Sunteți pe pagina 1din 8

MIHAI EMINESCU

DE CE NU-MI VII
Poezii de dragoste

Seleclia poeziilor:
acad. Mihai Cimpoi
MIHAI EMINESCU DE CE NU.MI VII

LA(U L ',,.,,......59
CRAIASA DIN POVESTI .,...-.-. 60
TU MA PRTVE5TT (U MARil 0(Ht......................................62
6(
vENrN STFARME(... .............66
5t DACA DE CU ZtUA.

...3 6

5TAU iN cERDA(UL TAU... ................................................91


AIAT DE FRAGED4................... 92
TE DUCI oA

PE A(EEA5r ULT00ARA 96
FREAMAT DE iODRU ............98

158 159
IVIIHAI EMINESCU

5-A DU5 AM0RU1.......... ............140

160
fericite, dar Ei cele puse sub semnul speranfei, AMORUL UNEI MARMURE
dorinlei, renuntirii, (dez)i1uziei, a1 neinqelegerii
,,farmecului sfAr.rt" ai dragostei in genere, gi osTrRrLE,r ALUNGA in spaimd inghelatd,
,,amorului firi satiu ai poetului'l (u sufletu n ruin6, un rege-asirian,
Aceasti suitd de acorduri erotice se incheie, (um stAncilor arunc; durerea-i inspumati
insd, cn o (re)chemare a fipturii erotice a iubitei Gemindul uragan.
in De ce nu-mi vii, in care e reluati intr-un
vers simplu, dar plin de incircituri emotivi De ce nu sunt un rege si sfarm cu-a mea durere,
adresarea citre ea: ,,Iubita mea, iubita mea'i.. De ce nu sunt Satana, de ce nu-s Dumnezeu,
Si fac sd rump o Iume ce sfilie-n tdcere
Acad. Mihai CIMPOI Zdrobit sufletul meu.

8 martie 2019 Un ieu pustiei rage turbarea lui fuginda,


Un ocean se-mbat; pe al vdnturilor jcc,

!i norii-;i spun in tunet durerea lor rrugindi,


66ndirile de foc,

Eu singur n-am cui spune cumplita mea durere,


Eu singur n-am cui spune nebunul meu am0r,
(aci mie mi.a dat soarta amara mangliere
0 piatrd si ador.

l\4urindului sperania, turbirii rdzbunarea,

Profetului blestemul, credinlei Dumnezeu,


La sinucld o umbrd ce i sperie desperarea,
Nimir, nimica eu.
MIHAI EMINESCU DE CE NU-MIVII

Si pasu-n urma-!i zboari c-o tainlc; manie,


Nimlca, doar icoana-!i, care mi invenin;,
(a un smintit ce catd cu ochiu-ngilbenit,
Nimic, doar suvenirea surAsului tdu Iin,
(r fruntea.nvine!ita, cu fala cenugie
Nimir decat o raza din fala ta senina,
lcoana ce-a iubit.
Din ochiul tiu senin.

!i te iubesc, ropila, cum repedea junie


lubeste-n ochi de fldcari al zilelor noroc,
lubesc precum iubeste pe-o alba vijelie
Un orean de foc.

Din ochi de-ar soarbe geniu slibita mea privire,


De-ar tremura la s6nu-mi gingasul tiu mijloc,
Ai pune pe-a mea frunte in vise de mirire
Un dladem de foc.

Si-as pune soarta lumii pe buza-!i purpurie,


A; pune lege lumii r6z6ndul tiu delir,
A5 face al tiu z6mbet un secol de orgie,
!i lacrimile-!i mlr.

Caci te iubesc, copili, ca zeul nemurirea,

Ca preotul altarul, ca spaima un azil;


(a sceptrul mdna b16nda, ca vulturul mirirea,
(a visul pe-un copil.

l0 ll
MIHAI EMINESCU DE CE NU.MI VII

MORTUA EsT! !i-ntreb al meu suflet ranit de-ndoiali,


De ce-ai murit, inger cu fala cea paliT

Au nu ai fost juni, n-ai fost tu frumoasi?


FAtLtE DE VEGHE pe umezi morminte,
Te-ai dus spre a stinge o stea radioasi?
Un sunet de clopot in orele sfinte,
Un vis ce i;i moaie aripa n amar.
Dar poate acolo si fie castele
A(fel ai trecut de al lumii hotar.
Cu arcuri de aur zidite din stele,

Cu 16uri de foc si cu poduri de-argint,


Irecut-ai cand ceru-i campie senina,
(u rauri de lapte ti flori de lumini, Cu !drmuri de smirnd, cu flori rare cint;
C6nd norii cei negri par sombre palate,
5a treci tu prin ele, o sfanta reqini,
De luna regin6 pe rend vizitate. (,u pdr lung de raze, cu ochi de lumini,

in haind albastri stropitd cu aur,


Te vid ca o umbri de arqint stralucita,
Pe fruntea ta pali cununi de laur.
Cu-aripi ridicate la ceruri pornita,
5uind, palid suflet, a norilor schele,
0, moartea e un caos, o mare de stele,
Prin ploaie de raze, ninsoare de stele. (and viala-i o balti de vise rebele;
0, m0artea-i un secol cu sori inflorit,
0 raza te-nalli, un cantec te duce,
(u bralele albe pe piept puse cruce,
[dnd viala i un basmu pustiu ;i ur6t. -
[and torsul s.aude I al vrajilor raier
Dar poate... o! capu-mi pustiu cu furtune,
Argint e pe ape si aur in aer.
GAndirile-mi rele sugrum cele bune...
(and sorii se sting si cand stelele pira,
Vid sufletu-{i candid prin spa!iu cum trece;
lmi vine a (rede (a toate s nimica.
Privesc apoi lutul rimas... alb 5i rece,
[u haina Iui lungl culcat in sicriu,
5e poate ra bolta de sus sa se sparga,
Privesc la surAsu-!i rimas inci viu
5a rada nimicul cu noaptea lur larga,

12 l3
MIHAI EMINESCU DE CE NU-MI VII

Si vdd cerul negru ci lumile-si cerne re?... 0are totil/ nu e nebunie?


-;
(a prazi trecotoore a mortii eferne... 1J moartea ta, inger, de ce fu sa fie?
I r e sens in lume? lu chip zAmbitor,
!-atunci de a fi astlel... atunci tn vecie -'ait-ai anume ca astfel s; mori?
Suflarea ta caldi ea n-o s6 invie,
-re e sens intr-asta, e-ntors ti ateu,
Atunci graiu-!i dulce in veci este mut... re palida-li frunte nu-i scris Dumnezeu.
Atunci acest inger n-a fost de(at lut.

!i totu;i, !arini frumoasi ti moarta,


De racla ta razim eu harfa mea sparta

!i moartea ta n-o pl6ng, ci moi fericesc


0 razi fugiti din caos lumesc.

5-apoi... cine Stie de este mai bine


A fi sau a nu fi... dar gtie oricine
Ci ceea ce nu e, nu simte dureri,
!i multe dureri-s, putine pldceri.

A fi7 Nebunie si tristi si goali;


Urechea te minte si ochiul te-nsali;
(e un secol ne zire ceilal!i o deszic.
Decot un vis sorbod, moi bine nimic.

Vid vise ntrupate gonind dupa vise,

P6n'dau in morminte ce-ageapti deschise,


!i nu giu 96ndirea'mi in ce o si stdng:
Si r6d ca nebunii? Sd i blestem? Sa-i pling?

t4 l5
MIHAI EMINESCU DE CE NU.MI VII

HL0S0HA (0PlLEl Ci voi si-mi caut pe-ntinsa lume


0 frunte albi sd o dezmierd

!i-n ea gindirea mea sd o pierd,


GLASUL PLAIERII, dulce iubit
(um pierde-un dco pribeagul nume.
Cheami gAndirea pe a mea frunte,
Ce zboard tainic ca ti o luntre 5i-ncunun capul unui iubit
in ordanu i nemlrginit. in rai lesute,
Cu vise d-aur

P6ni ce genii necunoscute


Stelele toate angeli ii par,
[,4i-ar rumpe lan]ul de'a fl treit.
Angeli cu aripi strilucitoare,
A caror inimi tremuritoare
Candele d-aur noud-mi-apar.

Falnici i pare legea (reirii,


Lumi ce de focuri in lumi inot,
(andele-aprinse lui Zebaot,
Ce ard topirii si re-nvierii.

Dar mai puternic, mai nalt, mai dulce


ii pare legea de a iubi,
Firi ea nu e de a trii,
Fird ea omul ca stins se duce.

De-aceea nu voi ca eu si fiu:


Pali idee-a Dumnezeirii,
!ota copila a nesimlirii,
Foc mort ce pare a arde viu.

16 17