Sunteți pe pagina 1din 8

Regimul măsurilor educative neprivative de libertate

Răspunderea penală a minorilor este condiționată de starea psiho-fizică la diferite etape ale
minorității. Numai când capacitatea bio-psiho-fizică normală a minorului a atins acest grad de
dezvoltare se poate pune problema răspunderii penale pentru minor fiindcă numai atunci își dă
seama de caracterul penal al urmărilor acțiunii sau inacțiunii sale.1

Până la vârsta de 14 ani, o persoană fizică nu poate fi subiect activ general al infracţiunii
necesitând răspunderea penală fiindcă persoana nu a ajuns la acel grad de dezvoltare fizică și
psihică care să îi permită înțelegerea caracterului periculos al urmării acțiunii sale, deci nu are
discernământ din punct de vedre penal, prezumția inexistenţei discernământului este absolută,
pentru că nici o împrejurare nu se va putea dovedi contrarie, existenţei acestuia.

Codul nostru penal consacră împărțirea minorilor din punct de vedere al răspunderii penale în
două categorii: una a minorilor care au capacitate penală și deci răspund penal și alta a minorilor
care sunt lipsiți de capacitate penală, deci nu răspund penal. Astfel, în articolul 113 Cod Penal
prevede că minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal. Minorul care are vârsta
între 14 și 16 ani răspunde penal numai dacă se dovedește că a săvârşit fapta cu
discernământ. Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal potrivit legii.2

Actuala reglementare optează pentru sancţionarea minorului care a săvârşit fapte penale numai
cu măsuri educative și, în consecință, aplicarea pedepselor minorului a fost eradicată. Astfel,
legiuitorul dă prioritate măsurilor educative neprivative de libertate, prevăzând în mod expres că
cele privative de libertate se aplică dacă a mai săvârșit o infracțiune pentru care s-a aplicat o
măsură educativă ce a fost executată înainte de comiterea infracțiunii pentru care este judecat sau
atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea de 7 ani sau
mai mare ori detențiunea pe viață.

La alegerea măsurii educative care urmează să fie luată față de minor instanța trebuie să țină cont
de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și de mijloacele folosite, starea de
pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor
consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența
infracțiunilor care constituie antecedente penale al infractorului, conduita după săvârșirea
infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația
familială şi socială.3

1
Bucur Cătălin, Drept penal- Parte generală, Editura Sitech, Craiova, 2017, pag. 131;
2
Idem;
3
Boroi Alexandru, Drept penal- Parte generală, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2010, pag. 406;
În acest sens, tot ce vizează persoana minorului din perspectiva psiho-comportamentală trebuie
să rezulte din referatul de evaluare întocmit de serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul în a
cărui circumscripție teritorială își are locuința minorul, potrivit legii la solicitarea organelor
judiciare cu consultarea, când este cazul, a medicului de familie, a profesorilor acestuia sau altor
persoane care pot furniza date despre persoana lui.

Potrivit articolului 116 Cod Penal serviciul de probațiune va întocmi referatul de evaluare care va
include de propunerile serviciului cu privire la natura și durata programelor de reintegrare socială
pe care minorul le urmează sau a altor obligații corelative.

Principiile care stau la baza tratamentului penal al minorilor care răspund penal sunt cuprinse
secolul 114 Cod Penal astfel, conform acestui text de lege, față de minorul care, la data săvârșirii
infracțiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani se iau o măsură educativă neprivativă de
libertate.

Măsurile educative neprivative de libertate prevăzute în articolul 115 alineatul 1 Cod Penal:
stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână, asistarea zilnică.
Se poate impune minorului pe durata executării măsurilor educative neprivative de libertate una
sau mai multe dintre obligațiile prevăzute în articolul 121 Cod Penal şi astfel se acoperă, în linii
generale, o arie similară cu cea a obligațiilor impuse majorului infractor ce beneficiază de o
modalitate de individualizare a pedepsei neprivativă de libertate, dar conținutul lor va fi adaptat
în funcție de persoană și conduita minorului și de specificul infracțiunii comise.4

1. Stagiul de formare civică


Măsura educativă a stagiului de formare civică constă în obligația de a participa la un program cu
o durată de cel mult patru luni pentru a-l ajuta să înțeleagă consecințele legale și sociale la care
să expune în cazul săvârșirii de infracțiuni și pentru a-l responsabiliza cu privire la
comportamentul său viitor. Organizarea, asigurarea participării și supravegherea minorului, pe
durata cursului de formare civică se fac sub coordonarea serviciului de probațiune, fără a fecta
programul școlar sau profesional al minorului. 5

Stagiul de formare civică constă în evidenţierea gradului de pericol social al faptei săvârșite de
către minor, având un impact asupra psihicului acestuia și determinându-l să îşi îndrepte
comportamentul. Această măsură educativă se ia, în genere, în cazul faptelor extrem de ușoare
sau chiar pentru fapte care, deși nu pot fi socotite ușoare dacă făptuitorul este un minor care se
află încă sub influența subdezvoltării psihice specifice vârstei sale.6

4
Boroi Alexandru, Drept penal- Parte generală, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2010, pag. 407;
5
Ivan Gheorghe, Drept penal- Parte generală, Editura University Press, Galaţi, 2010, pag. 274;
6
https://www.academia.edu/8161208/DREPT_PENAL._PARTEA_GENERAL%C4%82_1_DREPT_PENAL_PAR
TEA_GENERAL%C3%83?auto=download
În cazul în care minorul nu se îndreaptă, nerespectând cu rea-credință condițiile de executare a
stagiului de formare civică ori a obligațiilor impuse sau săvârşeşte o nouă infracţiune, instaţa
poate dispune prelungirea măsurii educative, fără a putea depăși maximul de patru luni, sau
înlocuirea acesteia cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă. De asemenea,
poate impune noi obligații din cele prevăzute în articolul 121 Cod Penal în sarcina minorului ori
spori condițiile de executare a celor existente.

2. Supravegherea
Măsura educativă a supravegherii este prevăzută în articolul 118 Cod Penal și constă în
controlarea și îndrumarea minorului în cadrul programului său zilnic, pe o durată cuprinsă între
două și șase luni, sub coordonarea serviciului de probațiune, pentru a asigura participarea la
cursuri școlare sau de formare profesională și prevenirea desfășurării unor activități sau intrarea
în legătură cu anumite persoane care ar putea afecta procesul de îndreptare a acestuia.7

Conform articolului 121 Cod Penal este ţinut de a respecta anumite obligații specifice pe durata
supravegherii dispuse de instanță, precum: participarea la cursuri de pregătire școlară sau de
formare profesională, la programe de consiliere sau alte programe de reintegrare socială,să nu
părăsească fără acordul serviciului de probațiune teritoriul stabilit de instanță, să nu frecventeze
anumite locuri sau să participe la manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice
stabilite de instanță, să nu comunice cu victima sau cu familia acesteia, să se prezinte la serviciul
de probațiune la datele fixate de acesta, să se supună tratamentului sau îngrijirilor medicale.8

Dacă în cursul intervalul în care minorul se află sub supraveghere continuă să aibă purtări rele
sau săvârșește o altă faptă prevăzută de legea penală, instanţa va revoca măsura supravegherii și
va lua față de minor măsura prelungii supravegherea fără a depăși maximul de 6 luni sau de
înlocuire a acesteia cu alte măsuri educative neprivative de libertate mai severe.

3. Consemnarea la sfârşit de săptămână


Potrivit articolului 119 Cod Penal, măsura educativă a consemnării la sfârșit de săptămână constă
în obligația minorului de a nu părăsi locuința în zilele de sâmbătă și duminică, pe o durată
cuprinsă între 4 și 12 săptămâni, afară de cazul în care, în această perioadă, are obligația de a
participa la anumite programe ori de a desfășura anumite activități impuse de instanță. 9

Se ia, în principal, ca măsură de reeducare a minorilor care au săvârșit fapte penale de o anumită
gravitate, dar ea funcționează şi ca măsură înlocuitoare în cazul în care măsurile educative luate
inițial (stagiul de formare civică sau supravegherea) nu au dat rezultate, deoarece minorul nu a
respectat condițiile de executare sau obligațiile impuse.

7
Bucur Cătălin, Drept penal- Parte generală, Editura Sitech, Craiova, 2017, pag. 135;
8
Boroi Alexandru, Drept penal- Parte generală, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2010, pag. 408;
9
Ivan Gheorghe, Drept penal- Parte generală, Editura University Press, Galaţi, 2010, pag. 274;
Consemnarea presupune existența unui grad mai ridicat de constrângere, întrucât minorul este
ţinut să nu părăsească incinta locuinței sale în zilele de sâmbătă și duminică. Singurele excepții
reglementate de lege care dau posibilitatea minorului de a părăsi locuința în perioada de timp în
care acesta execută măsura sunt prilejuite de participa la anumite programe sau activități impste
de instanță.

Ca şi în cazul celorlalte măsuri educative neprivative de libertate, organul abilitat sa coordoneze


întreaga executare a măsurii este serviciul de probaţiune.

4. Asistatarea zilnică
Această măsură este prevăzută în articolul 120 Cod Penal și constă în obligația minorului de a
respecta un program stabilit de serviciul de probațiune, care continent orarul și condițiile de
desfășurare a activităților, precum și interdicțiile impuse minorului. Se dispune, în principal, ca
măsură educativă față de minorul care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală un grad de
pericol social scăzut.10 De asemenea, instanţa mai poate dispune această măsură în cazul
revocării alte măsuri educative neprivative de libertate mai ușoare ca urmare a neîndeplinirii cu
rea-credință de către minor a acesteia din urmă sau obligațiilor impuse.

Comparativ cu măsura supravegherii, ce nu presupune o implicare directă a serviciului de


probațiune în realizarea activităților din programul minorului, rolul acestuia fiind doar de
monitorizare a modului în care minorul își respectă tot programul obișnuit (frecventarea
cursurilor, activități sportive, etc.), asistarea zilnică presupune o intervenție activă a serviciului
de probațiune, care întocmeşte programul al minorului, incluzând în acest program orice
activitate necesară realizării scopului măsurii educative (spre exemplu, participarea la acțiuni
social-educative menite a facilita integrarea socială a minorului), alături de elementele obișnuite
în raport de vârsta şi situația școlară sau profesională a minorului și pe cele impuse de instanță
potrivit articolului 122 Cod Penal.11

Prin intervenția directă a serviciului de probațiune în organizarea programului zilnic al


minorului, asistarea zilnică este cea mai severă dintre măsurile educative neprivative de
libertate prevăzute de Codul penal. Astfel, minorul nu are posibilitatea de a-şi desfășura
activitățile obișnuite, cotidiene, ci este ținut să respecte un program prestabilit care se bazează pe
participarea la anumite acțiuni, respectarea anumitor obligații, precum și impunerea unor
interdicţii.

Dacă minorul, în perioada pentru care instanța a dispus măsura asistării zilnice, săvârșește o
nouă infracțiune sau este judecat pentru o infracțiune concurentă săvârșită anterior, se poate
prelungi această perioadă pe durata sa maximă sau se înlocuiește cu măsura internării într-un

10
Ivan Gheorghe, Drept penal- Parte generală, Editura University Press, Galaţi, 2010, pag. 274;
11
Boroi Alexandru, Drept penal- Parte generală, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2010, pag. 409;
centru educativ în funcție de gradul de pericol, împrejurările în care s-a produs infracțiunea,
conduita minorului, etc.12

Pe durata executării măsurilor educative neprivative de libertate, instanţa poate impune


minorului una sau mai multe dintre următoarele obligații:13

a) să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare profesională;


b) să nu depășească, fără acordul serviciului de probațiune, limita teritorială stabilită de
instanţă;
c) că nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale spor la alte
adunări publice, stabilite de instanță;
d) să nu se apropie şi să nu comunice cu victima sau membrii de familie aia acesteia, cu
participanții la săvârșirea infracțiunii ori cu alte persoane stabilite de instanţă;
e) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta;
f) să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală.

Pe durata executării măsurii educative neprivative de libertate, serviciul de probațiune are


obligația să sesizeze instanţa, dacă: 14

a) au intervenit motive care justifică fie modificarea obligațiilor impuse de instanță, fie
încetarea unora dintre acestea;
b) persoana supravegheată nu respectă condițiile de executare a măsurii educative sau nu
execută, în condițiile stabilite, obligaţiile ce îi revin.

Dacă minorul nu respectă, cu rea-credință, condițiile de executare a măsurii educative sau a


obligațiilor impuse, instanța dispune:15

a) prelungirea măsurii educative, fără a putea depăși maximul prevăzut de lege pentru
aceasta;
b) înlocuirea măsurii luate cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă;
c) înlocuirea măsurii luate cu internarea într-un centru educativ, în cazul în care, inițial, s-
a luat măsura educativă neprivativă de libertate cea mai severă pe durata sa maximă.

Dacă minorul aflat în executarea unei măsuri educative neprivative de libertate săvârșește o nouă
infracțiune sau este judecat pentru o infracțiune concurentă săvârșită anterior, instaţa dispune:

a) prelungirea măsurii educative luate inițial, fără a putea depăși Maximul prevăzut de lege
pentru aceasta;

12
Idem;
13
Bucur Cătălin, Drept penal- Parte generală, Editura Sitech, Craiova, 2017, pag. 136;
14
Idem;
15
Ivan Gheorghe, Drept penal- Parte generală, Editura University Press, Galaţi, 2010, pag. 275;
b) înlocuirea măsurii luate inițial cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai
severă;
c) înlocuirea măsurii luate inițial o măsură educativă privativă de libertate.

Studiu de caz
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sinaia nr. 602/P/2018 din data de 29.11.2018 s-a
dispus trimiterea în judecată a inculpatului , B. A. I, minor la data savarsirii faptei, pentru săvârșirea
infracțiunii de conducerea unui vehicul pe drumurile publice de catre o persoana care nu poseda permis
de conducere, prev. de art. 335 alin.1 c.p. cu aplicarea art. 113 alin.3 c.p.

În sarcina inculpatului s-a reținut că la data de 31.07.2018, in jurul orelor 00.10, inculpatul BĂLANICĂ A.I.
a condus pe drumul public în Comarnic mopedul marca BETA cu numărul de înregistrare PH 188
Comarnic, deși acesta nu figurează ca deținător de permis de conducere .

Din adresa numărul xxxxxx/04.09.2018 a Inspectoratului Județean de Politie Prahova-


Serviciul Rutier reiese faptul ca numitul BALANICĂ A.i. -CNP -xxxxxxxxxxxxx la data de
31.07.2018 nu figurează in evidenta informatizata ca fiind posesor al permisului de conducere.
Fiind audiat, inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa și a
declarat că la două săptămâni după ce a fost identificat în trafic conducând fără permis, s-a
înscris la Școala de șoferi, depunând la dosar adeverința nr.5551/29.10.2018 din care rezultă
că acesta este cursant în cadrul Școlii de șoferi în vederea obținerii permisului de conducere
categoria B.
Inculpatul recunoaște și regretă săvârșirii infracțiunii.
În cauză numitul B.A.I. a fost audiat în calitate de inculpat, ocazie cu care a recunoscut
să vârșirea infracțiunii si a solicitat judecata in procedura simplificata.
Analizând materialul probator administrat în cauză , respectiv, proces verbal de constatare a
infracțiunii, declarații inculpat/suspect, adresă IJP - Serviciul Rutier, rezultat etilotest,
adeverința Școala de șoferi coroborate cu celelalte acte din dosar , instanța a reținut
următoarea stare de fapt :
La data de 31.07.2018, in jurul orelor 00.10, inculpatul BĂLANICĂ A_____ I____ a
condus pe ___________________________ Comarnic mopedul marca BETA cu numărul de
înregistrare PH 188 Comarnic, deși acesta nu figurează ca deținător de permis de conducere .
Din adresa numărul xxxxxx/04.09.2018 a Inspectoratului Județean de Politie P______-
Serviciul Rutier reiese faptul ca numitul BALANICĂ A_____ I____ -CNP -xxxxxxxxxxxxx
la data de 31.07.2018 nu figurează in evidenta informatizata ca fiind posesor al permisului de
conducere.
În drept , fapta inculpatului B_______ A_____-I____, minor la data săvârșirii faptei,
care în data de 31.07.2018, in jurul orelor 00.10, a condus pe
___________________________ Comarnic mopedul marca BETA cu numărul de înregistrare
PH 188 Comarnic, fără a poseda permis de conducere, realizează conținutul constitutiv al
infracțiunii de conducerea unui vehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu
posedă permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin 1 din CP. cu aplicarea art. 113 al. 3 din
CP.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța va avea în
vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de disp. art. 74 c.p., respectiv
împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, starea de pericol creată pentru valoarea
ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul
urmărit.
Totodata, instanta va avea in vedere la stabilirea pedepsei si dispozițiile art. 113 alin.3 c.p.
si dispozițiile art. 114 alin.1c.p., care stabilesc ca : „ minorul care a împlinit vârsta de 16 ani
răspunde penal potrivit legii; fata de minorul care, la data savarsirii infracțiunii , avea vârsta
cuprinsa între 16-18 ani se ia o măsura educativa neprivativa de libertate.”
In cauza s-a efectuat de catre Serviciul de probaţiune un referat de evaluare, care a
concluzionat ca evolutia comportamentala a inculpatului poate fi una pozitiva in conditiile
aplicarii masurii educative a unui stagiu de formare civica. S-a propus si aplicarea obligatiei
de a urma un curs de calificare profesionala in scopul cresterii sanselor de reinsertie sociala.
Astfel, instanta apreciaza ca se impune luarea unei masuri educative neprivative de
libertate, instanta apreciind ca este suficienta masura prevazuta de art. 115 alin.1 pct.1 lit.a
Cod penal, respectiv, un stagiu de formare civica .
Conform disp. a rt. 117 c.p. „masura educativa a stagiului de formare civica consta in
obligatia minorului de a participa la un program cu o durata de cel mult 4 luni , pentru a-l ajuta
sa inteleaga consecintele legale si sociale la care se expune in cazul savarsirii de infractiuni si
pentru a-l responsabiliza cu privire la comportamentul sau viitor. ”
Prin urmare, retinand ca la data savarsirii faptei inculpatul era minor, instanta , in baza
disp. art. 335 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 113 alin.3 c.p., cu aplicarea art. 396 alin.10
Cod proc.penala, raportat la art.115 alin.1 pct.1 lit.a Cod penal, coroborat cu art. 117 c.p. va
obliga pe inculpatul - minor , la măsura educativa a stagiului de formare civica cu o durata
de 3 luni, sub coordonarea Serviciului de Probațiune Prahova.
În baza disp. art. 121 alin. 1 lit.a c.p. va obliga inculpatul sa urmeze un curs de formare
profesionala sub coordonarea Serviciului de Probațiune Prahova.
În baza art.274 alin.1 Cod proc. penală, va obliga inculpatul la plata cheltuielilor
judiciare către stat în cuantum de 200 lei.
Bibliografie

1. Bucur Cătălin, Drept penal- Parte generală, Editura Sitech, Craiova, 2017;
2. Boroi Alexandru, Drept penal- Parte generală, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2010;
3. Ivan Gheorghe, Drept penal- Parte generală, Editura University Press, Galaţi, 2010;
4. https://www.academia.edu/8161208/DREPT_PENAL._PARTEA_GENERAL%C4%82_
1_DREPT_PENAL_PARTEA_GENERAL%C3%83?auto=download
5. http://www.rolii.ro/hotarari/5d4636dde49009b40e00002b