Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dieta mediteraneană a fost definită de către Ancel Keys ca fiind redusă în grăsmi saturate și cu
conținut mare de uleiuri vegetale, observată în Grecia și sudul Italiei în timpul anilor 1960, fiind
caracterizată prin reducerea riscului cardiovascular în aceste țări.
Este relativ dificil să o definim în termeni concreți. Practic se individualizează față de alte
regimuri alimentare prin consumul crescut de ulei de măsline extravirgin (presat la rece), legume variate
inclusiv cele cu frunze verzi, fructe, cereale, nuci și leguminoase (fasole, mazăre), consum moderat de
pește și alte preparate din carne, lactate și vin roșu și consum redus sau deloc de ouă și dulciuri.
Beneficiile asupra sănătății sunt nenumărate și sunt susținute de o multitudine de studii. Astfel
se remarcă :
Mecanismele prin care acest tip de alimentație își exercită efectele terapeutice favorabile se
datorează conținutului crescut de: acizi grași mononesaturați (MUFA) mai ales din uleiul de
măsline extravirgin presat la rece, de acizi grasi polinesaturati (PUFA) mai ales din peștele
oceanic (așa numiții acizi omega 3 și 6), fenoli, flavonoide, fitoalexine din fructe și legume (cu
efecte antioxidante, anticancerigene și antiîmbătrânire), probiotice din lapte și din vin
(Prevotella, Bifidobacterium, Clostridium), fibre vegetale precum și a consumului redus de
produși cancerigeni din carne sau ouă.
Aliment Periodicitate
Ulei de măsline Fiecare masă
Legume Peste 2 porții zilnic
Fructe 1-2 porții
Pâine și cereale 1-2 porții
Leguminoase ≥2 porții
Nuci 1-2 porții
Pește și fructe de mare ≥2 porții
Ouă 2-4 porții săptămânal
Carne de pui 2 porții săptămânal
Lactate și derivate 2 porții zilnic
Carne roșie ≤2 porții saptămânal
Dulciuri rafinate ≤2 porții săptămânal
Vin roșu Cu moderație
Porțiile se definesc ca : 25 g pâine, 100 g cartofi, 50-60 g paste gătite, 100 g legume, 80 g măr, 60 g
banane, 100 g portocale, 200 g pepene, 30 g struguri, 1 cană de lapte sau iaurt, 1 ou, 60 g carne, 100 g
boabe uscate gătite
Exemplu de meniu săptămânal (uleiul de măsline este grăsimea alimentară principală – se va folosi >4
lingurițe zilnic)
Ziua 1
Mic dejun: pâine prăjită sau chiflă integrală, iaurt integral, salată de fructe, cafea
Cina: minestrone, biban de mare, pâine și măsline, cartofi, vin din fructe (1 pahar), parmezan
Ziua 2
Mic dejun: pâine prăjită sau chiflă integrală, iaurt integral, salată de fructe, cafea
Prânz: orez cu creveți, cartofi, legume, fructe
Cină: supă minestrone cu legume, cartofi, roșii, legume, fructe, fistic, un pahar de vin
Ziua 3
Mic dejun: pâine prăjită sau chiflă integrală, iaurt integral, salată de fructe, cafea
Cină: budincă de praz, pâine cu măsline și usturoi, legume, linte, fructe, un pahar de vin, parmezan sau
brânză de capră
Ziua 4
Mic dejun: pâine prăjită sau chiflă integrală, iaurt integral, salată de fructe, cafea
Cina: mămăligă cu pește (sardine, biban de mare), pâine sau cartofi cu măsline, legume, fructe, un pahar
de vin
Ziua 5
Mic dejun: pâine prăjită sau chiflă integrală, iaurt integral, salată de fructe, cafea
Cină: pâine cu măsline, paste cu ierburi, cartofi, legume, fructe, un pahar de vin, parmezan sau brânză
de capră
Ziua 6
Mic dejun: pâine prăjită sau chiflă integrală, iaurt integral, salată de fructe, cafea
Cină: bruschette sau pâine prăjită cu roșii, paella, legume, cremă de lămâie cu fructe, un pahar de vin
Ziua 7
Mic dejun: pâine prăjită sau chiflă integrală, iaurt integral, salată de fructe, cafea
Cină: pâine cu măsline, legume gratinate, fructe, un pahar de vin, brânză de capră
Donato F. Romagnolo, PhD, MSc and Ornella I. Selmin, PhD, Mediterranean Diet and
Prevention of Chronic Disease, Nutr Today. 2017 Sep; 52(5): 208-222 Published online 2017
Aug 15. doi: 10.1097/NT.0000000000000228
Martínez-González MA1,2,3, Gea A1,2, Ruiz-Canela M1,2. The Mediterranean Diet and
Cardiovascular Health. Circ Res. 2019 Mar;124(5):779-798. doi:
10.1161/CIRCRESAHA.118.313348
Jackie L. Boucher. Mediterranean Eating Pattern. Diabetes Spectr. 2017 May; 30(2): 72–76.