Tocan Dumitru-O Promotie de Aur

O promoţie de aur din Institutul de Petrol şi Gaze Bucureşti
Dumitru Tocan
 PROMOŢIA 1952 
a doua promoţie a Facultăţii de Forare a Sondelor şi
Exploatare a Zăcămintelor de Petrol şi de Gaze

O PROMOŢIE DE AUR
din Institutul de Petrol şi Gaze Bucureşti
1
Dumitru Tocan PROMOŢIA 1952

Editura ZVEN
str. Boerescu Zaharia, nr. 2, R3/3
130059, Târgovişte, Dâmboviţa
tel/fax: 0345 401 330; mobil 0765 464 304
zven.print@gmail.com | www.zven.ro

Procesare text – Andrada Dumitriu
Tehnoredactare – Ion Anghel
Ilustraţia copertei – autorul

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
TOCAN, DUMITRU
Promoţia 1952 ‐ a doua promoţie a Facultăţii de
Forare a Sondelor şi Exploatare a Zăcămintelor de
Petrol şi de Gaze. O promoţie de aur din Institutul de
Petrol şi Gaze Bucureşti / Dumitru Tocan. ‐ Târgovişte:
Editura Zven, 2017

ISBN 978‐606‐94505‐0‐5

378
821.135.1

2

DUMITRU TOCAN

 PROMOŢIA 1952 

A DOUA PROMOŢIE A FACULTĂŢII DE FORARE A SONDELOR
ŞI EXPLOATARE A ZĂCĂMINTELOR DE PETROL ŞI DE GAZE

O PROMOŢIE DE AUR
DIN INSTITUTUL DE PETROL ŞI GAZE BUCUREŞTI

Declaraţi absolvenţi în iunie 1951 şi încadraţi
în producţie în septembrie 1951, au susţinut
examenul de stat în februarie 1952

Târgovişte, 2017
3

Copyright © 2017 DUMITRU TOCAN. All right reserved

Acest volum este protejat prin copyright. Reproducerea integrală sau parţială,
multiplicarea prin orice mijloace şi sub orice formă, fără permisiunea scrisă
a deţinătorului copyright‐ului reprezintă o încălcare a legislaţiei cu privire la
protecţia proprietăţii intelectuale şi se pedepsesc conform legilor în vigoare.
4

Dedic această carte documentară
înaintaşilor noştri, care au defrişat şi au netezit
într‐un mod excepţional calea urmaşilor
în învăţământul ingineresc superior din România,
încă de la începuturile secolului XIX
şi în permanenţă, până în zilele noastre.

5
Gaudeamus igitur Să ne bucurăm

Gaudeamus igitur, Să ne bucurăm dar
Juvenes dum sumus; Cât timp suntem tineri;
Post jucundam juventutem, Căci după înflăcărata tinereţe
Post molestam senectutem Şi după liniştita bătrâneţe
Nos habebit humus! Nu ne va rămâne decât ţărâna!

Ubi sunt qui ante nos Unde sunt cei ce în lume
In mundo fuere? Fost‐au înaintea noastră?
Vadite ad superos, Urcaţi la cei de sus,
Transite ad inferos, Treceţi la cei de jos,
Ubi iam fuere. Unde ei sunt deja.

Vita nostra brevis est, Viaţa noastră scurtă e,
Brevi finietur, Şi repede se va sfârşi;
Venit mors velociter, Căci vine moartea iute,
Rapit nos atrociter, Şi ne răpeşte îngrozitor
Nemini parcetur. Şi nu va cruţa pe nimeni.

Vivat Academia, Trăiască Academia!
Vivant professores, Trăiască profesorii!
Vivat membrum quodlibet, Trăiască orice membru,
Vivat membra quaelibet, Trăiască orice membră,
Semper sint in flore! Fie mereu în floare!

6

Vivant omnes virgines Trăiască toate fecioarele,
Faciles, formosae, Frumoase, mlădioase,
Vivant et mulieres, Trăiască şi femeile,
Tenerae, amabiles, Delicate, amabile,
Bonae, laboriosae! Bune şi harnice!

Vivant et republica Trăiască şi republica
Et qui illam regit. Şi cei ce o conduc,
Vivat nostra civitas, Trăiască oraşul nostru
Maecenatum caritas Şi generozitatea binefăcătorilor
Quae nos hic protegit. Care ne protejează aici.

Pereat tristitia, Piară întristarea,
Pereant osores, Piară şi duşmanii,
Pereat diabolus, Piară dezbinarea
Quivis antiburschius, Care ne destramă
Atque irrisores! Şi duşmanii toţi!

7

Scurt istoric

„PROMOŢIA 1952” este o lucrare în care s‐a dorit să se
consemneze, în primul rând, cât mai multe date documentare cu
ajutorul cărora cititorul să poată caracteriza, mai uşor şi mai
corect, impactul pozitiv al perioadelor istorice anterioare celei în
care s‐a înfiinţat şi a funcţionat INSTITUTUL DE PETROL ŞI GAZE.
Înainte de a arăta activitatea fiecărui absolvent din „PROMOŢIA
1952”, activitate arătată în măsura în care a fost posibil să
obţinem informaţiile necesare (despre câţiva colegi nu le‐am
obţinut), am considerat normal să scriem despre vremurile de
început care au făcut posibilă pregătirea şi desfăşurarea
activităţilor membrilor acestei promoţii şi ale altora asemenea.
Astfel, la sărbătorirea a „150 ANI DE LA ÎNFIINŢAREA
PRIMELOR CURSURI DE INGINERIE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ÎN
BUCUREŞTI ‐ OCTOMBRIE 1968”, pe reversul plăcuţelor de bronz
distribuite participanţilor invitaţi, sunt înscrise următoarele date:
1818: ŞCOALA LUI GHEORGHE LAZĂR
1864: ŞCOALA DE PONŢI ŞI ŞOSELE, MINE ŞI ARHITECTURĂ
1867: ŞCOALA DE PODURI, ŞOSELE SI MINE
1881: ŞCOALA NAŢIONALĂ DE PODURI ŞI ŞOSELE
1920: ŞCOALA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI
1948: INSTITUTUL POLITEHNIC DIN BUCUREŞTI
În anul 1930, cu ocazia mai multor aniversări, N. VASILESCU
KARPEN, Directorul Şcoalei Politehnice, profesor de mare valoare,
a scris o „DARE DE SEAMĂ ASUPRA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN ŞCOALA
8
POLITECHNICĂ DIN BUCUREŞTI”, iar ION IONESCU, Inginer

Inspector general, Profesor la Şcoala Politechnică, a scris
„ISTORICUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI INGINERII ÎN ROMÂNIA PÂNĂ LA
ÎNFIINŢAREA ŞCOALELOR POLITECNICE”.
Aceste documente au fost publicate în volumul intitulat
„ANIVERSAREA A 75 DE ANI DE ÎNVĂŢĂMÂNT TECHNIC ÎN ROMÂNIA,
50 DE ANI DELA REORGANIZAREA ŞCOALEI NAŢIONALE DE PODURI
ŞI ŞOSELE, 10 ANI DELA ÎNFIINŢAREA ŞCOALEI POLITECHNICE”,
volum editat de Cartea Românească, BUCUREŞTI, 1931.
Profesorul Ion Ionescu, referindu‐se la Academiile Greceşti din
Bucureşti şi Iaşi, scria:
„Cu mult înainte de epoca fanariotă, limba slavonă începuse
să fie isgonită din Biserică şi din administraţie şi înlocuită cu limba
română în relaţiunile cu poporul şi cu limba greacă în aristocraţie.
Faima vechii culturi eline se răspândise şi la noi, aşa că limba
greacă era privită ca cea mai aptă pentru a se învăţa într’însa
toate ştiinţele, după cum în apusul Europei ele se predau, se
scriau şi se publicau în limba latină. Românii, pe de altă parte,
erau ţinuţi departe de cultura latină, căci se vedea într’însa un
mijloc puternic de propagandă papiştaşă (papală, romană,
romano‐catolică, s.n.). Pentru aceasta, limba greacă s’a răspândit
repede şi a devenit limba oamenilor noştri învăţaţi, după cum era
latina în Occident. De aici a rezultat şi crearea de şcoli medii şi
superioare, cu limba de predare greacă, sau aşa zisele Academii
greceşti din Bucureşti şi Iaşi, care au durat aproape 150 de ani şi
care au dispărut cu revenirea Domnitorilor pământeni la tronul
Munteniei şi Moldovei, în primul sfert al secolului trecut (sec. XIX,
s.n.). Aceste şcoli, deşi li se ziceau greceşti, totuşi trebuiesc
socotite ca şcoli ale noastre, naţionale, după cum pe atunci şcolile
9
germane în care se predau ştiinţele în limba latină erau şcoli ale
poporului german.
În aceste Academii se dedea atenţiune, în prima linie,
studiului limbii şi literaturii eline, studiului limbii grece moderne,
studiului filosofii şi unor studii teologice; nu erau neglijate însă şi
„epistimurile”, adică ştiinţele fizice şi matematice. Se făceau, ‐ însă
nu totdeauna ‐ şi cursuri de inginerie. Cei mai mulţi dintre
profesorii acelor Academii erau oameni foarte învăţaţi cu studii
făcute în Orient, prin Italia ori prin Germania; unii din ei însă erau
dintre foştii elevi ai Academiilor dela noi. De la mulţi dintre ei au
rămas cursuri scrise direct sau de elevii lor, ori tipărite, ‐ în limba
greacă bineînţeles; ‐ ele erau traduse după autori apuseni sau
chiar compilate pentru nevoile şcoalelor dela noi. Nivelul
cursurilor şi bogăţia programelor atingeau pe ale celor mai înalte
şcoli din ţările occidentale, mai ales în ceiace priveşte literile.
Cursurile de fizică se făceau sau direct după autori francezi ori
germani, sau după manuscrise traduse ori adaptate de profesorii
Academiilor.
Matematicilor li se dădea o mare importanţă în Academiile
greceşti, în ultimii doi sau trei ani de cursuri. Se preda aritmetica
practică şi raţională, algebră, teoria şi practica logaritmilor,
trigonometria plană şi sferică, astronomie şi matematici aplicate,
ca de exemplu la artilerie. La început, predarea se făcea în limba
elină, dar mai târziu s’au simţit dificultăţi din cauza lipsei de
cuvinte pentru a se exprima diferitele elemente şi fapte ştiinţifice.
De aceea, mai târziu, Alexandru Ipsilante introduce învăţământul
limbii franceze în Academii şi permite a se preda ştiinţele în limba
franceză sau chiar italiană. Cursurile se făceau după cărţi străine,
ca de exemplu ale matematicianului napolitan Vito Caravelli, care
a şi dedicat o Trigonometrie sferică lui Alexandru Ipsilante; altele
10
au fost traduse şi adaptate şcolilor, ca de exemplu cursurile
vestite de matematici ale învăţatului german Christian Wolff, elev
al lui Leibniz. Traducător a fost şi renumitul învăţat macedonean
Niculae Chiria Cercel, dela care au rămas traduse în greceşte
aritmetica cu logaritmi şi cu tabele de logaritmi, o geometrie şi o
trigonometrie, pe care le‐a profesat până la 1773. O aritmetică,
conţinând şi teoria logaritmilor, a rămas dela Nichifor Teotochi,
scrisă pe la 1758; el îşi făcuse studiile la Padova şi la Lipsca.
Geometria se învăţa după Euclid, după o traducere făcută de Ion
Forneiu, după geometria francezului Vlod, şi altele. Ca algebre ne‐au
rămas o traducere după a lui La Caille, un manuscris care conţine
şi logaritmi, o algebră dedicată Ţarului Rusiei de Govdela, etc. Ca
trigonometrii, în afară de a lui Cercel, a mai rămas una la finele
uneia fizice, una tradusă după trigonometria scrisă în latineşte de
englezul Scot şi care are la fine trigonometrie sferică, etc. Însă cu
toate că profesorii erau foarte învăţaţi, unii cunoscând pe
Newton, alţii cu titluri academice, ca macedoneanul Grigore
Costanda, care era doctor în filosofie, matematici şi ştiinţele
naturale dela Halle, totuşi Academiile greceşti nu ne‐au dat
savanţi care să facă să propăşească ştiinţa şi cărora astfel să li se
perpetueze numele. Literatura ştiinţifică în limba română nu le
datoreşte nimic. Numai la 1785 Archiereul de Hotin Amphilochie
publică o aritmetică în limba română şi o geografie ce conţine şi
un capitol de geografie astronomică.”
În continuare Profesorul Ion Ionescu subliniază că „la
Academiile greceşti se făceau şi cursuri de agrimensură şi de
agronomie”, că „ingineria topografică nu era exclusă din acele
şcoli” de unde ne‐a mai rămas şi un curs de „Învăţătură practică
pentru a măsura întinderea câmpului” tradusă după Ogrey, carte
tipărită la Hanovra în 1798, iar „aceste învăţături şi venirea unui
11
mai mare număr de ingineri hotarnici din Polonia, Ardeal şi din
alte părţi, au ridicat mult nivelul hotărniciilor la noi în ţară”.
Perioadele de dinaintea şi de după anul 1800 sunt
„cutremurate” de frământări sociale, economice şi politice.
„Pricinile de încălcări de hotare se înmulţiseră foarte mult şi
Divanurile de judecată nu mai pridideau cu judecarea proceselor”,
dezvoltarea activităţilor de poştă şi intensificarea circulaţiei
românilor şi străinilor pe teritoriile noastre solicitau crearea,
modernizarea şi întreţinerea şoselelor, activităţile miniere în
cariere, galerii pentru minereuri sau puţuri pentru petrol cereau
tehnici mai performante.
La aceste obiective erau solicitaţi, în primul rând, cei mai buni
cunoscători ai ştiinţelor şi aceştia nu erau decât inginerii hotarnici care
şi ei trebuiau să se adapteze şi să se perfecţioneze corespunzător
apariţiei noilor cerinţe. Şi toate acestea sub imperativul desfăşurării
lor în limba română care îşi cerea drepturile sale legitime.
Cu referire la această situaţie şi etapă profesorul Ion Ionescu,
între altele, scrie: „În această stare de lucruri, doi apostoli ai
culturii naţionale române: Gheorghe Asachi în Moldova şi
Gheorghe Lazăr în Muntenia, prind momentul de a deschide şcoli
naţionale de ingineri, cu predare în limba română”.
În 1813 Asachi începe la Iaşi prima şcoală de inginerie în limba
română.” În şcoala lui Asachi au urmat vreo 30 elevi, cei mai mulţi
fii de boieri, printre care şi Prinţul Al. Calimach, fiul Domnitorului.
În 1818 s’a făcut o expoziţie cu desemnele, planurile şi proiectele
elevilor, care a uimit pe toată lumea. Atunci au ieşit şi câţiva
ingineri ca Fotahi Gheţu şi Scarlat Oswald care şi‐au făcut un
frumos renume în meseria de inginer. Ceilalţi au terminat şcoala
în anul următor, după care ea s’a închis, cu toate rezultatele
foarte bune, din motive politice şi alte interese streine”.
12
„În 1818 Gheorghe Lazăr reuşeşte să obţină învoirea de a

deschide cursuri de inginerie la Şcoala dela St. Sava şi la şcoala lui
au învăţat Ion Heliade Rădulescu, Eufrosin Poteca, Petrache
Poenaru, Ion Pandeli, etc. Elevii lui au fost ingineri militari ai lui
Tudor Vladimirescu, Petrache Poenaru secretar intim, iar Lazăr
îndrepta tunurile pandurilor. Şcoala lui Gheorghe Lazăr a fost
închisă în timpul Revoluţiei dela 1821 şi din motive de sănătate a
lui Gheorghe Lazăr aceasta nu a mai fost deschisă”.
„Şcolile lui Gheorghe Lazăr şi Gheorghe Asachi au fost primele
focare de cultură superioară ştiinţifică şi de învăţământ technic la
noi în ţară. Munca lor a fost titanică; ei nu şi‐au putut îndeplini
scopul urmărit numai predând cursuri technice, ci au trebuit să
suplinească toate lipsurile cu care au venit la şcoală elevii lor”.
Aceste şcoli au aprins făclia folosirii limbii române în
învăţământul ingineresc, făclie care şi‐a intensificat strălucirea
odată cu scurgerea timpului. Elevii acestor şcoli au dus mai departe
şi mai intens străduinţa pentru învăţământ. Învăţaţi ca Petrache
Poenaru şi Constantin Golescu au cutreierat ţările Europei şi au
adus cu ei informaţii, experienţă, cunoştinţe noi şi au alimentat
flacăra ideii de dezvoltare şi perfecţionare a societăţii româneşti.
Aşa s‐a înfiinţat la Bucureşti, la 1 octombrie 1864, prin
Decretul Domnitorului Al. Ioan Cuza, „Şcoala de Ponţi şi Şosele,
Mine şi Arhitectură”, instituţie care în anul 1867, prin Decretul
Domnitorului Carol I, a fost numită „Şcoala de Poduri, Şosele şi
Mine”, iar în anul 1881 numită „Şcoala Naţională de Poduri şi
Şosele”. Denumirile au fost dictate de condiţii de conjunctură. În
fond, indiferent de nume, aceste şcoli au avut ca sarcină continuă
să pregătească inginerii necesari celor mai importante cerinţe
tehnice ale hotărniciilor, construcţiei de şosele, construcţiei de
poduri, exploatărilor miniere, construcţiei de locuinţe şi altor
13
domenii. În şcoală, toţi elevii ingineri, primeau o pregătire

fundamentală bine făcută astfel încât să aibă capacitatea de a
lucra în orice domeniu.
Dezvoltarea învăţământului pentru inginerie, după 1881, este
magistral pusă în evidenţă în „DAREA DE SEAMĂ ASUPRA
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN ŞCOALA POLITECHNICĂ DIN BUCUREŞTI”
întocmită de NICOLAE VASILESCU KARPEN.
Profesorul N. VASILESCU KARPEN „Directorul Şcoalei
Politechnice”, scrie:

Crearea Şcoalei Politechnice din Bucureşti

Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele a funcţionat pe baza

reorganizării ei în 1881 de către Gh. Duca, până în 1920 adică timp
de 40 de ani fără transformări sau modificări însemnate.
Bunele rezultate date de această şcoală superioară se cunosc:
învăţământul nu se mărginea la specialitatea de poduri şi şosele ci
avea un caracter enciclopedic îmbrăţişând mai toate ramurile
technicei. Totuşi cu mult înainte de 1920 se simţea nevoia unei
reorganizări a învăţământului technic superior atât pentru a forma
ingineri cu specializare pronunţată cât şi pentru a mări numărul
absolvenţilor insuficient (10‐20 anual) faţă de nevoile crescânde
ale ţării.
În urma războiului mondial (Primul Război Mondial, s.n.), nevoia
reorganizării învăţământului superior s’a simţit şi mai mult din
cauza sporirei populaţiunei ţării prin alipirea noilor teritorii, şi prin
faptul că în aceste teritorii se găsea o importantă industrie care
trebuia nu numai întreţinută, dar şi desvoltată în viitor, iar în
Vechiul Regat, industria minieră în general şi în special industria
14
petroliferă, (s.n.) căpătaseră, în ultimele decenii o remarcabilă şi
rapidă dezvoltare.
Pentru aceste motive, în 1920 pe baza raportului Direcţiunei
Şcoalei Naţionale de Poduri şi Sosele şi avizului conform al Consiliului
Profesoral al acestei şcoale, s’a transformat Şcoala de Poduri şi Şosele
în Şcoala Politechnică, prin Decretul Lege din 10 Iunie 1920,
ratificat prin Legea promulgată în 20 Septembrie 1923. Câteva luni
mai târziu se înfiinţează şi Şcoala Politechnică din Timişoara.

Secţiuni şi subsecţiuni de specializare
Şcoala Politechnică din Bucureşti cuprindea, la început,
următoarele secţiuni de specializare:
1. Secţiunea Construcţiilor care formează inginerii Constructori,
având a se ocupa cu construcţiunea clădirilor de tot felul, cu
construcţiunea căilor de comunicaţie şi a exploatărei lor, căi
ferate, şosele, canaluri, cu lucrările de artă aferente, poduri, gări,
porturi, etc.; cu diverse lucrări de geniu civil ca apărări, îndiguiri;
îmbunătăţiri funciare agricole, amenajări de căderi de apă, etc.
2. Secţiunea electro‐mecanică, care formează inginerii electro‐
mecanici, destinaţi a construi şi exploata instalaţiunile mecanice şi
electrice; uzini pentru producerea energiei, instalaţiuni pentru
transportul la distanţă şi distribuţia acestei energii, maşini
hidraulice, locomotive, ateliere, generatori şi motori electrici.
3. Secţiunea de Mine, care formează inginerii de mine, având
a se ocupa de punerea în valoare a bogăţiilor subsolului, a
exploata minele de cărbuni, petrol (s.n.), sare, aramă, aur, etc.
4. Secţiunea Industrială, care formează ingineri destinaţi a
instala şi exploata uzini sau fabrici, pentru diversele industrii ale
ţării; distilerii de petrol, industrii metalurgice, uzine de produse
chimice, fabrici de acid sulfuric, de sodă, de carbură de calciu, de
15
produse alimentare, ţesătorii, fabrici de celuloză şi hârtie,

tăbăcării, etc.
În anul 1923 Şcoala superioară de silvicultură a fost alipită
Şcoalei Politechnice, constituind:
5. Secţiunea Silvică, care formează inginerii silvici, având a se
ocupa de păstrarea, amenajarea şi exploatarea pădurilor, cu
împăduririle şi cu toate industriile folosind ca materie primă lemnul.
Subsecţiunea de telegrafie şi telefonie se înfiinţează în 1924 pe
lângă secţiunea electromecanică; această subsecţiune formează
inginerii necesari direcţiunei generale a poştelor, telegrafelor şi
telefoanelor precum şi industriilor respective.
Subsecţiunea de hotarnici şi cadastru înfiinţată în 1926 dă
elevilor constructori, de mine şi silvici, care o urmează,
cunoştinţele necesare hotărniciilor şi cadastrului.
Subsecţiunea de aviaţie. Faţă de importanţa crescândă a
rolului aviaţiei ca mijloc de comunicare rapidă, dar mai cu seamă
ca mijloc de luptă, consiliul Şcoalei Politechnice s’a gândit chiar de
la înfiinţarea şcoalei la crearea unei subsecţiuni de Aviaţie. Nu se
găseau însă elemente destul de bine pregătite pentru a da acestei
specialităţi, autoritatea necesară unui învăţământ superior. S’a
găsit preferabil a se lăsa ca formarea inginerilor de aviaţie să se
facă, deocamdată, în şcolile din străinătate unde se găseşte şi o
industrie aeronautică desvoltată.
Din anul trecut s’au înfiinţat două Conferinţe dintre care una
transformată ulterior în catedră, relative la ştiinţa şi technica
aviaţiei, iar anul acesta s’a creat şi laboratorul aerodinamic
necesar acestei discipline”.
Am făcut numeroase încercări de a formula un scurt istoric cu
privire la începuturile şi dezvoltarea învăţământului superior
ingineresc de petrol şi gaze în România dar nici una din variantele
16
construite nu m‐a satisfăcut. Ele s‐au dovedit, fie prea lungi, fie prea
poetice, fie greu de înţeles, fie anoste, fie plictisitoare, fie, fie.
Neputinţa mea a fost salvată de consemnările şi formulările
înaintaşilor noştri din care rezultă foarte clar că săparea puţurilor
de petrol, prospectarea, forarea şi exploatarea zăcămintelor de
petrol ca şi distilarea petrolului au constituit, cu mulţi ani înainte,
preocupări de seamă ale învăţământului ingineresc din România.
Poate că aş fi renunţat la expunerea acestui scurt istoric dacă
nu aş fi fost contrariat de teoriile unor confraţi şi chiar şi ale unor
instituţii oficiale că înainte de 1948 nu a existat învăţământ
ingineresc de petrol.
În prezentări oficiale am întâlnit scris: „...înainte de anul 1948,
în România au existat numeroase şcoli cu profil de petrol şi gaze
pregătind muncitori calificaţi, maiştri, tehnicieni şi subingineri
pentru această ramură vitală a economiei naţionale”. Adică
pregătiri de toate gradele dar nu de ingineri. Şi această afirmaţie
am întâlnit‐o în mai multe publicaţii inclusiv Internet.
Iată un alt document minunat pentru confirmarea indubitabilă
a existenţei ingineriei de petrol înainte de anul 1948:
„Cursul de Sondaje” predat de Prof. ‐ Ing. Dion Mardan la
Şcoala Politehnică din Timişoara, curs apărut în anul 1924,
excepţional caligrafiat de elevii ingineri Gh. Palade şi A. Dascălu pe
560 de pagini cuprinzând text, tabele şi 604 figuri. Începând cu
pagina 4, în curs, autorul scrie următoarele: „Merită să
menţionăm că în ţara noastră s’a ajuns pentru prima oară la
aplicarea utilă şi preţioasă a petrolului distilat, la iluminat.
Gândindu‐ne la fabrica din Râfov (Prahova) a lui Mehedinţeanu,
fondată în 1850 pentru a furniza petrolul lampant, necesar
iluminării oraşului Bucureşti şi socotind numeroasele puţuri
(puţuri miniere de petrol ‐ s.n.), atunci productive, putem zice că
17
începutul acestei industrii a fost mai serios şi mai norocos ca
oriunde, în România.
Dezvoltarea de mai târziu nu a fost însă pe măsura bunului
început şi a trecut aproape o jumătate de veac până când
industria noastră de petrol să fie considerată în politica
economică mondială.
Lucrurile s’au petrecut astfel, că mulţi ani petrolul rusesc, prin
concurenţă, chiar pe pieţele noastre, a înăbuşit dezvoltarea
industriei româneşti, iar mai târziu petrolul american, prin
stăpânirea ce avea pe pieţele străine, nu permitea petrolului
nostru să se ivească pe aceste pieţe.
Numai de la 1900 încoace industria noastră de petrol ia un
avânt aşa că în scurt timp această industrie devine cea mai
importantă şi mai mult ca ori şi care avuţie, creează României un
loc de frunte în politica economică mondială. Acest moment
coincide cu venirea în ţară a unor capitaluri străine, aplicate în
exploatările şi prelucrările petrolului şi cu începutul unor studii
fundamentale asupra geologiei şi chimiei petrolului român.
Şi trebuie cu mândrie accentuat că precum în partea
technică, aşa şi în partea ştiinţifică, tot românilor le‐a fost dat să
întreprindă cele mai serioase şi mai folositoare studii (s.n.). Cele
trei congrese internaţionale ale petrolului şi mai ales cel de la
Bucureşti din anul 1907 au fost ocazii solemne, în care s’a văzut
lumina ce au dat‐o studiile geologice şi chimice de la noi, în ceea
ce priveşte petrolul.
Pentru a ne face o idee de însemnătatea industriei noastre
petrolifere şi de desvoltarea ce a luat‐o, mai ales în ultimul timp
de înaintea răsboiului, voi da mai jos câteva date comparative
asupra producţiei acestui produs din zăcămintele noastre.
18
Producţia petrolului a mers crescând până la 1913 când a ajuns
maximul de peste 500 vagoane pe zi; pe an a fost de 1 880 000 tone
care s’au scos din 944 sonde productive. În acest an se aflau 411
sonde în sapă, adică în lucru în adâncime.
Producţia a început să scadă la 1 750 000 tone în 1914, la
1 670 000 tone în 1915, la 1 240 000 tone în 1916, pentru ca la
sfârşitul acestui an şi la începutul anului 1917 să se reducă la zero,
căci organismul industriei de petrol a fost pur şi simplu omorât de
război.
Prin acest atentat monstruos – distrugerea regiunilor noastre
petrolifere – au fost doborâte instalaţiunile noastre technice de o
valoare considerabilă, de o frumuseţe şi un interes neîntrecut,
doborând în sufletele inginerilor şi lucrătorilor României, mândria
legitimă de autori ai acestor admirabile opere.
Grupând producţia din 1913‐1914 după state putem alcătui
următorul tablou:

Producţia Procentajul din
Statele
în tone producţia mondială
State Unite 21 885 235 60,05
Rusia 8 640 106 23,90
România 1 880 000 5,18
Galiţia 1 175 000 3,22
Indiile Olandeze 991 983 2,78
Indiile Britanice 541 323 1,49
Japonia 181 675 0,49
Germania 80 255 0,22
Canada 77 377 0,21
Alte ţări 22 200 0,07
TOTAL: 35 475 154 tone

19
Din aceste date reiese că România a avut în anul 1913/1914 al
treilea loc în producţia mondială de petrol şi a devenit deci în
adevăr un factor de mare importanţă în industria şi comerţul
petrolului”.
O primă concluzie rezultată din documentele de mai sus este
aceea că odată cu crearea şi dezvoltarea învăţământului superior
ingineresc în România, ingineria petrolului a fost de la început şi în
permanenţă prezentă în cadrul pregătirii miniere, petrolul fiind, în
fond, o activitate minieră prin excelenţă. Diplomele primelor
promoţii ale Facultăţii de Forarea şi Exploatarea Zăcămintelor de
Petrol şi de Gaze au fost eliberate cu menţiunea „Inginer minier
de petrol”.
O dovadă imbatabilă a concluziei cu privire la pregătirea
inginerească de petrol în România, cu mult înainte de anul 1948,
este lista (sigur incompletă) în care figurează numele a 286
ingineri care au condus, cu profesionalism şi măiestrie, activităţile
industriei de petrol în România şi în multe alte ţări (aproape 150
de ani), listă care indică şcoala, localitatea (ţara) şi anul absolvirii
şi pe care o prezentăm în anexă.

Din datele publicate în 1931 de Ion Ionescu, Inginer Inspector
General, Profesor la Şcoala Politecnică am extras lista
ABSOLVENŢILOR ŞCOALEI DE PODURI ŞI ŞOSELE DIN BUCUREŞTI,
1878‐1920, despre care existau informaţii sigure că lucrează în
domeniul Industriei Extractive de Hidrocarburi (petrol şi gaze)
având o pregătire tehnico‐ştiinţifică fundamentală unică, fără
specializări pentru diferite domenii inginereşti:
1. Toroceanu Corneliu, abs. 1881, Ing. Inspector General,
Director General al Regiei Autonome a Conductelor de
petrol
20
2. Prandstetter Carol, abs. 1901, Petrolist
3. Mischoff Leon, 1901, Inginer Industria Petrolului,
Bucureşti
4. Nazare Gheorghe, 1904, Petrolist
5. Buescu Ştefan, 1904, Şef serv. la Conducte de petrol ale
Statului, Bucureşti
6. Fischer Elias, 1904, Petrolist
7. Bucşeneanu Nicolae, 1913, Inginer Soc. Steaua Română,
Câmpina
8. Mihalache I. Mihai, 1916, Inginer la Soc. Steaua Română,
Urlaţi
9. Patraulea Gh. Rizescu, 1919, Şef şantier Soc. Steaua
Română, Moreni
10. Ivănceanu Nicolae, 1919, Inginer în industria de petrol
11. Constantinescu D. Petre, 1919, Ing. Şef în Min. Industriei
şi Comerţului, Secretarul Consiliului Superior de Mine
12. Mircea Elefterie, 1920, Ing. Şef Soc. Concordia, schelele
Runcu‐Chiciura, Com. Scorţeni, Prahova
13. Sipiceanu Vasile, 1920, Inginer, Şef de şantier la Soc.
Foraky‐Românească, Gura‐Ocniţei
14. Dumitrescu Victor, 1920, Inginer, Inspector al schelelor
Steaua Română, Câmpina

Aceşti 14 ingineri fac parte din cei 575 de absolvenţi care au
absolvit Şcoala de Poduri şi Şosele în perioada 1878‐1920.

21

„La sfârşitul războiului (1944 – s.n.), Politehnica din Bucureşti
funcţiona cu şapte facultăţi: Construcţii, Electromecanică, Mine şi
Metalurgie, Silvicultură, Chimie Industrială, Agronomie, Arhitectură.”

Prin Decretul 175/1948 publicat în Monitorul Oficial 177 din 3
august 1948, Marea Adunare Naţională a hotărât Reforma
învăţământului de toate gradele din România.
În baza acestei legi, Facultăţile de Mine şi Metalurgie din
Bucureşti şi din Timişoara s‐au scindat în funcţie de specialităţi
(mine, petrol şi metalurgie). În locul acestor facultăţi au apărut:

• La Bucureşti:
Institutul de Geologie şi Tehnică Minieră Bucureşti, cu două
facultăţi:
1. Facultatea de Geologie Minieră şi
2. Facultatea de Tehnică Minieră.
Institutul de Petrol şi Gaze Bucureşti, cu două facultăţi:
1. Facultatea de Foraj‐Producţie şi
2. Facultatea de Prelucrarea Ţiţeiului.

• La Timişoara:
Institutul de Siderurgie Timişoara Acesta se desfiinţează în
anul 1952 şi studenţii sunt transferaţi la Facultatea de Tehnică
Minieră din Bucureşti.

22
• La Brad
Institutul de Minereuri Neferoase Brad Acesta se desfiinţează
în anul 1952 şi studenţii sunt transferaţi la Facultatea de Tehnică
Minieră din Bucureşti.

• La Petroşeni:
Institutul Cărbunelui, cu o facultate:
Facultatea de Exploatare şi Preparare.

Facultatea de Foraj‐Producţie, redenumită mai târziu
Facultatea de Forarea Sondelor şi Exploatarea Zăcămintelor de
Petrol şi Gaze, în fond, s‐a desprins din Facultăţile de Mine şi
Metalurgie din Bucureşti şi din Timiuşoara.
În anul universitar 1948‐1949, Facultatea de Foraj‐Producţie a
funcţionat, în anul I de studiu cu studenţi admişi prin concurs iar
în anii II şi III de studiu, cu studenţii desprinşi de la Facultăţile din
Bucureşti şi Timişoara şi care aveau ca ţel să se pregătească să
lucreze ca ingineri mineri de petrol, precum şi cu studenţi
selecţionaţi de la Şcoala de Subingineri înfiinţată la Ploieşti în anul
1946 şi desfiinţată în anul 1948. Anul IV de studiu nu a funcţionat
întrucât studenţii corespunzători de la Facultăţile de Mine şi
Metalurgie au mers „în lichidare” după planul de învăţământ
vechi, la Institutul de Geologie şi Tehnică Minieră Bucureşti.
Diplomele primelor promoţii ale Facultăţii de „Foraj‐Producţie”
s‐au eliberat pentru titlul de „Inginer miner de petrol”.
Profesorii facultăţii au fost, în majoritate, profesorii care au
predat, anterior, la facultatea de Mine şi Metalurgie Bucureşti
aceeaşi care predau şi la facultăţile Institutului de Geologie şi
Tehnică Minieră Bucureşti.
23
Aşa dar, Facultatea de Foraj‐Producţie, redenumită mai târziu
Facultatea de Forarea Sondelor şi Exploatarea Zăcămintelor de
Petrol şi Gaze şi prin urmare Institutul de Petrol şi Gaze din
Bucureşti îşi au originile, la fel ca aproape toate celelalte facultăţi
tehnice importante, în ȘCOALA DE PONȚI ȘI ȘOSELE, MINE ȘI
ARHITECTURP înfiinţată la 1 octombrie 1864.
Reforma învăţământului din 1948 a fost făcută în prezenţa
consilierilor sovietici şi dacă în formă, a copiat o serie de „modele
sovietice”, în fond, în mod special în învăţământul superior tehnic
s‐au păstrat şi cultivat tradiţiile româneşti.

24

RECTORII
Institutului de Petrol şi Gaze Bucureşti (1948‐1957)
și respectiv ai
Institutului de Petrol, Gaze şi Geologie Bucureşti (1957‐1975)

Gheorghe Murgeanu 1948‐1949
Vasile Cerchez (interimar) 1949‐1950
Sergiu Raşeev 1950‐1953
Alexandra Sidorovici 1953‐1955
Sergiu Raşeev 1955‐1961
Gheorghe Bănăţeanu (interimar) 1961‐1962
Nicolae Petrulian 1962‐1968
Mihai Bogdan 1968‐1972
Stan Soare 1972‐1975

25
26

PROMOŢIA 1952
iunie 1951, la sfârşitul cursurilor facultăţii

(de la stânga la dreapta)
Rândul 1 (jos):
1. Tocan Dumitru 2. Iacovenco Ion 3. Petre Ştefan
4. Doicin Darie 5. Vlad Gheorghe 6. Grigore Benone
7. Milea Constantin 8. Dumitrescu Victor 9. Toader Nicolae

Rândul 2:
1. Iancu Gheorghe 2. Creţu Mihai 3. Dinu Constantin
4. Şef lucr. ing.Traian Gagiu 5. Prorector, prof. ing. Gheorghe Bănăţeanu
6. Prof. ing. Mihai Constantinescu 7. Rector, prof. ing. Sergiu Raşeev
8. Decan prof. ing. Gheorghe Constantinescu 9. Enache Mircea
10. Ciuică Petre 11. Popescu Mircea 12. Rotaru Constantin

Rândul 3:
1. Cornea Ion 2. Braverman Iancu 3. Banciu Ion
4. Grigore Gheorghe 5. Tocan Ion 6. Roşca Nicolae
7. Pâslaru Anton 8. Şapira Marion 9. Negoiţă Vasile
10. Andrei Ion 11. David Izrael 12. Hirsch Beno
13. Vasilescu Mihai

Rândul 4 (sus):
1. Voiculescu Ion 2. Elias‐Dumitrescu Alexandru 3. Moga Octavian
4. Regenstreif Dan 5. Alexandru Marius 6. Nicorescu Dumitru
7. Enache Dorel 8. Moisescu Alexandru 9. Berindei Corneliu
10. Iliescu Dumitru 11. Burcea Constantin 12. Vernescu Alexandru
13. Dumitrescu Octavian
27

ABSOLVENŢII PROMOŢIEI 1952
(funcţii şi realizări deosebite)

1. Alexandru Marius Dan Inginer Cercetător Prospecţiuni
2. Andrei Ioan Director Schelă Extracţie Petrol
3. Banciu Ioan Inginer Lector Universitar
4. Berindei Corneliu Director Explorări Geologice
5. Braverman Iancu A lucrat puțin în petrol
6. Burcea Constantin Director General Prospecţiuni
Geofizice
7. Ciuică Petre Inginer Şef, Director, Viceprimar oraş
8. Cornea Ion Doctor docent, Director, Profesor
Asociat
9. Creţu M. Mihai Ing. Şef Serviciu, Diriginte la
Distribuţia Gazelor
10. David Israel Nu a lucrat în petrol
11. Dinu Constantin Director Adj. Prospecţiuni Geofizice
12. Doicin Darie Inginer Cercetător Prospecţiuni
Geofizice
13. Dumitrescu Octavian Ing. Principal în Minister,
Mihai compozitor de muzică uşoară
14. Dumitrescu Victor Ing. Şef Adj. Trust, Inspector Gen. în
Min. Petrol.
15. Elias Alexandru Ing. Şef Depart. Foraj pentru Constr,
Hidrotehnice
16. Enache Dorel Ing. Cercetător Ştiinţific, Consilier,
Insp. Princip.
28
17. Enache Mircea Ing. Şef, Director Tehnic, Preşedinte
Consiliu Adm.
18. Fotescu Leonida Inginer Şef Proiectare
19. Gheorghe Spirea Inginer Şef Schelă
20. Goran Nicolae Inginer Şef, Director Tehnic Trust
Extracţie Petrol
21. Grigore N. Benone Inginer Şef Grup Secţii, Lector
22. Grigore Gheorghe Inginer Şef, Profesor liceu
23. Hirsch Beno Nu a lucrat în petrol
24. Iacovenco Ioan Inginer Şef Serviciu, Inspector
Explorări Geologice
25. Iancu Gheorghe Inginer Comisia de Stat a Planificării
26. Iliescu Dumitru Inginer Şef, Director Tehnic Trust,
Profesor liceu
27. Milea Constantin Inginer Şef, Director Schelă
Exploatare Petrol
28. Moga Octavian Nu a lucrat în petrol
29. Moisescu Alex. Ioan Inginer Proiectant Şef
30. Negoiţă Vasile Inginer Şef Secţie
31. Nicorescu Dumitru Inginer Şef Secţie, Profesor liceu
32. Pâslaru Anton Inginer Cercetător ştiinţific
33. Petre Ştefan Inginer Şef Serviciu, Inginer Şef
Proiect
34. Popescu Mircea Dan Doctor, Ing. Cercetător Ştiinţific,
Inspector Gen., Membru Comisia
Rezerve
35. Răducanu Gheorghe Ing. Princ., Ing. Şef Comerţ, Profesor
liceu
36. Regenstreif Dan Editor, Editura Tehnică
29
37. Roşca Nicolae Director Gen., Secretar Gen., Min.
Secretar de Stat
38. Rotaru Constantin Ing. Şef Serv. în Ministerul Petrolului
39. Şapira Marion A lucrat puțin în petrol
40. Sârbu Ioan Director Tehnic de Trust, Director
Ştiinţific ICFE
41. Toader Nicolae Ministru al Petrolului
42. Tocan N. Dumitru Ing. Şef Schelă, Doctor Ing., Profesor
Universitar
43. Tocan N. Ion Director Studii (prorector), Dr. Ing,
Prof. Universitar
44. Vasilescu Mihai Director Ministerul Metalurgie
45. Vernescu Alexandru Doctor Ing., Insp. Gen., Membru al
Comisiei Rezerve
46. Vlad Gheorghe Ministru al Petrolului
47. Voiculescu Ioan Ing. Principal Ministerul Petrolului

30

DATE PRIVIND VIAŢA ŞI ACTIVITATEA
ABSOLVENŢILOR DIN PROMOŢIA 1952

Informaţii documentare personale
31
32
1
ALEXANDRU T. MARIUS DAN

iunie 1951

Ultima adresă: Germania, tel: 0049 405 255 559,
e‐mail: danale2788@t‐online.de

Născut la data 25.05.1928 în Bucureşti, fiul lui Tatius şi Maria.
Căsătorit în anul 1951.
Soţia: Alexandru Mariana, născută Coşoreanu Mariana la
29.04.1931.
Elev la Şcoala primară în Bucureşti, cl. I‐IV (1935‐1939).
Elev la Liceul „Marele Voevod Mihai” din Bucureşti, cl. I‐VIII (1939‐
1947).
Student la Politehnica Bucureşti, Facultatea de Mine şi Metalurgie,
anul I (1947‐1948)
Student la Institutul de Petrol şi Gaze (IPG) Bucureşti, Facultatea
de exploatarea zăcămintelor de ţiţei şi gaze, anii II‐IV (1948‐
1951).
Inginer Stagiar la Schela Extracţie Târgovişte (1951‐1952).
Inginer minier de petrol, titlu acordat pe baza promovării
Examenului de Stat în luna februarie 1952.
Inginer Şef Secţie Producţie la Schela Extracţie Târgovişte (1952‐
1954).
33
Inginer Şef Echipă Geofizică şi apoi Inginer Şef Serviciu Geofizică la
Întreprinderea de Prospecţiuni Geologice şi Geofizice
Hidrocarburi (IPGGH) (1954‐1967).
Consilier la Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie (CNST)
(1967‐1969).
Inginer Geofizician la Societatea Sonatrach din Algeria în cadrul
contractului încheiat cu Rompetrol (1969‐1970).
Inginer Geofizician la Societatea British Petroleum din Hamburg‐
Germania (1970‐1987).
Pensionat în anul 1987.
Decedat la 15 august 2003 în Germania.

34

2
ANDREI IOAN

iunie 1951 septembrie 1971

Ultima adresă: Moineşti, str. Libertăţii,
bl. 10, ap. 10, tel. 0234 54 73 53

Născut la data 20.09.1927, în localitatea Bucşani, judeţul Dâmboviţa
fiul lui Ioan şi al lui Zinca.
Căsătorit la data 10 mai 1950 în localitatea Bucureşti.
Soţia Vera, născută Vera Barbaros la 15 ian 1926 în comuna
Ghizdiţa, raionul Soroca, U.R.S.S. Fiică Ludmila Victoria, născută
la 24.06.1952.
Practicant Subinginer cu plată, încadrat la Schela de Producţie Petrol
Boldeşti (21.11.1946 – 01.05.1948) şi la Schela Târgovişte
(01.05.1948 – 01.07.1948).
Student la Şcoala de Subingineri de Petrol Ploieşti (1947‐1948).
Student la Institutul de Petrol şi Gaze (IPG) Bucureşti, Facultatea de
exploatarea zăcămintelor de ţiţei şi gaze, anii II‐IV (1948‐1951).
35
Ofiţer, încadrat la Ministerul Afacerilor Interne Bucureşti (10.04.1951
– 19.12.1953).
Examenului de Stat în februarie 1952.
Inginer la Oficiul II Producţie Moineşti (19.12.1953 – 24.05.1955).
Inginer Tehnolog la Schela 3 Producţie Modârzău (24.05.1955 –
08.06.1956).
Inginer Tehnolog la Schela 3 Producţie Zemeş (08.06.1956 –
21.03.1958).
Inginer Şef Secţie Extracţie la Schela Extracţie Moineşti
(21.03.1958 – 26.11.1958).
Inginer Şef Serviciu Tehnologic la Schela Extracţie Moineşti
(26.11.1958 – 18.02.1960).
Inginer Şef Adjunct la Schela Extracţie Moineşti (18.02.1960 –
15.03.1967).
Inginer Şef Trust Extracţie Moineşti (15.03.1967 – 01.10.1969).
Inginer Şef Serviciu Producţie la Grupul Industrial pentru Foraj şi
Extracţia Ţiţeiului Moineşti (01.10.1969 – 01.04.1973).
Inginer Şef Serviciu Programarea, pregătirea, urmărirea producţiei
la Combinatul Petrolului, fost G.I.F.E.T. Moineşti (01.04.1973 –
16.07.1974).
Director la Schela Extracţie Zemeş din Trustul Petrolului Moineşti
(fost Combinatul Petrolului Moineşti) (16.07.1974 – 01.01.1975).
Director Adjunct Tehnic Dezvoltare la Schela Extracţie Zemeş
(01.01.1975 – 01.04.1983).
Director Adjunct Tehnic Mecano‐Energetic la Schela de Producţie
Petrolieră (fost Schela Extracţie) Zemeş (01.01.1975 – 06.11.1987).
Pensionat la data de 06.11.1987.
Decedat în august 2010.

36

3
BANCIU IOAN


Ultima adresă: Bucureşti, str. Liviu Rebreanu,
nr. 27, S4, bl. M12, sc. 2, ap. 3

Născut la 08.10. 1912 în com. Sălişte, sat Vale, jud. Sibiu.
Căsătorit cu Banciu Elvira. Fiu Călin Ioan.
A lucrat ca Sondor, Maistru sondor şi Funcţionar tehnic pentru
Muncă şi salarii la Societatea Petrolieră „Astra Română” Urlaţi.
Student la Şcoala de Subingineri de Petrol Ploieşti (1946‐1948)
Asistent la Institutul de Petrol şi Gaze Bucureşti IPG (1952‐1954).
Şef lucrări la IPG, respectiv IPGG Bucureşti (1954‐1974) şi la IPG
Ploieşti (1974‐1977).
Decedat în anul 1983.
37

4
BERINDEI V. CORNELIU‐VASILE


Ultima adresă: Bucureşti, str. Luca Stroici,
nr. 16, tel: 021 211 11 48

Născut la 17.11.1927 în comuna Turcineşti, judeţul Gorj, fiul lui
Vasile şi Maria.
Căsătorit la 14.11.1951 în oraşul Bucureşti.
Soţia: Berindei Valerica, doctor inginer, lector universitar, născută
Tocan Valerica la 15.04.1929 în comuna Ocniţa, judeţul
Dâmboviţa, fii: Corneliu‐Cristian, inginer, născut la 08.04.1954
şi Mihail‐Dan, inginer, născut la31.10.1958.
Elev la Şcoala primară din comuna Turcineşti, cl. I‐IV (1935‐1939).
Elev la Liceul „Tudor Vladimirescu” din Tg. Jiu, cl. I‐VIII (1939‐1947).
Student la Politehnica Timişoara, Facultatea de Mine şi Metalurgie
anul I (1947‐1948).
38
Inginer la Oficiul de Foraj Piteşti (02.11.1951 – 19.11.1952).
Examenului de Stat în luna februarie 1952
Inginer la Oficiul II Foraj Leordeni (19.11.1952 – 17.07.1953).
Inginer de foraj la Laboratorul de Cercetări Ştiinţifice Câmpina
(21.07.1953 – 25.12.1953).
Inginer la Trustul VII Tg. Jiu (26.12.1953 – 12.05.1954).
Inginer Proiectant Principal la Comitetul Geologic Bucureşti
(12.05.1954 – 01.03.1955).
Inginer Principal Sonde la Comitetul Geologic Bucureşti
(01.03.1955 – 15.09.1956).
Inginer Foraj la Comitetul Geologic Bucureşti (15.09.1956 –
01.12.1956).
Inginer Şef Serviciu Recepţie la Comitetul Geologic Bucureşti
(01.12.1956 – 01.03.1957).
Inginer Principal Foraj la Întreprinderea de Stat pentru Explorări
Miniere (ISEM) Bucureşti (01.03.1957 – 01.01.1958).
Inginer Dispecer la ISEM Bucureşti (01.01.1958 – 01.06.1960).
Inginer Principal Foraj la ISEM Bucureşti (01.06.1960 –
01.03.1962).
Inginer Şef Serviciu Adjunct la ISEM Bucureşti (01.03.1962 –
01.11.1966).
Inginer Şef Serviciu Tehnic Foraj cu sondeuze la ISEM Bucureşti
(01.11.1966 – 01.05.1973).
Inginer Principal la Întreprinderea de Foraj şi Lucrări Geologice
Speciale (IFLGS) Bucureşti (01.05.1973 – 01.04.1975).
Inginer Şef Serviciu la IFLGS Bucureşti (01.04.1975 – 01.09.1975).
Inginer Principal la IFLGS Bucureşti (01.09.1975 – 01.12.1976).
Inginer Principal Proiectant la IFLGS Bucureşti (01.12.1976 –
01.10.1978).
39
Director Grup Secţii la IFLGS (01.06.1979 – 01.07.1983).
Inginer Principal Proiectant la IFLGS Bucureşti (11.11.1983 –
01.04.1987).
Decoraţii: „Ordinul Muncii” cl. III, decret nr. 45/1971.
Pensionat la 01.04.1987.
Decedat la 18 dec. 1992.

40
5
BRAVERMAN IANCU
şi‐a schimbat numele în
BRATU ADRIAN

iunie 1951

Născut la data de 03.06.1923.
Student la Institutul de Petrol şi Gaze IPG Bucureşti, Fac. de
Repartizat la SOVROM‐PETROL, Trustul IV Moineşti
Inginer Stagiar la Schela Găeşti (1951‐1952).
41

6
BURCEA CONSTANTIN


Ultima adresă: Bucureşti,
str. Austrului 52, tel: 021 320 74 47

Născut la 11.09.1926 în comuna Floru, judeţul Olt.
Căsătorit în anul 1951.
Soţia: Burcea Mira; fiica: Crăiţa şi fiu Bogdan.
Elev la şcoala primară din comuna Floru, cl. I‐IV (1933‐1937).
Elev la liceul, cl. I‐VIII (1937‐1945)
Student la Şcoala de Subingineri de Petrol Ploieşti şi practicant la
soc. „Steaua Română” (1947‐1948)
Student la Institutul de Petrol şi Gaze IPG Bucureşti, Facultatea de
Student inginer, Maistru foraj, la Divizia Geotehnică Constanţa din
Direcţiunea Generală a Canalului Dunăre‐Marea Neagră (12.05 –
15.07.1949).
42
Controlor de Stat la Comisia Controlului de Stat (1951‐1953)
Inginer Şef Serviciu Producţie la Oficiul de Prospecţiuni Geologice
şi Geofizice Bucureşti din Trustul de Explorări Geologice (TEG)
Bucureşti (1953 – 10.1954)
Director Adjunct al Oficiului de Prospecţiuni Geologice şi Geofizice
Bucureşti (1954‐1955)
Director al Oficiului de Prospecţiuni Geologice şi Geofizice
Director şi Director General al Întreprinderii de Prospecţiuni
Geologice şi Geofizice Hidrocarburi (IPGGH) Bucureşti, prin
schimbarea denumirii Oficiului, (1956‐1982)
Director General Adjunct şi apoi Inspector General la IPGGH
Bucureşti (1982‐1990).
Decedat în iunie 1992.
Prin activitatea şi comportamentul său Constantin Burcea s‐a
bucurat de aprecierea colegilor săi de muncă şi în acest sens
cităm:
„... timp de peste trei decenii, de numele inginerului Constantin
Burcea se leagă întreaga activitate de cercetare pentru
hidrocarburi pe teritoriul României, precum şi al unor ţări din
Asia şi Africa. Spiritul organizatoric deosebit, manifestat atât în
lucrările de teren, cât şi în finalizarea rezultatelor de către
specialiştii de la sediul întreprinderii, a făcut ca întregul flux de
înregistrare, prelucrare şi interpretare a datelor geologice şi
geofizice să se desfăşoare totdeauna armonios, asigurând
descoperirea în fiecare an a unor zăcăminte de petrol şi gaze. [...]
Receptivitatea la tot ce era nou în tehnica şi tehnologia
prospecţiunii pentru hidrocarburi a reprezentat unul din
punctele forte ale activităţii inginerului Constantin Burcea.
43
Aceasta a făcut ca, prin introducerea în achiziţia şi prelucrarea
datelor a celor mai noi sisteme tehnice pe plan mondial,
România să se situeze, în anii ’70, pe unul din primele locuri din
Europa din acest punct de vedere.
Este adevărat că o parte din succesele întreprinderii se datorează
şi colaboratorilor săi apropiaţi, dar şi acesta este un merit al
inginerului Constantin Burcea, care a ştiut să se înconjoare de
oameni de înaltă competenţă profesională, de ale căror păreri
a ţinut totdeauna seamă în luarea celor mai importante decizii,
formând astfel – aproape pe neobservate – pe cei care am
preluat şi continuat dificila, complexa şi plină de răspundere
activitate de conducere a acestei întreprinderi” (extras din
„cuvântul” rostit de ing. Traian Gubandru, urmaşul său la
Funcţia de Director General al IPGGH Bucureşti, la ceremonia
de înhumare a ing. C. Burcea, în ziua de 23 iunie 1992).

44

7
CIUICĂ L. PETRE


Ultima adresă: Pucioasa,
str. 9 Mai nr. 10, tel: 0245 760 661

Născut la 07.03.1926 în oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, fiul
lui Luca şi Maria.
Soţia: Ciuică Maria, farmacistă, născută Mihăescu Maria la
17.11.1925 în comuna Lupşanu, judeţul Călăraşi, fiice: Iulia
Cristina, economist, născută la 07.10.1952, şi Ileana Carmen,
născută la 17.01.1956.
Elev la Şcoala primară din Pucioasa, cl. I‐IV (1933‐1937).
Elev la Liceul industrial 2 din Bucureşti, cl. I‐VIII (1938‐1946).
Practicant Subinginer la societatea „Creditul Minier” Floreşti
(01.11.1947 – 19.11.1948).
Student la Institutul de Petrol şi Gaze Bucureşti, Fac. de
45

Inginer Operator la Schela Cartojani (15.09.1951 – 15.11.1954).
Inginer Şef la Întreprinderea „Valea Ialomiţei” Pucioasa
(15.11.1954 – 01.12.1955).
Inginer la Fabrica de ciment Fieni (01.12.1955 – 11.12.1955).
Dispecer Şef la Întreprinderea „Steaua Electrică” (13.12.1955 –
01.08.1957).
Inginer Şef la Întreprinderea de Gospodărie Oraş (IGO) Pucioasa
01.08.1957 – 13.05.1958).
Inginer Şef la Întreprinderea „Valea Ialomiţei” Pucioasa
(13.05.1958 – 21.10.1958).
Inginer Mecanic Şef la Întreprinderea Textilă „Trainica”
(21.10.1958 – 01.12.1960).
Inginer Şef la ICC Târgovişte (01.12.1960 – 15.07.1962).
Inginer Şef Secţie Gaze la Întreprinderea Comunală Târgovişte
(15.07.1962 – 31.08.1962).
Inginer Principal Mecanic la Întreprinderea Textile „Bucegi”
Pucioasa (03.09.1962 – 01.04.1963).
Vicepreşedinte al Sfatului Popular al Oraşului Pucioasa
(01.04.1963 – 06.06.1967).
Inginer Principal Investiţii la Întreprinderea „Steaua Electrică”
Fieni (06.07.1967 – 01.10.1971).
Inginer Şef Birou Investiţii la Întreprinderea „Steaua Electrică”
Fieni (01.10.1971 – 10.01.1972).
Director la Întreprinderea de Gospodărie Oraş (IGO) de pe lângă
Consiliul Popular Oraş Pucioasa (10.01.1972 – 20.04.1973).
Director la Întreprinderea Judeţeană de Gospodărie Comunală
Locală (IJGCL) Dâmboviţa (20.04.1973 – 01.06.1975).
46
Inginer Principal la Întreprinderea de Reţele şi Instalaţii de

Distribuţie a Gazelor Naturale (IRIDGN) Bucureşti (01.06.1975 –
01.08.1986).

47
8
CORNEA D. ION

iunie 1951

str. Dr. Panait Iatropol, nr. 22, tel: 021 781 27 66

Născut la 08.09.1923, în localitatea Bolgrad, judeţul Ismail,
Basarabia, fiul lui Dumitru şi Maria.
Căsătorit la data 28.05.1951 în Bucureşti.
Soţia: Cornea Felicia, profesor universitar, născută Nicolau Felicia
la 16.11.1927 în Brăila, fiica lui Radu şi Elena‐Ilinca, fiică Lucia,
medic, născută la 18.08.1954, fiu Dragoş, inginer, născut la
09.05.1958.
Elev la Şcoala primară din Bolgrad, jud. Ismail, cl. I‐IV (1930‐1934).
Elev la Liceul din Bolgrad şi Liceul din Ismail, cl. I‐VI (1934‐1940).
În 1943 se refugiază cu familia din Basarabia.
Este încorporat în armată în anul !944.
În timpul refugiului îşi completează studiile liceale, cl. VII‐VIII, în
particular şi promovează bacalaureatul la Târgovişte în 1946,
după ce a fost lăsat la vatră.
Student la Facultatea de Matematici din Universitatea Bucureşti,
anul I (1946/1947)
48
Student la Facultatea de Mine şi Metalurgie Timişoara, anul I

(1947‐1948).
Student inginer, Maistru foraj la Divizia Geotehnică Constanţa din
15.07.1949).
Maistru sondor la Comitetul Geologic în program special pentru
studenţi (1950 – 51).
Inginer Geofizician la Întreprinderea de Prospecţiuni şi Laboratoare
Bucureşti a Comitetului Geologic (07.12.1951 – 1956).
Inginer Geofizician Şef de Echipă la Întreprinderea de Prospecţiuni
Geologice şi Geofizice Hidrocarburi (IPGGH) Bucureşti a
Ministerului Industriei Petrolului şi Gazelor Naturale
reorganizat la 20.03.1957 în Ministerul Industriei Petrolului şi
Chimiei (1956‐1959).
Inginer Principal Geofizician la IPGGH Bucureşti (1959‐1961).
Inginer Şef Secţie Interpretare la IPGGH Bucureşti (1961‐1965).
Doctor în ştiinţe tehnice, specialitatea „Prospecţiuni geofizice”
(1964). Titlul tezei de doctorat „Contribuţii geofizice la studiul
structurii geologice a Depresiunii Bârladului”.
Inginer Şef Adjunct al Întreprinderii de Prospecţiuni Geologice şi
Geofizice Hidrocarburi (IPGGH) Bucureşti (1965 – 01.07.1966).
Director Adjunct Ştiinţific al Institutului de Geofizică Aplicată
Bucureşti al Comitetului de Stat al Geologiei (01.07.1966 – 1974).
Cercetător Principal I şi Şef de Laborator la Institutul de Geologie
şi Geofizică Bucureşti (1974‐1977).
49
Director al Centrului de Fizica Pământului şi Seismologie din

Institutul Central de Fizică (1977‐1988).
Profesor asociat la Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti
(1978‐1988).
Director al Proiectului pentru seismicitatea ţărilor balcanice.
Specializări şi deplasări în străinătate:
Prospecţiunea zăcămintelor de petrol în Iran (Teheran şi Golful
Persic), în 1970
Noi realizări în domeniul seismologiei la: Berkeley University –
California – USA, Pasadena University – California – USA şi
Observatorul Vezuviu – Italia.
Comunicări ştiinţifice şi conferinţe ţinute la universităţi şi staţii
seismice din Tokio, Sapporo, Nagoya, Kyoto, Kobe, Osaka.
Titluri ştiinţifice:
• Doctor în ştiinţe în 1964.
• Doctor docent (19 ).
• Cercetător Ştiinţific Principal I
Decoraţii, distincţii şi premii:
• Ordinul Muncii cl. III decret nr. 749/ 04.10 1965
• Ordinul „Meritul Ştiinţific” cl. III decret nr. 86 / 07.05.1981
• Medalia Muncii decret nr. 168/1984
• Premiul „G. Cobălcescu” nr. 2/ 25.01.1972
• Premiul „Aurel Vlaicu” nr. 153/ 25.11.1983
Decedat la 23 aprilie 1996.
50

9
CREŢU M. MIHAI


str. Av. Jean Texier, nr. 21, tel: 021 230 39 42

Născut la 20. 09. 1921 în comuna Mereni, sat Humuleşti, judeţul
Lăpuşna, Basarabia, fiu al lui Maftei şi Maria.
Soţia: Creţu Valentina, inginer automatist programator
calculatoare, născută Coban Valentina, fiu Şerban, inginer.
Elev la Şcoala primară din comuna Bubuieci, judeţul Lăpuşna
(1930‐1934)
Elev la Şcoala de Arte şi Meserii din Chişinău (1934‐1938).
Elev la Liceul Industrial din Chişinău, cl. V‐VI (1938‐1940.
Student anul III la „Chişineovschii Technicum Mechanizaţii Selskogo
Hoziaestva” din Chişinău (1940‐1941), în timpul ocupaţiei
sovietice (1940‐1941).
Elev la Liceul Industrial din Chişinău, cl. VII‐VIII (1941‐1943).
Şcoala Militară de Ofiţeri‐Guarzi, specialitatea Construcţii (1943‐1945).
51
15.07.1949).
Inginer la Întreprinderea Comunală de Distribuţia Gazelor (IDGB)
Inginer Şef Secţie Reţea şi Inginer Şef Serviciu Mecanic Şef la
Întreprinderea Comunală de Distribuţia Gazelor (IDGB)
Inginer Şef Serviciu Control Tehnic de Calitate la Grupul
Întreprinderilor de Gospodărie Comunală (GIGC) Bucureşti
(1973‐1981).
Diriginte Lucrări Investiţii la Întreprinderea Regională de
Distribuţia Gazelor Bucureşti (IRIDGNB) (1978‐1981).
Pensionat în 1981.
Decedat la 17 noiembrie 2005.

52
10
DAVID ISRAEL

iunie 1951

Student la Politehnica Bucureşti, Fac. de Mine şi Metalurgie, anul I
(1947‐1948)
Inginer proiectant la Institutul de Proiectări Edilitare.
Nu a lucrat în petrol.

53

11
DINU A. CONSTANTIN


Ultima adresă: Ploieşti, str. Italiană,
nr. 16, tel: 0748 438 773, 021 222 05 82

Născut la 27.01.1929 în comuna Bordeni, judeţul Prahova, fiul lui
Alexandru şi Elisabeta.
Căsătorit la 02.10.1953 în oraşul Buzău
Soţia: Dinu Ilinca Lili. născută Stângă Ilinca la 12.12.1924 în
comuna Zărneşti, judeţul Braşov, fiică: Viviana‐Florenţa‐
Nicoleta, absolventă a Conservatorului, muzician, născută la
09.02.1955, fiu: Florin‐Marius, absolvent al Conservatorului,
muzician, născut la 31.01.1937.
Subinginer asistent la societatea Concordia Lilieşti‐Ţintea (1947‐1948)
54
Inginer asistent la Oficiul de Foraj Tg. Ocna din Trustul Explorări
Geologice (TEG) Bucureşti (19.091951 – 01.03.1952).
Inginer Şef Secţie la Întreprinderea de Prospecţiuni Geologice şi
Geofizice Hidrocarburi (IPGGH) Bucureşti (schelele: Abram‐
Bihor, Căzăneşti‐Vâlcea, Eforie‐Constanţa, Săpunari‐Argeş)
(01.03.1952 – 15.02.1955).
Inginer Şef Serviciu Tehnico‐Productiv la IPGGH Bucureşti
(15.02.1955 – 01.08.1960).
Inginer Şef Serviciu Foraj la IPGGH (01.08.1960 – 1971).
Inginer Şef Şantier la Sonatrach (contract Rompetrol), Sahara‐
Algeria (1971‐1974)
Inginer Şef Secţie Foraj la IPGGH Bucureşti (1974‐1981)
Inginer Şef Secţie şi Director Adjunct la Rompetrol, Hassi‐
Messaud, Sahara‐Algeria (1981‐1983)
Inginer Principal la IPGGH Bucureşti (01.09.1983 – 01.04.1989).
Specializări:
• Cursul de specializare a cadrelor superioare organizat de Centrul
de Documentare Tehnică al Ministerului Petrolului.
Inovaţii:
• Tije hexagonale cu nute având cursa de 7‐7 m în loc de 0,3‐0,5 m;
• Introducerea pompelor de noroi tip II 5x10” cu debite de 2,5
vagoane/oră şi presiune de până la 100Atm., la instalaţiile
Craelius şi Zif 1200 în locul pompelor iniţiale cu caracteristici
inferioare;
• Introducerea dispozitivului de salvare a garniturii de foraj în
cazul defectării motorului la instalaţiile S.25;
55
• Modificarea instalaţiilor Zif 1200 pentru acţionarea termică în
condiţiile de lucru în zone izolate;
• Participare directă la rezolvarea şi lichidarea accidentelor
tehnice grele la peste10 sonde.
Decoraţii: Medalia Muncii, decret nr. 602/08.10.1964

56
12
DOICIN DARIE

iunie 1951

Elev la Liceu în Bucureşti, cl. I‐VIII (1939‐1947).
Student la Politehnica Bucureşti, Facultatea de Mine şi Metalurgie
anul I (1947‐1948).
Inginer la Comitetul Geologic (1951‐1954).
Examenului de Stat în luna februarie 1952. Comitetul Geologic,
Inginer referent tehnic.
Inginer Geofizician la Întreprinderea de Prospecţiuni Geologice şi
Geofizice Hidrocarburi (IPGGH) (1954‐1970).
Inginer Geofizician în Algeria (1970‐1971) de unde a plecat în
Canada şi apoi în Anglia.
Decedat în anul 2005, la Londra.
57
13
DUMITRESCU OCTAVIAN MIHAI

iunie 1951

Ultima adresă: Bucureşti, str. Turturele,
nr. 24, tel: 021 326 45 87

Născut la 25.04.1928 în oraşul Bucureşti.
Soţia: Dumitrescu Alice, proiectant, născută Molnar Alice la data
de 19 aprilie 1941.
Elev la Şcoala primară de aplicaţie Sf. Ecaterina din Bucureşti, cl. I‐IV
(1935‐1939).
Elev la Liceul „Gh. Şincai” din Bucureşti, cl. I‐VIII (1939‐1947).
Student la Politehnica Bucureşti, Facultatea de Mine şi
Metalurgie, anul I (1947‐1948).
Inginer la Trustul de Explorări Geologice (TEG) Bucureşti, Schela
de Foraj Goleşti (1951‐1952). SRP, GRT, OF. V. Mare.
Inginer la Trustul II Foraj Piteşti, Oficiul Foraj Ştefăneşti (1952‐
februarie 1953).
58
Inginer la Ministerul Industriei Petrolului, Direcţia Planificării şi

Direcţia Tehnică (02.1953‐10.1954).
Inginer la Întreprinderea de Foraje pentru Apă, subordonată
Ministerului Construcţiilor (10.1954 – 01.1957).
Inginer Principal la Ministerul Industriei Petrolului, Direcţia
Tehnică (01.1957 – 07.1958).
Inginer Principal la Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei,
Direcţia Tehnică (07.1958 – 05.1961).
Inginer Principal la Comitetul de Stat pentru Muncă şi Salarii
(05.1961 – 04.1969).
Inginer Principal la Ministerul Muncii (reorganizare), Direcţia
pentru organizarea şi normarea muncii (04.1969 – 05.1989).
Colaborare externă cu Editura Tehnică, „Redacţia Petrol” (1954‐
1958) şi „Redacţia Economie” (1969‐1985).
Colaborare externă cu Institutul de Documentare Tehnică (IDT) în
probleme de organizare a producţiei şi a muncii şi de normare
a muncii (1969‐1985).
Compozitor de muzică uşoară, Colaborare cu Societatea Română
de Radiodifuziune începând cu anul 1987.
Pensionat în luna mai 1989.
59

14
DUMITRESCU V. VICTOR


Ultima adresă: Bucureşti, str. Lt. Niculescu Romulus Bazar,
nr. 16, tel: 021 653 40 38.

Născut la 17.09.1927 în oraşul Craiova, fiul lui Victor şi Germinia.
Căsătorit la 30.10.1952 în oraşul Craiova.
Soţia: Dumitrescu Maria, farmacistă, născută Constantinescu
Maria la 27. 06. 1929 în comuna Argentoaia, raion Filiaşi,
judeţul Dolj, fiice: Adriana, arhitect, născută la 01.02.1954, şi
Marilena, reporter la Societatea Română de Radio, născută la
29.09.1956.
Elev la Şcoala primară din oraşul Craiova, cl. I‐IV (1935‐1939).
Elev la Liceul „Regele Carol I” din Craiova, cl. I‐VIII (1939‐1947).
Student la Politehnica Timişoara, Facultatea de Mine şi Metalurgie,
anul I (1947‐1948).
Student Institutul de Petrol şi Gaze (IPG) Bucureşti, Facultatea de
60
Stagiar şi Inginer Şef Secţie la Întreprinderea 1 Foraj Zemeş

(15.09.1951 – 31.12.1952).
Inginer Şef Adjunct la Întreprinderea de Foraj Moineşti
(31.12.1952 – 01.07.1960).
Inginer Şef Adjunct la Întreprinderea de Foraj Viişoara (01.07.1960 –
10.05.1963).
Inginer Principal Foraj la Întreprinderea de Explorări Miniere
Hunedoara (20.06.1963 – 30.10.1963).
Cercetător Principal la Institutul de Balneologie şi Fizioterapie
Bucureşti (01.11.1963 – 19.11.1964).
Inginer Şef Adj. la Întreprinderea de Foraj Bucureşti (19.11.1964 –
27.10.1966).
Adjunct Şef Serviciu Organizarea Muncii la Direcţia Generală Foraj
din Ministerul Petrolului (27.10.1966 – 01.10.1969).
Inginer Principal (reorganizare) la Ministerul Petrolului
(01.10.1969 – 01.03.1970).
Inginer Principal III la Ministerul Petrolului (01.03.1970 –
01.06.1970).
Inspector General la Ministerul Petrolului (01.06.1970 –
20.03.1973).
Inspector Principal la Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei
(MMPG) (20.03.1973 – 01.03.1974).
Inspector Principal la Direcţia Generală Autonomă a Petrolului şi
Gazelor din Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei
(01.03.1974 – 01.09.1974).
Inginer Consultant în Algeria, ICESPG „Rompetrol” (01.09.1974–
01.01.1975).
61
Inginer Principal III la Direcţia Generală Autonomă a Petrolului şi

Gazelor din Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei
(01.01.1975 – 31.12.1979).
Propus a fi pensionat de invaliditate la 31.12.1979. Înscris la
pensie la 01.01.1980.
Decoraţii şi distincţii:
• „Medalia Muncii”, Decret nr. 776/1966;
• „Medalia Muncii”, Decret nr. 893/1968.
A fost unul din cei mai mari specialişti din România în conducerea
şi realizarea „Forării sondelor dirijate” cu sau fără turbină de
foraj, precum şi în rezolvarea „Accidentelor de foraj”.
Decedat la 26 mai 1983.
62
15
ELIAS ALEXANDRU
şi‐a schimbat numele în
DUMITRESCU ALEXANDRU

iunie 1951

Inginer la Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), Inginer
coordonator foraje mecanice (1951‐1952).
Inginer minier de petrol, titlu acordat pe baza promovării Examenului
de Stat în luna februarie 1952
Inginer Şef al Departamentului Foraj cu sondeuze la Institutul de
Studii şi Proiectări Energetice (ISPE) (1951‐1980)
63

16
ENACHE N. DOREL


Ultima adresă: Bucureşti, şos. Giurgiului, nr. 72‐86,
tel.: 0724 814 403, 0770 26 23 52

Născut la 19.07.1926 în comuna Băneşti, judeţul Prahova, fiul lui
Năstase şi Maria.
Căsătorit la 02.10.1952 în oraşul Câmpina, judeţul Prahova.
Soţia: Enache Elena născută Vrânceanu Elena la 02.01.1929.
Elev la Şcoala primară din comuna Băneşti, cl. I‐V (1933‐1938).
Elev la Liceul „Dumitru Barbu Stirbey” din Câmpina, cl. I‐VIII
(1938‐1946).
Învăţător la Şcoala elementară de 7 ani din comuna Băneşti.
anul I (1947‐1948).
Inginer practicant la Schela Băicoi din Trustul Extracţie Ploieşti, cu
activitate de specializare la Institutul de Cercetări Foraj‐
64
Extracţie Câmpina unde şi‐a realizat şi proiectul de diplomă în
domeniul recuperării secundare a ţiţeiului din zăcământul
Dacian de la Bucşani. (01.09.1951 – 30.04.1952).
Inginer la Schela Târgovişte din Trustul Extracţie Târgovişte
(01.04.1952 – 22.12.1952)
Inginer Tehnolog la Schela Şuţa Seacă cu probleme de exploatare
secundară în toate schelele Trustului Extracţie Târgovişte
(22.12.1952 – 04.03.1953).
Doctorand (aspirant) la Institutul de Petrol şi Gaze (IPG), Catedra
de Extracţia ţiţeiului (04.02.1953 – 03.02.1956).
Asistent universitar la Institutul de Petrol şi Gaze (IPG), Catedra de
Extracţia ţiţeiului (03.02.1956 – 01.09.1956).
Inginer Cercetător Principal la Institutul de Cercetări Petroliere
Bucureşti (01.09.1956 – 01.07.1957).
Inginer Cercetător Principal la Institutul de Cercetări Foraj‐
Extracţie Câmpina (01.07.1957 – 01.08.1960).
Inginer Cercetător Ştiinţific Principal la Institutul de Cercetări
Foraj‐Extracţie Câmpina (01.08.1960 – 15.12.1961).
Inginer Şef Laborator automatizări la Institutul de Cercetări Foraj‐
Extracţie (ICFE) Câmpina (15.12.1961 – 31.07.1962).
Inginer Principal la Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei
(01.08.1962 – 01.09.1965).
Inginer Principal la Ministerul Petrolului, Direcţia Generală Foraj‐
Extracţie (01.09.1965 – 01.03.1969).
A coordonat activitatea de colaborare tehnico‐ştiinţifică a
Ministerului cu străinătatea (1966‐1970).
Consilier Tehnic la Ministerul Petrolului, DPOMI (01.03.1969 –
01.10.1969).
65
Inginer Principal la Ministerul Petrolului, DPOMI 01.10.1969 –

01.03.1970).
Inginer Principal III la Ministerul Petrolului, DPOMI (01.03.1970 –
01.11.1970).
Inspector Principal la Ministerul Petrolului (01.11.1970 – 01.04.1971).
Din 1970 a lucrat în domeniul introducerii tehnicii de calcul în
optimizarea forajului.
A colaborat cu Institutul de Proiectări Automatizări şi Inst. de
Cercetări Informatică pentru realizarea instalaţiilor de
automatizare a industriei extractive de ţiţei şi gaze.
A organizat unităţile de calcul din industria extractivă de ţiţei şi gaze.
Inginer Principal III la Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei
(MMPG) (01.04.1971 – 01.03.1974).
Inginer Principal III la Direcţia Generală Autonomă a Petrolului şi
Gazelor din Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei (MMPG)
(01.03.1974 – 07.09.1981).
20.06.1986).
(MMPG) (20.06.1986 – 01.07.1986).
Inspector Principal de Specialitate la Centrala‐Departament a
Petrolului şi Gazelor din Ministerul Minelor, Petrolului şi
Geologiei (MMPG) (01.07.1986 – 01.10.1986).
Decoraţii:
• Medalia Muncii, decret nr. 749/ 04.10.1965.
Pensionat la 01.10.1986
Activitate postpensionare:
• Inspector Principal de Specialitate la Departamentul Petrolului
din Ministerul Resurselor şi Industriei (MRI) (01.10.1986 –
01.06.1987).
66

17
ENACHE Gr. MIRCEA


Ultima adresă:
Ploieşti, str. Roşiori, nr. 65, tel: 0244 525 255

Născut la 09.11.1927 în comuna Bordeni, judeţul Prahova, fiul lui
Grigore şi Maria.
Soţia: Enache Valeria, fiică: Mihaela, inginer.
Elev la Şcoala primară din comuna Bordeni, cl. I‐IV (1934‐1938)‐
Elev la Liceul „Sfinţii Petru şi Pavel” din Ploieşti, cl. I‐VIII (1938‐1946).
anul I (1947‐1948).
Inginer Practicant la Schela Băicoi, jud. Prahova (1951‐1952)
Inginer Proiectant şi Inginer Şef Serviciu la Institutul de Proiectări
Petrol şi Gaze (IPPG) din Ploieşti (1952‐1963).
67
Inginer Şef la IPPG Braşov (1963‐1968).
Inginer Proiectant Principal la Sonatrach, Algeria (1968‐1970).
Inginer Consilier, Director Tehnic (intermediar), la Petrostar (fost
IPPG) Ploieşti (1970‐1994).
Preşedinte al Consiliului de Administraţie la Petrostar Ploieşti
(1994‐2010).
68
18
FOTESCU Gr. LEONIDA

septembrie 1971

Ultima adresă: Ploieşti, str. Rapsodiei,
nr. 6, bl. 142, sc. B, et. 3, ap. 36, tel: 0244 53 20 68

Născut la 13.07.1924 în oraşul Buzău, fiul lui Grigore şi Ileana.
Căsătorit în anul 1950. Soţia: Fotescu Elena.
Elev la Şcoala primară nr. 10 din Buzău,cl. I‐IV (1931‐1935).
Elev la Liceul „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Buzău, cl. I‐VIII
(1935‐1943).
Direcţiunea Generală a Canalului Dunăre‐Marea Neagră
(12.05.1949 – 15.07.1949).
Inginer Proiectant la Institutul de Cercetări şi Proiectări Instalaţii
Petroliere Ploieşti din 1952.
Inginer Proiectant Şef la Institutul de Cercetări şi Proiectări
Instalaţii Petroliere Ploieşti până în 1984.
69
Invenţii şi inovaţii:
Ca şef de proiect, împreună cu un colectiv de cercetători
elaborează două invenţii:
• „Tratarea ţiţeiului brut extras din zăcământ după aplicarea
injecţiei de abur, prin striparea ţiţeiului brut cu gaze de
sondă”, certificat de inventator nr. 66761/ 20.06.1974
• „Staţie pilot de experimentare şi instalaţie de degazolinare
cu un procedeu nou de extragere a hidrocarburilor C3+ din
gazul bogat, prin absorbţie‐desorbţie cu ţiţei stabilizat la
presiunea de lucru de 43 bar, certificat de invenţie nr.
80499/ 28. 02. 1982.
Specializări şi documentări:
• Standardizarea materialelor din industria petrolieră la
Institutul Român de Standardizare (1973)
Decorații:
• Decorat cu Medalia Muncii – Decret nr. 749/4.10.1965.

70
19
GHEORGHE M. SPIREA

septembrie 1971

Născut la 08.03.1927 în comuna Cocorăştii‐Mislii, judeţul Prahova,
fiu al lui Marin şi Maria.
Soţia, Gheorghe Maria.
Elev la Şcoala primară din Cocorăştii‐Mislii, cl. I‐IV (1934‐1938).
Elev la Liceul „Sfinţii Petru şi Pavel” din Ploieşti, cl. I‐VIII (1938‐1946).
Metalurgie, anul I (1947‐1948)
Student la Institutul de Petrol şi Gaze (IPG) Bucureşti, Fac. de
Inginer Şef la Baza de Aprovizionare Băicoi, judeţul Prahova (1951‐
1956).
Inginer Şef la Schela de Petrol Berca, judeţul Buzău (1956‐1959).
Inginer Şef la Schela de Petrol Urlaţi, judeţul Prahova (1959‐1967).
Inginer Principal la Întreprinderea de Foraj Ploieşti (1967‐1987).
Inovaţii:
• În cadrul Schelei Urlaţi a realizat 5 inovaţii pentru reducerea dura‐
tei de oprire a sondelor în producţie, prin lucrările de intervenţie.
71
20
GORAN GH. NICOLAE

septembrie 1971

Ultima adresă: Tg. Jiu, str. 8 Mai, nr. 1
Breaza, jud. Prahova, tel: 0244 347 151

Născut la 30.05.1926 în comuna Breaza, judeţul Prahova, fiul lui
Gheorghe şi Eufrosina.
Căsătorit la 26.01.1953 în comuna Podul Vadului‐Breaza, judeţul
Prahova.
Soţia: Goran Maria, născută Frâncu Maria la 17.01.1927 în
comuna Breaza, fiică: Livia, profesoară de limba franceză,
Elev la Şcoala primară din comuna Breaza, cl. I‐IV (1934‐1938).
Elev la Liceul teoretic „Dumitru Barbu Ştirbey” din Câmpina, cl. I‐
VIII (1938‐1946).
Student la Institutul de Petrol şi Gaze (IPG) Bucureşti, Fac. de
Preparator universitar la Catedra de Mecanică, la Institutul de
Petrol şi Gaze (IPG) Bucureşti (01.12.950 – 27.09.1951).
72
Inginer Şef Secţie Producţie la Schela de petrol Gura Ocniţei,
judeţul Dâmboviţa, Secţia Bucşani (27.09.1951 – 02.1952).
Inginer minier de petrol, cu diplomă de merit, titlu acordat pe
baza promovării Examenului de Stat în luna februarie 1952.
Inginer Şef Secţie Producţie la Schela de petrol Gura Ocniţei,
judeţul Dâmboviţa, Secţia Cezeanu (02.1952 – 01.04.1953).
Inginer Şef Serviciu Tehnologic la Schela de petrol Cobia, judeţul
Dâmboviţa (01.04.1953 – 21.05.1958).
Inginer Şef Serviciu Tehnologic la Trustul de Extracţie Tg. Jiu
(21.05.1958 – 25.10.1961).
Director Tehnic la Trustul de Extracţie Tg. Jiu (25.10.1961 –
01.10.1969).
Director Tehnic la Grupul Industrial pentru Foraj şi Extracţia
Ţiţeiului Tg. Jiu (01.10.1969 – 01.04.1973).
Director Tehnic Adjunct Dezvoltare la Combinatul Petrol Tg. Jiu
(01.04.1973 – 01.03.1974).
Director Tehnic Adjunct Dezvoltare la Trustul Petrolului Tg. Jiu
(01.03.1974 – 23.02.1979).
Inginer Şef Serviciu Inginerie de Zăcământ la Trustul Petrol Tg. Jiu
(23.02.1979 – 01.06.1983).
Inginer Proiectant Principal I la Institutul de Cercetări şi Proiectări
pentru Petrol şi Gaze (ICPPG) Câmpina, Secţii de Proiectare
Ploieşti (01.06.1983 – 01.10.1986).
Invenţii:
• „Dispozitiv portativ pentru detectarea şi dozarea hidrogenului
sulfurat şi a sulfurilor solubile”, Certificat de Inventator Nr.
63082 din 25.09.1976.
Inovaţii:
• „Dispozitiv pentru lubricare la sondele de injecţie cu presiunea
din conducta de injecţie” (1954);
73
• „Modificarea Dinamometrului „Mininzon” pentru a se exclude
producerea accidentelor tehnice şi umane care erau frecvente
la acest aparat” (1955).
• „Medalia Muncii” decret Nr. 197/1957;
• „Ordinul Muncii” cl. II, decret Nr. 362/1960;
• Distincţia Jubiliară a Institutului de Cercetări şi Proiectări
pentru Petrol şi Gaze Câmpina (1975).
Specializări:
• Certificat de RADIOTELEFONIST (1978), în urma absolvirii
cursurilor de „Radio‐televizoare”.
Propus la pensie pentru limită de vârstă la 01.10.1986.
Decedat la 28 martie 2002.
74

21
GRIGORE N. BENONE


Ultima adresă: Bucureşti, str. Nera,
nr. 2, bl. OD5, sc. 5, ap. 166, sector 6. tel: 0314 284 782

Născut la 16.01.1925 în comuna Târcov, judeţul Buzău, fiul lui
Nicolae şi Maria.
Soţia: Grigore Niţa, tehnician textile, născută Casian Niţa la
03.03.1931 în comuna Niculiţel, judeţul Tulcea, fiică: Cornelia,
economistă, născută la 08.03.1953.
Elev la Şcoala primară din comuna Pârscov, judeţul Buzău, cl. I‐VII
(1932‐1939).
Elev la Colegiul Naţional „Sf. Sava” Bucureşti, cl. I‐IV, cu examene
de diferenţă (1939‐1942).
Elev la Liceul „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Buzău, cl. V‐VIII
(1942‐1946).
Student la Politehnica Timişoara, Facultatea Mine şi Metalurgie
anul I (1947‐1948).
75
Inginer Geofizician Principal Interpretator la Întreprinderea de
Prospecţiuni şi Laboratoare IPL Bucureşti (Secţii Seismice în
ţară) din Comitetul Geologic (25.10.1951‐01.06.1958).
Inginer Principal Şef Birou la Întreprinderea de Cercetări şi Studii
Energetice Bucureşti (01.06.1958 – 27.08.1960).
Inginer Principal Şef Grup Secţii Seismice la Întreprinderea de
Prospecţiuni Geologice şi Geofizice pentru Hidrocarburi
(IPGGH) Bucureşti din Ministerul Petrolului (27.08.1960 –
01.04.1966).
Inginer Principal Serviciu Energetic la Trustul de Foraj Bucureşti
Inginer Principal Serviciul Tehnic la Trustul de Foraj Bucureşti din
Ministerul Petrolului (01.06.1966 – 01.04.1968).
Inginer Principal la Direcţia Generală Foraj Extracţie Ţiţei (DGFEŢ)
(MMPG) (01.04.1971 – 08.09.1981).
Lector la cursul „Proprietate Intelectuală” la CEPECA (1977‐1985).
Inginer Principal III la Ministerul Minelor (08.09.1981 –
24.12.1983).
A elaborat, publicat şi difuzat broşuri tehnice de specialitate.
A organizat expoziţii de invenţii şi inovaţii româneşti valoroase, în
ţară şi străinătate şi a participat la numeroase simpozioane şi
seminarii în străinătate.
20.05.1985).
76
Inovaţii:
• „Dispozitiv pentru determinarea vitezelor de propagare a
undelor seismice în formaţiunile geologice”.
Specializări:
• Cursul „Pregătirea cadrelor de specialişti în economie” la
CEPECA (1977)
Decoraţii şi premii:
• „Ordinul Muncii” cl. III , decret nr. 500/1964.
Premiul Întreprinderii de Prospecţiuni şi Laboratoare IPL Bucureşti
Participări la acţiuni internaţionale:
• Berlin, 1976, consfătuire privind perfecţionarea pregătirii
inginerilor în domeniul brevetelor, documentării şi informării
din brevete;
• Varna, 1978, simpozion organizat de Organizaţia Mondială a
Proprietăţii Intelectuale (OMPI) şi Centrul Internaţional de
Documentare din Brevete INPADOC cu tema „Rolul
documentării din brevete în dezvoltarea tehnico‐ştiinţifică”;
• Balcic, 1982, seminar internaţional privind probleme de
brevete şi invenţii şi valorificarea acestora;
• Praga, 1983, seminar internaţional privind prelucrarea
automată a informaţiei tehnice din brevete şi utilizarea
acesteia în cercetare şi producţie.
Deplasări turistice:
• Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, R.D.Germania şi Polonia
(împreună cu familia).
Hobby:
• Activitate în Echipa de Şah a IPGGH Bucureşti; premiul I la
campionatul raional Griviţa Roşie şi premiul III la campionatul
pe Capitală.
77
Pensionat pentru limită de vârstă la 20.05.1985.
Activitate post pensie:
• Inginer Principal Foraj la Schela de Foraj Chitila‐Bucureşti,
încadrat temporar, (01.05.1986 – 31.06.1986) şi (01.01.1987 –
01.04.1987);
• Inginer Principal Miner la IMS Constanţa, Exploatarea Minieră
Medgidia Băneasa (01.11.1988 – 31.03.1989).
Decedat la 19.11.2014.

78

22
GRIGORE C. GHEORGHE


Ultima adresă:
Buzău, str. Unirii, bl. 119 C, ap. 3

Ultima adresă: Buzău, str. Unirii, Bl. 119 C, Ap.3
Născut la 22.02.1928 în comuna Fulga, judeţul Prahova
Soţia: Grigore Domnica, fiică: Liliana
Inginer Şef de Secţie Producţie la Trustul VI Târgovişte (1951‐1952)
Inginer Şef Serviciu la Oficiul Geofizic Bucureşti
Inginer Şef Serv. Tehnologic la Schela Gârleni în Trustul VI Târgovişte
Inginer Şef Secţie Injecţie apă în zăcămintele Cobia
Profesor şi Director la Grupul Şcolar de Petrol Târgovişte (1958‐
1964)
79
Inginer Şef Schelă Producţie Târgovişte (1964‐1967).
Inginer Şef Schela şi Şef Serviciu la Schela Berca, judeţul Buzău
(1967‐1988)
80
23
HIRSCH BENO

iunie 1951

Student la Institutul Petrol şi Gaze (IPG) Bucureşti, Facultatea de
Referent tehnic la Direcţia tehnică din M.I.P.
A plecat din România.

81

24
IACOVENCO G. IOAN


str. Poet Buzdugan, nr. 7, tel: 021 665 65 36

Născut la 22.01.1923 în localitatea Ismail, judeţul Ismail,
Basarabia, fiul lui Gavrilă şi Maria.
Căsătorit la 09.11.1954 în comuna Cocioc, judeţul Ilfov.
Soţia: Iacovenco Victoria, medic, născută Căpruţă Victoria la
02.02.1927, în Sibiu, fiica: Graziela Ioana, născută la 19.02.1958.
Elev la Şcoala primară din Ismail, Basarabia.
Elev la Liceul teoretic din Cluj.
Militar, Ministerul Forţelor Armate (15.05.1944–15.05.1945).
exploatarea zăcămintelor de ţiţei şi gaze, anii II‐IV (1948‐1951)
Maistru sondor la Întreprinderea de Stat pentru Explorări Miniere
(ISEM) Bucureşti (01.11.1950–01.12.1951).
82
Inginer asistent la Întreprinderea de Stat pentru Explorări Miniere
(ISEM) (01.12.1951–01.04.1952).
Inginer de Foraj la ISEM (01.04.1952–01.02.1953).
Inginer Şef de Şantier la ISEM (01.02.1953–01.05.1956).
Inginer Principal de Foraj la ISEM (01.05.1956–01.09.1960).
Inginer Principal Dispecer la ISEM (01.09.1960–01.03.1961).
Inginer Chimist la ISEM (01.03.1961–01.06.1961).
Inginer Principal Utilaje la ISEM (01.06.1961–01.03.1962).
Inginer Şef Adjunct Serviciu Sonde la ISEM (01.03.1962–
01.01.1969).
Inginer Şef Adjunct Serviciu Sonde la Intreprinderea Geologică de
Explorări (I.G.Ex.) Bucureşti (01.01.1969–01.06.1971).
Inginer Şef Adjunct Serviciu Sonde la Întreprinderea de Foraj şi
Lucrări Geologice Speciale (IFLGS) Bucureşti (01.06.1971–
30.12.1971).
Inginer Şef Serviciu Sonde la IFLGS Bucureşti (30.12.1971–
01.05.1973).
Inginer Principal la IFLGS Bucureşti (01.05.1973–05.06.1975).
Inginer Şef Birou la IFLGS Bucureşti (05.06.1975–19.01.1976).
Inginer Principal la IFLGS Bucureşti (19.01.1976–01,07.1976).
Inginer Şef Birou la IFLGS Bucureşti (01.07.1976–01.04.1980).
Inginer Şef Serviciu la IFLGS Bucureşti (01.04.1980–01.02.1982).
Inspector de Specialitate la IFLGS Bucureşti (01.02.1982–
20.09.1982).
Inginer Principal Proiectant la IFLGS Bucureşti (20.09.1982–
20.12.1984).
83
Invenţii:
• „Procedeu şi dispozitiv pentru cimentarea unei coloane de
burlane”, brevet de invenţie nr. 110919/11.05.1983 (coautor);
• „Dispozitiv de suspendare a unei coloane pierdute”, brevet nr.
111144/02.06.1983 (coautor).
• „Eliberarea de sub Jugul Fascist”, decret nr. 325/ 1954;
• „Ordinul Muncii” cl. III, decret nr. 768/1966;
• Medalia „25 de ani de la proclamarea Republicii”, decret nr.
480/1972;

84

25
IANCU GHEORGHE


Elev la Şcoala primară din comuna Ghirdoveni, cl. I‐IV (1935‐1939).
Elev la Liceul „Sf. Petru şi Pavel” din Ploieşti, cl. I‐VIII (1939‐1947).
Preparator universitar la Catedra de Mecanică şi rezistenţa
materialelor (1950‐1951).
Inginer Şef Secţie SRP LCCs Câmpina.
Inginer Practicant la Schela Moreni din Trustul II Extracţie Moreni,
cu activitate de specializare la Institutul de Cercetări Foraj‐
Extracţie Câmpina unde şi‐a realizat şi proiectul de diplomă în
domeniul recuperării secundare a ţiţeiului .(01.09.1951‐
30.04.1952)
85
Inginer la Schela Moreni din Trustul II Extracţie Moreni.
Cercetări Bucureşti.
Comisia de Stat a Planificării (CSP).
86

26
ILIESCU Gr. DUMITRU


Ultima adresă: Bucureşti – la fiica sa, fam. Petruş,
str. ing. B. Giulini, nr. 5, S 6, tel. 021 313 32 64,

Născut la 30.10.1921 în comuna Căpreni, judeţul Gorj, fiul lui
Grigore şi Maria.
Căsătorit la 17.05.1951 în Bucureşti.
Soţia: Iliescu Tamara, născută Romanovschi Tamara la 22.11.1927
în comuna Răduleni‐Soroca, Basarabia, fiică Anca‐Delia,
profesoară de educaţie fizică şi sport, născută la 28.07.1953, fiu
Dumitru‐Crinu, născut la 15.06.1955.
Elev la Şcoala primară din comuna Căpreni, cl. I‐VII (1927‐1934).
Elev la Liceul „Regele Carol I” din Craiova, cl. I‐VIII (1934‐1942).
Militar (30.11.1942 – 01.08.1944).
Prizonier de război, sublocotenent rezervă (04.08.1944 – 20.06.1946).
87
Inginer stagiar la Schela Moreni (20.09.1951 – 01.04.1952).
Inginer Tehnolog la Schela de petrol Filipeşti (01.04.1952 –
01.04.1953).
Inginer Principal la Schela Gura‐Ocniţei (01.04.1953 – 01.09.1957).
Inginer Şef Serviciu Tehnologic la Trustul Extracţie Târgovişte,
(01.09.1957 – 01.05.1967).
Profesor la Grupul şcolar de petrol Târgovişte, sondori şefi şi
maiştrii sondori (1957‐1963).
Inginer Şef la Trustul Extracţie Ploieşti (01.05.1967 – 01.09.1968).
Inginer Şef Adjunct la Schela Târgovişte (01.09.1968 – 30.12.1971).
Inginer Şef la Schela Târgovişte (30.12.1971 – 01.04.1973).
Director Tehnic Adjunct Dezvoltare la Schela Târgovişte
(01.04.1973 – 22.10.1981).
În colaborare cu colectivul ICFE Câmpina a experimentat aplicarea
industrială a Combustiei subterane la Schela Ochiuri.
A fost detaşat la Schela Suplacu de Barcău unde a colaborat la
deschiderea zăcământului de ţiţei.
Decoraţii:
• Medalia Muncii, decret nr. 557/1963;
• Ordinul Muncii, decret nr. 533/1973.
Specializări şi documentări:
• Documentare în Ungaria, în probleme de producţie şi
cercetare.
Pensionat pentru limită de vârstă la 22.10 1981.
Activitate post pensie:
• Profesor la Grupul Şcolar de Petrol Târgovişte, sondori şefi şi
maiştrii sondori (1983).
Decedat la 28 februarie 2010.
88
27
MILEA C. CONSTANTIN

iunie 1951

Născut la 15.10.1926 în com. Tazlăul de Sus, jud. Bacău fiul lui
Constantin şi Natalia.
Soţia: Milea Gabriela, fii: Marius Adrian, inginer geofizician şi Dan
Mihai, inginer auto rutiere.
Elev la Şcoala primară din Tazlăul de Sus, cl. I‐VII (1933‐1940).
Elev la Liceul Industrial din Bacău, cu diferenţe, cl. IV‐VIII (1940‐1947).
Inginer Şef Secţie la Schela Extracţie Moineşti (1951‐1953).
Inginer Şef Oficiu Reparaţii Sonde la Trustul Petrolului Moineşti
(1953‐1955).
Inginer Şef Sericiu Producţie şi Inginer Şef la Trustul Extracţie
Moineşti (1955‐1958).
Inginer Şef Producţie la Trustul Extracţie Moineşti (1959‐1965)
Inginer Specialist Producţie la Direcţia Generală Foraj‐Extracţie
89
A realizat o serie de inovaţii în domeniile pakere, scule de

instrumentaţie şi punerea în producţie a sondelor.
Decoraţii:
• „Medalia Muncii”;
• „Ordinul Muncii” cl. III.
Decedat în februarie 1967.
90
28
MOGA OCTAVIAN

iunie 1951

Încadrat la MAI Regiunea Ploieşti.
91

29
MOISESCU I. ALEXANDRU IOAN


Ultima adresă: Ploieşti,
str. Gh. Doja, nr. 139, tel: 0244 547 828

Născut la 17.09.1925 în oraşul Ploieşti, judeţul Prahova fiul lui Ilie
şi Emilia.
Căsătorit la 18.08.1960 în Ploieşti.
Soţia:. Moisescu Gabriela, proiectant, născută Constantinescu
Gabriela.
Elev la Şcoala primară din Ploieşti, cl. I‐IV (1932‐1936).
Elev la Liceul industrial din Ploieşti, cl. I‐VIII (1936‐1945).
Inginer, Maistru sondor la Schela Boldeşti din Trustul Extracţie
Ploieşti (15.09.1951 – 31.03.1952).
92
Inginer la Institutul de Proiectări Schele Ploieşti din Ministerul

Industriei Petrolului şi Chimiei (01.04.1952 – 01.11.1956).
Inginer Proiectant Principal la Institutul de Proiectări Schele
Ploieşti din Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei
(01.11.1956 – 01.05.1965).
Inginer Proiectant Şef la Institutul de Proiectări Foraj Extracţie
Ploieşti (01.05.1965 – 01.11.1965).
Inginer Proiectant Specialist la Institutul de Proiectări Foraj
Extracţie Ploieşti (01.11.1965 – 01.02.1970).
Inginer Proiectant Principal II la Institutul de Cercetări pentru
Industria Extractivă de Ţiţei şi Gaze Câmpina, Grup Proiectare
Ploieşti (01.02.1970 – 01.03.1974).
Inginer Proiectant Principal II la Institutul de Cercetări pentru
Petrol şi Gaze Câmpina, Grup Proiectare Ploieşti (01.03.1974 –
31.12.1985).
Decoraţii:
• Medalia Muncii, decret nr. 776/ 05.10.1966.
• Activitate post pensionare:
• Inginer Proiectant III (01.11.1987 – 31.12.1987).

93
30
NEGOIŢĂ VASILE

iunie 1951

Ultima adresă: Ploieşti

Inginer principal adjunct, SOVROMPETROL, Trust III Ploieşti.
Inginer Stagiar la Schela de petrol Băicoi.
Inginer Proiectant Principal la Institutul de Proiectări Schele
Ploieşti din Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei.
94

31
NICORESCU I. DUMITRU


Ultima adresă: Târgovişte,
str. Cetăţii, nr. 30, tel: 0245 210 413

Născut la 25.08.1927 în Bucureşti, fiul lui Ion şi Ancuţa.
Căsătorit în anul 1975. Soţia Nicorescu Niculina.
Elev la Şcoala primară din satul Lilieşti, comuna Ţintea, judeţul
Prahova, cl. I‐IV (1934‐1938).
Elev la Gimnaziul „Mihail Eminescu” Ploieşti, cl. I‐IV (1938‐1942).
Elev la Liceul „Sf. Petru şi Pavel” Ploieşti, cl. V‐VIII (1942‐1946).
Direcţiunea Generală a Canalului Dunăre‐Marea Neagră (15.07. –
15.09.1949).
Inginer Stagiar la Schela Extracţie Moreni (1951‐1952).
95

Inginer Şef Secţie la Schela Extracţie Moreni (1952‐1956).
Inginer Şef Secţie Gaze, Compresoare, Dezbenzinare la Schela
Gura Ocniţei (1956‐1968).
Profesor la Grupul Şcolar Petrol Târgovişte (1968‐1978).
A predate cursurile: Forajul sondelor, Extracţia petrolului şi Desen
tehnic.
Inginer Proiectant la Institutul de Proiectări Petrol şi Gaze (IPPG)
din Ploieşti (1978‐1988).
Ca Proiectant a participat la elaborarea proiectelor pentru
instalaţii destinate Extracţiei şi transportului petrolului şi
gazelor (parcuri de separatoare, conducte de transport etc.).
Pensionat în luna mai 1988.
96
32
PÂSLARU ANTON

iunie 1951

Ultima adresă: Câmpina

Student la Politehnica Timişoara, Facultatea de Mine şi Metalurgie,
anul I (1947‐1948).
Inginer Practicant la Schela Târgovişte din Trustul V Extracţie
Târgovişte, cu activitate de specializare la Institutul de
Cercetări Foraj‐Extracţie Câmpina unde şi‐a realizat şi proiectul
de diplomă în domeniul recuperării secundare a ţiţeiului
(01.09.1951 – 30.04.1952).
Inginer la Institutul de Cercetări Foraj Extracţie ICFE Câmpina
(30.04.1952 – 1957).
97

33
PETRE D. ŞTEFAN


Ultima adresă: Ploieşti,
str. 23 August, nr. 42B, sc. B, ap. 15

Născut la 09.05.1928 în comuna Târcov, judeţul Buzău
Soţia: Petre Lucreţia, fiu: Marius
Inginer la Schela de petrol Urlaţi.
Inginer la Schela de petrol Urlaţi.
Inginer Şef Serviciu Producţie la Trustul de Extracţie Ploieşti.
Inginer Şef Proiect la Institutul de Proiectări Foraj Extracţie (IPFE)
Ploieşti.
Decedat.
98

34
POPESCU MIRCEA DAN


Ultima adresă: Bucureşti, str. Caraiman,
nr. 129, tel: 021 665 55 60, e‐mail: lil_johnny93@yahoo.com

Născut la 11.04.1928 în Bucureşti.
Soţia: Popescu Tudora Maria, cercetător ştiinţific la Institutul de
Cercetări Juridice, născută la 09.03.1938; fiică Dana Maria
Elev la Liceul „Marele Voevod Mihai” din Bucureşti, cl. I‐VIII (1939‐
1946).
Student la Institutul de Petrol şi Gaze (IPG) Bucureşti, Facultatea
1951), bursier al soc. de petrol „Muntenia” de la 01.01.1949.
99
Inginer Practicant cu activitate de specializare la Institutul de

Cercetări Foraj‐Extracţie Câmpina unde şi‐a realizat şi proiectul
de diplomă în domeniul recuperării secundare a ţiţeiului
(01.09.1951 – 30.04.1952).
Inginer Cercetător şi apoi Şef de Laborator la Laboratorul Central
de Cercetări Ştiinţifice din Câmpina (30.04.1952 – 1956).
Inginer Principal, Inginer Şef Adjunct Serviciu Tehnic, Inginer Şef
Serviciu Exploatare zăcăminte în Direcţia Generală Foraj‐
Extracţie, Consilier I şi Inginer Principal I la Direcţia Tehnică din
Ministerul Petrolului (1956‐1970)
Membru al Comisiei de Coordonare a Activităţii de Cercetare
ştiinţifică din Ministerul Petrolului (1966‐1970).
Coordonator al Acţiunii de recensământ al rezervelor de
hidrocarburi pentru data de 01.01.1970.
Expert internaţional în dezvoltarea exploatării zăcămintelor de
hidrocarburi recomandat de Ministerul Petrolului şi acceptat de
reprezentanţii Comisiei economice a Organizaţiei Naţiunilor
Unite, în 1970.
Membru al Comisiei Republicane de Rezerve Geologice, numit
prin HCM 1749/11.12.1970 (1970‐1973).
Şef al Contractului dintre Rompetrol şi Sonatrach‐Algeria pentru
exploatarea hidrocarburilor (noiembrie 1973 – martie 1977.
Inginer Principal II şi Membru al Comisiei Republicane de Rezerve
Geologice, HCM nr. 1749/1977 (1977‐1978) .
Membru al Biroului Executiv al Comisiei Republicane de Rezerve
Geologice, numit prin HCM 58/ 10.04.1978 (1978‐1981).
100
Inspector General în Direcţia de Coordonare şi Rezerve Geologice
din Comitetul Geologic (1981‐1987).
Asistenţă tehnică acordată:
• Stabilirea modului de exploatare şi a principalelor măsuri
privind trecerea la exploatarea zăcământului de petrol şi
gaze de la Velebit din Jugoslavia, societatea Naftagaz‐
Novisad (1967 şi 1969);
• Exploatarea hidrocarburilor la societatea Sonatrach din
Algeria în cadrul contractului încheiat cu Rompetrol
(noiembrie 1973 – martie 1977).
A elaborat:
• 12 lucrări publicate în reviste de specialitate din ţară şi
străinătate;
• 34 studii privind exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi;
• 7 lucrări de sinteză privind exploatarea zăcămintelor de
hidrocarburi.
Inovaţii:
• Rezolvarea geologiei Sarmaţianului de la Boldeşti;
• Combaterea raţiilor mari gaze‐ţiţei prin injecţie de ţiţei vâscos;
• Deparafinarea sondelor cu amestec de ţiţei şi butan etc.
Activităţi în asociaţii:
• Membru al ASIT şi apoi CIT începând din anul 1953;
• Membru al Secţiei de petrol a Consiliului Naţional al
Inginerilor şi Tehnicienilor (CNIT);
• Vicepreşedinte al Comisiei Inginerilor şi Tehnicienilor din
Ministerul Petrolului.
• Doctor în ştiinţe tehnice, titlu obţinut în anul 1971.
101
Decoraţii şi premii:
• Medalia Muncii, Decret nr. 796/27.09.1962;
• Ordinul Muncii, Decret nr. 749/04.10.1965;
• Premiat de Min. Ind. Petrolului pentru Contribuţii privind
stabilirea modului de exploatare, în anul 1968;
Decedat la 9 ianuarie 1987.
102
35
RĂDUCANU I. GHEORGHE

septembrie 1971

Ultima adresă: Bucureşti, P‐ţa M. Kogălniceanu,
nr. 1, Sc. C, et. VI, ap. 25, tel: 021 311 02 53

Născut la 13.01.1927 în Bucureşti, fiu al lui Ion şi Aneta.
Soţia: Răducanu Maria născută Boiangiu Maria la 25.03.1937, fiu
Dinu născut la 14.02.1963.
Elev la Şcoala primară din Bucureşti, cl. I‐IV (1934‐1938).
Elev la Liceul „Sf. Iosif” din Bucureşti, cl. I‐VIII (1938‐1946).
anul I (1947‐1948).
Asistent Universitar la Institutul de Petrol şi Gaze IPG Bucureşti, la
disciplinele Desen industrial, Rezistenţa materialelor şi Organe
de maşini (1952‐1953)
Inginer Proiectant şi Inginer de Foraj la Întreprinderea de
Proiectări Miniere (IPROMIN) (01.01.1952 – 01.06.1954).
103
Ing. Şef Serv. la Inst. de Cerc., Studii şi Prospecţiuni (15.06.1954 –
24.04.1955).
Inginer Şef Serviciu Producţie Foraj la Trustul de Îmbunătăţiri
Funciare (24.04.1955 – 09.01.1956)
Inginer Constructor la Întreprinderea de Reparaţii (09.01.1956 –
21.06.1956).
Inginer Şef la Întreprinderea de Locuinţe şi Localuri a Raionului I.V.
Stalin (13.08.1956 – 01.01.1957).
Inginer Şef la Întreprinderea de Locuinţe şi Localuri a Sfatului
Popular al Capitalei (01.01.1957 – 10.04.1957)
Inginer Şef la SLG a Sfatului Popular al Raionului Gh. Gheorghiu
Dej (24.06.1957 – 01.07.1958).
Inginer Principal Construcţii la Casa Centrală a Asigurărilor Sociale
din Cooperativa Meşteşugărească (06.08.1958 – 01.11.1958).
Inginer Principal Organizarea Muncii la Direcţia Generală Foraj‐
Extracţie din Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei
(08.01.1959 – 21.01.1959).
Inginer Economist Specialist Export la Întreprinderea de Stat pentru
Comerţ Exterior „Industrialexport” (05.03.1959 – 01.08.1960).
Inginer la Întreprinderea de Stat pentru Comerţ Exterior
„Industrialexport” (01.08.1960 – 01.02.1961).
Inginer Principal la Întreprinderea de Stat pentru Comerţ Exterior
Ing. Economist Specialist Comerţ Exterior la Ministerul Comerţului
Exterior (21.05.1962 – 01.02.1963).
Ing. Economist Principal Comerţ Exterior la Ministeul Comerțului
Exterior (01.02.1963 – 16.08.1964).
Delegat permanent al „Industrialexport” la Agenţia Comercială din
Accra‐Ghana 01.01.1964 – 17.04.1965).
104
Secretar Economic II la Ministerul Comerţului Exterior (16.08.1964
– 05.11.1965).
Inginer Principal la Centrala Industrială de Utilaj Petrolier CIUP
Ploieşti (01.02.1971 – 28.05.1971).
Delegat permanent al „Industrialexport” la Agenția Comercială din
New Delhi, India (1971 – 75).
Inginer Principal III la Min. Comerţului Ext. Bucureşti (28.05.1971 –
01.09.1971).
Inginer Principal la Centrala Industrială de Utilaj Petrolier CIUP
Ploieşti (01.09.1971 – 01.05.1973).
Profesor Inginer Cultură Tehnică, Catedră completă la Liceul de
Matematică‐Fizică „Mihai Viteazul” Bucureşti (26.12.1977 –
01.12.1979).
Promovat examenul de „Definitivat” CPPD (1979)
Profesor Inginer Definitiv Cultură Tehnică, Catedră întreagă la
Liceul de Matematică‐Fizică „Mihai Viteazul” Bucureşti
(01.12.1979 – 01.09.1987).
Decedat la 9 octombrie 1999.

105
36
REGENSTREIF DAN

iunie 1951

Bd. Regina Elisabeta, nr. 25, tel. 021 312 18 12

Născut în anul 1925 în localitatea Mihăileni, judeţul Botoşani.
Căsătorit în anul 1947 în localitatea Mihăileni. Soţia Elise (Puica)
Regenstreif.
exploatarea zăcămintelor de ţiţei şi gaze, anii II – IV (1948 – 1951).
A lucrat la Editura Tehnică Bucureşti (1951 – pensie)
Decedat la 27 ianuarie 2011.
106

37
ROŞCA B. NICOLAE


Ultima adresă: Bucureşti, str. Emil Porumbacu
(fostă Câmpia Turzii), nr. 46, tel. 021 222 37 99

Născut la 13.08.1928 în comuna Cosminele, judeţul Prahova, fiul
lui Bucur şi Ecaterina.
Căsătorit la 11.07.1952 în comuna Lucăceşti, judeţul Bacău.
Soţia: Roşca Maria, născută Constandache Maria la 06.12.1926
în comuna Ciorna Orhei, Basarabia, fiică: Anca, născută la
21.09.1953.
Elev la Şcoala primară din comuna Cosminele, cl. I‐IV (1935‐1939).
Elev la Liceul „Gh. Şincai” din Bucureşti, cl. I‐VII (1939‐1946).
Elev la Liceul „Sfinţii Petru şi Pavel” din Ploieşti, cl. VIII (1946‐1947).
anul I (1947‐1948).
107
Inginer la Schela Zemeş din Trustul IV Extracţie Moineşti, cu
activitate de specializare la Institutul de Cercetări Foraj‐
Extracţie Câmpina unde şi a realizat şi proiectul de diplomă în
domeniul recuperării secundare a ţiţeiului (17.09.1951 –
02.04.1952).
Inginer principal la Trustul IV Moineşti (02.04.1952 – 06.01.1956).
Inginer Şef la Schela Extracţie Moineşti (06.01.1956 – 29.08.1956).
Inginer Şef Serviciu Producţie la Direcţia Generală Ia Foraj‐
Extracţie Bucureşti (01.09.1956 – 01.07.1957).
Inginer Şef Serviciu Adjunct Extracţie la Direcţia Generală Foraj‐
Extracţie Ţiţei Bucureşti (01.06.1957 – 01.09.1958).
Inginer Şef Serviciu Extracţie la Direcţia Generală Foraj‐Extracţie
Ţiţei Bucureşti (01.09.1958 – 10.10.1963).
Director Tehnic la Direcţia Generală Foraj‐Extracţie din MIPCh
Bucureşti (10.10.1963 – 01.10.1965).
Inginer economist, declarat prin hotărârea comisiei pentru
examenul de stat din sesiunea 12 octombrie 1965, în urma
absolvirii facultăţii Tehnico‐Economice, cursuri postuniversitare,
secţia Industrie Petroliferă‐Exploatare din Institutul Politehnic
Bucureşti, în anul 1964.
Director General la Ministerul Petrolului (01.10.1965 –
01.10.1969).
Director la Direcţia Generală Exploatarea Zăcămintelor de Ţiţei şi
Gaze din Ministerul Petrolului Bucureşti (01.10.969 – 01.07.1970).
Consilier al Ministrului Petrolului (01.10.1970 – 17.04.1971).
Secretar General al Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei,
(MMPG), (17.04.1971 – 20.03.1973).
108
Director la Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei (MMPG),

(20.03.1973 – 01.03.1974).
Secretar General al Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei
(MMPG), (01.03.1974 – 15.07.1975).
Secretar de Stat la MMPG (15.07.1975 – 21.10.1977).
Director Tehnic Adjunct Producţie la Trustul Petrolului Ploieşti
(21.10.1977 – 15.12.1977).
Director General al Trustului Petrolului Ploieşti (15.12.1977 –
15.12.1981).
Director Tehnic Adjunct şi Inginer Principal Tehnolog la ICPPG
Câmpina, Secţii Proiectare Ploieşti
Studii suplimentare:
• Institutul Politehnic Bucureşti, Facultatea Tehnico‐Economică
de Ingineri Economişti, Secţia Industrie Petroliferă‐Exploatare,
cursuri Postuniversitare, Diploma nr. 17.01.1963;
• Inginer economist, declarat prin hotărârea comisiei pentru
examenul de stat din sesiunea 12 octombrie 1965.
Specializări:
• ICPPS Câmpina, Recuperare secundară (1951‐1952);
• CEPECA Bucureşti, Organizarea producţiei.
Documentări:
• URSS, Recuperare secundară, Tehnologii noi în extracţia
ţiţeiului;
• Italia, Recuperare secundară;
• SUA, Organizare.
Decoraţii:
• „Medalia Muncii”, Decret Nr. 613/1957;
• „Ordinul Muncii”, cl. II, Decret Nr. 362/1960;
• „Medalia a XX‐a aniv. a elib patriei”, Decret Nr. 510/1964;
• „Medalia a XXV‐a aniv. a elib. patriei”, Decret Nr. 560/1969;
109
• „Medalia a 50‐a aniv. a PCR”, Decret Nr. 137/1971;
• Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România” cl. IV, Decret
Nr. 138/1971;
• Medalia „25 de ani de la proclamarea Republicii”, Decret Nr.
480/1972.
Invenţii:
• „Procedeu şi instalaţie pentru degazolinarea gazelor bogate”,
brevet de invenţie nr. 127194 din 27.02.1987 (coautor);
• „Instalaţie pentru prepararea soluţiilor de acid clorhidric”,
brevet de invenţie nr. 133181 din 18.04.1988 (coautor).
110

38
ROTARU P. CONSTANTIN


Ultima adresă: Bucureşti, Str. Şipotul Fântânilor,
nr. 9, tel. 021 313 84 45; 021 320 72 45

Născut la 16.12.1914 în comuna Pleşcoi, judeţul Buzău, fiul lui
Pandele şi Mariţa.
Căsătorit la 27.04.1954 în comuna Blegeşti, judeţul Vaslui.
Soţia: Rotaru Stratica născută Stoica Stratica la 20.05 1926 în comuna
Blegeşti, judeţul Vaslui, fiică: Stela născută la 14.11.1948.
Militar în termen (04.1936 – 10.1937).
Sondor la o schelă de petrol preluată de Schela Târgovişte din
Trustul Extracţie Târgovişte (16.03.1938 – 01.07.1938).
Sondor la societatea Steaua Română Moreni (24.09.1938 –
01.10.1940).
Caporal, concentrat în armată (1940‐1941).
Concentrat în cadrul Regimentului 5 Artilerie Grea, neoperativ în
această perioadă (02.02.1941 – 02.04.1941).
111
Concentrat în cadrul Regimentului 1 Vânători, neoperativ în

această perioadă (22.02.1942 – 17.04.1942) şi (05.05.1943 –
28.12.1943).
Mobilizat pentru lucru pe anul 1944/1945.
Ajutor Maistru Sondor la societatea Columbia Moreni (06.02.1942
– 01.09.1947).
Direcţiunea Generală a Canalului Dunăre‐Marea Neagră
(07.07.1949 – 30.09.1949).
Inginer Şef Serviciu Foraj şi Protecţia Muncii la Oficiul 2 Foraj
Moineşti (01.09.1951 – 31.04.1952).
Inginer la Trustul de Foraj Nr. 1 Moineşti (01.10.1952 – 08.04.1953).
Căpitan, avansat din titraţi în 1953.
Inginer la Direcţia Generală Sovrompetrol (01.04.1953 –
14.12.1955).
Inginer Şef Serviciu la Direcţia Generală a Petrolului (14.12.1955 –
13.08.1956).
Inginer Tehnica Securităţii şi Protecţia Muncii la Direcţia Generală
II‐a Foraj‐Extracţie (14.08.1956 – 01.12.1956).
Inginer Şef Serviciu Foraj la Întreprinderea de Foraj Bucureşti din
Trustul de Foraj Bucureşti al DGFET din Ministerul Petrolului
(1969‐1975).
Inginer asistenţă tehnică în Algeria în cadrul contractului
Rompetrol‐Sonatrach (09.11.1971 – 28.11.1972).
112
Inginer Şef Serviciu Organizarea Producţiei şi a Muncii la

Întreprinderea de Foraj Bucureşti din Grupul Industrial Foraj‐
Extracţie Bucureşti al Ministerului Minelor, Petrolului şi
Geologiei (MMPG) (28.11.1972 – 01.10.1976).
Din „cuvântul” rostit de inginerul Anghel Popescu Directorul
Trustului Petrolului Bolintin cu ocazia pensionării inginerului
Constantin Rotaru reţinem:
„Pregătirea dvs. profesională, conştiinciozitatea de care aţi dat
dovadă în îndeplinirea sarcinilor ce v‐au revenit, modul cum aţi
ştiut să vă purtaţi şi să vă apropiaţi de oamenii cu care aţi
colaborat şi pe care i‐aţi îndrumat, v‐au permis să vă îndepliniţi
cu succes munca în sectorul de foraj, fiind un exemplu de
urmat pentru generaţiile mai tinere”.
Decedat la 26 octombrie 1978.
„În condiţii grele şi cu o perseverenţă ieşită din comun, a reuşit,
la o vârstă de peste 40 de ani, să absolve facultatea de inginer
petrolist din Bucureşti şi apoi cu multă dăruire şi devotament,
a fost prezent şi a contribuit din plin cu experienţa şi exemplul
său la dezvoltarea industriei petroliere din ţara noastră”
(extras din „cuvântul” rostit la înmormântarea inginerului
Constantin Rotaru)
113
39
SÂRBU N. IOAN

septembrie 1971

Ultima adresă: Ploieşti, str. Cerceluş,
nr. 47, tel: 0244 524 235, mobil 0729 216 801

Născut la 26.10.1928, în comuna Turcineşti, judeţul Gorj, fiul lui
Nicolae şi Ecaterina.
Căsătorit la data de 22.05.1954, în localitatea Boldeşti judeţul
Prahova.
Soţia: Sârbu Elena, tehnician de petrol, născută Boldur Elena la
27.03.1932, fiică a lui Anghel şi Paraschiva, fiu: Mihai, inginer
automatist, născut la 05. 07 1956.
Elev la Şcoala primară din comuna Curtişoara, judeţul Gorj, cl. I‐IV
(1935‐1939).
Elev la Liceul militar din Craiova, cl. I‐VI (1939‐1945).
Elev la Liceul militar din Predeal, judeţul Prahova, cl. VII‐VIII
(1945‐1947).
anul I (1947‐1948).
114
Inginer stagiar la Oficiul de Foraj Boldeşti (19.09.1951 –

01.04.1952).
Inginer Şef Secţie foraj la Oficiul de Foraj Boldeşti (01.04.1952 –
01.08.1955).
Inginer Şef al Întreprinderii de Foraj Zătreni judeţul Gorj
(01.08.1955 – 15.03.1957).
Inginer Şef Serviciu Foraj la Întreprinderea de Foraj Dej
(15.03.1957 – 17.09.1957).
Inginer Şef Sector Foraj, Secţia Foraj Berca din Întreprinderea de
Foraj Ploieşti (17.09.1957 – 01.06.1961).
Inginer Şef Adjunct al Întreprinderii de Foraj Ploieşti (01.06.1961 –
11.12.1962).
Inginer Şef Serviciu Reparaţii Capitale Sonde la Trustul Extracţie
Ploieşti (11.12.1962 – 01.03.1963).
Inginer Şef Serviciu Foraj la Trustul Extracţie Ploieşti (01.03.1963 –
15.01.1967).
Director Ştiinţific Adjunct la Institutul de Cercetări pentru Foraj‐
Extracţie Câmpina (15.01 1967 – 01.10.1969).
Director Producţie Foraj la Grupul Industrial pentru Foraj şi
Extracţia Ţiţeiului (GIFEŢ) Ploieşti (01.10.1969 – 01.03.1970).
Director Tehnic la Grupul Industrial pentru Foraj şi Extracţia
Ţiţeiului (GIFEŢ) Ploieşti (01.03.1970 – 01.04.1973).
Director Tehnic Adjunct Dezvoltare la Combinatul Petrolului
Ploieşti, fost GIFEŢ Ploieşti (01.04.1973 – 01.03.1974).
Director Tehnic Adjunct Dezvoltare la Trustul Petrolului Ploieşti
fost Combinatul Petrolului Ploieşti (01.03.1974 – 01.05.1983).
În această perioadă, în concordanţă cu funcţia îndeplinită a
contribuit în mod direct la problemele de dotare, instruire,
115
asistenţă tehnică la operaţii speciale şi a introdus fluidul de

foraj emulsie inversă, pentru prima dată în ţară, la sonda 6009
Băicoi. A iniţiat şi realizat asfaltarea tuturor drumurilor
principale din schelele Trustului şi a extins şi modernizat
spitalele din Băicoi, Poiana‐Câmpina şi Moreni.
Inginer Şef Secţie Foraj de Mare Adâncime la Schela de Foraj Lilieşti
din Trustul Petrolului Ploieşti (01.05.1983 – 01.06.1983),respectiv
Trustul Foraj‐Extracţie Boldeşti (01.06.1983 – 01.01.1986),
având ca sarcină principală forarea sondei 7000 Băicoi pe care
a forat‐o la adâncimea record de 7025m, adâncime record în
România, sondă în care a probat mai multe colectoare cuprinse
între 6300m şi 5500m, punând în evidenţă în oligocen apă
sărată cu 3‐4% petrol
Inginer Proiectant Principal I la Institutul de Cercetări şi Proiectări
pentru Petrol şi Gaze (ICPPG) Câmpina (01.01.1986 –
31.05.1989). În această perioadă a lucrat mai mult în Grecia
pentru rezolvarea unei avarii la o sondă forată de „Rompetrol”
în peninsula Halkidiki. După rezolvarea avariei a continuat
forajul la adâncimea proiectată şi cu pauze între contracte,
până la 27.01.1989, a mai forat în Grecia încă trei sonde.
Activităţi în instituţii şi organizaţii de stat:
Membru al Comisiei de coordonare a cercetărilor din cadrul
programului prioritar „Forajul, punerea în producţie şi
exploatarea sondelor de mare adâncime”, comisie a Consiliului
Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie (CNST) Bucureşti din
aprilie 1972, conform ordinului nr. 1730/1972.
Documentări:
• „Tehnologia forajului de mare adâncime” la Uniunea Groznefti
şi la Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Petrol din Groznâi
– URSS (1967);
116
• Simpozionul Internaţional cu tema: „Prevenirea şi combaterea
pierderilor de circulaţie în formaţiunile calcaroase” în
Jugoslavia (1967);
• „Fluide de foraj şi cimentarea sondelor” la Institutul Unional
de Cercetări pentru Foraj din Moscova (1968).
Specializări:
• A beneficiat de o bursă ONU pentru specializare în domeniul
„Forajului marin” la Compania franceză de petrol „TOTAL” din
Paris (octombrie 1970 – ianuarie 1971, 4 luni). În afara
documentării la „Biroul de studii petroliere marine” al
companiei a făcut scurte stagii pe două platforme de foraj ale
societăţii de foraj marin „Neptune”, în Marea Adriatică şi în
Marea Nordului şi a făcut vizite de documentare la diverse
companii franceze de cercetare a fundului marin şi de
producere a echipamentelor specifice forajului marin, precum
şi la Institutul Francez de Petrol
• Conducere şi perfecţionare tehnologică (1965‐1975) la
CEPECA Bucureşti şi ICPT Câmpina.
Caracteristica activităţii inginerului Ioan Sârbu a constituit‐o
preocuparea permanentă pentru perfecţionarea profesională
pe care a realizat‐o prin:
• Instruire continuă: cărţi, reviste, simpozioane, cursuri de
perfecţionare, schimburi de experienţă, specializări în
străinătate;
• Participare directă la rezolvarea problemelor şi executarea
operaţiilor tehnice deosebite ale sondelor;
• Experienţă dobândită în activitatea combinată, productivă, de
cercetare şi de proiectare, experienţă care a contribuit la
formarea sa complexă ca inginer de foraj şi care i‐a dat
117
posibilitatea să abordeze cu competenţă orice problemă din

forajul sondelor.
Făcând o retrospectivă asupra activităţii sale inginerul Ioan Sârbu
afirma: „Am avut succese, dar şi insuccese, soldate cu satisfacţii
şi insatisfacţii; din insuccese am învăţat, aşa cum îmi mărturisea
mereu mentorul meu Ion Stuparu”.
Decoraţii:
• Medalia Muncii, decret Nr. 602/ 18.10.1964;
• Ordinul Muncii cl. III, decret Nr. 893/01.10.1968.
Activitate post pensionare:
• După pensionare este solicitat şi lucrează în activitatea de
proiectare la Comproiect (1992‐1995) şi Petrostar (1995 şi în
continuare).

118
40
ŞAPIRA MARION

iunie 1951

Născută la data de 12.12.1927.
Studentă la Politehnica Bucureşti, Facultatea de Mine şi
Studentă la Institutul de Petrol şi Gaze (IPG) Bucureşti, Facultatea de
Repartizată la SOVROMPETROL, LCCS Câmpina (1951‐1952)
A lucrat foarte puțin în petrol.
119

41
TOADER NICOLAE


Ultima adresă: Bucureşti, str. Louis Calderon

Născut la 24.07.1927 în comuna Răzvadul de Jos, judeţul
Dâmboviţa, fiul lui Gheorghe și Sevasta
Căsătorit în anul 1050 în Bucureşti. Soţia: Toader Ana
Elev la Şcoala primară din comuna Răzvadul de Jos, cl. I‐IV (1934‐1938)
Elev la Liceul „Enăchiţă Văcărescu” din Târgovişte, cl. I‐VIII (1938‐1946)
Elev la Şcoala de Ofiţeri de Cavalerie din Târgovişte (1946)
Student la Şcoala de Subingineri de Petrol Ploieşti, anul I (1947‐1948)
Inginer practicant la Schela de Extracţie Urlaţi 15.09.1951 –
01.04.1952)
Examenului de Stat în februarie 1952
Inginer Şef Secţie Producţie la Schela de Extracţie Urlaţi
(01.04.1952 – 01.06.1952)
120
Activist, Secţia Industrie a Com. Centr. PCR Bucureşti (01.06.1952
– 12.03 – 1969).
Ministru al Petrolului (12.03.1969 – 16.09.1970).
Director General al Grupului Industrial Foraj‐Extracţie Bucureşti‐
Bolintinu (16.09.1970 – 01.04.1973).
Director Tehnic în Ministerul Petrolului din 01.04.1973.

121

42
TOCAN N. DUMITRU


Ultima adresă: Bucureşti, str. Barbu Delavrancea,
nr. 27, sector 1, tel. 021 223 26 97

Născut la 11.02.1926 în comuna Ocniţa, jud. Dâmboviţa, fiul lui
Nicolae şi Alexandrina.
Căsătorit la 09.07.1952 în oraşul Oradea, judeţul Bihor.
Soţia: Tocan Valeria, doctor farmacist, conferenţiar universitar,
născută Epure Valeria, la 24.11.1928, în Sibiu, fiica lui Ioan şi
Dumitrana.
Elev la Şcoala primară din comuna Ocniţa, cl. I‐IV (1933‐1937)
Elev la Seminarul teologic „Neagoe Vodă” din Curtea de Argeş, cl.
I‐IV (1937‐1941).
Elev la Şcoala industrială „Astra Română” din Poiana‐Câmpina, cl.
I‐IV (1941‐1945).
Ucenic cazangiu salariat, începând cu 10 lei/oră, la societatea
„Astra Română”, Atelierele Centrale (ACP) din Poiana‐Câmpina,
judeţul Prahova (1941‐1944).
122
Elev la Liceul „Dumitru Barbu Ştirbey”, din Câmpina, cl. V‐VIII
(1942‐1946).
Lucrător cazangiu la societatea „Astra Română”, ACP din Poiana‐
Câmpina, judeţul Prahova (1944‐1945).
Funcţionar tehnic la societatea „Astra Română”, ACP din Poiana‐
Câmpina, judeţul Prahova (1946‐1947).
Student la Institutul de Petrol şi Gaze (IPG) Bucureşti, Facuultatea
1951).
Direcţiunea Generală a Canalului Dunăre‐Marea Neagră (12.05
– 15.07.1949).
Bursier al societăţii de petrol „Muntenia” (01.10.1949 – 30.06.1950).
Preparator universitar cu activitate de asistent universitar la
Catedra de Geometrie descriptivă şi desen industrial din
Institutul de Petrol şi Gaze (IPG) (29.09.1950 – 30.11.1951).
Inginer, muncitor sondor foraj, brigadier foraj, la Schela Derna‐
Tătăruş din Oficiul de Foraj Oradea al Trustului de Explorări
Geologice (TEG) Bucureşti (15.09.1951 – 01.01.1952).
Inginer Şef Schelă la Schela Derna‐Tătăruş, Oficiul de Foraj Oradea
din Trustul de Explorări Geologice (TEG) Bucureşti (01.01.1952 –
01.06.1952).
Inginer Şef Serviciu Tehnico‐Productiv din Oficiul de Foraj Oradea
al Trustului de Explorări Geologice (TEG) Bucureşti (01.06.1952
– 01.12.1952).
123
Inginer Şef al Schelei Copşa Mică din Oficiul de Foraj Oradea
(respectiv Dej) al Trustului de Explorări Geologice (TEG)
Bucureşti (01.12.1952 – 20.12.1953).
Doctorand (aspirant) cu frecvenţă în specialitatea „Forarea
sondelor” la Institutul de Petrol şi Gaze, (IPG) Bucureşti
(01.01.1954 – 31.12.1956).
Asistent universitar la Catedra de Foraj din IPG Bucureşti
(01.01.1954 – 01.09.1956).
Lector universitar la Catedra de Foraj din IPG Bucureşti
(01.09.1956 – 01.10.1957).
Inginer Foraj, jumătate de normă, la Întreprinderea de Stat pentru
Explorări Miniere (ISEM) Bucureşti (15.08.1957 – 10.07.1958).
Şef de lucrări la Catedra de Foraj din Institutul de Petrol, Gaze şi
Geologie (IPGG) Bucureşti (01.10.1957 – 01.10.1964).
Inginer Şef Birou Cabinet Tehnic, jumătate de normă, la
Întreprinderea de Stat pentru Explorări Miniere (ISEM)
Bucureşti (01.07.1958 – 31.05.1959).
Director educativ la Institutul de Petrol, Gaze şi Geologie IPGG
Bucureşti (01.02.1960 – 01.09.1963).
Doctor în ştiinţe tehnice, specialitatea „Forarea sondelor” (1962).
Titlul tezei de doctorat „Contribuţii la problema forabilităţii
rocilor prin foraj”.
Inspector principal în Ministerul Educaţiei şi Învăţământului
(01.09.1963 – 30.04.1967).
Conferenţiar universitar la Catedra de Foraj din IPGG Bucureşti
(01.10.1964 – 01.10.1974).
Şef al Catedrei de Foraj din IPGG (01.02.1966 – 01.01.1974).
Secretar ştiinţific al Consiliului Ştiinţific al Institutului de Petrol,
Gaze şi Geologie (IPGG) Bucureşti (01.10.1968 – 01.10.1972)
124
Conferenţiar universitar la Catedra de Foraj din Institutul de Petrol
şi Gaze (IPG) Ploieşti (01.10.1974 – 15.09.1978).
Profesor universitar la Institutul de Petrol şi Gaze (IPG) Ploieşti
(15.09.1978 – 01.10.1990).
S‐a pensionat la cerere la 01.10.1990 (la vârsta de 65 de ani).
Întreaga activitate a profesorului Tocan Dumitru, în producţie,
învăţământ şi cercetare ca şi pentru pregătirea tehnică,
ştiinţifică şi educativă a studenţilor, s‐a desfăşurat în spiritul
principiilor de „cinste, curaj, seriozitate, perseverenţă,
colaborare colegială, modestie, respect reciproc şi succes!”.
Aceste principii şi un volum deosebit de multă muncă au
caracterizat comportamentul său, în activitatea desfăşurată în
toate domeniile abordate.
• Doctor în ştiinţe tehnice, specialitatea „Forarea sondelor”
(1962). Titlul tezei de doctorat:„Contribuţii la problema
forabilităţii rocilor prin foraj”, susţinută în şedinţă publică, la
12.07.1961, în faţa „Consiliului Ştiinţific” al IPGG Bucureşti.
În elaborarea tezei de doctorat a folosit noi şi valoroase concepţii
de cunoaştere şi cercetare a interacţiunilor dintre roci şi
instrumentele de dislocare (sape, freze, lărgitoare), a
descoperit şi evidenţiat fenomenele care au loc la talpa sondei
formulând legile care guvernează procesele de dislocare, astfel
încât să se poată realiza mărirea vitezelor de forare, creşterea
productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost în foraj.
Merită să fie evidenţiate: a) Elaborarea tabloului sinoptic al
tuturor proceselor posibile de dislocare mecanică a rocilor,
realizate atât prin pătrundere cât şi prin strivire şi b) Inventarea
„Sapei de foraj cu discuri în trepte” pentru care a obţinut
brevet de invenţie.
125
Pentru a efectua experimentele corespunzătoare verificării ideilor
şi concepţiilor teoretice prezentate şi dezvoltate în teză, a
proiectat şi realizat o serie de dispozitive, aparate şi instalaţii cu
care a creat şi dotat un „Laborator pentru Dislocarea şi
Forabilitatea Rocilor, în care şi studenţii efectuau lucrări
practice de laborator în cadrul cursului de Forajul sondelor.
Rezultatele experimentelor realizate au constituit suportul
fundamental al ideilor şi concepţiilor elaborate şi adoptate.
Activităţi pentru acordarea de titluri ştiinţifice:
• Conducător ştiinţific pentru doctoranzii români şi străini în
specialitatea „Forarea sondelor” la IPGG Bucureşti (1966‐
1974) şi la IPG Ploieşti (1974‐1990);
• Preşedinte sau membru în comisiile de acordare a titlurilor
ştiinţifice de doctor inginer.
Activităţi didactice:
A predat cursurile:
• „Tehnica securităţii muncii” la Facultatea de Foraj şi
Exploatarea Zăcămintelor de Petrol şi Gaze Bucureşti (1956‐
1960);
• „Forajul sondelor de prospecţiune şi explorare” la anul IV al
Facultății de Geologie Tehnică din Institutul de Petrol, Gaze şi
Geologie (IPGG) Bucureşti, la Secţia de Prospecţiuni geologice
(1957‐1959) şi la Secţia de Prospecţiuni geofizice (1960‐1964);
• „Dislocarea rocilor prin foraj” la Fac. de Foraj şi Exploatarea
Zăcămintelor de Petrol şi Gaze Bucureşti (1961‐1974) şi
respectiv, Ploieşti (1974‐1990). Acest curs a fost introdus în
planul de învăţământ de către Ministerul Educaţiei şi
Învăţământului, ca urmare a rezultatelor foarte bune obţinute
de inginerul Dumitru Tocan prin realizarea Laboratorului de
Dislocare şi Forabilitate a Rocilor, în care lucrau şi studenţii şi
126
după elaborarea şi susţinerea tezei de doctorat. Cursul a fost
creat şi dezvoltat, pentru prima dată, de doctorul inginer
Dumitru Tocan, în spiritul concepţiilor teoretice şi practice
sintetizate şi dezvoltate în munca de elaborare a tezei de
doctorat;
• „Forabilitatea rocilor” la cursurile postuniversitare în
specialitatea „Forajul sondelor de mare adâncime”;
În activitatea didactică a condus seminarii şi lucrări practice la
cursul de „Geometrie descriptivă şi desen industrial” (1950‐
1951 şi 1954‐1960), seminarii la cursul de „Exploatarea ţiţeiului
prin galerii” (1954) şi seminarii, lucrări practice, proiecte de an
şi proiecte de diplomă la cursurile de „Forajul sondelor” (1954‐
1990) şi de ”Dislocarea rocilor prin foraj” (1961‐1990).
Autor şi coautor de cursuri, dicţionare, lexicoane şi articole ştiinţifice:
• „Lexiconul Tehnic Român” ed. II‐a, Editura Tehnică, 1967
(coautor);
• „Dicţionar de Termeni Tehnici”, Editura Tehnică, 1973 (coautor);
• „Dislocarea rocilor prin forare”, Editura IPG, 1974, 1982, 1989;
• „Elemente de Istorie a Învăţământului Superior de Petrol şi
Gaze din România”, Editura Asociației „Societatea Inginerilor
de Petrol și Gaze”, 2006 (coautor).
A publicat peste 25 articole ştiinţifice în reviste de specialitate din
ţară şi din străinătate, ca autor sau coautor.
Activitate de cercetare, proiectare şi expertize:
• Crearea, dotarea şi dezvoltarea Laboratorului de „Dislocarea şi
Forabilitatea Rocilor” pentru cercetare ştiinţifică şi lucrări
practice cu studenţii la Bucureşti (1955‐1974) şi la Ploieşti
(1974‐1990);
127
• Proiectarea şi realizarea dispozitivelor şi aparatelor pentru

determinarea proprietăţilor mecanice şi abrazive ale rocilor şi
pentru studiul proceselor de dislocare mecanică a rocilor;
• Studiul proprietăţilor mecanice ale rocilor;
• Cercetarea proceselor de dislocare mecanică a rocilor;
• Proiectarea şi realizarea instalaţiei experimentale pentru
cercetarea forabilităţii rocilor;
• Cercetarea forabilităţii rocilor;
• Elaborarea tabloului sinoptic al tuturor proceselor posibile de
dislocare mecanică a rocilor, realizate atât prin pătrundere cât
şi prin strivire;
• Cercetarea proprietăţilor abrazive ale rocilor;
• Proiectarea instalaţiei pentru prelevarea probelor de rocă de pe
fundul Mării Negre (proiectant şi şef al colectivului de
proiectare);
• Proiectarea sapei cu discuri în trepte;
• Proiectarea sapei cu muchii în trepte;
• Expert ştiinţific de foraj pentru soluţionarea mai multor
dosare penale privind accidente tehnice de foraj;
Documentări şi specializări:
• Cursurile „Universităţii de Vară din Debreţin”, Ungaria (1960);
• Institutul de Petrol „Gubkin” din Moscova şi Institutul de
Petrol din Baku (1964);
• Institutul de Petrol „Gubkin” din Moscova şi Institutul de
Petrol din Groznâi (1965);
• Institutul de Petrol „Gubkin” din Moscova (1971);
• Academia de Mine din Freiberg, R.D.Germania (1972).
Activităţi în instituţii şi organizaţii de stat:
• Membru al Colectivului de invenţii şi inovaţii al IPGG
Bucureşti, din 1961;
128
• Membru în Consiliul oamenilor muncii al Grupului Industrial

(Trustului) Bucureşti cu sediul la Bolintinu (1968‐1977);
• Membru al Comisiei de coordonare a acţiunii de perfecţionare
a pregătirii profesionale a salariaţilor din unităţile şi Grupul
Industrial pentru Foraj şi Extracţia Ţiţeiului Bucureşti (din 1971).
• Membru al Comisiei de coordonare a cercetărilor din cadrul
exploatarea sondelor de mare adâncime”, comisie a
Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie (CNST)
Bucureşti din aprilie 1972, conform ordinului nr. 1730/1972;
• Membru al Comisiei de coordonare a cercetărilor din cadrul
programului prioritar „Cercetarea geologică a platformei
continentale a Mării Negre şi forajul pe mare”, comisie a
Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie (CNST)
Bucureşti din aprilie 1972, conform ordinului nr. 1731/1972;
• Consultant la Centrala Gaz Metan Mediaş (1973‐1977).
Activităţi în organizaţii neguvernamentale:
• Membru de sindicat;
• Preşedinte al Sindicatului Profesorilor şi Studenţilor din
Institutul de Petrol şi Gaze (IPG) Bucureşti (1954‐1956);
• Membru al Asociaţiei Ştiinţifice a Inginerilor şi Tehnicienilor
(ASIT) Bucureşti;
• Membru al Colectivului de Forajul sondelor, al Secţiei de
Petrol şi Gaze de pe lângă Consiliul Central ASIT, din 1962;
• Membru al Asociaţiei Generale a Inginerilor din România
(AGIR) Bucureşti din 1994;
• Membru în Consiliul AGIR Bucureşti, ales la Congresul AGIR
din 16 decembrie 2005.
129
Invenţii:
• Aparat pentru măsurarea şi înregistrarea continuă a greutăţii
specifice a noroiului de foraj Brevet No. 49770/1963;
• Metodă şi sapă de foraj Brevet No. 51428/ 1968;
• Sapă de foraj Brevet No. 51450/ 1968;
• Drill Collar (în colaborare) Brevet No. 60443/ 1975;
• Sapă de foraj (în colaborare) Brevet No. 113175/ 1998.
Inovaţii:
A elaborat şi aplicat un număr de 15 inovaţii din care menţionăm:
• Colectori‐distribuitori de oxigen şi acetilenă pentru atelierele
de sudură şi cazangerie (1943);
• Mecanism de acţionare electrică a maşinii pentru curăţarea
pietrei de pe conductele fierbătoare ale cazanelor cu aburi
(1943);
• Dispozitiv pentru executarea simultană a 8 găuri cu o singură
maşină de găurit (pentru realizarea coloanelor perforate) (1944);
• Maşină pentru şlefuirea bilelor sferice ale pompelor de
extracţie a ţiţeiului din sonde (1944);
• Dispozitiv pentru perforarea hârtiei destinată aparatelor de
înregistrare (1960);
• Momentometru înregistrator (1960);
• Avansmetru înregistrator (1961);
• Instalaţie pentru cercetarea forabilităţii rocilor în condiţii de
laborator (1961);
• Dispozitiv de dozare automată, coautor (1963);
• Dispozitive şi tehnologie pentru perforarea conductei de 500
mm diametru, pentru aducţiunea apei de la mijlocul Dunării
(0,5 km pe fundul fluviului) la Combinatul Chimic Turnu
Măgurele, aprilie 1975;
130
Decoraţii:
• Medalia a „50‐a Aniversare”, decret nr. 137/ 1971;
• Ordinul Muncii cl III, decret nr. 259/ 1972.
Distincţii:
• Placa jubiliară acordată de Institutul Politehnic Bucureşti (1968);
• Distincţia Institutului de Cercetări şi Proiectări pentru Petrol şi
Gaze Câmpina (1971);
• Placa jubiliară a Institutului de Petrol şi Gaze Ploieşti (1978)
• Distincţia acordată de Universitatea „Petrol şi Gaze” Ploieşti
(1998);
• Diplomă de Excelenţă oferită de Universitatea Petrol‐Gaze
Ploieşti (2006);
• Diplomă de Onoare şi Excelenţă în Performanţă conferită de
Asociaţia SIPG, Universitatea Petrol şi Gaze (UPG), FSLI
PETROM, Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN) şi
Expert Petroleum (2007).
Excursii turistice în alte ţări:
• 1956 – Ungaria, cu autocarul;
• 1967 – România, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Cehoslovacia,
Ungaria, România, cu auto Wartburg;
• 1969 – România, Ungaria, Austria, Italia, Elveţia, Austria, Ungaria,
România, cu auto Skoda 1000 MB;
• 1972 – România, Ungaria, Austria, Italia, Franţa, Elveţia
Lichtenstein, Elveţia, R.F.Germană, Austria, Ungaria, România,
cu auto Skoda S 100;
• 1974 (iulie‐august) – România, Ungaria, Austria, Jugoslavia,
Italia, Elveţia, Austria, R.F.Germană, R.D.Germană, Cehoslovacia,
Ungaria, România, cu auto Scoda S 100;
131
• 1980 (august‐septembrie) – România, Ungaria, Austria,

R.F.Germană, Lichtenstein, Elveţia, Franţa, Andora, Spania,
Franţa, Italia, Austria, Ungaria, România, cu auto Skoda 120 L;
• 1982 (iulie‐august) – România, Bulgaria, Grecia, Italia
(Sicilia), Elveţia, Austria, R.F. Germană, Austria, Ungaria, cu
auto Dacia 1300;
• 1984 (iulie‐august) – România, Ungaria, Austria, Italia, Elveţia,
R.F.Germană, Luxemburg, Franţa, Anglia, Franţa, Belgia,
R.F.Germană, Austria, Ungaria, România, cu auto Dacia 1300;
• 1987 – Elveţia, Israel, cu avion;
• 1988 (iulie‐august) – Israel, cu avion;
• 1990 (iulie) – Ungaria, cu auto Dacia 1300
• 1993 – Italia, cu avion;
• 2002 (iulie‐august) – Italia, cu avion.
Activitate post pensionare:
• „Convenţie colaborare”, Inginer, la SC „FUTURE TELECOM
ROMANIA” SRL (01.07.1997 – 01.06.2003);
• „Contract de muncă”, Director la SC „IKON STUDIO” SRL
(01.06.2003 – 31.12.2007).

132

43
TOCAN N. ION


Ultima adresă: Bucureşti, str. Ion Ţuculescu,
nr. 37, bl. 07, sc.B, parter, ap. 19, tel. 021 647 40 28

Născut la 29.07.1927 în comuna Ocniţa, judeţul Dâmboviţa, fiul lui
Nicolae şi Alexandrina.
Căsătorit la 07.08.1953.
Soţia: Tocan Maria, născută Petrescu Maria la 08.03.1935 în
Bucureşti, fiica lui Ioan şi Lucreţia.
Elev Şcoala primară din comuna Ocniţa, cl. I‐IV (1933‐1937).
Elev la Seminarul teologic „Neagoe Vodă” din Curtea de Argeş, cl.
I‐IV (1937‐1941).
Elev la Şcoala industrială „Astra Română” din Poiana‐Câmpina, cl.
I‐IV (1941‐1945).
Ucenic electrician salariat, începând cu 10 lei/oră, la societatea
„Astra Română”, Atelierele Centrale (ACP) din Poiana‐Câmpina,
judeţul Prahova (01.10.1941 – 01.10.1944).
133
Elev la Liceul „Dumitru Barbu Ştirbey”, din Câmpina, cl. V‐VIII
(1942‐1946).
Lucrător electrician la societatea „Astra Română”, ACP din Poiana‐
Câmpina, judeţul Prahova (01.10.1944 – 30.11.1947).
Asistent universitar la Catedra de Utilaj petrolier din Institutul de
Director adjunct de studii (Prorector) al IPG Bucureşti (1952‐1953)
Doctorand (aspirant) cu frecvenţă în specialitatea Extracţia
petrolului şi gazelor la IPG Bucureşti (15.09.1953 – 15.09.1956).
Asistent universitar, jumătate normă, la Catedra de Extracţia
ţiţeiului din Institutul de Petrol şi Gaze (IPG) Bucureşti
(01.09.1954 – 15.02.1956).
Asistent universitar la Catedra de Extracţia ţiţeiului din Institutul
de Petrol şi Gaze (IPG) Bucureşti (15.02.1956 – 01.10.1956).
Doctor în ştiinţe tehnice (1956), cu tema tezei „Aspecte caracteristice
ale pompajului de adâncime, cu privire specială asupra
parametrilor speciali şi influenţa acestora asupra domeniului de
aplicabilitate al fiecăreia dintre metodele de pompare”.
Şef de lucrări – Lector universitar la Catedra de Extracţia ţiţeiului
din Institutul de Petrol, Gaze şi Geologie (IPGG) Bucureşti
(01.10.1956 – 15.02.1964).
Director educativ la Institutul de Petrol, Gaze şi Geologie (IPGG)
134
Conferenţiar universitar la Institutul de Petrol, Gaze şi Geologie

(IPGG) Bucureşti (15.02.1964 – 20.02.1972).
Decan al Facultăţii Forajul şi Exploatarea Zăcămintelor de Petrol şi
Gaze din Institutul de Petrol, Gaze şi Geologie (IPGG) Bucureşti
(15.10.1968 – 08.05.1972).
Membru al Comisiei de coordonare a cercetărilor din cadrul
exploatarea sondelor de mare adâncime”, comisie a Consiliului
Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie (CNST) Bucureşti din
aprilie 1972 conform ordinului nr. 1730/1972.
Profesor universitar la Institutul de Petrol, Gaze şi Geologie (IPGG)
Bucureşti (20.05.1972 – 01.01.1974).
Profesor universitar la Institutul de Petrol şi Gaze (IPG) Ploieşti
(01.01.1974 – 01.08.1997).
Conducător ştiinţific de doctorat din februarie 1975.
Profesor universitar la Universitatea „Petrol şi Gaze” Ploieşti
(05.10.1992 – 1997).
Propus pensionarea pentru limită de vârstă la 01.08.1997.
Profesor universitar consultant la Universitatea „Petrol şi Gaze”
Ploieşti (1997‐2006).
• Doctor în ştiinţe tehnice (1956), cu tema tezei „Aspecte
caracteristice ale pompajului de adâncime, cu privire specială
asupra parametrilor speciali şi influenţa acestora asupra
domeniului de aplicabilitate al fiecăreia dintre metodele de
pompare”;
• A fost primul titlu de Doctor în ştiinţe tehnice, obţinut în
România, în Domeniul Petrolului, după cel de al doilea război
mondial.
135
Activităţi pentru acordarea de titluri ştiinţifice şi grade didactice:
• Conducător ştiinţific de doctorat pentru români şi străini, din
1975;
• Preşedinte sau membru în comisiile de acordare a titlului
ştiinţific de doctor inginer în specialitatea Forajul sondelor şi
Exploatarea zăcămintelor de petrol;
• Conducător ştiinţific al unor programe de specializare sau de
perfecţionare postuniversitară pentru specialişti din alte ţări.
Specializări şi perfecţionări:
• Specializare, un an universitar, la Universitatea din Oklahoma –
SUA (1962‐1963);
• Perfecţionare la Institutul de Proiectări pentru Forajul
sondelor şi Extracţia petrolului Ploieşti (IPFE) Ploieşti (1958);
• Perfecţionare la Centrul de calcul IMB – Universitatea
Bucureşti (1970);
• Perfecţionare la Centrul de perfecţionare a cadrelor (CEPECA)
Bucureşti, Curs de Management pentru cadre din
Învăţământul superior (1971).
Activitate ştiinţifică:
• 34 articole publicate în reviste de specialitate;
• 18 cărţi, cursuri, îndrumare (pentru studenţi);
• 23 lucrări de uz intern, redactate şi multiplicate pentru studiul
individual al studenţilor şi doctoranzilor;
• 24 comunicări în Sesiuni ştiinţifice oficiale;
• 3 comunicări ştiinţifice în străinătate (Egipt şi URSS);
• 19 lucrări tehnico‐ştiinţifice realizate în cadrul unor
„Contracte de colaborare” cu Unităţi de profil;
136
Invenţii şi inovaţii:
• 3 certificate de invenţii;
• 1 inovaţie: „Dinagraf de adâncime cu înregistrare mecanică”
(proiectare, realizare şi experimentare la sonde în extracţie a
petrolului).
Activităţi în Consilii şi Comisii naţionale sau departamentale:
• Membru în Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS);
• Membru în Consiliul de conducere al Ministerului Minelor,
Petrolului şi Geologiei;
• Membru în Comisiile unor programe prioritare republicane ale
Consiliului Naţional de Ştiinţă şi Tehnologie (CNST);
• Vicepreşedinte al Comitetului Secţiei de Petrol şi Gaze din
Consiliul Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor (CNIT);
• Membru în Comitetul redacţional al Secţiei de Mine şi Petrol
din Editura Tehnică;
• Membru în Comitetul de redacţie al Revistei de specialitate
„Petrol şi Gaze”.
• Medalia a „50‐a Aniversare”, decret nr. 137/ 1971;
• Medalia „25 de ani de la proclamarea republicii” decret nr.
480/1972
A decedat la 6 octombrie 2006, orele 9h 15!
Excursii turistice în alte ţări:
• 1980 (august‐septembrie) – România, Ungaria, Austria, R.F.
Germană, Lichtenstein, Elveţia, Franţa, Andora, Spania, Franţa,
Italia, Austria, Ungaria, România, cu autoturismul personal;
137
44
VASILESCU MIHAI

iunie 1951

Ultima adresă: Bucureşti, bd. Dimitrie Cantemir,
nr. 16, sc. C, et. V, ap. 85

Elev la Liceu în Bucureşti, cl. I‐VIII (1929‐1937)
anul I (1947‐1948).
Inginer la Of. Geofizic (GRT) (1951‐1952).
de Stat în luna februarie 1952.
Inginer și Director la Ministerul Metalurgiei.
Student la Institutul Politehnic Bucureşti, Facultatea de Metalurgie.
Decedat.
138

45
VERNESCU M. ALEXANDRU


Ultima adresă:
Câmpina, str. Plevnei, nr. 9, tel. 0244 333 467

Născut la 13.07.1926 în oraşul Câmpina, judeţul Prahova, fiul lui
Wohl Moritz Matei şi Vernescu Elena.
Căsătorit la 11.10.1979 în municipiul Câmpina.
Soţia Vernescu Simona Elena Viorica, profesor de istorie, născută
Vlădăreanu Elena Simona Viorica la 14.07.1926, fiica lui
Gheorghe şi Maria.
Elev la Şcoala de băieţi Nr. 2 din Câmpina, cl. I‐IV (1933‐1937).
Elev la Liceul „Dumitru Barbu Stirbey” din Câmpina, cl. I‐III (1937‐1940).
Elev la Liceul „Cultură B” Bucureşti, cl. IV‐V (1942‐1945).
Elev la Liceul „Dumitru Barbu Stirbey” Câmpina, cl. VI‐VIII (1945‐1946).
Funcţionar la Întreprinderea Regională de Electricitate Ploieşti,
Sectorul Câmpina (16.12.1946 – 31.12.1947).
anul I (1947‐1948)
139
Preparator universitar la Catedra de Matematici din Institutul de
Inginer practicant la Schela Câmpina (01.10.1951 – 01.10.1952)
baza promovării Examenului de Stat în luna februarie 1952
Doctorand (aspirant) cu frecvenţă (01.10.1952 – 01.04.1955) la
Institutul de Petrol „Academician Gubkin” din Moscova
Doctor în ştiinţe, titlu obţinut la 07.05.1955, cu titlul tezei: „Exploatarea
cu injecţie de fluide a zăcămintelor de ţiţei din România”.
Inginer la Institutul de Cercetări Foraj Extracţie (ICFE) Câmpina
(09.05.1955 – 01.11.1955).
Inginer Principal Şef de Laborator la Institutul de Cercetări Foraj
Doctor Inginer Şef Secţie Studii la Institutul de Cercetări Foraj
Doctor Inginer Şef Secţie Cercetare la Institutul de Cercetări Foraj
Lector universitar cumul la Institutul de Petrol, Gaze şi Geologie
(IPGG) Bucureşti (01.11.1958 – 01.02.1960).
Conferenţiar universitar cumul la Institutul de Petrol, Gaze şi
Geologie (IPGG) Bucureşti (01.02.1960 – 01.10.1963).
Cercetător Ştiinţific Principal III, Şef de Laborator la Institutul de
Cercetări şi Proiectări pentru Industria Extractivă de Ţiţei şi
Gaze (ICPIEŢG) Câmpina (01.02.1970 – 28.12.1972).
Inginer Principal I la Comisia Republicană de Rezerve Geologice
Bucureşti (28.12.1972 – 01.10.1975).
Inginer Şef Birou la Comisia Republicană de Rezerve Geologice
Bucureşti (01.10.1975 – 01.11.1975).
140
Inginer Şef Serviciu, temporar, la Comisia Republicană de Rezerve
Geologice Bucureşti (01.11.1975 – 10.01.1977).
Inspector General şi Membru al Comisiei Republicane de Rezerve
Geologice Bucureşti (10.01.1977 – 08.09.1981).
Inspector General şi Membru al Comisiei Republicane de Rezerve
Geologice din Ministerul Geologiei Bucureşti (08.09.1981 –
01.07.1986).
Inginer Proiectant Principal Gr. I Invest. la Institutul de Cercetări şi
Proiectări pentru Petrol şi Gaze ICPPG Câmpina (01.07.1986 –
01.01.1987).
Cercetător Ştiinţific Principal I la Institutul de Cercetări şi
Proiectări pentru Petrol şi Gaze (ICPPG) Câmpina (01.05.1990 –
01.04.1991).
Consilier Ştiinţific la Institutul de Cercetări şi Proiectări
Tehnologice (ICPT) Câmpina (01.04.1991 – 01.01.1993).
Şef Divizie Exploatarea Zăcămintelor la Institutul de Cercetări şi
Proiectări Tehnologice (ICPT) Câmpina (01.04.1991 – 01.01.1993).
Consilier Ştiinţific la Institutul de Cercetări şi Proiectări
Tehnologice (ICPT) Câmpina (15.03.1994 – 01.08.1994).
Inginer la PETROSTAR S.A. Ploieşti (02.12.1998 – 03.03.1999).
Inginer la S.C. „GEOPETROL” S.A. Ploieşti (16.04.1999 – 31.05.2001).
Inginer Consilier la S.C. „GEOPETROL” S.A. Ploieşti (din 2005 în
continuare).
Activitate de consiliere, studii, expertize etc. în străinătate:
• Coautor de studiu şi asistenţă tehnică de aplicare a Proiectului
de exploatare a unui zăcământ de ţiţei în calcare fisurate la
Nagylengyol, Ungaria ((1957 şi 1959);
• Expert pe lângă Biroul de Petrol (ţiţei şi gaze) din Ministerul
Industriei al Indoneziei cu baza la Djakarta pentru studii şi
141
evaluări ale zăcămintelor exploatate de Stat în insula Iava şi în
insula Sumatra (1961‐1963);
• Autor al studiului de punere în producţie a zăcământului
Velebit în Jugoslavia (1972);
• Asistenţă tehnică pentru exploatarea unui zăcământ situat în
calcare fisurate, Dole, Dâbnik, în Bulgaria;
• Expert (trei luni) la Societatea de Stat „Ecopetrol” din
Columbia pentru studii de zăcământ şi evaluări (1975);
• A lucrat atât ca executant de Studii de evaluare a resurselor şi
rezervelor de hidrocarburi fluide cât şi coordonator al
echipelor de RESERVOIR MANAGEMENT.
Publicaţii:
• A publicat articole în revistele „Petrol şi Gaze”, „Nefteanoe
Hozeaistvo” (autor), „Révue de l’Institute Français du Pétrole”
(coautor);
• A publicat cartea „Mecanica zăcămintelor petrolifere”, Ed.
Tehnică, 1966, Bucureşti.
Decoraţii:
• Medalia Muncii, Decret nr. 24/ 15.05.1958;
• Ordinul Muncii cl. III, Decret nr. 749/ 01.10.1965.
Decedat la 26 sept 2010.
142

46
VLAD I. GHEORGHE


Ultima adresă: Bucureşti, Bd. Magheru,
Intr. A‐33, et. V, ap. 9, tel. 021 315 34 17

Născut la 06.02.1927 în com. Măgura, jud. Dâmboviţa, fiul lui Ion
şi Ruxandra.
Căsătorit la 20.05.1954 în comuna Măgura.
Soţia: Vlad Georgeta, născută Danciu Georgeta, născută la
26.03.1931 în comuna Măgura, judeţul Dâmboviţa, fiică Roxana
Liliana, născută la 26.06.1961.
Elev la Şcoala primară din comuna Măgura, cl. I‐IV (1934‐1938)
Student Subinginer la Schela Extracţie Târgovişte din Trustul
Extracţie Ploieşti (03.02.1948 – 01.06.1948).
Ajutor Maistru Sondor la Societatea Prahova Târgovişte
(01.06.1948 – 01.09.1948).
Subinginer practicant la Societatea Prahova Târgovişte
(01.09.1948 – 15.10.1948).
143
Student bursier Petrolifera Muntenia şi Sovrompetrol (01.12.1948 –
17.09.1951).
Geolog Principal la Întreprinderea de Foraj Bascov (11.03.1951 –
11.03.1952).
de Stat în luna februarie 1952
Inginer Şef al Întreprinderii de Foraj Bascov (11.03.1952 – 01.10.1957).
Director al Întreprinderii de Foraj 3 Bascov (01.10.1957 – 24.09.1958).
Inginer Şef al Întreprinderii de Foraj Bascov (25.09.1958 – 17.10.1960).
Inginer Şef al Trustului de Foraj Piteşti (17.10.1960 – 01.10.1969).
Director Tehnic al Grupului Industrial pentru Foraj şi Extracţia
Ţiţeiului Piteşti (01.10.1969 – 01.04.1973).
Director Tehnic Adjunct Dezvoltare la Combinatul Petrolului
Piteşti (01.04.1973 – 01.03.1974).
Director Tehnic Adj. Dezvoltare la Trustul Petr. Piteşti (01.03.1974 –
27.12.1978).
Secretar de Stat al Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei
(MMPG) (27.12.1978 – 24.10.1979).
Adjunct al Ministrului Minelor, Petrolului şi Geologiei (24.10.1979‐
07.09.1981).
Ministru al Petrolului (07.09.1981 – 24.10.1984).
Director al Trustului Foraj Extracţie Bolintin (25.10.1984 –
01.09.1987).
Studii suplimentare:
• Institutul Politehnic Bucureşti, Facultatea Tehnico‐Economică
de Ingineri Economişti, Secţia Industrie Petroliferă, cursuri
Postuniversitare, Diploma nr. 10170/145680/17.01.1963;
144
• Academia „Ştefan Gheorghiu” ICPPCCEAS, profil P1, P2, cicl. I
şi II, Adev. nr. 402/19.02.1972, Adev. nr. 21876/17.06.1972,
Adeverinţa nr. 4371/16.06.1979.
• Medalia Jubiliară „10 ani de la înfiinţarea primelor unităţi ale
Armatei Populare Române”, decret nr. 397/01.10.1953;
• Medalia Muncii, decret nr. 477/01.10.1957;
• Medalia „40 de ani de la înfiinţarea PCR”, decret nr. 120/1961;
• Ordinul Muncii clasa III‐a, decret nr. 796/1962;
• Medalia „A XX‐a aniversare a eliberării Patriei”; decret nr.
510/1964;
• Medalia „A 50‐a aniversare a PCR”, decret nr. 137/1971;
• Medalia „25 de ani de la proclamarea Republicii”, decret nr.
480/1972;
• Medalia „30 de ani de la eliberarea României de sub
dominaţia fascistă”, decret nr. 140/1974.

145

47
VOICULESCU IOAN


Ultima adresă: Bucureşti, str. Urziceni, nr. 11

Elev la Şcoala primară, cl. I‐IV (1935‐1939)
Elev la Liceu, cl. I‐VIII (1939‐1947)
Student Politehnica Bucureşti, Facultatea de Mine şi Metalurgie
an I (1947‐1948)
Student la Institutul Petrol şi Gaze (IPG) Bucureşti, Facultatea de
Ing. Recup. Sec., Trust III Ploieşti (1951‐1952)
Inginer practicant la Schela din Trustul III Extracţie Ploieşti, cu
activitate de specializare la Institutul de Cercetări Foraj‐Extracţie
Câmpina unde şi‐a realizat şi proiectul de diplomă în domeniul
recuperării secundare a ţiţeiului.(01.09.1951 – 30.04.1952).
Decedat la 5 septembrie 1990
146
PROMOŢIA 1952
La întâlnirea de 20 ani după absolvire, în septembrie 1971

(de la stânga spre dreapta)
Rândul 1 (jos):
1. Vlad Gheorghe 2. Grigore Gheorghe 3. Ciuică Petre
4. Creţu Mihai 5. Dumitrescu Victor 6. Grigore Benone
7. Andrei Ion
Rândul 2:
1. Conf. Radu Ţunescu 2. Lector Traian Gagiu
3. Prof. Mihai Constantinescu 4. Prof. Mircea Socolescu
5. Prof. Nicolae Pârvulescu 6. Prof. Max Metch
7. Prof. Ion Minoiu 8. Prof. Iulian Gavăt
9. Prof. Grigore Ioachim
Rândul 3:
*
1. Lector Virgil Florian 2. Conf. Gabriel Manolescu 3. Dinu Constantin
4. Tocan Ion* 5. Toader Nicolae 6. Roşca Nicolae
*
7. Lector Ludmila Vavilin 8. Banciu Ioan 9. Enache Mircea
10. Iacovenco Ioan 11. Burcea Constantin 12. Prorector Gh. Bănăţeanu
13. Gheorghe Spirea 14. Rotaru Constantin 15. Sârbu Ion
16. Iancu Gheorghe
Rândul 4 (sus):
1. Goran Nicolae 2. Petre Ştefan 3. Popescu Mircea
4. Nistorescu Dumitru 5. Fotescu Leonida 6. Voiculescu Ion
7. Moisescu Alexandru 8. Berindei Corneliu 9. Iliescu Dumitru
10. Tocan Dumitru
*
puţin retras din rândul 3
147
148

PLANURI DE ÎNVĂȚĂMÂNT
ȘI CADRE DIDACTICE
149

150

Facultatea de Mine şi Metalurgie din Politehnica Bucureşti
Anul I (1947‐1948)

1. Algebra sup. şi Analiza matematică
prof. Gh. Gh. Constantinescu
2. Geometria analitică prof. Gheorghe Pantazi
3. Geometria descriptivă prof. Gheorghe Pantazi
4. Mecanica prof. Aurel Persu
lector Gabriela Ţiţeica
asistent Radu Voinea
5. Fizica generală prof. Ştefan Vencov
şef lucrări Atanasiu
asistent Jeana Buzincu‐Vencov
6. Chimia generală prof. Ernest Toporăscu
asistent Ana Şerbănescu
7. Mineralogia prof. Alex. Codarcea
şef lucrări Marcel Popescu
asistent Lazăr Pavelescu

151

Facultatea de Mine şi Metalurgie din Politehnica Timişoara
Anul I (1947‐1948)

1. Matematici generale prof. Emanoil Arghiriade
2. Analiza infinitezimală prof. Valeriu Alaci
3. Geometria descriptivă prof. Gh. Th. Gheorghiu
asistent Gheorghe Silaş
4. Geometria analitică prof. Ovidiu Ţino
asistent Elena Murgulescu
5. Fizica generală prof. Constantin Sălceanu
6. Chimia generală prof. Constantin Cândea
asistent ing. Vladimir Lambrino
7. Mineralogia prof. Victor Laţiu
8. Desenul industrial prof. ing. Constantin Câlniceanu
9. Limba italiană consul G. Guarnieri

152

Facultatea de Exploatarea zăcămintelor de ţiţei şi gaze
Anul II (1948‐1949)

1. Mecanica prof. Alexandru Stoenescu
lector Gabriela Ţiţeica
2. Geologia generală prof. Gheorghe Macovei
asistent Radu Ciocârdel
asistent Mircea Ilie
asistent Vasile Dragoş
3. Geologia zăc. de petrol prof. Gheorghe Murgeanu
4. Rezistenţa materialelor prof. Ion C. Dumitrescu
lector Virgil Florian
asistent Carol Kromec
asistent Dan Romalo
5. Fizica industrială prof. E. Maniţiu
6. Tehnnologia mecanică conf. Nicolae Hasnaş
7. Limba rusă lector Liubova Gridenko Vavilin
8. Curs gen. de maşini prof. Ion Minoiu
şi Org. de maşini
9. Geofizica conf. Mircea Socolescu
10. Topografia prof. Gh. Constantinescu
11. Desenul industrial conf. Mişu Stoenescu

153
Anul III (1949‐1950)
1. Economia politică conf. Ştefan Voicu
2. Electrotehnica prof. Ion Lăzărescu
3. Rezistenţa materialelor prof. Ion Dumitrescu
lector Virgil Florian
4. Zăcăminte de ţiţei prof. Iulian Gavăt
5. Geofizica conf. Mircea Socolescu
6. Higiena industrială dr. P. Pruteanu
şi protecţia muncii
7. Forajul sondelor prof. Octavian Lecca
8. Extracţia petrolului prof. Grigore Ioachim
asistent Ion Niculescu
Construcţii industriale conf. Virgil Dragomir

Anul IV (1950‐1951)
1. Transp. şi înmag. prof. Radu Cădere
ţiţeiului şi gazelor asistent Mircea Ghidigeanu
2. Tehnologia ţiţeiului conf. Radu Ţunescu
3. Forajul sondelor prof. Mihai Constantinescu
lector Traian Gagiu
asistent Gh. Georgescu
4. Prevenirea accidentelor conf. Gh. P. Bogdan
5. Extracţia ţiţeiului prof. Grigore Ioachim
asistent Ion Niculescu
6. Carotajul electric conf. Constantin Gheorghiu
7. Organizare industrială prof. Toma Hănciulescu
şi planificare
8. Fizica zăcămintelor conf. Gabriel Manolescu
9. Bazele ştiinţ. ale expl. zăc. de ţiţei conf. Max Metch
10. Maşini şi utilaj de foraj prof. Nicolae Pârvulescu
154

Fotografii ale
CADRELOR DIDACTICE
din CONDUCEREA INSTITUTULUI
și CONDUCEREA FACULTĂȚII

155
156

Gheorghe Murgeanu
Primul Rector 1948‐1949

iunie 1951
Sergiu Raşeev
Rector 1950‐1953 şi 1955‐1961
157

iunie 1951 Septembrie 1971
Gheorghe Bănăţeanu
Prorector

iunie 1951
Gheorghe Constantinescu
Decan

158

Fotografii ale unor
CADRE DIDACTICE

159
160

Prof. Alex. Codarcea Prof. Mihai Constantinescu

septembrie 1971 septembrie 1971 septembrie 1971

Prof. Grigore Ioachim Prof. Iulian Gavăt Prof. Nicolae Pârvulescu

Prof. Ion Minoiu Conf. Mircea Socolescu Conf. Max Metch
161


Conf. Gabriel Manolescu Conf. Radu Ţunescu Lector Virgil Florian

Lector Liuba Gridenko
Lector Traian Gagiu
Vavilin

162

Fotografii
de la
ÎNTÂLNIREA DIN SEPTEMBRIE 1971
ÎMPREUNĂ ŞI CU PROFESORII
(vederi din sala Institutului)
163
164

165

166

167

168

169

170

Fotografii de la
La CABANA CUIBUL DORULUI
(vederi din interiorul cabanei)
171
172

173

174

175

176

177

178

Fotografii de la
la
LA CABANA CUIBUL DORULUI
(vederi din exteriorul cabanei)
179
180

181

182

183

184

Fotografii de la
(vederi din Munţii Bucegi)
185
186

187

188

ORGANIZAREA ŞI REORGANIZAREA
MINISTERULUI PETROLULUI
DUPĂ ANUL 1947

Ministerul Minelor şi Petrolului
Miron Constantinescu 05.04.1948 – 22.04.1949
Gheorghe Vasilichi 23.04.1949 – 04.08.1950

Min. Ind. Cărbunelui, Minelor şi Petrolului
Constantin Mateescu 05.08.1950 – 23.08.1952

Min. Industriei Petrolului şi Gazelor Naturale
Constantin Mateescu 26.08.1952 – 27.01.1953
Ion Dumitru 28.01.1953 – 19.03.1957

Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei
Mihail Florescu 20.03.1957 – 20.08.1965

Ministerul Industriei Petrolului
Alexandru Boabă 21.08.1965 – 12.03.1969
Nicolae Toader 12.03.1969 – 16.09.1970
Alexandru Boabă 17.09.1970 – 31.03.1971

Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei
Bujor Almăşan 01.04.1971 – 25.01.1977
Constantin Băbălău 26.01.1977 – 13.12.1977
Vasile Patilineţ 14.12.1977 – 11.12.1979
Virgil Trofin 12.12.1979 – 07.09.1981

Ministerul Petrolului
Gheorghe Vlad 08.09.1981 – 22.10.1984
Ilie Câşu 23.10.1984 – 02.09.1987
Nicolae Amza 03.09.1987 – 28.12.1989
Victor Murea 29.12.1989 – 06.07.1990
189
Departamentul Industriei Petrolului
Victor Murea 06.07.1989 – 18.10.1990

Ministerul Resurselor şi Industriei
Mihai Zisu 08.06.1990 – 29.04.1991
Athanasie Victor Stănculescu 30.04.1991 – 16.10.1991

Ministerul Industriilor
Dan Constantinescu 16.10.1991 – 19.10.1992
Dumitru Popescu 20.11.1992 – 20.01.1996
Alexandru Stănescu 29.01.1996 – 11.12.1996

Ministerul Industriei şi Comerţului
Călin Popescu Tăriceanu 12.12.1996 – 05.12.1997
Mircea Ciumara 05.12.1997 – 17.04.1998
Radu Berceanu 17.04.1998 – 28.12.2000
Dan Ioan Popescu 28.12.2000 – 28.12.2004

MARILE UNITĂŢI ALE INDUSTRIEI
DE PETROL DIN ROMÂNIA

Sovrompetrol (1945 – 55)
Petrolifera Muntenia (1948 – 51)
Petrolifera Moldova (1948 – 51)

SOVROMPETROL 1951
Trusturi de Petrol 1951
I Câmpina
II Moreni
III Ploieşti
IV Moineşti
V Târgovişte
TEG Bucureşti
190
Grupuri Industriale pentru Foraj‐Extracţie 01.10.1969
Grupul Industrial pentru Foraj şi Extracţia Ţiţeiului Ploieşti
01.10.1969
Grupul Industrial pentru Foraj şi Extracţia Ţiţeiului Piteşti
01.10.1969
Grupul Industrial pentru Foraj şi Extracţia Ţiţeiului Tg. Jiu
01.10.1969

Centrala Petrolului ‐ Bolintin 01.04‐1973
Combinate de Petrol 01.04‐1973
Combinatul Petrolului Ploieşti 01.04.!973
Combinatul Petrolului Piteşti 01.04.1973
Combinatul Petrol Tg. Jiu 01.04.1973

Direcţia Generală Autonomă a Petrolului 01.03.1974
Trusturi de Petrol 01.03.1974
Trustul Petrolului Arad 01.03.1974
Trustul Petrolului Bolintin 01.03.1974
Trustul Petrolului Ploieşti 01.03.1974
Trustul Petrolului Piteşti 01.03.1974
Trustul Petrolului Tg. Jiu 01.03.1974

191

Epilog

Lucrarea prezentată are foarte multe lipsuri şi ne
exprimăm încrederea că cititorul va avea bunăvoinţa de
a selecta numai acele fapte şi idei pozitive care îi pot fi
de folos pentru informarea sa.
Dacă cineva poate completa, dezvolta şi
perfecţiona această documentare este rugat să o facă şi
pentru aceasta îi mulţumim anticipat.
Personal am fost obligat să o dau spre tipărire
pentru că vârsta mea este destul de înaintată şi
speranţa de viaţă mi s‐a redus astfel încât nu‐mi
permite să mai perseverez în căutarea şi folosirea mai
multor documente deşi lucrarea apare cu întârziere,
după împlinirea celor 50 de ani de la absolvire.
Culegerea informaţiilor pentru elaborarea lucrării a
necesitat o perseverentă activitate în timp şi în spaţiu.
Cu toate eforturile depuse, în ultima perioadă
randamentul a devenit foarte scăzut din cauza
condiţiilor obiective, a reducerii şi chiar dispariţiei
surselor de informaţii.
În condiţiile existente am considerat oportun şi
imperativ să trecem la publicarea şi difuzarea lucrării în
stadiul în care se află, cu deficienţele şi lipsurile sale
prevenind posibilitatea ca ea să nu mai apară niciodată.
Mai bine aşa, decât deloc!
192
Dacă cititorii dispun de mai multe informaţii cu care
lucrarea să poată fi completată, dezvoltată şi
perfecţionată, ei sunt rugaţi să transmită autorului
informaţiile corespunzătoare şi acesta are în vedere
publicarea unei noi ediţii.
Toate cheltuielile pentru elaborare, tipărire şi
difuzare sunt suportate numai de autor.
Autorul îşi cere scuze pentru toate carenţele
lucrării. Nu a reuşit să culeagă toate informaţiile despre
fiecare coleg în parte şi expunerile sunt vizibil inegale.
Aceasta nu a fost intenţia sau dorinţa autorului şi este
rezultatul unei situaţii obiective. Unii din colegi, practic,
au „dispărut” din relaţiile colegiale imediat după
absolvire şi obţinerea diplomei de inginer.

193

Bibliografie

ANIVERSAREA A 75 ANI DE ÎNVĂŢĂMÂNT TECHNIC ÎN ROMÂNIA,
50 ANI DELA REORGANIZAREA ŞCOALEI NAŢIONALE DE
PODURI ŞI ŞOSELE, 10 ANI DELA ÎNFIINŢAREA ŞCOALEI
POLITECHNICE
I‐N. VASILESCU‐KARPEN,‐ DARE DE SEAMĂ ASUPRA
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN ŞCOALA POLITECHNICĂ DIN BUCUREŞTI
II – ION IONESCU,‐ ISTORICUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI TECHNIC ÎN
ROMÂNIA PÂNĂ ÎN 1930
Editura „Cartea Românească” Bucureşti, 1931
Monitorul Oficial nr. 249 din 26 octombrie 1948.

194

Anexă

Lista inginerilor de petrol (forare şi exploatare)
pregătiţi în România cu mult înainte de anul 1948,
listă care indică şcoala, localitatea (ţara) şi anul absolvirii.

Adămache L. Ionel, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1947
Aldea N. Gheorghe, Fac. MINE ŞI MET., 1948
Alexandrescu A. Nicolae, Secţia MINE Buc., 1928
Alexandru Gh. Puşcariu, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1932
Almalech Iosif, Secţia MINE Buc., 1925
Andonie Şt. Gheorghe, Secţia MINE Buc., 1925
Andonie Şt. Mihai, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1943
Andreescu Mircea Raoul, Secţia MINE Buc., 1922
Apostol R. Nicolae, Secţia MINE Buc., 1928
Apostol V. Socrate, Secţia MINE Buc., 1925
Ariton Horaţiu, Secţia MINE, Tim., 1929
Baicu N. Nestor, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1945
Baillavoine E. Andrei Michail, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1945
Balica Fr. Gheorghe, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1950
Barbat Theodor, Secţia MINE Buc., 1929
Bassi Roberto, 1930‐1040, Italia
Bazgan Ion, 1924, Austria
Bădulescu D. Constantin, Fac. MINE ŞI MET. Buc. 1930
Bălcescu N. Nicolae, Secţia CONSTRUCŢII Buc., 1924
Bedreag G. Cristea, Secţia ELECTROMECANICĂ Buc., 1926
Bercaru I. Gheorghe, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1932
Bobârnac M., Secţia MECANICĂ Tim. ,1927
Bodnărescu M. Dan, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1939
Bodnărescu M. Horia, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1945
195
Bosie‐Codreanu N. Dumitru, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1950
Bratosin M. Vasile, Secţia MINE, Tim., 1926
Brăileanu Gr. Ion, Secţia MINE Buc., 1922
Brătescu R. Constantin, Secţia ELECTROMECANICĂ Buc., 1927
Bucşeneanu Nicolae, ŞCOALA PODURI ŞI ŞOSELE Buc., 1913
Budai Carol, 1914, Ungaria
Buescu Ştefan, SPSB, 1904
Bunescu D. Eugeniu, Secţia ELECTROMECANICĂ Buc., 1924
Butuc Gh. Mihai, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1948
Buzata I. Constantin, Secţia MINE Buc., 1926
Buzescu I. Nicolae, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1945
Caffé Coliban, Secţia MINE Buc., 1923
Calleya O. Gheorghe, Secţia MINE Buc., 1925
Cavadia S. H., Secţia MINE Buc., 1925
Cădere D. Radu, Fac. MINE ŞI MET. Buc. 1930
Călăraşu Mihai, Fac. MINE ŞI MET., 1930
Călimănescu Gh. Nicolae, Fac. MINE ŞI MET., 1950
Ceciu N. Gheorghe Aurel, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1945
Charaş M. Max, Secţia MINE Buc., 1922
Chivăran I. Ioan Alexandru Romulus, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1947
Christodulo Şt. Ştefan Paul Şerban, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1937
Ciobanu M. Marin, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1950
Ciortea Marin, Secţia ELECTROMECANICĂ Buc., 1922
Cociu Mihai, Fac. MINE ŞI MET., 1930
Coconea P., Secţia MINE, Tim., 1927
Cocorandu Mircea. Secţia MINE, Tim., 1928
Comănescu Gheorghe, Secţia MINE, Tim., 1926
Comşa Gh. Gheorghe, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1948
Constantinescu C. Radu,. Fac. MINE ŞI MET., Buc., 1944
Constantinescu D. Mihai, Secţia MINE Buc., 1925
Constantinescu D. Petre, SPSB, 1919
Constantinescu Gheorghe, 1930, Germania, Charlottenburg
Constantinescu Mircea, Secţia CHIMIE INDUSTRIALĂ Buc., 1928
196
Constantinescu P. Apostol, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1945
Constantinescu R. Aurel, Secţia MINE Buc., 1925
Corlăţan Şt. Liviu, Fac. MINE ŞI MET., 1944
Costa‐Foru I. Alexandru, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1950
Coţco Vasile, Secţia MINE Buc., 1925
Covrig V. Vasile, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1944
Cratohvil Guido, 1916, Germania
Cristescu D. Stelică, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1950
Crivăţ I. Ioan, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1944
Cutcutache Menelas, Secţia MINE Buc., 1925
Dabija I. Alexandru, Fac. MINE ŞI MET. Buc. 1930
Dărmănescu Sebastian, Secţia MINE Buc., 1926
Demetrescu G. Aurel, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1947
Denc Dezideriu, 1930‐1940, Polonia
Dinu I. Vasile, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1948
Dobrea A. Ion, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1935
Dobrescu P. Ion, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1937
Doleti C. Constantin, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1947
Donciu Ispas, Secţia MINE BUC., 1925
Donţov I. Gheorghe, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1943
Dragoman Valeriu, Fac. MINE ŞI MET. Buc. 1930
Dragomirescu B. Nicolae, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1932
Dravăţ I. Ion, Fac. MINE ŞI MET. Buc. 1930
Drăgotescu E. Nicolae, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1942
Drăgotescu Nicolae, 1923, Franţa
Drăgulănescu Andrei, 1914, Austria
Drăgulescu V. Ramiro Teodor, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1948
Drăguş V. Romulus, Secţia CHIMIE INDUSTRIALĂ Buc., 1929
Drăguşanu Iuliu, 1916, S.U.A.
Dumitrescu G. Florian (Florentin) , Secţia MINE Buc., 1924
Dumitrescu Gh. Gheorghe, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1942
Dumitrescu N. Nicolae, Secţia MINE Buc., 1925
Dumitrescu N. Silviu, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1945
197
Dumitrescu T. Horaţiu, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1931
Dumitrescu Victor, ŞCOALA PODURI ŞI ŞOSELE Buc., 1920
Erbiceanu Ovidiu, Secţia MINE Buc., 1922
Erhan Gh. Valentin Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1944
Erhan I. Alexandru, Secţia MINE Buc., 1928
Ermacov A. Alexandru, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1946
Esca A. Alexandru, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1946
Finding, 1930‐1940, Germania
Fischer Elias, SPSB, 1904
Fratoştiţeanu Felix, Secţia ELECTROMECANICĂ Buc., 1929
Funda S. Dumitru, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1945
Furduescu Al. Gheorghe, Secţia MINE Buc., 1925
Furtunescu G. Ion, Secţia MINE Buc., 1927
Gabor V. Ştefan, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1945
Gagiu N. Traian, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1937
Gavăt Iulian, Secţia MINE Buc., 1925
Găvan Gr. Gheorghe, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1950
Geller Marcu, 1914, Germania
Georgescu N. Radu Cănuţă, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1945
Ghemuleţ Gheorghe, 1920‐1930, Austria
Gheorghiu C. Floricel, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1947
Gheorghiu Constantin, Secţia MINE, Tim., 1928
Gheorghiu M. Gheorghe, Secţia MINE Buc., 1926
Ghiţulescu N. Toma Petre, Secţia MINE Buc., 1926
Goldfracht D. Willy, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1949
Grigoriu Ion, 1925, Anglia
Haer Alexandru, 1943, Germania
Haer Ernest (Ionescu), 1940, Germania
Hanulescu N. Nicolae, Secţia MINE BUC., 1925
Hănciulescu Toma, Secţia MINE Buc., 1922
Hurban A. Ioan, Fac. MINE ŞI MET., 1946
Iacobescu A. Constantin, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1950
Iancu I. Herşcu (Iancu Horaţiu), Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1931
198
Ioachim L. Grigore, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1930
Iohan Karl I. Lang, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1932
Ionescu D. Dan, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1931
Iordăchescu Constantin, Secţia MINE Buc., 1926
Iordăchescu Nestor, Secţia MINE Buc., 1929
Ivănceanu Nicolae, ŞCOALA PODURI ŞI ŞOSELE Buc., 1919
Ivănceanu Petre, Secţia MINE Buc., 1929
Jecu St. Zaharia, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1946
Jujescu I. Gheorghe, Secţia MINE Buc., 1928
Juster Iosif, Secţia MINE, Tim., 1927
Lari I. Ioan, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1947
Lazarovici S. Sandu Gabriel (Manolescu Gabriel), Fac. MINE ŞI MET.
Buc., 1940
Lecca Octavian, 1930, Germania
Leu Şt. Mihai, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1950
Leventis D. Gheorghe, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1947
Liubenco Daniel (Lubenescu Daniel), Secţia MINE, Tim., 1929
Luchian I. Ioan, Secţia MINE, Tim., 1926
Macri Alexandru, Secţia MINE, Tim., 1925
Macri Socrat, Fac. MINE ŞI MET., 1930
Manj A. Vsevolod, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1946
Marcu I. Marcel, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1949
Marcu T. Iosif, Fac. MINE ŞI MET., 1945
Mănescu I. George Ovidiu, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1948
Mănescu I. Nicolae, Secţia MINE Buc., 1925
Mănescu I. Petre, Fac. MINE ŞI MET., 1945
Mărculescu Gh. Gheorghe, Secţia MINE Buc., 1926
Melinescu D. Dan, Secţia MINE Buc., 1925
Mendrino H. Ion Vintilă, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1930
Metincu George, Fac. MINE ŞI MET., 1947
Mihai N. Gheorghe, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1947
Mihalache I. Mihai, ŞCOALA PODURI ŞI ŞOSELE Buc., 1916
Mihalache M. Ioan, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1948
199
Mihăescu A. Titus, Fac. MINE ŞI MET.Buc., 1948
Mihăescu Ştefan S., Secţia MINE Buc., 1928
Mihăilescu I. Alexandru, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1945
Mihăilescu Nicolae, Secţia MINE Buc., 1925
Miliutin Anatolie, Fac. MINE ŞI MET., 1930
Mircea Elefterie, ŞCOALA PODURI ŞI ŞOSELE Buc., 1920
Miron T. Aurel, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1942
Mischoff Leon, ŞCOALA PODURI ŞI ŞOSELE Buc., 1901
Mociorniţă Ilie, Secţia MINE, Tim., 1924
Moga Ion, Secţia MINE, Tim., 1924
Moise C. Costel, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1942
Morărescu Gh. Vergiliu, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1942
Motaş C. Valentin, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1931
Muş Orest, Secţia MINE, Tim., 1927
Naum P. Petrică, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1945
Nazare Gheorghe, ŞCOALA PODURI ŞI ŞOSELE Buc., 1904
Negoiţă Vasile, Secţia MINE Buc., 1928
Neuhaser Victor (Nicolau Victor), Secţia MECANICĂ, Tim., 1924
Nicodimescu Corneliu, Fac. MINE ŞI MET.Buc., 1930
Nicolaescu I. Dorin, Secţia MINE Buc., 1924
Nicolescu A. Ioan, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1947
Niculae Şt. Petre, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1947
Nisipeanu D. Ilie, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1944
Niţescu I. Traian, Secţia MINE Buc., 1925
Olănescu Alexandru, 1930, Germania, Austria
Oprişan T. Nicolae, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1937
Pacoste C. Gheorghe, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1948
Palada P. Traian, Fac. MINE ŞI MET., 1948
Pală C. Anton, Secţia MINE Buc., 1925
Pamula Alexandru, Secţia MINE Buc., 1929
Panoff Oscar, Secţia MINE Buc., 1926
Pantea Ion, Fac. MINE ŞI MET., 1950
Paraschivescu Constantin, Secţia ELECTROMECANICĂ Buc., 1923
200
Pârcălăbescu D. Ion, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1950
Pârvulescu S. Nicolae, Secţia MINE Buc., 1925
Pâslaru Alexandru, Secţia MINE Buc., 1924
Patraulea Gh. Rizescu, ŞCOALA PODURI ŞI ŞOSELE Buc., 1919
Patriciu Valeriu, 1927, Germania
Penescu I. Traian, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1947
Pepenariu Petre, Secţia MINE Buc., 1926
Petcovici C. Valentin, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1943
Petcu I. Ioan, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1939
Petrache Şt. Alexandru, Fac. MINE ŞI MET., 1944
Petrescu I. Dumitru, Secţia CONSTRUCŢII Buc., 1922
Petrişor T. Ioan, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1948
Pispiris T. Apostolache, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1938
Pleşoianu Dumitru, 1930, Austria
Ponta E. Liviu, Fac. MINE ŞI MET., 1946
Popa I. Alexandru, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1938
Popescu A. Emil, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1950
Popescu Baldovin C. Nicolae Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1935
Popescu C. Dumitru, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1947
Popescu Gh. Gheorghe, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1950
Popescu I. Constantin, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1945
Popescu I. Stelian, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1947
Popescu N. Ştefan, Secţia MINE Buc., 1929
Popescu Stere, Secţia MINE BUC., 1925
Popescu Şt. Constantin, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1932
Popovici I. Andrei, Secţia MINE Buc., 1926
Popovici I. Virgil Nicu, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1948
Popovschy Boris, Secţia MINE, Tim., 1928
Prandstetter Carol, ŞCOALA PODURI ŞI ŞOSELE Buc., 1901
Prikel, 1930, Germania
Puşcă I. Toma, Fac. MINE ŞI MET. Buc. 1931
Radu Abrudeanu Dumitru, 1924, Birmingham,Anglia, U.S.A.
Raki Anton, 1916, Austria
201
Rantzer Avram, Secţia MINE Buc., 1925
Răchitan M. Constantin, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1947
Rădulescu C. Mihail, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1950
Râpeanu Cezar, Secţia MINE, Tim., 1925
Reus Orest Tit, Secţia MINE, Tim., 1924
Rosen, 1930‐1940, Germania
Rosenzweig L. Dorel, Fac. MINE ŞI MET., 1947
Rösler Alfred, 1930, Germania
Rozen V. Vladimir, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1935
Rubinstein Carol, Secţia MINE Buc., 1922
Ruscinschi Sergiu, Austria
Sabău Al. Alexandru, Fac. MINE ŞI MET., 1946
Sădeanu C. Emilian Ion, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1945
Sărăţeanu Titus, Secţia MINE Buc., 1929
Schteinacher P. Sergiu, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1948
Seiceanu Z. Septimiu, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1950
Seiceanu Zaharia, Secţia MINE Buc., 1922
Semencu Ştefan, Secţia MINE, Tim., 1929
Sergescu Barbu, Franţa
Silion Gh. Ion Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1930
Sipiceanu Vasile, ŞCOALA PODURI ŞI ŞOSELE Buc., 1920
Slănină D. Florea, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1950
Socolescu O. Mircea, Secţia MINE Buc., 1926
Sprâncenatu Gh. Mihai, Secţia MINE Buc., 1925
Staicu I. Alexandru, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1948
Stamatescu Teodor, 1937, Austria
Stavrat Gheorghe, Secţia MINE, Tim., 1929
Stănculescu N. Gheorghe, Secţia MINE Buc., 1925
Stătescu N. Petre, Secţia MINE Buc., 1929
Stoenescu Mişu, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1941
Stoian M. Ion, Secţia MINE Buc., 1928
Stoianoff D. Niculae Emilian, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1942
Stoicoiu Nicolae, Secţia MINE Buc., 1925
202
Stroescu Florin, 1925, Franţa
Stroescu Ion, 1920, Belgia
Svoronos T. Andreas, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1942
Svoronos T. Periclis, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1939
Şiom Al. Mihăilă, Fac. MINE ŞI MET., 1948
Şireaev Dumitru Secţia MINE, Tim., 1926
Ştefănescu Alex. Romulus, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1932
Ştefănescu Ovidiu, Secţia MINE, Tim., 1929
Ştiucă Valentin, Secţia MINE, Tim., 1929
Tacit Virgiliu, 1899, Germania
Tanach O. Oswald, Secţia ELECTROMECANICĂ Buc., 1924
Tănase Dumitru, 1928, Franţa
Tărăbuţă C. Puiu‐Pavel, Fac. MINE ŞI MET. Buc. 1930
Teodor N. Patron, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1932
Teodoru N. Ioan, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1945
Toma T. Aurel, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1948
Toroceanu Corneliu, ŞCOALA PODURI ŞI ŞOSELE Buc., 1891
Trâmbiţaş I. Ioan, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1950
Tranulis C. Anastase, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1939
Ţilivea Gh. Nicolae, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1948
Ţuchel E. Ioan, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1943
Velehorschi,
Velicescu Gh. Titu, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1939
Vernescu D. Paul, Secţia MINE Buc., 1925
Vineş Gheorghe, Secţia MINE Buc., 1925
Vlasie Virgiliu, Secţia MINE Buc., 1925
Voiculescu Ştefan, Fac. MINE ŞI MET., 1930
Voronca Şt. Alexandru, Secţia MINE Buc., 1925
Zahiu St. Iorgu, Fac. MINE ŞI MET. Buc., 1943
Zmieureanu Grigore, Franţa
Zoiţan I. Ioan, Fac. MINE ŞI MET., 1949
203
Cuprins

Gaudeamus igitur / Să ne bucurăm .......................................... 6
Scurt istoric ................................................................................ 8
Rectorii Institutului de Petrol şi Gaze Bucureşti (1948‐1957) și
respectiv ai Institutului de Petrol, Gaze şi Geologie
Bucureşti (1957‐1975) .......................................................... 25
PROMOŢIA 1952 – iunie 1951, la sfârşitul cursurilor facultăţii .... 27
Absolvenţii Promoţiei 1952 (funcţii şi realizări deosebite) ........ 28
Date privind viaţa şi activitatea absolvenţilor din promoţia 1952.
Informaţii documentare personale ...................................... 31
1. ALEXANDRU T. MARIUS DAN ......................................... 33
2. ANDREI IOAN ................................................................. 35
3. BANCIU IOAN ................................................................. 37
4. BERINDEI V. CORNELIU‐VASILE ...................................... 38
5. BRAVERMAN IANCU (Bratu Adrian) ............................... 41
6. BURCEA CONSTANTIN ................................................... 42
7. CIUICĂ L. PETRE ............................................................ 45
8. CORNEA D. ION .............................................................. 48
9. CREŢU M. MIHAI ............................................................ 51
10. DAVID ISRAEL ................................................................. 53
11. DINU A. CONSTANTIN .................................................... 54
12. DOICIN DARIE ................................................................. 57
13. DUMITRESCU OCTAVIAN MIHAI .................................... 58
14. DUMITRESCU V. VICTOR ................................................ 60
15. ELIAS ALEXANDRU (Dumitrescu Alexandru) .................. 63
16. ENACHE N. DOREL .......................................................... 64
17. ENACHE GR. MIRCEA ...................................................... 67
204
18. FOTESCU GR. LEONIDA ................................................... 69
19. GHEORGHE M. SPIREA ................................................... 71
20. GORAN GH. NICOLAE ..................................................... 72
21. GRIGORE N. BENONE ..................................................... 75
22. GRIGORE C. GHEORGHE ................................................. 79
23. HIRSCH BENO ................................................................. 81
24. IACOVENCO G. IOAN ...................................................... 82
25. IANCU GHEORGHE ......................................................... 85
26. ILIESCU GR. DUMITRU .................................................... 87
27. MILEA C. CONSTANTIN ................................................... 89
28. MOGA OCTAVIAN ........................................................... 91
29. MOISESCU I. ALEXANDRU IOAN ..................................... 92
30. NEGOIȚĂ VASILE ............................................................. 94
31. NICORESCU I. DUMITRU ................................................. 95
32. PÂSLARU ANTON ............................................................ 97
33. PETRE D. ȘTEFAN ............................................................ 98
34. POPESCU MIRCEA DAN .................................................. 99
35. RĂDUCANU I. GHEORGHE .............................................. 103
36. REGENSTREIF DAN ......................................................... 106
37. ROȘCA B. NICOLAE ......................................................... 107
38. ROTARU P. CONSTANTIN ............................................... 111
39. SÂRBU N. IOAN .............................................................. 114
40. ŞAPIRA MARION ............................................................. 119
41. TOADER NICOLAE ........................................................... 120
42. TOCAN N. DUMITRU ...................................................... 122
43. TOCAN N. ION ................................................................ 133
44. VASILESCU MIHAI ........................................................... 138
45. VERNESCU M. ALEXANDRU ............................................ 139
46. VLAD I. GHEORGHE ........................................................ 143
47. VOICULESCU IOAN ......................................................... 146
205
Promoţia 1952. La întâlnirea de 20 ani după absolvire,
în septembrie 1971 .............................................................. 147
Planuri de învățământ și cadre didactice .................................. 149
Fotografii ale cadrelor didactice din conducerea Institutului și
conducerea Facultății ........................................................... 155
Fotografii ale unor cadre didactice ............................................ 159
Fotografii de la întâlnirea din septembrie 1971 împreună şi
cu profesorii (vederi din sala Institutului) ............................ 163
Fotografii de la întâlnirea din septembrie 1976 la Cabana
Cuibul Dorului (vederi din interiorul cabanei) ...................... 171
Fotografii de la întâlnirea din septembrie 1976 la Cabana
Cuibul Dorului (vederi din exteriorul cabanei) ..................... 179
Fotografii de la întâlnirea din septembrie 1976 (vederi din
Munţii Bucegi) ...................................................................... 185
Organizarea şi reorganizarea Ministerului Petrolului după
anul 1947 ............................................................................. 189
Epilog ......................................................................................... 192
Bibliografie ................................................................................ 194
Anexă. Lista inginerilor de petrol (forare şi exploatare)
pregătiţi în România cu mult înainte de anul 1948, listă
care indică şcoala, localitatea (ţara) şi anul absolvirii .......... 195
206
207
Autorul declară că prezentul volum îi aparţine şi că nu încalcă drepturile
intelectuale ale niciunei alte persoane. Drept urmare îşi asumă întreaga
răspundere, conform legislaţiei în vigoare, atât pentru forma,
cât şi pentru conţinutul volumului de faţă.
208

Tocan Dumitru-O Promotie de Aur

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tocan Dumitru-O Promotie de Aur

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

O promoţie de aur din Institutul de Petrol şi Gaze Bucureşti

POLITECHNICĂ DIN BUCUREŞTI”, iar ION IONESCU, Inginer

„În 1818 Gheorghe Lazăr reuşeşte să obţină învoirea de a

domenii. În şcoală, toţi elevii ingineri, primeau o pregătire

Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele a funcţionat pe baza

produse alimentare, ţesătorii, fabrici de celuloză şi hârtie,

Inginer minier de petrol, titlu acordat pe baza promovării

Inginer Principal la Întreprinderea de Reţele şi Instalaţii de

Student la Facultatea de Mine şi Metalurgie Timişoara, anul I

Director al Centrului de Fizica Pământului şi Seismologie din

Inginer la Ministerul Industriei Petrolului, Direcţia Planificării şi

Stagiar şi Inginer Şef Secţie la Întreprinderea 1 Foraj Zemeş

Inginer Principal III la Direcţia Generală Autonomă a Petrolului şi

Inginer Principal la Ministerul Petrolului, DPOMI 01.10.1969 –

A realizat o serie de inovaţii în domeniile pakere, scule de

Inginer la Institutul de Proiectări Schele Ploieşti din Ministerul

Inginer minier de petrol, titlu acordat pe baza promovării

Inginer Practicant cu activitate de specializare la Institutul de

Director la Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei (MMPG),

Concentrat în cadrul Regimentului 1 Vânători, neoperativ în

Inginer Şef Serviciu Organizarea Producţiei şi a Muncii la

Inginer stagiar la Oficiul de Foraj Boldeşti (19.09.1951 –

asistenţă tehnică la operaţii speciale şi a introdus fluidul de

posibilitatea să abordeze cu competenţă orice problemă din

• Proiectarea şi realizarea dispozitivelor şi aparatelor pentru

• Membru în Consiliul oamenilor muncii al Grupului Industrial

• 1980 (august‐septembrie) – România, Ungaria, Austria,

Conferenţiar universitar la Institutul de Petrol, Gaze şi Geologie

septembrie 1971 septembrie 1971 septembrie 1971

septembrie 1971 septembrie 1971 septembrie 1971

S-ar putea să vă placă și