijloacele terapeutice actuale în cea mai mare parte din cazuri disparitia
durerilor apare intre 2 saptamani şi o luna. De obicei dupa aceasta perioada persista parestezii
care pot sa dureze 3-4 luni. Intensitatea durerilor ş i a contracturilor musculare este legata în mod
obisnuit de formele cu evolutie mai prelungita. Aceeasi mentiune se poate face pentru sciaticile
care apar la indivizii mai tineri.

Unele forme dure si dureroase se dovedesc rebele la tratament sau numai în mod trecator
sensibile. Dintre aceste cazuri se remarca formele de sciatica cu nevrita sau sciatica paralizanta.

XII. TRATAMENTUL

1.Tratamentul profilactic
Masurile profilactice urmaresc intarirea aparatului musculo-ligamentar, calirea

organismului, marirea rezistentei la eforturi şi evitarea factorilor patogeni.

Conditiile de munca sunt deosebit de importante astfel incat trebuie evitate


traumatismele, eforturile exagerate, solicitarea fara rost a coloanei lombare (ridicarea de jos a
unor obiecte grele, cu genuchii intinsi), expunerea indelungata la frig etc.

În cazurile în care unii bolnavi de sciatica, prin natura profesiunii lor, articulatia lombo-

sacrata este mult solicitata, se recomanda schimbarea profesiunii.

Lombostatul este de un real folos, mai ales la bolnavii care au devieri ale coloanei
lombare, ca urmare a dezvoltarii adipoase şi a slabirii chingii musculare abdominale.

Tratamentul curativ
a)Tratamentul igieno-dietetic
Acesta se compune dintr-un regim alimentar cu proteine de calitatea I (carne, branza, oua,
lapte).Va avea minimum 3 mese pe zi, dar aici se va avea grija la repartizarea meselor în funcţie
de tratamentul balnear.
Se va evita o alimentatie hipercalorica (glucide în exces) exista risc de supraponderalitate

33
tinand seama de faptul ca un pacient, în mod brusc, este obligat sa pastreze repaus la pat.

În acest regim va intra şi o alimentatie desodata din cauza antiinflamatoarelor de tip


cortizon şi indometacin, care retin ionii de sodiu şi implicit apa.

Cum de regula boala respectiva se asociaza cu anemia, se recomanda un


tratament antianemic. Tot aici se mai poate recomanda un tratament de tonifiere generala cu
polivitamine de tipul:

- Vitamina B (tractul nervos);


- Vitamina E (refacerea musculara);
- Vitamina C.
b) Corectia starii psihice
Este foarte important sa-l convingem pe pacient sa nu se dea în laturi de la nici un
tratament. Daca ii va face rau tratamentul respectiv acesta se intrerupe imediat dar trebuie
incercat orice pentru binele sau. Bolnavul trebuie sa inteleaga ca boala de care sufera se poate
vindeca, moralul ridicat al acestuia avand un rol hotarator în tratamentul recuperator.

Este necesara perseverenta deosebita şi incredere în grupa de recuperare.


c) Tratamentul medicamentos
Se recomanda medicamente analgezice (pentru cuparea durerii) şi antiinflamatorii:
- aspirina;
- indometacin;
- fenilbutazona;
- ibuprofen;
- infiltratii paravertebrale, epidurale sau peridurale cu hidrocortizon şi xilina;
în formele hiperalgice folosim cure scurte (7-10 zile) de prednison (grija la alimentatia desodata).
Se mai recomanda:
- medicamente decontracturante;
- clorzoxazon 750 mg/zi;
- mydocalm 750 mg/zi;
- diazepam 10 - 15 mg/zi.

34
Sunt utile în prima parte a episodului dureros cand contractura musculara antalgica
mentine pozitia vicioasa.
d) Tratamentul ortopedic
Repaus pe un plan dur (pat tare) timp de 15 - 20 de zile, tractiuni şi manipulari vertebrale,
lombostat.
e) Tratamentul chirurgical
Nu constituie un tratament de rutina al sciaticii prin heraie de disc, el este rezervat numai
unor forme clinice particulare;
- sciatica paralizanta (în acest caz interventia chirurgicala pentru a fi eficace, trebuie
realizata de urgenta);
- sciatica prelungita şi sciatica hiperalgica ce nu raspund la un tratament medical corect şi
perseverent.
Tratamentul sciaticii nediscale este constituit din tratamentul afectiunii cauzale: Morbul
Pott, boala Hodkin, neoplasm de prostata.
f) Terapia fizicala de recuperare:
- hidroterapia:
- termoterapia;
- electroterapia.
Procedurile termice actioneaza printr-o vasodilatatie a capilarelor, o marire a circulatiei

nervoase şi cresterea metabolismului celular. Este procedeul cel mai des intrebuintat: în sedarea

duretilor nevralgice şi e bine suportat în mai toate formele de nevralgii. În procesele


acute inflamatoare, în starile congestive caldura agraveaza durerea şi este contraindicata. Ca şi
acolo unde starea vaselor impiedica irigarea tesuturilor. Procedurile termice trebuie apiicate cu
grija acolo unde nevralgiile se insotesc cu tulburari de sensibilitate., ca sa nu provoace arsuri, ca
şi acolo unde exista leziuni de nervi sau tegument.

35
HIDROTERAPIA
1. Baia la temperatura de indiferenta
Temperatura apei este de 34 - 35°, bolnavul este invitat în baie; durata este de la 10- 15
minute.
Mod de actiune:
- presiunea hidrostatica;
-usor factor termic.
Baia la temperatura de indiferenta are o actiune calmanta.
2. Baia calda simpla
Se executa intr-o cada obisnuita cu apa la 36 - 37°C şi cu durata de 15 - 30 minute.
Mod de actiune:
- factorul termic;
- presiunea hidroterapica a apei. Are o actiune sedativa generala.

36
3. Baia kinetorepica

Este o baie calda, se efectueaza intr-o cada mai mare, care se umple 3/4 cu
apa la temperatura 35 - 37 - 38°C.

Bolnavul este asezat în baie şi lasat 5 minute linistit dupa care tehnicianul executa sub
apa miscari în articulatiile bolnavului timp de 5 minute. Pacientul este lasat în repaus, dupa care
este invitat sa execute singur miscarile imprimate de tehnician.

Durata baii: 20 -- 30 minute.

Mod de actiune:

- factorul termic;

- factorul mecanic.

Mobilizarea în apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii musculaturii, care se
produce sub influenta apei calde şi pierderii greutatii corpului conform legii lui Arhimede.

4. Baia cu masaj

Este o baie calda cu apa la temperatura de 36 - 39°C. Se executa rnasajul asupra regiunii
lombo-sacro-fesiere şi masajul membrului inferior.

Durata bai depinde de durata masajului efectuat.

Mod de actiune:

- factorul terrnic;

- factorul mecanic.

5. Baile ascendente fierbinti complete

Se umple cada cu apa la temperatura de 35°C. Bolnavul este asezat în cada în asa fel incat
sa i se acopere urnerii. Se creste temperatura apei din minut în minut, prin adaugare de apa
fierbinte.

Temperatura apei poate ajunge la 41 - 43°C, iar a bolnavului la 39°C.

37
Durata baii este 1 - 5 ore.

Mod de actiune: baia hiperterma provoaca o vasodilatatie tegumentara importanta, care


duce la supraincalzirea organismului.

6. Baia cu iod

Se face cu apa la temperatura 35 - 37°C şi are durata de 10 - 20 minute. Se foloseste


iodura de potasiu sau sarea de Bazna, de la 250 g (baie partiala) pana la 1 kg (baie generala),
amestecata în parti egale cu sarea de bucatarie.

Mod de actiune:

Iodul micsoreaza vascozitatea sangelui provocand vasodilalatie şi scazand


tensiunea arteriala, mareste puterea de aparare a organismului, determina reactii locale la nivelul
tesuturilor şi organelor, contribuind la reducerea fenomenelor inflamatorii.

7. Baile de mait, tarate de grau şi amidon

Maitul, taratele de grau şi amidonul sunt rele conducatoare de caldura, asa incat, datorita

slabei termoconductibilitati mentin temperatura apei un timp mai indelungat şi au o


actiume emolienta asupra pielii.

8. Baia cu spuma are acelasi efect.

9. Baile de flori de fan, de musetel şi de menta

Aceste bai au actiune sedativa. Actiunea baii de mustar este revulsivanta, cu efect
excitant asupra tegumentului.

10. Dusul scotian

Bolnavul este asezat în fata dusului, la distanta de 2 - 4 m, iar presiunea coloanei de apa e
de 1,5 - 2 atm, temperatura apei 18 - 20°C şi 38 - 40°C.

Se aplica pe regiunea prescrisa, la inceput coloana de apa calda 10 - 15 secunde, cea rece
5 - 10 secunde, alternativ de 2-4 ori.

Dusul scotian este o procedura puternica, are actiune excitanta asupra sistemului nervos,

38
tonifica şi sistemul neuromuscular, actioneaza foarte intens circulatia.

11. Dusul cu aburi

Reprezinta proiectarea vaporilor supraincalziti asupra regiunii prescrise. Dureaza 3 - 6

rninute. Se poate asocia cu masajul sau poate preceda o baie generala. La sfarsit se aplica o

procedura de racire cum ar fi spalarea sau dus cu apa la temperatura de 18 - 20°C.

Mod de actiune: actiune puternica asupra circulatiei insotita de hiperemie activa.

12. Dusul cu aer cald

Proiectarea aerului cald fumizat de generatoare pe regiunea indicata. Se poare asocia cu

masajul.

13. Dusul masaj

Reprezinta aplicarea mai multor dusuri rozeta cu apa la temperatura de 36 - 40°C asociat
cu masaj. Este o procedura partiala. Durata masajului este de 8 - 15 minute.

Dusul masaj produce o hiperemie importanta cu un insemnat efect rezorbtiv şi de tonifiere

prin actiunea combinata a masajului cu factorul termic.

14 Dusul subacval

Consta în aplicarea sub apa a unui dus sul de mare presiune şi cu o temperatura a apei
mai ridicata ca cea din cada cu 1 - 2°C. Distanta dintre dusul sul şi regiunea de aplicat este de 5 -
10 cm. Durata procedurii este de 5 - 10 minute. Efectul este asemanator cu efectul dusului rnasaj,
dar mai intens.

15. Impachetarea umeda inferioara

Este impachetarea de la ombilic în jos, cu bratele şi truchiul acoperite cu un cearceaf


umed. În cazul în care dorim sa obtinem o incalzire mai rapida şi mai importanta, impachetarea
poate fi asociata cu aplicatii cu sticle de apa calda, asezate intre cele 2 portiuni a!e paturii, de o
parte şi de alta a coapselor.

Actiunea impachetarii umede are loc în trei faze:

39
- faza initiala de excitare;

- faza de calmare;

- faza hipertermica.

Impachetarea umeda de durata medie 40 - 50 minute are efect calmant.

40
TERMOTERAPIA

16. Impachetarea cu parafina

Consta în aplicarea pe zona interesata a unei cantitati de parafina la o temperatura mai

ridicata. Pentru picioare se utilizeaza pensularea cu parafina şi baile de parafina lichida, în care

plutesc bucati de parafina uscata. Se scoate piciorul asteptandu-se solidificarea parafinei.


Manevra se repeta de 2 - 3 ori.

Actiunea impachetarilor cu parafina

Parafina provoaca o supraincalzire profunda şi uniforma a tesuturilor, pielea se incalzeste


la 38 - 40°C provocand o transpiratie locala abundenta. La desfacerea parafinei se
evidentiaza hiperemia produsa. Dupa irnpachetare se aplica o procedura de racire.

17. Impachetarea namol

Consta în aplicarea namolului la o temperatura de 38 - 40°C pe o anumita regiune. Durata

unei sedinte este de 20 -- 40 minute.

Actiunea: namolul are mai multe efecte:

- efect mecanic, producand excitatia pielii datorita micilor particule componente;

- efect fizic, temperatura corpului creste cu 2 - 3°C;

- efect chimic prin rezorbtia unor substante biologic active prin piele din namol.

Namolul activeaza producerea de histamina în piele. În impachetarea cu namol apare o

transpiratie abundenta, cu eliminari crescute de acid uric (produs de deseu al metabolismului

proteic).

ln timpul impachetarii cu namol sunt mobilizate depozitele sangvine,


producandu-se intensificarea circulatiei în anumite teritorii.

41
18. Baile de abur complete

Se executa intr-o camera supraincalzita de vapori, la temperatura de 40°C. Se mai pot

practica în dulapuri speciale orizontale sau verticale.

Se pleaca de la o temperatura initiala de 38 - 42°C şi se urca treptat la 50 ~ 55°C. În


timpul procedurii se pune o compresa rece pe cap, ceafa sau inima. Baia se termina cu o
procedura de racire.

19.Baile de aer cald

Folosesc caldura uscata,cu temperature intre 60-120 grade,care provine de la radiatoare


supraincalzite in atmosfera inchisa. Sunt mai usor suportate decat cele cu abur cald.Transpiratia
se instaleaza mai incet,dar cantitatea e mai abundenta decat la baile cu abur.

20.Baile de lumina

Cele complete se realizeaza in dulapuri de lemn cu becuri,iar cele partiale cu dispozitive


adaptate. Durata bailor este de 5 - 20 minute şi dupa terminarea lor se face o procedura de racire.

Caldura radianta produsa de baile de lumina e mai penetranta decat cea de abur sau aer cald,

iar transpiratia incepe mai devreme.

Baile de lumina scad tensiunea arteriala prin vasodilatatia produsa treptat.

21. Baile de soare şi nisip

Ele utilizeaza spectrul solar complet. Expunerea la soare se face cu precautie, 2-3 minute

pentru fiecare parte a corpului, cantitatea se creste treptat în zilele urmatoare. Dupa baile de
soare se indica o procedura rece.

22. Cataplasmele

Constau în aplicarea în scop terapeutic a diverselor substante, la temperaturi variate asura

diferitelor regiuni ale corpului.

Ele actioneaza prin factorul termic. Cataplasmele calde se folosesc pentru efectul lor

42
hiperemiant şi rezorbiv, precum şi pentru actiunea antispastica şi antialgica. La cataplasmele cu

plante medicinale se mai adauga şi efectul chimic.

ELECTROTERAPIA

23. Curentul galvanic

Galvanizarea este un mijloc clasic şi fidel de sedare a durerilor nevralgice. Se indica

galvanizari longitudinale descendente ale membrului inferior, cu electrodul pozitiv lombar


şi negativ plantar, sau galvanizari ascendente pe membrul inferior contralateral de 10 -15 A,

1O – 15 minute. Electrodul pozitiv are o actiune sedativa locala, ca şi curentii descendenti şi


curenti ascendenti aplicati contralateral duc la o crestere a pragului de sensibilitate.

Galvanizarea poate sa utilizeze concomitent şi introducerea de ioni cu actiune antalgica

(ionoforeza transversala cu novocaina, aconidina sau revulsiv cu histamina).

24. Curentul diadinamic

43
Curentii diadinamici se prescriu în aplicatii transversale sau longitudinale: o perioada
lunga, de 4 minute (are efect sedativ), difazat fix 4 minute ambele, 1 data pe zi. Se
recomanda sedinte.

25. Curentul faradic


Se indica faradizarea cu periuta sau cu ruloul, plimbate pe regiunea dureroasa pudrata cu
talc, legate de electrodul negativ, curentul fiind tetanizat.
Aceste proceduri sunt bine receptate şi tolerate de pacienti pentru starea de bine pe care o
degaja şi modul în care, corectand dezechilibrul, se imbunatateste functionalitatea.

44
MASAJUL
Descrierea anatomica a regiunii lombo-sacro-fesiere

Este formata din:

 coloana vertebrala lombara, care are cinci vertebre


 coloana vertebrala sacrala, formata tot din cinci vertebre
 regiunea coccigiana formata din 4-5 vertebre rudimentare formand osul coccis.

Osul sacru se articuleaza cu osul coxal format din ilion, ischion şi pubis, formand bazinul.

Muschii care acopera aceasta regiune sunt: masa comuna spinala din care deriva marii

dorsali, psoasul iliac, patratul lombar, muschii fesieri (micul, marele şi mijlociul fesier).

Inervatia: nervii sacrali, nervii rusinosi, nervul sciatic.

Sciaticul este cel mai lung şi cel mai mare nerv din organism. El porneste din plexul
sacrat şi este format din a 5 - a radacina lombara şi din radacinile sacrate 1, 2, 3. Acestea se
unesc în bazin, ies prin gaura sciatica şi patrund pe fata posterioara a coapsei, impartindu-se în
regiunea poplitee în sciaticii poplitei (externi şi interni).

Nervii centurii pelviene sunt: nervul gemen inferior, nervul pisiform, nervul fesier
superior şi inferior.

Aceasta regiune este irigata de ramura lombara a aortei abdominale, vena cava inferioara,

vena iliaca comuna, vena iliaca lombara, vena sacrala laterala.

Tehnica masajului

Masajul incepe cu netezirea cu palmele intinse, pornind de la partea inferioara a feselor


pe muschii paravertebrali, lombari şi sacrali pana la regiunea dorsala. A doua directie a acestei
neteziri este: pe muschii fesieri, muschii dintati facand terminatia D12.

Urmatoarele forme ale netezirii sunt:

 netezirea pe coloana cu 2 degete departate de la coccis la T12;

45
 netezirea cu policele pe traiectul coccis - santul superior al muschilor fesieri – creasta
iliaca

 netezirea pieptene pe muschii fesieri;

 netezirea specifica zonei lombare este netezirea romb, care se executa pornind de la
coccis -santul superior al fesierilor pana la creasta iliaca, ajungem la coastele false mulandu-le cu
palma şi tragand catre coloana vertebrala, iar la T12 rasucim mainile la 170° muland iar coastele
false iar de la creasta iliaca tragem palma pe santul superior al muschilor fesieri pana la coccis.

Prin efectul ei sedativ netezirea pregateste organismul pentru manevrele urmatoare ea


fiind de asemenea o manevra de intercalare.

Cea de a doua manevra este framantarea. Framantarea cu o mana, se executa pe 2 - 3

straturi, mai intai pe partea opusa, incepand de la partea inferioara a muschilor fesieri -
pe paravertebrali pana la regiunea dorsala. Framantarea cu 2 maini şi contratimpul se executa pe

aceleasi directii.

Geluirea se face cu doua degete departate pe coloana, pornind de la coccis pana la T12.
Alta directie a geluirii: cu doua degete apropiate pornind de la coccis - santul superior al
muschilor fesieri pana la creasta iliaca.

Frictiunea este cea mai importanta manevra a regiunii şi se face pe coloana cu 2 degete

departate pe directia coccis - T12, avand grija sa insistam la gaurile sacrale unde-şi are originea

nervul sciatic. Alta forma a frictiunii se executa cu 2 degete apropiate pornind de la coccis pe
santul superior al muschilor fesieri pana la creasta iliaca. Deoarece muschii fesieri sunt foarte
dezvoltati în aceasta regiune se executa frictiuni cu pumnul.

Tapotamentul nu se executa în nevralgia sciatica. Vibratia se executa pe toata suprafata

musculara pornind de la partea inferioara a muschilor fesieri, pe paravertebrali pana la regiunea

dorsala.

Masajul se termina cu netezirea cu toate formele ei.

46
Descrierea anatomica a coapsei

În regiunea coapsei avem doar osul femur. Muschii care acopera aceasta regiune sunt:

- muschii flexori (flecteaza coapsa pe bazin): muschiul cvadriceps, muschiul croitor,


muschiul pectineu în partea proximala sub triunghiul lui Scarpa;

- muschii coapsei posterioare (extensori): dreptul intern, extern, semitendinosul,


semimembranosul, obturatorul intern şi extern;

- muschii adductori: muschii graselis, muschii rusinosi;

- muschii abductori: tensorul fascia lata.

Cel mai important nerv este nervul femurocutanat.

Principalele vase de sange:

- vena safena;

- artera femurala.

Tehnica masajului în aceasta regiune

Vom incepe masajul cu partea posterioara a coapsei. Executam netezirea cu ambele


palme pornind de la spatiul popliteu şi urcand pana la partea superioara a feselor facand
terminatia catre creasta iliaca şi osul sacru. Netezirea pieptene se face pe muschii fesieri şi pe
muschii coapsei posterioare mai ales cand musculatura este flasca.

Framantarea se face în 2 - 3 straturi pe toata masa musculara a coapsei posterioare şi pe

muschiul fascia lata asezat lateral. Framantarea se face cu o mana, cu 2 maini şi contratimpul se

executa pe aceeasi directie şi anume: pornim de la spatiul popliteu şi iircam pana la partea

superioara a muschilor fesieri.

Geluirea se face pe santurile intramusculare ale muschilor posteriori cat şi pe lateral.

Daca musculatura este flasca se poate executa şi ciupitul.

Frictiunea se face pe santurile intramusculare cu deget peste deget şi pe plica fesiera dupa

47
ce, în prealabil, facem netezirea cu partea cubitala a degetelor.

Tapotamentul se face cu toate formele (caus, pumn, partea cubitala a degetelor) pe toata

masa musculara.

Executam vibratia cu palma intreaga pe toata suprafata musculara.

Incheiem masajul cu toate formele netezirii.

Urmeaza masajul coapsei posterioare şi masajul muschilor adductori.

Efluerajul se efectueaza cu fata palmara a mainii pomind de la articulatia genunchiului şi

finalizandu-1 la creasta iliaca şi plica inghinala.

Netezirea pieptene se executa pe muschiul cvadriceps şi pe tensorul fascia lata.

Framantarea se executa cu o mana, doua şi contratimp, muschii interesati fiind cu ai fetei

anterioare ai coapsei, abductorii (pe fata extern) şi adductorii (pe fata interna). Manevra se
executa în 3 - 4 straturi funcţie de suprafata interesata.

Geluirea se executa pe santurile intramusculare ale cvadricepsului şi croitoralui cat şi pe

abductori şi adductori.

Frictiunea intereseaza aceleasi directii ca şi geluirea diferenta fiind ca frictiunea se


executa deget peste deget.

Tapotamentul il efectuam pe toata suprafata musculara sub cele trei forme ale sale.

Pentru relaxare musculara se efectueaza cu fata palmara usoare vibratii.

În final aplicam neteziri, la inceput mai energic avand grija sa scadem ritmul treptat.

48
Efectele masajului

Efecte locale

1. Actiune sedativa asupra:

- durerilor de tip nevralgic

- durerilor musculare şi articulare.

Actiunea sedativa se obtine prin manevre usoare, lente care stimuleaza repetat extraceptorii şi

proprioceptorii existenti.

2. Actiunea hiperemianta locala se manifesta prin incalzirea şi inrosirea tegumentului


asupra caruia se exercita masajul aceasta actiime se exercita prin manevre mai energice care
comprima alternative vasele sangvine.

3. Indepartarea lichidelor de staza cu accelerarea proceselor de resorbtie în zona masata.


Masajul permite inlaturarea lichidelor de staza. Acest efect este benefic la persoane cu
insuficienta venoasa periferica şi apare dupa manevre profunde care conduc lichidul de staza de
la periferie spre centru.

Efecte generale

Cresterea metabolismului bazal stimuleaza functiile aparatului respirator şi circulator,

influenteaza favorabil starea generala a organismului, imbunatateste somnul, indeparteaza


oboseala musculara.

Toate aceste efecte generale se explica prin actiunea masajului asupra pielii care este un

organ bine vascularizat şi mai ales bogat inervat.

Efectele fiziologice

Cea mai importanta actiune fiziologica a masajului este reprezentata de mecanismul


reflex asupra organelor interne. Aceasta se explica prin stimulii care pleaca prin
exteroceptori şi proprioceptori, care simt de diferite intensitati pe cale aferenta catre SNC, iar de
acolo pe cale

49
aferenta, ajung la organele interne în suferinta. Toate actiunile care se petrec la exteriorul
corpului ajung şi la distanta (la organele interae). Fiecare organ se manifesta prin senzatii
dureroase pe tegument, deci fiecarui organ ii corespunde la exterior o zona cutanata reflexogena
sau metamerica, care trebuie cunoscuta de maseur pentru a sti sa actioneze cu manevre specifice
pentru organele interne.

Un alt mecanism al masajului este actiunea mecanica produsa de manevrele mai dure ca

framantarea: contratimpul, mangaluirea, rulatul, ciupitul, tapotamentul care se face transversal pe

fibrele musculare ceea ce duce la tonifierea musculaturii, imbunatatirea functiei şi fortei


musculare care participa la miscarea intr-o articulatie.

Prin aceasta actiune mecanica, lichidele interstitiale în exces din muschi, se resorb în
sange pentru a fi eliminate de organele excretoare; imbunatateste activitatea circulatiei sangelui
care duce la mutatia elementelor anatomice din intreg organismul şi odata cu aceasta reducerea
activitatii inimii.

50
KINETOTERAPIA

O forma speciala a kinetoterapiei este hidrokinetoterapia care se executa în bazine


speciale.

Aceasta metoda se bazeaza pe efectele apei calde:

 sedarea durerilor,
 relaxarea musculara,
 crestereacompliantei tesuturilor moi,
 cresterea distensibilitatii acestora.

Durata unei sedinte de hidrokinetoterapie este foarte variabila de la 10 - 15 minute pana


la o ora. Exercitiile fizice executate în cadrul acestei metode au la baza aceleasi tehnici ca şi cele

executate în aer, tinand insa seama de principiile şi avantajele oferite de mediul acvatic.

Inainte de sedinta de kinetoterapie se recomanda "incalzirea musculara" prin


diverse proceduri de termoterapie, iar dupa sedinta aplicam masaj sau dus - masaj.

Pentru asuplizarea trunchiului inferior prin exercitii de remobilizare a coloanei vertebrale

lombare, basculari ale bazinului, intinderea musculaturii paravertebrale ale muschiului psoas -
iliac, cel mai frecvent se utilizeaza programul Williams.

Prima faza:

 decubit dorsal, flexia - extensia genunchilor;


 decubit dorsal, se trage cu mainile un genunchi la piept pana se atinge genunchiul cu

fruntea, apoi celalalt genunchi;

 ca şi în exercitiul anterior, dar simultan cu ambii genunchi;


 decubit dorsal cu mainile sub cap; se trage un genunchi cat mai mult spre piept, apoi

celalalt, apoi ambii concomitent;

 decubit dorsal cu bratele ridicate la verticala, pe langa cap, genunchii flectati la 90°,

51
talpile pe pat. Din aceasta pozitie se impinge lomba spre pat, se contracta abdominalii şi se

basculeaza sacrul spre inainte. Se revine apoi se repeta de mai multe ori în sezand pe scaun, cu

genunchii mult departati, se flexeaza trunchiul anterior, astfel ca mainile sa atinga solul sub
scaun. Se mentine aceasta pozitie timp de 4 - 5 secunde, se revine şi se repeta de mai multe ori.

Fiecare exercitiu se repeta de 5 ori pe sedinta şi se fac 2-3 sedinte zilnic.

Faza a doua:

 decubit dorsal cu genunchii flexati, talpile pe pat, se apleaca ambii genunchi (lipiti) spre
dreapta şi spre stanga, pana ating suprafata patului;
 decubit dorsal, se ridica alternativ calcaiul şi se aseaza pe genunchiul opus şi din aceasta
pozitie

se abduce coapsa pana atinge suprafata patului;

 decubit dorsal, se ridica alternativ fiecare membru inferior cu genunchiul extins;


 din ortostatism, genoflexiuni cu mainile sprijinite pe spatarul unui scaun, spatele se
mentine

perfect drept, calcaiele lipite pe sol;

 pozitia de "cavaler servant", corpul aplecat spre inainte şi sprijin cu mainile pe sol; se
intinde

genunchiul de sprijin executand şi o balansare care intinde muschiul psoas - iliac.

Tot în acest program se asociaza şi o serie de exercitii din pozitia atarnat , cu spatele la
spalier, mainile deasupra capului, prinde cu ambele maini bara şi se executa:

a. ridicarea genunchilor la piept;

b. rotarea truchiului stanga/dreapta cu genunchii flexati;

c. bascularea stanga/dreapta a membrelor inferioare intinse (ca un pendul);

d. semisuspendare (soldurile ş i genunchii flexati la 90°, sprijin şi pe picioare) se fac


basculari

52
inainte şi inapoi şi în lateral ale bazinului;

e. cu fata la spalier, mainile prind bara şi se executa:

- redresarea bazinului;

- pendularea bazinului.

f. cu picioarele pe bara se executa cifozari repetate ale coloanei vertebrale lombare.

Scopul tonificarii musculaturii abdominale şi a celei extensoare lombara este


ca, în ortostatism, trunchiul inferior sa realizeze o pozitie neutra a pelvisului şi sa creeze o
presiune abdominala care sa fie capabila sa preia o parte din presiunea la care sunt supuse
discurile intervertebrale lombare inferioare. Obtinerea unei pozitii neutre, delordozante, tine de
intinderea musculaturii extensoare lombare) paravertebrale şi psoas - iliacul), dar şi tonificarea
abdominalilor (care trag în sus pubele) şi a fesierilor mari (care trag în jos fata posterioara a
bazinului).

Exercitiul 1.

Din decubit dorsal cu genunchii flexati la 90°, talpile pe pat. Se incearca

impingerea cu forta a genunchilor în sus în timp ce kinetoterapeutul se opune miscarii, tot timpul

lomba ramanand în contact cu patul. Este exercitiul care determina cea mai buna contractie a

musculaturii lombare şi abdominale.

Exercitiul 2.

Aceeasi pozitie de plecare, ridica capul, umerii şi trunchiul, bratele intinse

anterior, pana cand palmele ajung deasupra genunchilor. Se revine şi se repeta. Tonifica selectiv

muschii abdominali.

Exercitiul 3.

Din pozitie de cvadrupedie pentru corectarea lordozei lombare, se suge puternic peretele
abdominal şi se mentine 5 secunde. Se relaxeaza şi se repeta. Tonifica selectiv transferul

abdominal.

53
Exercitiul 4.

Se desfasoara în patru timpi, din decubit dorsal cu genunchii flectati la 90° şi

talpile pe pat:

- se duce lomba în jos, presand planul patului. Asistentul controleaza plasand o mana
sub lomba bolnavului;

- se basculeaza sacrul şi coccisul în sus, lomba ramanand insa presata pe pat; se


contracta izometric fesierii mari;

- se ridica capul-trunchiul cu bratele intinse spre coapse;


- în maini un cordon elastic dur de care se trage inspre lateral (mainile cu palmele în sus).
Exercitiul 5.

Decubit dorsal, genunchii flectati la 90°, lipiti unul de altul, bolnavul incearca

sa-i duca lateral spre planul patului. La excursia maxima a miscarii se opune rezistenta din partea

terapeutului, realizandu-se astfel izometria.

Exercitiul 6.

Aceeasi pozitie de plecare, bolnavul isi trage cu forta genunchii la piept, iar

kinetoterapeutul se opune.

Exercitiul 7.

Decubit dorsal cu membrele inferioare intinse (se mentine activ pozitia


delordozanta). Terapeutul incearca sa ridice ambele membre inferioare, dar bolnavul se opune.

Exercitiul 8.

Decubit lateral cu coapsele usor flectate. Terapeutul cu o mana impinge inainte

pelvisul şi cu cealalta trage inapoi umarul. Bolnavul se opune acestor forte. Imediat, fara pauza,

terapeutul inverseaza prizele (umar posterior şi pelvis anterior) şi pacientul se relaxeaza.

54
Exercitiul 9.

Executarea "podului" din decubit dorsal cu genunchii flectati, sprijin pe umeri-

spate şi picioare, se ridica bazinul şi lomba (fara sa se lordozeze coloana), kinetoterapeutul se


opune apasand pe crestele iliace. Astfel se tonifica musculatura extensoare lombara.

Exercitiul 10.

Din pozitia "pod", bolnavul incearca o rotare a bazinului la care terapeutul

opune rezistenta spre sfarsitul cursei miscarii. Se alterneaza stanga/dreapta.

Exercitiul 11.

Din aceeasi pozitie se face translatarea laterala a bazinului la care, spre

sfarsitul cursei miscarii terapeutul opune rezistenta.

Exercitiul 12.

Din ortostatism, langa o masa, pacientul se sprijina usor de ea şi face o usoara

flexie din solduri mentinand coloana lombara delordozanta; kinetoterapeutul cu o mana pe


scapula şi cu cealalta anterior, pe creasta iliaca opusa, impinge, respectiv trage indarat. Bolnavul
se opune acestor forte. Se schimba apoi pozitia mainilor.

55
GIMNASTICA MEDICALA

Cele mai importante exercitii în gimnastica medicala sunt exercitiile izometrice.

Alte exercitii indicate în nevralgia sciatica sunt exercitiile executate la:

- covorul rulant;

- bicicleta ergometrica;

- spalier.

56
TERAPIA OCUPATIONALA (ERGOTERAPIA)

Este o metoda de reeducare activa care completeaza kinetoterapia folosind diverse


activitati adaptate la tipul de deficiente motorii ale individului cu scop recreativ şi terapeutic,
ajutand bolnavul sa folosesca mai bine muschii ramasi indemni şi recuperand funcţia celor
afectati de boala, contribuind astfel la readaptarea functionala la gesturile vietii curente.

Prin aceasta terapie se evita pasivitatea în care se fixeaza bolnavul spitalizat pe perioade
mai lungi, trezindu-i interesul pentru diverse miscari utile şi contribuind astfel la readaptarea
functionala la efort.

Principalele efecte pe care le urmarim prin aplicarea terapiei ocupationale sunt:

- mobilizarea unor articulatii şi cresterea amplitudinii lor;

- dezvoltarea fortei musculare

- restabilirea echilibrului psihic.

Bolnavul poate executa unele exercitii cum ar fi:

- urcatul şi coboratul scarilor;

- masina de cusut;

- roata olarului;

- saritul cu coarda;

- mersul pe plan inclinat;

- mersul pe teren accidentat.

Se mai pot include şi unele activitati sportive:

- unele jocuri cu mingea;

- patinajul;

- hochei.

Rezultatele depind de gradul de stabilizare a evolutiei bolii şi de incadrarea rationala a

57
ergoterapiei în complexele de recuperare şi readaptare functionala.

CURA BALNEARA
În perioada de remisiune completa, dupa trecerea completa sau aproape
completa a nevralgiei, bolnavul poate beneficia de tratament balneo-fizical în statiuni profilate
pe tratamentul afectiunilor aparatului locomotor (Felix, Eforie Nord, Mangalia, Techirghiol etc.),
unde asocierea factorilor naturali (apa minerala, namol terapeutic, climatul) este
benefica şi, impreuna cu programele de kinetoterapie adecvate, vor asigura prevenirea
recidivelor.

Se indica namolo-terapie sub forma de impachetari fierbinti pe lombe şi membrul inferior

(la 40 - 42°C, timp de 20 minute), baile acvatoterme sarate sau sulfuroase calde, în alternativa o
zi baie, o zi namol.

Se indica vertebroterapie, mai ales elongatii sub apa.

58
Statiunile balneare cu profil de reumatologie dispun de ape minerale foarte variate:

- ape aeratoterme ("1 Mai", Victoria);

- ape sarate concentrate (Sovata, Ocna Sibiului, Amara, Eforie, Techirghiol);

- ape sarate iodurate (Govora, Bazna);

- ape sarate sulfuroase (Herculane, Govora, Calimanesti, Olanesti);

- namoluri terapeutice de toate categoriile (de turba, sapropelice, slicuri).

XIII. PROFILAXIE
1. Sa nu ridice greutati de jos decat în pozitia cu genunchii indoiti şi coloana neflectata
(cat mai dreapta).

2. Sa evite cat posibil, transportul greutatilor în spate, care maresc solicitarea discurilor

intervertebrale.

3. Sa practice în fiecare zi gimnastica medicala de 10-15 minute dimineata ş i la sfarsitul.

4. Repausul sa se faca pe un pat dur,introducand intre somierasi saltea scanduri drepte sau
o tablie subtire din material aglomerat.

5. Sa evite ingrasarea, respectand dieta conform varstei,sezonul şi efortul pe care-l


practica.

6. Sa se adreseze medicului la primele semne dureroase localizate în regiunea lombara.

7. Daca a aparut dupa un efort criza acuta de lombosciatica sa consulte


imediat medicul; pana la sosirea medicul sa respecte repausul absolut la pat

8. Disparitia brusca a durerii insotita de dificultate în mers anunta sciatica paralizanta,


care trebuie operata în cel mult 4-5 ore de la debutul simptomelor.

9. Tratamentul balnear poate fi indicat la sfarsitul crizei dureroasa de lombosciatica şi


numai cu aviz medical.

10.Sa practice gimnastica la spalier sau la bara agatat în maini,fiindca asigura


despovararea discurilor intervertebrale

59
STUDIU DE CAZ

CAZUL NR.1
Sectia: Interne , Spitalul de Urgenta Astra
Date de identificare a pacientului:
Nume şi prenumele pacientului: C.P.
Varsta: 48 ani, sex: M / F
Data internarii: 02.02.2018
data primului contact pe care l-ati avut cu pacientul: 02.02.2018
sectia unde e internat: REUMATOLOGIE
Inaltime:1,63m ,Greutate:63 kg , temperatura 37 ,puls 75 ,respiratie 16 , TA 120/80
Date generale despre pacient:
Motivele spitalizarii: pacienta se interneaza în cadrul Spitalului Astra prezentand
urmatoarele simptome: durere intensa lombara, bilateral iradiata centrifug. Boli recente,
operatii recente: 3 operatii HDL, apendicectomie.
Fumat : nu numar de tigari/ zi:
Alergii: - alimentare- nu.
-medicamentoase: diclofenac,ketonal.
Repere ale starii de sanatate:
Greutatea: supraponderal
Apetit: normal
Inapetenta selectiva pentru: Nu
greata: varsaturi alimentare: bilioase: sanghinolente
dentitie: carii: proteza partiala: proteza totala:
tegumente: calde: reci: culoare normala: paloare cianoza icter
edeme:Nu dieta speciala:Nu
balonare: zgomote intestinale:
scaun: numar: 2 consistenta: I / -- X P S M
foloseste acasa laxative: Nu antidiareice: Nu
mictiuni/ zi: mictiuni/ noapte: disurie nicturie enurezis
urina normocroma: hipercroma hipocroma sanghinolenta

60
respiratie: frecventa tip regulat neregulat Kussmaul Cheyne Stokes
transpiratii: diurne nocturne
somn: numar de ore/ zi insomnii
capacitatea de a comunica: normala modificata
tulburari de vorbire auz vedere precizati care sunt
Gradul de independenta:
Total independent: necesita rar insotitor necesita frecvent insotitor total dependent
se imbraca singur se imbraca cu ajutor trebuie imbracat
se poate deplasa singur se deplaseaza cu sprijin e imobilizat
isi poate folosi membrele: superior stang superior drept inferior stang inferior drept
isi efectueaza igiena personala: singur necesita ajutor temporar necesita ajutor permanent
Personalitatea:
Orientat temporo-spatial: da nu
Tipul de personalitate: melancolic coleric sanguinic flegmatic
Autopercepere: modificata de spitalizare nemodificata de spitalizare
Surse de stres: spitalizarea vizitele familiei perceperea viitorului
Relatia cu:
- ceilalti membrii ai familiei: afectivitatea medie afisata de bolnava
- cu ceilalti pacienti: comunica doar strictul necesar;
- cu personalul sanitar: le explica ca se simte mereu în nesiguranta.
Nivel de educatie: mediu.
Gradul de igiena personala:accepatabil.
Diagnostic:
Medical: Lombosciatica bilaterala, HDL operata.

61
Probe de laborator:
Explorarea Valori determinate Data cand valoarea s-a Valori normale
normalizat
Colesterol 286 mg/dl 04.02.2018 50-200 mg/dl
Creatinina 0,70 g/l 04.02.2018 0,5 l-1,17 g/l
Trombocite 28000/mm3 04.02.2018 250.000/mm3
Leucocite 6000/mm3 04.02.2018 5.000-9000/mm3
Glucoza 0,96 g/l 0,70-1,10 g/l
Uree 0,24 g/l 04.02.2018 0,10-0,50 g/l
VSH 9 mm/h 04.02.2018 8-12 mm/h
TGP 19,5 U/L 0-41 U/L
TGO 27,1 U/L 0-38 U/L

a. explorari radiologice: Examen Ecografic-ficat cu o structura omogena, diametru antero-


posterior, lob dr133 mm, colecist exclus chirurgical, pancreas ecostructurat omogen diametru T
la hil 44mm, rinichi stang ecostructurat, fara calculi, rinichi drept fara calculi;
b. investigatii complementare: Examen radiologic
c. Medicatie: refen f1+3, mydocalm f +3, ca lactic cpII+2, famotidina cpII3 .
d. regim alimentar: normocaloric, normoglucidic, normolipidic.
Diagnostic de ingrijire=Di, Obiective=O, Interventii=I

Di Durere lombara.

O Reducerea durerii.

I-Proprii -monitorizarea functiilor vitale(puls,TA,temp, respiratie)


-asigurarea conditiilor de salon(liniste,luminozitate,temperature 20-22 grade;
-evaluarea durerii si caracteristicile acesteia;
-evaluarea starii de sanatate a pacientei;
-educarea pacientei sa foloseasca mijloace nonfarmaceutice pentru combaterea
durerii;

62
-utilizarea tehnicilor de relaxare(meloterapia,psihoterapia);

delegate -administrarea tehnicilor medicale prescrise;


-colaborarea cu ceilalti membri ai echipei medicale;

Alterare gradului de mobilitate datorita afectiunii.

Imbunatatirea gradului de mobilitate


O

-asigurarea conditiile de salon(liniste,luminozitate,temperatura,lumina optima;


I-proprii -monitorizarea functiilor vitale(temp,puls,TA,respiratie);
-evaluarea gradului de mobilitate;
-evaluarea starii de sanatate;
-incurajarea pacientei si a apartinatorilor sa efectueze cat mai multe miscari passive
si active;
-elaborarea unui program adecvat de mobilizare;
-cresterea gradului de sociabilitate;

-asistenta administreaza medicatia indicate de medic;


-consult medical inainte de a incepe exercitiile;

Alterarea calitatii somnului datorita afectiunii.


Delegate

Refacerea calitatii somnului.


Di
-asigurarea conditiile de salon(liniste,luminozitate,temp optima);
-monitorizarea functiilor vitale(temp,TA,puls,respiratie);
O -evaluarea somnului(capacitatea de a dormi,numarul de treziri de noapte,numarul de
ore de somn);
-realizarea unui mediu favorabil pentru somn(liniste,muzica);
-educarea pacientei sa evite consumul de cafea dupa ora 17.00;

-cunoasterea reactiilor adverse ale medicamentelor prescrise.

I-proprii Anxietate datorita spitalizarii.

63
Reducerea starii de anxietate.
Delegate

asigurarea conditiile de salon (liniste, luminozitate, temp optima); ler-ai


Di scris deja de 3 ori
- monitorizarea functiilor vitale (temp, TA, puls, respiratie);
- evaluarea starii de anxietate.
O - sprijinirea pacientei sa-şi exprime în mod civilizat nemultumirile;
- incurajarea pacientei sa gandeasca pozitiv;
- folosirea metocelr de relaxare(psihoterapia, meloterapia);
- implicarea familiei pentru a crea un mediu nestresant
I-Proprii - monitorizarea semnelor de anxietate;
- administrarea de medicamente anxiolitice conform prescriptiei medicului;

Cunostinte insuficiente despre afectiune

Informatia pacientei despre afectiune.-e interventie

Delegate evaluarea nivelului de educatie a pacientei;


- utilizarea de materiale documnetare;
- observarea capacitati pacientei de a citi;
Di - explicarea pacientei pe intelesul sau;
- evaluarea informatiilor pe care le primeste de la alti pacienti;
O
-colaborarea cu membrii serviciului de promovare a sanatati.

I-proprii

Concluzie:
Pacienta C.P. în varsta de 48 de ani, avand 165 cm cu greutate de 63 kg, nefumatoare se
interneaza la Spitalul Judetean Astra prezentand durere intensa lombara, bilateral
iradiata centrifug.
În urma tratamentului (refen f1+3, mydocalm f +3, ca lactic cpII+2, famotidina cpII3 ) şi
a explorarilor functionale (examen radiologic, ecografie abdominala, masaj terapeutic)
starea pacientei s-a ameliorat

64
CAZUL NR.2
Sectia: Interne
Spitalul de Urgenta Astra
Date de identificare a pacientului:
Nume şi prenumele pacientului: G.M.
Varsta: 50 ani, sex: F
Data internarii : 21.01.2018 , data primului contact pe care l-ati avut cu pacientul:24.01.2018
Sectia unde e internat:REUMATOLOGIE
Inaltime:1,60m
Greutate 75 kg temperatura:36,7 puls:72 respiratie:17 TA:120/100
Date generale despre pacient:
Motivele spitalizarii: pacienta se interneaza în cadrul Spitalului Astra prezentand
Urmatoarele simptome: durere intensa lombara, cu caracter permanent lombar bilateral, iradiata
centrifug, anteflexie antalgica a coloanei lombare, parestezii.
boli recente: poliatrita reumatoida, HTA, coxartroza bilaterala primitiva.
Operatii recente
alte probleme de sanatate (boli, malformatii): pacienta neaga existenta altor boli.
fumat: da/ nu numar de tigari/ zi: de cati ani fumeaza:
alergii:
- alimentare: nu.
- medicamentoase: biseptol.
Repere ale starii de sanatate:
Greutatea: subponderal normoponderal supraponderal
Apetit: normal exagerat diminuat: inapetenta selectiva pentru:Nu
Greata: varsaturi alimentare: bilioase: sanghinolente
Dentitie: carii: proteza partiala: proteza totala:
Tegumente: calde: reci: culoare normala: paloare cianoza icter
Edeme:Nu ; dieta speciala:Nu
Balonare: zgomote intestinale:

65
Scaun: numar: 2 consistenta: I / -- X P S M
Foloseste acasa laxative:Nu ; antidiareice:Nu
Mictiuni/ zi: mictiuni/ noapte: disurie nicturie enurezis
Urina normocroma: hipercroma hipocroma sanghinolenta
Respiratie: frecventa:17 tip regulat neregulat Kussmaul Cheyne Stokes
Transpiratii: diurne nocturne
Somn: numar de ore/ zi insomnii
Capacitatea de a comunica: normala modificata
Tulburari de vorbire auz vedere precizati care sunt: Miopie
Gradul de independenta:
- total independent: necesita rar insotitor necesita frecvent insotitor total
dependent
- se imbraca singur se imbraca cu ajutor trebuie imbracat
- se poate deplasa singur se deplaseaza cu sprijin e imobilizat
- isi poate folosi membrele: superior stang superior drept inferior stang inferior
drept
- isi efectueaza igiena personala: singur necesita ajutor temporar necesita ajutor
permanent
Personalitatea:
Orientat temporo-spatial: da nu
Tipul de personalitate: melancolic coleric sanguinic flegmatic
Autopercepere: modificata de spitalizare nemodificata de spitalizare
Surse de stres: spitalizarea vizitele familiei perceperea viitorului
Relatia cu:
- ceilalti membrii ai familiei: în limite normale;
- cu ceilalti pacienti: comunica strictul necesar;
- cu personalul sanitar: relatie de respect.
Nivel de educatie: mediu.
Gradul de igiena personala: bun
Diagnostic:
Medical:Lombosciatica stanga hiperalgica.

66
Probe de laborator:
Explorarea Valori determinate Data cand valoarea s- Valori normale
a normalizat
Colesterol 196 mg/dl 25.01.2018 50-200/mg/dl
Creatinina 0,74 g/dl 25.01.2018 0,5 l-1,17 l/g/l
Trombocite 290000/mm3 25.01.2018 250.000/mm3
Leucocite 6500/mm3 5000-9000/mm3
Glucoza 0,95 g/dl 0,70-1,10 g/l
Uree 0,33 g/dl 25.01.2018 0,10-0,50 g/l
VSH 10 mm/h 25.01.2018 8-12/mm/h
TGP 18,8 U/L 0-41 U/L
TGO 15,3 U/L 0-38 U/L

Explorari radiologice: Examen Ecografic-ficat cu o structura omogena,diametru ant-


posterior,lob dr136 mm,colecist cu pereti reflectogeni, pancreas ecostructurat omogen diametru
T la hil 42mm, rinichi stang ecostructurat, fara calculi, rinichi drept fara calculi;
Investigatii complementare:Examen radiologic
Medicatie:refen x2, mydocalm x2,romergan cp1, famotidina x2, novocalmin x2 .
Regim alimentar: hipocaloric hipoglucidic hipolipidic
Di=diagnostic de ingrijire,O=obiective,I=interventii
Di Durerea lombara.

O
Reducerea durerii.
I-Proprii monitorizarea functiilor vitale (puls, TA, temp, respiratie)
- asigurarea conditiilor de salon (liniste, luminoziatae, temperatura
20°-
22°C;
- evaluarea durerii şi caracteristicile acesteia;
- evaluarea starii de sanatate a pacientei;
- educarea pacientei sa foloseasca mijloace nonfarmaceutice
pentru
combaterea durea dureruii;
- utilizarea tehnicilor de relaxare(meloterapia,psihoterapia)

67
Delegate -administrarea medicatiei prescrise;
-colaborarea cu ceilalti membri ai echipei medicale

Di Alterarea gradului de mobilitate datorita afectiuni

O Imbunatatirea gradului de mobilitate


I-proprii asigurarea conditiile de salon (liniste, luminozitate, temp optima);
- monitorizarea functiilor vitale(temp, TA, puls, respiratie);
- evaluarea gradului de mobilitate;
- evaluarea starii de sanatate;
- incurajarea pacientei şi a apartinatorilor sa efectueze cat
mai multe
miscari pasive şi active;
- elaborarea unui program adecvat de mobilizare;
- cresterea gradului de sociabilitate

Delegate -asistenta administreaza medicatia indicata de medic;


- consult medical inainte de a incepe exercitiile;

Di
Alterarea calitatii somnului datorita afectiunii

O Refacerae calitatii somnului.


I-proprii asigurarea conditiile de salon (liniste, luminozitate, temp optima);
- monitorizarea functiilor vitale(temp, TA, puls, respiratie);
- evaluarea somnului (capacitatea de a dormi, numarul de treziri pe
noapte,
numarul de ore de somn);
- realizarea unui mediu favorabil pentru somn (liniste, muzica);
- educarea pacienetei sa evite consumul de cafea dupa ora 17.00;

Delegate cunoasterea reactiilor adverse ale medicamentelor prescrise.

Di Anxietate datorita spitalizarii.

O Reducerea starii de anxietate

I-Proprii - asigurarea conditiile de salon (liniste, luminozitate, temp


optima);
- monitorizarea functiilor vitale(temp, TA, puls, respiratie);

68
- evaluarea starii de anxietate.
- sprijinirea pacientei sa-şi exprime în mod civilizat
nemultumirile;
- incurajarea pacientei sa gandeasca pozitiv;
- folosirea metocelr de relaxare(psihoterapia, meloterapia);
- implicarea familiei pentu a crea un mediu nestresant
delegate

monitorizarea semnelor de anxietate;


- administrarea de medicamente anxiolitice conform
prescriptiei
medicului;

Di

O Cunostinte insuficiente despre afectiune.

I-Proprii
Informarea pacientei despre afectiune

evaluarea nivelului de educatie a pacientei;


- utilizarea de materiale documnetare;
- observarea capacitati pacientei de a citi;
delegate - explicarea pacientei pe intelesul sau;
- evaluarea informatiilor pe care le primeste de la alti pacienti

-colaborarea cu membrii serviciului de promovare a sanatati

Concluzie:
Pacienat M.E. în varsta de 50 de ani, avand 160 cm cu greutate de 75 kg, nefumatoare se

interneaza sa la Spitalul Jdetean Astra prezentand durere intensa lombara, cu caracter permanent

lombar bilateral, iradiata centrifug, anteflexie antalgica a coloanei lombare, parestezii.

În urma tratamentului (refen x2, mydocalm x2,romergan cp1, famotidina x2, novocalmin)
şi a explorarilor functionale (examen radiologic, ecografie abdominala, masaj terapeutic) starea

pacientei s-a ameliorat.

69
BIBLIOGRAFIE

1. Pop A . Ortopedie – Traumatologie. Universitatea de Vest " Vasile Goldiş" Arad,


1996.
2. Mioara Banciu-Balneofizioterapie clinică si recuperare,Ed.Mirton Timisoara 1998
3. N.Teleki-Centrele de recuperare pentru copiii cu deficienţe neuro-motorii din
staţiunile balneoclimaterice din România,Buc.2001
4. Adriana Sarah Nica, Compendiu de Medicina fizica si Recuperare, Editura
Universitară "Carol Davila", București 1998
5. T.Sbenghe Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului, Editura Medicală,
Bucureşti, 1996
6. Roxana Popescu, L Marinescu Bazele fizice si anatomice ale Kinetologiei,
Craiova 1999
7. Radulescu A; Electroterapia, Editura Medicala Bucuresti 1993
8. T.Sbenghe Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Editura
Medicala, Bucuresti, 1987
9. T.Sbenghe: Kinesiologia-stiinta miscarii.,Ed Medicala, Bucuresti, 2002
10. T.Sbenghe: Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei Ed Med Bucuresti, 2002
11. I D Nemes, A Gogulescu, M Jurca- Masoterapie, Timisoara 2001
12. T. Sbenghe, Recuperarea medicala a sechelelorposttraumatice ale membrelor, Ed
Medicala, 1981

70

S-ar putea să vă placă și