SHanoN M.

Dnapsn

Dirt, capul meu

Traducere din englezd qi note
de Iulia Arsintescu

Affrrun
 a" Clpmolul 1 "4

Cuvinte.
Mdincoqioard mii de cuvinte. Poate milioane.
Catedrald.. Maionezd'. Rodie.
Mis sissippi. N apolitan. Hipopotam.
Md.td.sos. infricogd.ton lridescent.
Gddilat. Strdnut. Dorin[d,. Ingrij orare.
Cuvintele s-au inv6rtejit mereu ln jurul meu ca fulgii
de zdpadd - fiecare dintre ele delicat gi diferit, fiecare
topindu-se neatins in palmele mele.
ln addncul meu, cuvintele se adunl in mormane uri-
aqe. Munli de expresii, de propozifii gi de idei interco-
nectate. Frazeinteligente. Glume. CAntece de dragoste.
tncd de cAnd eram foarte mied - poate de numai c6-
teva luni -, cuvintele mi s-au pdrut caniqte daruri dulci,
lichide, qi le-am biut ca pe limonad5. Aproape cd puteam
sS le simt gustul. EIe fficeau ca gAndurile qi sentimentele
mele incAlcite si capete substanld. Pdrinlii mei m-au
invdluit mereu in conversa{ii. Au paldwdgit qi au gAn-
gurit. Au verbalizat qi au vocalizat. Tata mi'a cAntat.
Mama mi-a susurat in ureche forfa ei.
Fiecare cuvAnt pe care pdrinlii mei mi l-au spus sau
l-au rostit despre mine, eu l-am absorbit, l-am pdstrat
qi l-am {inut minte. Le-am relinut pe toate.

ibp I q6
 Snenor M. Dnapnn

Habar n-am cum am descifrat procesul complicat al

cuvintelor qi al gdndurilor, dar s-a intAmplat repede 9i
natural. De la vdrsta'de doi ani, toate amintirile mele
au avut cuvinte gi toate cuvintele au avut infeles.
Dar numai in capul meu.
N-am ro'stit niciodat[ nici mdcar un singur cuvAnt.
Am aproape unbprezece ani.
 a" Ceprtolul 2 "o

Nu pot vorbi. Nu pot merge. Nu md pot hrdni sin-

gurl qi nu md pot duce singurd la toalet6. Sunt o mare
bdtaie de cap.
Bralele qi palmele mele sunt destul de lepene, dar
pot apdsa butoanele de pe telecomanda televizorului qi
imi pot migca scaunul cu rotile apucAnd mdnerele de pe
ro!i. Nu pot line o linguri sau un creion fdrd sd le scap.
Echilibrul meu este zero - Humpty Dumptyi se line pe
picioare mai bine decAt mine.
CAnd oamenii se uiti la mine, probabil cd v[d o fetild
brunetd cu p5r scurt gi cre! legatd cu nigte curele intr-un
scaun cu rotile roz. Apropo, nu-i nimic drdgElaq intr-un
scaun cu rotile de culoare roz. Rozul nu schimbd nimic.
Vdd o fetild cu ochi ciprui, plini de curiozitate. Nu-
mai cd unul e qui.
Capul i se bSldngdne pufin.
Uneori ii curge salivd din gurd.
Este foarte miculd pentru o feti![ de zece ani gi trei
sferturi.
Are picioare subliri de tot, poate din cauzi ci n-au
fbst folosite niciodatd.
1
Personaj din Alice tn lara Minunilor de Lewis Carroll, tradu-
cere de Antoaneta Ralian, Editura Arthur, Bucureqti, 201-0.

lb, 11 "6r
 SnARoN M. Dnepnn

Corpul ei are tendinta sd se migte de capul h'li, picioa-

rele trag uneori guturi nea;teptate in aer, iar bralele o
iau razna c6nd te agtepfi mai pu{in, izbind orice Ie iese
in cale - un teanc de CD-uri, o farfurie cu supi, ovazd
cu trandafiri.
Nu se controleazl Prea bine.
Dupd ce oamenii termind de fdcut lista problemelor
mele, dac6 au rdbdare, ar putea si remarce cd am un
zimbet drigu! qi gropife in obraji - mie mi se par gro-
zaYe.
Port cercelugi de aur.
Uneori lumea nici mdcar nu intreab6 cum mi cheamd,
ca gi cum numele meu n-ar fi important. Este' Md nu-
mesc Melody.
Am amintiri de mult, de cAnd eram foarte, foarte mic6'
E greu ins6, evident, sd fac deosebirea intre amintirile
mele qi imaginile filmate de tata cu camera lui video' Pe
ultimele le-am vdzut de un milion de ori.
Mama aducdndu-md acasd de la spital - cu gura zAm-
begte, dar are ochii ingustali de ingrijorare.
Melody intr-o cddild mic6 de bebeluq. MAinile qi pi-
cioarele mele sunt foarte sldbdnoage. Nu improgc cu
ap[ gi nici nu dau din Picioare.
Melody proptiti intre pdturi pe canapeaua din sufra-
gerie - am pe fa!5 o expresie mul{umit6. N-am prea
plAns cdnd eram bebeluq; mama jurd ci aqa a fost'
Mama masAndu-md dupd baie cu loliune pentru copii -
incd mai simt mirosul de lavandd -, apoi inf5qur6ndu-md
intr-un prosop pufos cu o glug6 micu!5lntr-un col!'
Tata a filmat cum eram hr5nit6, cum eram schim-
bat6, chiar gi cum dormeam. Pe m6surd ce am crescut,
probabil cd se aqtepta sd md r6storn de pe-o parte pe

ap 12 "6
 Din capul meu

alta, sd mI ridic in fund, sd merg. N-am fdcut nimic din

toate astea.
in schimb, am absorbit totul. Am inceput sdrecunosc
sunete, mirosuri qi gusturi. Pufnetele qi quieratul cu care
se trezea la viafd centrala termic6 in fiecare dimineafd.
Mirosul inlep5tor de praf lncins pe mdsurd ce casa se
incdlzea. Senzalia de strdnut in fundul gAtului.
$i muzica. Injurul meu pluteau si zdboveau cdntece.
Cdntece de leagdn care adormeau odat6 cu mine, ames-
tecate cu mirosurile suave ale aqternutului. Armoniile
md fSeeau sd zAmbesc. Parcd o eoloan6 sonord pictatd
mi-ar fi acompaniat viafa. CAnd cAntd muzica, aproape
cd pot auzi culori gi mirosi imagini.
Mamei ii place muzica clasic6. Simfonii de Beethoven
importante qi pline de avAnt risund din combina ei mu-
zicall.cAt e ziua de lungd. De fiecare datd cAnd le ascult,
imi par colorate in albastru aprins gi miros a vopsea
proaspEtd.
Tata preferd mai degrabd jazzul qi ori de cAte ori are
ocaziaimi face cu ochiul, scoate discul cu Mozart al ma-
mei qi pune in loc unul cu Miles Davis sau cu Woody
Herman. Mie jazzul mi se pare cafeniu qi miroase a praf
ud. Pe mama muzica asta o scoate din min{i, gi poatd c[
tocmai de asta pune tataiazz.
Jazzttl imi dd mAncdrimi, zice ea qi se incruntd
-
atunci c6nd muzica tatei explodeazd in bucdtdrie.
Tata se duce Ia ea, o scarpind uqor pe brale qi pe spate,
apoi o imbriligeaz 5. Mama nu se rnai incruntd. Dar trece
din nou pe muzic6 clasicl imediat ce tata iese din camer5.
Nu gtiu de ce, dar mie mi-a plScut mereu muzica
country - muzicd zgomotoasd, zdrdnglnitd la chitard,
de inim5. albastrE. Country inseamnd pentru mine

6. 13 c6
 SnmoN M. DnePnn

Iemei - dar nu acre, ci dulci gi pigcdcioase' Glazurd de

ldmAie pentru tort, limonadd proaspdtS qi rece! LdmAie,
llmdie, l6m6ie! Imi place la nebunie.
Cand eram mici de tot, imi amintesc ci stdteam in
bucdtdrie gi mama md hr[nea pentru micul dejun, iar la
radio s-a auzit un cdntec care m-a frcut s5 lip de bucurie:

Iar eu cd,nt
Eluira, Eluira,
Inima rrlea e-tu fld,cd.ri, Eluira
Dd,-i bice unt-papa unl-papa n'Lott'-nxou
Dd'-i bice unx-papa urn-pap& tnou-ttlou
Di, Siluen du-md, deParte!

Cum de qtiam dejacuvintele qiritmul acestui cdntec?

Habar n-am. Se strecurase cumva in memoria mea -
poate de la radio sau de Ia televizor. in orice caz, aptoape
cd am cdzutdin scaun. M-am schimonosit Ia fa!d, m-am
cabrat qi m-am rdsucit incerc6nd sd ardt spre radio'
Voiam sd mai aud o datd cAntecul acela. Dar mama s-a
uitat pur gi simplu la mine ca la o nebund'
Cum ar fi putut inletege cd-mi pldcea cdntecalEluira
al celor de la Oak Ridge Boys, cAnd abia dacd inlelegeam
eu insimi? Nu-i puteam explica nicicum cd imi mirosea
a felii de ISmAie proasp6t tdiate qi cd vedeam in minte
note muzicale galbene in timp ce il ascultam'
DacS ag fi avut o pensul6... oho! Ce tablou ar fi ieqit!
Dar mama doar a cldtinat din cap qi a continuat sd
imi bage in gurd cu lingura sos de mere' Sunt atitea
lucruri pe care marna nu Ie gtie!
Bdnuiesc c5-i un lucru bun faptul ci sunt in stare sd
relin tot sd pdstrez adttnatein minte toate clipele din
-
Ae L4 "5
 Din capul meu

via[a mea. Dar este gi peste mdsur[ de chinuitor, din

moment ce nu le pot impdrtSgi qi nu-mi iese niciuna
din cap, niciodatd.
imi amintesc tot soiul de prostii, de exemplu senzalia
lSsat6 de un cocoloq de terci de ovdz care mi-a rdmas
lipit de cerul gurii sau gustul de past6 de dinli dacd nu
m-am cl5tit bine.
Mirosul cafelei de dimineald este o amintire perma-
nentd, amestecat cu mirosul de gunc6 qi cu trdncdneala
crainicilor programelor matinale de la televizor.
Dar cel mai mult imi amintesc cuvinte. Mi-am dat
seama foarte deweme cd tixistd pe lume milioane de cu-
vinte. Toatl lumea din jurul meu era in stare s6le ros-
teascd fdr6 pic de efort.
VAnzdtorul de la televizor spunea: Cumperi unul gi
primegti doud. gratis! Ofertd, limitatd,!
Poqtagul care venea la ugd: 'Nea!a, doamnd. Brooks.
Ce face copilul?
Corul de la bisericd: Aleluia, aleluia, amin.!
Casiera de la b6cinie Vd. mul[umim cd, a{i cumpd.rat
de la noi!
Toatd lumea se exprim6 folosind cuvinte. ln afard de
mine. $i pun pariu cd majoritatea oamenilor nici nu-qi
dau seama de adevdrata forld a cuvintelor. Eu da.
Gdndurile au nevoie de cuvinte. Cuvintelor le trebuie
o voce.
lmi place mirosul pdrului mamei dupd ce se spal5 pe
cap.
imi place atingerea asprd a obrazului tatei inainte sd
se bdrbiereascd.
Dar n-am fost niciodatd in stare sd le-o spun.

Ap 15 "6