Muzeul – instituţie patrimonială

complexă

Muzeele sunt instituţii unice păstrătoare şi purtătoare în timp a unor inestimabile valori
de patrimoniu cultural, vizând ca profil istoria, arheologia, etnografia, ştiinţele naturii, arta,
literatura, tehnica, ş.a. Marele savant Nicolae Iorga considera că muzeele nu trebuie să devină un
depozitar de vechituri adunate la întâmplare, ci un tezaur de valori culturale: „muzeul trebuie să
dea impresia de viaţă, trebuie să le înviem din nou prin felul cum se aşează între dânsele”.

ICOM-ul (Consiliul International al Muzeelor) a definit muzeul ca pe o instituţie aflată în

slujba societăţii şi a dezvoltării acesteia, deschisă publicului, care achiziţionează, conservă,
comunică şi expune, în scopul cercetării, educaţiei şi divertismentului, dovezi materiale ale
oamenilor şi ale mediului lor înconjurător. Destul de complexă definiţia.

Mai pe înţelesul tuturor, un muzeu are menirea de a prezenta publicului rădăcinile

civilizaţiei, viaţa în toată complexitatea ei, ba chiar de a-l face pe vizitator să înţeleagă mai
profund lumea, cu tainele ei. Muzeele chezăşuiesc o reală posibilitate de supravieţuire
mărturiilor, ştirilor şi ideilor de dinaintea noastră. Cu cât sunt mai variate din punct de vedere
tematic, izbutesc să oglindească o înfăţişare mai apropiată de realitate a societăţii, constituind,
deopotrivă, pecetea unui distinct nivel de progres al omenirii. Ca entitate culturală şi ştiinţifică,
muzeul are un rol însemnat în contemporaneitate, căci, dacă ne referim doar la cel cu profil de
istorie, poate fi definit ca „oglinda în care poporul se poate recunoaşte pe sine însuşi“.

Reprezentând un factor de răspândire a vistieriei mondiale de cunoştinţe de la o epocă la

alta, pentru progresul umanităţii, muzeul - alături de arhivă, bibliotecă, instituţiile de învăţământ
- trebuie să dăinuiască precum o autoritate „vie“, dinamică, indispensabilă, solicitată şi acceptată
de societate. Înţeleasă corect, instituţia muzeală reprezintă una dintre valoroasele surse de
educaţie din toate timpurile. Iată, deci, câteva motive pentru a ne spori interesul vizitării
muzeelor, hrănindu-ne sufleteşte din ele ca din autentice izvoare de cultură.

1
 Aceste lucruri fiind cunoscute şi înţelese conştiincios, primele muzee în lume au fost
înfiinţate încă din secolul al XV-lea. Exceptând acele monumente antice devenite prin ele însele
muzee - piramidele, ziguratele, oraşul Pompei etc. -, cele mai vechi expoziţii de artă ale
umanităţii ar fi Muzeele Capitoliene din Roma, Italia. Complexul include piese de artă şi de
arheologie, fiind înfiinţat de papa Sixtus al IV-lea, în anul 1471, când a donat municipalităţii
propria sa colecţie de lucrări din bronz. Cam din aceeaşi perioadă amintim şi de muzeele
Vaticanului. Papa Iulius al II-lea a achiziţionat o colecţie de obiecte de artă, expunându-le în anul
1506 în Palatul Borgia. Ulterior, s-a construit un spaţiu cu scopul exclusiv de a adăposti un
muzeu, dezvoltat pe parcurs; astăzi, el include Muzeul de Sculptură Antică, Muzeul de Artă,
Muzeul Vaticanului şi multe altele.

În Ţările Române, termenul de muzeu a fost folosit pentru prima oară de către Dimitrie
Cantemir în Hronicul vechimii Romano-Moldo-Vlahilor, dar primul muzeu de pe teritoriu
românesc s-a deschis publicului abia în anul 1817, la Sibiu, conţinând o impresionantă colecţie
de picturi (aproximativ 1090), aparţinând baronului Samuel Brukenthal.

Ar fi interesant să prezentăm câteva cifre privind evoluţia muzeelor, caselor memoriale şi

expoziţiilor de artă din ţara noastră. Potrivit CIMEC (Institutul de Memorie Culturală), după
ultimele date actualizate în 2010, în România există 825 de muzee naţionale, colecţii particulare,
colecţii muzeale mănăstireşti, muzee în aer liber, colecţii de artă românească sau europeană,
muzee etnografice, expoziţii de istorie şi artă, situri arheologice, muzee săteşti şi altele. Numai în
municipiul Bucureşti sunt aproximativ 57 de muzee. În cuprinsul Mitropoliei Moldovei şi
Bucovinei, după datele furnizate de instituţia amintită anterior, fiinţează peste 100 de muzee.
Judeţul Neamţ se află în frunte, cu 38 de muzee, case memoriale ori expoziţii muzeale, urmat de
judeţul Iaşi, cu 34 de astfel de instituţii, Suceava şi Bacău, cu câte 33, Botoşani, 12, iar Vaslui,
11 muzee.

Bibliografie:

Ordinul Ministerului Culturii si Cultelor nr. 2035 / 2000, aparut in M.O. nr. 470 din
27.09.2000 privind evidenta, gestiunea si inventarierea bunurilor culturale (cu
modificarea aparuta in M.O. nr. 2258 / 19.06.2 006).

Legea nr. 103 /1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea
obiectelor de cult.

2
Legea nr. 311 / 2003 a muzeelor si colectiilor publice (cu modificarile ulterioare)

Legea nr. 182 / 2000 (cu modificarile ulterioare: Legea 105 /2004, Legea nr. 312 /2004,
Legea nr. 12 din 11.01.2006

Irina Oberländer-Tarnoveanu, "Evidenta si clasarea patrimoniului cultural national

religios", in culegerile de comunicari "Patrimoniul religios al Romaniei - permanenta
spirituala europeana", Durau (2002) si Sambata de Sus (2003).