Lectii Pentru Traficul de Persoane PDF

Lecția 1
CE ESTE
TRAFICUL DE PERSOANE
CURRICULUM
eLiberare.com
Lecția 1 CE ESTE TRAFICUL DE PERSOANE
Vă aduceți aminte concursul “Prețul Corect”?
Aliniați câteva obiecte și puneți participanții să ghicească cât este prețul fiecăruia.
Dacă se poate, adăugați și obiecte care valorează peste 500$.
Apoi, rugați un voluntar să vină în fața mulțimii și întrebați oamenii cât valorează și de ce.
Apoi, explicați cum acea persoană poate face mulți bani pentru cineva dacă el/ea ar face
diferite lucruri (până la 500$/noapte). Apoi puneți o etichetă cu prețul de 90$ pe acea
persoană și comparați-l cu diferite lucruri prezentate mai devreme. ( laptop, telefon etc.)
Morala
=> Pe oameni nu ar trebui să se pună un preț pentru că ei:
a) nu au preț și b) nu sunt bunuri.
1. CE ESTE TRAFICUL DE PERSOANE? - DEFINIȚIE

Ca oameni, avem un set de drepturi inalienabile (nimeni nu ni le poate
lua). Acestea sunt cuprinse în Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Articolul 4 al Declarației Universale a Drepturilor Omului spune că:
„Nimeni nu va fi ținut în sclavie, nici în servitute: sclavia și comerțul

cu sclavi sunt interzise sub toate formele lor.”
Traficul de persoane este în mod clar o violare a drepturilor
fundamentale și se întâmplă prin următorul exemplu:
+ MIJLOACELE + SCOPUL
2
Creați exemple din fiecare categorie (acțiunea, mijloacele și scopul) și puneți participanții să
le combine pentru a crea scenarii de trafic care sunt răspândite în regiunea lor; exemplu:
pliant cu ofertă exploatare

înșelăciune
falsă de muncă sexuală
Asigurați-vă că includeți toate tipurile de trafic de persoane pentru a introduce următoarea
parte a lecției.
2. FORME ALE TRAFICULUI DE PERSOANE

Traficul de persoane are loc sub multe forme și metode. Uneori ia
forme strigătoare la cer precum in cazul bordelurilor în care fete asiatice
de la 3 ani în sus sunt vândute către pedofili. De multe ori, se întâmplă
chiar sub ochii noștri, pe străzi, unde fetele sunt obligate să se prostitueze.
Uneori se întâmplă în ascuns, unde fetele sunt forțate să facă sex în fața
camerelor, sau în fabrici de cărămizi în care lucrători indieni lucrează din
greu pentru a se îngriji de familia lor, din simplul motiv că au fost născuți
într-o castă mai săracă.
* Uitați-vă la aplicația precedentă și extrageți din scenarii următoarele

tipuri de trafic de persoane:
a. Exploatare sexuală:
Exploatarea sexuală include acțiuni sexuale abuzive.
Aceasta include:
- prostituție,
- muncă de escortă,
- pornografie.
Uneori, victimele sunt plătite cu o sumă foarte mică de bani pentru

„serviciile” aduse, li se oferă cadouri în schimbul anumitor „favoruri”
sexuale sau sunt scutite de bătăile pe care le primesc în mod constant de
la cei care le exploatează.
Femei, bărbați și copii de ambele sexe pot fi victime, dar majoritatea

victimelor este formată din femei și copii. Mulți au fost înșelați cu
promisiunea unei vieți mai bune și apoi au fost controlați prin înșelăciune,
violență și abuz.
Exploatarea sexuală poate să aibă loc și din cauza datoriilor financiare
sau materiale, femeile și fetele fiind obligate să rămână în prostituție
3
din cauza „datoriilor” nedrepte care le sunt pretinse pentru transport sau
recrutare - sau „vânzarea” lor crudă - pe care exploatatorii insistă că
trebuie să le plătească înainte de a fi libere.
Studiu de caz:
Nicoleta este din România și a crescut cu un tată abuziv, împreună
cu sora ei. Mama ei a divorțat și s-a recăsătorit cu un alt bărbat abuziv.
A divorțat iar, chiar dacă acest lucru punea familia Nicoletei într-o situație
financiară dificilă. Într-o zi, când avea 18 ani, un prieten al tatălui ei vitreg
a oprit-o pe stradă și i-a spus că-și poate ajuta familia, oferindu-i o slujbă
drept chelneriță în Anglia, cu 3000£ pe lună. A acceptat.
A fost ajutată să facă rost de un pașaport fals și a plecat singură
înspre Anglia, cu avionul. Acolo l-a întâlnit pe băiatul traficantului, care a
violat-o și a bătut-o timp de două săptămâni, înainte s-o vândă primului
bordel. A fost forțată să lucreze 11 ore pe zi, 7 zile pe săptămână, timp
de 3 ani. Era obligată să lucreze și când era la menstruație, uneori nu era
hrănită ca să nu devină „grasă” și trebuia să facă sex fără prezervativ.
Nu a încercat să scape pentru că a fost amenințată că o să fie drogată,
sau că o să îi taie mâinile și picioarele surorii ei, dacă măcar încerca să
scape. Până la urmă, poliția a efectuat un raid în apartamentul în care se
afla și astfel a ajuns în custodia lor.
b. Muncă forțată:
Munca forțată include victime care sunt obligate să muncească

multe ore, de multe ori în condiții grele și să dea traficanților majoritatea,
dacă nu toți banii pe care-i câștigă pentru munca depusă. Munca forțată
implică folosirea forței și lipsa liberului arbitru sau lipsa alegerilor victimei.
În multe cazuri, victimele sunt supuse amenințărilor verbale sau violenței
pentru a convinge victima să accepte o înțelegere păguboasă.
Majoritatea traficului de persoane din lume are loc sub forma muncii
forțate, conform estimărilor Organizației Internaționale a Muncii asupra
muncii forțate. De asemenea cunoscută ca servitute involuntară, munca
forțată poate apărea atunci când angajatori fără scrupule profită de
erorile din legile existente pentru a exploata muncitorii vulnerabili. Acești
muncitori sunt și mai vulnerabili la practici ale muncii forțate din cauza
următorilor factori: rata mare a șomajului, sărăcia, infracționalitatea,
discriminarea, corupția, conflictul politic și acceptarea culturală a acestor
practici.
Munca forțată este o formă a traficului de persoane care este de
multe ori mai greu de identificat și de estimat decât exploatarea sexuală.
Acesta să nu implice aceleași rețele criminale care profită din exploatarea
transnațională sexuală. În schimb, poate implica indivizi care supun
muncitori la servitute individuală, posibil prin sclavie domestică sau
muncă în fabrici.
4
Conform Organizației Internaționale a Muncii, au fost identificate 6

elemente care pot indica munca forțată, individual sau colectiv. Acestea
sunt:
• Amenințări sau vătămare fizică.

• Delimitarea mișcării și arestul la locul de muncă sau o zonă limitată
• Robia datoriei (o formă de forțare sau constrângere este folosirea
unei datorii pentru a păstra o persoană subjugată). Muncitori
din lumea întreagă cad victime robiei datoriei când traficanții
sau rectrutorii exploatează o datorie inițială pe care muncitorul a
văzut-o ca parte din termenii angajării. De asemenea, muncitorii
pot prelua o datorie în sisteme mai tradiționale de robie a datoriei.
De exemplu, în Asia de Sud, un număr mare de oameni preiau
datorii din generație în generație. Există 3 factori potențiali care
contribuie la acest lucru: (1) abuzul contractelor; (2) legi locale
inadecvate legate de recrutarea și angajarea muncitorilor imigranți;
și (3) impunerea unor costuri suplimentare mari pentru lucruri
precum cazare și mâncare pentru perioada în care muncesc să-
și plătească datoria, deseori cu sprijinul agențiilor de muncă și a
angajatorilor din țara de destinație).
• Păstrarea câștigurilor sau reducerea excesivă a câștigurilor care
încalcă înțelegerile precedente.
• Păstrarea pașaportului și a documentelor de identitate (muncitorii
nu pot pleca și nu își pot dovedi identitatea).
• Amenințare cu denunțarea la autoritățile unde muncitorul are
statutul de ilegal.
Faceți reprezentări ale următoarelor industrii:
• confecții (tricou, fular etc.).

• entertainment (dvd, muzică).
• călătorii (avion, bilet de călătorie).
• cultivarea pământului (legume, sapă).
• construcții (cărămizi).
Rugați participanții să se gândească la exemple în care oamenii pot fi traficați în acele

industrii, bazate pe indicatorii prezentați mai sus.
* Servitutea domestică este, de asemenea, o altă formă întâlnită

a explotării prin muncă. Prin aceasta, victima este forțată să lucreze în
gospodării private. Mișcarea îi este limitată și este forțată să presteze
treburi menajere, precum să aibă grijă de copii și să se îngrijească de
casă timp de multe ore, pentru un salariu foarte mic. Victimele trăiesc vieți
foarte izolate și au foarte puțină sau nu au deloc libertatea de a merge
undeva nesupravegheate. Un astfel de mediu favorizează exploatarea,
din moment ce autoritățile nu pot inspecta proprietățile private la fel de
5
ușor ca locurile formale de muncă. În anumite țări, un număr mare de

copii, de obicei din zone rurale mai puțin dezvoltate, lucrează în gospodării
urbane ca servitori domestici. O parte din ei pot fi vulnerabili la condiții de
servitute involuntară.
c. Cerșetorie Forțată
După cum am menționat anterior, copiii sunt în special vulnerabili la

exploatare de către traficanți individuali și grupări de crimă organizată.
Ei pot fi luați în vizor de către grupuri infracționale, sau exploatați fără
milă de către oamenii care ar trebui să-i protejeze. Aproape un sfert din
victimele referite la UKHTC (Centrul de combatere a traficului de persoane
din Regatul Unit) sunt copii.
Cerșetoria forțată este un mod de exploatare în care indivizi,
de multe ori membri ai familiei sau organizații criminale de traficanți,
recrutează adulți sau minori și tind să opereze într-o zonă locală. Indivizii
par a cerși pentru ei sau din partea unei organizații caritabile sau religioase.
De exemplu, unele organizații de comerț ambulant recrutează copii mai
mici, de 9-14 ani, pentru a vinde obiecte și pozează în programe caritabile.
Organizațiile de cerșit sau comerț ambulant pot oferi diferite cadouri în
schimbul donațiilor, precum ornamente, bomboane sau sticle de apă.
Incluse în rândul țărilor de origine pentru copiii care sunt obligați
să cerșească în Regatul Unit sunt Vietnam, Nigeria, România, Slovacia și
Regatul Unit (evaluarea UKHTC 2012).
d. Traficul pentru Organe
Prelevarea de organe implică traficarea persoanelor pentru a le folosi

organele interne pentru transplant. Comerțul ilegal este dominat de rinichi,
care sunt în cerere mare. Aceștia sunt singurele organe importante care
pot fi transplantate total cu relativ puține riscuri pentru viața donatorului.
Lucrul pe care toate aceste forme ale

traficului de persoane îl au în comun este
că oamenii sunt tratați pe post de bunuri.
6
3. RĂSPÂNDIREA GLOBALĂ ȘI NAȚIONALĂ A PROBLEMEI
a. Perspectiva globală
Mulți oameni cred că sclavia este un obicei din trecut, o imagine a

poveștilor cu Huckleberry Finn sau coloniile romane, dar obiceiul tratării
ființelor umane pe post de bunuri încă există și și-a atins cota maximă în
zilele noastre, deși mulți oameni nu cred acest lucru. Dar în mod realistic,
cât de serioasă este această problemă?
Ultimul număr făcut public este de 35.4 milioane de oameni care trăiesc
ca sclavi, în momentul de față, conform unui nou raport cuprinzător făcut
de Fundația Walk Free din Australia. Acest număr reprezintă echivalentul
populației României, Bulgariei și a Moldovei, la un loc!
35.4 MILIOANE
DE OAMENI TRĂIESC CA SCLAVI
MACEDONIA ROMÂNIA SERBIA
Estimare Free the slaves
Puneți participanții să numească o țară în care și-ar dori să trăiască și spuneți-le niște
statistici legate de sclavie din țara respectivă. Scopul este acesta: experții fundației
au făcut cercetări în 162 de țări și au găsit sclavi în FIECARE dintre ele. (2)
Traficul de persoane are loc peste tot: de la cele mai sărace țări, până la cele mai
bogate. Niciun om nu este imun la el.
7
Îngrijorări speciale legate

de exploatarea minorilor;
Copiii sunt folosiți pentru a purta războaie

de gherilă pentru dictatori care își câștigă
poziția prin astfel de lupte;
Cetățenii americani și imigranții Sclavia domestică există

sunt exploatați prin prostituție în Statele Unite, deseori
oameni din Africa sau
(saloane de masaj, saloane de Asia fiind exploatați astfel.
manichiură, restaurante etc.)
Mii de oameni sunt exploatați anual, Agricultura, construcțiile

cei mai mulți din Europa de Est. sau confecțiile sunt
domeniile cele mai
afectate.
8
b. Traficul de persoane în România
Puneți participanții să enumere câteva dintre experiențele pe care le-au avut în afara țării,
dacă au avut vreunele.
Apoi faceți un sondaj legat de câți ar vrea să plece în afară și de ce.
Contorizați răspunsurile
Alături de celelalte țări din fostul bloc sovietic, România este o țară
care a pierdut milioane de oameni în dauna nivelului mai bun de trai din
vestul Europei. Din păcate, acest exod nu se produce fără victime.
Pentru zeci de mii de persoane, visul unei vieți mai bune a devenit o
momeală ce i-a făcut vulnerabili în fața traficanților de persoane.
Plecați în căutarea unei vieți mai bune, multora dintre ei li s-au
„vândut” promisiuni și speranțe false.
În România, exploatarea sexuală este principala formă a traficului de
persoane. Conform statisticilor, 66% dintre victimele identificate în 2014
au fost traficate prin exploatare sexuală. Totuși, acest lucru nu înseamnă
că victimele nu au fost supuse și altor forme de exploatare. Traficanții
sunt foarte ingenioși când vine vorba de a obține cât mai mult de la
victimele lor: mulți oameni supuși muncii forțate sau cerșetoriei forțate
au fost exploatați și sexual.
498
180
69 66 56
11
exploatare exploatare cerșetorie furturi tentativă alte situații

sexuală prin muncă
* sursă: Raportul ANITP 2015
9
Munca forțată este a doua cea mai întâlnită formă de exploatare în

România, cu un procentaj de 25%, în timp ce victimele identificate ca
fiind supuse comiterii de activități infracționale, cerșetoriei forțate sau
creării materialelor pornografice însumează 7%.
Cifrele sunt oficiale și limitate din cauza procedurilor legale,
neacceptarea statutului de victimă “cu acte în regulă”, prejudecăților
sociale și din cauza imposibilității de evadare. Părerea experților este că
traficul de persoane e din ce în ce mai răspândit și din ce în ce mai multe
persoane îi cad pradă.
Cele mai multe victime ale traficului de persoane au fost femei
sau fete, vândute în sclavie sexuală. O parte covârșitoare de 38% au
fost minore. Majoritatea victimelor erau oameni cu un nivel scăzut de
educație.
354
221
106
37
22
9 11
fără studii 1-4 clase 5-8 clase 9-12 clase școală studii NA (fără
profesională superioare raspuns)
Italia și Germania sunt destinațiile favorite pentru traficanți, dar numere

mari de victime au fost raportate în Spania și Austria, de asemenea.
*revizuiți statisticile din Aplicație și comparați rezultatele cu aceste
informații.
România rămâne țara europeană cu cel mai mare număr de victime

ale traficului de persoane. Un raport recent făcut de organizația europeană
Eurostat, citat de către Deutsche Welle, arată că 61% dintre victimele
identificate ale traficului de persoane provin din state membre UE. Cele
mai multe cazuri investigate între 2009 și 2013 de către Europol implicau
europeni: 40% erau români, 18% erau maghiari și 11% erau bulgari.
10
4. DE CE SE ÎNTÂMPLĂ TRAFICUL DE PERSOANE?
Câți bani poate face o persoană bogată? Știi vreun om bogat? Cât câștigă el?
411
* sursă: International Labour Organization
Traficul de persoane este a doua cea mai profitabilă industrie ilegală

din lume și cea cu cel mai mare indice de creștere. În toată lumea, industria
generează o medie de $ 32 miliarde anual. Asta înseamnă de 50 de ori mai
mult decât profiturile companiilor Coca-Cola, Volkswagen, McDonalds,
și Nike la un loc*!! La fel ca orice altă industrie, traficul de persoane este
antrenat de profit care, în acest caz, este uriaș. De asemenea, riscurile
sunt foarte mici.
*Conform Listei Globale a celor mai bogați 500 2012
Traficul de persoane este alimentat de cererea de servicii de muncă

ieftine sau de sex comercial.
11
Dar ce face un om vulnerabil la trafic?
• șomajul
• lipsa oportunităților
• sărăcia
• lipsa de atenție din partea părinților
• lipsa de educație
• locul geografic
• vârsta
• discriminarea
• lipsa de incluziune socială
• opresiunea
• lipsa drepturilor omului
• lipsa socializării
• oportunitățile economice
• pericolele cauzate de conflicte sau instabilitate
• instabilitatea politică, militarismul, tulburările civile,
conflictul intern armat
• dezastrele naturale
• instabilitatea și deplasarea populației
• războiul și conflictele civile
• orfanii și copiii străzii * conform UNODC
PORNesște cu visul unei vietți
INDICATORI PENTRU INDENTIFICAREA VICTIMELOR
Exploatarea Sexuală:
• Se mută de la un bordel la altul sau muncește în diferite locuri

• Este escortată oricând merge și se întoarce de la muncă sau are
alte activități
• Are tatuaje care indică că este “proprietatea” exploatorilor
12
• Lucrează un număr mare de ore, fără a avea zile libere

• Doarme la locul de muncă
• Locuiește sau călătorește în grup, uneori cu alte femei care nu
vorbesc aceeași limbă
• Are foarte puține articole de îmbrăcăminte
• Are îmbrăcăminte folosită
• Știe să spună doar cuvinte legate de sex în limba locală sau a
grupului de clienți
• Nu are banii proprii
• Nu poate arăta vreun document de identitate
Exploatarea prin muncă:
• Locuiește în grupuri în același loc în care muncește și nu părăsește

acele locuri decât foarte rar sau deloc
• Locuiește în locuri degradate, nepotrivite, precum în clădiri
industriale sau destinate agriculturii
• Nu este îmbrăcată adecvat pentru tipul de muncă pe care-l face:
de exemplu, poate fi lipsită de echipament de protecție sau
îmbăcăminte călduroasă
• Primește ca mâncare doar resturi
• Nu are acces la câștigurile sale
• Nu are contract de muncă
• Lucrează multe ore în plus
• Depinde de angajatorul său pentru un număr de servicii, printre
care se află munca, transportul sau cazarea
• Nu i se permite să fie cazată în altă parte
• Nu părăsește locul de muncă fără angajator
• Nu se poate mișca liberă
• Are parte de măsuri de securitate făcute pentru a nu putea părăsi
locul de muncă
• Este disciplinată prin amenzi
• Are parte de insulte, abuz, amenințări sau violență
1 - (http://www.polarisproject.org/human-trafficking/labor-trafficking-in-the-us/
peddling-a-begging-rings)
2 - (http://www.globalslaveryindex.org/findings/)
13
NOTIȚE ȘI APLICAȚII
1. Traficul de persoane este modernă, în care unii
oameni profită de pe urma controlului și a altora.
+ MIJLOACELE + SCOPUL
2. Creați exemple din fiecare categorie (acțiunea, mijloacele și scopul)

și combinați-le pentru a crea scenarii de trafic întâlnite în regiunea
voastră;
pliant cu ofertă exploatare

înșelăciune
falsă de muncă sexuală
3. Formele traficului de persoane sunt:
1
4. Completați spațiile libere cu numele țărilor:
35.4 MILIOANE
5. România:
Este pe loc în rândul țărilor sursă din UE.
Majoritatea victimelor au fost exploatate
Țările de destinație preferate de traficanți pentru

victimele lor sunt &
RISCURI PROFITURI
MICI MARI
2
Lecția 1
CE ESTE
PLAN DE LECȚIE
eLiberare.com
Obiective
1. Creșterea conștientizării asupra traficului de persoane și a
componentelor sale
2. Echiparea participanților cu informații pentru a putea evita
traficul de persoane
1. MOTIVARE / ICEBREAKER: PREȚUL CORECT (7 MINUTE)

Explicați regulile jocului:
• Arătați obiectele din prezentarea PowerPoint. Participanții

ridică mâna și ghicesc cât ar costa fiecare obiect. Trebuie
să spună valori cât mai apropiate de prețul actual, fără să-l
depășească.
Recomandăm să aveți câteva premii pentru câștigători - precum

ciocolată sau abțibilduri eLiberare.
Este bine să îi întrebați mai întâi „Ce este acest obiect?” Explicați ce
este fiecare lucru înainte să înceapă să încerce să ghicească.
Primul Obiect: Lamborghini - 450,000 Euro
Al doilea obiect: Noul iPhone 6 - 900 Euro
Al treilea obiect: Colecție de romane clasice - 300 Euro
Al patrulea obiect: Un set de machiaj profesional - 250 Euro
Al cincilea obiect: O persoană. Cât credeți că valorează o

persoană? (Dacă cineva spune că este neprețioasă, acordați-le
un premiu). Se spune că prețul mediu de vânzare a unei victime
a traficului de persoane este de 70 Euro.
Slide cu toate imaginile: comparați prețul de 70 de Euro al unei

persoane cu prețurile celorlalte obiecte care au fost prezentate.
*lucru important de menționat: pe oameni nu ar trebui să se

pună un preț pentru că ei :
a) NU au preț și b) NU sunt bunuri..
2. CE ESTE TRAFICUL DE PERSOANE? DEFINIȚIE (2 MINUTE)

• Întreabă grupul dacă au auzit de trafic de persoane (vezi câți
oameni își ridică mâinile)
• Ce cred ei că este traficul de persoane? Unde au auzit ei despre
traficul de persoane în comunitatea lor sau la știri?
2
Apoi arătați slide-ul cu definția:
TRAFICUL DE PERSOANE este sclavia erei moderne, în care unii

oameni profită de pe urma controlului și a exploatării altora.
3. FORME ALE TRAFICULUI DE PERSOANE (10 MINUTE)

Rugați-i pe participanți să numească câteva tipuri de trafic de persoane
de care au auzit înainte să le arătați slideurile.
Exploatare sexuală
Exploatarea sexuală include orice act sexual abuziv sau fără

consimțământul victimei. Aici sunt incluse:
Prostituție
Servicii de escortă
Video chat/Pornografie
Câteva puncte de discuție pe baza cărora ați putea vorbi cu

participanții dumneavoastră:
Uneori, victimele sunt plătite o sumă foarte mică de bani pentru

„serviciile” aduse, li se oferă cadouri în schimbul anumitor „favoruri”
sexuale sau sunt scutite de pedepse.
Femei, bărbați și copii de ambele sexe pot fi victime, dar majoritatea

victimelor sunt femei și copii. Mulți au fost înșelați cu promisiunea unei
vieți mai bune și apoi au fost controlați prin înșelăciune, violență și abuz.
Exploatarea sexuală poate să aibă loc și din cauza datoriilor financiare

sau materiale, femeile și fetele fiind obligate să continue în prostituție
din cauza „datoriilor” nedrepte care le sunt pretinse pentru transport sau
recrutare - sau „vânzarea” lor crudă - pe care exploatatorii insistă că
trebuie să le plătească înainte de a fi libere.
Luați în considerare și afacerile legale care pot fi fațade pentru trafic

de persoane. Acestea pot include, dar nu sunt limitate la: saloane de
masaj, agenții de modelling, video chat, oferte de babysitting și altele.

Munca forțată
Munca forțată (în domenii precum agricultură, construcții, baby sitting

etc.) și muncă forțată domestică.
3
Muncă forțată
Această formă de exploatare include victime care sunt obligate să

muncească multe ore, de multe ori în condiții grele și să dea traficanților
majoritatea, dacă nu toți banii pe care-i câștigă pentru munca depusă.
Munca forțată implică folosirea forței și lipsa liberului arbitru sau lipsa
alegerilor victimei. În multe cazuri, victimele sunt supuse amenințărilor
verbale sau violenței pentru a convinge victima să accepte o înțelegere
păguboasă.

Servitute domestică
O altă formă întâlnită a explotării prin muncă este servitutea domestică.

Prin aceasta, victima este forțată să lucreze în gospodării private. Mișcarea
îi este limitată și este forțată să împlinească treburi menajere, precum să
aibă grijă de copii și să se îngrijească de casă timp de multe ore, pentru
un salariu foarte mic. Victimele trăiesc vieți foarte izolate și au foarte
puțină sau nu au deloc libertatea de a merge undeva nesupravegheate.
Un astfel de mediu favorizează exploatarea, din moment ce autoritățile
nu pot inspecta proprietățile private la fel de ușor.
În anumite țări, un număr mare de copii, de obicei provenind din zone
rurale puțin dezvoltate ale țării, lucrează în case din mediul urban ca și
servitori domestici. Unii dintre ei pot fi vulnerbili la condiții de servitute
involuntară.
Alte forme de trafic
Cerșetoria forțată
Traficul pentru organe
Prelevarea de organe implică traficarea persoanelor pentru a le

folosi organele interne pentru transplant. Comerțul ilegal este dominat
de rinichi, care sunt cea mai mare cerere. Aceștia sunt singurele organe
importante care pot fi transplantate total cu relativ puține riscuri pentru
viața donatorului.
Obligarea la săvârșirea de infracțiuni
Oamenii sunt ademeniți cu oportunități de locuri de muncă legitime și

apoi, prin diferite moduri de control, ajung în situații de exploatare în care
sunt obligați să săvârșească furturi sau alte infracțiuni. Câștigurile sunt
luate de traficanți, iar vina este pusă pe victime.
4
4. RĂSPÂNDIREA GLOBALĂ, NAȚIONALĂ ȘI LOCALĂ A PROBLEMEI

Perspectiva globală (1 minute)
În momentul de față sunt 35.4 milioane de oameni care trăiesc ca sclavi.
35.4 MILIOANE
MACEDONIA ROMÂNIA SERBIA
Traficul de persoane în România (5 minute)
România este principala țară sursă de victime ale traficului de persoane

în Europa.
Întrebări pentru participanți: Ce vedeți în acest grafic?
498
180
69 66 56
11
exploatare exploatare cerșetorie furturi tentativă alte situații

sexuală prin muncă
5
Situația în România:
• România este o țară care a pierdut milioane de oameni în dauna
nivelului mai bun de trai din vestul Europei. Plecați în căutarea
unei vieți mai bune, multora dintre ei li s-au „vândut” promisiuni și
speranțe false.
• În România, exploatarea sexuală este principala formă a traficului

de persoane. Conform statisticilor, 66% dintre victimele identificate
în 2014 au fost traficate prin exploatare sexuală. Totuși, acest
lucru nu înseamnă că victimele nu au fost supuse și altor forme de
exploatare.
• Munca forțată este a doua cea mai întâlnită formă de exploatare în

România, cu un procentaj de 25%, în timp ce victimele identificate
ca fiind supuse comiterii de activități infracționale, cerșetoriei
forțate sau creării materialelor pornografice însumnează 9%.
• Cele mai multe victime ale traficului de persoane au fost femei sau
fete, vândute în sclavie sexuală. O parte covârșitoare de 38% au
fost minore. Majoritatea victimelor erau oameni cu un nivel scăzut
de educație.
5. CUM SĂ IDENTIFICI UN TRAFICANT? (5 MINUTE)

Mai întâi întrebați participanții: Cum credeți că ar putea arăta un traficant?
Ce caracteristici are acesta?
Apoi arătați slide-ul: Cum să identifici un traficant
1. Traficantul poate fi bărbat sau femeie, bogat sau sărac, străin sau
rudă
2. Traficantul este creativ
3. Traficantul vinde vise

• trăiești în străinătate
• călătorești
• te îmbăgățești repede
• dragoste: modelul loverboy
• familie
• acceptare
• lucruri scumpe
4. Traficantul este imprecis

• el nu oferă informații detaliate despre ofertele de muncă
5. Traficantul se mișcă repede

• nu neapărat în cazul loverboy
6
• de multe ori ei oferă locuri de muncă „întâlnite o dată în viață”

de care victimele trebuie să profite imediat
6. Traficantul amenință
• nu numai victima, ci și familia și prietenii săi
7. Traficantul oferă dragoste condiționată

• nu poți veni acasă fără 500$ pe noapte
8. Traficantul iubește banii
9. Traficantul este un bun student

• își studiază victima foarte atent, de aceea este important să
fii selectiv cu cine accepți ca prieten pe Facebook. Va studia
informațiile pe care tu le pui pentru a părea că aveți multe lucruri
în comun și să-ți spună exact ce vrei să auzi
10. Traficantul oferă cadouri

• el oferă cadouri pentru a crea dependență
11. Traficantul dorește control
6. ARĂTAȚI VIDEOCLIPUL: CAMELIA (10 MINUTE)

Explicați că este un scurt metraj despre o victimă din România.
Arătați filmul (7 minute)
Întrebări după vizionarea filmului:

• Ce s-a întâmplat cu Camelia?
• Cine a vândut-o pe Camelia?
- prietena ei - o fată puțin mai mare decât ea.
• Cine mai vorbește în video în afară de Camelia?
- părinții ei
• Cum ți se pare familia ei?
- Recunosc că nu au petrecut mult timp discutând unul cu altul
despre zilele lor și ce se întâmpla în viețile lor.
• Ce forme de control au fost folosite cu Camelia?
- traficanții au folosit arme și au ținut-o închisă în apartament
• Cum a reușit Camelia să scape?
- A luat un taxi până acasă.
Puncte de discuție importante:
Știm că Camelia era o elevă bună pentru că vorbește bine în film. Era
virgină înainte să fie exploatată. Există un stereotip potrivit căruia doar
fetele rele dau de belea, fug cu băieți și nu se duc la școală. Totuși, se
vede clar că acest lucru nu este valabil în acest caz și că nu este un lucru
7
întâlnit mereu.
Camelia nu a fost traficată în altă țară. A fost ținută într-un apartament la

câteva străzi de casa ei. Traficul se întâmplă de multe ori în aceeași țară
sau în același oraș de proveniență a victimelor.
7. CINE SUNT TRAFICANȚII (2 MINUTE)

Întrebați participanții ce văd în acest grafic.
479
206
51
42 38 19 14
cunoștință necunoscut partener/soț vecin proxenet alte rude rude de

/prieten grad I
Puncte de discuții importante:
• cei mai mulți traficanți sunt oameni pe care victimele le cunoșteau

sau cu care erau prieteni. De aceea este important ca oamenii să nu
aibă încredere automată în orice persoană întâlnesc
• prietenii, rudele și vecinii pot fi și ei traficanți
8. CUM SE POARTĂ TRAFICANȚII? (3 MINUTE)

Întrebați participanții: În graficul dat, care sunt promisiunile pe care
traficanții le-au făcut?
8
330 20
76 17
186 2 Ofertă de studii
68 8
29 13 NA (fără răspuns)
10
Puncte de discuție importante:
• celor mai multe victime li s-au oferit un loc de muncă într-o țară
străină
• multor victime li s-au oferit slujbe legale ca prostituate ca mai
târziu să fie exploatate sexual și să fie tratate ca sclave sexuale
• unor victime li s-au oferit slujbe în România
• alte promisiuni făcute victimei: căsătorie, vacanță, adopție,
tratament medical în afara țării
9. CINE SUNT VICTIMELE? (2 MINUTE)

Întrebați participanții: Cine credeți că poate deveni victimă?
Oricine poate fi victimă a traficului!
Întrebați participanții: De ce credeți că are loc traficul de persoane
E vorba de bani - atât pentru victime, cât și pentru traficanți
Victimelor li se promit bani și bunuri materiale. Ai grijă în ce situații

riscante te pui pentru bani. Până la urmă, multe victime devin sclave și
sunt exploatate fără să fie plătite.
9
11. CE TREBUIE SĂ ȘTIU DACĂ PLEC LA MUNCĂ ÎN

STRĂINĂTATE? (5 MINUTE)
1. Numărul misiunii diplomatice din țara de destinație - află numărul
misiunii diplomatice a României din țara în care vei călători. Pune-l într-
un loc sigur.
2. Helpline Antitrafic - La numărul de telefon 0800 800 678 poate suna

oricine care întâlnește potențiale cazuri de trafic de persoane. La numărul
de urgență răspunde un angajat al Agenției Naționale Împotriva Traficului
de Persoane care este gata să preia informațiile și să le transmită
persoanelor abilitate care sunt în măsură să intervină.
3. Copii act de identitate - Asigură-te că iei cu tine câteva copii ale

actului de identitate. Nu le pune pe toate în același portofel. Ascunde una
într-un buzunar de haină.
4. Contract de muncă legal în limba română - Nu pleca la muncă pe

ochi frumoși sau pe contracte în limbi străine. Asigură-te că vei încheia
un contract legal, în limba română. În cazul documentelor încheiate în
limba de origine a țării de destinație, solicită unui traducător autorizat
traducerea documentelor pe care urmează sa le semnezi.
5. Parola de siguranță - Parola de siguranță este un lucru simplu dar

care poate ajunge să îți salveze viața. Înainte de a pleca din țară, stabilește
o frază simplă cu un membru al familiei/prieten(ă) cu care vei vorbi în
mod constant (în caz contrar, această persoană ar contacta organele de
poliție). Această frază trebuie să fie una foarte ușor de strecurat într-o
conversație normală. De exemplu, când acea persoană te întrebă cum
ești, sau ce faci, poți spune lucruri pozitive, chiar dacă acestea nu sunt
adevărate, urmate de fraza de siguranță ‘dar, mă doare maseaua’ -
această frază va comunica nevoia de ajutor, fără însă a alerta persoana
care te amenință.
6. Contact de urgență - Contactul de urgență este cineva care se

sesizează dacă nu a primit nicio veste de la persoana care călătorește
și adoptă măsuri în consecință (ex. contactează familia, poliția, Agenția
Împotriva Traficului de Persoane, etc.). Acesta poate fi un prieten apropiat
din țara în care călătorești.
7. Adresa & telefon loc de muncă - De multe ori, traficanții sunt impreciși,
promit condiții de lucru de nerefuzat, însă nu furnizează informații asupra
viitorului loc de muncă. După ce obții datele de contact, sună la Agenția
Națională Împotriva Traficului de Persoane să te ajute să verifici dacă
locul de muncă există și să afli reputația companiei respective.
Îți dorim călătorii plăcute, fără incidente! Și fii cu ochii larg deschiși!
10
Lecția 2
VICTIME, TRAFICANȚI
ȘI RECRUTARE
CURRICULUM
eLiberare.com
Lecția 2 VICTIME, TRAFICANȚI ȘI RECRUTARE
Arătați următoarele imagini
Reclamă la o campanie D&G, Julia Roberts în rolul Pretty Woman, Meshael Alayban
Întrebați publicul la ce se gândește când vede pozele și ce este în neregulă. Rolul aplicației
este să se adreseze anumite preconcepții și idei greșite promovate în media / fashion, etc.
1. Viol în grup; deși marca celebră promovează această imagine, acțiunea

descrisă este ilegală și nu ar trebui promovată!
2. Este prostituția încântătoare? Îți amintești filmul “Pretty Woman”

(Frumușica)? Julia Roberts joacă rolul unei fete care este dată peste cap
de către fermecătorul Richard Gere. El o scoate în oraș, o face să se
simtă frumoasă și specială. Filmul se termină cu o cerere în căsătorie din
partea lui Gere, care se dovedește a fi cavalerul ei. Care este meseria Juliei
Roberts în film? Nu prea ne vine a crede acest lucru, când ne uităm la
intriga filmului. Exact: o prostituată. Vânzarea sexului nu este promovată
doar de filmele de la Hollywood. Și industria muzicală își aduce aportul,
prin promovarea cântecelor, videoclipurilor sau spectacolelor live în care
apar muzicieni faimoși și haremurile lor de femei, încercând să facă viața
proxeneților și prostituatelor să pară atractivă.
Spre deosebire de rolul Juliei Roberts din Pretty Woman, o victimă a

traficului de persoane nu ajunge seara acasă într-o cameră luxoasă de
hotel, împreună cu un bărbat arătos. Multe dintre aceste fete au noroc dacă
li se permite să doarmă pe podeaua camerei de hotel a proxenetului lor.
Unora nu li se permite să vină acasă deloc, dacă nu și-au atins “cota” – o
anumită sumă de bani.
Realitatea crudă este că pentru cele mai multe dintre aceste tinere,
recrutarea în lumea traficului sexual nu se termină cu o cerere în căsătorie.
Se termină cu boală, violență, abuz fizic și emoțional și chiar sinucidere, de
multe ori.
Realitatea este că traficul de persoane este o epidemie globală care poate
fi adresată prin educație și conștientizare.
2
3. Prințesa arabă a fost acuzată de trafic de persoane. Ea este în rolul de

traficant, și nu de victimă, cum ar fi de așteptat. Traficanții nu arată mereu
ca niște bărbați dubioși.
1. PROFILUL UNUI TRAFICANT:
Există multe preconcepții, când vine vorba de traficul de persoane. Trăim

într-o cultură în care prostituția este arătată atractivă, traficanții arată ca
niște tipi suspecți de 40 de ani, iar violul în grup e folosit pentru a portretiza
un brand de modă faimos.
Pliantul „Cum identifici un traficant”: dați oamenilor pliante și rugați publicul să

citească pe rând din caracteristicile traficantului și să discute fiecare punct.
355
256
51 28
27
22
7 13
cunoștință necunoscut partener/soț vecin proxenet alte rude rude de Fără

/prieten grad I răspuns
Discutați despre recrutarea în persoană cu un scenariu despre o agenție de modelling:

O fată de 17 ani își invită colegii de liceu să-i cunoască șeful care i-a cumpărat hainele de
firmă și i-a dat un iPhone ca bonus după semnarea contractului cu agenția lui. Discutați
diferența dintre abordarea directă a fetei de către directorul agenției de modelling și
abordarea ei de către colega ei.
*Vulnerabilitatea este mai mare atunci când recrutarea se face folosind încrederea.
3
1. Traficantul poate fi bărbat sau femeie, bogat sau sărac, străin sau rudă.
2. Traficantul este creativ:

Ca și actorii, el își schimbă adesea comportamentul în funcție de nevoile
și aspirațiile victimei.
3. Traficantul vinde vise:

Oportunitățile despre care vorbește și pe care le “oferă” sună prea bine
pentru a fi adevărate.
4. Traficantul este imprecis.

Promisiunile lui nu conțin informații clare cu privire la oferta propusă și
condițiile de călătorie, condițiile de cazare sau veniturile financiare.
5. Traficantul se mișcă repede!

El face toate lucrurile rapid, relația dintre el și victimă avansează rapid, iar
oferta prezentată trebuie acceptată rapid.
6. Traficantul amenință:
Folosindu-se de metoda intimidării, traficantul amenință victima, iar dacă
aceasta nu se supune, ea/el, familia sau cei dragi vor avea de suferit.
7. Traficantul oferă dragoste condiționată:

El se folosește de dragoste pentru a controla victima: “Dacă mă iubești,
vei face asta și asta...”
8. Traficantul iubește banii:

În această afacere murdară a traficului de persoane este vorba numai
despre bani.
9. Traficantul este un bun student

Ca un bun psiholog, traficantul studiază cu atenție victima pentru a învăța
ce îi place sau displace acesteia.
10. Traficantul oferă cadouri:

El stabilește o relație pozitivă cu potențiala victimă, oferindu-i cadouri
(mâncare, bani, cazare).
11. Traficantul dorește control:

Este foarte persistent în a face lucrurile așa cum vrea el, când vrea el.
4
LECȚIE DESPRE PROXENETISM:

MĂRTURIA UNUI TRAFICANT
Puneți videoclipul de pe blog. (1)
Traficanții sunt oameni antrenați de bani și cei care au succes sunt cei
care sunt oameni de afaceri pricepuți. Învățând de la cineva care fie a fost
prins, s-a convertit, fie s-a lăudat cu abilitățile sale, aici aveți câteva lecții
pe care e bine să le rețineți:
1. Traficanții cred că oamenii obișnuiti au sentimente, în timp ce ei

au strategii. Ei nu-și vor permite să-și asculte inima, ci își vor
asculta portofelul.
2. De multe ori îi veți auzi pe traficanți făcând referire la “joc”. Din
modul în care îl descriu, este un joc al minții, nu al violenței.
Datorită acestui luru, modalitățile lor pot fi foarte subtile uneori.
3. Motivul pentru care traficanții nu insistă asupra provocărilor este
că știu că victimele pot fi ușor înlocuite: mereu va fi o altă fată cu
ochii frumoși și probleme cu tatăl sau o femeie căreia i s-a spus
toată viața că nu merită nimic.
4. Traficanții vor crea dependențe pentru victimele lor: de narcotice,
financiare și emoționale. Cele mai multe victime traficate nu au
voie să păstreze nicio parte din banii pe care îi fac!
5. Traficanții se hrănesc cu oameni slabi! Le fură încrederea și
speranța oamenilor! Nu le dau voie victimelor nici măcar să
privească pe cineva în ochi.
6. Traficanții nu au încredere în nimeni și nu au prieteni.
7. De multe ori sunt implicate alte feluri de afaceri care par legitime,
dar, de fapt, sunt sponsorizate din banii care vin din exploatarea
altora.
8. Traficanții se laudă cu trecutul lor.
9. Traficanții plănuiesc cu grijă înainte să acționeze.
10. Traficanții caută mereu „prospături”.
5
11. Traficanții știu că este important să-și controleze victimele

(emoțional sau fizic).
12. Traficanții știu că dacă o persoană își pierde legătura cu un loc,
familia sau persoane iubite, poate fi manipulată și controlată foarte
ușor.
13. Traficanții creează noi trenduri. Ei vor face asta pentru a fi mai
atrăgători pentru potențialele lor victime.
14. Traficanții arată mereu bine!
15. Traficanții se prefac că sunt proști uneori, pentru a nu-și da de gol
jocul.
16. Traficanții întorc o victimă împotriva alteia.
17. Traficanții aleg prosperitatea în detrimentul popularității.
18. Traficanții se adaptează ușor și se schimbă frecvent.
19. Traficanții sunt buni la a imita bunăstarea.
20. Traficanții nu se vor da în lături de la nimic pentru a se asigura că
obțin ce-și doresc.
2. PROFILUL UNEI VICTIME:
• Cele mai multe victime provin din părțile rurale

ale României
• Cele mai multe victime sunt studente în

gimnaziu sau l-au terminat
• cele mai multe victime sunt femei
Victimele traficului de persoane sunt deseori oameni care doresc o viață

mai bună, duc lipsă de oportunitiți de muncă, au o viață de familie instabilă
sau au un istoric de abuz sexual - condiții prezente în toate sferele societății.
Victimele pot fi forțate să muncească sau să furnizeze sex comercial

împotriva voii lor atât în afaceri legale și legitime (saloane de masaj), cât și
în piețele necunoscute (prostituție stradală).
Unele victime sunt ascunse în spatele ușilor închise, în bordeluri și fabrici.

În alte cazuri, victimele sunt la vedere și pot interacționa cu membrii
comunității, dar lipsa conștientizării și a înțelegerii traficului duce la nivelul
scăzut al identificării victimelor de către oamenii care le întâlnesc cel mai
des.
De exemplu, femeile și fetele care se află în situații de trafic sexual sunt

de multe ori greșit identificate ca participanți „de bună voie” în comerțul
sexual, care aleg să fie zilnic acolo.
6
În timp ce oricine poate fi o victimă a traficului de persoane, există anumite

populații care sunt în mod special vulnerabile:
• imigranții fără documente (duc lipsă de statut legal și de protecție,

întâlnesc bariere lingvistice, au opțiuni limitate de angajare, au
datorii din cauza sărăciei și a imigrației și sunt izolați social; sunt
dependenți de angajare, adăpost și alte modalități de sprijin);
• tineri fugiți de acasă sau fără casă (proxeneții și traficanții sexual

sunt buni în a manipula victimele minore și în a păstra controlul
printr-o combinație de înșelăciune, minciuni, afecțiune fictivă,
amenințări și violență; nimeni nu îi caută pe acești copii, de cele
mai multe ori);
• victime care au suferit traume și abuz;
• refugiați și oameni care pleacă dintr-o zonă de conflict;
• grupuri sau indivizi opresați, marginalizați și/sau sărăcăciți oameni

cu handicap mental sau fizic, tineri instituționalizați, minorități;
• copii ai căror părinți sunt plecați în străinătate. (2)
3. RECRUTARE 330
76
186
68
29
10
20
17
2 Ofertă de studii
13 NA (fără răspuns) * sursă: Raportul ANITP 2014
7
Folosiți videoclipul de la Comisia Europeană despre exploatarea prin

muncă. (3)
Folosiți videoclipul de la „Speranțe la vânzare” (Andreea- prima poveste) (4)
Tehnicile de recrutare pot arăta foarte diferit: de la urmărirea cuiva cu falsa

intenție de căsătorie, la răpire și adopție cu intenția de a vinde copiii în
cercuri pedofile sau de prelevare de organe.
Folosiți întrebările din mai: luna recrutării pentru a primi un feedback de la public.(5)
Observație:
Prejudecăți care împiedică identificarea victimelor traficului de

persoane
Înlăturarea prejudecăților cu privire la traficul de persoane este necesară

pentru a identifica victimele într-un mod proactiv și pentru a ne opune
izolării pe care se bazează traficanții pentru a păstra oamenii în servitute.
„Traficul de persoane nu se întâmplă aici”
Abordarea traficului de persoane ca o infracțiune care se întâmplă doar

în locuri îndepărtate ignoră situațiile de muncă forțată și trafic sexual
care se pot întâmpla aproape de casă. Traficul de persoane nu este o
problemă care îi privește doar pe străini sau imigranţi, ci una care are loc
în aproape orice colţ al lumii şi implică cetăţeni care pot fi exploataţi fără
să părăsească vreodată oraşul natal.
„E o infractoare”
Multe victime ale traficului de persoane intră în atenția autorităților prima

dată atunci când sunt arestate pentru imigrație, prostituție sau furt. Analiza
persoanelor vulnerabile - chiar dacă sunt întâlnite ca potențiali inculpați
- pentru a vedea dacă există semne de forță, fraudă sau constrângere
folosite împotriva lor este necesară pentru a identifica traficul de persoane
cum se cuvine, pentru a se asigura că victimele nu sunt pedepsite pentru
faptele comise în momentul în care erau traficate şi pentru a preveni într-
un mod eficient întoarcerea victimelor în situații de exploatare.
8
„Așa e cultura”
Ținerea unei persoane în servitute nu este o practică culturală; este o

infracțiune. Unele victime sunt supuse traficului de membri ai propriei
familii sau oameni care aparţin aceluiaşi grup etnic. Prejudecata conform
căreia acest lucru se întâlnește la toți oamenii care aparțin unui grup etnic
ignoră metodele de uz de forță și constrângere folosite de traficanții care
acționează singuri. Acest lucru creează o zonă de siguranță într-un grup
etnic, iar victimele din acel grup nu vor vedea niciodată abuzatorii lor
aduși în fața justiției. Aceste prejudecăți nu reușesc să reducă factorii de
risc la care sunt supuse victimele şi de multe ori estompează adevăratele
motive cu privire la tipul de trafic la care sunt supuşi anumiţi oameni.
„A fost de acord să facă asta”
Nu contează dacă o persoană a fost de acord cu un anume tip de

angajare, să migreze în căutarea unui loc de muncă mai bun sau să
lucreze pentru a plăti o datorie, din moment ce voința proprie persoanei
a fost compromisă. O persoană care este amenințată sau rănită dacă
dorește să-și schimbe locul de muncă este într-o situație de servitute.
Deseori, traficanții folosesc consimțământul inițial al victimelor pentru a le
stigmatiza pentru alegerea lor, spunându-le că vor fi deportate, arestate
sau ostracizate, dacă apelează la ajutor.
„E liberă să vină și să plece”
Imagini populare ale traficului de persoane includ răpiri dramatice și

persoane ținute sub lacăt. Metodele mai obișnuite, dar mai puțin vizibile,
sunt constrângerea psihologică, constrângerea prin datorie, reținerea
documentelor sau a salariilor și amenințări. În cazurile de abuz domestic,
observarea unei persoane în public sau în mijloacele de transport în
comun nu înseamnă că este liberă de controlul traficantului.
„Nu s-a plâns”
Datoria identificării traficului de persoane nu trebuie lăsată numai în

seama celor aflați în servitute. O victimă are motive valide de a nu-și
acuza exploatatorul de trafic precum frica de vătămare fizică, financiară,
rușine sau repercusiuni pentru familie. Ea poate stabili că asistența pe
care o poate primi în momentul în care dezvăluie anumite lucruri nu-i
oferă protecția necesară, astfel încât nu merită să-și asume acest risc.
ea poate că nu-și cunoaște drepturile sau nu are încredere în autorități
pentru a și le exercita.
9
„Traficul nu are loc acolo unde prostituția este legalizată”
Frecvența cu care este întâlnit traficul de persoane nu depinde de

legalitatea prostituției; există indiferent dacă prostituţia este legală, ilegală
sau văzută ca infracțiune. Este obligația fiecărui guvern, neținând cont de
situația legală a prostituției, să caute victimele traficului de persoane și să
le ofere protecție.
„Nu pot face nimic în privința asta”
Oricine poate învăța semnele traficului de persoane și să atenționeze

autoritățile cu privire la posibile infracțiuni ca atare. Cetățenii pot afla
lucruri despre organizații din orașele lor care asistă victimele și pe care
le pot recomanda victimelor care au nevoie de ajutor. Ei pot ajuta la
conștientizarea celorlalți și la înlăturarea percepției greșite despre traficul
de persoane.
(sursă: Oficiul de Monitorizare și Combatere a Traficului de Persoane,
Departamentul de Stat al Statelor Unite)
1 - http://www.eliberare.com/2014/05/marturia-unui-traficant/
2 - http://www.polarisproject.org/human-trafficking/human-trafficking-faqs#Who are
the victims?
3 - http://www.eliberare.com/2014/05/marturia-unui-traficant/
4 - http://www.sperantelavanzare.ro/
5 - https://www.facebook.com/media/
set/?set=a.629286250491494.1073741851.289973947756061&type=3
10
1. Majoritatea victimelor din România au fost recrutate de:
persoane necunoscute persoane cunoscute
2. Completați spațiile libere cu numerele corespunzătoare fiecărei

categorii:
persoane au fost recrutate de rude.
persoane au fost recrutate de partenerii de viață
persoane au fost recrutate de vecini.
3. Cine poate fi o victimă a traficului de persoane?
bărbați femei copii
4. Introduceți metoda de recrutare corespunzătoare fiecărei categorii:
330
76
186
68
29
10
20
17
2 Ofertă de studii
13 NA (fără răspuns)
1
5. Folosindu-te de descrierea din lecție, introdu 5 caracteristici ale unui

traficant… sau traficante.
1. 2.
3. 4.
5.
2
Lecția 2
VICTIME, TRAFICANȚI
ȘI RECRUTARE
PLAN DE LECȚIE
eLiberare.com
Obiective
1. De a recunoaște mesajele pe care media le promovează despre
prostituție și rolul pe care media îl joacă în obiectificarea femeii
2. De a crește gradul de informare în rândul participanților despre
caracteristicile traficanților și modul cum aceștia lucrează în România
și peste granițe
3. de a înțelege metodele prin care traficanții recrutează victimele și
modul cum victimele ajung să fie traficate
4. de a înțelege vulnerabilitățile persoanelor care ajung să fie traficate
1. MOTIVARE / ICEBREAKER: MESAJE DIN MASS MEDIA

(7 MINUTE)
Întrebați: grupul la ce se gândește când vede pozele și ce este în
neregulă. Rolul aplicației este să adreseze anumite preconcepții și
idei greșite promovate în media/modă/muzică.
Arătați următoarele imagini:
Slide: fotografie promovare marcă Dolce&Gabana
Întrebați participanții ce vad în imagine și ce mesaj le

transmite imaginea. Observați răspunsurile. Adresați faptul
că imaginea duce cu gândul la viol în grup și că o astfel de
promovare ar trebui interzisă.
Slide: clip-uri muzicale - clipul “Blurred Lines” de Robin Thicke
Imaginea este un cadru din clipul muzical “Blurred Lines” de

Robin Thicke. Subliniați faptul că e o piesă foarte cunoscută
în toată lumea.
Întrebați participanții ce le transmite imaginea. Observați

răspunsurile.
Adresați faptul că întregul clip obiectifică femeile. În timp

ce bărbații din videoclip sunt îmbrăcați în costume, femeile
sunt aproape dezbrăcate, deseori în ipostaze de inferioritate
și subversivitate. Vestimentația sumară, în plastic și alb, dă
senzația de obiect/marfă a femeilor care, prin scenografia din
clip, sunt gata să asculte de dorințele bărbaților.
Adresați mesajul clipului: ideea “fetei bune” care își dorește

sex, dar nu o spune. Titlul “Blurred lines” se referă la faptul că
ea continuă să spună “nu”, dar, de fapt, vrea să spună “da”,
mesaj care încurajează hărțuirea sexuală și violul. Confruntat
cu ideea degradantă a acestei piese, autorul ei susține într-un
interviu: “Sigur că este degradant.
2
Ce plăcere este în a degrada o femeie! Nu am mai avut șansa

să fac asta până acum.”
Slide: filme - Pretty women
Întrebați: Cine este actrița din imagine? Ați văzut filmul “Pretty
Woman” (Frumușica)?
Despre ce este vorba în film?
Asigurați-vă că este menționată tema filmului: o prostituată
care ajunge să fie cerută în căsătorie de un bărbat arătos și
bogat.
Adresați: Vânzarea sexului este promovată deseori în filme,
clipuri, spectacole live în care viața unor astfel de femei pare
atractivă și luxurioasă. Traficul de persoane nu înseamnă asta,
ci boală, violență, abuz fizic și emoțional.at/Pornografie
Slide: Victime, Traficanți și Recrutare
Explicați tema pe care urmează să o discutați - “Victime, Traficanți și

Recrutare” - în cadrul subiectului despre trafic de persoane.
2. PROFILUL UNUI TRAFICANT (30 MIN.)

Munca forțată
Realizați următoarea activitate: Împărțiți clasa în două grupuri.
Distribuiți-le markere și hârtie de flipchart fiecărui grup.

Explicați instrucțiunile: Un grup va alcătui o listă de
caracteristici pe care cred că le are un traficant. Cum arată
traficantul? Cum se comportă? Celălalt grup va scrie o listă
de caracteristici pe care ei consideră că le are o victimă. Cum
arată aceasta? Care sunt caracteristicile/condițiile care fac o
persoană mai vulnerabilă la trafic?
Grupurile au la dispoziție 7 minute de lucru. Fiecare grup va prezenta

colegilor ce au discutat și au notat.
Notă: Această activitate poate fi realizată și prin împărțirea

participanților în 4 grupuri (2 grupuri vor identifica profilul traficantului
și 2 grupuri profilul victimei), în funcție de numărul participanților la
sesiune.
3
Slide: Cum arată un traficant
Arătați participanților slide-ul cu cele două imagini.

Întrebați participanții ce cred că sunt persoanele din imagine:
traficanți sau victime. Întrebați-i dacă așa își imaginează că
arată un traficant sau o victimă (în funcție de răspunsurile pe
care e dau anterior).
Explicați-le că bărbatul din imagine este dintr-o fotografie
culeasă aleator de pe internet și nu este un traficant (așa cum
s-ar putea crede). Pe de altă parte, fotografia a doua reprezintă
o prințesă arabă care a fost acuzată de trafic de persoane.
Subliniați faptul că traficanții nu arată întotdeauna ca niște
bărbați dubioși.
Slide: Cum arată un traficant? (grafic)
Introduceți slide-ul. Explicați valorile din grafic și faptul că, de

cele mai multe ori, traficanții sunt cunoștințe, prieteni, partener/
soț, vecini, cu alte cuvinte persoane cunoscute. De aceea este
foarte important în cine ne punem încrederea.
Aplicație - Cum identificăm un traficant?
Distribuiți pliantul “Cum identifici un traficant?” tuturor

participanților. Citiți și discutați cu participanții despre
caractericticile traficanului prezentate în pliant.
Introduceți slide-ul “Cum acționează un traficant” (recrutare)
Explicați cifrele. Subliniați faptul că majoritatea cazurilor de

trafic s-au realizat prin oferte de muncă false în țară și străinătate.
Puncte de discuție:
• oferte de muncă prea bune ca să fie adevărate (cerințe

minimale de angajare și ofertă de muncă foarte bună).
• celor mai multe victime li s-au oferit un loc de muncă într-o
țară străină
• multor victime li s-au oferit slujbe legale ca prostituate ca
mai târziu să fie exploatate sexual și să fie tratate ca sclave
sexuale
• unor victime li s-au oferit slujbe în România
• alte promisiuni făcute victimei: căsătorie, vacanță, adopție,
tratament medical în afara țării
4
Arătați clipul “Mărturia unui traficant”

(http://www.eliberare.com/2014/05/marturia-unui-traficant/)
Puncte de discuție:
• Ce părere aveți despre traficantul din film?

• Cum a început el să facă trafic de persoane?
• Cât plătea pentru fiecare femeie pe care o trecea peste
graniță?
• Ce povestește traficantul despre modul în care se comporta
cu victimele? Știau victimele la ce fel de servicii merg în
străinătate, conform declarației traficantului?
• Știa traficantul despre faptul că ceea ce face este ilegal?
Cum a fost prins traficantul?
• Cum a decurs procesul traficantului, conform a ceea ce
declară acesta în film?
• Ce declară victimele la proces legat de modul cum au fost
traficate? Ce spune traficantul legat de declarațiile acestora?
3. PROFILUL UNEI VICTIME (20 MIN.)

Reveniți la exercițiul despre profilul traficantului și al victimei.
Subliniați câteva caracteristici dintre cele menționate de ei care
reflectă vulnerabilitatea la trafic.
Introduceți slide-ul “Profilul victimei”.

Întrebați grupul ce cred că înseamnă simbolurile.
Explicați:
• Simbol 1 - cele mai multe victime provin din zona rurală a
României, sunt femei și sunt eleve sau absolvente de gimnaziu;
de cele mai multe ori acestea nu știu ce să facă mai departe și o
stimă de stime scăzută; victimele sunt oameni care își doresc o
viață mai bună și nu au oportunități de muncă.
• Simbol 2 - victimele sunt persoane care au/au avut probleme
în familie sau au un istoric de abuz sexual. Statistică: Comisia
Europeană arată într-un studiu cu date strânse între 2008 și 2010
că până la 95% dintre persoanele prostituate au suferit forme
de violență severe înainte de a intra în prostituție (viol, incest,
pedofilie);
• Simbol 3 - unele victime ale prostituției sunt ascunse în spatele
ușilor închise, în bordeluri și fabrici; altele sunt la vedere și pot
interacționa cu alți membri ai comunității, dar lipsa conștientizării și
înțelegerii traficului duce la un nivel scăzut al identificării victimelor
5
Arătați videoclipul de la “Speranțe la vânzare” (Andreea - prima

poveste)
Explicați că este un interviu despre ovictimă din România și o poveste

adevărată.
Puncte de discuție (după vizionarea filmului):
• Cum era familia Andreei? Ce probleme a întâmpinat ea în relația

cu familia ei?
• părinții ei erau separați
• nu a fost inițial acceptată de tatăl ei pentru că era fată
• nu se înțelegea cu tatăl ei vitreg
• mama ei nu a susținut-o în conflictul dintre ea si tatăl vitreg
• Cum era familia Andreei? Ce probleme a întâmpinat ea în relația

cu familia ei?
• părea că îi pasă de ea
• a făcut-o să se simtă în singuranță
• o îndemna să refacă legătura cu mama ei
• a făcut-o să creadă că are două opțiuni (să lucreze în
străinătate printr-o companie care intermediază recrutările
sau să meargă cu el)
• Cât timp a fost exploatată Andreea?
• 3 zile
• Ce a spus omul de la hotel legat de motivul pentru care Andreea
trebuia să se prostitueze
• trebuia să plătească datoria pentru aducerea ei în străinătate
• Cum a scăpat Andreea?
Atrageți atenția asupra prejudecăților cu privire la traficul de persoane

și victime:
• Traficul de persoane nu se întâmplă aici
• E o infractoare
• Așa e cultura
• A fost de acord să facă asta
• E liberă să vină și să plece
• Nu s-a plâns
• Traficul nu are loc acolo unde prostituția e legalizată
• Nu pot face nimic în privința asta
6
Introduceți slide-ul: “Oricine poate fi o victimă a traficului de

persoane”
Concluzionați cu ideea că traficul se întâmplă peste tot (mediu urban

și rural, intern și internațional) și oricare dintre noi are vulnerabilități
care pot fi exploatate.
Traficanții au metode din ce în ce mai subtile pentru realizarea

traficului de persoane investind timp pentru aflarea nevoilor victimelor
și folosind mijloace digitale moderne pentru a afla informații despre
ele (ex.: rețele de socializare).
7
Lecția 3
BANII ȘI
CURRICULUM
eLiberare.com
Lecția 3 BANII ȘI TRAFICUL DE PERSOANE
Traficul nu este un fenomen izolat, ci este alimentat de diferite

activități, unele parte din crima organizată, iar altele cu fațade legale.
Unele exemple includ, dar nu sunt limitate la prostituție, pornografie și
cumpărarea serviciilor de la persoane traficate.
1. TRAFICUL ȘI PORNOGRAFIA
Mulți nu înțeleg conexiunile dintre pornografie, prostituție și trafic. De
multe ori, sunt categorisite ca probleme separate, care trebuie rezolvate
separat. Dar, în realitate, acestea sunt conectate îndeaproape.
Pornogafia este adesea văzută ca un mod inocent de a exprima
dorințele sexuale și este văzută ca o expresie a libertății sexuale. În
special în culturile vestice, oamenii văd pornografia ca pe o expresie a
individualismului lor. Ei consideră că este dreptul lor să se uite, să nu se
uite sau să participe în pornografie.
Pornografia este definită ca:

“material printat sau vizual care conține o descriere sau o afișare explicită
a organelor sau a activității sexuale, cu scopul de a stimula excitarea
sexuală.” (Dicționarul Oxford)
Acest mod de gândire este, totuși, dăunător persoanelor prinse fără
voia lor în industria traficului sexual. Spunem acest lucru din trei motive:
(1)pornografia este folosită de multe ori pentru a învăța fetele și femeile
traficate cum să se poarte, în timp ce sunt exploatate prin prostituție forțată
(2) femeile care sunt traficate sunt deseori folosite pentru a face filme porno
sau alte materiale erotice și (3) pentru că pornografia alimentează un mod
de gândire al bărbaților care ajung să cumpere femei pentru sex.
a. Pornografia, material educativ pentru persoanele traficate
Proxeneții și traficanții folosesc deseori pornografia ca pe un mod

de a educa noile prostituate cum să-i satisfacă cel mai bine pe oamenii
care frecventează bordelurile. Un studiu făcut în 1990 de WHISPER Oral
History Project a arătat că 52% dintre persoanele intervievate au spus că
pornografia a jucat un rol important în pregătirea lor ca prostituate. Același
studiu a arătat că 80% dintre femei au spus că clienții folosesc pornogafia
pentru a le arăta actul sexual specific pe care și-l doresc.
b. Femeile din industria pornografică
Pornografia este deseori descrisă sub masca atracției și a faimei.

Actorii porno sunt cunoscuți pentru viețile lor luxoase. Cum au ajuns să
fie faimoși e treaba lor - dacă ei au vrut să facă poze nud și filme porno
pentru a ajunge acolo, este decizia lor. Nu-i așa? În timp ce unele femei
aleg această profesie din cauza unui trecut zbuciumat, din păcate există
femei care sunt forțate să creeze pornografie.
2
Un studiu care a intervievat prostituate din 9 țări (Canada, Columbia,

Mexic, Africa de Sud, Tailanda, Turcia, Statele Unite și Zambia) a arătat că
49% dintre persoanele intervievate au spus că au fost forțate să creeze
pornografie. Aceleași femei care au fost forțate să producă filme porno și
alte materiale erotice au avut rate mult mai ridicate de tulburări de stres
post-traumatic. Același studiu a arătat că „Femeile aflate în prostituție ale
căror clienți sau proxeneți au făcut materiale pornografice cu ele au avut
simptome mai severe de tulburare de stres post-traumatic decât femeile
care nu au fost implicate în producerea materialelor pornografice”
(Farley 4). Așadar, în timp ce pornografia are imaginea exterioară a unei
vieți bogate, atrăgătoare și palpitante, este doar o imagine falsă.
c. Crearea cererii
Când se uită la problema traficului de persoane, un om trebuie să

ia în considerare cererea. Ca oricare altă piață, industria sexului este
compusă din 3 elemente: consumatorul, produsul și producătorul.În
orice piață, când consumul este eliminat, industria încetează să mai
existe. Atât timp cât există cerere pentru un lucu, producătorii vor încerca
să împlinească cererea. În acest caz, sexul este cerut de către bărbați (și
femei), iar proxeneții împlinesc acea cerere.
25% DINTRE TOATE CĂUTĂRILE PE INTERNET AU LEGĂTURĂ

CU PORNOGRAFIA. ASTA ÎNSEAMNĂ 68 DE MILIOANE DE
CĂUTĂRI PE ZI.
35% DINTRE TOATE DESCĂRCĂRILE DE

PE INTERNET AU CONȚINUT PORNOGRAFIC.
3
VÂRSTA MEDIE LA CARE UN COPIL VIZIONEAZĂ PENTRU PRIMA OARĂ UN

MATERIAL PORNOGRAFIC ESTE 11.
20% DINTRE BĂRBAȚI 13% DINTRE

RECUNOSC CĂ AU FEMEI FAC
VIZIONAT PORNOGRAFIE ACELAȘI LUCRU.
ONLINE LA LOCUL DE
MUNCĂ.
VIZITA MEDIE PE UN SITE PORNO ESTE DE 6 MINUTE ȘI 29 SECUNDE.
Dacă cineva vrea să înlăture traficul sexual, cererea trebuie eliminată,

sau cel puțin micșorată. Când te uiți la cauzele cererii, este important să te
uiți la rădăcină. În mod fundamental, traficul sexual este cauzat de dorințe
dăunătoare din inima omului. Aceste dorințe s-au materializat din cauza
lipsei intimității în alt loc. În cazul traficului sexual, bărbați și femei caută
să-și împlinească dorințele de intimitate în sex. Pornografia este de multe
ori un derivat al acestuia. De multe ori un derivat al traficului sexual.
Acum ne întoarcem la felul în care pornografia joacă un rol în traficul
sexual: Melissa Farley, care studiază partea psihologică a pornografiei,
prostituției și traficului sexual spune că „pornografia este pregătirea
omului pentru prostituție”. Ea pur și simplu îi pregătește pe bărbați pentru
experiența sexului cumpărat. Victor Malerek a spus ceva foarte asemănător:
„Mesajul este clar: dacă prostituția este actul principal, pornografia este
sesiunea de repetiții” (The Johns, pagina 196). Pornografia este începutul
cumpărării de sex.
Benjamin Nolot, regizorul și producătorul unui documentar premiat

despre comerțul internațional de sex a spus că în călătoriile sale (în timp
ce făcea documentarul), niciunul din bărbații intervievați nu s-a trezit
într-o zi cu dorința de a cumpăra sex. Toți au avut un trecut de folosire a
pornografiei.
2. TRAFICUL DE PERSOANE ȘI PROSTITUȚIA

Prostituția și prostituția forțată sunt conectate în mod intrinsec de
inegalitatea între sexe din societate și au un impact asupra statutului
femeilor și bărbaților din societate și asupra percepției asupra relațiilor și
a sexualității lor. Prostituția funcționează ca o afacere și creează o piață,
în care diferiți actori sunt interconectați, iar proxeneții și intermediarii
calculează și acționează pentru a-și securiza și a crește piețele, pentru a-și
maximiza profitul. Cumpărătorii de sex joacă un rol cheie în menținerea
cererii pe această piață.
4
Prostituția reduce toate actele intime la valoarea lor monetară și

diminuează omul la valoarea de bun sau obiect care poate fi folosit de
către client.
Piețele de prostituție alimentează traficul de femei și copii și agravează

violența adusă împotriva lor, în special în țările în care industria sexului a
fost legalizată.
Există câteva legături între prostituție și trafic, ce arată faptul că

prostituția - atât la nivel global, cât și la nivel european - alimentează traficul
de femei vulnerabile și minore. O mare parte dintre ele au vârsta cuprinsă
între 13-25 de ani. După cum a fost arătat și de către Comisia Europeană,
majoritatea victimelor (62%) sunt traficate în scopul exploatării sexuale.
96% dintre victimele identificate și presupuse sunt femei și fete minore.
Raportul Comisiei Europene care a strâns date între 2008 și 2010 arată
că procentajul victimelor din țări din afara Uniunii Europene a crescut în
ultimii ani.
80-95% dintre persoanele prostituate au suferit forme de violență

înainte de a intra în prostituție (viol, incest, pedofilie), 62% dintre ele
au raportat că au fost violate și 68% suferă de tulburare de stres post-
traumatic - un procentaj similar cu cel al victimelor torturate.
Legalizarea prostituției are un impact asupra violenței împotriva

femeilor. În mod special se observă faptul că bărbații care cumpără sex
sunt mai predispuși să comită acte de constrângere împotriva femeilor și
alte forme de violență ce denotă atitudini misogine.
Prostituția minorilor și exploatarea sexuală a minorilor sunt în
creștere, traficanții folosindu-se acum de rețelele de socializare pentru
a-i înșela și intimida.
Reclamele la servicii sexuale în reviste sau pe rețelele de socializare

pot fi modalități de a sprijini traficul și prostituția.
Producția mass-media și pornografia, în special online, creează

o imagine nefavorabilă femeilor, care încurajează deconsiderarea
personalității femeilor și prezentarea lor în calitate de marfă. Libertatea
sexuală nu trebuie folosită ca pretext pentru desconsiderarea femeilor.
Reducerea cererii poate fi obținută prin legislația care pune vina

infracțională pe cei care cumpără servicii sexuale, în locul celor care le
vând și prin amenzi care vor face prostituția mai puţin avantajoasă din
punct de vedere financiar pentru grupările criminale.
5
Mituri privind prostituția:

1. Interzicerea prostituției este văzută ca o violare a drepturilor femeilor
și ca un mod de a perpetua inegalitatea între sexe.
Modul corespunzător de abordare din punct de vedere legislativ este

aboliționist și incriminează activitățile legate de prostituție, uneori incluzând
cumpărarea de servicii sexuale, în timp ce prostituția nu este ilegală.
2. Prostituția însăși consolidează egalitatea între sexe, acordând

dreptul femeii de a controla ce vrea să facă cu trupul ei.
Susținătorii acestui model spun că prostituția este doar o altă formă

de muncă și că cea mai bună modalitate de a proteja femeile aflate în
prostituție este de a le îmbunătăți „condițiile de muncă” și de a face
din prostituție profesia de „muncă sexuală”. În consecință, în modelul
regulaționist, prostituția și activitățile legate de aceasta sunt legale și
femeile sunt libere să angajeze manageri, adică proxeneți.
Privirea prostituției ca o violare a drepturilor femeilor ajută la păstrarea

femeilor în afara prostituției.
Prostituția are o dimensiune globală, care include în jur de 40-42

milioane de oameni, dintre care 90% sunt dependenți de un proxenet. (1)
1 - http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.
do?type=REPORT&reference=A7-2014-0071&language=ro
6
1. Legătura dintre trafic și pornografie se materializează astfel:
a) Pornografia este folosită ca
b) %din femeile care au produs materiale pornografice

spun că au fost forțate.
c) Pornografia creează o pentru servicii sexuale.
2.
68 DE MILIOANE DE CĂUTĂRI PE ZI SUNT

LEGATE DE
1
3. Prostituția, din punct de vedere legal, este în principal abordată

în următoarele maniere: (folosiți spațiul pentru a descrie modelul
specificat)
a) Modelul legalizării:
b) Modelul aboliționist:
4. Cum afectează prostituția percepția asupra intimității?
a)
b)
5. Numiți un mit legat de prostituție și dați exemple despre cum acesta

afectează societatea din ziua de azi.
2
Lecția 3
BANII ȘI
PLAN DE LECȚIE
eLiberare.com
Obiective
1. Creșterea conștientizării asupra traficului de persoane în relație
cu pornografia și prostituția
2. Echiparea participanților cu informații despre cele mai importante
industrii care alimentează traficul de persoane (prostituția și
pornografia) în vederea prevenirii traficului de persoane
1. MOTIVARE/ICEBREAKER: BANI PE BUNE (10 MIN)

Faceți un experiment.
Jucați rolul unui recrutor. Spuneți-le participanților că, înainte de a
începe lecția despre traficul de persoane, vreți să le arătați un site
pentru oportunități de muncă fără riscuri, remunerate corect și cu
posibilitate de avansare în carieră.
Deschideți pagina “bani pe bune”. Insistați pe competențele

necesare ale candidatului:
• fără studii, fără experiență
• doritor de a lucra în străinătate
• sociabil
• deschis la lucruri noi
• cunoscător de limba engleză (începător)
Insistați asupra elementelor atractive ale ofertei (pachet salarial,

bonus-uri, călătorii, mediu de lucru flexibil, etc.).
Întrebați grupul: “Cine și-ar dori să aplice pentru job?”
Arătați clipul de pe site.
Întrebări pentru discuție:
• Cât de des vedem astfel de anunțuri?
• Ce trebuie să facem ca să ne dăm seama dacă un anunț de
angajare e real?
2. BANII ȘI TRAFICUL DE PERSOANE (7 MIN)

• Întrebați grupul despre modul/căile prin care se câștigă bani
din traficul de persoane. Întrebați dacă traficul de persoane
se realizează doar prin metode ilegale sau dacă se poate
realiza și prin afaceri aparent legale.
• Arărați slide-ul 3 și lăsați participanții să ghicească
simbolurile. Folosiți explicațiile participanților pentru a defini
principalele activități prin care este alimentat traficul de
persoane
2
Crima organizată - grupuri transnaționale sau locale implicate

în diverse activități criminale, care au ca principal scop beneficiile
financiare. Grupările criminale organizate săvârșesc acte de mare
violență, șantaj, trafic de armament și de persoane, muniție și materiale
radioactive sau scoaterea din țară a unor bunuri aflate în patrimoniul
cultural. De multe ori, acestă realitate este încurajată și de amploarea
actelor de corupție în rândul unui număr tot mai mare de persoane
aflate în funcții înalte, în toate sferele de activitate. În prezent sunt
puține cazuri de trafic de persoane în care victimele sunt răpite și
sechestrate direct, fără o cunoaștere temeinică a lor, a nevoilor lor și a
mediului din care provin. De aceea, de cele mai multe ori se folosește
o întreagă rețea de intermediari care atrag și monitorizează victima, îi
câștigă încrederea, îi pregătesc acte false, o recrutează, o transportă,
o vând, o exploatează. Traficul de persoane se realizează din ce în ce
mai mult sub forma unei rețele de crimă organizată cu reguli și roluri
bine stabilite.
Afaceri legale ca și fațade - traficanții folosesc afaceri legale ca

și fațade pentru a justifica activitatea și profiturile (spălare de bani).
În cazul exploatării sexuale prin prostituție și realizare de materiale
pornografice, traficanții folosesc, în multe dintre cazuri, ca și fațată
legală, afacerile de videochat sau masaj erotic sau oferte de muncă
false în hoteluri, restaurante sau baruri (ex. hostess, dansatoare,
chelner, cameristă, etc.). În cazul exploatării prin muncă, traficanții
promit, în multe dintre cazuri, locuri de muncă bine plătite, fără studii
sau experiență anterioară în domeniu. Multe dintre afacerile legale
ca și fațade sunt în domeniul construcțiilor, agriculturii sau au-pair
(servicii îngrijire).
Corupție - corupția reprezintă folosirea abuzivă a anumitor avantaje

(putere, poziție socială sau profesională, avantaje financiare) cu
scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup. Câteva forme
ale corupției folosite și în cazul traficului de persoane sunt mituirea,
cumpărarea, șantajul, intimidarea, înșelăciunea. De exemplu, pentru
a-și desfășura activitatea în condiții de siguranță, în funcție de mărimea
și raza de acțiune a rețelelor de trafic, acestea au, în mule dintre cazuri,
relații cu persoane din cadrul instituțiilor publice. De asemenea,
pentru falsificarea documentelor, spălarea banilor, cumpărarea tăcerii
și asigurarea întregului proces prin care o persoană este traficată,
traficanții vor recurge la toate formele de corupție necesare: vor plăti
contabili, vor face uz de fals, for amenința, vor șantaja.
3
3. TRAFICUL DE PERSOANE SI PORNOGRAFIA (20 MIN)

• Întrebați grupul ce înseamnă traficul de persoane. Notați pe tablă
sau pe hârtie de flipchart răspunsurile lor. Unde au auzit ei despre
traficul de persoane în comunitatea lor sau la știri?
• Prezentați-le definiția traficului de persoane: “Scavia modernă
prin care unii oameni profită de pe urma controlului și exploatării
altora”
• Întrebați grupul ce înseamnă pornografia și materialele
pornografice (brainstorming). Notați răspunsurile pe tablă/
flipchart. În funcție de răspunsuri, provocați-i pe participanți să se
gândească dacă și alte materiale, mai puțin, evidente, reprezintă
pornografie (ex.: afișe cu femei în lenjerie intimă sau în ipostaze
care sugerează sexul și sexualitatea, publicitate care sugerează
intimitate prin sex, imagini sau scenarii care denigrează femeia/
rolurile femeii)
• Întrebați grupul dacă există o legătură între prostituție, pornografie
și traficul de persoane. Nu interveniți cu alte răspunsuri. Observați
răspunsurile și comparați-le cu discuțiile finale.
Introduceți slide-ul 4 “Traficul de persoane si pornografia”.
Simbol 1 - Pornografia, material educativ pentru persoanele

traficate
Explicați că pornografia este deseori folosită de traficanți ca

un mod de a instrui și testa prostituatele pentru a se adapta la
nevoile și dorințele clienților. De asemenea, clienții folosesc, la
rândul lor pornografia, pentru a arăta ce fel de servicii sexuale
își doresc.
Atrageți atenția asupra faptului că multe dintre persoanele care

ajung să realizeze materiale pornografice, au realizat anterior
servicii de videochat. Acestea au fost șantajate de traficanți să
intre în industria pornografică, sub amenințarea că vor arăta
înregistrările din timpul videochat-ului, familiilor acestora.
Simbol 2 - Femeile din industria pornografică
Exemplificați printr-un studiu în care prostituate din 9 țări

(Canada, Columbia, Mexic, Africa de Sud, Tailanda, Turcia,
S.U.A. și Zambia) au fost intervievate cu privire la materiale
pornografice. 49% dintre persoane au declarat că au fost
forțate să creeze pornografie.
Explicați consecințele asupra victimelor (fizice, psihologice,

sociale) pe care le are producerea pornografiei.
4
Atrageți atenția asupra imaginii false creată de viața palpitantă,

atrăgătoare și manifestării plăcerii pe care personajele fimelor
pornografice le creează.
Simbol 3 - Crearea cererii
Explicați faptul că că industria sexului are trei elemente:

consumatorul, produsul și producătorul
Atrageți atenția asupra faptului că, fără cerere, nu există

piață și nici produs. Consumatorii de pornografie trebuie să se
gândească că în spatele oricărui film se află o potețială situație
de exploatare și trafic.
Crearea cererii prin pornografie și internet
Introduceți slide-urile 5-9

Discutați informațiile de pe slide-ul 5.
• Întrebați grupul dacă li s-a întâmplat să fie asaltați pe

internet de reclame sau invitații spre site-uri cu conținut
pornografic (vedeți câte persoane ridică mâna)
• Întrebați grupul dacă/cum cred că afectează reclamele
pornografice utilizatorii de internet minori/adulți
• Întrebați grupul: Dacă cineva v-ar da 3000 de dolari, ce ați
face cu ei? Ascultați variantele de răspuns ale participanților
la discuție
• Continuați cu întrebarea: “3000 de dolari nu e chiar o sumă
mare. Dar dacă ați câștiga 3000 de dolari pe secundă? Vi se
pare mult? Ce ați face cu banii?”
Discutați informațiile de pe slide-urile 7, 8, 9.
• Explicați faptul că banii cheltuiți pe pornografie înseamnă

cerere pentru astfel de servicii
• Întrebați grupul: cine credeți că sunt consumatorii de
pornografie?
• Lucru important de menționat: consumatorii de
pornografie sunt femei și bărbați, oameni educați sau mai
puțin educați, toate categoriile de vârstă și toate categoriile
socio-profesionale. Marea majoritate a persoanelor care
știu să folosească internetul sau au canale de televiziune
cu profil pornografic sunt consumatori. Nu există un profil
specific al consumatorului de pornografie.
5
Concluzie: în mod paradoxal, pornografia nu arată prea mult, ci

prea puțin.
• Explicați faptul că pornografia este o obiectificare și o

limitare a partenerilor și a relațiilor dintre aceștia precum și
a importanței intimității non-sexuale, comunicării, afecțiunii,
respectului reciproc și relației romantice ca rezultat al
construcției partenerilor (nu ca stare de fapt).
• Explicați faptul că mulți dintre actorii filmelor pornografice
sunt victime ale traficului de persoane sau sunt nevoite să
aleagă asta datorită anumitor vulnerabilități (sărăcie, lipsa
stimei de sine, lipsa familiei, etc). Pornografia este deseori
descrisă sub masca atracției și a faimei, dar realitatea arată
că arareori pornografia este o chestiune de alegere.
• Alegeți câteva afirmații ale actrițelor de filme porno de
pe website care reflectă violența/exploatarea din spatele
camerei de filmat. Traduceți-le din limba engleză și citiți-le
grupului.
3. TRAFICUL DE PERSOANE SI PORNOGRAFIA (20 MIN)

Introduceți slide-ul 10 - Traficul de persoane și prostituția
Întrebați grupul ce înseamnă prostituție. Asigurați-vă că înțeleg

definiția simplă - oferirea de servicii sexuale contra unei sume
de bani.
Întrebați participanții ce știu despre acest fenomen în România
(de la știri, presă, online, etc).
Explicați faptul că există o legătură strânsă între prostituție și
traficul de persoane.
• Exemplificați prin raportul Comisiei Europene: majoritatea
victimelor traficului de persoane sunt exploatate sexual
(62%).
• Menționați că 80-95% din persoanele prostituate au suferit
forme de violență înainte de a intra în prostituție
• Explicați că 96% dintre victimele identificate sunt fete și
femei minore. (Nu putem vorbi de consimțământ pentru
prostituare în cadrul minorilor)
6
ARĂTAȚI VIDEOCLIPUL: CAMELIA

Explicați că este un scurt metraj despre o victimă din România
Arătați filmul.
Întrebări după vizionarea filmului:
• Ce s-a întâmplat cu Maria?
• Cine a vândut-o pe Maria și cât s-a plătit pentru ea?
• Care era starea Mariei atunci când a fost vândută?
• Ce forme de control și exploatare au fost folosite cu Maria?
• Cum a reușit Maria să scape?
Puncte de discuție importante

Maria a fost vândută de două ori, prima dată la prețul de 1500 de euro,
apoi 1000 euro și o mașină. A fost exploatată timp de 60 de zile în
țară sub formă de trafic intern. Uneori ne imaginăm că victimele sunt
răpite și duse peste hotare pentru a fi traficate, dar nu întotdeauna este
așa. Maria a fost exploatată de tatăl copiilor ei și de cele mai multe ori
traficantul este o persoană cunoscută nouă, o persoană în care avem
încredere. Victima susține că traficantul s-a comportat foarte frumos cu
ea până la momentul în care a vândut-o, mai mult, el a clădit o familie
cu aceasta. Pe de altă parte, traficantul a fost imprecis și fără scrupule,
el nu a ezitat să o vândă pe Maria care era, la acel moment, însărcinată
cu al doilea copil al său.
Introduceți slide-ul 11 - “Traficul de persoane nu este un fenomen

izolat”
Explicați faptul că:
• oricine poate fi o victimă a traficului de persoane.
• prostituția are o dimensiune globală: 35.4 milioane oameni
trăiesc ca sclavi (conform raportului Organizației Națiunilor
Unite, 2014)
• cel puțin 90% din prostituție se realizează printr-un proxenet
(exploatare)
Concluzionați cu o comparație între pornografie și traficul de persoane

pentru a arăta grupului că atât pornografia cât și prostituția sunt la fel
de grave și că în ambele este vorba de forme grave de exploatare.

Lectii Pentru Traficul de Persoane PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lectii Pentru Traficul de Persoane PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lecția 1

Vă aduceți aminte concursul “Prețul Corect”?

1. CE ESTE TRAFICUL DE PERSOANE? - DEFINIȚIE

„Nimeni nu va fi ținut în sclavie, nici în servitute: sclavia și comerțul

pliant cu ofertă exploatare

2. FORME ALE TRAFICULUI DE PERSOANE

* Uitați-vă la aplicația precedentă și extrageți din scenarii următoarele

Uneori, victimele sunt plătite cu o sumă foarte mică de bani pentru

Femei, bărbați și copii de ambele sexe pot fi victime, dar majoritatea

Munca forțată include victime care sunt obligate să muncească

Conform Organizației Internaționale a Muncii, au fost identificate 6

• Amenințări sau vătămare fizică.

Faceți reprezentări ale următoarelor industrii:

• confecții (tricou, fular etc.).

Rugați participanții să se gândească la exemple în care oamenii pot fi traficați în acele

* Servitutea domestică este, de asemenea, o altă formă întâlnită

ușor ca locurile formale de muncă. În anumite țări, un număr mare de

După cum am menționat anterior, copiii sunt în special vulnerabili la

d. Traficul pentru Organe

Prelevarea de organe implică traficarea persoanelor pentru a le folosi

Lucrul pe care toate aceste forme ale

3. RĂSPÂNDIREA GLOBALĂ ȘI NAȚIONALĂ A PROBLEMEI

Mulți oameni cred că sclavia este un obicei din trecut, o imagine a

MACEDONIA ROMÂNIA SERBIA

Estimare Free the slaves

Îngrijorări speciale legate

Copiii sunt folosiți pentru a purta războaie

Cetățenii americani și imigranții Sclavia domestică există

Mii de oameni sunt exploatați anual, Agricultura, construcțiile

b. Traficul de persoane în România

exploatare exploatare cerșetorie furturi tentativă alte situații

* sursă: Raportul ANITP 2015

Munca forțată este a doua cea mai întâlnită formă de exploatare în

* sursă: Raportul ANITP 2014

Italia și Germania sunt destinațiile favorite pentru traficanți, dar numere

România rămâne țara europeană cu cel mai mare număr de victime

4. DE CE SE ÎNTÂMPLĂ TRAFICUL DE PERSOANE?

Traficul de persoane este a doua cea mai profitabilă industrie ilegală

*Conform Listei Globale a celor mai bogați 500 2012

Traficul de persoane este alimentat de cererea de servicii de muncă

Dar ce face un om vulnerabil la trafic?

INDICATORI PENTRU INDENTIFICAREA VICTIMELOR

• Se mută de la un bordel la altul sau muncește în diferite locuri

• Lucrează un număr mare de ore, fără a avea zile libere

Exploatarea prin muncă:

• Locuiește în grupuri în același loc în care muncește și nu părăsește

1. Traficul de persoane este modernă, în care unii

oameni profită de pe urma controlului și a altora.

2. Creați exemple din fiecare categorie (acțiunea, mijloacele și scopul)

pliant cu ofertă exploatare

3. Formele traficului de persoane sunt:

4. Completați spațiile libere cu numele țărilor:

Estimare Free the slaves

Este pe loc în rândul țărilor sursă din UE.

Majoritatea victimelor au fost exploatate

Țările de destinație preferate de traficanți pentru

1. MOTIVARE / ICEBREAKER: PREȚUL CORECT (7 MINUTE)

• Arătați obiectele din prezentarea PowerPoint. Participanții

Recomandăm să aveți câteva premii pentru câștigători - precum

Primul Obiect: Lamborghini - 450,000 Euro

Al doilea obiect: Noul iPhone 6 - 900 Euro

Al treilea obiect: Colecție de romane clasice - 300 Euro

Al patrulea obiect: Un set de machiaj profesional - 250 Euro