279076

/ÂRDE/iLULTE/lTR/iL
ARTISTIC
^27 N a 7
Celebra actriţă Kuiulry-Sievert“ , cu înLifcnatul cap de băiat.
 REVISTĂ SĂPTĂMÂNALĂ
DE TEATRU, MUZICĂ ŞI ARTA, SUB CONDUCEREA UNUI COMITET
A B O N A M E N T U L : P e un an în ţ a r ă : lei 500, în străinătate le i 800 ; p e şea se lu n i: în tară
le i 250 şi în străinătate lei 400. - Pentru A m e r ic a 5 d olari p e an. - Preţul unui e x e m p la r le i 10

R E D A C Ţ IA ŞI ADMINISTRAŢIA? STRADA REGINA MARIA NO. 37

Opera călătoare
şi discuţiile in jurul ei
de Alexandru Hodoş
Rom ânului ii place nespus de mult
discuţia. E„ fără îndoială, o înclinare ata­
vică. Strămoşii celor mai mulţi dintre noi,
cetă{eni autentici ai Romei, discutau în
Forum. Ai altora, fericiţi copii ai Eladei,
în Agora. Noi discutăm m ai risipit; la
Capşa sau pe calea Victoriei^ când sun­
tem la Bucureşti; în fata statuiei lui Ma­
tei Corvim sau la cafeneaua New-York,
când suntem la Cluj; dar nu ne lăsăm
mai pe jos. Iar cân d ni se pare, că nu se
strâng destui prieteni în jurul meselor de
marmoră, sau că timpul nu mai e pro­
p ice pentru convorbiri în aer liber, discu­
tăm la gazetă.
In toate domeniile îi plăcea românului
să discute. Aranjează cursul Icului, în ­
tregeşte mem oriile doameni Elena Lu-
pescu şi întocmeşte lista viitorului gu­
vern. De nim ic nu se ocupă, totuş, cu
m ai multă voluptate, decât de problemele
artistice., Foarte putină lume vine la
teatru; m ai putini sunt aceia, cari pri­
cep ce se petrece pe scenă; dar în culise
ar dori fiecare să-şi bage, puţin; nasul.
Fiecare ştie cum ar trebui să' fie aşe­ D-ra A ydonne d’Etolie (Anastasia Costo-
zat decorul, fiecare o gata să asorteze un pol), cea mai nouă „M argareta" la Opera
repertoriu, fiecâîe* ar' conduce mai bine
Rom ână din Cluj.
4 ARDEALUL TEATRAL ŞI ARTISTIC

decât fostul,, actualul şi viitorul director, Fără îndoială, că Clujul n’are, în m a­

al Teatrului National sau, dacă vreţi, al terie de teatru şi de artă, niciun drept de
Operei Române. Sunt instituţii foarte im ­ prioritate asupra celorlalte oraşe ale A r­
portante, ca de pildă Regia Monopoluri­ dealului. Ideia, ca Opera Rom ână să dea
lor Statului, care nu deşteaptă în jurul lor spectacole şi în centrele m ai importante,
atât interes ca templurile Thaliei şi ale —■ în speţă Oradea, Aradul şi Timişoara,,
Terpsihorei. Oare de ce ? Statistica arată, — sa cade 9ă fie acceptată de toată lu­
că în R om ânia sunt mai mulţi consu­ mea. Chiar de clujeni, a căror mândrie e
matori de tutun decât amatori de spec­ satisfăcută, ori de câteori se anunţă un
tacole . . . succes al 'Operei lor în altă parte a ţării.
Aceste reflexii, şi altele, pe cari le-am
aruncat la coş, ne-au fost sugerate de
unele desbateri în jurul turneelor Operei
R om âne din Cluj. Am văzut perindând L i­
se tot soiul de observaţii interesante,, şi,
ca totdeauna^ s’au înfăţişat argumente
pentru şi conba.
Dintr’o tabără se aude: — • „D e ce să
se m ărginească activitatea Operei R om â­
ne, numai la Cluj. Clujul nu reprezintă
întreg Ardealul. Mai sunt, cu geografia în
mână, şi alte oraşe de luat în seamă. De
la nord spre sud: Oradea, Aradul, Tim i­
şoara. Publicul din aceste centre n’are
dreptul să-şi aplece urechea la melodiile
bătrânului Giuseppe V erdi? Experienţa
recentă a dovedit, că da. Ansam blul Ope­
rei R om âne de la Cluj a cântat de curând
la Oradea şi la Arad în fata unor sălii
tixite, cum rareori poate oferi Clujul, su­
prasaturat de viată artistică." N. SOREANU ..
Riposta soseşte numai decât,, din ce a ­ Din vechea gardă a maieşţrilor-artişti de-
laltă tabără: — •' „Da,’, domnul meu, dar la Teatrul Naţional din Bucureşti, care
dumneata uiţi prea uşor neplăcerile ace­ va veni ca oaspe în a ctu a la , stagiune la
stor deplasări din oraş în oraş. Cântă­ Teatrul Naţional din Cluj.
reţii, supuşi unor prea repezi schimbări
de clim ă, răguşesc uşor. Ce ştii dumneata Ce Dumnezeu nu suntem atât de egoişti...
despre mecanism ul fragil al unui glăscior Că sunt şi greutăţi de înlăturat, o ştim .
de soprană lejeră? Decorurile, încărcate cu toţii. Dar, soluţiile n usunt atât de
şi descărcate în vagoane, de hamalii, cari com plicate. E dificil transportul decoruri­
ignorează codul manierelor elegante, se lor pe calea ferată? Ce ar fi, dacă m i­
deteriorează lesne. Nouă nu ne trebuie nisterul Artelor V a r .hotărî să înzestreze,
Operă călătoare, n’avem nevoie de trupă treptat-treptat cu aparatul scenic necesar,
de nomazi, noi vrfem teatru stabil." cele trei teatre stabile de la Oradea, Arad,
Să încercăm să ne strecurăm printre Tim işoara? Decorurile pentru repertoriul
aceste păreri opuse, pentru a dibui dru­ de operă nu sunt prea numeroase. S’ar
mul cel adevărat. putea realiza lucruri simple, cari ar fi
 ARDEALUL TEATRAL ŞI ARTISTIC

utilizabile şi de alte trupe oficiale venite

şi Timişoara, fără să fie nevoită să~şi
în turneu. Se poate închipui un teatru
poarte decorurile cu ea. Mai rămâne fi­
stabil fără o provizie cât mai variată de
reşte, problem a cântăreţilor cari răguşesc
decoruri, costume şi reehizită? Un tea­
umblând cu .trenul. Aceştia,, pur şi sim­
tru, nu însem nează fotolii de catifea în
plu, să fie lăsaţi acasă. Te pomeneşti, că
sală şi scânduri goale pe scenă . ..
publicul se mulţumeşte şi cu ceilalţi, cari
^ In felul acesta, Opera R om ână din Cluj nu răguşesc . . .
s’ar putea duce să cânte la Oradea, Arad

Cincizeci de ani de mnzicâ wagneriană

Bayreulh — cetatea lui Rtchard Wagner
S ’a împlinit jumătate veac, de când
tiuni m uzicale ale lui Wagner.
Richard Wagner, creatorul lui „Tanhâu-
ser“ , Lohengrin", „P arsifal" ete., şi-a adu­ La Bayreuth, Richard W agner în pro-
nat admiratorii, la Bayreuth pitorescul
târguşor german,, în care şi-a construit
un teatru special pentru dramele l-ui m u­
zicale. Din Bayreuth a pornit apoi vestea
m largul lumei despre grandioasele crea-

■ t i? -

FRANTZ BETZ
celebrul bariton, care a intepretat cel din­
tâi, acum 50 de ani, la Bayreuth rolul lu i
Wotan din „Inelul Nibelungilor.“

BASUL UJEICU
priul lui teatru a voit să arete în ce con ­
dela Opera română din Cluj care în , ,Me-
stă concepţiile lui despre noua dramă,
fiisto a obţinut un mare succes.
muzicală. Acolo, geniul lui creator, fă ­
6 ARDEALUL TEATRAL'ŞI ARTISTIC
cuse o realitate, din toate miturile şi le­
gendele, poietizate de dânsul.
Dela 1876, Bayreuth era privit ca un
lei de Mecca muzical, inspre care se în ­
dreptau iubitorii de m uzică aleasă, din
toate ţările şi din Am erica chiar.
Cum a lost intrupat Alberich la Bayreuth.
A colo sub conducerea personală a ge­
niului creator — Richard W agner — c e ­
lebrii interpre[i ca Franz Betz, Amalia-
Friedrica Materna, Albert Niemann etc.
au reuşit să dea cca mai desăvârşită rea­
lizare artistică în felul dorit de autor.
A colo Richard Wngner era în largul său, j
să facă decoraţiile nşa cum îi plac lui, '
să facă înscenările după bogata lui ima- ;
ginaţie, fără să aibă de furcă cu atâţia '
directori de teatru, directori de scenă, cari
urmăresc mai mult realizarea propriilor
lor intentiuni, de cât intenţiunile autoru­
lui.
Astăzi după 50 de ani, Bayreuth, nu
mai e înconjurat de aureola de altădată.
In locul lui Richard W agner, sunt epi­
gonii. E fiul lui, Siegfrid W agner, care
este o mediocritate în muzică. Ca regisor
se pricepe mai mult de cât ca m uzician.
După moartea lui Richard W agner, soţia
lui,, d-na Cozima, a ştiut să mai conducă
cu toată vrednicia teatrul din Bayreuth.
A venit apoi războiul, şi timp de 10 ani,
teatrul acesta a fost închis.-A zi, Bayreuth
este în decadentă. Numele acestui orăşel
rămâne însă vecin ic legat de minunatele
opere ale lui Richard Wagner, dar gloria
lui de altădată nw mai revine. Deşi după
războiu s’au făcut sforţări.de a se orga­
niza din nou mari reprezentaţii festive.
Dar nu mai veniau marii dirijori de altă­
dată, ca Felix Mottl, Hermann Levi, Hans
Richter, Karl Muck, cu marea lor autori-
Brunhilda din Walkfire, aşa cum a fost
intepretată la 1876 la Bayreuth, de ce­
lebra Amalia-Friedrich-Materna.
O Brunhildă din zilele noastre, mai friza
tă şi mai modernizată.
 ARDEALUL TEATRAL ŞI ARTISTIC

Autom obilele ----------

CHEVROLET CADILLAC
L A S i L L E
Ia Automecanica
LEONIDA & Co
C JL U J f f r- B p0 i” a Maria N o. la .
Cal. D o r o b a n ţilo r N o. JS.

Ori ce fel de blănuri fine găsiţi numai la

BLÂNARIA d e r i
S T R . M E M O R A N D U L U I 3.

SUBIECTUL:

I U B I R E
q > ,;0 „ triunghiul vieţii conjugale moderne • FI a» • •* ,
S&ţia msa îşi iubeşte soţul, precum si soţul + ’ ?V prietenul casei,
prietenul casei, ştie să vorbească mai cald L f lube.şte„+sotia- Dar iată că
mai cuceritor femeei, care nu-i a’ lui să-i ° n? ng^-0r> .m “ insufieţit,
banala. Şi ea e gata să cadă, să plece Soţul c,, Jf'- f viaţă, mai puţin
no vata. Ea trebuie să plece să părăsea q^ă aceasta dragoste vi-
stare să facă aceasta? Nu Cădi iu b ir e a !P i cam.muI conjugal. Este ea in
decât pasiunea trecătoare pentru prietenul casei C° P 6 mai Putemică,

CONCERTUL SIMFONIC
tânăra s f t i ? î ş i l ^ p ă r t e a z ^ s o M c a T b ă t r â n ’^ T Î t " f et-pretextu] cu care
şorul consolator al tinerei soţii! Este triunghiul Y n - Pnmi pe veri~
din care nu lipseşte soţul uşol de m ° dernă’
 P E N T R U C O P IL U L CEL, M A I BUN P R AF, CEL,

D V . F O L O SIŢ I 99 HOFER” M A I BUN SĂPUN ŞI

CREM Ă PENTRU
COPII

Cel m al vast şt divers asortiment

de Vizitaţi nojj
PLĂCI ARTISTICE
Mag-azin de
99 col ;
P I A Ţ A ti
instrumente muzicale CEL MAI ASORTAT Î N G R A M O F ’d
CLUJ, Str. Memorandului 13 E N G R 0 S . SE VINDE $ j

V E R IT A B IL
FURNIZORUL
CURŢEI
REGALE
R OM ÂN E
A D A U S la CAFEA

Argintărie, Bijuterii fine'

Obiecte de artă
Piesă în 3 acte de Paul Geraldy. Tfj
I » B ]
Ceasornice de preciziunej
Henry . ■'*
se găsesG in mare asortiment şiiiino- Challange . . . . . . ;
H e l e n e ........................................
delele cele mal noui la marele magazin
Henry S. BRAUNFELD C O IC B B f|
Comedie în tr’un aci
C L U J, P IA Ţ A U N IR II Nr. 15. S o ţ u l .................................. • f
I
Maria ’i
Preţuri ieftine şi fixe C o s t e l ................................... M
TELEFON IN TE R U R B A N 643.

Cumpăraţi a l b i t u r i şi p l a -
IJ B W IÎ
p o m e numai dela firma
Fraţii P l a t s i n t â r
Cluj, Calea Regele Ferdinand
Dacă dela vecinul Dv. vă vine aromi
U nica sursă d e p rocu ra t
ZIA R E ŞI REVISTE 99 PALLAS* cumpărat
STRĂ.1NE l a :
CLU J, S T R . R A Ţ I U
Telefon 3S5 i DROGH ERIA R 6
R om âni, p rocu ra ti-v ă, o rice articole fa rm aceu tice
LEMNE
(
d ela n ou a fa rm acie ro m â n e a s c ă :
F a r m a c i a V I C 'I O R I A (Vlircea Ştefan)
CLUJ, C alea R e g e le F erdinand 82, T e le fo n 352 ) D E FO C STOTTE
TELEFON 8 0 0

U lii n î n n p i n p
 a a iiiB ia ig r g a i a s i ^ ^

Magazin de note mu- T _ a 1 / î « o U t Cluj, Piafa Unirii 15.

M
zicale cel mai eftin ■ I v C l I 1 1 V i i < X i y cu preţurile cele mai reduse n ®
magazin de muzică
D u pă reprezentaţiile d e T eatru,

M B 1A „La M
O p era şi C inem a luaţi masa

a n i HORBAR" i
O R E I 28. C L U J ce l m ai bun şi m ai ieftin birt,
elega n t, m u zică e x c e le n t
|LNE, p l ă c i ş i i n s t r u m e n t e m u z i c a l e
C L U J , S T R . R E G IN A M A R IA 4 6 .
ÎN RATE LUNARE ENDETAIL.

R E
•aducerea de Dna Gina Sandry.
. . . D l Nae Dimitriu D r .R ic h .S ^ o u s s :
. . D l Petrică Bulandra
. , . Dna Gina Sandry
„DerAugust Forster-
Flugel w ar m ir «in
tre u e r G efahrfe"
iiilF O N I C
\de Paul Prodan.
r eprezen tan ta g enerală
D l Virgil Yasilescu
Dna Jenny Radule seu
Dl Constantin Simionescu I. TRISKA
C LU J, S T R . Ş A G U N A 14

rifcS.
DomniforuL
ERICA, “ a?“ ‘nrTde. ?.hfţ,e
------------------ - Cluj, P. Unim 13.
Specialităţi, marca Bally, F. L. Popper For-Ever.

Tufaror Borvizelor
âcută a unu parfum fin,
fumul dela
A, P I A Ţ A
F A B R IC A DE PĂ L Ă R II
H E C H T
C L U j, Str. Universităţii 3.
La tirma „ R E C O R D ” Cluj,
Str. Vlahiiţ& 2. Găsiţi cele mai b\*ne plapome,
saltele, albituri şi pene. Mai ieftin ca oriunde.
să ştiţi oă a
Sete mai
U N I R 11 Bune şi mai
1 ■(. rtistice foto­
fa brică, transform ă, v d p s e şie şi grafii execută
cu răţă orice fel de pălării»-,
d e d a m e şi d om ni. v'
CLUJ. Str. Reg. Maria 6

□ □ □ O
 ARDEALUL TEATRAL ŞI ARTISTIC

ajungi ţinta în iubire, de oarece fem eia

e .animală, uneori, de acelaş sentiment
şi înclină spre cel ce o iubeşte, pe câtă
vreme arta teatrală rămâne neclintită şi
majestoasă în egoismul ei, şi poti să-i
aduci toate, jertfirile, că ea nu îţi acordă
nici o concesie, şi năzuinţa de care eşti,
afâtat, rămâne fără efect, dacă nu eşti
însufleţit de acel simtimânt misterios ce
se chiam ă talent şi pe care-1 pretinde arta
teatrală.

Noul Teatru din Timişoara

MAESTRUL CONST. NOTTARA
După 53 de ani de activitate maestrul
scenei româneşti îşi scrie memoriile.
O frumoasă pagină are despre atracţia rată şi Operă com ică. In urma desvăluri-
Teatruluii, în care spune:
Arta teatrală are o mare atracţie pen­
tru tineri: îi prinde în mrejele ei cu o
pasiune tot atât de vie ca şi iubirea pen­ | mul proiect al Delegaţiei permanente, ca
tru amantă şi sunt în stare să facă toate
jertfele ca să cucerească un crâmpeiu din
arta asta: numai că e mai lesne sa-'ti
In numărul trecut al „A rdealului Tea­
tral şi artistic" am publicat trei docu­
mente foarte interesante, din care citi­
torii au putut vedea că Primăria din Ti­
m işoara voia cu orice pret ca Opera ro­
mână din Cluj să inaugureze noul Teatru
din Capitala Banatului. In urma unor in-
fluiente politice şi intrigi, străine cu to­
tul de arta şi Teatru, Primarul schim ­
base cu totul planul Delegaţiei perma­
nente, şi încheie pe trei ani contractul
cu d. Botoiu, Directorul Teatrului din
Graiova, asia Ia inspiraţia d-lui Avram Ni-
colau,, care nu voia să vie Opera din Cluj,
ca să poata înjgheba d-sa trupă de ope­
lor noastre şi campaniei ziarului „R am p a"
care a avut răsunet în toate cercurile ar­
tistice, d. Primar a rfevenit, a-acceptat pri-
Opera din Cluj, să vie totuşi la Timişoara,
şi să dea un ciclu de 14 reprezentaţii i a
începutul lui Februarie.

G R A M A F O A N E , p lă c i d e g r a m a fo n ,
m arca „O D EO N ” şi His’ M aster’s. Voice.
l a

O D E O N
C i l i ] , Str. Memorandului No. 16.
 11
ARDEALUL TEATRAL ŞI ARTISTIC

tate, să ducă la bun sfârşit reprezenta­ festive din M iinchen şi Salzburg, m ai pu­
ţin costisitoare, dar unde e o concentrare
ţiile W agneriene.
Astăzi numai un număr destul de re- r m ai mare de adevărate celebrităţi ale ba-

Cum se înscenează drai (-1 11 uzicale ale lui W agner dincolo de Bayreuth. D eco-
rnţiunele din ,.Hh»insnld“ la Opera din Frankfurt.

dus de bogătaşi îşi mai. pot permite luxul Shetei, ca Bruno Waltcr, W ilhelm Furt-
să vie. la serbările W agneriene din TmV wănaler, Otto Klemperer.
reuth. M ilionarii americani şi milionarii Ravreulb va reînvia, dacă va fi mai
europeni. Ceilalţi se duc la rep rezen ta ţie accesibil marelui, public de pretutindeni.

M antele d e p loa ie 850 Lei.

T ren ch -C oats, RAGLAN E 3.500 Lei.

M , N E U M A N N
M agazin d e haine bărbăteşti
C luj, Piaţa Unirii.
 12
a r d e a l u l t e a t r a l ş i a r t is t ic

Pentru culegerea tezaurului cântecilor populare

----- T tn I Q A r î n n CII n / l n / i n i i o ______ • - lu
Bolşevicii şi educaţia muzicală

Am ^ arătat într'un articol precedent,
<uim s a reorganizat sub regimul sovietic
Conservatorul de m usică rus.
A zi vom arăta, ce anume instituţii mu-
sicale au m ai creat bolşevicii pentru ca
elevii conservatoarelor ruseşti, să găsească
elementele de specializare.
Atenţia specială ce a dat-o guvernul
sovietic tuturor Artelor se simte şi mai
puternic în Musică.
Fără a intra în detalii de organizare
vom observa că dela 1921 funcţionează
trei mari instituţii de stat pentru cerce­
tările ştiintifico-m usicale, reunind toate
forţele ştiintifico-m usicale aJlie Ţării.
Aceste insbitutiuni sunt: Institutul ştiin-
tific-m usical din M oscova; secţia m uzi­
cală a A cadem iei de ştiinţe artistice din
M oscova şi despărţământul m uzical al In­
stitutului istoric artistic din Leningrad.
Institutul din Leningrad îşi con cen ­
trează atenţia — îndeosebi — asupra isto­
riei muzicale. El dă cea m ai mare aten­
ţie cercetărei folkilorului. Până acum In­
stitutul a publicat trei-jnari. volum e asu­
pra monumentelor artei m uzicale ruse,
conţinând şi lucrările mem brilor săi!
Secţia musicală a Academ iei din Mos- 1 ţii de instrumente.
cova nu lucrează numai în sensul istoric
sau sociologic dar şi în sensul teoretic.
In luna trecută a eşit de sub tipar primul
volum conţinând cercetările membrilor
acestei Academ ii. In ceia ce priveşte teoria
pură să rem arcăm lucrările (publicate şi
în reviste streine )asupra analizei for­
m elor m usicale prin metoda m etrotechnică
a profesorului Konus şi lucrările lui Jaw-
onsky asupra percepţiei sunatelor. P rinci­
palele preocupări ale acestei secţiuni sunt
în dom eniile: fisic-acustic, istoria instru­
mentelor, fisiologic-psichologic şi în spe-
de Radu Urlăţianu
cial pentru folklorul musical.
Până acum s’au publicat U volum e
conţinând lucrări cu caracter istoric-m u-
sical şi acustic, ultimele referindu-se în
special elabonărei unor noui sisteme to-
nale. Altele tratând asupra psichologiei
[ creatiunei, asupra fenom enului de sinop-
sie, simţului (auzului) absolut al tonali­
tăţii, e t c ___ etc . . .
Institutul organizează în fiecare an ex~
peditiuni pentru culegerea tezaurului câ n ­
tecelor populare de pretutindeni.
Oameni de meserie transcriu impresiu-
nile fonografice, publicându-le apoi în cu ­
legeri cu preturi populare.
Institutul din M oscova (ultimul din cele-
j trei) a organizat cursuri de •£ (patru) ani
, pentru educaţia folkloristică, şi, conştientă
j de importanta unei cercetări ştiinţifice a
chestiunilor form aţiunii vocei şi metodolo­
gia cântului, a creat o secţie specială cu
pedagogi de canto şi laringologi. Metodele
pedagogice sunt aplicate apoi — sub ian
contrai special — elevelor din clasa de­
canta.
In sfârşit, Institutul m oscovit m ai p o­
j
sedă o secţie pentru cercetări şi construc­
In fruntea acestui institut se află pro­
fesorul Garbusaw înconjurat de cele mai
celebre personalităţi ale m usicei ruse.
Principiile sunt — indiscutabil — noni
S E N Z A Ţ IE M O N D IA L Ă
R E C L A M Ă L U M IN O A S Ă
„H E LIO S"
P A T E N T ŞI FAB R IC AŢIE PROPRIE
F A R K A S & N Y IR E D I
CLUJ, C. R . FER D IN A N P 13. T E L . 1.63»
 AII DUALUL TEATRAL ŞI ARTISTIC.

şi cu tendinţa de a se elibera influentelor ris Godonnow", care d ă _in form a tii in­
streine. teresante asupra primei redactări din
*
* $ 1874.
In acest două articole am vrut să ară­ * *
tăm în m od succint, realizările făcute de In „N eue Musik Zeitung", R. Hart-
vecin ii noştri din Sovdepia pe terenul mann în articolul ,,Operndramaturgische
musicei. Glossen iiber Kreneks „Johuug spielt auf“
Credem că com isiunea instituită pentru com entează — un prea admirativ — la­
elaborarea reorganizărei învăţământului tura teatrală şi dram atică a operei
inusical dela noi, nu v a fi luat în nume „Johuug joacă" a lui Krenek.
de rău intenţia noastră,, de a arăta că şi
aiurea de cât Franţa, se pot găsi date in ­ Totuşi, Krenek se bucură la Berlin de
teresante, pentru stabilirea unor norm e şi 0 faimă, pe care a cunoscut-o num ai m a­
•direcţiuni noui în musică. rele său socru Gustav Mahler.
Să nu fim pretenţioşi. Să nu avem pă­ *
* *
reri preconcepute în privinţa m usicei. De
In revista m uzicală sovietică „C hipuri
multe ori Occidentul trebue luat ca ex ­
m usţcale" (M oscova"1 ;, com pozitorul J.
emplu. Să nu uităm însă că în artă şi
Schischow , într’un articol intitulat „P en ­
în special în m usică, de multe ori O cci­
tru analiza structurei m elodice", notează
dentul a călcat pe urmele Orientului.
faptul straniu; că de veacuri se studiază
Ce ar fi fost Debussy dacă n’ar fi
1 se predă armonia, contrapunctul, şi nu
vizitat M oscova, aducând cu el principiile
melodia, care este esenţa musicei. Schi­
debussysmului înscrise în quato-ul lui, aşa
schow intenţionează să indice — într’un
zis „quatorul slav“ . i
volum — basele acestei noui materii de
Dar această e o altă poveste (cum spune
predat în Conservatoarele şi Academ iile
R. Kipling), totuşi cu oarecare tâlc pen- i
sovietice.’
tru aceia cari vor reorganiza învăţământul
nostru musical. : * *
El v a trebui să aibă la 'bază principiile j •Două articole foarte interesante . pu­
călăuzitoare ale şcoalei ruse: folklorul blică revista „M u zyk a" din Varşovia.
musical. Prim yl datorit marelui nostru prieten
F iin d că .— • vedeţi! aici e deosebirea — , Bela Baitek asupra „influenţei m uzicei
n ici Franţa, nici Italia şi n ici Germania ! cam pestre", care se resimte în mod v iz i­
nu ne-ar putea învăţa aceasta. bil în melodiile puse la baza m usicei ar­
Şi fegretul nostru arătat în primul arti­ tistice din anii 600. In perioada clasică
col asupra absenţei din com isiune a unor oa a influenţat pe cuminţii învăţaţi ai
personalităţi ca Brăiloiu, Breazu, Jora şi m uzicei Haydn şi Beethoven. A zi ea se
^irra va fi poate acum mai bine înţfeles. resimte în mod covârşitor în operele lu i
Straevinsky şi Kodâly. ’
lfeşţi din lumea muzicală Al douilea articol datorit estetului rus
tn editura pariz ana Felix Alean a apă­ Sabaniejew are ca titlu ,,Idea naţională
rut un volum, cum nu se poate m ai in ­ în m uzica ru să". Concluzia e foarte dis^
teresant, asupra operei’ Boris Godounow cutabilă când spune că maestrul (corn-'
datorit lui Robert Godet. > pozitorul în care se operează fuziunea
Sfătuim !*pe admiratorii acestei opere ! între ideia. naţională şi trăsăturile indi­
să şi precu ie j^olumul „En marge de Bo- ! viduale ar fi TsehaikOwsky.
 ARDEALUL TEATRAL ŞI ARTISTIC
„Comedia Ferlclrel”
Piesă în trei acte, (patra tablouri)
de N Evreinov
Mi-am adus aminte de monologul Diavolu­
lui din „Cocoşul Negru" al d-lui Victor Efti-
miu: „Minciuna e-o femeie cu ochii verzi ca
maiea. . . “ E elogiul, pe care Mefisto îl face
pervertirei a adevărului prozaic. E imnul, pe
care ispita veşnică a omului îl închină amă-
girei. Ce ne-am face, în definitiv, fără ea? In-
chipuiti-vă, că ne-am hotărî întro zi, să ne
tratăm unii pe alţii numai cu brutale sinceri­
tăţi. Nu vreau să desamăgesc morala, dar cred
că viaţa în comun ar fi imposibilă. Adevărul,
tăios ca o sabie, nu se poate lansa decât din
sihăstrie.
Autorul „Comediei fericirei" porneşte de la
ideia, că oamenilor le trebuie puţină minciună
ca să se socotească bine tratati de soartă.
Doctorul Fregolli, eroul său, e astfel puţin
rudă cu Necuratul. . .
Tema e destul de simplă. Acest doctor Fre­
golli, oare profesează vrăjitoria ca să aline
■durerile de măsele, şi se însoară de trei ori,
ca să facă trei femei fericite (printre cari o
surdo-mută) are într’o zi o propunere originală
de făcut unui director de teatru. Angajează trei
actori din trupă, pe cari îi pune să joace
trei roluri, dar nu pe scenă, între decoruri
convenţionale, ci în viaţă, printre oameni.
„Comedia fericirei" începe. Actorul tânăr se
preface îndrăgostit de o biată fată ,care n’a
cunoscut niciodată ce e iubirea; subreta alungă
gândurile de sinucidere ale unui student pe­
simist; iar bătrânul comic consolează amurgul
unei profesoare urâte şi sâcâitoare.
•ji de mas& şi noptiere, dela cele mai X
Cum se sfârşeşte acest joc ? Aci, d. Evreinov
s ’a încurcat puţin. A pus o problemă cu de­
desubturi pline de înţeles, a trecut puţin prin
j ) pentru călcat şi ÎDCălzit, cu aooesorii j i
farsă, dar n’a fost hotărît să ofere un des­
nodământ. Astfel, cel din urmă act, care nu
duce acţiunea mai departe, care nici nu com­
plică nici simplifică situaţia, pare inutil, fiind-
f Magazinul de Candelabre ptru Ardeal S. A. $
ca autorul nu mai are nimic de spus. Salvarea
vine de la un subterfugiu. Publicul e lăsat să
aleagă ce desnodământ preferă
„Comedia fericirei" s’a jucait şi la Cluj cu
acelaş succes ca şi la Bucureşti. D-na Olimpia
Bârsan a compus foarte sugestiv tipul profe-
soarei. D-l Virgil Vasilescu a avut mult haz,
m rolul comicului bătrân. Simpatică, subreta
d-nei Jeni Rădulescu. Bine studiat, doctorul
regolli al d-Iui Tâlvan, care s’a dovedit încă
odată actor inteligent. Restul ansambulului cu
pncepere condus de mâna expertă a d-lui
Neamţu-Ottonel, directorul de scenă al acestui,
excelent spectacol.
Meşterul Hanoi*.
IRONII DE ARTIST
Atelierul celebrului pictor Deoas avea
pereţii absolut goi. N ici o pânză nu îm ­
podobea cam era lui de lucru. Şi când
vizitatorii lui îşi exprimeau m irarea pen­
tru acest lucru, artistul spunea:
■ Dar ce voiţi, o pânză a lui Degas,
costă astăzi jumătate milion. Ori eu nu;
pot să-m i permit acest lux.
*
Pictorul Tischbein am icul lui Goethe,
în Italia, avea m ania să descopere în fie­
care om pe care îl întâlnea trăsăturile'
unui animal. Intr’o zi el dă de un cu ­
noscut;, căruia îi spusese odată cu cine
seamănă. Foarte enervat a rectificat de­
data aista:
— Scumpul meu, iartă-mă am greşii.
Nu sem eni cu un câne, ci cu un bou!
| L U S T R E
|
sim ple p&n& la cele mai luxoase I!
M a ş i n i electrice ji
pentru reparaţii X
C'mJ, Calea Repete Ferdlnend 11 %