Sunteți pe pagina 1din 5

Preotul face început: Binecuvântat este Dumnezeul nostru… Soborul cântă,

pe glasul al 6-lea: Împărate ceresc… Apoi preotul cădeşte, iar strana rosteşte:
Sfinte Dumnezeule…., Preasfântă Treime…, Tatăl nostru…, Că a Ta este
împărăţia…, Doamne miluieşte (de 12 ori), Slavă… Şi acum…, Veniţi să ne
închinăm… (de 3 ori) şi

PSALMUL 33
Bine voi cuvânta pe Domnul în toată vremea, pururea lauda Lui în gura mea.
În Domnul se va lăuda sufletul meu; să audă cei blânzi şi să se veselească.
Slăviţi pe Domnul împreună cu mine, şi să înălţăm numele Lui împreună.
Căutat-am pe Domnul şi m-a auzit, şi din toate necazurile mele m-a izbăvit.
Apropiaţi-vă de El şi vă luminaţi; şi feţele voastre să nu se ruşineze. Săracul
acesta a strigat şi Domnul l-a auzit pe el, şi din toate necazurile lui l-a izbăvit.
Străjui-va îngerul Domnului împrejurul celor ce se tem de El, şi-i va izbăvi pe
ei. Gustaţi şi vedeţi că bun este Domnul; fericit bărbatul care nădăjduieşte în
El. Temeţi-vă de Domnul toţi sfinţii Lui, că n-au lipsă cei ce se tem de El.
Bogaţii au sărăcit şi au flămânzit, iar cei ce-L caută pe Domnul nu se vor lipsi
de tot binele. Veniţi, fiilor, ascultaţi-mă pe mine, frica Domnului vă voi învăţa
pe voi; cine este omul cel ce voieşte viaţa, care iubeşte să vadă zile bune?
Opreşte-ţi limba de la rău şi buzele tale să nu grăiască vicleşug. Fereşte-te de
rău, şi fă bine, caută pacea şi o urmează pe ea. Ochii Domnului spre cei drepţi
şi urechile Lui spre rugăciunea lor. Iar faţa Domnului spre cei ce fac rele, ca
să piară de pe pământ pomenirea lor. Strigat-au drepţii şi Domnul i-a auzit, şi
din toate necazurile lor i-a izbăvit. Aproape este Domnul de cei umiliţi la
inimă, şi pe cei smeriţi cu duhul îi va mântui. Multe sunt necazurile drepţilor,
şi din toate acelea îi va izbăvi pe ei Domnul. Domnul păzeşte toate oasele lor,
nici unul din ele nu se va zdrobi. Moartea păcătoşilor este cumplită, şi cei ce
urăsc pe cel drept vor greşi. Mântui-va Domnul sufletele robilor Săi şi nu vor
greşi toţi cei ce nădăjduiesc în El.

Slavă… Şi acum…, Aliluia (de 3 ori).


Ectenia: Cu pace Domnului să ne rugăm… până la: Pentru cei ce călătoresc
pe ape…, apoi adaugă acestea:
Pentru ca să trimită asupra şcolarilor acestora duhul înţelepciunii şi al
înţelegerii şi să le deschidă mintea şi cugetul şi să le lumineze inima lor spre
primirea învăţăturilor celor bune, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să sădească în inima lor începutul înţelepciunii, frica Sa cea
dumnezeiască, şi prin ea să izgonească din inimile lor uşurătăţile tinereţii, şi
să lumineze mintea lor ca să se abată de la rău şi să facă binele, Domnului să
ne rugăm.
Pentru ca să deschidă mintea lor spre a pricepe şi a ţine minte toate
învăţăturile cele bune şi folositoare, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să le dea lor înţelepciunea care şade la tronul Lui, şi să o sădească în
inimile lor ca să-i înveţe ce este bineplăcut înaintea Lui, Domnului să ne
rugăm.
Pentru ca să sporească ei cu înţelepciunea şi cu vârsta spre slava lui
Dumnezeu, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca, prin înţelepciune, viaţă bună şi dreaptă credinţă, să fie ei bucurie şi
mângâiere părinţilor lor şi întărire Bisericii noastre Ortodoxe, Domnului să
ne rugăm.

Pentru ca să fie izbăviţi ei şi noi de tot necazul… şi celelalte. Iar preotul zice
ecfonisul: Că Ţie se cuvine toată slava…

Apoi: Dumnezeu este Domnul… (de 3 ori) şi troparele acestea, glasul al 6-lea:
Precum în mijlocul ucenicilor Tăi ai venit, Mântuitorule, pace dându-le lor,
vino şi la noi şi ne mântuieşte.
Duhul Tău cel Sfânt, Hristoase Dumnezeule, pe ucenicii cei necărturari i-a
arătat învăţători, şi prin unirea limbilor celor cu multe graiuri a surpat
înşelăciunea ca un atotputernic.

Slavă…, glasul al 8-lea:


Bine eşti cuvântat, Hristoase Dumnezeul nostru, Cel ce preaînţelepţi pe
pescari i-ai arătat, trimiţându-le lor Duhul Sfânt; şi printr-înşii lumea ai
vânat, Iubitorule de oameni, slavă Ţie.

Şi acum…, a Născătoarei:
Solitoarea creştinilor neînfruntată, mijlocitoare neschimbată către Făcătorul,
nu trece cu vederea glasurile cele de rugăciune ale păcătoşilor, ci sârguieşte ca
o bună spre ajutorul nostru, care cu credinţă strigăm ţie: grăbeşte spre
rugăciune şi te nevoieşte spre îmblânzire, apărând pururea pe cei ce te
cinstesc pe tine.

Şi de va fi diacon, zice: Să luăm aminte. Preotul: Pace tuturor. Citeţul: Şi


duhului tău.
Prochimen, glasul al 4-lea:
Cum îşi va îndrepta tânărul calea sa, când va păzi cuvintele Tale?
Stih: Mai învăţat decât toţi cei ce mă învaţă am ajuns, pentru că învăţăturile
Tale cugetarea mea sunt.
APOSTOLUL
Diaconul: Înţelepciune.
Din Epistola către Galateni a Sfântului Apostol Pavel, citire:
(V, 22-26; VI, 1-2)
Fraţilor, roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea,
bunătatea, facerea de bine, credinţa, blândeţea, înfrânarea, curăţia; împotriva
unora ca acestea nu este lege. Iar cei ce sunt ai lui Hristos Iisus şi-au răstignit
trupul împreună cu patimile şi cu poftele. Dacă trăim în Duhul, în Duhul să şi
umblăm. Să nu fim iubitori de mărire deşartă, supărându-ne unii pe alţii şi
pizmuindu-ne unii pe alţii. Fraţilor, chiar de va cădea un om în vreo greşeală,
voi cei duhovniceşti îndreptaţi-l pe unul ca acesta cu duhul blândeţii, luând
seama la tine însuţi, ca să nu cazi şi tu în ispită. Purtaţi-vă sarcinile unii altora şi
aşa veţi împlini legea lui Hristos.
Preotul: Pace ţie. Citeţul: Şi duhului tău. Aliluia, glasul al 6-lea:

EVANGHELIA
Diaconul: Înţelepciune drepţi…
Din Sfânta Evanghelie de la Matei, citire:
Zis-a Domnul pilda aceasta: A ieşit semănătorul să semene. Şi pe când semăna,
unele seminţe au căzut lângă drum şi au venit păsările şi le-au mâncat. Altele au
căzut pe loc pietros, unde n-aveau pământ mult şi îndată au răsărit, că n-aveau
pământ adânc; iar când s-a ivit soarele, s-au pălit de arşiţă şi, neavând rădăcină,
s-au uscat. Altele au căzut între spini, dar spinii au crescut şi le-au înăbuşit.
Altele au căzut pe pământ bun şi au dat rod: una o sută, alta şaizeci, alta treizeci.
Cine are urechi de auzit, să audă.
Diaconul zice ectenia: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule…, până după
pomenirea arhiereului locului şi a cârmuirii de Stat, apoi adaugă acestea:
Încă ne rugăm Domnului Dumnezeului nostru, ca să caute cu milostivire
asupra şcolarilor acestora şi să le trimită în inimi, în minte şi în grai, duhul
înţelepciunii, al ştiinţei, al evlaviei şi al fricii Sale; să-i lumineze cu lumina
cunoştinţei Sale, şi să le dea putere şi tărie pentru înţelegerea legii Lui celei
dumnezeieşti şi a toată învăţătura cea bună şi folositoare; Doamne, auzi-ne şi
ne miluieşte.
Încă ne rugăm ca Domnul Dumnezeu să insufle acestor şcolari duhul cel bun,
care povăţuieşte pe calea cea dreaptă şi aduce spor de înţelepciune, de ştiinţă
şi de toate faptele cele bune, spre slava preasfântului Său nume; să le
dăruiască sănătate şi zile îndelungate spre întărirea Bisericii Sale şi a ţării lor.
Să zicem toţi: Doamne, auzi-ne şi ne miluieşte.
Apoi continuă: Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mântuitorul nostru… După
ectonis, diaconul zice: Plecând genunchii noştri, Domnului să ne rugăm. Toată
lumea îngenunchează; iar preotul, în genunchi şi cu capul descoperit, cu toată
luarea-aminte şi cu umilinţă citeşte cu glas mare aceast
RUGACIUNEA
Doamne, Dumnezeul nostru, Care cu chipul Tău ne-ai cinstit pe noi oamenii şi
ne-ai îmbrăcat cu voie de sine stăpânitoare; Cel care ai intrat în Biserică la
înjumătăţirea Praznicului şi ai învăţat pe oameni, încât se mirau popoarele şi
ziceau: De unde ştie Acesta Scriptura, nefiind învăţat? Şi David grăieşte:
Veniţi, fiilor, ascultaţi-mă pe mine şi vă voi învăţa pe voi frica Domnului. Cel
ce ai învăţat pe Solomon înţelepciunea, Dumnezeule al tuturor, Cuvântule,
Împărate al tuturor, deschide sufletul şi inima, gura şi mintea robilor Tăi (N),
ca să priceapă şi să înveţe şi să facă voia Ta; şi-i fereşte pe dânşii de toată
ispita diavolească, păzindu-i în toate zilele vieţii lor, şi făcându-i să sporească
totdeauna în toate poruncile Tale, cu rugăciunile preacuratei Maicii Tale şi
ale tuturor sfinţilor Tăi. Că Tu eşti cercetătorul sufletelor şi al trupurilor
noastre, Hristoase Dumnezeul nostru, şi Ţie slavă înălţăm, împreună şi
Tatălui şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Şi se face apolisul zilei, după care diaconul zice polihroniul:
Prea Fericitului Părintelui nostru (N), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,
[(Înalt) Prea Sfinţitului (Arhi-) Episcopului (şi Mitropolitului) nostru (N)]
dă-i, Doamne, zile îndelungate şi bună-sporire în dreapta propovăduire a
cuvântului adevărului Tău, şi în povăţuirea turmei celei cuvântătoare pe calea
mântuirii, şi-l păzeşte întru mulţi ani.
Se cântă: Mulţi ani trăiască (de 3 ori). (aici se vor face pomeniri, potrivit
îndrumărilor Sfântului Sinod) dă-le, Doamne, zile bune şi îndelungate, viaţă
paşnică, sănătate, mântuire şi întru toate bună-sporire; iar asupra
vrăjmaşilor, biruinţă, şi îi păzeşte pe dânşii întru mulţi ani.
Se cântă: Mulţi ani trăiască (de 3 ori).
Membrilor corpului didactic şi elevilor şcolii acesteia (sau: studenţilor
facultăţii acesteia) dă-le, Doamne, zile îndelungate, pace, sănătate şi propăşire
în răspândirea luminii ştiinţelor şi a virtuţilor creştineşti, şi-i păzeşte întru
mulţi ani.

Se cântă: Mulţi ani trăiască (de 3 ori) şi preotul face sfârşitul: Pentru
rugăciunile sfinţilor părinţilor noştri…

S-ar putea să vă placă și