Sunteți pe pagina 1din 3

HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ

HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, atât la noi în


țară cât și pe tot globul, datorită numărului mare de de pacienți afectați, a ratei încă mici de
diagnosticare, a dificultăților de tratament, dar și a complicațiilor și a costurilor socio-economice mare
pe care le implică.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează în 2019 că 1,13 miliarde de locuitori ai


planetei sunt afectați de această boală, adică 1 din 4 bărbați și 1 din 5 femei, pe când doar 1 din 5
pacienți are valorile tensionale sub control medicamentos.

Ca definiție, putem spune ca hipertensiunea arterială (HTA) este creșterea valorilor tensiunii
arteriale peste 140/90 mmHg. Prima valoare indicată la măsuratorile tensiunii arteriale este tesiunea
sistolica (TAs), iar cea de-a doua valoare este tensiunea diastolică (TAd). Hipertensiunea arterială se
clasifică în funcție de valorile tensiune arteriale în mai multe categorii, pe măsura ce valoarea tensiunii
este mai ridicată, crește și categoria de HTA și riscul de complicații și chiar deces.

CLASIFICAREA HIPERTENSIUNII ARTERIALE (GHIDUL ESC 2018)


CATEGORIA TENSIUNEA ARTERIALĂ SISTOLICĂ TENSIUNEA ARTERIALĂ DIASTOLICĂ
(mmHg) (mmHg)
Optimă ≤120 ≤80
normală 120-129 80-84
Normal înaltă 130-139 85-89
HTA stadiul I 140-159 90-99
HTA stadiul II 160-179 100-109
HTA stadiul III >180 >110

HTA este o boală multisistemică, adică afectează mai multe organe și sisteme de organe, ulterior
ajungând să afecteze organismul în totalitatea sa. Principalele organe afectate de către creșterea
valorilor tensiunii arteriale sunt:

 Inima – pereții inimii (ai ventriculilor) se îngroașă în timp, ulterior ajungând până la insuficiență
cardiacă, infarct miocardic sau moarte cardiacă subită
 Vasele de sânge – crește rata de depunere a grăsimilor (colesterol) pe pereții vaselor sanguine
crescând rigiditatea lor și riscul de infarct
 Creierul – risc de accident vascular cerebral crescut
 Rinichii – fără tratament HTA induce insuficiență renală și ulterior pacientul ajunge pe dializă
 Ochii – văzul este afectat destul de precoce în evoluția bolii, în stadiile avansate putând duce la
pierderea vederii
Cauzele care duc la HTA sunt diverse, încă neelucidate cu exactitate și din păcate, de cele mai
multe ori, coexistă mai multi factori simultan care induc această boală. Mecanismele bolii sunt
complexe, de cele mai multe ori factorul genetic este determinant (daca în familie unul dintre
părinți suferă de HTA, copii au risc crescut de a dezvolta această boală), dar și factorii de mediu
contribuie decisiv la declanșarea bolii:
1. Fumatul – factor de risc major
2. Vârsta – la bărbați >55 ani, la femei >65 ani
3. Obezitatea și supraponderea
4. Factori psihoemoționali
5. Stilul de viață deficitar

De asemenea, pentru a complica lucurile, există și unele boli care pot produce HTA, această
boală putându-se declanșa mai repede de 50 ani, așa numita Hipertensiune arterială secundară.
Această boală o vom detalia în alt articol special dedicat acestui subiect.

În cazul în care nu se poate stabili o cauza exactă a HTA vorbim de hipertesniunea arterială
esențială sau primară, care este de altfel și cea mai frecventă formă întâlnită în practica clinică
(aprox 90 % din toate formele).

Diagnosticul acestei afecțiuni nu este neapărat unul simplu. Modalitatea de măsurare a tensiunii
arteriale o vom detalia într-un articol separat, important fiind faptul că acest diagnostic este pus
de către medic, dupa mai multe determinări succesive ale tensiunii arteriale. Este important de
determinat valoarea TA cu pacientul atât în picioare, cât și culcat și mai ales la ambele brațe
comparativ.

Sunt situații particulare în care pacientul prezintă valori ale tensiunii arteriale mari la cabinet sau
în spital, pe când acasă sau în condiții lipsite de anxietate și stress tot acest pacient nu are valori
mari ale TA – situatie numită Hipertensiune „de halat alb”. Există și situația inversă, când
pacientul prezintă valori normale ale tensiunii când se prezintă la medic și înalte când se află
într-un context cotidian. Pentru a delimita aceste 2 situații particulare se recurge la măsurarea
ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 ore (MATA), prin care se atașează de brațul pacientului
un aparat cu manșetă care determină valorile TA timp de 24 ore, la intervale regulate (inclusiv
noaptea în somn) și pe care le redă medicului printr-un soft. Această metodă de investigație este
deosebit de utilă pentru diagnosticul cu acuratețe a HTA, dar și pentru a verifica eficiența
tratamentului antihipertensiv.
După ce HTA a fost diagnosticată și clasificată urmează etapa investigațiilor clinice și de
laborator pentru a face un prim bilanț al acestei boli:

 Anamneză – discuția cu pacientul : factori de risc pentru stilul de viață, alte boli
concomitente, antecedentele familiale ale pacientului, alte medicamente sau droguri
luate
 Examen clinic care cuprinde atât măsurarea tensiunii arteriale, dar și examenul altor
organe, ale greutății și înălțimii
 Electrocardiograma (EKG) – care poate depista unele modificări ale activității electrice
ale inimii
 Ecocardiografia – examinarea ecografică a inimii, deosebit de importantă în depistarea
complicațiilor hipertensiunii
 Analize de laborator: hemoleucograma completă, glicemie a jeun, hemoglobina glicată
(HbA1c), uree, creatinină serică, colesterol total, LDL colesterol, HDL colesterol,
trigliceride serice, ionograma serică, sumar și sediment urinar
 Ecografia abdominală – pentru căutarea unor cauze secundare de HTA, dar și evaluarea
rinichilor, sediu principal al complicațiilor hipertensiunii
 Examen oftalmologic cu efectuarea unui examen de fund de ochi – afectarea ochiului
apare destul de precoce în evoluția bolii
 Testarea de efort – pentru evaluarea modului în care TA se comportă la efort și după
încetarea acestuia
 Monitorizarea Holter EKG/24 ore – poate detecta unele tulburări ale ritmului cardiac fie
induse de către HTA, fie care pot determina creșterea tensiunii arteriale

Există și situații particulare, în care medicul poate și trebuie să recomande examinări


speciale, în funcție de cauza declanșatoare sau de complicațiile care apar în cadrul acestei
boli (examen psihiatric, computer-tomografie, imagistică prin rezonanță magnetică,
coronarografie, consult endocrinologic, dozări de hormoni) . De aceea este deosebit de
important ca orice pacient depistat cu valori mari ale tensiunii arteriale să fie îndrumat către
un specialist și tratamentul sa fie inițiat cât mai devreme!