Moldova Dintre Prut Și Nistru

Dr. P.
CAZACU
MOLDOW
4
PRUT $1 NISTRU
1812-1918
IASI
.$7-lowta, rEctzkatiaeascsa.' S. A...
www.dacoromanica.ro
Sir. Alexandra 3 C. 2566-67
Dr. P. CAZACU
OLDOVA
DINTRE
p UT I ISTRU
7872 -7978
IA51
.11.7-1=4 ex FtcsrialtzLemscoK0 Be .A..
Sir. Alexandri 3 C. 2566-67
www.dacoromanica.ro
I
Unirea Moldovel &titre Prut siNistru cu tam $1 neamul,

din care face parte organic?", este un fapt istoric de cea mai
mare insemnatate. De oarece 1-am urmarit in mod activ $1 am
participat la unele actiuni,vreau se" expun imprejurdrile, ca a
mcirturie dpcumentard a unui contimporan.
Deslipirea Basarabiei de Rusia nu este un fenomen izolat;
in acela$1 timp $i din aceleasi cauze s'au despartit de Rusia:
Finlanda, Estonia, Leonia, Lituania, Polonia, pentru a consti-
tut state independente, care exist& $i astazi $iUcraina, Rusia
alba, Armenia, Gruzia $1 altele, care dupd o scurta existent&
independentei, au reintrat in statul rus subt forma lui actuald
sovieticofederativci. Tot aces. t complex de fenomene a fost
determinat de descompunerea imperlului rus. Dace" pentru
"mita lume dela not aceasta descompunere $1 conditiile, in care
ea s'a fcicut, a fost un fenomen neprevcizut fi, mai cu seam?"
in primeivora anului 1917, nedorit, de$1 persistenta imperlului
putred $1 hrdparet ar fi fost fatalci realizarii multor idealuri
nationale,$i la not in lard, mat cu seams dupd revolufla ru-
seasca din 1905, s'a prevdzut fi dorit de unit. In revista Via:a
Romineasce la 1912 scriam: Ru$11 serbeazd acum o suta de
ani de stapinire materiald asupra Basarabiei. Sufletul ei insd
nu-1 au $1 nu-1 vor avea. La scirbarea Rusilor, Moldovenli
n'au parte cleat de durere tlicutd adincd. lntreg neamul ro-
mtnesc la parte la aceasta durere $i nu pierde nadejdea ca $i
Basarabia fi neamul rominesc vor avea, la andul tor, sd-$i
serbeze ziva izbavirii. Istoria se repeta asa de des $1 maxima
istorica nimine : a fast Vavtlonul, a fost impareitia tut Alexan-
dru Macedon, a fast imperial Roman, a fost imperial Bizan-
tin, va vent timpul se" se zica $i de alte impeircitii: au fast!"
Nu asa de mutt au fost Port-Arturul 4 Tufima $1, mare e
Dumnezeu! vor mai fi! Sigur ea vor mai fi". Orntr'adevar
dupci scurf amp au venit infringerile rusegi dela Lacurile Ma-
www.dacoromanica.ro
IV
zuriene, dela Var$ovia, din Gali(ia $i altele, urmate de prabu-

$irea Rusiei, dupd care $i Basarabia $1 neamul rominesc la
rindut for eau sarbatorit ziva izbavirii".
Astfel fiind pentru o mai bund ldmurire a chestiei unirii
Basarabiei, am crezut necesar, cel putin pe scurt $1 rezumativ,
se schitez: situatia din Rusia dinainte de razboiul mondial, raz-
boiul, revolufia A despdrtirea popoarelor subjugate de Rusla;
situatia in Basarabia subt imperial $i republica ruseasca, con-
stituirea republicei moldovene$ti in federatia (teoretica) ru-
seasca $i apoi a republicei moldovene$ti independente, dupa
care a urmat unirea.
Fare nici o pretentie mai mutt, decit a fi dat, dupa pu-
terile sale, prin lucrarea de fate o simple marturie a until con-
temporan,scriitorul acestor rinduri va fi mulfumit, dacd va
reu$1, intr'o mcisurd cit de mica, sa satisfaca nevoia de a se
cunoafte realitdtite, petrecute in Moldova dintre Prat $i Nistru,
sa fact: pe cetitori sa traga ei singuri concluziile necesare $i se
provoace pe istoricii nogri, care nu fac politica active, la cer-
cetarl pt studii cit mai repedechiar faro perspective istoricci,
cad din nenorocire material documentar de mare valoare se
ravase$te $1 se pierde, far in acela$1 titnp se creazci legende,
mithuri $1 anecdote, care cu timpul vor ingreuia lucrarile se-
rioase. Sfortdrile de o suta de ani a unui amens imperiu cu
resurse inepuizabile pentru a desnationaliza o parte din neamul
rominesc, rezistenta mai cu seams pasiva a acestula, retzage-
rea mi$carii nationale active odata cu prima revolutie ru-
seasca, mi$carea organicci a maselor moldOvene$ti, izvortta din
instinctele primitive de drept la pcimint $1 la culture, care nu
poate fi deaf nationala, izbucnitd puternic °data cu decdderea
opresorului $i in atmosfera de formule idel, mituri $1 sfari-
mituri de dogme din cele mai inaintate, reflectate intr'un me-
diu primitiv,formeaza un vast amp pentru cercetari $i un
mare arsenal de argumente, care speram ca va atrage la lucru
pe istoricii, sociologii, publici$tii sl oamenii nogri politici din
lagarile cele mai adverse.
www.dacoromanica.ro
CUPRJN SUL
CAPITOLUL 1. Situatia to Rusia tnainte de rdzboiul mondial.
1) Fajada imperiului pag. 1

2) Popoarele subjugate 6
3) Ciderea prestiglului jarlsmulut 21
4) Biserica 22
5) Tiriinimea 23
6) LucrAtorii industrial! 26
7) Nobilimea 27
8) BurghezImea 28
9) Intelectualii 28
10) Parlidele politice 31
11) Stared generalfi 33
CAPITOLUL II. Descompunerea imperiului rus.
1) Riizboiul a 36
2) Revolujia 42
3) DespiSrprea popoarelor subjugate de Rusia 55
CAPITOLUL III.Moldoua dintre Prut si Nistru

subt Imperial rus.
1) Anexarea 62
2)Populalla 65
3) Oospodaria 82
4) Administrat in 90
5) Justlfia 102
6) Nobilimea 106
7) Orasele 118
8) Biserica 124
9) Inviitlimintul 139
10) Sale le 153
11) litscarea politics 163
www.dacoromanica.ro
VI
CAPITOLUL IV.Moldoua dinfre Pruf si Nistru

subt republica ruseascd.
1) Vestea despre revolufie 185
2) Constituirea sovietelor locale 184
3) Administrafia 185
4) Justifia 185
5) Propaganda 186
6) Biserica 188
7) Miscarea culturali 189
8) Miscarea agrarit 193
9) Manifestaf file politice nafionale 197
10) Miscarea politica nafionala in armatti 204
11) Lupta cu Ucraina pentru autonomie 216
12) Congresul din 20 Ociombre 1917 dela Chisindu 225
13) Organizarea si deschiderea Sfatului Tart' 231
14) Lucriirile Sfatului Tarn. Declarafia din 2 Decembre 1917 245
CAPITOLUL V.Republica democraticd moldoveneascd

In federalia statelor rusesfi.
1) Raporlurile republicei cu organele locale a foslului im-
periu si a foastei republici rusesti si cu alte state 249
2) Situafia interns 250
3) Situafia externs 251
4) Acliunea bolsevicii 251,
5) Descompunerea si anarhia 262
6) Fatalitatea intervenirli armatelor rominesti 263
7) Atiludinea elementelor din Sfatul Tarii 264
8) Inlrarea armatelor rominestl in republica moldoveneascei 269
9) Atitudinea populafiei 273
10) Criza de guvern ; noul guvern sl programul sau . . 278
11) Proclamarea independent ei 280
CAPITOLUL VI. -Republica democraficef moldoveneascd

independentd.
1) Luptele si tratativele dela Nistru 284

2) Restabilirea ordinel si a autoritofilor 286
3) Chestla agrarii 289
4) Raporturile cu populafia 292
5) Acfiunile antirominesti 296
6) Lucrarile guvernulul si a Sfatului Tarii 297
7) Situafia generalS ; tendinfele spre unire 297
8) Situafia guvernelor dela Iasi 303
9) Legaturile Basarabiel cu Iasul 304
www.dacoromanica.ro
VII
10) Manifestatille peniru unire a marilor proprietarl si a

ilnuturilor lit si Soroca 305
11) Intervenfia Ucrainei peniru anexarea Basarabiei . . 309
CAPITOLUL VII. Unirea
1) Schimbarea guvernului dela Iasi ; schimbarea alitudi-

net Rominiei in chestia Basarabiei 315
2) Unirea 316
3) Situalia dupe unire . . . Y
321
4) Volarea reformei agrare si a renunlArii la autonomie 331
5) Recunoasterea unirii 333
Adaos 344
www.dacoromanica.ro
Situatia in Rusia inainte de razboiul mondial
Apdrata la Nord de Oceanul Glacial §i teritorii imense, din

Coate celelalte pall de sardcia proprie, care nu ispitea pe vecini ;
liberatd de 'Mull Cazanului §1 Astrahanulul, prin decaderea a-
cestora, din secolul al XVII-lea Rusia a devenit stat absolutist
militar, acaparator al vecinilor.
Subt felurite devize nobile, mai ales ale ortodoxismului, e-
liberator al Cre§tinilor 1 de subt jugul pagin sau al taranilor 2
de subt stApinitorii tor, catolici sau protestanti,absolutismul ru-
sesc. s'a intins pe cloud continente, dela Marea Balticd pAnd la
;Urea Neagra, dela Marea Galbend, dincolo de Muntil Cauca-
zului pdria la Dunare §1 Prut §1 pand in Galitia, Posnania, Sile-
zia §i Prusia.
Adunind si supunind un imens teritoriu, 3 cu o sutA opt-
zeci milioane de locuitori ; stApinind §1 dispunind de bogatille §i
1 In ce prIveste Balcanil si Caucazul.

2 Finlanda, Polonia, Letonia.
3 Apologistii tarismului gasesc foarle natural c5 o pretins5 fa-
talitate istorica face din Rusia un stet ,in perpetua formatiune", chiar
vorbind in sens strict geografic, i ca imperiul se mareste in fiecare
secol cu citeva zeci de mit de kilometri patrati (50.000), a$a incit,
dup.& vorba panslavistului Acsacov,dup5 o existent& milenar5, ,pfirelii
easel' pe care o locuesc Rust', nu sint Inca asezati definitiv sl nici
chiar temellile sitipate prelutindeni". (Max Hoschiller. Le mirage du so-
uiefisme,Paris, 1921, p. 78).
www.dacoromanica.ro
2 DR, P. CAZACU
rezervele popoarelor subjugate consecutiv : 'Mari, Turd, Fini,

Estoni, Ucrainieni, Moldoveni, Bulgari, Nemti, Evrei ci multiple
neamuri din Caucaz, Turchestan, Siberia, Coreia, Manciuria, etc.;
expioatind veacuri intregi puterea de munca, energia, capacita-
tea fizica §i psihica a peste douazeci de semintii de oameni, de
diferite rase §i temperamente si crescuti in diferite clime, Impe-
rlul Rus §i-a constituit o fatada strAlucitA.
Padurile din Siberia, Arhanghel si Vologda ; carbunele din
Polonia si Ucraina ; petrolul din Caucazia ; orezul si bumbacul din
Turchestan ; fructele, vinul si tutunul din Basarabia, Crimeia, Cau-
caz si Turchestan ; griul din Basarabia ci Ucraina, de pe Volga
si Don ; fierul din Urali si Ucraina ; aurul, platina, argintul, plum-
bul, blanurile si pie trele pretioase din Siberia ; bogatii diverse si
imense de subt toate altitudinele si longitudinile, erau la dispo-
zitia imperiului rusesc.
Nu este de mirare daca, cu resurse aca de marl si de va-
riate, s'au format in Metropolis o cuitura §i o civilizatie puter-
nica, subt conducerea strainilor importati din Occident la ince-
put si subt acea a localnicilor, formati mai tirziu de straini, a-
ducindu-se pe deasupra, din toate partile lumii, cele mai moder-
ne (dupa timpuri) productii Si inventii ale artei, ctiintei si tehnicei.
Ca in toate imperiile autocrate din lume, incepind cu Vavi-
lonul, Ninive, Egiptul, etc., orase, cetati, porturi, catedrale, teatre,
monumente, muzee, etc., se cladeau subt conducerea artictilor
celor mai marl, de catra satrapi, insarcinati sa pue la munca
sclavii mecteri ci salahorii, din ordinul stapinitorului.
Asa s'a clAdit Petrogradul in mlastina, pe oasele a zeci de
mil de oameni, oprindu-se constructiiie de piatrA in toata Rusia,
subt amenintare de confiscare a averii §i deportare, obligindu-se
toate vasele, care veneau la Petersburg din Ladoga precum si
toate carutele, sa aduca piatrA §i sa o predea ober-comisarului.
Cine nu executa, platea amends mare".
Asa s'au clAdit forturile cetAtii Petrogradului in mocirla,
carindu-se pamint din departari in sari §1 rogojini. Muncitorii,
MA pine si adapost, mureau ca mustele. Construirea cetatii
Petru si Pavel a costat viata a o sutA mil de lucratori"..
Asa s'au clAdit palate superbe, catedrale solemne, conce-
pute de articti vestiti, in cea mai mare parte strain/.
Dori* de a strAluci in fats Europei, de a pune In uimire
sau a sfida popoarele subjugate, determina clAdiri de catedrale
acoperite cu our (Varcovia), orate nouA ca Odessa, Cherson (cons-
truit de Hovard), Libau, Port-Artur si Dalnil, construite sub Ne-
culai al II-lea.
Gusturi rafinate erau satisfAcute, construindu-se muzee, ca
Ermitajul Ecaterinei II sau muzeul Alexandru III, in care SQ a-
1 Merejcovsky vol. XII pag. 8, Curcubee de lam&
www.dacoromanica.ro
SITUATIA IN RUSIA INAINTE DE RAZBOIUL MONDIAL 3
dunau minuni ale artei mondiale, sau indltindu-se monumente, ca

cel f Acut de Falconett, reprezentind Rusia primitive, subt forma
unul cal sAlbatec, ridicat asupra prApastiel in douA picioare de
pintenii si friul stApinului calaret, Petru I", sau ca acel, Mut de
Trubetcoi, reprezentind Rusia secolului XIX, subt forma unui
cal infipt farA miccare in pamint, cu capul plecat $i indoit subt
greutatea lui Alexandru al Ill -lea, intors cu spatele spre capitalag,
si sute de alte monumente .si statui de imparatese, imparati, ge-
nerali, etc.care impodobeau Cara si eternizau fala stApinito-
rilor. 1
Capriciul direct al monarhului on slugArnicia celor din ju-
rul lui, doritori de a-i realiza chiar ci un gind neexprimat, de-
terminau ti ierea de bulevarde drepte, luminate, plantate, pavate,
trezind in cel .mai scurt timp peste toate piedicile unui oral
vechiu. 2
Capriciul stApinului Nicolae I hotArl ca linia de cale ferata
Petrograd-Moscova, sA fie matematic dreaptA, fArA deviare sau
abatere la vre-o altA asezare omeneascA din apropierea ei. 3
Poezia cultA incepe cu moldovenii Cantemir ci Herasc(u)ov
si prin cintarea Ecaterinei II de catrA Derjavin si Lomonosov.
Istorla incepe cu Caramzin din anturajul lui Alexandru I, ci
cu Bantas (Camensky)
Teatrul, baletul, muzica si literatura, incep incurajate fiind
de imparatese ci imparati.
Se intelege ca, la inceput, toatA arta, cultura ci civilizatia,
nAscute din vointa sau subt scutul Curtii si cu resursele impe-
riului, erau sciavele unui cerc restrins.Incetul cu incetul, trecind
generatii, lArgindu-se cercurile, inmultindu-se populatia ordseneascd,
rafinindu-se gusturile, selectionindu-se fortele, poezia, literele, is-
toria, stiintele, artele, tehnica si mestesugurile, ne mai putind fi
stApinite si prin natura for insA5i, ajungind la o maturitate ci la
o existentA semi - independents din resursele tArii,s'au eliberat
de subt influents directs a stapinitorilor.
Incontestabil cd literatura ruseascA, izvorita din adincimile
diferitelor rase, creatd in limba rusasca de cAtrA autori de di-
ferite neamuri, este una din cele mai bogate productii asemAnA-
toare ale omenirii Intregi.
Arhitectura, sculptura, pictura, muzica, stiintele, au primit
si ele contributiuni dela toate neamurile din Rusia.
Metropola era plinA de bogs is si strAlucirea artelor ci sti-
intelor, a culturil si a civilizatiei.
In provincie, cu toate sfortArile satrapilor, trimisi din Me-
tropolA, resursele fund mai mici, literatura si arta, cultura si ci-
1Merejcovsky, vol. XII, peg. 156-157 Scroafa mama`.

2 Bulevardul Camenoostrovsky, construct in fret hint pentru Alex.
HI, dela Palatul de lama din centrul orasulul, la periferie.
3 Merejcovsky
www.dacoromanica.ro
4 DR. P. CAZACU
vilizalia erau inferioare, reflectind totu§i o parte din strAlucirea

§I solemnitatea centrului.
Toate lucrurile din Rusia erau mari 51 se exprimau cu cifre
absolute imense.
Armata : milioane.
Drumuri de fier : zeci de mii de kilometri.
Culturi agricole Si paduri : milioane de hectare.
Carbune, pacura, tier, otel, tuciu, bumbac, lina, stofe, hirtie,
minereiurl, came, grasime, marfuri,import, export : milioane de
tone.
Vite de toate felurile : zeci de milioane.
Bugetul statului, finantele, imprumuturile, bAncile, comertul:
miliarde de ruble aur.
Ma5Ini, for motrice : milioane de cal putere.
Marina : mii de vapoare.
Scolari, politi§ti, functionari : milioane.
Cart', reviste, jurnale : tiraj de sute de mii de exemplare...
Organizarea de stat ruseasca era veche, incercata, fAcuta
de straini, chemati Inca dela Inceputurile statului rusesc, caci le-
topisetul for spune : Au chemat pe strain', zicfnd : Tara noas-
trA este mare 5i bogata, dar rinduiala n'are ; veniti 5i ne stapi-
nitig. Si mai titziu, familiile domnitoare au adus strain!, ca sa
stapineasca 5i sa civilizeze Rusia.
In capul statului era o dinastie, cu o vechime de peste tr,ei
sute de ani, rusascA dupA nume, dar dela Petru al III-lea (1742)
strains;, dupA singe (Holstein Gottorp), inruditA cu toate dinastiile
mari 51 mici din Europa, inconjurata de un numar mare, poate prea
mare, de marl- duci, printi, corgi, etc., rude de aproape.
Puterile tarului erau nelimitate ; nici parlamentul, nici o ins-
titutie sau persoana nu le putea atinge sau mic§ora. Vointa lui
era lege.
In jurul tarului o nobilime veche 5i noun, de diferite rase §1
ranguri, supusa 51 credincioasa, traind in razele actual 51 stra-
lucirii tronului, conducea statul.
Cum in Rusia pita statului era 5i 5efu1 religiel ortodoxe,
unsul lui Dumnezeu,imediat dupa tron era clerul Malt, mitro-
politii 5i episcopii cu sf. Sinod,toti credincio5i monarhului, care
ii numise 5i le dadea puterea §1 strAlucirea. Apoi venea : Consi-
liul de Stat cu oameni albiti in serviciul tronului 51 statului; se-
natul, suprema instants judecatoreasca 5i administrativa ; mini5-
trii, numiti 51 revocati dupA vointa imparatului,cei mai credin-
clo5i servitori al lui ; armata credincioasA, stralucitoare de upi-
forme nouA 5i luxoase, cu cele mai perfecte arme 5i inzestrari,
compusa din milioane de soldati, zeci de mii de ofiteri 5i mii de
generali, stilpii 51 baza tronului 51 statului.
Ca o concesiune pentru cerintele timpului 5i o dovada de
progres, pentru gustul occidentalilor nepricepAtori ai starilor su-
flete5ti din Rusia (a'a se zicea \, exista de curind Duma, Parla-
www.dacoromanica.ro
ment rusesc cu opozitie Si partide, chiar socialiste.

Asa era sus, in MetropolA.
In provincie, organizarea statului era mai putin strAlucitoare
si solemnA, dar dupA acelasi tip.
In fiecare provincie un guvernator, de obiceiu un general,
reprezentant at tarului si at guvernului ; lingA el maresalul nobi-
limii si episcopul reprezentant at ortodoxiei ; apoi veneau : Justi-
tia, fiscul, scolile, etc..
In toate sl peste tot, in MetropolA ca si in provincie, era
politia urbanA si ruralA, cea vAzutA si nevAzutA, care asigura or-
dinea, linistea si credinta cAtrA patrie si tron, suprimind once
manifestatie prin viu graiu sau prin scris, pe fatA sau pe as-
cuns, impotriva stArii de lucruri existente.
Mai erau reprezentante : ale oraselor primarii ; ale judete-
lorzemstvele ; ale negustorimii, breslelor, tagmelor, nobllilor,
tlrgovetilor, tAranilor, etc..
Intreaga fatadA a Rusiei era solemnA, strAlucitoare, splen-
didA si cu aparente de aga mare tArie si soliditate, incit toti ye-
cinii se temeau de ea.
China, Persia, Turcia, Romfnia si parte din Austria, erau
socotite nu numai de cAtrA Russ, in total sau in parte, ca vii-
toare pradA a lor. Cei vizati 1s1 orientau toata politica, plecfnd
dela considerarea pericolului rusesc iminent.
Germania singurA, bogata si puternica, cu structura el se-
mi-autocrata, analoaga cu cea ruseascA, era tratatA de Rusi cu
o deferentA oarecare, ceiace nu impiedeca pe Germania de a
se lega cu Austria, Italia si Rominia, pentru a se asigura mai bine
impotriva pericolului rusesc.
Franta, furnizoare de milioane de our pentru militarismul
rusesc, care trebuia sA o asigure impotriva militarismului ger-
man, era tratatA de Rusi cu o condescendenta adesea umilitoare.
Englitera era privitA ca o rivala indepartata si pururi vicleanA,
cu care se pot stabili intelegeri utile in China, Turchestan, Ti-
bet, Persia, Balcani si pe marl. DepArtatele State-Unite, care
fndrAzneau sA protesteze impotriva ne-vizArii de consulii rusi a
pasapoartelor pentru Americanii" de rit mozaic, erau privite in
mod dezagreabil.
De si toatA organizarea, cultura si civilizatia Rusiei erau
importate dela strain', in special dela occidentali (afarA de reli-
gia ortodoxA imprumutata dela Greci si impusA prin foc si sa-
ble taranilor),incepind cu dinastiile de varegi si nemti, cu ins-
titutiile de stat semi-prusace, curentele filozofice, artistice, politice
si literare (pseudo-clasicism, byronism, sentimentalism, roman-
tism, realism, simbolism, etc.) Si sectele religioase (stundism, ana-
baptism),totusi atft de mare in cifre absolute era puterea im-
parallel rusesti si atit de sAnatoasa se credea incit, In Rusia, a
fost posibil sA se dezvolte, sA devinA puternic si sA dicteze la
curte, in publicisticA si in societate un curent, care declara Occi-
www.dacoromanica.ro
6 DR. P. CAZACU
dentul ImbAtrinit, ramolit, putred", Germaniamoarta, Franta

aproape de prabusire, Europa- un cimitir, iiar Rusia singura
chematA a o reinvia, a o reface, a o civiliza... cu toate cA Ru-
sia uraste aceasta Europa. (Luind Constantinopolul, care trebue
sA fie al nostru" printr'un rAzboiu paneuropean care este nece-
sar", Rusia va mintui Europa, stabilind capltala ruseascA, cea
de a trela Roma" la Constantinopol, sl se va creia astfel impe-
ritil universal rusesc subt stapinirea tarului autocrat"). 2
Acest curent se vede nu numai la conservatoril, reactiona-
ril, nationalistii §i slavofilii Ru5i, dar §I la revolutionarii, care dA-
deau drept tip pentru viitoarea fazA a evolutiei omenirii starea
primitivA- comuna ruseascA (mirul) bineinteles dupA dogma
marxistA, asa cum o intelegeau el.
Dar toate aceste aparente de statornicie, bogAtie, putere,

culturA si civilizatie erau reale numai relativ,- pi foarte relativ.
DacA rAzboiul este privit ca o boalA, care pune la incer-
care rezistenta intregulul organism, sau ca un concurs, ca un e-
xamen (si, Ora la un punct, se poate privi asa),in concurenta
cu alte state de talia lui imperiul rus era foarte slab : on de cite
on s'a pus la incercare cu statele orientale, el a reusit sA sal-
veze totdeauna numai aparentele,-cu mare greutate si multA
diplomatie; on de cite on insA ssa pus la incercare cu Occiden-
tal, sau cu o putere cu forte occidentale (Japonia), a fost regu
lat bAtut .§1 s'a vAzut atunci neputinta luf, si cea InternA §i cea
militara, aceasta din urma constituind totusi singura bEzA a exis-
tentei lui ca stat. 3
PAnA cind in rAzboiul mondial, imperiul rus n'a reusit sA
fie bAtut si descompus, alaturi de toti aliatii lui victoriosi, lumea
n'a crezut in slabiciunea si putreziciunea lui.
Curentele rusesti opozitioniste, reformiste sau revolutionare
popoarele subjugate sau persecutate, revoltele periodice, indlcau
demult lumii slAbiciunea colosului dela Nord cu picioarele de lut.
Democratia europeanA independentA (afarA de cea francezA, care
avea nevoe de Rusi, §i atita timp cit a avut aceasta nevoe) stia
si discuta slAbiciunea imperiului. Dar bAnuiala cA se iau dorin-
tele drept realitAll, precum si contrazicerea aparentA a tuturor
celor care aflrmau pe de o parte slabiclunea Rusiei cu toate re-
sursele ei 'menses, iar pe de alta se temeau cA ea va acapara
pe toti vecinii (incepind bine- Inteles cu Constantinopolul si Bos-
1 Dostoevscht dupA Merejkovschi, vol. XI, p. 179, Profetul Re-

voluliei rusesli..
2 Ibidem, vol. XI, pag, 192.
3 125zboiul cu Napoleon nu conteazi : Napoleon a fost invins de
lama in Rusia st de Engleji peste tot.
www.dacoromanica.ro
forul, MA care nu poate trAi") fAceau sA nu se vadA situatia

real';, care era cu totul contrarie aparentelor.
Cifrele absolute, deli exacte, in§elau ; ele al-Mau albul fArA
umbre ; numai proportiile la sutA indicau realitatea. $1 prima re-
alitate, §i cea mai grava, era cA Ru§ii, in imperiul rus de 180
milioane locultorl, nu erau decit o minoritate de 43,3 la sutA, iar
neru*ii constituiau majoritatea de 56,7 la sutA ; 5i aceasta dupA
statistica ImperialA Oficiala din 1897.1
1 Dupa recensaminiul din 1897 imperful rus avea 129 milloane
de locuitori :
Numele poporului Mil la suta
Rusi marl 55 673 43,3
Ucrainient 22 415 17,4
Poloni . 7 931 6,2
Rust albi 5.886 4,5
Ovrel 5 063 3,9
Chirghizi 4 084 3,2
Tatars 3 738 2,9
Nemli 1 790 1,4
Lituanieni 1 658 1,3
Baschiri si Tepteari . . 1.439 1,1
Letoni . . . . I 435 1,1
Gruzini . . . 1 352 1,0
Armen' . . 1 173 0,9
Moldoveni 1 122 0,9
Mordvini
Estoni .
Saris
etc.
.
.... .
1 024
1.003
969
0,8
0,8
0,7
inregistrat atunci 146 limbi si dialecte (vezi Stankevici, Soar a

pop. Rus., pag. 4 si Diclionarul Brochauz Efron edit. II).'
Inlr'o brosurit oficiala a Ministerului de Instruclie publics din
Rusia (1916, Petrograd), asupra recensamintului facut in ziva de 18 Ia-
nuar 1911 in scolile din Rusia, gasim clasificarea elevilor dupe limbo
materna'. Aceasta clasificare facula de profesorli I. A. Bodouin de Cour-
taineu, S. C. Bulici, N. Mar, A. D. Rudnev si A. N. Samoilovici ne da
ca limbi materna vorbile in Rusia :
I. Grupul slay 16) Englejilor
1) Rusilor marl 17) Suedejilor
2) Rustlor albi 18) Norvegienilor
3) Ucrainenilor 19) Danejilor
4) Poloni tor 20) V. Limba greaca
5) Cehilor 21) VI. Aibaneza
6) Bulgarilor 22) VII. Grupul Indian, limba ti-
7) Slovenilor gdneasca
8) SirboHorvalilor VIII. Grupul Ironic
II. Grupul bailie 23) Tadjictior
9) Letonilor 24) Persanilor
10) Lituanilor 25) Tat-ilor
III. Grupul roman 26) Ta14anilor
27) Curzilor
11) Rominilor 28) Atganilor
12) FrancejtIor 29) Ironilor (Osetini)
13) Itallenilor IX. Grupul semitic
IV. Grupul germanic 30) Arabilor
14) Oermanilor 31) Ovreilor
15) Hollandejilor 32) Sirienitor
www.dacoromanica.ro
8 DR. P. CAZACU
DacA luAm regiunile mArgina§e ale imperlului rus, atunci

gasim urmAtoarele date :1
In Finlanda : 2
La o populatle de 2.921.217
Fini 2.571.145 (88 la &OA)
Suedeji 338 961
Ru# 7.339
Nemti 1.794
Alte neamuri . . 1.978
X. Grupul lafetic arloeuropean 60) Maghiarllor )Grupul

61) Vogulitor Maghiar
33) Armenilor de pe Obi
62) Osteacilor
XI. Grupul lafetic sudic 63) Samoezilor
34) Oruzinilor (carti) XIV. Limbi &take
35) Mingrelilor 64) Tacuillor
36) Svanilor 65) Altai
XII. Grupul lafetic nordic 66) Chirghizilor
37) Lezghinilor 67) Sarlilor
38) Avarilor 68) Tarancinilor
69) Turcmenilor
39) Chiurinilor L ezghin i 70) Turcilor
40) Lakilor 71) Osmano Turcilor 1 Grupul
41) Udinilor 72) Azerbedjainilor I Turcesc
42) Darghinilor 1 73) Nogailor
43) Cecenilor 74) Cumililor
44) Ingusilor 1 Ceceni 75) Tatarilor
45) Tova-Tusinilor 76) Baskirilor
46) Cerchesilor 77) Mescereacilor
47) Bzeduhilor ) Cerkesi 78) Teptearilor
48) Abhazilor 79) Ciuvasilor
XIII. Limb! fino-ungare 80) Mongolilor
49) Finilor 81) Burealilor ) Grupul Mongol
50) Carelilor 1 Grupul 8) Calmucilor
51) Estonilor Baltic 83) Tungujilor
52) Ciudinilor 84) Orocenilor IvIandjurotunguz
53) Ceremisilor 85) Ooldilor
54) Mordvinilor ) Grupul Volga XV. Grupul Nord-American
55) Mocsantlor 86) Ghilleac -ilor
56) Voteacilor 87) XVI. Chinez
57) Permeacilor j! Grupul 88) XVII. Corean
58) Zirenilor Cama 89) XVIII. Japonez
59) Loparilor 90) Necunoscut
1 Aceste cifre sint luate dupe lucrarea lui V. Slankievici : Soarta
popoarelor Rusiei, Berlin, 1921.
2 Finlandejii, impreuna cu Esionit, dupil Maghiari, constitue cea
mai insemnata insula nationals, ramasi din marea masa de rasa finica,
cotropita in mare mfisura de rasele vecine. La acelasi grup apartin :
Caren!, Estonii, Laplanzii, Ceremisii, ,viordva, Zirenii, Permeacii, Vo-
teacii, Osteacii, Vogulii.
Finii au aparut in actuala for jars hare anii 400-700 dupfi Chris-
los, ca un reflex nordic al navAlirilor barbare.
Din secolul X au inceput sa-i atace vecinii: Daneji, Suedeji, cu
scopul de a-1 subjuga si apoi subt pretextul de a-i crestina.Daps
lupte de secole cu vecinii, din 1323 sint supusi Suediei, a caret soarta
au implirifisito pfinii la 1809, cind au fast anexati la Rusia.
www.dacoromanica.ro
Adica Ru§ii nu formau din masa autohtonilor nici 1 la suta.
Fcyt.I a it_ clAck,

1
loyvvzo
0
C7
oLlIcal30
(I)
Orslico.laisha.a
. I
f, ....el
&A::
IN:'\
-_-%,,,'it'
Finlanda are o intindere de circa 377 mit km. patrati, din care
42 mii lacuri sr, din aceastii cauzii se numeste tare de mii de lacuri".
E tare saraca cu putinti agriculturti, multit crestere de vile, pa-
duri si industrii.
Constiinta nationals si politics sint foarte desvollate. E tare cu
culture mare, aproape fare analfabefl,. de religie luterana.
Imperiul rus a citutat exercite si aid principiile absolutisle
de rusificare, a intimpinat insit o mare rezistenfit, cu toate strasniciile
ce le aplica. (Toate delete sint luate dupe V. Stankievicl, Soarta po-
www.dacoromanica.ro
poarelor Rusiei, Berlin 1921).
10 DR. P. CAZACU
In Estonia : t
(Guvernamintul Estland §1 tinuturile Pernov, Dorpat, Fal-
lin, Verros §i Oesel din Liflanda §i Sotuchezia).
Populatie total 958.351.
Estoni 907 136 (94 la suta)
Rug . . . . . . 37.577 (3 la sutA)
Nemti §1 alte natii . 13.638 (2 la sutA)
1 Estonii sint un popor din grupul fink, ca $i Finlandejii. Au a-

www.dacoromanica.ro
SITUATIA IN RUS1A INAINTE DE RAZBOIUL MONDIAL 11
In Lituania : 1
(Tinuturile locuite de Lituanieni in guvernamintele Covno, Su-

valky, Vilno, Curlanda, Grodno). Populatie totalA 2.158.630.
Lituanieni 1.434.428 (65 la suta) Poloni 195.480 ( 9 la sutA)
Ru0 . . 96.916 ( 4 la suta) Nemti 48.408
Ovrei . . . 270.920
ptirut intre secolele IVVI' dupi Chr., in regiunea pe care o ocupi.

Au fost subjugall de Cruciatit nemti, dela 1227.
Del tobigia a lost abrogatA incA dela 1816, totusi poporul era
extrem de exploalat de propriefarti piiminturilor.
Inceputul invierit culturale a acestui popor dateaza de able
dela 1845 st se datoresle oreolulut luteran Iohan Jansen.
In Estonia, cast in Finland& si Letonia, nu exists nestiutort de
carte.
Prin ajutorul asociatillor : economice, culturale, bancare, agri.
cole, expozititlor si cooperativelor, extrem de numeroase, s'a dezvol-
lat constiinta nationalii 4i politicii. Organizattile economice an deve-
nit in scurf limp asa de puternice, inch Esionienil an ajuns stiipini in
orasele for si formeaza in ele mares majoritate, fenomen singular,
intru cit la vecinii lor, Letont si Liluani, orasele sint instrAinate.
Estonia este tura de agricultori sl crescAlori de vile. Sint mulle
paduri.
Imperiul Rus si aici ca si in Wale piirtile, a cAutal firA succes
sa rusifice masa,
(Toate delete, dupe V. Stankevici. Soarfa popoarelor Rusfei).
1 Lituanienli sintwww.dacoromanica.ro
un popor cu o limb& veche, indo.europeana,
12 DR. P. CAZACU
In Letonia :
(Guvernamintul Curland, Tinuturile Riga, Valc, Venden,
Volmar din Liflanda, Latgalia ; tinuturile Lintin, Rejita §I Dvinsc).
Totalul Populatiei 2,000.000.
Letoni . . . 1.316.169 (68,2 la suta)

Riqi 233.667 (12,2 la suta)
Nemti . . . 136 552 ( 7,1 la suta)
Ovrei . . . 119.569 ( 6,2 la sutA)
Lituani . . . . 25.315 ( 1,3 la suta)
cu foarte multe asemAniiri cu sanscrita ; ei alcaluiau alladati un slat

puternic, in tuff& cu Crucialit germani, apoi cu Polonii, in statul ca.
rora au infrat formind unlune pentru a fi subjugate pe urmii de Rusi.
Au rezisfat Oermanilor, Polonilor, Rusilor, pastrindu-$i cultura natio-
nalA.
Ru$11 i -au persecutat eau, in special dela 1865, cind le-au inchis
toate scale locale, inclusiv universilatea din Vilno, si an oprit tipa-
rut cu litere !aline (1865), ceiace s'a socolit ca lovitura Impotriva reli-
giei (Lituanienii sint catolici si nu sint slay!). Pares, pentru cercetrt-
torul superficial, CA Lituanienii slut candidall" la rusificare complecta.
S'a incercat piing sf confiscarea cartilor for de rugAciuni, cu litere la-
tine. Mate aceste brutalitall an stingherit, au intirzial cultura, dar au
provocat ura $i rezistentel. Instinclul national $i caularea culturii i-au
impins spre Prusia, unde 1$1 tipareau cartile, punindu-le date anteri-
oare anului 1865 si locul tipografiei Vilno, cad carlile vechi in minile
particularilor erau liisate. In ultimit ani miscarea culturalii nalionalA
luase avint Subt forma de cercuri culturale, corale, agricole, coo-
perative, etc, se utilizau toate momentele de slabiciune a supraveghe-
rii $i s'a ajuns astfel pang la formarea de parlide politice. (Dupe V.
Stankevici).
1 Letonii n'au reusit sa formeze stat, au [recut in jug pe rind la
Nemti, Suedeji, Rust; sint populalie lArlineascii, profund exploalati de
baroni $i conli germani, suslinuf I de statul rusesc, in toate formele de
stapinire medievalit. Cu tot treculul istoric foarte dureros si alcAlui-
rea social& bolnava, poporul s'a mentinut cu indirjire $i a progresat. 0
parte din Wartime prin economic si munca, a !recut in orase formind
burghezia $i Intelectualfi, intre care a inceput miscarea nalionalii, cul-
tural& mai intinsg, formindu-se cercuri de cetiri, coruri, societati a-
gricole. Mull au contribuit la renasterea Letonilor, pastorli luterani,
reusind sa face ca intre credinclosii tor, sa nu existe nestiutori de
carte. Organizarea cultural& $i economics era ass de puternicii, inch
cu toatti stapinirea nobilimit germane locale a tot puternice, au rezis-
sal, nu fora revolte, reprimate violent. Nobilit germani aveau in mi-
nile for admInistratia, politia, Justine, sconle (polltehnica Riga $i u-
niversitatea Dorpal), dreplul de numire al preotilor luterani, creditul.
Statul rusesc nu facea decit sA ajute pe Nemli presind pe Letoni sti
se rusifice.(Dupe V. Stankievici).
www.dacoromanica.ro
Poloni . . . . 62.700 ( 3,3 la suta)
Estoni . . . . 17.700 ( 0,09 la sutA)
In Polonia
(In hotarele oficlale ruseotl) 1
Po loni mil . . . 7.032 (74,8 la seta)
Ru# 608 ( 6,6 la sutt)
1 ,Tribune ovrelascre, Paris, 1920, pag. 6.
www.dacoromanica.ro
14 DR. P. CAZACU
Germani mii . . 420 ( 4,5 la sutA)

Ovrei 1.321 (14,1 is suta)
In Uc raffia CentralA, a§a cum o admit Ru§ii 1

Populatie
Ouvern5mintele toted Ucrainieni Rust Ovrei
mil mii mil mii
Vollnia 2.989 . . 2.096 . 105 . 395
Poltava 2.778 . 2.583 . 73 . 110
Ecaterinoslav . . . 2.113 . . 1.456 . 365 . 99
Hircov 2.492 . 2.009 . 441 . 13
Kiev 3 559 . . 2.819 . 209 . 430
Cherson 2.733 . 1 462 . 575 . 322
Podolia 3.018 2.442 . 99 . 369
Total 19.682 14867 1.867 1 738
75 la sutd 91asuta 8 la sutd
1 Ucratnienti (Rnteni, Molorusi, Rusneaci) st nupil date antro-

pologice st dupi limbil (Academia de silinte din Petrograd, 20 Febr.
www.dacoromanica.ro
1906, comisia specialh' compusa din membrii Academiei : Zelinsky,

Core, LippoDanilevsky, Oldemburg, Faminilln, Forlunatov, $ahmatov,
constata .Imprejurtirile istorice an concurat Ia deplina disociare a
regiunii ucrainiene de regiunea Rueilor ; de ad deosebirl in limbile
ambelor nalionalitati : ruseascd f t ucrainiand. Vista istorica nu le-a
creiat o limbs comunii, din contra a merit deosebirile dialectale cu
care au aparut strabunir) ei dupil trecutul istoric, constitue un popor
aparte. Independent! Ia inceput, tree subt jugul Tatar, apoi in slatul
polono-lituan, el de able la 1654, teoretic, et la 1783 efectiv subt Ruei.
Statul rusesc a avut o politica, care nu I-a facut simpatic. La 1783 pen-
tru pierderea independentel politice, clasele superioare ucrainiene an
lost platite prin introducerea lobagiei laranilor. Cit priveete culture,
Petru cel Mare dela 1720 a oprit tIparirea a °Hearn art' in hotarele
ucrainiene, afara de cartile bisericeell, far aceslea trebuiau liparite in
limba ruse. Un egumen a lost oprit a Lipari un acatist scris de mitro-
www.dacoromanica.ro
16 DR P. CAZACU
In Rusia albs
(Regiunea Grodno, Vilno, Vitebsc, Moghilev, Minsc, Smolensc).
Populatia totalA 8.040 mil.
Rusi albi . . . . 5.740 mil (71 la suta)
Rini 500 mil ( 6 la suta)
Ovrei 1.000 mil (12 la sutA)
Germanl . . . 800 mil ( 9 la suta)
poll! in limbs ucrainiana, Jar la 1769 Manastlrea din Kiev a fost oprita-
de calra Sinod de a lipid un abecedar in limbs ucrainiana.
Limbo ucrainiana ajunge a fi numai a faranilor; clasele avute se
rusifica. Totusi instinclul national si influenlele culturale Maine tre-
zesc constiinfa nafionalii, care culmineaza in poetul for evcenco, pri-
mit rau de critic!! Rust, chiar de radicalul Belinsky.
Harcovul si Kievul devin centrele miscaril for nafionale in Rusia.
Ucrainienii sint persecutati, chiar in epoca liberallsmului rusesc : La
1863, Vaiuev, ministru de interne, da ordin sa nu se tipareasca nici o
carte in limbs ucrainiana (nici un fel de limbs deosebitii, ucrainiana,
n'a fost, nu este si nici nu poste sa fie`, zicea Vaiuev), iar sf. Sinod
a dat ordin sa nu se tipareasca traducerea Evangheliei in aceasta limbo
si alte cart! cu continut religios. Au fost expulzaft o mulfime de mun-
citori pe ogorul national, cultural si politic ucrainian. La 18 Mai 1876
s'au oprit: 1 importarea din stritinfilate si tipartrea in intreaga Rusle,
a orice carte in limbo ucrainiana, 2 reprezentarile teatrale, lectiile,
cintecele. Aceste opriri au durat 50 de ant. Miscarea a emigrat in
strainatate (Helvetia, Dragomanov), in special in Oalifia, unde s'a cre-
iat Piemontul ucrainian.
Heroine este o tare agricola foarte bogatil. Avind carbune si tier,
s'a putut desvolta acolo cu ajutorul capitalului francez o mare Industrie.
Ucrainienii, cast not, cast Polonii, le zic Rusilor : moscali". (Toate
datele dupe Stankevici).
1 HuOi albi din secolul XII au Meat parte din statul lituanian,
apoi polon, avind centrele de culture occidentalii, Vilno, Varsovia.
De obis dela 1772 au intrat subt stapinirea ruseascii. Pada la 1865 in-
ceputurile religioase, literare si culturale au fost lasate in pace. La
1865. dupe revolufia poloneza, s'a oprit orice liparire cu !Here la-
tine, cu care scriau Rush albi ; s'a inceput botezarea catolicilor in or-
todoxie : intr'un cuvint, intreaga orgie a stalului militar-polifienesc rus,
subt deviza crestinismului ortodox in lupta cu latintsmul occidental
polon. Cu Coate acestea poporul a rezistat, miscarea nafionala sit cul-
turala a continual. S'au creiat cercuri culturale si politice, care au
edilat pentru popor, carfi, calendare, etc..
Paralel cu miscarile nationale ale allor popoare, a apiirut ideia
autonomiei, mai cu seams pe la 1902 5. Dela 1906 a inceput misca-
rea culturale mai intensive, carci, revIste saplaminale, gazete. Toata
aceasta renastere culturale era supusii la sienna, piedici, opriri, ares-
tari, contiscari din parted statului. La elementul national, cultural si
religios de nemulfumire, ('/3 de Rusi albi sint catolici), se adaoga
si elementul social-economic. Pamintul in aceasta regiune este sarac,
proprietatea mare este intinsitun element puternic de nemulfumire,
mai cu soma fate de lendintele de colonizare ruseascii. Al treilea e-
lement era influenfa poloneza. Indepartati dela orice funcfii de stet,
Polonil s'au dedat in Rusia la inireprinderi si comer!, coutind sa ra-
mie lotus', cit mai aproape de centrul tor. In Belorusia bancile, in-
treprinderile agricole si industriale erau in mina for si influenfa for
asupra populatiel era insemnata; der ea desigur nu se exercita in fo-
losul slatului rusesc, el tocmai dImpotriva (Dupe Stanchevici).
www.dacoromanica.ro
In Basarabia t
Totalul populatiei 1.935.412.
Moldoveni . . 920.919 (47,6 la sutA)
Ovrei 228 168 (11,7 la sutA)
Ru$i 155.774 (8 la suta)
Bulgari . . . 103.225 (5,33 la sutA)
Ucrainieni . . . 382.169 (19,75 la suta)
In Caucazia 2
(Afars de regiunea Stavropol, Cubani §i Terse)
Totalul populatiei 7 milioane.
Turco-Tatari mii . . 2.403 (34 la sutA)
Armen' . . . , 1.787 (25 la suta)
1 L'occupation Roumaine en Bessarabie, Paris, 1920, pag. 16.
2 Armenii sint un popor vechiu, cunoscut inch lg 521 inainte dt,
Chris los, cind s'au rasculat impotriva lui Dariu. Au format un stat mare
www.dacoromanica.ro 2
18 DR. P. CAZACU
Gruzini . . . . 1.784 (25 la sut)

Ru$i 915 (13 la sutI)
Rase de munte . 117 (3 la suta)
$i puternic, constiluind in Orient un focar de civilizatte ; au primit

crestinismul inaintea Rusiei, cu biblie tradusii in secolul V. Au fost
supu$1 de Turd! $i Tatar'. Dupti lungi lupte, statu1 armean pieri, dls
truginduse clasele sociale $i raminind un singur demos. Antagonis-
mul dintre invingiitori $1 invinsi, musulmani $i cre$tini, oament civill-
zall $1 salbateci, perzistil $i astiizi ; lotu$i crcdinid, limbs, cultura $1 o-
biceiurile $1 leau piistrat ; mai mull, aceste elemente le-au servit spre
a deveni puternici in sfera economics, recompensind in aceastii di
recite pierderfie politice formind o burghezie influentil, organizatii $1
puternicit in loath Asia anterioarti $1 reinvlind !dela nationalit pe baza
autonomismului bisericesc, care era pfistrat. De indatti ce imperiul
www.dacoromanica.ro
Nu am la indamina datele asupra regiunilor Crimeii, Caza-

nului, Astrahanului, in majoritate tatara§ti, a Turchestanului, a Si-
beriei .1 altor regiuni cu populatie mongolA, turceasca, etc., foarte
wariata.
Rezumind, avem :
Regiunl: Populatie mil. Autohtoni mil. Rust mil.
I Finlanda 2.921 2.571 (88 la sula) 7
II Estonia 958 907 (94 , ) 37 ( 3 la suta)
III Letonia 2.000 1.316 (68 , ) 233 (12 a )
IV Lituania 2.158 1.434 (65 ) 96 ( 4 )
V Ucraina 19.682 14.867 (75 ) 1.867 ( 9 )
VI Polonia 9.381 7.032 (74 ) 608 ( 6 , )
VII Rusia Alba 8.040 5.740 (71 a ) 500 ( 6 )
VIII Basarabia 1 935 920 (47 a ) 155 ( 8 a )
IX Caucazia 7.000 6.000 (84 , ) 915_(13 )
Total 54.075 40.787 (75 la suta) 4.418 ( 8 la suta)
turc a inceput sa decade, elementul armenesc a apart!t pe terenul po-

litic. Rusia, dela Petru cal Mare ajungind in conflict cu Turcii, a O-
W Coate najionalitajile crestine impotriva tor. Subt Alexandra I Rusii
au lust hanatul Carabah dela Turci si hanatele Erivan si Nahicevan
dela Persi (toate locuite de Armeni). Asa ca incercarile de eliherare
au ajuns la imparlirea Armenilor ii tre lrei stapini: Rust, Turci, Persani.
Situatia Armenilor in Rusia era mat buns, poate filndca Rusii, urmiirind
alipirea restului, ii lasau in pace. Totusi, lupta nationals si democra-
tica organizata impotriva Turcilor, Linea ridicata constiinta ; tar masu-
rile de protectle a claselor suprapuse turco-latare suparau pe Armeni
impotriva Rusilor, care pe tinge bate la 1897 le inchid scolile, editu-
rile, institutiile de binefacere, si le iau in administrarea statului aye-
rile bisericestiasa ca partidele revolulionare armenesti se indreapta
nu numai impotriva Turcilor ci st impotriva Rusilor (Dasnactutiun)
(Dupe Stankevici).
Gruzinii, inca inainte de era crestina, au formal un slat, care
a rezistat, fie independent, fie autonom in alte formaliuni politica. Ma-
ximum de inflorire 1a ajuns Gruzia intre anii 1182-1212. lmpreuna cu
puterea politica s'a desvoltat si culture; epoca de our a literaturii gru-
zine a fost intre secolele X §i XIII (celebrul poet Sole Rustavelli).
Mongolii i-au subjugat. Dar paste o suta de ant, ajung din nou inde-
peudentt. In timpul caderil Bizanfului, sint inconjurali de lumen mu-
sulmana ai isi pierd energia in lupte cu cotropitoril. In secolele XVII
si XVIII reusesc sa se intareasca si sa atace. Cauca filial' in Persia,
Austria, Prusia st Rusia. Regale Iraalle II a supus Gruzia Rusilor
pentru a se apara de Turci, rezervindu-si intreaga autonomie (1783).
Dar de pe la 1801 Alexandru I o anexeaza. Poporul obosit de lupte
seculare se supune. Nobilimea saracita, primind avantagii si slujbe,
s'a supus rusificarii. Taranimea, 'eget& de pamint si saracie, si-a pas-
irat complect nationalitatea, dar in stare de necultura. Numat preoji-
mea legata de popor, dar constienta sf culla', suparata Ca i s'a supri-
mat autonomic si i s'au sechestrat averile pentru rusificare, a luptat
cu inversunare. Din aceste elemente s'a renascut literature st teatrul
gruzin; apoi au inceput organizari politice subt firma socialiste, Mrii
sa existe un insemnat proletariat Industrial. Elemenle culte sI saracite
din nobilime, preotimea, decaderea bisericii, lipsa formelor naltonale,
au dus la fenomene de acuitate socials.
Gruzinii ocupa un teritoriu intins in partea Nord-Vestica a Caw.
cazului, formind o masa compact& pe ace! teritoriu Dupa V. Stan-
kievici).
www.dacoromanica.ro
20 DR. P. CAZACU
Pentru toate aceste mase de rase si de limbi strainer arta?,

stiintele, literatura, cultura §i civilizatia ruseasca nu existau, de,
cit la cei constienti ca, in contul muncii si puterilor lor, creste Si
infloreste cultura strains, neamurile lor fiind lasate in ignoranta
sau avind rolul de gunoiu pentru ingrasarea culturii Straine.
Mai mull, statul rusesc, fata de toate aceste popoare avind
o atitudine de stapinire militaro-politieneasca pentru distrugerea
nationalitatii §i a culturli lor, nu le putea inspira decit o era as-
cunsa.
In sudul §1 sud-vestul imperiulul rus, exista Inca un po-
por vechiu, constient gi puternicEvra.
Dace toate celelalte popoare erau' oprite in- cultura, desvol-
tarea si civilizarea lor din consideratiuni de stat,. de teama sepa-
ratismului sau dim cauza rezistentei la rusificare,Ovreii au fost
singurul popor din Rusia, care s'a supus complect rusificarii, ca
nici un alt neam, dar a fost respins si persecutat, din cauza
deosebiril de religie (Ovreii botezati nu erau persecutati), casi din"
consideratii economice sau de politica interns, in mod sistema-
tic prin legi de diferite feluri, prin masuri politienesti econo-
mice si, in afara de orice lege, prin organizari speciale de per-
secutii indreptate contra lor. Ovv:ii nu aveau dreptul sa fie pri-
mill in scolile statului decit in numar limitat, un quantum la
suta ; n'aveau dreptul de a poseda proprietati rurale, deci nu
puteau avea ocupatii in agriculture. Nu aveau dreptul de a lo-
cui decit in anume localitati (iar acolo veneau pogromurile):.
Chisinau, Odessa, Belostoc, etc..
Particle politice puternice erau antisemite. Aceste partide a-
veau conducatori din elita sociala si limit( functionari (contele
Bobrinsky, marele duce Serghie Alexandrevici, ministrul Plehve,
contele Conovnitin, guvernator al Odessei, generali Caulbars, Sca-
Ion (Polonia), Herchelman (Moscova), Metier Zacomelsky, regiunea
Baltica ; episcopii Hermoghen, Evloghie, Serafim, etc.), din ime-
diatul anturaj al tarului, care purta insignale acestor partide, be
trimetea telegrame de incurajare la congrese §i be asigura im
punitatea dricarei actiuni si amnistia oricarei crime pe acest teren
Se intelege bine ca Owen nu puteau lubi imperiul rus, care-
urmarea fata de el o politica vindicative si inumana".
Asupra rezultatelor acestei situatii Si a acestei politici, cer-
curile rusesti diriguitoare erau puse in cunostinta.
Contele Witte in memoriile sale scrie : Este imposibil de
a guverna o astfel de tarn §I de a nesocoti aspiratiile nationale
a grupurilor neruse§ti, care aonstitue in mare parte populatia a-
cestui imens imperiu. Politica aceia care are de scop sa con-
verteasca pe toll supusii rust, in adevarati Rusin nu este idealul,
care va topi toate elementele eterogene ale imperiulul, intr'un
singur corp politic. Ar fi mult mai avantajos pentru not, admit,
ca Rusia sa fi lost o lard de nationalitate.uniforma, §i nu un
imperiu eterogen. Pentru a atinge acest scop, nu este cleat un4
singur mijloc: a abandona provinciile noastre dela frontiers,
www.dacoromanica.ro
pentruca acestea nu se vor acomoda niciodata cu politica de

rusificare intransigentd. Dar suveranul nostru nu va vol, de
altfel, niciodata sa is In consideratie o astfel de masura. Dim-
potriva, nemultumit de a cuprinde in frontierele noastre Poloneji,
Fin', Germani, Letoni, Georgieni, Armeni, Tatari, etc., am fost
cuprin§i de dorinta de a anexa teritorii populate de Mongol!,
Chineji, Coreeni"
Inca dela 1905 sb vazusera bine sentimentele populatiei ne-
ruse§ti din Rusia fata de imperiu. Tot contele Witte semnaleaza
acest lucru :
Provinciile dela frontiers se folosirA de slAbirea din Rusia
centrals, pentru a-§i al-Ma coltii". 2
Perioada dela 1905 pans la 1914 n'a putut sä le schimbe
sentimentele ; dimpotriva, prima incercare le-a servit ca imbold
§i mijloc de propaganda ; con§tiinta anti-ruseasca, tendintele se-
paratiste, deghizate subt forma de autonomism §1 federalism,
cre§teau.
Daca factorul nationalitate era singur suficient, pentru a o-
pune popoarele neruse§ti regimulul statului rus, chiar daca acest
regim ar fi fost binevoitor, din punctul de vedere al respectului
pentru cultura §i desvoltarea national!;, factorii : economic, admi-
nistrativ, politienesc §i politic, nemultumeau profund nationalita-
tile. DacA intr'un stat ca Austro-Ungaria, cu regim parlamen-
tar, cu administratie relativ bunt; §1 toleranta, nationalitatile nu
erau multumite ; daca Anglia cu constitutionalismul ei, cu cultura
veche §i toleranta, are acum greutati cu nationalitatile (Ir-
landa, India, Egiptul), ca o dovada Ca nimic altceva decit for-
marea de state independente nu poate satisf ace nationalitatile,
se intelege bine, care erau sentimentele §i pArerile intime ale po-
poarelor subjugate din Rusia absolutist!;, centralist!;, politista.
Puss time de secole la muncA pentru extinderea granitei,

suportind toate greutatile politicei care, pentru a mentine pres-
tigiul, aparatul, forta, fatada, armata, clasele sociale, biurocratla,
privilegiile, apAsa mai cu seams pe centrul rusesc, mai sarac
prin natura,masa mare a poporului rusesc nici ea nu putea
fi multumita.
Publicistica ruseascA era plink, de zeci de ani, de studii a-
supra epuizarii centrului. Aceasta epuizare se manifesta nu nu-
mai prin saracie, foamete periodica, etc., ci §i prin forme mai
violente, indicind schimbarea spiritului poporului. Inteadevar,
con§tiinta maselor evoluase.
Increderea in institutia fascinanta a strabunilor, in tarul cel
1 Memoires du Comte Witte, pag. 236, Paris, Plon 1921.
2 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
22 DR. P. CAZACU
alb, care sustine credinta ortodoxd imparte dreptate poporului,

dupA secole de Pedreptatire, scazuse a$a de profund-1ncit strdne-
potli, subt stapinirea realitdtilor, o pierdurA cu totul.
Generatia improprietaritd la 1863, dupd un dezastru extern,
de un tar, murise ; generatiile noud, impartind acelqi pAmint, sä-
rdcise pi nteptau cu nerndare crescinda, dela fiecare tar nou, o
noun improprietdrireu care nu venea.
Ultimul tar 51-a inceput stapinirea printr'o mare nenorocire
populara : la incoronarea din 4 Mai 1896, circa 200J de oameni
au fest omoriti la o serbare, §1 clteva ore dupd acest dezastru,
tarul asista la un concert, dirijat de celebrul Safonov, iar seara
a desc.his balul, dansind cadrilul la ambasadorul francez, mar-
chizul de Montebello". 1
Razboiul cu Japonia, pe care 1-a provocat $11-a pierdut, o-
morind zeci de mil de oameni, nu i -a ridicat prestigiul.
Mdnifestatia poporului, care, venea la palatul de lama, in
lanuarie 1905, sd arate tarului sentimentele de credint5, dragoste,
dar suferintele, a fost intimpinata de gloantele armatei luipt
acest lucru s'a aflat in intreaga Rusle.
In ultimii ani, faimosul Rasputin, taran $iret, hot de cal, cu
reputatie rea bine stabilita, care numea mini$tri, dicta la curte,
sfatuia pe tar in treburile externe 2 $1 interne, n'a contribuit la
marirea prestigiului familiei tarului.
Toate aceste lucruri se discutau in toate straturile sociale
din gull in gurd, patrundeau adinc in popor, cu adaosuri fan-
tastice, care nu erau de naturd a mail increderea $i prestigiul ins-
titutiel personificate de Neculai II.
Promisiunile mereu reinoite prin diverse mesagii, cetite in
biserici, cA se dau libertati tt pamint, $i mereu dezmintite de
realitate, au dezradAcinat din sufletul poporului ultimele iluzil
despre tar $i tarism.
Fornele §1 aparentele, bine-Inteles, erau pastrate ; la apa-
ritia tarului era acela$i fast, acelea$i clopote $i lovituri de tun,
steaguri, decoratii, demnitati $1 armat5, acelasi popor aplecat gi
ingenunchiat, tacut sau strigind ura",dar fcird nicl un plc de
credinid.
Alta bazd morald de odinioard a statului rus, era ortodo-

xismul, biserica ortodOx5.
Despre starea el, contele Witte, colaboratorul lui Pobie-
donostef, scrie DecAderea bisericii oficiale ortodoxe St stinge-
rea in popor a spiritului religios, este cel mai mare pericol pen-
tru Rusia".
1 Memoriile Witte, pag. 61.
2 Era prielin §i gazdula la Sazonof, ministru de externe. Witte,
pag. 350.
www.dacoromanica.ro
Fara o biserica vie, religia devine o filozofie si pierde pu-

terea de a patrunde in viata oamenilor si de a o indrumaa.
,Biserica noastrci este din nenorocire moartei de malt
timp. Este o institutie biurocratica si preotii nostri nu servesc
pe Dumnezeul suprem al unei ortodoxii inalte, ci pe zeii de carne
ai paginismului. Treptat, nol devenim mai putin crestini, decit
membrii oricarei alte biserici crestine".
Necontenit se alcatuiau comisii pentru Introducerea toleran-
tei religioase, pentru reforma bisericii, a Sinodului, pentru intro:
ducerea patriarhatului, pentru convocarea soborulul. Dar de re-
alizat, nu se realiza nimic.
Orice miscare religioasA era supraveghiata si urmarita de
catrA biserica ortodoxa cu ajutorul poliiiei si jandarmilor.
Ortodoxii arhaici, tart in obiceiurile si tradijiile for pur-
ortodoxe si extrem de conservatoare, aveau aceiasi soarta ca
sectele rationaliste (duhobori, molocani, stundisti) ; toate aceste
secte cu cit erau mai persecutate de cler prin politie, cu atit se
intareau si se propagau mai mult, prin martirajul creat de autoritati.
In centrul bisericii la Petrograd, In Sf. Sinod, numirile de
episcopi, mutarile, etc. se faceau subt influenta diferitelor cer-
curi (si de inalte personagii feminine) si din diferite ordine. Nita
si sfintii erau canonizati din ordinul tarului. Asa este Sf. Sera-
fim din Sarov, canonizat din ordin, pentruca farina, fAcind bae
la izvorul miraculos, sä conceapa un baiat, dupa ce nascuse pa-
tru fete" (Witte).
Toate intrigile, scandalurile, absolutismul si politismul bi-
sericii, legate de forma de stat, compromiteau biserica lm preuna
cu organizarea de Stat, pe care o sustinea si de care era sustinu0.
5
Asupra situatiei taranului rus propriu zis, voiu cita urma-
toarele rinduri din memoriul contelui Witte, inaintat tarulul ;
cred ca contele Witte nu poate fi Invinuit de exagerari tenden-
tioase. In 1898 el scria tarului Taranul este liberat de pro-
prietarul pamintului. Dar el este incA sclavul comunitatii (ob-
stii), reprezentata prin adunare (mirul") si prin acea ierarhie
de mici functionari, care apasA administratia rurala. Drepturile
taranului si obligatiile lui nu shit clar definite de legi. *I per-
soana lui si buna lui stare sint la dispozitia reglementelor ar-
bitrare a unei administratii locale. TAranul a obtinut pamint, dar
dreptul sAu asupra pamtntului nu este clar lamurit prin lege.
Peste tot unde este regimul comunal de proprietate (Rusia pro-
priu zisa), el nu poate sti unde se gaseste bucatica lui de pa-
mint.Drepturilt de mostenire sint regulate de obiceiuri vagi.
Asa ca astazi tAranul poseda pAmint, nu in virtutea legii, ci a
obiceiului si adesea printr'un capriciu arbitrar".
TAranul nu a fost decit usor atins de reforma legall a
impAratului Alexandru II. Justitia 11 este data nu prin tribunale
1 Witte, pag. 198 -199.
www.dacoromanica.ro
24 DR. P. CAZACU
ordinare, ci prin judecatorii rurale, care exists pentru el special,

$1 care distribue justitia dupA un drept obi$nuit sau mai bine
dupA arbitrariu. Perceperea impozitelor nu este mai bine re-
gulatA, ea este administrate de vointa arbitrary a unei admi-
nistratii locale. Principiul responsabilitAtii mutuale, in ce pri-
ve$te Impozitele, face pe fiecare than responsabil fatA de ob-
$tia intreaga ; rezultatul este complecta iresponsabilitate".
Zemstvele pun impozite pe tArani cat vreau $1 guvernul
nu le poate legal face nimic, dad impun peste puterile tara-
nului. Arbitrarul $1 confuzia prevaleaza in perceperea darilor
ob5tiei, care In ultimii ant cresc excesie.
Ce a5i avea de zis despre educatia populard
Nu este un secret ca ea se MIA. in stare embrionara $i
cA. din acest punct de vedere not stntem subt nivelul nu numai
al multor tart europene, dar chiar al statelor aziatice sau
transatlantice". *
A5a Incft clasa tarAneasca, de$1 personal liberA, este
Inca sclava arbitrarului. ilegalitdtii ;i ignorantei ; subt impe-
riul acestor imprejurari tAranul 1$i pierde toatA energia pentru
a-5i ameliora in mod legal soarta. El devine pasiv gi fad su-
flet, oferind un teren fertil pentru progresul tuturor viciilor".
Inainte de toate, trebue acordatA taranilor plenitudinea
drepturilor civile".
Data fiind starea clasei tarane$ti, statul nu se poate marl
$i atinge importanta mondialA, pe care natura lucrurilor si soarta
insa$1 i le rezerva".
AceastA stare a clasei tArAne$ti este cauza fundamentall a
fenomenelor soclale morbide, care se prezinta in viata taril
noastre".
Oamenii, care au emancipat pe tArani de servagiu, au
favorizat comuna tArAneasca (ob$cina), care inseamna forma
comunala a proprietAtii pAmintului $1 a exploataril. Aceasta
politica a fost adoptata de guvern, pentrucA era mai comod
pentru administratie a fi In raporturi cu grupuri de tarani, de
cit cu individualitati $i $i-a gasit sustinatori intre slavofili $i
alti admiratori pasionati ai trecutului. S'a declarat ca ob5cina
era o veche institutie specials, particularA Rusiei, era insA5I a-
devarata esentA a vietil ruse5ti, $1 a se atinge de ea insamnA a
se atinge de integritatea spiritului national rus".
Dar este un lucru comun de a spune ca proprietatea co -
munala, care exista intro epocA sau alta, a fost in realitate
Cultura si instructia larenimii rusesti (din Rusia centrals) era
la un nivel foarte jos. Numai la margini in Polonia, biluania, Regiunile
Baltice populatia starea mai bine decit in Rusia. In general masele
largi erau in stare satbateca. Procentul amens de nestiutort de carte,
care in graerniimintele centrale ajungea la 75 la sulk betia, morlali-
tatea excesiva, bolile infectioase in sate, toli acesti factori distrugeau
puterea de creatie a poporului, it transformau in masa inerta'. Han.
Rusia si Bolsevismul, peg. 113.
www.dacoromanica.ro
generalk cA este pur s1simplu o fazA primitive a evolutiei so-

cial- economise a omenirii. Cu desvoltarea civilizatiei si a sta-
tului, institutiunile comuniste au fost inlocuite prin institutil in-
dividualiste. In Rusia acest progres a fost in mod artificial
oprit, iar de aci a rezultat cA poporul st statul au fost extrem
de slAbite".
Obscina §1 -a gAsit apArAtori entuziasti chiar fntre Rusii
convertiti la socialism. Ei au proclamat ca tAranul rus este un
comunist nascut, deli inconstient".
In perioada de reactie, care a urmat dupe asasinarea lui
Alexandru II, obscina a continuat sA fie institutia favorite a
ministerului de interne, dar drepturile civile la tArani au fost
considerabil micsorate".
In loc de a se ocupa de tArAnime, a cArei stare este des-
crisa cum am vAzut mai sus de catra ministrul sau, Neculai II
a convocat o conferinta, care s'a ocupat de situatia nobilimii,
proprietary de pAmint, inlesnindu-1 credite eftine pe contul
statului, care era considerat o vacs de lapte, pe care ei
trebuiau s'o mulgA" (Witte; pag. 185).
Witte a reusit sA suprime responsabilitatea mutuala a tA-
ranilor pentru impozite si sA le iniesneascA cApatarea pasa-
poartelor, de asemeni a obtinut o improprietarire partiala prin
Banca thaneascA, care lucra insA mai molt la periferiile Rusiei
cu scopul exproprierii strainilor si colonizarii cu tArani rusi ;
iar in Rusia mai mult pentru a plati preturi marl proprietari-
tor din punga tAranilor.
In 1902 s'a format o comisie of icialA pentru studiul ches-
tiei agrare. S'au clasat si studiat ani de zile rapoartele comi-
tetelor agrare locale. Comisia a lost schimbatA de mai multe
on subt diver5i prezidenti de consilii Sypeaghin, Pleve, Svia-
topolcMirsky, Goremikin. Rezultatul a fost o contributie la
literatura economics in cheslia agrarA, cu tendinte liberate.
Subt influenta revolutiei (1906) din nou s'au format co-
misiuni si s'au elaborat proiecte : dela cele mai extreme, ale
partidelor socialiste, pAna la cele mai reactionare.
S'a promulgat insa proectul lui Stolypin, in virtutea art.
87, adicA fArA Duma, in intervalul sesiunilor ; prin acel proect
s'a propus desfiintarea obstiei (mirului), infiint/ndu-se proprie-
tatea individualA, dar in limitele pamintului dela 186.2, fara ex-
propriere, cu sau fArA platA, §1 fArA a se usura procurarea ins-
trurnentelor agricole, a creditului, etc., necesare pentru mArirea
productiei. Rostul politicei lui Stolypin era bazat pe axioma
cA Rusia nu existA decit penttu un puma de marl proprietari".
(Witte, pag. 278).
Asa inch problema esentialA in viata unui popor agricol,
n'a fost deloc, nici macar partial, rezolvat5. DimpotrivA, zi
cu zi ea devenea mai acute, dind loc la rAscoale periodice in
diferite pArti, potolite in mod brutal de armata. In special in
anii 1905-1906, revoltele agrare au cuprins teritorii imense si
www.dacoromanica.ro
26 DR. P. CAZACU
an trebuit marl varsari de singe, Mai gl executii pentru a le

potoli.
Toate aceste nu puteau nici inteun fel contribui ca popu-
latia taraneasca sa fie linistita $1 multumita de statul in care
traia. De 51 Witte scria : Atit timp, cit chestia agrara nu va fi
rezolvita intr'un sens liberal, pe baza principiului proprietatii
individuale si at libertatii personale, toate celelalte reforme vor
fi ca o casa construita pe nisip. Persistenta in politica reac-
tionara duce drept la ruins "; glasul omului de stat, conserva-
tor in fond, dar prevAzator, nu era ascultat.
6
Clasa lucratorilor industriali din Rusia, in cifre absolute

(1.960.800)* era mare ; in proportie cu populatia insA, era ex-
cesiv de mica,unul i ceva la suta. In unele centre ca Pe-
trogradul,-5i ca cifre absolute (194.210) ** 51 in proportie cu po-
pulatia (9,6 la suta)--era destul d2 insemnata, dar era o class
de data recenta, creata in mare masura artificial de catra stat
Impreuna cu industria mare, nascuta din protectionismul lui Vi5-
negradsky 51 Witte.
Cit de artificial5 era industria ruseasca se vede din fap-
tul ca Petersburgul, far./ Her 5i fail carbune, era un centru
industrial metalurgic mare, aducind fierul din Urali, iar carbu-
nele din Anglia, Polonia sau Donets:. Cit de putin stabili 5i
legal' de industrie erau lucratorii, se vede d n oscilatia numa-
rului for in fabrici, in raport cu lucrarile agricole.
Creatie socials de data recenta, nestabila 51 nu indeajuns
de specializata, muncitorimea industrials nu avea traditia, cul-
tura, organizarea psihologia proletariatului industrial din IA-
rile occidentale.
°data cu importarea industriei, s'au importat Al doctrinele
marxiste 51 mivarile muncitore5ti.
Conditiile industriei artificiale, protejate, politismul, inter-
ventionismul Al persecutiile statului, impiedecind organizarea pe
fats $i in mod normal, inlesneau desvoltarea clandestinismului
prin aceasta, a extremismului.
Faptul concentrarii lucratorilor in anume centre marl :
Petersburg, Moscova, Riga, Harcov, Odessa, Bacu, Donetc, etc.,
inlesnea propaganda socialists intre el, precum $1 o contra-pro-
paganda politista socialists. Legatura lucratorilor cu satele,
raspindea toate curentele dela ora5e la sate, ducind peste tot
contagiul nemultumirilor 5i propagandele tuturor socialismelor.
Masele marl de lucratori profund nemultumiti $i de starea,
for economics $1 de situatia politica, concentrate, aveau o mai
e Max Hoschiller, Le Mirage de sovielisme pag. 65.
a pag. 72.
www.dacoromanica.ro
SITUATIA III RUSIA INAINTE DE RAZBOIUL MONDIAL 27
mare putem de rezistentA gt actiune, o mai mare pondere rela-

tiva in miscarile din capitals.
Lupta cu tarismul, lupta cu burghezia, transformarea stA-
rii societAtii prin suprimarea proprietatii private, erau cele trei
teze comune, care se propagau cu stAruintA printre muncitori.
Propaganda !litre muncitori era intensA. Date fiind im-
prejurile, absolutismul $i tarismul, metodele de luptA in misca-
rile muncitore$ti. din Rusia erau altelg decit in Europa. Clan-
destinismul $i violenta erau tactica impuga.
De aceia toate grevele $i manifestatiile in Rusia luau un
aspect violent $i revolutionar, pe care nu-1 aveau in Europa.
DupA razboiul Ruso-Japonez, miscarile muncitore$ti din
Rusia, au luat intindere mare $1 au fost in unele localitati de
o violenta grozava, aratind astfel starea de spirit a muncito-
rilor.
Slabiciunea extrema a guvernUlui din acel timp, libertatea
de fapt a presei, alegerile, intrunirile, tribuna Dumei, au pro-
pagat $i mai mull $1 mai adinc ideile Impotriva statului. Nu era
lucru cit de ascuns, cit de secret, cit de intim, care din gurd
in gurA, din ora$ in ora$, din sat in sat, panA In colturile cele
mai ascunse ale tarii, sA nu ajunga in formele cele mai fantas-
lice. Propaganda clandestine verball, scris5, tiparita, deve-
nise imensa. Contagiul mintal era comun ; in intimitate nimeni
nu mai avea curajul sa sustinA tarismul, curtea, guvernul, cla-
sele diriguitoare, unitatea de stat, biserica, armata, autoritatile.
Nu exista nici o credinta. Formulele cele mai extreme $i cele
mai fantastice, in toate chestille sociale, erau primite Si discu-
tate ; nu exista nici un friu, totul era bun $i admis pentru a
distruge vrAjma$ul, care era al tuturor : tarismul, curtea, gu-
vernul, armata, paturile conducAtoare.
Patura de sus din societatea ruseascA, clasa nobilimii biu-

rocratice avea in mind paminturile 5i puterile dela stat.
Contele Gagarine se lauda, dar avea dreptate spunind :
103 mii de proprietari fonciari, guverneazA 22 milioane de lo-
cuitori".*
Deprinderlle acestei clase bogate $i culte erau medievale ;
Wag cultura gt civilizatia ei europeanA, nu-i serveau pentru
schimbarea functiei sociale.
Aceasta clasA nu era complect inchisd ; in ea puteau (cu
o greutate oarecare) pAtrunde elemente din alte clase, fie prin
servicii in armata, fie prin servicii in biurocratie. Tarul &Idea
titlul de nobleta hi pentru alte servicii.
La, cucerirea regiunilor statue se recuno$teau titlutile de
noblete claselor suprapuse autohtone, dacd dovedeau supunere
Max Hoschiller, ibidem, pag. 78.
www.dacoromanica.ro
28 DR. P. CAZACU
si credinta tronulul si statului rusesc ; nesupunerea 4cum a fost

cazul in Polonia) era pedepsiti oprindu-li-se privilegille de
nobleta, expropiindu-li-se averile, etc.. Fie prin avantagil, fie
prin persecutii, aceste clase intrau in totalitatea nobilimii biu-
rocratice rusesti. Astfel incit, in aparenta uniforms, adoptind
aceleasi obiceiuri, vorbind aceiasi limbA, provenienta germana,
polona, lituana, finlandeza, caucaziana, moldoveneasca, o dile-
rentia, nefiind egal de sigura si egal de interesata in sustine-
Tea statului rus, in forma in care era. Pe linga aceasta, casi la
toate clasele nobile din lume, timpul slabise $i la nobilimea im-
perialA rusa, puterile de conducere si creatie.
8
Clasa burghezlei negustoresti si bancare nu era Insem-

nag in Rusia. Asezata intre nobilime, care o privea de sus si
o Linea oarecunr la distanta, si intelectualitate, care in roman-
tismul ei o batjocorea, invidiata de toate straturile sociale, ro-
lul si importanta el in stat era mic si subordonat. De altfel
si ea era un amestec urban eterogen $1 disparat : din toate ra-
sele §i din toate clasele, legate slab pentru organizarea comer-
tului si creditului, in vederea cistigurilor, vorbind ruseste pen-
tru ca erau in Rusia. Respectul, increderea si interesul lor pen-
tru statul rus, in forma in care se gAsea $1 care nu le dadea
puterea $1 importanta la care aspirau, nu erau insemnate. In
maple cele marl si cele mai comerciale, comertul cel mai mare
si bancile erau in mini straine: La Petrograd, Riga, Revel,
Libava,germane ; in Polonia si sud-vestul Rusiei,in minile
evree$ti ; in centrul Rusiel si in Siberia era mai mult in mini
rusesti.
Industria mare din Rusia, crelata subt scutul tarifelor pro-
tectioniste, de data recenta, era in cea mai mare parte a capi-
talului strain ; clasa aceasta nu avea importanta politics §i so-
ciala mai mare deal clasa negustorilor si bancherilor.
9
Clasa intelectualA din Rusia (publicisti, avocati,. ingineri,

judecatori, medici, profesori, functionari, mica biurozratie st
burghezie, etc.) era compusa din elemente de diferite neamuri,
care- $i apropiau o anumita mentalitate si limbs. Nu se putea
ascunde origina lor, rasa $i clasa, ruperea de natia lor, Ora -
sita in neculturA si sari cie $1 trecerea in serviciul culturii, care
se numea ruseasca pentruca era in statul rus si in limba ru-
seascA i nu se putea face comuniunea mentala, fall renuntAri
morale, decit inteun larg si vag umanitarism, in care dispa-
reau rasele, clasele, popoarele, dar si realitatile. Idealismul
vag, misticismul, universalismul 5i idealizarea /Ana la zei-
www.dacoromanica.ro
SITUATIA IN RUSIA INAINTE 'DE RAZBOIUL MONDIAL 2g
ficare ca entitate fArA pAcate sf cusururi a poporului pur-

tAtor de Dumnezeu" (de care erau profund despArtiti $1 nu-I
cuno$teau), pentruca acum dupd revolutie sa-i zicA po -
por bestie"; ducerea constructiilor mentale pure pand la ul-
timele for concluziuni, fArd nici un friu ; utopismul $i maxi-
malismul intelectualitatii ruse$ti,i$i au explicatia $i in acest
fapt. Se crease o clasd `special,deosebitA de acele din lu-
mea intreaga, care era departe de realitati, departe de Dopo-
rul real din care e$ise, $i care sacrifica pe altarul fictiunilor cu
o pasiune $i cu o asiduitate fdrd pereche. Inconstient serveau
pentru subjugarea si rusificarea popoarelor strAinelAsate in
necultura, aducind toatA puterea for de munch $i darurile lor-
stapinului, pe care (multi) ii urau,statului rus,tar acesta in
schimb, oprind cultura altor neatuuri, le dadea monopolul $1
avantagiite propagandei culturii ruse$ti in statul rusesc.
Pentru o mai build lamurire, reproducem dupd Merejcov-
ski* citeva pasagii, in care se descriu unele straturi sociale.
DacA acum, cfnd pentru Rusia vine judecata cea de pe
urtnA a istoriei, intelectualitatea ruseascd ar vrea sA $tie cu ce
se va duce la aceasta judecatd, ar putea face aceasta mai bine
dupd operele lui Cehov $i Gorky". El, Cehov, cunoaste tra-
iul rusesc contimporan, cum nu-I cunoVe nimeni. El este
foarte national, dar nu este universal! ".
Eroii lui Cehov n'au viatA, au numal traiu, traiu fAra eve-
nimente, sau cu un singur eveniment, moartea".
De dinafard, acest traiu pare vin $1 tare, dar el este mort
p1 putred inauntru : este de ajuns o lovitura ca sd se facA praf,
ca acele teseturi putrede, pe care be gasim in racle. Pe din-
afara par strAlucitoare $1 colorate ca curcubeul, dar este cur-
cubeul apelor statatoare $i al geamurilor vechi, bune de spart.
*i tot acest traiu putred $1, din cauza putreziciunii, fragil, a-
tfrnA de o ati$oard deasupra prapastiei ; iata, se rupe ata $1
totul se va prAbu$1 in prapastie $1 Se va sparge in tAndAri.
Pare cd Rusia actuald, contimporana, inaintea sffr$itului sAu
inceputul acestul sfir$it it vedem a vrut prin Cehov sA se pri-
veascA pentru ultima °ad°.
Plictiseala, mihnirea, latA principala, in fond singura pa-
siune a tuturor eroilor lui Cehov, anume pasiune pentru el
mihnirea, dupd observatiile adfnci ale luptatorilor crestinf,
este o pasiune sit fuel una lacoma. Cum beau unit In ne$tire,
a$a eroii lui Cehov in ne$tire se plictisesc".
Functionarul po$tal in drum, medicul spitalului judetian,
fiul ministrului $i revolutionarul, care vrea sA-I omoare pe mi-
nistru, elevul neisprAvit de liceu, care din nimica $1-a tras un
glonte In cap, batrinul profesor, vagabondul trimis in Siberia,
actrita din provfncie, sf bunif $1 raii, $1 de$teptii $i pro5tii, fe-
ricitii $i nefericitii, toate stArile, toate tagmele, toate virstele, se
Merejcovsky : Cehov 51 Oorki, vol. II, pag. 39 -70. Pelersbug 1911..

www.dacoromanica.ro
30 DR. P. CAZACU
dedau acestel pasiuni a plictiselii. In °rase marl $1 orasele de-

partate, in sate $1 la gari singurAtece, $i la fabric' $1 la cuiburi
de nobili in rulnA, $1 In saloanele lumii marl, $i la manastirt $i
in case de desfrInare, $i in cabinetele savantilorpeste tot este
plictiseala. Un fel de plictiseala metafizica, sentimentul golu-
lui fArA slirsit, a nimicniciei. Rusului nu-i place viata"iata
admirabila descoperire a lui Cehov. Pare ea nu numal omului
rus, ci si naturii, rusesti nu-i place viata".
In opozitie cu patura intelectuala descrisA de Cehov, iata
dispozitiile sufletesti ale proletariatului rusesc, descrise de Gorky :
A$i fi adunat ramasitele sufletului meu sf1 sat si frnpreuna
cu singele inimii le-asi fi scuipat in mutrele intelectualitatii
noastre, dracul s'o is ! Eu le-asi spune: lindini, vorbe$te la
Gorky un proletar, care viseaza sa devie mare scriitor".
Pana la spasmuri Imi era greata de acest publicspune
un alt proletar, fost actor$1 adese on imi venea sa-1 scuip
de pe scena, sa-1 injur cu cele mai grele cuvinte... Cit de bine
ar fi sA ai in mina un cutit lung, ca dintr'o data sA tai nasu-
rile la tot rindul Intaiu de spectator'. Dracu sa-i is pe toti !..."
Acesta este proletarul lui Gorky- boseacul".. El nu este
decazut In starea aceasta din cauza conditiilor externe econo-
mico-sociale. Din contra, de aceia a decazut pe scara econo-
mica-sociala externs, fiindca a decazut mai intaiu In mod psi-
hic pana la ultima limits a nihilismulul sufletesc".
Plnea la om este lucru principal. Dad burta este li-
nistita pi sufletul este viu ; orice opera omeneasca dela pintece
purcede".
Eu dela unghiile mele tinere nu puteam suferi moralita-
tea. Dintii constintii mete nu m'au durut niciodatA. Stitt ce este
idealul ? Este o simplA cirja inventata de om, cind a devenit
animal prost $i a inceput sa umble In dota picioare".
Spune-mi : cum, dupa tine, trebue sa traim ? Ce vrei ?
intreaba batrinul Maiakin,negustor bogat dupa starea lui so-
ciala, iar In suflet, boseac,pe fiica-sa, domnisoara intelectualA,
care a cetit multe carti Intelepte. Sa fie toti fericiti... $i mul-
tumiti... $i toti oamenii sA fie egali... in toate egalitate..." bol-
mojeste fata. Asa am si stiut, proastA auritA ce esti !" hota-
raste batrinul Cum pot fi toti fericiii si egali, and fiecare
vrea sa fie mai presus decit altul. Niciodata un om nu va
ceda altuia ; numai prostii cred asa. Fiecare isi are sufletul $i
fata lui. Ai citit toate prostiile !"
Dati oamenilor deplina Ithertate... atunci va urma aceastA
comedie simtind ca friul este ridicat, va sari omul mai sus
decit urechile sale, si va sbura ca o pans incolo si incoace.
Se va crede fcicator de minuni si va incepe &a-0 exterlorizeze
sufletul... Iar suflet creator In el este putin... Se va sforta
el o zi, clod, si va slab' saracul, cAci inima ii este putreda".
Duca-se toate la dracuspune un alt proletar. Mi-ar
face placere daca. patufntul s'ar aprinde deodata $1 ar crApa in
www.dacoromanica.ro
bucAtele... numai eu sA mA prApAdesq cel din urma, dupA ce

voiu fi vAzut pe ceilalti".
Aici toate s'au decolorat ; a rAmas un singur om gol pe
pAmintul gol".
Eu am ajuns in asa stare, ca pot dormi gol pe painint
si minca larba. Nu-mi trebue nimica. Duca-se Tr amintul la
dracu in praznic 1..."
Cehov §i Gorky shit in realitate profetii revolutiei rusesti,
descriind, asa cum au deserts, pAturile sociale de care s'au o-
cupat".
Evident cd marea si humanitara literaturd ruseasca, arta,
cultura, etc., care constituiau fatada Rusiei, ,care impresiona
asa de mult pe Europenii de veche culturA si civilizatie, nu e-
xista deloc in masa poporului rue, ca sa se poatA ajunge la
elaborarea tipurilor lui Cehov, §1 mai cu seams a celor a lui
Gorky. De altfel starea reala si psihologia poporului rus ade-
varat, nu se poate complect studia din literatura ruseasca tra-
dusa in limbi straine ; acolo gAsim numai inaltA arta si marl
talente ; descrierea realitatii o gasim cu deosebire la autorii ne-
tradusi : Resetnicov, Gleb Uspensky, Ostrovsky, Melnicov. Pe-
cersky si Salticov Scedrin, casi la Tolstoi din Puterea intuneri-
cului" ; prin ei vedem geneza tipurilor lui Gorky si lipsa cul-
turit si civilizatiei rusesti, chiar pentru acel mic numar de td-
rani si lucrAtori, care stiau carte, dar care prin starea for so-
ciala n'aveau timpul si putinta de a Si -o apropia, si trebuiau
sä se reducA la mici manuate si mici brosuri cu continut poli-
tic sau complect indiferente.
10
Inteo societate, asa cum s'a vazut in rindurile de mai sus,

in care toate clasele erau cuprinse de un romantism anarhic,
nu existau in fond partide politice in sens european. Erau de
abia inceputuri, se desemnau curente. Erau state-majore, ge-.
nerali Lard armatA.
In cap statea partidul Curti'. Ca sef al lul trebue sA-1
'socottm pe fostul suveran.
Iata asupra acestuia citeva note, date de cei ce 1-au cu-
noscut :
Un suveran, in care nu poti avea incredere, care astdzi
aproba ceiace va dezaproba mine, este incapabil de a guverna
singur statul".
,,Este in natura imparatului de a lucra ca o pendula, de
a se balansa !rare cloud extreme".
El are deprinderi bizantine, dar cum nu are talentele unui
Metternich, sau unui Taleyrand, de obiceiu cade in balta plina
de glod sau in bAltoacd de singe". 1
1 Witte, peg. 160.
www.dacoromanica.ro
32 ..-
DR. P. CAZACU
Concesii nesincere, insuficiente, necomplecte, mincinoase,

fal5 constitutionalism sint caracteristice epocei" (Miliucov).
El formeaza guverne, compuse din mediocritati biurocra-
tice, are minigrigenerali cu cultura 5i oducatie de vahmistri,
are 5efi de guverne, in afara de cabinet, in culise 5i fart' ras-
pundere'(Trepov fata de Witte, pag. 204) ; are minktripa-
ralitici generali (Protopopov), facind pe bufonii curtil. Se ce-
rea un singur lucru dela toti : a fi oameni de incredere", oa-
meni devotati" (partidului).
In jurul tarului era curtea in decadere 5i descompunere,
inconjurata de o biurocratie nobiliary mediocra, interesata in
beneficii 5i avantagii, oameni accidentali, aventurieri §1 carierkti
de diferite proveniente ; cu o tenacitate fart' pareche, tineau la
mentinerea statului-quo, recurgind la mice mijloace, dela extre-
mul absolutism la extrema demagogie". Ca mAsura de resta-
bilire a popularitatii tarismului, ca mijloc de lupta cu socialistii,
partidul curtii organiza intre muncitorii din marile centre in-
dustriale propaganda impotriva burgheziei 51 bogata5ilor, care
impiedeca pe Will, bine intentionat, bun $1 marinimos, sA feri-
ceasca pe muncitori. Toate teoriiie diferitelor secte socialiste,
se raspindeau de dill agentil guvernelor, cu modificarea sin-
gull ca tarul este cu proletariatul 51 impotriva burgheziei.
In beatitudinea for au crezut un moment ca tarAnimea si -a
pastrat, cum erau aparentele la solemnitati, mentalitatea 51 ve-
chea incredere in tar ; de aceia prima lege electorala pentru
Du.marj, dadea o larga reprezentanta taranimii ruse5ti. Cind s'a
vazut insa ca mentalitatea taranilor nu este acea sperata, cind
deputatli tarani veritabili au constituit in Duma un bloc al for
5i au aderat la opozitie, atunci ceTcurile din jurul curtii au fost
silite sa modifice legea electorala, in sensul restringerii votu-
lui taranilor.
Exteriorizarea partidului intim at curtil era partidul ade-
varatilor ru5i, organizat 5i condus de demnitarii statului. Teo-
ria lui era unirea tarului cu taranii, meseria5ii 51 micii negus-
tori, impotriva tuturor intermediarilor : bancheri, industriasi, ca-
pitali5ti, jidoviti, jidani, jidano-poloni. Pe spesele statului 5i
comunelor se tipareau ziare, reviste, proclamatii, se faceau ser-
bAri, prozesiunl, se intretineau propagandkti.
In acest partid intrau functionari mici, preoti, meseria5i,
mahalagii. eatriotismul lor. era rudimentar, nu de ratiune ci
de pasiune. Sefil erau in mare parte aventurieri fara cea mai
mica idee de politica practica 5i cinstita, sfortarile for .tindeau
la exploatarea instinctelor josnice. Pus subt protectia vulturu-
lui cu doua capete, acest partid producea rascoale groaznice
(pogromuri) $i mi5cAri destructive 51 neegale. Dad era pa-
triotism la baza acestui partid, el nu era decit salbatec 5i ni-
hilist, hranit de minciuni, calomnle, frauds de cruda $1 la5a des-
perare. Masa partidului era de inteligenta obscura $i igno-
ranta, 5efiibanditi, dar intre ei erau 5i adevarati gentlemeni $i
www.dacoromanica.ro
un numbr de partizani secreti, recrutati la curte. Buna for

stare este asiguratA prin domnia anarhicA 5i deviza for este :
nu not pentru popor, ci poporul pentru binele pintecelui nos-
tru". Ei se hranesc cu farimituri care cad depe masa tarului
51 1mpAratul viseaza sA restaureze grandoarea Rusiei cu ajuto-
rul unui astfel de partid". (Witte).
Partidul octombrist,o formatiune de reactionari moderati,
accidentals si artificialA, izvoritA din echivocurile alegerilor In
DumA, reprezenta pAnA la un punct marea industrie Si parte
din marea proprietate.
Partidul constitutional democrat cu un stralucit stat-major
de profesori, avocati, medici, publici5ti, intelectuali, cu mare
autoritate moralA, avea o organizare oarecare, n'avea insa le-
gAturi cu masele, nici cu nationalitAtile, nu reprezenta un strat
social cu interesele pi fizionomia lui.
La stinga incepeau partidele socialiste: a) socialistii popu-
lari, b) sociali5tii revolutionari, c) socialiptil. democrati, d) co-
muni5tii bolsevici, e) anarhi5tii.
Toate aceste formatiuni plecau dela dogma marxistA, pen-
tru a- i gAsi diferite interpretAri pi diferente, care le faceau sa
se rAzboiascA violent fntre ele. AfarA de state-majore politice
pi publicistice, organizArile for ca partide politice erau excesiv
de slabe, atit in masa lucrArorilor, care cu greu pricepeau in-
sa5i dogma primitiva, ca sA poata intelege nuantele sectare de
interpretare mai mutt cazuisticA.
In masa lucratorilor industriali din centrele marl, curen-
tele socialiste erau puternice nu ca doctrina, nu ca organizare,
ci ca credintA dogmatics 51 ca acumulare de urA impotriva sta-
rii existente, organizarii de stat si claselor burgheze.
In masa tArAneascA, analfabeta §1 inculta, nici un partid
n'avea nici o organizare. Era InsA curentul, ca5i la lucratori,
impotriva tarismului, nobililor, biurocratiei, functionarilor pu-
blici, burgheziei, si curentul de simpatie pentru adversarii
for ; §1 cu eft adversarul era mai inversunat impotriva vrAjma-
silor 5i stArii actuale de lucruri, cu atit era mai simpatizat. De
aceia marea multime era pentru sociali5ti in genere ; dintre ei,
inainte de revolutia din 1917 5i in timpul ei pAna la Octombre
1917, mai populari si mai simpatici printre lucrAtori tArani
erau sociali5tii revolutionari, pentrucA actiunea for era mai
violenta 5i mai evidentA.
11
Din cele de mai sus este lAmurit cA Rusia era o tail de

stApini $i sclavi. De inaltA culturA, artA si civilizatie rafinatA,
5i de ignoranta 5i sAlbatAcie primitivA, de Malta morala 5i no-
bletA 5i de bestialitate".
Era o imensa populatie In fond neadministratA, dar ex-
ploatata. Un guvern 5i o biurocratie incon5tiente, care 141 ba-
34 DR. P. CAZACU
teau joc de Ora, $i o mina de intelectuali. crescuti in ideile lui

Bacunin, Lavrov, Mihailovsky, sau Marx, Enghels, Kautsky,
Herten, etc.".
Revolujia era pregatita de tot' : de autoritatile Matte,
care-$i bateau joc de popor, de autoritatile locale care pradau,
$1 in sfirsit de intelectualitate, de toate curentele politice, cu
mentalitate romantics anarhista, iar mai presus de toate, de
dinastia care-0 ducea viata in mod scandalos, fyrs ru$ine, In
fata lumii intregi". 1
Revolutia din 1905-6 a prevenit pe toad lumea. Witte

scria : Toate revolujiile provin din aceia Ca guvernele nu sa-
tisfac la timpul cuvenit nevoile strigatoare ale poporului $i ra-
min surde la ele. Nici un guvern nu poate neglija aceste ne-
voi fara sä fie pedepsit" (pag. 194). La inceputul secolului
XX este imposibil, fyry pedeapsa, de a urma o politica demna
de evul mediu". .
Cind natiile devin numai in parte con$tiente de demni-
tatea $i nevoile tor, este imposibil de a urma o politica, care
incurajeaza deschis $i nedrept o minoritate privilegiata, In de-
trimentul majoritatii. Suveranii $i oamenii politici, care nu pri-
cep acest adevar simplu, prepare cu minile for proprii revolu-
jia. La primele semne de slabiciune, pe care le manifests pu-
terea sau prestigiul sau, o explozie, pe care nu mai poji s'o
reprimi, izbucne$te cu violenja".
Revolujia noastra (1905-6) a avut loc pentruci guver-
nul nostru era orb fats de adevarul fundamental ca societatea
merge inainte. Datoria suveranilor este de a regula aceasta
miacare $i de a o infrina. Cind ei lipsesc dela aceasta datorie
$i in loc de aceasta opresc curentul, rezultatul este inundatia
revolutionary. Pentru Rusia, aceasta inundatie este mai peri-
culoasa, pentru ca 35 la suta din populatie se compune din po-
poare straine cucerite".
Dad totu$i Rusia dAinuia Inca, asa cum se gasea, apoi
aceasta s'a putut numai prin armata, buget, stare de asediu,
cenzura .2
1 Petr Ris, Experienla Ring, Paris, 1921, pag. 6.
2 Armata in adevar era imensa ; in 1914 ajunsese la circa 1
jum. milioane pentru Limp de pace.
Organizarea ei pentru razboiu s'a dovedit excesiv de stabil in
razboiu] RusoJaponez, in timpul caruia s'au produs revolte in cadre,
iar in 1903-6 in marina (Sevastopol, Odessa, Libau). Cu toate refor-
mele, mai ales exterioare, inainte de razboiul mondial, statul -major
francez (vezi Le Correspondent, 25 .Decembre 1913, pag. 2086 87)
subt forma unei vizite mililare, a dal directive: pentru creiarea de li-
nii strategice nouti, procurare de material rulant, locomotive, construire
de drumuri carosabile in tot timpul anului (sosele), retele telefonice
si telegrafice, pentru facerea recensamintului melodic al tailor, pen-
tru utilizarea rationale a rezervistilor, pentru creiarea de depozile
(Vezi si KOInische Zeilung din 2 Martie 1914, Berliner Tageblat din 9
Martie 1914), iar statul francez a dat un imprumut de cite 500 milioane
franc' our anual, Limp de 5 ani. Pentru nevoile interne 'lug, asa cum
www.dacoromanica.ro
Acesti factori au fAcut posibill di inuirea Imperiului rusesc,

cu toata starea internA descrisA. Dar tocmai din cauzA cA ab-
solutismul a dAinuit peste mAsurA de mult, explozia produsi
a fost asa de formidabill si a al-Mat o descompunere asa de
profunda.
era, armata era prea suficientii, cu cadre marl permanente, de carierg,

bine hatnita, intrefinutit si echipatii, fate de o populatie dezarmate,
neorganizata.
Bugetul rusesc, complect regulat de imprumuttiri franceze, &I-
dea excedente. Totusi cheltuelile erau ass de formidablle, mai cu
semi cu ocazia rAzbolului Ruso-Japonez, inch dad; Witte nu reu$ea
sa consolideze datoria flotantii si sa contracteze una noun in 1906 ina-
intea deschiderii Dumei, cu greu ar fi fficut fate farismul nobilo-biu-
rocralic rusesc, revolutiei de atunci.
Sursa principals a bugetului statului rusesc era monopolul al-
coolului, care &idea aproximativ 1 miliard venit net anual din exploa-
tarea be9ei formidabtie a poporului.
Prin buget se intretinea biurocratia ; Coate felurile de politil si
armatA, care mentineau ordinea. Prin buget se Ricea conruperea si
provocarea.
Starea de asediu in mod legal trebuia sä se declare numai
femporar, de fapt aceasta stare se prelungea asa de mull, incit deve-
nise permanentA in toati Rusia.
Cenzura preventive era legiferatA in Rusia in mod normal.
In unele momente era excesivi, in allele slabea asa de mult, inch fA-
cea impresia ca nu existil, cum de fapt n'a existat in anti 1905-6. To-
tusi, si publicistii se invittase sa scrie asa incit scrisul for sti fie ad-
mis de cenzura, gl cetitorul.sii-I inteleaga.
www.dacoromanica.ro
Descompunerea imperiului rus
Ralzboiul.Revolutia.DespArtirea popoarelor
subjugate de Rusia.
VAzui pogorindu-se din cer un finger st
striga :
A clizut, a cazut Babilonul, mares ce-
tate desfrinatii, $i s'a ft-mut Ica draci-
lor, si pazil a foal& pasiirea necurata si
uritii.
Esiti dinteinsa, poporul meu, ca sii nu
fill plirtasi cu piicatele ei si sii nu luaji
din rattle et. Pentrucit plicatele et ajun-
sera pine la cer si Dumnezeu isi aduse
aminte nelegiuirile ei...
(Apocalips. cap. 18 vers. 2. 4. 5.)
Spiritul rAzboinic at conducatorllor, din orice timp, al Rusiei,

Imperiu essentialmente militar" 1era asa de puternic, incit
contele Witte noteaza in memoriile sale : Sint dispus a crede, ca
clacA n'ar ft fost ruptura cu Japonia, rdzboiul s'ar fi aprins la
frontiera Indiet, sau mat probabil in Turcia, cu Bosforul ca mar
de discordie. De acolo s'ar fi intins in alte regiuni. Dupa inco-
ronarea M. S. §1 voiajul sau in Franta, Nelidov, pe atunci amba-
sadorul nostru la Constantinopol, a fAcut tot ce a putut pentru
a ne WI intr'un razbolu cu Turcia" 2. Nevoia de a-si reface au-
toritatea si puterea interns, printr'un razboiu victorios, oamenii
conducatori at politicei rusesti nu o ascundeau. Witte o noteaza
deseori. lar despre Nicolae IIinitiatorul conferintet dela Haga
pentru pacificarea lumitel spune :
In fundul inimii, M. S. jinduia dupe o politica agresiva,
dar ca de obiceiu spiritul sau era o case impartita, impotriva sa.
insusi : el continua In flecare zi sa-si schimbe politica". 3
Impotriva Austrlei si Germaniel pregatirile militate erau fa.
cute demult. In acei ani (1904) preocuparea constantA a minis-
1. Witte pag. 99.
2. a pag. 164.
3. , pag. 164.
www.dacoromanica.ro
DESCOMPUNEREA IMPERIULUI RUS 37
terului de razboiu era un rAzboiu cu imperiile teutone. Citeva

luni inaintea inceperii ostilitatilor in Extremul Orient, not grabeam
preparativele pentru un rAzboiu, care ne pArea inevitabil cu Ger-
mania §l Austro-Ungaria. Mersesem pAnA acolo a rinduisem §i
comandantii armatelor noastre. Marele duce Nicolae Nicolaevici
fusese numit general §ef a fortelor impotriva armatei germane,
pe cind generalul Kuropatkin era desemnat pentru a comanda
trupele pe frontul austriaca.i.
Astfel fiind, in 1914 lucrurile s'au desfa§urat fArA sA mire
pe nimeni. Austria mobilizind impotriva Serbiei, Rusia infra in
rAzboiu in mod mecanic.
Scopurile 2 reale ale rAzboiului Rusiei erau §1 ele cunoscute
§i fixate prin tratate : Bucovina, Galitia, Polonia austriacA §i cea
germanA, Silezia, Poznania, Prusia orientalA, Persia, Asia minorA
(in parte) cu Alexandreta, apoi in timpul rAzboiului au adAogat
pe fatA Constantinopolul (4 Martie 1915), Bosforul §i Dardanelele
Cu teritorlile *I insulele.
In lupta dintre Anglia §i Germania era atita nevoie de tA-
vAlugul" rus, incit Europa a consimtit la toate conditiile impe-
riului tarilor.
Toate acestea ca primA etapA. Ce ar fi fost in urma, ce
ar fi OW §i allatii §i vecinii §i nealiatii *i nevecinii, dacA Ru0
ar fi ajuns la Berlin, se poate balm'. Desigur cA nici cele 14
puncte ale lui Wilson, nici toate puterile lui Lloyd George ci Cle-
menceau, n'ar fi salvat pe nimeni.
Analizind sentimentele reale ale pAturilor sociale componente
din statul rus fatA de rAzboiu, afara de atitudinea aparenta §I
curentul dela inceput, nu gAsim prea mult entuziasm.
Din destainuirile inregistrate pAna acum, se vede cA senti-
mentele intime ale Tarului ci Tarinei fatA de Germania,cu care
erau inrudite §i cArela ii datorau recuno§tintg, pentrucA in 1905
1906, in timpul rAzboiului japonez, al dezastrului §i revolutiei ce
le-au urmat, ea n'a vroit sA profite de situatie pentru a reduce Ru-
sia,erau foarte prietenoase. Rasputin declara, 3 cA el §1 Tarul
(care -1 asculta) erau impotriva rAzboiului, cA numai Marele duce
Nicolae Nicolaevici staruia pentru rAzboiu.
Cercurile intime ale palatului, dirigiuitorii imperiului rus, biu-
rocratia Malta, aveau cu Germania oficialA intinse legAturi de
singe, culturA, principii, mod de trai. DacA in timpul razboitilui
presa din multe tail s'a plins de acaparare nemteascA, intelegind
1. Ibid. peg. 107.
2. Acum, ducat ratbolu si revolutie, multi publicistl rusi, stabilind
legaturile financiare, economice si politice mire Rusia si Germania im-
perialiste, recunosc Interdependenta for si absurdilatea si artificialita-
tea cauzelor rAzboiului dintre ele, uitind imperialismul rusesc de alts
datA, care nu vedea alt ceva, decit extinderea teritoriali si Constanti-
nopolul, la care credeau ca se merge prin Berlin, pentru a impiedica
Berlinul sit' meargil acolo.
3. Vezi Ris. Experienta Rued.
www.dacoromanica.ro
38 DR. P. CAZACU
prin aceste cuvinte infiltrarea si stapinirea economica, in Rusia

era mai mult. Toata organizarea statului rusesc era prusaca (ca
spirit de conducere, class conducatoare, forma de stat), inca de-
mult ; nereusita, bine-inteles, dar dupA modelul prusac. Se inte-
lege usor cA nu putea fi mare entuziasm pentru un razboiu anti-
german, in paturile conducAtoare.
Poporul rusesc de jos,acea masa imensa de nestiutori de
carte sau deabia §tiutori, i care n'aveau notlunea de patrie, 2 ci
cel mult de tinutul natal, avind experienta multor razboae §1 una
proaspata, a razboiului rusc-japonez, care nu le-a adus nici un bine,
afara de sarAcie si de dart noun, nu mergea cu bucurie, din ,con-
stlinta datoriei, ci prin traditia de supunere Si subt presiunea forth'.
Asa incit factorii determinant' din Rusia,- tarul, curtea si
poporul rusesc,intrau in razboiu, in definitiv, pi impotriva inte-
reselor for $i impotriva sentimentelor for Intime. Fatalitatea fa-
cea din ei simpli pioni in jocul Istoriei. Atotputernicia Tarulul
si poporul nu se putea opune, intrucit toti se lasase dusi de iner-
tia traditiilor si legaturilor prin aliante, WA a cugeta, distinge
si impune constiinta intereselor lor.
Patura intelectuala a fost surprinsa la inceputul razboiului.
Cu incetul 1-a acceptat, deli erau curente variate. Au fost arti-
cole publicate (Suhanov), in care se demonstra ca Rusia in rAz-
boiul mondial joaca rolul unui salariat (inchiriat"), cA statul ru-
sesc n'are interese organice de aparat. Alit publicisti (Landau,
Vodovozov, etc.) preziceau salbatacirea Europei dupe razboiu]
mondial (pe strAzile Berlinului st Petersburgului se vor plimba
ur5ii"). Unele cercuri democratice (Pesehonov) se bucurau cd
razboiul va zdruncina proprietatea privatA si va da nastere unei
noui structuri sociale. 3
Totusi, la inceputul razboiului, fiindca nu Rusia 1-a declarat,_
ci i-a fost declarat, situatia interns era linistita §i orinduita. 0
1. ,Ouvernul larului nu a luat in seams prevenirile facute de
reprezentantii societtitii, de publicist' si alit factor!, ca milioanele de
oameni fare carte sint prat de puscii, care va explode odata.
El nu admitea initiativa socielatil in lupta cu ignoranta si intune-
ricul. In toate vedea revolutie. Prin aspra politica de tiranizare a nalio.
nalitatilor, regimul larist rasculase impotriva tut toate nationalitatile din
Rusia : Poloni, Letoni, Ovrei, Armen!, Marl, Estoni, etc.
,Cu asa popor s1 esa armata a intrat Rusia in razboiu".
2. ,Patriolismul rusesc nu era un fenomen national constient si
sanatos. El n'avea nici un continut intern si purls pecetea sclaviei, pe-
celea iobagiei de abia apuse. Patriolismul oficial era suslinut de au-
toritati $i biserica, si se intelege ca aluneca numai la suprafata fare
sa alba radacini adinci in popor. Se socotea patriot acela, care avea
avantagli din aceasta.
Notiunea de slat, nationalitafe, patrie nu ca despre ceva abstract,
dar ca despre un bun real, era strains maselor largi ale populatiei,
mai cu seams taranilor, care se gindeau intotdeauna numai la satul tor,
la tinutul tor". (Han. pag. 112. Rusia si bolsevismul.)
3. VezI Stanchevici, Aminfirl.
www.dacoromanica.ro
parte din sociali§ti s'au declarat pentru rAzboiu. Mare parte din
liberali 5i constitutionali§ti erau de asemeni pentru razboiu. Duma
a prom's guvernului tot concursul in vederea scopurilor inalte pa-
triotice.
Popoarele strAine din imperiul rus, ca5i poporul rus, au ac-
ceptat rdzboiul ca o fatalitate, afarA de Finlandezi, Poloni, Ucrai-
nieni 5i Letoni. 0 parte din Finlandezi an trecut In Germania §1
au luptat pe fata impotriva imperiului rus. 0 parte din Poloni
(Pilsudschi) 5i Ucrainenil au luptat alAturi de Austriecl. Letonii,
dimpotrivA, suferind din partea proprietarilor for rurali de rasa
germana, cind Cara for era amenintatd de invazia teutona (1915),
au format regimente de voluntari, care au luptat impotriva Nem-
tilor, cum n'a luptat nicl o formatiune din armata ruseasca.
In ascuns, in cercurile socialiste clandestine erau curente
antirAzboinice zimmerwaldiene, dar fAra mare putere Si importantA.
De§i cu o armata de prima linie numeroasA 5i de foarte
buna calitate, cu pregatire de rAzboiu de ani de zile, cu expe-
rienta rAzboaelor moderne, cu material imens, cumpArat din fon-
duri proprii 5i din fonduri franceze, puse larg la dispozitia mi-
nisterului de razboiu rus,In afara de citeva succese NA de A-
ustrieci, 5i acelea variate, incomplecte, neurmarite,in general Ru-
sia, Inca din primul an, a fost rAu bAtutA de German!, silitA sA
piardA multi oameni, material 5i teritorii. Aceste fapte determinara
accentuarea atitudinilor.
Industria§li 5i negustoril erau acum mai entuzia§ti pentru raz-
boiul care le dadea profituri. i Tot a5a dispu5i pentru razbolu
erau 5i mach proprietari, care f§i plasau produsele cu preturi bune.
Pe cind celelalte paturi sociale, suferind din cauza razboiului, de-
veneau din ce In ce mai nemultumite.
Rusia a mobilizat pentru rAzbolu zece milioane de oameni.
Sustragerea acestel forte, fie numai musculare, dela munca a-
gricola, s'a manifestat imediat prin scAderea insernintArilor cu
15-20 la sutA din normal.
Hrana suficienta 5i in proportie normalA a intregii populatii
mobilizate, care inainte de razboia nu consuma decit subt-nor-
mal 2 (2 kgr. carne pe an pentru om), iar acum consuma 5i za-
hAr 51 ceai 5i grAsime 5i carne, a mic§orat foarte mutt rezervele.
Este adevArat cA Rusia exporta grine, inainte de rAzboiu. Dar
toti economi5tii ru5i stabilese, cA acest export nu se fAcea din
prisos, ci numai din reducerea portiilor din consumatia normalA
internA. La aceasta scAdere a productiei agricole, a contribuit
Inca 51 ocuparea de fntinse teritorii de cAtrA inamic.
Productia industrialA scAzuse 51 ea, atit prin mobilizare, cit
5i prin afectarea industriilor pentru necesitAtile militare.
1. Rusia neimportind decit material de riizboi, Industrie natio-
nalil avea acum monopolul Imensel pleti interne a necesitiiiilor de
razboiu.
2. Vezi Petr Ris pag. 35.
www.dacoromanica.ro
40 DR. P. CAZACU
Importul pe timp de pace in Rusia se facea mai cu sama

din Germania si Austria. Razboiul suprimind acest import, precum
si acel ce se fAcea prin marile BalticA si Neagra, nu ramineau
decit trei cAi indepartate de import (Vladivostoc, Arhanghel s!
port Ecaterina) ocupate §1 acelea de transporturi militare. Astfel
se poate zice cl Rusia era blocatA.
Ocuparea cailor ferate cu transporturi militare, uzarea ma-
terialului si dezorganizarea gradata prin lipsa de combustibil, ma-
teriale, reparatiiingreuia din ce in ce transporturile.
Starea financiarA a statului se ingreuia. Rusia in aceasta
privinta era dependents de aliati. Fiecare data cind se ridica
chestiunea creditelor, aliatii le acordau in conditii din ce in ce
mai grele sio luau procente tot mai marl. De fapt sumele impru-
mutate nu ajungeau in Rusla,ele ramineau in buzunarele furni-
zorilor". I
Toate aceste imprejurAri scumpeau viata, impiedecau schim-
bul si nemultumeau lumea, in special masa imensa de salariati.
Este adevarat cA salariile se urcau, dar urcarea se facea intot-
deauna tirziu §i subt presiune. 2
Infringeri, retragerl, dezastre militare, epidemii, numar imens
de refugiati nenorociti, scumpete, specula, si neputinta autorita-
tilor de stat sA le domine, scAdeau din zi in zi prestigiul guver-
nului si intareau spiritul permanent de opozitie.
Functionarii prost plAtiti fata de scum pirea vietii erau im-
pinsi din ce in ce mai mutt la incorectitudini, care le slabeau
prestigiul si autoritatea §1 a§a scAzute. Se ajunsese pans acolo,
cA delegatii statului, pentru transporturi, plateau mitA de vagon
functionarilor cailor ferate I
Pe cind in toate ladle beligerante guvernele in timpul raz-
boiului deveneau tot mai puternice, capatind drepturi absolutiste,
dictatoriale,in Rusia se producea un fenomen contrariu : guver-
nul devenea tot mai slab, autoritatile tot mai neputincloase, sta-
tul se dezagrega tot mai mult. Elementele moderate se depArtau
de guvernul neputintei.
Dupa un an de rAzboiu, in Rusia era de o parte o imensa
armata, adesea invinsa, dar tot incl razboinicA, iar de alts un
imens spate orasenesc, compus din industriasi, negustori, furni-
zori, intermediari, samsari, speculanti, care cu cit cistigau mai
mult, cu atit iii maguleau instinctul de a deveni o forts in
stat, in locul paturei conducatoare existente ; cu cit puterea au-
toritatii scAdea, cu atit mai mult profitau si se bucurau el. 3 Dupl
ei veneau functionarii, profesorii, lucrAtorii cu salarii mic!,
tot mai nemultumiti,1 iar la sate raminea multimea produca-
toare de alimente §i alte bunuri, din ce In ce mai patine §i mai
1. Han, Ibid pag. 116.
2. Soluzul (sindicatul) funclionarilor C. F. $1 acel at postei. Mi-
Hucov, Istoria revolutiei, pag. 23 vol. I partea I.
3 P. Ris-Experienla Rusfi.
www.dacoromanica.ro
scumpe, lipsita de bratele celor du§i in razboiu, de vitele rechi-

zitionate, de iiistrumente, care nu se inlocuiau §i de materiale pen-
tru imbrAcaminte §i incAltaminte, scumpe sau dose la front.
Patriotismul de care rasunau toate clopotele la inceputul
rAzboiului, s'a dovedit a fi un mit. Duna datele oficiale ale Sta-
tului Major s'au dat trei milioane de aminari. Aceasta armata
de oameni tineri §1 sanAto§i in mod formal se socotea cA lucrea-
zA pentru a pArare". La o armatA oficial mobilizata de 10 mi-
lioane oameni, 33 la sutA se derobau dela serviciul militar sub
un pretext sau altul".
Era tot mai evident cA tara este obosita §i nu mai poate
continua razboiul.
In doi ani §1 jumatate de rAzboiu, militarii buni, de mese-
rie, crescuti in cazarmi, ofiterii vechi de cadremurise, fusese
du§i in lagArile nemte§ti de prizonieri, sau erau prin spitale, sau
ca invalizi ?V plimbau sArAcia prin tall. Era o altA armata, noun,
pregAtitA in dota-trei luni din rezervi§ti, gloate $1 bAeti tineri,
incadratA de ofiteri de formatie nouA, e§iti proaspat din §coli impro-
vizate. Toata aceastA armatA venise la front cu durerile §1 urile
ei de acasa. Nu mai era o armata, din punctul de vedere dina-
inte de rAzboiu : erau toate popoarele Rusiei, care nu vedeau nici
un interes in victoria imperiului rus. Chiar Rusul adevarat, ve-
nind all apere patria pe front, gasindu-se in Polonia, Estonia,
Letonia, Ucraina, Rominia, Caucaz, constata cA se Old in tart
strAinA, pentru care n'are nici un gust sA-§i sacrifice pielea.
U§or de inteles cum, cu starea aceasta sufleteasca a arma-
tei, cu slAbiciunea crescindA a autoritAtilor,incA mult inaintea
revolutiei sute de mii de dezertori i (se spunea douA sute;, se plim-
bau prin ora§e §1 sate. Nici o garda, nici o politie nu putea
stapini aceastA multime. Dar §1 pe front, fail sA dezerteze, 2 Inca
subt Niculae II s'au inregistrat cazuri cind regimente intregi nu
vroiau sA mearga la atac §i nu puteau fi pedepsite. Retragerile
a§a zise strategice, pArasirile de cetati, s'au facut de multe on
fi rA ordin, fArA atac al vrajma§ului, WA rezistentA, printr'un
consens comun instinctiv. Lucrurile acestea tinute in mare taina
se cuno§teau in Rusia intreaga, cum se §tiau §i se colportau toate.
Desigur cA in ora§e §i in special in centrele mari, sufe-
rintele erau mai mari §i se manifestau mai intens.
LucrAtorii industriall,al cAror numar sporise din cauza in-
tensificarii industriilor militare, prin adAogirea unul mare numar de
lucrAtori §1lucratoare necalificati,-41 manifestau nemultumirlie
prin greve.
Toate celelalte straturi sociale 41 arAtau nemultumirile, im-
potriva guvernului dezastrelor §i al neputintei, prin Duma. Unirea
tuturor partidelor impotriva guvernului a fost primita cu entu-
1. Vezi Ris. Experienta ruseascii.
2. Ibidem.
www.dacoromanica.ro
42 DR. P. CAZACU
ziasm de opinia publicd. Discursurile vehemente, pronuntate in

parlament si oprite de a se tipari, se rAspindeau in public si
pe fronturi, in milioane de exemplare.
Devenise evident cd guvernul este complect izolat.
Ca inceput al revolutiei rusesti trebue sd socotim omorirea

lui Rasputin de catra elementele din dreapta. Cind absolut toate
clasele sociale s'au manifestat pe fatA impotriva starii existente,
cind si ultimul suport al tarismului, partidul Curtii s'a divizat cea mai
mare parte trecind nu in opozitie, ci direct la mAsuri revolutio-
flare : suprimarea adversarului,-- inseamnd cd condamnarea defini-
tiva era semnatd. Ramineau numai formele pentru executarea
sentintei.
Inter ventiile i sfaturile prietenesti, curtenitoare, dar in fond
excesiv de grave si ofensatoare ale reprezentantilor Frantei §i
Angliei pe lingA tar si cexurile hotaritoare, arAtind prdpastia,
erau in fond tardive si inutile. SchimbArile de ministri din a-
celasi clan, Mit sd se schimbe sistemul, prea tirziu si imposibil su-
fleteste de schimbat, nu fAceau decit sd agraveze starile.
In aparentA totul mergea bine. Imperial rus lupta si in
Franta, si la Salonic, si in Caucazia, pe lingd cd avea frontul
cel mai lung dela Marea Baliica la Marea Neagra. Erau mobi-
lizati peste zece milioane de oameni, perfect echipali, cu a-
bundenta de tumid, munitii, trenuri §1 automobile blindate, gaze
asfixiante, cu mil de generali distinsi, credinciosi tronului. Diplo-
matia rus2asca avea mare greutate in raportinile Internationale.
Finantele aveau aparente bune, ca §i starea economics ; pieteleinch
abundau in alimente si marfuri. La spatele armatel erau spatii
imense pentru retragere. Armata avusese victorii si era gata ss
inceapd atacuri noun.
De fapt insa, violenta si neputinta guvernulul provocase
toate clasele. Dar esirile active nu se puteau astepta decit dela
cei mai indirjiti, mai exasperati §i relativ mai organizati. Acestia
nu erau decit lucratorii din centrele mail, in special din capitald.
In momentul revolutiei, numArul lucrAtorilor din Petrograd
atinge cifra de 403.376 (fail de 194.219 de dinainte de rAzboiu) 1.
formind a cincea parte din populatie. Mai mult ca oricind, a-
ceastd muncitorime se distingea de proletariatul european. Dacd
in timp normal cel mult a cincea parte erau adevarati proletari,
adicA dintr'aceia care n'au conservat nici o legAturd cu satele,
acum 9/1e din clasa lucratoare ruseascA provenea direct dela
sate, unde iii pAstrau tin petec de pdmint cultivat de familie, fi-
indca dublarea numdrului lucratorilor in vederea rAzboiuld se
Meuse din lucrdtori necalificati, veniti dela tang.
1. Max Hoschiller. Le mirage de sovietisme pag. 67, 68, 69, 72,
www.dacoromanica.ro
Intr'adevar ei au pornit miscarea. De oarece conducAtorii

for intelectuali, cum rezultA din declaratiile si memoriile publicate,
nu stiau i de miscare, se banueste cs ea a fost puss la cale de
guvern (in special de Protopopov) pentru a fi scoasa In evident&
si apoi distrusa cu violentA. Nu se poate afirma acest lucru in
mod hotarit, desi sint unele indicii. Miscarea intialA 51 manifes-
tatiile se faceau pentru pine", pentru marirea salariilor. Intr'a-
devAr Petrogradul, cu peste douA milioane populace, era intro
situatie grea, provocatA in mare parte de organizarea arbitrary
si artificial& a vietei statului rus.
Pentru nevoile lui, Petrogradul fnainte de razboiu era de-
servit de o retea mare de cal de comuhicatie. RAzboiul a impie-
decat din primele zile orice transport pe mare ; victorille ger-
mane ulterioare au redus numarul liniilor si suprafata, care ali -
mentase orasul ; asa incit, addogindu-se si ocuparea cailor de
transport ramase, cu cele militare, si desorganizarea generals a
transporturilor, Petersburgul s'a &it in dilema de a importa
numai alimente pentru a hrdni lumea, sau a importa numai ma-
terii prime pentru fabrici. In primul caz pietele erau indestulate,
dar lucrAtorii nu cistigau bani ca sd cumpere ; in at doilea caz
lucrAtorii aveau bani pentru alimente, dar acestea deveneau insufici-
ente si deci scumpe pe plata. Este evident ca in aceste imprejurAri,
data fiind violenta si neputinta guvernului, manifestatiile erau in-
evitabile. Din zi in zi ele deveneau mai frecvente si mai mare, fi-
ind privite cu simpatie de toate straturile sociale.
In conditil normale miscarile s'ar fi stins fie spontan, fie prin
transactil sau schimbarea starii sufletesti a multimli mobile, fie
ceia ce este mai probabil prin violenta guvernului. De data
aceasta insa miscarea era imensa ; pornise stihiile.
Guvernul a recurs la violenta, politia a iras si cu pustile
si cu mitralierele. Dar multimea era asa de mare si asa de in-
dirjita, toatA lumea ii arAta atita simpatie, incit politia n'a fost
suficientA. A trebuit ss se recurgA la armatA, cum s'a recurs cu
succes de atitea ore.
Dar, dupa cum am spus mai sus, nu era armata cea veche.
Erau regimente in uniforme, cu caii si arme ; insd alti oameni, ta-
rani si lucratori, fail spirit militar format in cazarma, fare dis-
cipling, doritori ei insisi a se uni cu multimea pentru a scapa de
soarta for actualA 5i mai cu seams de soarta for de mine, de a
merge pe front din ordinul acelorasi ofiteri care azi ordona sA
se traga in multime.
Nici ofiterii nu erau cei de altAdata. Cei superiori erau
bAtrini neputincio5i, fosti pensionari, iar cei inferiori tineri cu cite-
va clase, improvizati in militari in citeva luni prin uniformA si
scoala.
Se zice cd a fost propaganda socialistA si in genere revo-
1. VezI Stankevici, Amintiri. Miliucov, Istoria revoluttei.
www.dacoromanica.ro
44 DR. P. CAZACU
lulionara in armatd. Desigur cd a fost, dar a§a de putin intinsa

§1 a§a de neinsemnatA, incit, ca factor provocator al revolutiei,
nu poate conta cleat foarte putin.
Dar nici nu era nevoe de propaganda. Revolutionarea de
fapt a armatei ruse§ti, ca si a Intregei societati, a fost facutd de
toatd lumea §1 de toatA viata ruseasca, dna fenomenele care s'au
produs In armatd, se puteau numi revolutionare.
lar fenomenele ce s'au produs in armata sint urmatoarele :
intdiu armata nu s'a supus ordinului de a trage (25 Februar 1917)
§1 a fost retrasd in cazarmi ; acolo cind urma sA se stabileasca
vinele §i pedepsele, soldatii §i-au omorit ofiterii (27 Februar).
Nesupunerea armatei §1 omorirea ofiterilor sint primele fapte
§1 cele mai Insemnate, pentrucd ele caracterizeazd §1 imprima pe-
cetea lor intregei mi§cdri care a urmat.
Apoi soldatii ies in stradd cu steaguri ro§il §I arme, se a-
sociazA cu lucrAtorii, a cAror miscare este in scAdere, trag In
politie, dau foc instItutiilor §i se indreaptd apoi spre DumA.
Toti martorii §1 toti aces care au scris pAnd acum despre
revolutia ruseasca recunosc spontaneitatea mi§cdrilor muncito-
resti §1 a celei militare. Conducatorii politicei ruse§ti, atit cei din
stinga cit §1 cei din dreapta, recunosc acest lucru. i Intelectua-
litatea ruseascA deasemenea n'a avut nici un rol in aceste mo-
mente. Toti erau spectatori pasivi, care simpatizau, dar stAteau
la distantd.
Acest fapt : lipsa initiativei conducerii §1 ordondril miscdrii
maselor de cdtre elementele culte are o imensA insemndtate. Mas-
sa a pornit singurd, a fAptuit singurA, a luptat singurd. De aceia
poate nu s'a putut canaliza aceastd miscare intr'o anumitd or-
dine. ConducAtori au venit pe urmd ; dar cu toate sfortArile, el n'au
reusit sA impue conducerea lor, ci au trebuit sA se supunA. Cine
a incercat sd supuna, a fost inlAturat §i inlocuit cu aces care
satisfdceau instinctele masei.
Ca intotdeauna in astfel de imprejurAri, rdscoala soldatilor,
distrugerea institutiilor, nu numai ca au fost acoperite de impu-
nitate, dar au fost declarate ca fapte eroice, chiar dupd ce pri-
mele momente de betie au trecut. §i acest fapt a avut influenta
lui asupra formelor desfa§urAril ulterioare a actiuhii maselor.
Un alt factor, de mare importantd in desfAsurarea, §1 dela
inceput, §1 ulterior, a revolutiei ruse§ti, au fost cAile ferate. IncA
din 1905, dupd dezastrul rdzboiului ruso-japonez, functionarii cdi-
lor ferate ruse§ti s'au constituit In sindicat, 2 care nu odatd au
proclamat greve. Ca§1 intreaga societate ruseascd, functionari:
clilor ferate, dacA nu erau revolutionari, simpatizau Cu tot ce e-
ra impotriva guvernulul Orli lor. In primele zile ale revolutlei,
trupe credincioase, soldati decorati cu crucea Sf. Gheorghe, au
1. Vezt Stankevici. Miliucov.
2. Soluz.
www.dacoromanica.ro
fost indreptate spre Petrograd ; in urma for veneau cele douA

trenuri, in care calAtorea Tarul. Functionarli allor ferate, supu5i
ordinelor din Petrograd, au oprit trenurile militare 51 ale Taru-
lui. Nu se 5tie, data aducerea la timp a unor anumite trupe (di-
viziile salbatice) 5f in mare cantitate de pe front, n'ar fi ineca t
revolutia, reu5ita in Petrograd, cu ora5 cu tot, in singe 5i cenup.
Functionarii editor ferate, oprind 5i dirijind in alte directli trenu-
rile, au contribuit in mare mAsura la prAbu5irea regimulul.
Multimea, stApina pe stradd, nemai intimpinind nici o re-
zistenta, aclamatd de public, fall conducAtori, a fost indreptatd
de instinct 5i de curente catre Duma", central opozitiei de stat.
In acelasi timp, elemente extreme au organizat sovietul lucrato-
rilor 5i soldatilor, tot in localul Dumei. Astfel incit palatul
Tauridei a devenit sediul tuturor for telor 51 curentelor nouel stA-
piniri.
Duma s'a supus multimii 51 a constituit un comitet provi-
zoriu, care imediat s'a pus in legAturd cu acela care era Inca,
nominal, stdpinul tuturor Ru5ilor. Stapinit de fatalitate, Neculae II
mergea cu ochli deschi5i, cu toate avertismentele primite, spre
prapastia in care a chat 51 el, 5i familia, 51 tara' lui. A abdi-
cat,pArdsit de popor, de armata 51 de curteni (2 Mart), WA
sA incerce un gest de curaj sau de rezistenta, in folosul fiului 5i
.apoi al fratelui slit ; iar acesta s'a lasat repede convins sd nu
primeasca tronul decit cind i se va da de vointa poporului, ex-
primata prin adunarea constituantA (3 Martie).
SI astfel, din imperiu absolutist Rusia a devenit Republica
fArA pre5edinte. Autoritatea statului nu mai este personificata.
Trecerea aceasta subita, farA tranzitie, este foarte Insem-
natd. Vointa impAratului, singura sursd a legitimitatii in Rusia
din acel moment dispArind, urma sA se stabileascA in anumite
forme, acceptate de toata lumea, alts sursd a legitimitatii : Vo-
inta poporului. Dar pentru a se cunoa5te aceasta, era nevoe de
o lege electoralA admisA, de alegeri ratificate, de constituanta.
PAna atunci nu putea fi decit un provizorat. tolerat 5i modifica-
bil, dupd fortele ce se valorificau in fiecare moment, neavind
nici una vre-o legitimitate, sau toate avind-o pe aceiai : cA ex-
primau o parte din vointa poporului.
Elementele etatiste din Duma, fiind patine, slabe, neorga-
nizate 5i nesustinute de partide politice, neavind nici vointa ho-
taritd, au trebuit sA cedeze elementelor extremiste din sovietul
lucratorilor 5i soldatilor, constituit din primal moment (27 Febr.)
prin comitetul temporal al sovietului" anonim 51 improvizat (la
inceput), care se bizuia pe delegatii dela fiecare companie de
soldati rAsculati 51 dela fiecare mie de lucrAtori din fabrici. A-
cestor elemente nu le convenea nici o forma de continuitate mo-
narhicA, cit de constitutionals, in primul rind mAcar pentru a-5i
asigura impunitatea deplinA pentru faptele sAvir5ite. Poate acela5i
element egoist trebue cAutat 5i in slaba rezistenta a elementelor
www.dacoromanica.ro
46 DR. P. CAZACU
burgheze, deli desigur factorul principal determinant era com-

promiterea complectA a Dinastiei..
Se constitue primul guvern provizoriu (Mut) compus din
reprezentantii partidelor democratice-burgheze :
Lvov, Miliucov, Gucicov, Necrasov, Terescenco, cu un sin-
gur socialist, Kerensky, 1 intrat mai mutt din propria initiative
decit din hotarirea partidulul, care a aprobat mai tirziu intrarea.
Constituirea acestui guvern $1 nu a unui guvern socialist
se explica prin frica acestora din urmA de a'$i lua rAspunderea
conducerii statului, mai cu seama in primul moment, chid nu se
stia atitudinea marelui cartier al armatei pe front $i a Orli in-
tregi. Pe de alts parte $i atitudinea necoordonatA a diferitelor e-
lemente socialiste fate de rAzboiu, propaganda clandestinA pe
care unii o facuse impotriva razboiului, dorinta de a-$i 'Astra
libertatea de actiune, deprinderea cu starea de opozilie a im-
pins in acela$i sens.
Dar constituirea guvernului, fare participarea elementelor
revolutionare active, singurele care se bizuiau pe o forts existentA
$1 manifestatA, din primul moment I-a fortat sA se prezinte in
$edinta la reprezentantii comitetului executiv al sovietului: Ciheidze,
Steclov-Nahamkes, Suhanov-Himmer, Socolov, Filipovsky p1 altii,
pentru a primi conditiile, in care acesta va sustine guvernul.
Dupe discutii de douA zile, se redacteazA apelul catre popor, in
care, dupA declararea amnistiei, se sublinia ca guvernulavind in
program unele reforme bune va fi sustinut intr'atit, intru cit
le va executa. Acest demers, aceste tratative au dezvAluit din
primul moment $i slAbiciunea extremA a guvernului, care culmina
in conditia acceptatA : ,Se nu se dezarmeze p1 sA nu se depar-
teze din Petrograd formatiile militare, care au luat parte la mi$-
carea revolutionare.
In aparenta totul se petrecuse la centru cu o iuteala verti-
ginoasa, fArA multA varsare de singe, fart marl greutAti. Lumea
nuli &idea seama de fondul lucrurilor $1 de nourii care se a-
ratau.
Odata scapati de co$marul absolutismului wrist $i de revo-
lutie, multi iii inchipuiau cA incepe epoca de our a tuturor
fericirilor, cu atit mai tlor, cu cit mersul Intregului aparat al sta-
tului 'Area neatins, cAci aproape toti demnitarii vechiului regim
(afara de cazurl foarte rare) au trecut de indatA de partea tri-
umfatorului.
DispArind absolutismul, fare sA existe organizAri de partide
politice intinse $i cu putere in societate, armata aratind semnele pe
care le-a aratat,toate problemele nerezolvite de imperiul rus au
apArut la suprafata cu o acuitate dezesperanta. Cea dintAiu, era
razboiul.
1. Rolul Jul Kerensky*, zidogul revoluliei in primul guvern, era
41e a paraliza incercarile guvernului de a guverna (Miliucov, ibid, vol.
1 pag. 2.)
www.dacoromanica.ro
DESCOMPUNEREA iMPERIULUI RUS 47
Miscarea de strada, transformata apoi in revolta, urmarea

in aparenta numal marirea salariilor", aprovizionarea oraselor
si a moncitorilor cu pine" in vederea sporirii productivitatil de ma-
teriale necesare pentru razboiu, pentru victorie. Toate discutiile
si campania politics din Duma se fAceau pe tema incapacitatii
guvernului de a organiza viata interns in vederea razboiului si a
victoriei. Guvernul si Curtea erau bAnuite de intentli ascunse,
chiar de tratative de pace separata cu Germania. Soldatil rAscu-
lati s'au asociat la aceste mi§cAri. De§i revolutia s'a fAcut subt
scutul steagului ros, care simboliza mult mai mult decit lozincele
miscarilor primitive din Duma, de pe stradA §i din cAzArmi, to-
tusi toate aparentele erau Ca revolutia vrea continuarea rAzboiu-,
lui, cum aparentele dela inceputul rAzboiului erau CA toatA Rusia,
intreg Imperiul, toate popoarele vor rAzboiul. Aceiasi situatle
pArea ca este si acum, dupA revolutie.
Din aceastA cauza guvernul, Duma si o parte din soviet
vroiau sa continue razbolul,situatia de fapt, aliantele §1 interesele
statului impunindu-I, pacea generall nefilnd acceptatA de nimeni,
iar pacea separatA dindu-i in minile vrajinasului. Dar masa cea
mare, care fAcuse singura revolutia, care crease guvernul si sovietul
nu pentru aliante si interese de stat, ci pentru interese si profi-
turi proprii imediate, nu mai dorea rdzboiul, izvorul tuturor ne-
norocirilor.
Revolutia ruseasca reu§ita din cauza razboiului (mai exact
din cauza militarismului german care a slabit puterea absolutis-
mului), fAcuta impotriva guvernului absolutist, pentruca a condus
la infringeri militare si parea a se indruma catre dezastru total
militar,avind aparenta ca vrea O. indrepte situatia, sa facA bine
rAzboiului, sa-I ducA la sfir§itul victorios, in realitate mergea
spre pace : asa vroiau masele. Vesnica tragedie ruseasca : rea-
litatea contrarie aparentelor.
Daca autocratul n'a putut evita razboiul si I-a dus, bine-
rau, doi ani si jumAtate, conducatorii poporului n'au mai putut
sa-1 conducA nici jumAtate de an, deli au fAcut toate sfortarile.
Exista o armata Inzestrata, un aparat al statului. Dar guvernul ne-
fiind stApin, era paralizat la fiecare mi§care de soviet sau, dacA
si sovietul mergea cu guvernul de masa, de stradA. Toate
sfortarile de convingere, in lipsa si nevointa de a aplica apara-
tul de constringere §1 de foga, se loveau de inertia maselor, de
rezistenta organizata de cAtre elemente interesate si vrajmase
de o parte, de opozitia dogmatics si demagogica de alta.
DacA, dupa cum am vazut, guvernul era fail autoritate si
putere, nici sovietul nu era organizat si unitar. Din primele zile
de constituire. diferiti membri disparati, din propria for hotArire, da-
dea tt ordine in numele comitetului, fAceau declaratii si publi-
catii, care nu s'ar fi aprobat, de comitet dar pe care el n'a
avut curajul sa le dezavueze. I. Asa este ordinul No, 1, vestitul,
1. Vezi Stankevici, pag, 98.
www.dacoromanica.ro
48 DR. P. CAZACU
caruia i se atribue descompunerea armatei (a nu saluta of iterii,

a nu preda armele, a se supune numai sovietului, etc.), asa este
manifestul din No. 1 al jurnalului oficial al sovietelor : scopul
imediat si de neaminat al guvernului temporal este de a face
legAtura cu proletariatul tarilor bellgerante pentru lupta revolu-
tionarA impotriva tuturor asupritorilor.si imediata oprire a sin-
gerosului carnagiu", i §i multe altele. Era evident cA din pri-
mele zile in soviet era nu numai lipsA de organizare si unita te,
dar §1 diferite curente. Curentul extremist a aparut inaintea so-
sirii lui Lenin (4 April). Organul Pravda" dela inceputul lui Mart
facea propaganda pentru pace. Cercul din jurul acestui organ
recomanda (No. 3) f raternizarea pe front. Agentii acestui grup
fAceau propaganda in centrele apropiate : Cronstat, Helsingfors.
Acolo s'au manifestat si primele mi§cari armate contra guvernu-
lui temporar. Partea din soviet care nu era hotarita pentru
pace, n'avea curajul sA desavueze aceste fapte, de frica pe de o
parte de a-si pierde popularitatea, iar de alta temindu-se ca en-
tuziasmul rAzboinic militar sA nu treacA conducerea statului in
minile acelor ce vor aduce victoria. Frica aceasta de contra-re-
volutie a impins elementele ponderate din soviet sd admits masu-
rile de democratizare a armatei", instituirea comitetelor", schim-
barea comandamentelor, injosirea ofiterilor", scoborirea discipli-
ner. lncontestabil, cA in armata ruseasca erau vechi si traditionali
fermenti de descompunere. In istoria tarlsmului sint multe exemple
de rascoale militare (Strel(i subt Petru I, Ecaterina 11, Pavel 111, Nico-
lae I). Omorurile in familiile tarilor cu ajutorul armatei sint cunoscute.
Subt Nicolae 11 rascoalele in armata §i marina au fost intinse. Raz-
boiul ruso-japonez s'a isprAvit prin rAscoale militare spaimintAtoare.
RAscoalele din marina militarA Libau, Cronstat, Sevastopol, din 1905,
sint cunoscute. Regimente Intregi care in razboiul mondial, subt tar
incA, au refuzat sA lupte, s'au retras, s'au predat,au fost multe.
Astfel fiind traditia, nu este de mirare, cA Inceputul revolutiei
fiind caracterizat prin acte de neascultare, revoltd si asasinare a
ofiterilor, etc., exemplele acestea au inlesnit foarte mult propa-
ganda pentru descompunere. Terenul era pregAtit bine. 2
LegAtura strinsa cu dogma luptei de clasd, a atitimilitaris-
mului si pacifismului international, oricind si cu orice pret, a
determinat sovietul, chiar cu elementele antantiste si pondera-
toare, sA elaboreze, incA la 14 Mart, proclamatia catre popoa-
rele lumii Intregi chemind, la lupta cu tendintele hrAparete
ale guvernelor tuturor (Arilor", popoarele sa is in minile for ho-
tArirea chestiunil de pace §1 razboiu" ; popoarele din imperiile
austriac si german sint chemate a da jos jugul imperialist, fiind
sigure ca democratia ruseasca nu le ameninta, si cat vrea pace"
1 Ibidem.
2. Vezi Miliucov vol. I pules I pag. 133.
www.dacoromanica.ro
La acest apel a rdspuns proletariatul antantist, trimitind pe

Thomas, Cachin, Henderson, etc., care au reusit sA impue un mo-
ment realismul si practicismul soclalistilor occidental rAzboinici.
Calea apelurilor sovietului s'a oprit un timp.
Dar a inceput presiunea asupra guvernului pentru a-1 deter-
:ulna sd impue aliatilor pacea, lard anexiuni # contribufii. Re-
zultatul practic al acestor presiuni an fost neintelegerile cu gu-
vernul burghez, demonstratii armate pe strAzi cu vArsdri de sin-
ge, cdderea guvernului si inlocuirea lui cu un guvern de coalitie
burghezo-socialist (2 Mai).
Este evident pentru orice om nepartinitor, ca vointa po-
porului" rus din primul moment al putintii de a se exprima si
a-si impune vointa spre executare, a fost : pacea.
Allturi de pace a venit, cu aceiasi putere, expresia volute'
fArd anexiuni". Dat fiind ca de veacuri intregi in istoria Rusiei
vointa poporului" nu s'a manifestat, aceasta primd manifestare
s'a inteles nu ca expresie a zilei de mine sau de astazi numai,
ci Ca dorintd permanentd, dar ascunsd de imprejurari si asupra
trecutului. Fara anexiuni" inseamnd vointa poporului rus ca
toate popoarele straine din imperiu sd se desanexeze, sa se
autodetermineze.
Caderea lui Miliucov pe aceastd chestiune insemna nu numai
pace lard anexiuni si contributiuni" ci si pace" si desanexarea
popoarelor subjugate de Rusia.
Ar fi interesant de §tiut in ce mAsurd neputinta burgheziei
din imperiul rus de a rezista maselor si curentelor se datoreste
faptului ca ea nu era national ruseascd, ca era a imperiulul"
si deci impArtitA, polond", finlandezd", germand"ucraineand",
,caucazianda, etc., etc. AceastA burghezie nu avea nici un inte-
res de victorie ruseasca imperiald sau ne-imperiald, n'avea inte-
res ca constituanta ruseascag, adica Rusia, sd rezolve chestiu-
nea popoarelor strAine din imperiul rus, si cu atit mai putin de
anexiuni noun care ar fi sporit puterea despotului statulul rus.
Asa incit, subt primul guvern (2 Mart-2 Mai), sovietul
luind atitudine pacifistA, lAsind propaganda in armata si mdsu-
rile de democratizare, a contribuit singur la descompunerea el si
a statulul. Deja la 29 April, intr'un congres al reprezentantilor
frontului, Kerensky exclama desperat : Oare statul liber rus este
statul sclavilor revoltati ? Regret ca n'am murit cu doud inn!
inainte..." 1 iar Gucicov, ministru de rAzboiu, declara : In betia
care ne-a cuprins, am trecut de aces linie fatald, dupd care in-
cepe nu crearea si adunarea, nu intArirea fortei militare, ci dis-
trugerea gradate. 2
La 27 April, ministrul de rdzbolu Gucicov spune : Pdrea
cd forta noastra military va renaste... cd se va aprinde entuzias-
1. Miliucov, vol I, parlea I, pag. 107.
2. Ibid, pag. 109. 4
www.dacoromanica.ro
50 DR. P. CAZACU
mul sfint, ca se va intari ca un resort de °lel vointa de victo-

rie... parea cl armata notia, liberava intuneca cu sfortArile sale
pe cea veche, din sclavie. Trebue sä recunoa§tem cinstit ca
nu e a§a. Ea trece prin aceia§1 boala ca §1 Cara intreaga :
doi stapini, multi stapini, nici un stApin. Oare n'am intirziat not
cu consiliile §1 tratamentele noastre ? Cred ca nu. Oare nu vom
intirzia, dad vom amina putin ? Cred ca da. Acea lozinca per-
nicioasa, pe care ne-au adus-o ni§te oameni, §tiind ce facpoate
chiar ne §tiind ce facaceasta lozinca : pace pe front §i rAzbolu
in tail, aceasta propaganda a pAcei Internationale cu orice
chip §1 a rAzboiului civil orice ar fi, trebue sä fie oprita de
strigAtul stapinitor at poporului rus : razboiu la front, pace
in tara r Toata tam a recunoscut cindva : patria este in pe-
ricol. Noi am facut un pas inainte : patria este pe marginea
prApAstiel ".
Din cele expuse se vede clay, cA dupA revolutia ruseasca
s'au desemnat fret curente : curentul democratic etatist al Dumei
§1 al guvernului, nesprijinit de nici o putere organizatA, §1 curentul
sovietului, haotic la inceput, dar in care se desemnau doua di-
rectii ,: una entantista pentru alianta cu democratiile europene §1
razboiu, iar alta extremistA pentru pace, revolutie socialA imediata,
dictatura proletariatului, comunisni. Toate aceste curente cAutau
sat punA mina pe armata ca instrument de putere, fail sal alba
incredere unit in altiiAcoalizindu-se cind contra unuia, cind con-
tra altuia §i deosebindu-se in metode.
De aici propaganda cea mai intensA in armatA a tuturor
programelor politice, in concurenta de a o cApata, §I trimiterea
de comisari §i de catre guvern §i de soviete.
In primul moment, stapinire pe garnizoana din Petrograd
a pus sovietul, astfel ca guvernul provizoriu a fost prizonieru,
lui la Petrograd. iar pe front, prin dispozitlile aceluia§i soviet, s'au
luat masuri ca guvernul sal nu dispuna de armata : prin schim-
barea comandantilor, comitete, comisari, democratizare, nationa-
lizare. Este adevarat a multe din aceste mAsuri s'au nAscut
spontan, in special comitetele, i adesea din initiativa ofiterilor, ca
instrument de apArare personalA sau de impartire a raspunderii.
Cea mai mare parte a a cestor masuri s'au nAscut ?Lisa din ordinele
anonime ale sovietelor §i din influenta agitatorilor.
DupA soslrea in Rusia a lui Lenin §i a prietinilor lui, hota-
rip pentru pace pe front §i razboiu inauntru", agitatia extre-
mi§tilor din soviet, ajutati de noil veniti a devenit mai vie, mai
cu seamA in garnizoana din Petrograd §i imprejurimi, §i intre
marinari. In acela0 timp, la fabrici a inceput formarea garzilor
ro§ii. Elementele extremiste cit §i moderatii din soviet, prin in-
telegere tacita, au reu§it sal elimine din guvernul provizoriu ele-
1. Stankevict, Amintirl.
www.dacoromanica.ro
Tnentele democratice patriotice, si etatiste : pe Miliucov si Guci-

cov, ca imperialisti, anexionisti, si sa impuna prin miscari de
strada si varsare de singe guvernul de coalitie burghezo-socialist
cu Kerensky ca ministru de razboiu si marina.
Gruput burghez din acest al doilea guvern era si mai slab
si mai prizonier al sovietului ca in guvernul trecut, asa incit pu-
terea real a trecut mal pe fata in mina sociallstilor din grupul Ke-
rensky si a partil moderate din soviet, care se hotarise pentru
mentinerea aliantelor si pentru razboiu. Dar prin indepartarea lui
Miliucov ci Gucicov, guvernul isi instrainase simpatiile partii bur-
gheze a societatli si a ofiterimii, fara sa cistige cu toate notele
catre allati pentru pace si declaratiile de ne-anexionism ajutorul
extremictilor.
Cu ajutorul comisarilor, comitetelor, congreselor militare,
Kerensky sl grupul sat* au cautat prin discursuri multiple, argu-
mente si apeluri, sa introduca disciplina entuziasmul revolu-
tionar, sa supue armata si pentru consideratiuni de politica in-
terns.
Ministrul de razbolu a vizitat frontul, o multime de orate, a
vorbit cu mare talent si convingere. Dar repede s'a convins de
starea reala : Am fost pe front ; acolo un regiment a incheiat
pace cu nemtii : ai nostri au ref uzat anexarile, nu mai vor ora-
sele noastre Vilno si Coyne. i Dar aceste lucruri nu I-au con-
vins sa schimbe metoda ; dimpotriva, la 9 Mai a publicat de-
claratia drepturilor soldatului".
Extremistii au utilizat stapinirea prin vorbe a lui Kerensky,
lipsa lui de curaj de a lua masuri reale, pentru a inteti propa-
ganda fraternizarii cu vrajmasii, lupta cu of iterii, desfiintarea dis-
ciplinei, dezertarile.
Rezultatul propagandei pacii pe front si razboiului civil in
interior, intre lucratorii si soldatii din Petrograd, s'a resimtit cu-
rind in rascoala din zilele 3-5 tulle dela Petrograd. Bolpvicii,
in cap cu Lenin -Trotky, au facut prima demonstratie a puterii for
$i a neputint al guvernului de coalitie ; nu erau inca organlzati,
pentru a pune stapinire pe tars, dar pentru a demonstra de-
zorganizarea statului, armatei, guvernului, au avut forta suit-
cienta. 2
Manifestatia singeroasa a avut lozinca : jos rizbaiu1"toata
puterea sa treats la soviet".
In aceasta atmo3fera a inc!put atacul armatelor rusecti pe
front (10 lulie).
Toata munca lui Kerensky de a convinge pe soldati sa fats
atacul general impotriva Nemtilor, n'a reu§it decit sa provoace
un nou dezastru.
El s'a convins Inca dinainte de atac, ca timpul pentru
1. Miliucov, vol. 1. p. 1. pag. 128.
2. Vezi Stankevici. Aminttri.
www.dacoromanica.ro
52 DR. P. CAZACU
conversatii si convingere a armatei a trecut ; acum e timpul po-

runcilor, nu al meetingurilor" (cum raspunde Kerensky lui Deni-
kin la invitatia de a veni sA tie discursuri).
Rezultatul a fost dezastruos nu atita ca efect de razboiu,
cit ca efect asupra disciplinel armatei, si mai cu seams pentru
zdruncinarea prestigiului guvernului.
A urmat o noun criza de guvern: formarea guvernului sub
presidentia lul Kerensky (si la razbolu §1 la marina) cu soda-
listi sJ burghezi disparatl, nu delegati de partide burgheze, ci a-
le§i de presedintele consillului f Ara sd reprezinte curente sau
personalitAti puternice (11 Julie).
In acelasi timp s'a hotArit convocarea unei adunarl monstre
a diferitelor reprezentante populare la Moscova pentru a expune
situatia, si ca de obiceiu schimbarea comandamentelor §i metode--
lor fata de armata.
Comandant suprem fusese numit Cornilov, pe find care b'a
pus comisar Filonenco ; far Savincov, prietin al lui Kerensky, a
fost numit ajutor al ministrului de razboiu.
Intelegerea acestor trei, cu aprobarea tacitA a lui Kerensky,
a impus o incercare de discipline cu forta. Dar Kerensky mereu
bAnuitor de contra-revolutie sau poate numai de faptul cd intro-
ducerea disciplinei, refacerea armatei ar putea da altui grup au-
toritatea, iar in caz de succes de arme, chiar o forta reala in stat,
amina introducerea ref ormelor propuse in armatA, evident cautind
sa devie el direct si personal sef al armatei si al statului, in care
scop, (si in vederea pregatirilor bolsevice de rascoale, facute pe
fatA) concentrase spre Petrograd forte militare in intelegere cu
Savincov si Filenenco, indirect cu Cornilov.
Adunarea monstra dela Moscova, convocata de Kerensky;
compusa de reprezentantii tuturor curentelor a demonstrat o data mat
mult ideile minunate, argumentele solide, intenliile bune si talen-
tele oratorice ale tuturor, dar s'a vadit si imposibilitatva de a se uni
i'ntr'o actiune si fatala disolutiune a statului.
Strins Intre frica reald de bolsevici si frica imaginary de
forta posibila a lui Cornilov, Kerensky a ci utat esirea in inldtu-
rarea sefulal armatei (subt pretext de tradare a revolutiel prin tri-
miterea spre Petrograd a unor divizii fdcuta in intelegere cu aghio-
tantli sai) pentru a deveni personal comandant suprem at ei, dup 1
scurta comanda a lul Alexeev voind a Incerca metodele fortei pro-
puse de Cornilov pentru disziplinarea armatei.
Dar era tirziu. Armata de pe front nu mai asculta de nimen
de altfel era si redusa ca numar.
In momentul suprem, dupe ce trecuse prin faza de simple
ministru de justitie si stilp al guvernului, apoi ministru de razboiu
si marina in coalitia a care' bazA era el, apoi presedinte de consiliu
cu un cabinet de figuranti si insfirsit concentrind in mlnile sale
presedentia consiliului de ministri in care nu avea decit oamend
sai, comanda supreme a armatei si marinei, si ajutorul sovietului
www.dacoromanica.ro
Kerensky si sovletul sAu nu mai aveau nici o putere. El ajun-

sese in douA luni de zile la situatia, in care se gAsise Niculae II-lea
in primele zile din Mart ; dar a ispravit mai rusinos. Niculae
11-lea n'a facut nici un gest de curaj dar nici de fug5,Kerensky
a fugit deghizat, in fata rAzboiului civil, !bat sä se pregateasca
in voe si sA izbucneasca cu violenta prin vesnicile lui oscilatii
intre metode, sisteme, oameni, curente, prin frica permanentA de
contra-revolutie si de anarhie, prin legaturile lui sentimentale si
cu cei din stinga si cu cei din dreapta, prin exces de abilitati sl
f inete.
Rascoala din 25 Octombre, organizata subt ochii lui Kerenski
si din slAbiciunea lui, de catre bolsevici la Petrograd si impreju-
rimi, 1-a maturat cu o luteala vertiginoasa. Ajutorul, cerut dela
generalii pe care tot timpul i -a tinut subt invinuirea de contra-
revolutionarism, si dela armata de pe front pe care parea Ca o
stapineste cu cuvintul, n'a putut si -i fie de nici un folos : gene-
ralii, ca si seful statului, ca si comandantul suprem al armatei,
nu mai aveau nici o armata.
°data cu rezolvirea chestiel guvernulul, armatei si razbolu-
lui,care se facea nu atit prin vointa sau puterea organizatiilor
politice, cit prin fatalitatea descompunerli mostenite, tot pe a-
ceiasi tale se rezolvau chestiile economice, financiare, chestia a-
grara si chestia nationalitAtilor.
Haosul politic a mers paralel cu haosul financiar si economic.
"Mate masurile dictate de guvern, chiar cele mai bone si rationale
(legile financlare ale lui ingarev), se loveau de neputinta aplicArii. In
realitate, afarA de nouA imprumuturi de noun si enorme emisii de
hi-tie monetA, care mareau haosul, nimic nu s'a treat. Aceste
emisii erau indispensabile pentru a face fatA prin acest sistem
primitiv, expeditiv si inevitabil, la cresterea imensa de salarli,
cheltueli si scumpete. Grevele tailor ferate, a postelor, nu puteau
fi prevenite sau oprite, decit prin marirea salarillor. Dar si
grevele industriale nu se potoleau decit tot prin mArirea salarii-
lor, pe care le acoperea tot statul, intru cit el era consumatorul
si trebuia sA compenseze pierderile industrlei. Se intelege bine ca.
listfel starea fl anciarA decAdea din zi in zi.
Introducerea a opt ceasuri de munca In fabric!, starea de ex-
citatie febrila revolutionarA a lucrAtorilor, meetingurile si agitatia
politics, introducerea comitetelor de lucratori in administrarea fa-
bricilor, lupta intre diferitele particle socialiste, Junta pentru egali-
zarea salarillor intre lucratorii calificati si necalificati, dezorgani-
zarea transporturilor, lipsa materillor prime, toti acesti factors
micsorau productia si ridicau costul el, facind viata din ce in ce
mai scumpA.
Excitatia revolutionary pe de oparte, nerentabilitatea pro-
ductiei pe de alta, au impins multimea sA punA mina direct pe
industrii subt formula de socializare si nationalizare" ; in realitate
visa ele intrau in proprietatea particulars; a lucrAtorilor, cu eli-
www.dacoromanica.ro
54 DR. P. CAZACU
minarea elementelor technice 51 administrative conducatoare. A-

ceastA schimbare ruina 5i mai mutt industria ; statul era silit s'o
is asupra-si, ear pe lucratori sal -i transforme in functionari, 51,
de cele mai dese on (fabricile oprindu-se, din lipsa de combus-
tibil, materii prime sau rulnarea ma5inelor), in pensionari.
Partidele politice si guvernele in chestia agrara luase hotA-
rirea de a lAsa solutia ei in mina viitoarei constituante, care de
altfel ar fi trebult sal rezolve toate chestiile. Dar aminarea a-
legerilor §i convocarii parlamentului, agitatia demagogical, propa-
ganda, licitatia intre partide, adincirea revolutiei", au impins la
rezolvirea chestiei de cAtre masele interesate dupa conceptille ei.
Taranii au inceput sA pue stapinire asupra paminturilor 5i in-
ventariilor fara nici o regulA 5i directie. Administratia §t justitia
erau neputincloase. Masa excitata fAcea excese distrugind or-
ganizarile de productie, prAdind vitele, instrumentele, mobilierul si
lucrurile, ruinind, furind, ucigind. Vechile uri 51 pasiuni acumu-
late, in excitarea revolutionare, subt scutul libertatii" pe de o
parte, ca recompense; datorita pentru lipsurile suferite, pentru
5ederea in tranve, pentru eroismul de a fi Meat revolutia pe de
alta,se manifestau prin jacherii groaznice.
Impartirea paminturilor s'a facut in Rusia, nu dupA nevoia
cultivatorului 51 in conformitate cu justitia sociala, cum an visat
revolutionarii idealisti, ci printeo veritabila luptA corp la corp, in
cursul cAreia o selectiune s'a produs, ca pentru a ilustra o teza
a lul Darwin, in profitul celui mai tare 5i spre marele nenoroc
al celui slab" 1.
Cum guvernul central era neputincios chiar in capitall, tot.
asa de neputincloase erau autoritatile locale. Cu atit mai mutt, cu
cit paralel cu aparatul guvernamental al statului, s'au format
institutlile revolutionare, sovietele locale care se amestecau in
toate treburile publice, in baza dreptului de revolutie, producind
perturbatii din ce in ce mai marl. Cu cit aparea mai evident&
neputinta autoritatilor, lipsa de Instrumente de constringere $1
de stapinire, cu atit multimea lei lua friu liber, impunind solutiile
ei, izvorite din instincte primitive §1 ura acumulata, atit in industrii,
cit si in agricultural. Trecerea dela starea de liniste 51 ordine
relativA (April-Mai 1917) la anarhia complecta mergea paralel
cu descompunerea armatei, ajungind la apogeu in Octombre-
Noembre subt bol5evici, in plin rAzboiu civil 5i complecta anarhie.
Urile acumulate s'au manifestat in armalA impotriva ofi-
terilor (Cronstat, front, Libau, Sevastopol, Petrograd, etc.), care
an fost distru51 in masa. Subt influenta agitatiei, la inceput anti-
revolutionare, 51 revolutionare apoi, subt influenta incltatiunilor .
directe necontrolate 5i nepedepsite, a inceput fraternizarea, ple-
carea dela front in mass, vinzarea tunurilor, pustllor, muni-
tiilor, averii statului. In citeva luni, armata fntreaga s'a des-
1. Max Hoschiller pag. 299.
www.dacoromanica.ro
compus, arAtind cA nu vrea rAzboiu, nu vrea imperiu, nu vrea

stat, nu vrea dad, nu vrea nici o obligatie, vrea sA stApIneasca
dupA voia ei, vrea sA se rizbune °data pentru toate umi-
lintile acumulate, pentru toatA sArAcia ai nenorocirile, Indurate
dela oricine, on cfnd. Orcine se opunea, era distrus al mul-
timea simtea a se opun mai cu seamy : proprietarii, negustoril,
bogata$1i, ofiterii, functionarii.
A Inceput rAzbunarea ai distrugerea oamenilor, lucrurilor,
institutiilor, averilor, indiferent scumpe sau ieftine, profane sau
religioase, a statului sau particulare, frumoase sau write, vAtArna-
toare, sau utile $i chiar indispensabile multimii.
Era razbunarea, era riscoala contra tuturor formelor de
civilizatie, importate al folosite de altii farA multime sau Impo-
triva ei.
Rusia intrase in plin haos ai razboiu civil.
Cine a fost la 1 Mai st. n. 1917 la Petrograd al a vAzut

manifestatia grandioasa din acea zi, acela al-a putut da seama,
atunci chiar, cA pentru Rusia rAzboiul este sfirait ai cA acest
stat se va rupe in bucAti.
Daca la 1 Mai proletariatul din lumea fntreagA sarbAtoreste
Unirea, subt steagul ma pentru lupta de clasa internationalA,
la 1 Mai 1917 la Petrograd a fost manifestarea desagregArii
statului rus, a despArtirii popoarelor subjugate de Rusia ai u-
nul de altul. Erau steaguri roaii la acea manifestatie, se cinta
internationala, dar nu era nimic care sA uneascA. Multimea de
sute de mii de oameni era despartitA In grupuri nationale :
Poloni, Estoni, Letoni, Lituani, Ucrainieni, Ovrei, subimpArtiti
in Bund" ai diferite ,,Sionuri", al diverse alte neamuri . Fie-
care grup cu steagul sau national, cu alte culori, din altii stofa,
cu alte inscriptil ai devize. Deasupra tuturora plutea steagul
TO$ al revolutiei, care a eliberat toate aceste neamuri de subt
jugul imperiului rus. Predomina InsA nota de despartire a stea-
gurilor nationale de steagul ros, care singur reprezenta Rusia,
cad steagul national rusesc lipsea.
In mijiocul haosului din Rusia, $i a razboiului mondial,
procesul despArtirii popoarelor, subjugate de Rusia, a trecut a-
proape neobservat. Guvernul provizoriu rus In chestia natio-
nalitatilor nu a luat cleat o singurA masura generalA: prin de-
cretul din 20 Mart 1917 s'au desfiintat toate mAsurile restric-
tive privitoare la Evrei ai s'a permis intrebuintarea limbilor lo-
cale in societdti particulare $i in coli. De fapt popoarele sub-
jugate s'au despArtit de Rusia prin politica de Infaptuire directs,
www.dacoromanica.ro
56 DR. P. CAZACU
prin lupte crincene si tratate separate incheiate in urma. Desi

cauzele si procesele despartirii tuturor popoarelor de Rusia au
fost aproape aceleasi, totusi fiecare popor §i-a urmat in forme
deosebite calea sa.
La vestea revolutiei din Petrograd, Finlanda a raspuns,
din primul moment, prin arestarea guvernatorului rus Schein si
prin convocarea senatului cu majoritati social-democrate. Gu-
vernul provizoriu rus, imediat dupA constituire, la 6 Mart a
adresat Finlandei un manifest special, prin care se reintrodu-
cea in acea tar/ constitutia, abrogata de Tar, se dadea amnistie
§i se faceau promisiuni pentru viitor, de realizat prin constitu-
anta ruseasca. Dar, spune Miliucov, i ministru de externe din
acel moment : ,,Este regretabil, ca chiar subt primul guvern, do-
rintele Finlandejilor mergeau mai departe. Ei observau slablciu-
nile guvernulul §1 in acele momente formulau cereri, sau astep-
tau". Astfel fiind, neintelegerile cu guvernul central au inceput
imediat ; ca prim punct de dismtie au fost hotarele . Rusii sus-
tineau ca. Vyborgul si cu tinuturile apropiate de Petrograd tre-
bue sa ramina Rusiei, ca o garantie pentru apararea Petrogra-
dului; Finland& fiind mica, ea ar putea Ii usor ocupata de inamici,
iar de acolo acestia ar ameninta capitala Rusiel. Li se raspun-
dea ca razboiul a dovedit, ca Rusia n'a fost in stare, cu toata
marimea ei, sa apere Polonia si Letonia de invazia germanA si
ca, cu argumentul rusesc, trebuesc ocupate pentru apararea Ru-
siei toate tarile mid limitrofe. Limitele autonomies Finlandei,
retragerea mai devreme sau mai tlrziu a armatelor rusesti de
acolo, imprumuturile de razboiu si multe alte chestiuni au venit
sa turbure raporturile ruso-finlandeze. Tendintele Finlandei la
deplina independenta se dezvAluiau tot mai mult, pe cind Rusia,
chiar cea revolutionara, vadea tendInta de a-si pastra suverani-
tatea si de a injuga Finlanda la greutatile nouei forme de stat
si de dupl. rAzboiu. SlAbiciunea guvernului provizoriu, rAzboiul
si starea generals a lucrurilor din Rusia, au impiedecat luarea
de masuri impotriva independentel Finlandel. Situatia a ramas
nelamurita Oita in Octombre 1917, clnd omorurile, incendille
si alte excese, intimplate cu ocazia unei Breve generale, orga-
nizate de social-democratia finlandeza au dat ocazie Rusilor de
a interveni, subt pretext de a aduce ajutor unel parti contra
altela. Ca raspuns la amestecul rusesc in treburile for interne,
Finlandejii si-au proclamat independenta. A urmat razboiu. In
partea de Sud a flnlandei puterea a trecut in minile unui so-
viet (quasi finlandez) a comisarilor poporului, ajutat de Rusi.
iar in partea de Nord, la Waza, s'a instituit guvernul anti-so-
vietic. Generalul Mannerheim a format o armata din tarani si
vinatori finlandeji (din acei care in timpul razboiului au fost in
armata germana voluntari pentru a lupta contra Rusilor) pre-
I Miliucov, Istoria revoluliei, vol. I, pag. 63.
www.dacoromanica.ro
cum si din voluntari suedejl. Aceasta armata alba a respins

pe Rusi si pe ro.?i la sud. Pentru a se asigura victoria cit mai
repade, s'a recurs si la ajutorul Germaniei. La 12 April 1918,
generalul Goltz a ocupat Helsingforsul {capitals Finlandel), iar
armata lui Mannerheim a eliberat Vyborgul, asa 'ea la sfirsitul
lui April 1918, intreg teritoriul Finlandei era eliberat de inva-
-zia ruseascA. Tocmai la 14 Octombre 1920, la Dorpat, s'a in-
cheiat pacea intre Rusia sovietica si Finlanda pe baza recu-
noasterii deplinei independente a acesteia din urrna.
Rata de Estonia, primul guvern provizoriu a avut o ati-
tudine binevoitoare. Dupa discutii si tratative, la 12 April
4917 s'a publIcat un decret, prin care tinuturile din d ferite
vernaminte, locuite de Estoni, se uneau intr'unul singur. Asupra
tinuturilor cu populatie amestecata s'a stabilit a se hotari ma-
tirziu prin plebiscit. In capul administratiel tinuturilor estone
unite, a fost pus un comisar eston, Posca, primarul Revelului,
avind in ajutor si un ,,consiliu gubernial", ales. Dar aceasta
situatie nu satisfAcea pe Estoni, intrucli hotarirea definitivA
asupra tuturor chestiunilor urma sA se dea de constituanta ru-
seasca.
La 28 Noembre 1917, profitind de starea de haos din
Rusia, consiliul gubernial" al Estoniei s'a proclamat : Consi-
liu National" si singura autoritate suveranA In Estonia". Pana
la convocarea Constituantei estone, puterile executive s'au tre-
cut asupra comitetului national". Organizarile nationale an de-
zarmat sovietele rusesti din orasele estone $i, la 24 Februar
1917, la Revel $i in alte orase s'a proclamat respublica Esto-
nia independents. Ocupatia germana a disolvat guvernul nati-
onal $i a dezarmat formatiunile lui militare. Estonil au fost si-
liti sä trimeata delegatiuni la Londra, Paris si Roma ; aliatii au
recunoscut comitetul national eston, ca guvern de fapt. DupA
plecarea Nemtilor, la 20 Noembre 1918, acest comitet a luat dir.
nou frinele guvernului, Cara insa era complect epuizata, fAra ar-
mata, fara bani, far§ organizare. In acesta stare a fost ata-
.cata de Ru$i, care declarau ca nu pot consimti a fi izolati de
mare. In aceste imprejurari Estonia pArea pierdutA ; Rugii, dupA
ce ocupase cea mai mare parte din tarn, erau la 35 kilometri
de Revel. Insa voluntarii din tArani locali, inarmati de En-
gleji, au reusit, info luny de zile, sA-i goneasca pe Rusi,cu
atit mai u$or, cu cit populatia ajuta, rasculindu-se impotriva lor.
Un nou atac, din Februar 1919, al Rusilor, este respins mai grew
si numai multumita ajutorului voluntariloi Finlandeji si Letoni.
Multe greutati au avut Estonii $i cu voluntarii rust care, lup-
tind impotriva bolsevicilor, in acelasi :imp se credeau in virtu-
tea trecutului, stApini pe Estoni.
La 19 Mai 1919 s'a adunat constituanta estona. CitAm mai
jos citeva rinduri din declaratia el, intrucit pot fi insusite de
once popor care a fost subjugat gi s'a eliberat de Rusi Da-
www.dacoromanica.ro
58 DR. P. CAZACU
luni poporul nostru este in luptA cu Rusia sovietica. El rupe

acorn hotarit once legAtura, care 11 lega de Rusia. Din lega-
tura cu Rusia in sufletul poporului 'eston n'au ramas decit sen-
timente de amArAciune $i constlinta insultelor multiple. Tarii
Rusiei n'au Ingrijit de organizarea vietii noastre, el ne refuzau
binefacerile autonomiei, ei trimiteau in tam noastrA functionari
rusi §1 introduceau rusificarea prin administratie, scoalA, justitie.
Revo lutia ruseascA nu ne-a adus nici o schimbare. Functionarli
rusi puneau piedici liberarii populate' prin administratie, scoala,
justitie. Poporul estop nu vrea sa traiasca in urA cu poporul
rus ; Insista, liber fiind, asupra raporturilor de buns vecinatate,
cu conditia a poporul rus va hotAri sa-i dea dreptul de a fl.
:iber". i
La 2 Februar 1,920 s'a Incheiat la Dorpat intre Rusia $i
Estonia (cu consimtimintul Engliterei) tratatul de pace, prin
care se recunoaste independenta republicei estone.
DespArtirea Letoniei de Rusia s'a fAcut mai greu. Din
1915 jumAtate din tail era ocupata de Nemti. Din aceasta
cauza guvernul provizor rus n'a luat nici o masura, n'a facut
nici o declaratie. Descompunerea armatei ruse§ti a pus $i res-
tul Letoniei subt ocupatie germanA. Cu toate acestea miscarea
nationalA nu s'a stins: era un comitet national secret, la care
luau parte reprezentantii tuturor curentelor politice antigermane.
Imediat dupa infringerea Germaniei s'a format un consiliu de
stat", care no avea insA nici organizatie, nici forta realA in-
daratul sAu. In aceasta situatie, atacurile Ru$ilor de o parte,
$i a Germanilor kBermondt) de alta, au dus Cara aceasta la un
complect dezastru. Totusi, cu ajutorul Estonilor $i aliatilor,
Letonia s'a curAtit $i de Rusi de Nemti, iar la 11 August 1920 s'a
semnat la Riga tratatul de pace cu Rusia, prin care Letonia
se recunoaste ca republics independenta.
ToatA Lituania, din primul an al rAzboiului, a fost ocu-
pata de Germani. Lituanienii, refugiati In Rusia, imediat dupa
revolutle, s'au adunat in congres la Petrograd, unde majorita-
:ea s'a pronuntat cA numai adunarea constituantA lituana are
dreptul sa hotArasca soarta viitoare a taril, iar minoritatea dela
:nceput a cerut proclamarea independentei complecte.
La 18 Mart 1917 primul ministru rus a primit o delegate
a consiliului national lituan, care i-a prezentat hotaririle con-
gresului. Ei cereau ca Lituania, fiind din punct de vedere
etnografic, cultural $i economic, o unitate politicA diferita de
Rusia, si din punct de vedere administrativ O. constitue pe vi-
nor o unitate administrative independenta, subt conducerea u-
nor organe formate din populatia lituana". 2
Sensul acestor declaratiuni desigur era mai larg ca ex-
presiile ingrijite in care erau formulate".
i Vezi Stanchevid.
2 Miliucov, peg. 65.
www.dacoromanica.ro
Un congres al Lituanilor de subt o:upatia germanA, s'a

pronuntat pentru independanta Lituaniei §i a ales ,, Tariba", con-
siliul Lituaniei, recunoscut de Germani ca autoritate de stat.
Aflind de intentia Nemtilor de a-i anexa, pentru a-s1 asigura G
situatie mai bunA in statul german, Tariba hoar/se alegerea
unui rege (Lorah subt numele de Mendoving at doilea) din
printli germani. DupA invingerea Germanilor s'a format un
nou govern la Covno, care a fost silit sl inceapA rAzboiu cu
Rusii, de oarece acestia au incercat sa recucereasca Lituania.
Pe la sfirsitul anului 1519 Rusii au fost isgoniti. La 12 lulie
1920, la Moscova s'a incheiat pacea intre Rusi sl Lituanieni,
recunoscindu-se republica Lituaniei independentA.
In scop de a-I inblinzi pe Poloni §i a-I sustrage de subt
influenta austriaca, guvernul rus Inca in epoca tarismului, subt
presiunea necesitatilor rAzboiului, printr'o declaratie solemna a
Marelui Duce Nicolae Nicolaevici, a recunoscut drepturile Po-
loniei de a fi reintregitA. Ce s'ar fi intimplat cu promisiunile
vagi din acea declaratie, daca imperiul rus ar fi fost victorios,
e grew de spus.
Guvernul provizoriu, din primele zile dupA revolutle,
a recunoscut independents Poloniei, printr'o declaratie solemnA.
Este unica declaratie despre un singur popor din statul rus,
cA va forma un stat independent pe teritorille locuite de el in
majoritate. Dar asupra granitilor, lichidarii trecutului $i a raz-
boiului si, mai cu seamA, asupra acelor schimbAri ale teritoriu-
Int de stat rusesc, care slat necesare pentru formarea Poloniei
din cele trei pArti ale el, atunci despartite, urma sA hotArascA
definitiv constituanta ruseascA". t
De fapt Rusil au mai fncercat in 1920 sAii duel steagu-
rile imperialismului (comunist) panel subt zidurile Var§oviei..
DupA lupte singeroase au fost insa respinsi. Pacea din 1921
dela Riga a recunoscut republica polona independents, iar la
15 Mart 1923, puterile antantei au recunoscut 5i granitlle o-
rientale ale Poloniei, cum pacea dela Versailles i le fixase pe
celelalte.
Din primele zile dupA revolutie, Ucraina si-a manifestat
tendintele nationale modeste la inceput. In Mart s'a prezen-
tat primului ministru rus o deputatie ucralniana, cerind intro-
ducerea limbii ucrainiene in administratie, justitie, scoli, numi-
rea numai de functonari ucrainieni in Ucraina, numirea unui
comisar ucrainian pe lingA guvernul rus si a unui comisar at
guvernului pe linga Ucraina. 2 Dar in April situatia s'a schim-
bat. La Kiev s'a adunat un congres national ucrainian, foarte.
populat, care a hotarit ca Ucraina sA aibA autonomie national
leritoriala intr'o Rusie, republicA federativA. Pe linga aceasta
1 Vezi Miliucov, pag. 64- 65.
2 Ibiclern.
www.dacoromanica.ro
60 DR. P. CAZACU
congresul a procedat la actiune de fapt, alegind tin consilin

national permanent Rada Ucrainiel, din care s'a desemnat mi-
nisterul, subt numele de secretariat general al Ucrainiei. Cu
toatA formarea grabnica $1 structura accidentalA a acestor in-
stitutiuni, ele erau in acel timp mai tar! $1 mai in fluente in U-
craina, decit guvernul din Petrograd,de oare ce aveau rSda-
cini adinci in populatia locals.
Reprezentantil Radei $1 al secretariatului, dupa constituire,
s'au prezentat la Petrograd, cerind recunoaVerea lor, recunOa$-
terea autonomiel Ucrainiel, drepturile de a trata pacea, de a-5i
organiza imediat armata nationals atit pe front, cit $1 la spate ,
nationalizarea tuturor $colilor $i universitStilor 51 altele. Guyer-
nul a respins toate aceste puncte, oblectind d numai constitu-
anta ruseascA este in drept a le rezolva,$1 in acela$1 tamp obser-
vfnd, cA nu este sigur dad Rada exprimA exact vointa poporu-
lui. Ca rAspuns la obiectiunile guvernului, la Chiev au inceput
demonstrattuni sgomotoase, Secretariatul $1 Rada s'au adresat
maselor prin proclamatiuni (primal universal), arAtind cA mus-
calii" vor sl fie stapini in Ucraina ca $i in trecut. In acela$i
timp s'au produs manifestarile armatei ucrainiene, proaspat for-
mate. Astfel ministerul rus a fost silit sA intre in tratative. Mi-
ni$tril Rusk' au venit la Chiev la 3 lulie 1917, au declarat se-
cretariatul general at Ucrainiei, format In intelegere cu Rada, ca
organ suprem, chemat a elabora proectele pentru autonomie $1
legile agrare din Ucraina, $i a forma unitati milltare ucrainiene,
Lisa nu pe front, ci numai in tara. Declaratia aceasta a lost pri-
mita cu mult entuziasm, ca o mare victole; s'a dat o nouA pro-
clamatie (universal) catre popor. Dar cind a fost vorba la Pe-
trograd el declaratille guvernului sA se consemneze intr'un act,
s'au redus declaratiile facute, si teritoriul Ucrainiei s'a fixat nu-
mai la guvernAmintele Chiev, Volinia, Podolia, Poltava $1 o parte
din Cernigov,asupra restului, promItindu- se plebiscitul.
Cu instituirea sovietelor in Rusia (25 Octombre 1917),
secretariatul general ucrainian $1-a luat deplina libertate, $1-a
extins competinta asupra guvernAmintelor Cernigov, Harcov,
Ecaterinoslav, Herson. Rada a proclamat (al treilea universal).
Republica populara ucrainianS $1 a fixat $1 anuntat alegerite
pentru constituanta ucraineana la 27 Decembre.
Armatele de pe frontal de sud-vest $i de pe eel rominesc
an recunoscut Rada ; dar descompunerea $1 fuga armatei au in-
lesnit bol$evicilor ocuparea Ucrainiei. Ucrainienii insA au reu$it
si inchee repede pacea separatd cu puterile centrale, care le-au
recunoscut Independenta, dar le-au ocupat tara $i au schimbat gu-
vernul democratic, Inloculndu-1 cu Hetmanul Scoropadschl. Dupa
Invingerea Germanilor 51 retragerea trupelor for din Rusia, s'a
format In Ucraina un guvern al aliantei nationale" sub t numele
-de directorat ; n'a putut insl rezista atacurilor bol$evice, care
la Inceputul lunei Februar 1919 au ocupat Harcovul, apoi Kte-
vul $i in urma toati Ucraina. Directoria a fugit, tara totu$i nu
www.dacoromanica.ro
s'a lini§tit si a devenit cimpul de fund, intre diferite bande, In-

ire bolsevici i diferiti salvatori al Rusiei (Denikin, Wranghel),
pentruca la urma, subt numele de respublicA sovieticA, sA rArnini,
tot subt stap/nirea Moscovei.
Ru#i albi §i-au pruclamat independenta la 17 Decembre
1917 la congresul din Minsc. Dar miscarea for a fost inundate
de bolsevici. Subt ocuparea germane, in 1918 s'a format Rada
Rusiei Albe ", la congresul national din Minsc (panbellorus), cti
secretariat general si apoi cu minister. Din cauza greutAtilor
au fost siliti sl se uneascA cu Taribe lituanA, stabilindu -5i
centrul la Grodno. Dar subt presiunea Polonilor, Lituanilor, An-
tantei, Germanilor si Rusilor, miscarea de independenta nationala
este strivita.
Astfel (afarA de Basarabia) t cinci tart marginase: Finlanda,
Estonia, Lituania, Letonia i Polonia s'au desfAcut complect de
Rusia, au Inchela cu ea tratate, slnt recunoscute de toate statele,
numai granitele for orientate, afara de cele polone, nu shit
Inca recunoscute de marile puteri.
In republica sovieticA ruseasca au mai rAmas incA o mul-
time de popoare straine.1 Situatia for s'a schimbat rose. Evreii,
Polonii, Lituanienii, Letonii, Estonii, rAmasi In Rusia, formeaza
sectli nationale, 'care trimit reprezentanti In Consiliul nationali-
tAtilor" pe IMO comisarli poporului din Moscova.
Micile popoare, avind majoritate in unele puncte deter-
minate, constitue teritorii autonome", cu soviete si scoli in
limba nationala, cu reprezentanti de drept In consiiiul natio-
nalitAtilora. Intre aceste popoare shit Laponii, Zireanii, Ca-
relii, Bureatii.
Tatarii Cazanului, Crimeii, Kirghijii, Terecul, Cabarda,
Dag hestonul formeaza republici socialiste-sovietice" cu co-
misari ai popoarelor.
Ucraina, Rusia Alba, Georgia, Armenia, Azerbedjainu con-
stitue republici socialiste sovietice autonome ei aliatea.
Evident, situatia acestor popoare In haosul politic si eco-
nomic din republica sovietelor nu este fericitA ; totusi chestiu-
nea culturii for nationale s'a Indrumat pe calea cea bunA: po-
litica de rusificare silnica, prin szoli, armata .11 administrafie, a
incetat.
1 Despre care vom face un studio deosebil.

2 Dura P. Chasles, La succesion de Ruiie, Revue de politique,
Dec. 1922.
www.dacoromanica.ro
Moldova dintre Prut si Nistru sat i periul rus
1
Anexarea
Prin tratatul din Bucuresti, din 16 28 Mai 18:2, s'a stipu-
1
tat hire Padiphul Turciei§i Impciratul Rusiei, cA : Prutul, din

locul unde intra in Moldova panA la gurile sale si de acolo,
malul sting at DunArii, pand 1a Chilia Si varsarea ei in Marea
NeagrA, formeaza frontiera celor clod. frnparAtii" (art. 4) ; par-
tea din Moldova 1, asezata pe malul drept at Prutului este a-
1 Pala la 1812 cuvintul Basarabia" inseamna numai parlea de
sud a teritoriului dintre Prut, Nistru si Dunare ; reslul, parlea cea mai
intinsa, intra in compunerea Moldovei si se numea cu acelasi nume
ca aceasta din urma" (Casso pag. 2, note 5 jos). Pentru prima data
cuutntul Basarabia se tntrebuinteaza in sens larg, adica nu numai
pentru parlea de sud a cimpiei Bugeacului, ci fi pentru Moldova ori-
ental& asezata tntre Prut si Nistru, In instructille (1807) ministrului
rus de externe Rumeanlev pentru ambasadorul sau la ParisTolstoi,
cerindu-i sa afirme, in baza pacii din Tilzit (1807), ca cel pulin Basara-
bia trebuia sa ramie Rusiei, pentruca articolul 22 al acelui tratat a-
minteste numai de evacuarea Valahiei $i a Moidovei; Ministrul fran-
cez Champagny, succesorul lui Taleyrand, socotea nemenlionarea Ba
sarabiei pentru evacuare, ca accidentals, pe cind Tolstoi credea ca
Rusin trebuia sit utilizeze in folosul sau aceasta lips& (En lui parlant
de l'evacuation de la Moldavie, je lui ai cependant fait entendre clai-
rement que je n'y comprenals pas la Bessarabie. .11 chercha cepen
dant a me prouver le contraire et allegua, que si le traite ne nomail
pas la Bessarabie, celte omission ne pouvait provenir que d'un me-
sentendu. A cela je lui objectai, qu'il elan bien permis qu'il y eat au-
ssi une fols un mesentendu en noire faveur"). (Collect. lucrarilor is-
torice a sociel. ruse de istorie 89 pag. 335). Aici pentru prima data
in tratative diplomatice se deosebeste aceasta ingusta fasie de pa-
mint", cum se exprima Rumeanlev (celle etroile lisiere de pays qui,
ne ferment pas province, porte le nom de Bessarabie"). eine tie
(scrie Casso) dace Tolstoi siar fi adus aminte de a doua parte a in-
structiei data lui (in caz de imposibilitate de a (Aline amindouti prin.
cipatele, Alexandra I scria: Void ce que me conviendrail le mieux 1) bus
les pays sous la denomination de Bessarabie avec les forteresses de
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT SI NISTRU SUBT IMPERIUL RUS 63
bandonatA §1 datA Sublime' Porti" (art. 5), iar Malta Poartei

Otomanei cedeazd Curti( lmperiale rusesti pamtnturile din
sttnga Prutului" a
Astfel Moldova, asezata pe malul sting al Prutului, a tre-
cut subt imperiul rus, dar nu ca o valoare intrinsecA, ca un
scop definit, ci ca o etapa, 2 dintr'o serie de proecte, 3 visuri, 4
§i combinatii politice, care, In unele momente, fAceau sA fie so-
cotitA ca o simply moneda de schimb 5.
A declara in fata Occidentului si, mai cu samA, in fata
lumil crestine ortodoxe din Balcani anexarea pe fata a unei
pcirti din Moldova, subjugarea §1 transformarea in supusi
rusi" a unor crestini ortodoxi,era neplAcut pentru spiritul li-
beral din acel timp at lui Alexandru I. De aceia s'a vorbit nu-
mai de eliberarea unui teritoriu de subt jug otoman si acestui
teritoriu t s'a dat numele Basarabia, pentru a nu se putea vorbi
de Moldova desmembrata.
Atit In Valahia $i Moldova, ramase libere, cit si In Mol-
dova anexata §1 botezata Basarabia, starea populatiei era dis-
peratA. *ase ani de ocupatie ruseasca cu rechizitii §i rAzbolu,
pe socoteala acestor tAri, le ruinase complect. Cultura cereale-
lor si vitelor scazuse. Moldovenil si Valahii cultiva atit cit le
trebue pentru impozite §1 alimente, temindu-se ca productii vi-
zibile mai marl vor fi pretext pentru noi rechizitii". 6 Preiciii-
ciunile armatei de ocupatie se 1ntetesc ; despre ele comunica
nu numai strainil rAu voitori noua (Rusilor), ci §1 comandantii nos-
tri militari. Basarabia fusesa transformata de cAtre armatele
noastre (ruse) in steps goala si popoarele aici locuitoare nu vor
mai starui pentru interesele rusestia 7. Populatia sufera si in-
cepe sa se arAte ne-binevoitoare fata de noi, nu numai in pa-
turile de sus, ci §1 in cele de jos" 8. Ciceagov, calAtorind prin
Bender, Akerman, Kilie, Ismail 1, 2) la forteresse de Hotin)si n'ar fi
insistat sa ni se des noua (Rusilor) intreaga Moldova si Valahie, dada'
Napoleon nu s'ar fi hotarit poate sa rupa aceasta jertfa minimala de
la Turcia (in proectul de compensalli al WI Tolstoi, dupa hirtille ramase,
arlicolul 3 suns S. M. l'Empereur des Francais consent a ce qui S. M.
l'empereur de !miles les Russies, continue de faire occuper la province
de Bessarabia et in conserver pour etre reunie a l'empire russe...
comma une compensation legitime des frais occasiones par l'occupa
lion des Principautes) si Rusia ar fi obtinut cu cinci ani mai inainte
pe malul drept al Nistrului si pe cel sling al Dunarii, ceia ce ia dat,
dupa un lung razboiu, pacea de la Bucurestr.(Casso pag. 49).
1 Vezi lucrarile comisiet Arhivelor din Basarabia, Chisinau, 1902
vol. II, pag. 28 si Noradounghian vol. II, pag. 87.
2 Vezi Casso, Rusia in Dunare peg. 168, 228.
3 Op. cit. pag. 4, 5, 12, 13, 32, 66, 74, 142, 22, 26, 27, 165, 46, 68.
4 lbldem pag. 10, 11, 158.
5 Ibid. peg. 94. 110, 152.
6 Casso peg. 30, dupa Karaczay, Belirage zur europaischen Lan-
derkunde. Die Moldau, Walachey, Besarabien and Bucovina. Viers
1818, peg. 37.
7 Casso pag. 64.
8 Ibid. pag. 76.
www.dacoromanica.ro
C-1 DR. P. CAZACU
Moldova si Valahia in primavara anului 1812, se mir3. de nu-

mArul mare de case pArAsite si sate distruse de not (Rusii) la
inceputul rAzbolului,care nu se refAceau. Impozitele, puce de
autoritdfile noastre (rusesti) militare, cresteau mereu; in 1812,
Valahia trebuia sA dea 20.000 cArule $i 2 milioane ruble. 1 In
Aprilie 1812 Alexandru I i-a dat lui Ciceagov plingerea locui-
torilor Moldovei gi Valahiei impotriva armatei lui Cutuzov spu-
nindu-i : Nu pot sã permit mai departe asemenea grozAvii". 2
Cel mai mare ran era fantasticul numAr de prestatluni pus a-
supra populatiei de cAtre ocupanti : repararea drumurilor, tran-
sportul furajelor si pfnel, cositul finului, toate acestea indepAr-
tau pe thant de muncile agricole si fi aduceau la ruins" 3.
In aceste. imprejurAri, se Intelege bine cA vestea anexArif
la Rusia, adica a continuArii ocupatiei, rechizitiilor si presta -
tillor, a lost primitA de populatia romineasca cu striate de jale.
Ea a inceput sl emigreze 4 de subt scutul liberatorilor ortodoxi ",
in Moldova, rAmasa subt jugul pagan turcesc ".
Curentul acesta, foarte pAgubitor pentru prestigiul autori-
tAtii rusesti, 5 se Intretinea si de teama, pe care o aveau tAranii
cu drept cuvint, cA administratia ruseasca va introduce regimul
servagiului, cum a fAcut in Ucrainat sistem exact contrariu
structurii principatului Moidovei, unde tAranii aveau liberta-e
individualA" 6.
Pentru a opri acest curent de emigrare s'a declarat Mol-
dova contaminatA de ciumA, s'au pus cordoane militare pentru
a opri trecerile peste Prut, s'a recurs Ia cuvintul de mare au-
to -Hate si influentA a mitropolitului Gavriil 7.
Mai mult, s'a dat un ucaz (decret-lege) care opreste pe
proprietarii din Rusia de a urmAri pe tAranii for fugiti aiei 8.
Credem cA fenamenului emigrArilor se datoreste faptul, cA
in Basarabia nu s'a Introdus sistemul rusesc de stApinire a pro-
prietarilor asupra tAranilor si s'a lasat, un timp, limba moldove-
neascA, cu o administratie quasi- autonomA.
Pe de altA parte Mitropolitul Gavriil, convins cA ocupatia
1 Conclica de toate veniturile Valahiel pe anul 1808" (aflata in
arhiva senaloriala din Chisiniiu) anti Ia venituri 3.650.115, din care
cheltueli pentru armata de ocupatle Ruseasca 2.626.627, edits 71'1
2 Casso, pag. 127, 126, dupli scrisoarea lui Ciceagov, din 23 Sept.
1813. Arhiv. print. Voronlev, XIX, pag. 208.
3 Ibid. pag. 194.
4 La stirsitul anului 1812 a inceput emigrarea Basarabenilor in
Moldova ; era o fuga in masa, plecau laranit la Prut, trecind pe malul
drept ramas subt suzeranitatea turceasca" (Casso 202). Sigur ca emi-
grerea aceasta era o forma de protest a poporului impotriva anexarii
la pravosiovnicul liberator", imperiul rus.
5 Casso, pag. 202.
6 Casso, pag. 203.
7 Administratia era neputincioasii in lupta cu acest rau, cum
era neputincioasil sa stirpeasca bandele de tilhari din tare'. Casso,
peg. 204. Boerii erau invinovittiti formal ca excite pe Omni impotrivd.
Rusiei pentru a -I face sii fuga in Moldova.
8 Ibidem peg. 203.
www.dacoromanica.ro
ruseasca, cu presidentia unui senator rus in divanuri, nu imbu-

natAtea, ci mai de grabs inrautAtea starea patriei lui,scria la
Petrograd lui Speransky (Ministrul lui Alexandru I), expunind
suferintele pAstoritilor sli si cerind pentru ei aplicarea legilor
locale si administrarea prin oameni locali. t
lncontestabil cA ideile liberate, de moment, ale lui Alexan-
dru I si cu deosebire Influentele laterale de atunci (care 1-au
hotarit pe el sa scrie : putem spera cA fericirea oricarui po-
por sA se facA prin siinicie, ca el sa-si schimbe natura sa ? tar
a-I supune felului de administratie cu totul strain pentru el, nu
inseamna oare acelasi lucru ? ") au lost factorul important in a-
cordarea unel quasi-autonomii administrative si Basarabiei, ca
si contimporanitatea acesteia cu autonomlile mai mult sau mai
putin reale date Finlandei, Poloniei si Gruzlei. Mai era un mo-
tiv puternic : Acea regiune, dupA dorinta stapinitorulul, trebue
ca in ochli tarilor vecine sA parA loc de odihnA i de fericire".
De altfel era si peste putinta chiar de odatA, fAra o epoca de
tranzitie, sa se distruga formele de viata, elaborate de o lungs
istorie si alcAtuire de stat, 2 de un popor strain si ca singe si
ca fire si ca traditii sl ca mediu climatic si social, de Rusii cu-
ceritori, pe cind peste Prut aceasta viata, subt suzeranitatea
turceascA, sA continue in statele Moldovei si Valahiei.
Suprimarea, de °data, a tuturor formelor de viatA locals
ar fi fost egalA cu suprimarea insasi a vietii, si aceasta nu con-
venea. Imperiul rus avea nevoe de supusi', indiferent de rasa,
cu atit mai mutt cu cit, in acea epoca, toad populatia crestina
din peninsula balcanicA era unitA prin credinta ortodox& comunA,
iar diferenta de nationalitate nu se simtea : Grecii, Rominii, Sla-
vonii, respectau deopotrivA Rusia ortodoxA ca protectoare". 3
Astfel Inuit principiul national nu era o piedica esentialA in a-
cele timptui, deli diferentele existau si dAdeau loc la con-
flicte.
2. Populatia
La prima privire pe harta Basarabiei vedem pe malul apu-
sean at Nistrului patru cetati, ca indiciu de vechiu $1 stator-
nic hotar de apdrare impotriva rdsdritului ameninfcitor: Ho-
tinul, Soroca, Tighina si Cetatea Alba, care isi gAsesc incepu-
turtle in pAtrunderea occidentalilor in aceste locuri, chid au fost
nevoiti sA construiasca intariri impotriva barbarilor pentru a-
pArarea civilizatiei importate. Geniul Latin reprezentat prin Ge-
noveji isi imprimA aici hotarul.
Atit Moldovenii ca stApini, cit si Turcii in calitate de su-
1 Ibidem, pag. 206.
Chiar d. Crupensky recunoaste ca in Moldova, cast in orice
2
tars care numAra citeva secole de existents, s'au format ctase sociale,
nobilime, etc.. Nobilimea Basarabeanii, 1912, Petersburg, peg. 6.
3 Casso, peg. 31. 5
www.dacoromanica.ro
66 DR. P. CAZACU
zerani at Moldovei, au mentinut si dezvoltat aceste cetati de ho-

tar natural.
IncA o particularitate ce se vede dela prima privire pe
harta Basarabiel sint cele doui valurl ale lui Traian, i Inca o do-
1. Valurtle lui Traian" incep la Prut. Cel de sus, mai jos de
Leova, trece paste Sarata, Saralica, lalpuh, Cogilnic, Ceaga, Botna,
pima la satul Chircilesti lingo Nistru. Cel de jos vine de dincolo de
Prut, trece mai jos de saint Vadul lui Isac, tale Cahulul, Ialpuhul, Calla
buhul, Chitaiul $1 se terming la lacul Cunduc (Sasic), care comunica
cu Marea Neagra. Mal sint ,Valuri a lui Traian` $i in Nordul Basara
biei dar nestudiate.
Del in ullimul limp a aparut o noua teorie asupra acestor va-
hal ale lui Traian`, dupa care ele ar fi trebuit numile hIndichiuri lard-
rasti", not continuum impreuna cu !grant' moldoveni, D. Cantemir $i B.
P. Hisdeu, sa le socolim ,valurl" $i nu hindichiuri", ale lui Traian`
$i nu talaresli".
Pentru a fi construclli antice, autorul teorlei hindichiurilor cere
ca valurile sa fie cu turnuri de observatie, sa alba cetail de parnint"
Si ',Metre". Desi Hugh* Tabac exista urine de cetate de pamint pe valul
lui Traian, astazi este greu a cere valurilor", dupa invazii barbare,
razboae $i limp de 18 secole, sa alba turnuri $i pietre. Dace nu le-o
fi distrus razboaele $i barbarii, leo fi intrebuiniat locuiloril pentru
nevoi sau le) fi macinat timpul.
Se compare aceste valuri ale lui Traian" ridicaturi de pamint"
cu hindichiul dela o vie din preajma Chi$inaului, mentionat intr'un
act de holarnicie din 1741" $1 cu acel peniru care, dupa Enache Co-
galniceanu, generalul Rus Minih au scos un bir pentru sapalul hin-
dichlului, cad au gasit cu cale sa inconjure hora cu sant imprejur, ca
sa nu vie fare veste Tura $t Tatarii se-i calce", uitindu-se Ca com-
paralia ar fi admirabila numai dacit hindichiul dela via din Chisinau
si cel al lui Minih ar fi lasat urme astazi (sint door mull mai noi), dace
Want' le-ar finumit valuri ale lui Traian $t ar fi fost inscrise pe hart'.
Valurile lui Traian" ar coincide intocmai cu hotarele raialelor
turcesti $i ale Bugeacului tataresc din sudul Basarabiei".
Ca s'a servit cineva de valurile Jul Trojan" in anumite puncle
ca de holar, se poste. cum s'ar fi servit de un riu sau all mijloc exis-
tent, peniru hotarnicie,dar asta nu dovedeste ca lea facut, chiar dace
ar coincide complect, $i intocmai. Si nu este cazul, cad valurile lui
Traian` din Basarabia nu incep la Prut ci dincolo de Prut, car Talarit
n'au avut hotar dincolo de Prut niciodata. Valul de jos ar trebul sa
desparla raialele Chilia, Izmail, Reni, de Tatarlicul Bugeacean" ceia
ce nu credem ca ar fi admis imperiul turc-stapin $i avem dovada la
Cantemir asupra unitafil teritoriului Basarabiei de subt Turd din acele
timpuri : Basarabia se imparie in patru linuturi : al Bugeacului $i A-
chermanutui, al Chiliet pi lzmailului". Nu exista deci dual Cantemir
hotar intre raiale si Tatarlic, caci ce interes aveau Turcii sa se hotar-
niceasca de supusii tor. Iar dace admitem c 11 se hotarniceau, atunci
trebula sit' mai existe un hotar, un hindichiu spre Ackerman $i nu exista.
Dar valul lui Traian mai exista $i mire Siret $i Prut dela satul
Traian pe Siret pane la Tulucesti, acesta cel putin nu mat este hin
dichiu tataresc ; o fi turcesc, der atunci autorul teoriei hindichlurilor
trebuia sa admits ca $i Turcii au invalat dela Chineji sa face hindichiuri,
cum crede ca au invalat Tatarit din Bugeac cind spune : sa ne gindim
la faimosul zid chinezesc, care fusese ridicat contra navalirilor Ware'.
Mai este inca un f apt insemnat in aceasta chestiune. Del Math
s'au putut stabil' (dace se poste vorbi de slabilitate in acea epoca la
un popor nomad) in aceasta regiune cel mai de vreme in secolul XIII
sau inceput al XIV-lea (vezi bongo, Chilia, CeIalea Alba, Ackerman,
216.225), deci in timpuri cu mull mai aproplate de noi decd antichitatea
romans, ei au reusit sa imprime lotus' pecetea for regiunii ; gasim
aid nume talaresti de vac $t Hurl : Cahul, Ialpuh, Callabuh, Chirghiz-
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT SI NISTRU SUET IMPERUL RUS 67
~vadA cA tara aceasta poartd o puternicA pecete romanica si cA a

inceput sA is parte la viata civilizatA a lumii occidentale euro-
Ki tat, Haijider, Aicalila, Cunduc, Cilighider, Anciocrac, Dja lair, Ceaga,
Hadjider, Curgder, Alcalia, pe Naga riurile §I vaile moldovenesti Sal-
cea Mare, Large, Ia 1prgel (romanizal), Lunge, Lungufa, Seaca, Sarah':
nume Wares!' de locuri Cahul, Ialpuh, Catlabuh, Chitai, Sasic, Cun-
duc, Sagan Alilely, Burnas, Sabalat ; nume talaresti de sate : Anadol,
Adjtlar, Abaclldjba, Avdorma, Akimbet, Baimacli, Baurci, Baccealia,
Budur, Cebacci, Caiabei, Ceban-Bunar, Ciolaccl, Cairacli, Caracurt,
Cogurlui, Curd, Chiiat, Caragaci, Cisla, Cizmekioi, Caracurl, Caza-
tacit, Ceanac, Chiseli, Cicirli-Kitai, Ciucur-menjir, Cebolacci, Caiara-
clia, Cioc-maidan, Caraf ea-Borogan, Chiriet, Cara-Mehmed, Cocitan-
galla, Cimisli, Cilsi, Cod- Chiiat, Cupcol, Ciora- Murze, Chirhasan, Cainar,
Djambas, Dermender. Devietagact, Djavgur, Djenar, Dezenje, Djallai,
Eluly, Esdec-burnu, Enikioi, Es-Murza, Hadji- Abdul, Hagan-Batir, Had-
jider, Hasan-asnaga, Hasan-spaha, Musaid, Menjir, Satalic-Hagi, Suiun-
duc, Selemel, Sadie, Talarcopceac, Taracli, Topal-Marza, Tatar-bunar,
Tag -bunar,pe tinge numele moldovenesti, Codaesti, Ilaicaz, Bisca, Mo-
ruzeni, Slobozia, Ralleanca, Gura rosie, 015nesti, Tudora, Ocnifa, Fes-
(anti, Frumusica vechi si noua, Porcarii, Risciieni, Ciubarciu, Gura Ce
lighiderului, Sarata, Barabol, Traianul-Vechiu, Traianul-nou, Papusoi,
Varnila, Celia, Bulboaca, Gura-Bicului, &Licata, Ursoia, Colbaris, Schi-
noasa, Capriorit, Vales-Perjli, Boroganif, Valea-Padurefi, Fintina-zine-
lor, Cismea-varulta, Broscosestii, Butucenii, Volnescu, Virtos, HirtoP,
Epureni, Orac, Porumbesti, &Italica vechi, Sirma, Sae/Dent, Tighiceanca,
Tutoveni, Fliiminda, Albota, Badica, Budai, Bisericuta, Gavanos, Gre
cenii, Brinza, Impunla, Satu-nou, Frecafei, Draculea. Toate aceste de-
numiri s'au pastrat pan5 in ziva de astazi, sint inscrise pe harn si res
pectate de Romini, Nen*, Buigari si Rust. Desi Tatar!' si Turcii an dis-
paint de mull din aceste locuri, numirile date de ei s'au 'Astral. De
ce oare Tataril, care ar fi construit hindichiurile for de aparareu, con-
strucfii insemnate pe intinderi de sate de kilometri (circa 240), nu ar
fi dat pe limba for un nume acestor produclil ale geniului tor, deli im-
prumutate tocmai dela Chinen ; dece s'au numit avaluri" st ,ale lui Tra-
ian", nu hindichiuri" ale lui Orac-ugli" sau ,Orumbet-ugli"; caci
doer Moldovenil au acceptat &ilea nume lataresti sl aici si in alte lo-
calitan st &ilea cuvinte in limb& ? Trebue sa admitem di a fost in
capul Moldovenilor noliunea de ,val al lui Traian` mai inainte ca ei
sift boteze ,hindichturile latarestr cu acest nume. Si atunci ne intrebam,
si nu se poate gasi raspunsul, de unde nonunea ,val al lui Traiart` si
de ce ar fi dat'o hindichiurilor ? Apoi ar trebui sa ne mat intrebam de
ce Cantemir (o fi descendent din mirzacul tataresc Cantemirl), care a
trait in timpurile cind TAtarii si Turcii erau in Bugeac si le cunostea
5i limba si istoria, nu ne vorbeste de hindichiuri, ci de valul impara-
tului Traian" si dece ton carlografii rust si nemn, care au inserts, Inca
pe limpul cind erau aici Tatar' si Turci, pe harfile for ,Valurile luI Tra
ian", au ascultat numal pe Moldoveni si nu pe Tatarii, ,care le-au fa-
cut si le-au avut drept hotare", dar nu se stie dece nu le-or fi dat nu-
mire pe limba tor. Autorul teorlei hindichiurilor s'a luat dupe cuvintele :
un troian, a se introeni, uitind ca este vorba de valurile lui Tralan",
in legatura cu sate cu acelasi nume, dintre care, dace cel de pe Siret
poste fi banuit de a II fost dat pe timpurile latinizarii moderne, cel
de pe harta ruseasca a statulut major din 1811, ,vechiul Traion" (exist&
gi astazi ling& lacul Kitai) nu mai poate fi biinuit Mc( de cum.
Este interesant cum nici d. N. forgo, al carat stadia asupra Chi-
liei si Cetalei Albe este cel mai complect, mai documental si mai arnii-
nunftt, si asupra Bugeacului gl Tatarilor (le acolo, nu are nici un cuvint
despre hotarele ftxe lataresti, afara de cel de sus, nu observe hotarul
pe Traianul de jos, nu is( da seama de hindlchiurile tataresti.
www.dacoromanica.ro
68 DR. P. CAZACU
pene din secolul III clupa Cristos, cind Chievul si Moscovia e-

rau de -able in negurile primitivitAtil.
De altfel rAmAsite romane in Basarabia si In special spre
gurile Dunhil sint multe si nu e locul aid sl insistAm asupra
detaliilor de specialitate.
Ca Ia once hotar si aid s'au IntImplat Infiltratiuni, astfei
cA $i dincolo de Nistru se gaseste un num5r insemnat de Ro-
mini. Parte din el sint fugiti aice de Turd, parte sint veniti ctz
diferiti boeri Improprietariti aid, parte adusi cu sila de Rust
(Minih si altii).
Toate aceste indicti de hotar Istoric si etnic natural t la
Nistru, nitre rase si culturi deosebite, sint complectate prin sta-
rea populatiel rurale autohtone.
Populafia ru-all a acestei margini pufin s'a schimbat in
decursul secolului XIX $i a trait In aceleai conditiuni eco-
nomice, cu porponderenta aceleiasi chestiuni ovree0i (Vezi
Gougenot des Mousseaux: Le juif, le judaisme et la judaisation
des peoples chretiens, 1886, pag. 441), ca $i Moldovenii care
traesc in afarei de hotarele imperiului nostru (rus). La aceasta
populatie se gasesc si astAzi acelea$i trasaturi ale caractervin;
national, care au fost notate de strAini si de Rusi (Cunitky,
ScurtA descriers, pag. 18. ncker, Bessarabien (1834), pag. 13.
Polen sI Kiselev la Scalcovsky, Virtutile Rominesti. Notele societAtit
Odess. p. Istorie si Antichit. XX pag. 36) care an OM cunos-
tinta cu Basarabia, curtnd dupa anexarea ei : tots laudau sim-
plicitatea, statornicia In credinte strAmosesti, curajul fats de
moarte si supunerea la autoritati. La baza acestei din urma vir-
tuti stA o oarecare clod de scepticism, de curind sublinlat de cer-
1. Dnit Krupensky $1 Smidt in lucrarea : ,L'ocupation Roumaine
en Bassarabie", Paris 1920, scriu ,,Aucune chaine de monlagne ne sv-
pare Ia Bessarabie du resfe de la Russie (autorii nu recunosc nici U-
craina). La separation (totu$1) est marquee par la riviere Dniester. En
gaol celuici presenfe-t-il au point de vue geographique one frontlere
plus naturelle, quo le Prout, l'ancienne frontlere Russo-Roumaine 7 Nous
ne le voyons pas. La Moldavie de !'Est, la Bessarabie (odic& loath'
Moldova) et les gouvernements de Podolie et de Cherson sont des pays
generalement plats et leur caractere geographique, au point de vue
qui nous interesse, n'offre aucune difference'.
Desigur ca din panel de vedere at manifestArit apefiturilor impe
riale nu existau granite naturale nici de Hurl nici chiar de markt!, dar
realitalea are totu$1 drepturile sale, $1lala cum o afirma profesorul de
geologie dela universitalea din Kiev Nobokih intr'o bro$urii oficialii a
zemstvel Ki$inliu din 1912, dap& studii geologice (acute, din invitat a,
zemstvei (pag. 79) :
Solurtle basarabene se deosebesc cu tofu! de solurile gubernIi-
lor vecine. Dacet athiogilm la aceste relleful deluros, Da fl evident pen.
tru oricine ca Basarabia reprezinla o regiune cu total in fetal sat',
deosebitii de sesurile vecine. Acest fel at slia se manifesto $i in agri-
culture prin dezvoltarea cullurilor de strugur', pitpusol, tutun, care
lipsese cu total in regiunile vecine" (Vecine pentru Nobokih nu erau.
decit Chersonul $i Podolia; peste Prut el n'a !recut, ca sii posts vedea.
-unitatea naturalli a Moldovei de pe amindoug malurile Prutulut).
www.dacoromanica.ro
cetatoril franceji al tdranilor valahi, foarte apropiati de moldo-

veni, cu care stilt de un neam : Rominul taran priveste cu oare
care neincredere Ia once manifestare a fortel de stat. A vcizut
el multi stdptni, de and strcibunii lui, Dacii romanizati, au
populat tare Carpati $i Nistru locurile numite In vechime so-
iitudo Getarum", $i mite a suferit el Inca de curind dela ata-
curile Ba$-buzucilor, dela stinjenirile ispravnicilor, dela Grecul
arenda4 $i dela Ovreiul circiumar" i.
Dar 41 aduce oare aminte acest popor de nestatornicia
soartei sale politice ? 1$i aduce care el aminte cum la 1410 im-
preuna cu Polonli invingea pe cavalerii Teutoni la Tannen-
berg, iar peste citiva ani patio' moldovenesc Stefan cel Mare
distrugea pe aceia$1 Poloni linga Suceava ? 141 aduce oare el a-
minte cum, la sfir$itul secolului XVI, printul valah Mihai Vi-
teazul a respins pe Turci peste Dunare, iar peste o sutA de ani
printul *erban Cantacuzino Impreuna cu Turcli asedia Viena, dar
in intelegere cu cei asediati isi incarca tunurile cu pale ?".
1$i aduce oare el aminte de aceste ve$nice conflicte cu sta-
-tele vecine, la care trebuia sa participe, cind de exempla la
Rimnic, Ia 1789, Rominii luptind in acela$1 timp in armatele turca
§i austriacA, vArsau singe fratesc ?".
S'a produs, spune d. Casso in alts parte, 2 o schimbare
in directiva gent rata a politicei noastre (ruse$ti) orientate ; a
inceput sA predomine grija nu de toti supu$ii creVini ai Portii,
cit de apArarea intereselor slave in Balcani ; din acest punct de
vedere poputalia romind a ambelor junzeitati ($i cea de subt
Ru$i) din Moldova precum si cea din Valahia, despartea pe
Slavii de Nord de cei de Sud $i putea sA impedice frAteasc
for contopire in viitor".
AceastA originci romanicd, 3 dupe cit pare, supara nu
1. Casso, peg. 229. Not putem adaoga, ceiace un demnitar de slat
rus, cum era vutorul, nu pules se scrie: multe a suferit mai cu seam&
dela ocupanlul ortodox, care a oprit o sure vase ani culture nalionala,
singura posibilii.
2. Peg. 228 229.
3. D. P. Chasles in arlicolul sell ,La succesion de Russie` dint
Revue des sciences politiques`, Decembre, 1922, spune cif granite estIca
actuate a noilor state, despartite de Rusts (Finland°, Estonia, Letonia,
Lituania, Polonia), este exact granite intre culture orientate vi cea oc-
cidentale, intru cif popoarele dela Apus ale acestei granite au avut re-
ligia occidentals latine catolica .(din care o parte an devenit apot pro-
tesianti elle varielate de religie occidentals) vt literele latine, pe
cind la Ritsfirit este ortodoxism ; aceaste linie de demarcalie intre O-
rient vi Occident ar trece mat jos de Polonia intre Unguri vi not, lasin-
du-ne pe not la Wasik'', iar pe Unguri la Apus vi apoi ar merge spre
Adriatica, despartind pe Croatii catolici de Sirbii ortodox!.
Aceasta desparlire intre Orient vi Occident, juste la Nord, nu este
instil in ce priveste pe Romint,- intrucit avem, afara de elementele pe
care le aritern pentru stabilirea la Nistru a granitii de desparlire a rases,
ambit vi culturii occidentale latine de cea orientate, insusi ortodoxismul
romin care are mulle elemente latine, care indica poate prima lui
sursa religioasa latine st nu slava. Noi zicem Dumnezeu : Dominus
www.dacoromanica.ro
70 DR. P. CAZACU
numai pe diplomati, r,j 51 pe slavo-fili ; unii din el, ca Batiu5-

cov, o negau, cAutind sA dovedeascA cA autohtonii acestor lo -
curi erau Slavi, care mai tirziu au primit limba for latinA, iar altii
ca Danielevsky (Rusia 51 Europa, 1888, pag. 2) nu voiau si
mearga cu hipotezele for a5a de departe, dar -prefeand aplica-
rea neconditionata a principiului nationalitAtiiconsiliau guver-
nul rus sa dea Basarabia Rominiei".
De aitfel nici un autor, i chiar din cei pu5i sA constate o-
Deus $1 nu ropnom, Eorz, preot nu egmlivillum, biserica nu REpKogh,
candela, Durninica, etc, cuvinte primordiale in religie de origing Latina
cela ce insemna, poale, intrarea aici a religiei crestine din Occident.
Desigur influenfele slave $i grece au fost aid puternice, dar Para sa
stearga dovezile originilor occidenlale.
De altfel, dace d. Chasles ar fi studiat chestia mai de aproape,
ar fi vitzut puternicul aport latin, adus $1 de Petru Movila la Kiev, $i
diferenla, pane la antagonism, intre influenfele latine de acolo aduse
$i de Romini, dar mai cu seams de Polont $i Ucraineni $1 de bizanti.
nismul, ascetismul $i excluzivismul dela Moscova.
1. Iata $i parerile lui Crusevan care nu poale fi nici el invino-
vain de rominofilie :
Moldouenii sau Rominli formeazi partea principals din populalia
guverniimintului Basarabiei.
Rudenia apropiata a limbii moldovenesti cu limbile de radacina
latina, indelunga a$ezare aid a legiunilor romane, Insusi numele ,Ru-
mini" (romani) nu lase nici o indoiala de origina acesfui neam dela
popoarele romanizate, care locuiau Moezia $1 Dacia Jul Traian, $i dela
coloni$lii Romani.
,Ei vorbesc o limb& (Mina stricala. Limba for a menfinut mai
mutat originalitate din limba antics romans, decit chiar limba italiana".
P. Crusevan, ,Basarabia", Moscova, 1903, pag. 175-177.
,Dace privesti mai atent fafa Moldovenilor, se observe linii $i
forme deosebit de fine, care arata o rasa veche nobile. ,Se intilnesc
figuri caracteristice de laetura daco-romans, care amintesc scuipturile
entice din epoca lui Traian. tin profit fin, energic, fruntea deschisa, nas
aquilin roman, par negru buclat, ochii negri, cap frumos asezat, to face
salt amintesti vre-o figura din forumul roman.
,Moldovencele de asemenea $i -au pastrat tipul roman, care educe
aminte cite odata pe o Italianca cu ochi negri, sau trasaturile serioase
ale unei matroane romane.
,In viala popular& s'au pastrat multe obiceiuri rupte din viala
anticei Rome.
,fine a fost prin Italia, mai cu sama in provincie adinca, a pulul
vedea mulle obiceiuri comune cu ale Moldoventlor. Aceleasi obiceiuri,
aceleasi alimente, in care rolul principal it joaca la flatteni polenta,
aici mamaliga, aceleasi instrumente agricole, aceleasi care cu boi, a-
celea$i covoare, ale caror desemnuri in mod neinfeles au zburat de pe
malurile Tibrului pe malurlle Dunarii $i Ntstrului.
In asezarea casnicA acest popor a cautat sa ajunga frumusefa
posibila, arta$l chiar comfortul. $1 nu $1111 un popor, care s'ar fi asezat
mai simpatic, mai poetic. Chiar la cei saract case se imparte in doll&
jumatali intr'una este asezata familia, alta este case mare pen tru oas-
pelf. In jurul parefllor sint lavife acoperite de covoare de Una, dea-
supra lavifelor pe pareti lot covoare. La ferestre an perdele ; soba $i
parefit sint pictaft. In odae miroase a erburi de cimp gi flori. Cura-
fenia este ideala. Femela moldovanca zece ori pe zi spala, matura,
sterge. Ca se poale trai $i dormi impreunii cu vileli $i porcii, infra mi-
riade de plo$nifi st gindapi, ca in unele parli din Rusia, aici nimeni
nu -$i inchlpue. Pare ca un popor mat curat, poste. earl de Nemfi, ester
greu de gasit".
P. Cru$evan, ,Basarabia', pag. 323 325, Mose., 1893
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT IMPERIUL RUS 71
rigina slava a Basarabiei, n'au indrAznit sa nege continuitatea

Rominilor de acolo si participarea for la viata de stat $1 la cul-
tura Moldovei $1 pastrare'a traditiilor Si limb!! pana in zilele
noastre. Dovada o gasim chiar In cartea lui Batiu$cov des-
pre Basarabia ; acolo vedem portretul lui Stefan cel Mare
(1457-1504) dupa o fotografie (din muzeul din Kiev), dupa cel
cusut din manastirea Putna, portretul lui Eremia Movila (fon-
datorul ora$ului Mohilau de peste Nistru), al lui Dimitrie Can-
temir, al bisericii Sf. Dumitru, facuta de Vasile Lupu la Orhei,
biserica sardarului Mazarake cea mai veche (1772) din Chisi-
nau, piatra din portile Cetatii Albe cu sterna Moldovei din a-
nul 1438 chid in zilele bine credinciosului Stefan Voevod $1
in zilele boerului Lutilan Herman 1 s'a savir$it marea poarta",
monede din timpul lui Stefan cel Mare, gAsite In satul Butuceni,
tinutul Orheiului, $1 altele.
Asupra pAstrarii limbil $1 asupra populatiei din Basarabia
mai gasim foarte interesante note la printul Urusov, guverna-
tor al Basarabiei intre 1903 -1c04. Receptia petitionarilor la
Ki$inau este o solemnitate, necunoscuta in Rusia. Petitionarii
vorbeau aproape in zece limbi : Ra$1, Ucrainieni, Poloni, Ovrei,
Turd, Greci, Armeni, Nemti, Colonisti, Sviterieni din Saba, niste
GAgAuzi $1 in sfirsit (e frumos acest in sfirsit) in enormci cantitate
Moldoveni. Pentru ei am invatat citeva cuvinte moldovene$ti.
Cind lucrurile erau mai complicate, ma serveam de translator
public". 2 In alt loc tot Urusov spune : N'aveam timp sA ma
gindesc ; am hotArit sA plec singur la locul incidentului (Cor-
nest', sat rasculatacesta e incidentul) $i Mudd lucrurile pa-
reau serioase, am luat cu mine o companie de soldatl cu doi
ofiteri. NeVilnd imprejurarile, in care s'a Mut sechestrarea a-
verii raze$ilor, ne Viind limba moldoveneascii, singura in care
ei vorbeau, ma simteam nelini$tit" ; 3 si in alts parte : cuvinte
separate rusesti se inecau in vorba moldoveneascei a tuturor"; 4
,,am cerut sa ml se arAte un tcilmaciu", 5 am scris o adresa ca-
ul comuna, am ordonat sei fie tradusd §i am trimis traduce-
rea ispravnicului s'o ceteascA populatiei". 6 De asemenea $1 la
Batiu$cov gasim asupra limbii $i populatiei din Basarabia : Paul
la venirea episcopului Pavel (1871), copiii clericilor intrau in
$colile clericale ford sd 1tie in cea mai mare parte un cuvtnt
pe ruseste". 7
1 Del lextul slay de pe piatra asa a fost cellt de (oats lumea
$i de Z. Arbore, Basarabia", Bucuresti, 1899, pag. 269 $i N. lorga, Studii
"storice asupra Chillei $i Celli tit Albe°, Bucuresti, 1900, pag. 98 99,d.
I. Nistor in Istorin Basarabiei`, Cerniluti, 1923, cete$te: doi boeri Luca $i
Herman, in loc de Lutian Herman.
2. Urussov pag. 47-48.
5. ,, 211.
4. . 215.
5. . 217.
o. . 229.
7. Batiu$cov, Basarabia pag. 56.
www.dacoromanica.ro
72 DR. P. CAZACU
Populatia ruralA nu stie de loc limbs rusag. i Dupa nu-

mar, cea mai importanta parte din Basarabia sint Rominii, care
in mod natural tind spre compatriotii for din Regatul Romi-
niei pi din Austria". 2
Am adus anume aceste citate din autorii rusi oarecum
oficiali un mlnistru, un guvernator $i un mare demnitar isto-
ric oficial, ca sd nu fie nici o bAnuialA de partinlrea pentru Ro-
mini.
Cit de intinsA era populatia aceasta in Basarabia vom ve-
dea din urmAtoarele date Nate tot din autori 11.10.
Primele statistici, 3 aratA existents a 41.160 familii In Ba-
sarabia, adicA a 240.000 suflete, frfi specificarea nationalitAtii,
care se subintelege a fi romineascA autohtonA.
La 1813 statistica oficialA aratA 55.560 familii sau 340.000
locuitori, 4 tot fall arAtare de nationalitate, subinteleendu-se
autohtonii Moldoveni.
Despre toate aceste cifre gi statistici, cu multa dreptate,
Zastchiuc spune cA sint foarte dubioase. In cartea tut gasim
reproduse,cu aceiasi mentiune cA sint dubioase, cifrele oficiale ale
populatiei Basarabiei fara mentionarea nationalitAtilor pe anil
urma tori :
1823- 550.000 suflete 1848 853.484 suflete

1828-409.110 1849-860.299
1829 412.429 1850-872.868
1834-469.783 1851-902.534
1837-553.460 11 1852-935.809 ,,
1844-793.103 1854 966.954
1845-785.175 P1
1855 993.045 /9
1846-811.734 1856 990.274 I/
1847 831.173 n
Nu gasim in tot acest rAstimp, in toatA literatura ruseascA,

nici o statistica pe nationalitati a populatiei din Basarabia, a-
farA de lucrarea academicianului Petre Keppen, 5 In care se
dau cifrele Rominilor din Basarabia, dupA statistica °tidal& (re-
vi zia a 8-a), pe anul 1834: de 406.182 Romini. Tot in aceasta
carte este aratat si numarul Rominilor din alte Orli ale Rusiei
si anume : in Ecaterinoslav 9.858, Podolia 7.429 (date necom-
plecte", spune autorul la pag. 144) si Cherson 75.000. Deci
dupA cifrele oficiale de atunci, populatia totalA a Basarabiei (vez:
mai sus Zastchluc) fiind de 46-1.788 locuitori, iar populatia ro-
1. Batiuscov, Basarabia, peg. 174.
2. ,, ,, 1.
3. 23 tulle 1812, dosarul Clceagov la Zastchluc, pag. 147.
4. Scalcovschy, Isloria Novorosii, Odessa, 1838, pag. 348.
5.Intitulatrt Despre hada etnograficil a Rusiei europene, edira
socletatil geografice imperiale ruse, la 1855, la Petersburg.
www.dacoromanica.ro
mineasca, dupa Keppen, fiind 406.182 suflete, Rominii formau

86 la sutA din total.
AceastA cifrA pare a fi relativ aproape de adevar, avind
In vedere inchelerea prima si celei mai acute perioade de co-
lonizare in special din Sudul si din Nordul Basarabiei cu Nemti,
Bulgari sf alti fugari.
Zastchiuc, cApitan de stat-major rusesc, insarcinat °Mal
si special cu descrierea Basarabiei, in volumul sari : Materiale
pentru geografia si statistica Basarabiei din 1862, fail sA dea
cifra exactA a populatiei, spune la pagina 151 : Moldovenii
(Rominii) formeazA partea principals a populatiei, aproape 3 4
din suma totalA. Tinuturile : ChisinAu, Iasi (actual BAlti), Or-
hei (tinutul Ismail-Cahul in acest timp erau ale Rominiei) sint
locuite aproape exclusiv de ei ; In tinuturile Hotinului se ames-
tecA cu Ruteni, In tinuturile Bender si Akerman cu venetici din
diferite parti. Moldvenii slut aborigenii acestor parti si in ti-
nuturile dela Sud ei ocupd locurile pardsite de Tatari- Nogai ".
In volumul al treilea al listelor localitatilor populate din
mperiul rus, alcAtuit si publicat de comitetul statistic central
de pe linga Ministerul de Interne, Petersburg, 1861 pe pag. XIX,
se spune : Moldovenii singuri sint cei mai vechi si mai nume-
rosi locuitori ai Basarabler.
La 1897 se face o statisticA oficialA in Rusia intreagA. A-
supra Basarabiei gasim cifrele de mai j03.
In primul rind slot pus' Rusii-mari i (Velicorusi) in nutria:.
de 155.774 locuitori, adica 8 la sutA la populatia totala din
Basarabia ; din populatia ruralA 5,2 la suti, iar din populatia ur-
bara 24,4 la sutA.
DupA Rusi sint asezati in statistica din 1897 Ucrainienii, 2
Rusii mid (Malorosi), in care sint Inglobati Ucranienii, Rusinii,
Rusneacii, si alte denumiri, care dau Impreuna cifra totalA de
379.198 suflete, adicA 19,6 la suta din populatia totalA ; relativ
1. Rusii au venit in Basarabia inlaiu ca refuglafi de perseculie
religioasa; allii ca dezertori ramasi dupa diferite razboae (Vezi Memoriiie
maiorului von Raan despre razboaele din 1787, 1788, 1789, 1790, pag.
16 edit. Chisinau, 1892).
2. Cei dintiliu Ucraineni au venit in Basarabia ascunzinduse de
recrulari sau de proprielarii tor, fugind de peste Nistru si s'au stabilit
prin orase si prin sale" (Descr. Bugeacului pag. 22). Unii guvernatori
expulzau pe Rusii si Ucrainienii vagabonzi. Ouvernatorul Feodorov (1834-
1859) a expulzat Intre 35 48 mit din acestia. Mai tirziu au venit ca
lucratori agricoli, meseriasi, funclionari, militari, preoli, tar in ultimeie
decenii Banco faraneasca incerca sa colonizeze in special spre Prut
cu 11..rainieni. In tinutul Holiaulut ei au ajuns s5 formeze o masa in-
semnalii si sit coniribue be deznationalizarea Moldovenilor. In satele
Vascauti Si Romiincauli am intilnit farani cu numele de Frumosu, Fu-
dulu, Rotaru, pe unul din Grubno cu numele frumos de Stapinitor care
.nu mai stiau romineste. In acelasi limp in sale, in care satencele se
ziceau rutence, se putea cunoaste origina for moldoveneasca prin faptul
ca pentru Coate uneltele de lesatorie cu Coate detalille pastrau numirile
rominesti : stative, 151pigi, sul, scripii si catrinta ; nu le stiau i e cete
rusesti sau ucrainiene.
www.dacoromanica.ro
74 DR. P. CAZACU
la populatia oraseneascA procentul este : 15,8, iar la cea ruralA

20,3. Cifrele acestea de Rusi si Ucrainieni desigur sint foarte
=Hate si confin multd populafie flotanta, militari, lucrAtori a-
gricoli de sezon, etc..
In al treilea rind sint Rusii albi (Belorusii) care dau cifra
de 2471 in Basarabia, sau 0,1 la sta.
Dupe cele trei varietafi de Rusi sint asezati Polonli ct:
11.696 suflete, reprezentind 0.6 la sutA din populatia Basara-
biei.
Apoi inteo singurA rubricd sint inglobafi ceifalfi Slavi,
fArA denumire specificA, care sint Bulgarii (in timpul rAzhoiu-
lui sustineau, nu farA dreptate, cA nu sint Slavi), Sirbil, Cehii,
etc. ; ei reprezinta 5,4 la sutA din populatia Basarabiei, 4 la
sutA din populatia urbanA si 5,6 la sutA din populatia rurala.
Dup5. acestia este inregistrat grupul Lituanilor $i al Le-
tonilor, 237 suflete, si apoi de-abia vin Rominii (Moldovenii), a-
vind dupe aceastA statistics ruseascl 920.919 suflete, formind
47.6 la sutA din populatia totals, 53,5 la suta din totalul popu-
laflei rurale Si 14,2 la sutA din totalul populafiel urbane.
Evident cA printre acesti Moldoveni nu s'au trecut solda-
tii si functionarii moldoveni. care stiau si limba ruseascA, pre-
cum si toti Moldovenii din satele moldovenesti cu populatia a-
mestecatA cu Ruteni,cAci in timpul facerii statisticii functionarii,
pe oricine stia ruseste, ii inscria ca Rus sau Malorus.
DupA Romfni sint inregistrate 522 suflete din alte popoare
romanice (Franceji, Italieni).
Apoi vin Nem(ii 60.206 suflete, formind 3,1 la sutA din to-
talul Basarabiei, 0,7 la sutA din populatia urbanA si 3,5 la sutA
din populatia rurala.
In urma for se inregistreaza : 51 suflete alti Germani (?):
2.737 suflete (0.2 la sui5) Greci ; 848 Albaneji ; 2.080 (0.1 la
sutA) Armen! ; 9 Persani ; 8.636 (0.5 la suta) Tigani.
NumArul Ovreilor, t este arAtat la 288.1138 sau 11,8 la
suil din populatia totals a Basarabiei, formind 37,2 la suta din
populatia urbanA si 7,3 la sutA din populatia rurala. 2
1. In Basarabia s'au instituit 16 colonil ovreesti pentru a se in-
vale acest neam cu agricultura. Dar nedeprinderea cu munca fizica
necesarli in agricultuf6, n'a permis ca aceste Institufii stisi ajungit
scopul. Cimpurile au riffles nelucrate in colonille ovreesti, cresterea
vitelor nu exista, casele se jineau in murditrie, iar colonistii se intre-
fineau din contrabands, furturf de cat, comer' $1 mid mestesuguri. Pe
la 1860 erau urmittoarele colonil : Lomacinli in finutul Holinului, Me-
reseuca, Liublinul, Vertiujenii, Capre$lii, Marcule tai, Zgurila, Briceva,
Dumbriivenii, Stareuca, Telenestii Noi in linutul Sorocii, Alexandrenii
si Valea lui Vlad in ftnuful Baltifor, Sipca si Nicolaevca in finutul Or-
heiului, Holboca Constantinovca in finutul Chistratului si Romanovca
in jinulul Tighinei.
Cru$evan, Basarabia, pig. 187, Moscova, 1893.
2. Ovreii din Basarabia se impart in mai multe straturi. Avem
intAitt ovreimea autohtonit, adic8 acea Ostia la 1812 de Rust in Basa-
rabia, care nu cunosteau decit jargonul $i limba moldovenTascli. In
urma au emigrat aici mutfirne de Ovrei d n Polonia $i Rusia in diferite
rinduri. www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT ySI NISTRU SUBT IMPERIUL RUS 75
SA inregistreazA : 15 Gruzini (Georgieni), 6 Cercheji.

Apo' Turci 51 Tatari impreunA 57.045 sau 3 la sutA din
vopulatia totals, formind 0,3 Ia sutA din populatia urbanA Si
3,4 la suta din populatia rurala.
Vin in sfirsit 347 suflete Fini §i 187 oameni fAra arAtare
de limbA.
Suma totalA era : 1.933.412 locuitori, din care 293.332 ur-
bani §i 1 642.080 rurali.
CA aceasta statisticA, fAcutA in epoca absolutismului celul
mai strasnic, de functionari rusi, pusi sa demonstreze cA toate
marginile (ocrainele) sint rusesti, este tendentioasknu rAmine
indoialA. Totusi 1 asa facutA, in tarA absolutista, fArd stiintA
de carte si fora. drumuri, ea demonstreaza pAnA la evidenta mi-
noritatea infimA ruseasca fluctuanta, farA nici un drept de sta-
pinire nici istoric, nici ca majoritate nationals asupra acestei
tAri.
BSI una din dovezile cele mai bune cA cifrele in special a
autohtonilor Moldoveni stilt reduse, este si urmAtorul fapt :
Par intele N. Lascov, membrul comItetului insArcinat de Admi-
nistratie, tipareste la 1912 un volum intitulat Basarabia" cu o-
cazia centenarului de 100 de ani dela rApirea acestei provincii
romineSti. In aceastA carte oficial5 gAsim aceste rinduri: Po-
porul cel mai vechiu in Basarabia sint Moldovenii, dupa datele
oficiale 48 la sutA, in realitate Moldovenii for meazA 70 la sutA
din toatA populatia". Aceleasi cuvinte se repeta in mod oficial
la serbarea de subt presedintia Episcopului Serafim sl in pre-
zenta ministrulut Haruzin, a intregii familii Crupensky si a o-
ficialitatil adunate la serbare.
Toti autorii rust care scriu despre populatia Basarabiel
dupa anul 1897, nu fac decit sa reproduca aceasta statistica
din 1897 sau, adaogind cresterea populatiei, pAstreazA raportu-
rile la sutA din populatit in limitele al-Mate. Asa este d. Seme-
nov Tian-ansky, asa este Moghileanski si altii.
Daca examinam statistica aceasta de nationalitAti pe jinn-
turi : totiautorii rusi recunosc ca indubitabil tinutul Chisi-
naului cu 91,6 la suta RomInt, tinutul BAltilor cu 71 la sutl.
1. La 1905 dupg virsle locuitorii Basarabiel se impiirteau :
28.3 : 0 piinri la 9 ani
22.7: 10 19 .
14.7 : 20 29
12.5: 30 , 39 .
9.3 : 40 49 .
6.5 : 50 50 .
3.8 : 60 69
2.2 : 70 in sus
100.0
Deci populatie muncitoare intre 20-60 ani ar fi fost 43 la surd..
Dup6 religie populatia Basarabiel se compunea din : 84,36 la suta
ortodoxi, 11,65 la surd mozaici, 2,88 la suta protestanfl, 0.95 Ia surd ca.
tolici, 0.13 la sea alp creOnt, 0 03 la surd mahomelani.
www.dacoromanica.ro
76 DR. P. CAZACU
Romini, tinutul Orheiului cu 81 la sutA, tinutul Sorocii cu 66,4

la suta, lzmailului cu 46,4 la suta Romini (plus 11,2 la sutl
Gagauti si Bulgari, 2,5 la sutA Nemti, 2,2 la suta Ovrei, 9,8 la
sutA Turd si Tatar!, 1,4 la suta Greci, Armeni si Albanejt, fata
de numai 8,9 Rusi si 17,4 la suta Malorusi) si tinutul Benderu-
lui cu 52,7 la suta Romani, (3,2 Ia sutA Nemti, 16,9 la suta Tur-
co-TAtari, 3,7 la suta Ovrei, tali de 4,6 la sutA Rust si 9,2 la
sutA Ucrainleni) shit in majoritate absoluta si indiscutabila ro-
minesti.
Se discutA numai douA tinuturi : Hotinul si Cetatea Alba.
Dar dad statistica aceasta oficiala si tendentioasa din 1897 a-
rata pentru tinutul Hatinului o populatie romineasca numai
de 25,3 la sutA fats de 4,5 la suta Rini si 55,3 la suta Rusini,
exists si o altA statistica oficialA, probabil tot tendentioasa, dar
mai putin, in care gasim alte lucruri. Avem : Colel a datelor
statistice asupra tinutului Hotinului", editia oficiala a Zemstvei
facuta de statisticianul rus d. Ermolinsky din Moscova si edi-
tatA la Moscova (1906). La pagina IX din introducere d. Er-
molinsky scrie : Cunoasterea limbil locale la adunarea datelor
-statistice, in tinutul Hotinului, avea cea mai mare importanta,
filndcA populatia tarAneasca a tinutului aproape pe jumcitat2
este compusd din Moldoveni care nu tiu de loc limba ru-
seascd". Dad pe linga aproape jumAtate din populatia de Mal-
doveni, care nu stiu de loc limba ruseasca, adaogam $i pe Mol-
dovenii care stiu si limba ruseascA, vom int-zlege ca Moldovenii
trebue sl fie mult mai multi ca jumatate. La pag. 121 din ace-
Iasi volm d. Ermolinsky scrie : In tinutul Hotinului se ga-
sesc doua nationalitati : Rusini (denumirea locals Rusnaci) In
jumAtatea de Nord a tinutului $i Moldoveni in jimAtatea de Sud.
(Tarani rust adevarati se gaiesc numai in doul sate, Grularta
405 suflete si Belo isovca 69 suflete). Dar Rusini mai mult sau
mai putin curati se gAsesc numai in volostile Grozeni, Clisca-
uti si Rucsani, pe clad In celelalte sate de pe malul Nistrului
51 dupa limbA si dupa port ei se gasesc amestecati cu Malorusii
din Podolia. Satele dela mijlocul tinutului, adica cele asezate
mai la Sud de linia Nistrului §i mal la Nord de Prut precum Si
din jurul Bricenilor, au populatie amestecata si din Moldoveni
si din Rusini,de acela nu putem da cifra exacta a populatiei
de Rusini si Moldoveni. Numarul populatiel de un fel si de al-
tul se poate stabili numai aproximativ, dad vom lua ca toate
satele de IMO Nistru shit locuite de Rusini, far toate satele de
lIngA Prut si de lingA Briceni shit locuite de Moldoveni. Asa
va fl : 94.516 suflete sau 56,2 la sutA Rusini si 75,715 suflete sau
43,8 la suta Moldoveni, adica Rusini ar fi cu 12 la vita mai
mult de cit Moldoveni".
lata dar o statistica tot oficiala $i tot ruseascA, dar stabi-
lind ca Rini adevArati n'ar fi decit 474 suflete, cA Moldoveni
ar fi 42,8 la sulk tar restul de 56,2 Ia suta s'ar Imparti in doul
varietAti de ne- Rust si anume Rusini, ca cel de prin Bucovina,
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA D.NTRE PRUT SI NISTRU SUBT IMPERIUL RUS 77
si o altA varietate rezultata din amestecul acestora cu cei din

Podolia.
Atunci se intelege cA nu poate fi vorba de exactitatea
statisticilor oficiale, care se bat cap in cap, $t treb uesA credem
ceiace este exact : cA peste populatia autohtonA moldoveneascA
au venit elemente variabile si nestabile din vecinatati.
DacA examinAm acum cifrele din tinutul Cettltii Albe, cu
un numAr asa de mare de coloni5ti : 18 2 la sutA Moldo-
veni, 18,2 la sutA Nemti, 23,7 la sutA Bulgari, 4,4 la sutiA.
Turd. 2,8 la sutA Ovrei si de-abia 8,4 la sutA Rusi 51 23,5 la
sutA Ucrainieni,vedem cA nu Rusii sau Ucrainienli au dreptul
la majoritate chiar in statistica oficialA. DacA insa aceastA sta-
tistica oficialA s'ar curati de defectele ei: tendinta de a trece
drept Rusi si Ucrainienl pe Moldovenil care vorbesc limba
russ, dad. se scot functionarii, armata $i statele mixte, socotite
in total rusesti, dad. la acest tinut se aplica principiul cA nu ele-
mentele venetice, variabile p1 nestabile, pot determina viata si
soarta intregii regiuni, care face parte din viata unul bloc mare
al cArui hotar natural este Nistrul, se intelege usor cA nu se
poate discuta caracterul acestul tinut in afarA de caracterul Ba-
sarabiei intregi.
Ultima statistica oficialA a Basarabiei (vezi darea de samA
pe 1913 a comitetului statistic, Chisinau) ne aratA la 1 Ianu-
ar 1913... 2.521.277 suflete, din care 1.285.664 barbati pi
1.233.613 femei, iar pentru 1 Ianuar 1914 se aratA 2 545.834
suflete.
Nu puteam avea nici o data mai exacta asupra situatiel ae-
tuale. Sigur insA cA rAzboiul a modificat atit numArul cit $i
compunerea populatiei. Mortalitatea crescutA, natalitatea mic-
sorata, bolile 5i privatiunlle, desigur ca s'au resitrt;t; nu s'a
calculat insa si nu se stie cit, numeric. De asemenea plecarea
armatei ruse, redesteptarea vietii nationale, revenirea tuturor
Baarabeni:or din armata rusk invAtAtorii $1 autoritAtile locale,
care nu mai declarA cA shit Rusi, cum 11 se impunea ;toate
acestea desigur cA an schimbat §i mai mult acum proportia in-
tre nationalitAti in favoarea Rominilor.
Din cele de mai sus rezulta cA numai la extremitAtile de
Nord 5i de Sud ale Basarabiei 51 in °rase s'a produs o modifi-
care a compunerli ei uniforme. La Nord fenomenul se explicA
prin actiunea Turcilor, care aveau o raia foarte IntinsA sl prin
imigrari de Ruteni de peste Nistru de subt Poloni r mai de
mult, de subt Ru5i mai tirziu, provocatA de slarea de iobagie de
acolo si de libertatea relativA pe timpuri dincoace de Nistru.
1. Nat in ultimii ant subt imperial rus firanit moldovent din
tinutul or o di I spun au :- Aici it Moldova, tar dincolo peste Nistru este
Tara Lesascit ! si spuneau aceasta cu oarecare mindrie, Moldova hind
libera pentru litrant, tar Tara Lesasciilocul de unde veneau in Moldova
multi amArili 5i nenorocili.
www.dacoromanica.ro
78 DR. P. CAZACU
AltA cauzA a imigrArilor in jinutul Hotinului erau imensele lati-

fundii din acea parte, unde Balsestii, de pilda, aveau la 1817,-14
moil, iar Sturdzestii 9, pentru exploatarea carora trebuiau sii
importe lucrAtori ; familiiie din Moldova $i manAstirile aveau la
1817 din 174 mosil 61, pe care le-au vindut repede, proprieta-
rii raminind in OM majoritatea la Iasi.
Elementul rominesc mai rezistent in fntreaga Basarable
era cel raze, esc, dupe cum se vede din numarul satelor raze-
sesti din Basarabia la 1807. 1
1. Orheiu
I. Ocolul Ctmpului
Susleni, Bereslogl, Slobozia Hadorojii, Ciuhorenit, Beestii, Chi-
pIrcenit, Curleni, Slobozia Izvoarele, Horghineslii, Pripicenii, Samoa.
cant' (parte), Ignatali, Masan'', Chistetnija, Cuiziluca, Scorranii.
H. Ocolul Nistrului de sus
Olescani, Lipiceni, Tareuca, Horodiste.
III. Ocolul Rautului de sus
Clocillen11, Tintarenii, Verejenit, Clisova, Ohermartestii.
IV. Ocolul Routulul de jos
LIuzii of Pivniffi (neam Donicesc), MA cautli, Balosestil, Raculeutii,
JAvrenii, Cruhlicu, Hirtopu.
V. Ocolul Nistrului de jos
Mereni, Cobusca de jos, Onijcanii (parte).
VI. Ocolul Cogilnlcului
Fundu Oalblnii, BAjlinii, Dragusenii, Ciuciulenil, Iurcenii, Pas-
can't, Leusenii.
VII. Ocolul Boffin
SAcifenil, Ialovenit, Milestii, Bacioiu, Puhoiu, Tipala, Raztinii, Ho-
Zimbrenii, OIrlile, Cosiest'', Bardarul, Viislenii (parte), Ulmul,
SUlucent' a pitarului Cassian cu ai sal razesi.
VIII. Ocolul Bucouatulul
Durlesiii, Mosta Cartis, Trusenii, Chicera, Cojusna, Panitsestii,
Nisporenii.
IX. °cola! fate Btculul
Hidighiull Sirejlt, Roscanii, Oalestii, V5rzarestii, Pitusca, Nes-
cant', Baraiacul, Mosia Urlcova, Sapotenii, CabAesii, Lupa (capilanul
Ion Purcel cu alts rlizest).
X. Ocolul Ichelu
Teleseu, PeresAcina, Cobilca, Onestii, Zubreslii, !tikes, MArli-
nest% Draslicenti.
XI. Ocolul Cull!
Isacova, MoruzEtnii, Pujinteii, Slobozia Viprova, Hulboca, °heti-
lova, Silsenti, Bravicea, Melesenii, Hoginestii, Onescanit, Dereneu, Ra-
denii, Cornova, Nepadenli.
XII. Ocolul Moetinulut
Hirova, HIriaentl, Besenii, Mindrestil, Ohilicenli, Cuciola, Bud -silt,
Bogzastit.
Tinutul Codrului
Canle, Largo, Hfinfisanii vechi, Coceatiia.
Tinutul Esulut
Ocolul Cluhurulut
I.
Sofrancani, Cucuelit, Mar/moll, Butestii lul Velapel, Butestii lui
laver.
Ocolul Prutulut
Bolotina rizesti, Tomestli raze ii, Zadurenit rizesti, Bisericani,
Caldiirusa, Sloboica, Chitin (parte).
III. Ocolul Ctmputut
Cocodenii, Flaminzenil, Magurelile, Dumbravija.
www.dacoromanica.ro
MOLDO VA DINTRE PRUT $1 NISTRU SUBT IMPERIUL RUS 79
In partea de jos a Basarabiei Moldoveniipe 11110 cei

care au rAmas acolo In timpurile Turcilors'au Intins dupd ple-
carea for In locurile ramase goale cuprinzind marl intinderi de
-pAmint 1. Asa numitli volintirl si unit*" formeaza nit ames-
IV. Ocolul Codrulul
Varziirestii, Sindrenii, Ciutestii, Balaneslii, Milestii, Cornestii,
Boghiceni, Sinestil, Minzatestil, Hircesti. Contralesti, Magura.
V. Ocolul Bra:14M
Balauresti, Mariniciu, Fraseinestii, Citerenii, Onestii.
VI. Ocolul Torte
Boca, Mircenii, Vranesti, Toxobeni, Oolaestii.
Soroca
I. Nistru de jos
lapca, Alcidarul.
II. Chnpul de jos
Sistacii, Chipesca, Raspopenii, Racestii, Coltujenti.
III. Ocolul ROutului
Dumulungenil, Ordaseii, Izvoarele.
IV. Ocolul de peste Raul
V. Nistrului de sus
Criminciucul, Tatarauca veche, Tatarauca noun, Rughii.
VI. Ocolul m/j/ocu/u/
Curesnita, Voloavile, Stoecanii, Waite de pe Stoecani, Radu-
lent!, Hristecii, Vantana.
VII. Cimpul de sus
Bacsanii, kalvirli, Badicenii.
Horn
1. Ocolul Nistrului de sus
Enitulli (Striisculescu), Hrusiivetul.
II. Ocolul Nistrului de jos
Niporotova.
III. Ocolul Ciuhuru
Rusanii.
IV. Mijlocut
Prutul de sus
V.
Costicenii (Holbanesii), Cerlina.
VI. Prutul de jos
Fetestil, Slobozia Dumeni.
VII. Ghilavarul
Pascautil, Stroestii, Serbinita (Bran), Forosna, Singerul, Bilautei
Tulburenii.
VIII. &would
PlrIbicaufei (Tilpescu).
Din aceasta lista se vede ca din 174 safe la 1817 in tinutul Hotinu-
lui numai 16 erau razesesti ; in tinutul Sorocii din 187 numai 27, in tinutul
lasilor (astazi Balt° 38 din 169 ; iar in tinutul Orhei (actual Orhei,
Chisinitu, parte din Tighina) 108 din 311.
1. In descrierea din 1827 a Bugeacului gasim urmaloareie date
supra intinderii Moldovenilor in tinutul Cetalli Albe.
In Tatanar-Bunar 9 familit de Mazill si 41 farm Plant !Amid.
Acmanghit 3 . . 15 , . .
Baccealita 3 3, 3, 10 . 3, 3,
Wiliest' 2 . . 76 . ,.
Oura-Celighide-
rului (Satu-nou) 1 . . 62 , . .
Diviziu 3 . . 13 , . .
Draculea - . ,, 61 ,. .
Zolocaril . . 72 ,. .
Chitari . . 28 . ,. .
www.dacoromanica.ro
80 DR. P. CAZACU
tec de locuitori din popoare Moldoveni, Bulgari, Albaneji -Va-

lahi ; avind aplicArl pentru serviciul militar, el s'au lipit de ar-
mata ruseascA, fAcind un fel de militie ; intre volintirl sint $i
Cazacii din gura DunArli (Desc. Basarabiel sau Budgeacul Ac-
kerman, 1899, pag. 23). CAzAcimea noun ruseascA t era corn-
pusa in mare parte din Moldoveni, 2 care §1 subt aceasta forma
In Nerusal - familii de Mazili si 43 fern. Wan! birnici
Taslic 22 . . 23 . .
Furmanca . . 51 a . m
$aganii 6 a a 1 X 1
Oliinesti 1 a . 127 . ,. .
Hanci4Ia
Palanca
. . 23 a
23 .
X .
. . 1 I
Ermoclia 2 a a 90 . a . '
Corcmaz a ,. 103 a
Chirhasan - . . 57 XI
1P
A
A
Caplan a a 99 a a If
Copceac 14 . 23 7/ A A
Popovca 1 . . 58 a a
Slobozia-
litine0 a a 83 . a
Trilmaza a a 198 X 1
Tudora a . 52 . a
Festelitii
FrumuOca
. . 71 1 a
a a 47 a , a a
Cioburciu a a 107 a a .
Rifiscaelii - . a 95 . a
Purcarii a . . I
118 I
Pe cind UcraInienii st Ruaii la 1827 nu erau in finulul Ackermann-
lui decit :
Vilcov Ucrainieni 26 familii, Rusi 77 familii
Hadji Ibrahim
(lebriceni) a 43 a
Zolacari Ucrainien1 72 familii
Careaciki . 25 .
Casa Mehmet a 104 ,.
Chebacci a 15
Constan-
tinovca a 46 .
Mihailovca 95 .
Nicolaevca ,. 32 .a
Troilcoe . 47
Cisma a 74 a Rusi 33 familii.
Alexandrova a 66 a a 24
In fosta raia a Benderului, la 1827, erau urmiltoarele sate mol-
dovenest1 : Ctiusenii not, Cilusenil vechi, Buiboaca, Varnita, Hirbovilt,
Kirclies11, Zaimu, Calfa, Cirngteni, Chilcani, Copanca, Hagimus, Opaclu,
&Mit, Tiinalaril, Firladanli, Cimislia, Abaclidjaba, Batir, Baimaclla, lau-
gur, &Rent'', CioraMurza, Selemel, Taraclia, Tocuz, Ceanac, Clucur-
Mengir,iar ucrainiene numai Diobea si Sadacli.
In raiaua lzmailului satele Hadji Curda, Hasan Aspaga Chislila
si Clumaciur an populatie moldoveneasca in majoritate. Rusii au Ne-
crasovsca sl Direkin (Muroviuca), iar Ucralnienii Broasca, Slittilan si
Cuhurlui,
1. Rus11 la Coate mZirginile si din locainici formau actiziicim un
fel de griiniceri ; asa s'a format in Siberia din Bureati, in Caucazia din
Tater!, Lezghini, etc..
2. Dosarele si actele civile ale for se gasesc in arhivele din Chi-
ingu. Speriim ca le ye stadia cineva §l din punct de vedere rominesc.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT BSI NISTRU SUBT IMPERIUL RUS 81
s'au asezat aici formind Volontirovca, I din vechiul Bebel, si

alte sate : Divizia, Staro,Cazacie, Mihailovca, Troitcaia, Cop -
ceae, etc..
Partea de RAsarit a Buceagului flind putin populata, gu-
vernul rus a recurs la colonizAri cu German!, cArora li s'a dat
pe Cogilnic la 1814-1815 : 115, 548 deseatine pamint. El au fost
adusi din Principatul Varsoviei ; au fost scutiti pe 10 ani de
once platA, 11 s'a dat ca imprumut pe 10 ani bani pentru in-
stalare si s'a asigurat fiecArul colonist o mosioard de 60 desea-
tine, li s'a asigurat libertatea religioasA alimentatia, dindu-li-se
in bani mincarea pAnA la prima recoltg.
El au constituit 17 colonii : Catbah, Crasna, Culm, Ma-
loiaroslavet I si II, Tarutino, Teplitz, Fersampeanuaz I sl 11, Artiz
I si II, Berezina, Borodino, Brien, Leiptig, Cleastit, Paris. Ma-
terlalul pentru constructii a fost transportat gratuit de cAtre
tAranii moldoveni din piidurile Orheiului.
La 1822 colonistii din Wlirtemberg si Bavaria au consti-
tuit, in aceleasi conditli ca si precedent'', colonia Sarata ; la
1823 Sviterienil, colonia Saba.
Tot in partea de Sud a Basarabiei in partea de Apus a
Buceagulul au inceput sA vie si sA se stabileascA pe lingl Rominii,
care erau acolo §1 refugiati de peste DunAre. Guvernul rus
pAnA la 1819 nu le-a dat nici un avantagiu. La 1818 11 s'a dat
aici 527,608 deseatine de pAmint si alte scutlri. La 1827 erau
constituite 48 colonii, 2 zise bulgArestf, impArtite in 5 sectiuni
(Izmail, Buceagul de sus, Bugeacul de jos, Cahul si Prutul). Po-
pulatia for era In majoritate bulgarA, dar subt numele de Bul-
gari erau si multi GagAuzi. Intre aceste colonii unele erau cu-
rat moldovenesti (Babel, Edec-Burnu, Bascalia, Valea-Perjii,
HasanBatir, Barta, Carta!, Satu-nou (Enikiol), Hadgi-Abdula,
Anadol, Brinza, VAleni, Giurgiulestl, Colibasi, Chislita, Frecatei).
Din aceste douA colonizari s'a vAzut din primul moment
atitudinea guvernulul rus, fatA de Romtnii din Basarabia ; in
loc sA lase locurile libere spre a se coloniza spontan de Mol-
doveni, cum fAceau ei, sau a se inlesni colonizArlle cu Mol-
1. Biltrinli din Volontirovca it numesc pe P. S. Dimitrie bun
moldovan'. Lucrarile Societ. istor. biser. Basarabia vol. V Chisinilu
1910 pag. 40 v. II.
2. Bolgrad, Babel, Oradina (Ciisia), Dolechiu ($l Moldoveni),
Edec Burnu, Cairaclia (si Ruteni), Caracurt (ArnAuti), Cube!, Taraclia,
Tatar Copceac, TasBunar, Cismea-vAruitti, Avdorma (si Moldoveni),
Baurci, Bezghioz, Besalma, Haidar, Dizghinge, Djaltoi, Cazaiaclia (si
Moldoveni), Comral (si Moldovenii), Chirsou, Congaz, Tomas, Chiriat,
CeadirLunga, ClocMaidan (Moldoveni), Banova, Dimitrievca, Enichioi,
Zadunalscaia, Ivanovca (Si Moldoveni), CodChital (si Moldoveni), Novo-
pocrovca (Rusi), Salalic Hag! ($t Ucrainient), Trolan, CikirliKital,Barta,
Bulboca, Etulia, Caragaci, Carta!, Curet, Putita, Satunou, Hadgi Atdula,
Anadoi, Brinza, Valens, Volcunesti, Olurgiulesti, Colibasi, Cnasta, Slo-
bozia mare (si Moldoveni), Frecalei, Cismea (si Moldovent), Bujorca.
6
www.dacoromanica.ro
82 M. P. CAZACU
doveni din alte part', neputind aduce coloni$ti rusi, au adus

Germani $i Bulgari, dindu-li-se acestora a$a fel de avantagil,
cum nu s'au dat autohtonilor : pamint mult pAna la 60 hectare,
credit mare pe timp indelungat, scutiri, autonomle religioasd $1
culturali, scutlre de serviclu militar pentru totdeauna $1 de
quartiruire.
Prin aceste colonizari, scopul imedlatpopularea Sugeacu-
lui cu elemente foarte muncitoare $i straine de autohtoni a fost
atins de guvernul imperial. Dar scopul principal economic, a-
dlcd coloni$tii in special cei germani sd fie propagatori al culturil
agricole superioare, a pomIculturii, viticulturiin'a fost atins,
ca si scopul forrndrii unei not generatii ruse$ti din incuscrire
intre Moldoveni, Nemtl, Bulgari, Ru$i $1 Ucrainieni. Attt Ger-
manii, cit $1 Bulgarii au trait cu totul izolat, MA si se ames-
tece cu celelalte popoare. Viticulture $i pomiculturA el n'au in-
trodus. Propagandd pentru cuitura mai rationale, fie prin simpld
imitatie, n'au facut. Au suferit incontestabil influents ruseascd ;
elementele mai bogate au trecut la Rug dar masa mare a ra-
rnas neschlmbatd germane sau bulgarA. Avantagiile, date de
guvernele imperiale, le-au intrebuintat exclusiv pentru finbogd-
Ikea $1 bunul tralu propriu. 1
3. GospodAria
Ocupatia principalA a populatiei din Basarabia in toate
timpurile a fost exploatarea pAmintului.
In aceasta privintd, afarA de improprietarirea colonistilor
germani $i bulgari, afarA de ddruirea paminturilor din Bugeac
diferitelor personalitAti, imperiul rus 'Ana la 1868 n'a fAcut
nimic.
Raporturile intre tarani $i proprietari erau stabilite prin
obiceiurile pamintului. IncercArile de a se reglementa aceste
raporturl prin contractul normal" din 1834 $i 1846 au fost
masuri biurocratice fard nici o aplicare practicA gi deci fArA
nici in efect.
MAsura esentiala in politica agrara a Rusiei a fost acea
din 1831, cind s'au eliberat din servagiu $1 s'au improprietdrit
tAranii. In Basarabia aceasta masurd s'a aplicat (1833) inteun
mod mai larg ca in alte parti din Rusia, numai ca improprieta-
rire, cad servagiu, afarA de acel al tiganilor, liberati la 1861,
aici nu era. Un timp destul de lung aceasta improprietdrire a
I. Rapoartele anuale ale guvernatorilor semnaleazi nu numai Izo
!area colonistilor germani, lfpsa for de influents asupra ameliorgril cal-
turii agricole la vecini, dar cu deosebire faptul cfi stiu numai sii pro-
file de Coale ; chiar ca alitudine politica sint blinuili, fac cartelurt cu
Coale parlidele politice, reusesc prin aceasta a impune alegerea unut
German, care urmeazii ins nu politica infelegerli stabilite, el acea es
clusivii a intereselor proprii a colontstilor st Germannor. In ce mlisurfi
aceste acuzaliuni formate erau juste, nu putem preciza.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT BSI NISTRU SUBT IMPEIUL RUS 83
taranilor moldoveni, de5i mai micA ca improprietarirea cola-

ni5tilor bulgari si nemti, a satisfacut multirnea 5i a dat posi-
bilitate sl Moldovenilor sA-si intemeleze gospodarii destut de
bune. Cu timpul prin ImpArtirea pAmintului situatia s'a in-
rAutAtit 5I devenea din an In an mai grea. MAsurile luate in
ultimii ani de a improprietAri pe tarani prin Banca tArAneasca
(un fel de CasA RuralA) se aplicau excesiv de incet §i putin.
ImproprietAririle acestea se fAceau mai cu samA pentru colo-
nizari cu Ru51 si Ucrainieni. Moldovenii erau atin5i de aceste
mAsuri foarte rar ; for li se inlesnea expatriarea.
Ultima situatie a proprietAtii agricole 1 din Basarabia se
prezinta astfel.
Statistica aratA in Basarabia pA mintul cultivabil : 3.831.824
deseatine, 5i 151.732 deseatine necultivabil.
Tabloul alAturat (No. 1) aratA impartirea lui pe categorii :
proprietate mare particularA, proprietate a statului, proprietate
tarAneascA.
Raporturlle la sutA intre marea proprietate 51 proprieta-

tea tarAneascA in diferite tinuturi din Basarabia se prezentau
astfel :
Tinuturile Proprietale mare Piiminturi ItIftinesti

0/0 supr. totala Vo supr. tolata
Orhel 70.7 22.0
Soroca 53.9 35.3
Mt' 51.4 40.0
Hotin 48.3 47.7
Chi5InAu 47.3 41.0
Media 54.3 37.2
Acherman 21.9 73.2
Ismail 38.1 49.5
Bender 39.0 55.1
Media 33.0 59.3
Acest tablou aratA ca In tinuturile de sus ale Basarabiei

predomina proprietatea mare, far In tinuturile de jos proprie-
tatea taraneasca.
Dar tinuturile din grupul I sint tinuturi in care slut nu-
nu! Moldoveni, pe dud in grupul al II-lea sint 5i coloni5ti.
1. Toate cifrele de mai jos sint reproduse dupe lucritrile sta-

tislice ruses!' a dlui Moghileansky si dupa dorile de soma oficiale
publicate de guvernatori.
www.dacoromanica.ro
Tablou No. 1
Propriet6ti marl particulare 1 Proprietate tarAneascA Proprietate
et Stat 1
Cantitatea
,
a.)
.....
a0.-d
I
vs
Intindere
:-
Intindere
-,
-0
....
Gospod.
E
Supraf.
..ti
Tinuturi F,
NumAr
..... 0 o 0 .0
'. g
t:1- -ci t.:
ta RI
E
. ct
==.-.
No.
=a Z.' . = Tzi o 0.
0/o
L'.3
U Z :cs ar ti3 ''-'0 =

0) 0 F17 .
Z
. P. 55:5' C7 02'
0
. 5.
bn 1-7. -.-+
cn
Ch4inau 364660 576 172349 299.1 47.3 169 39133 149523 3.9 41 Vo 42691 11.3)
I
Cetatea-A1ba 723892 835 159000 190.4 21.9 118 37308 529502 14.2 73.2 35290 4'9
I
I
Tighina 533114 467 208644 446.81 39.0 92 31902 294631 9.21 55.1 1 31839 5.9
BAlti 487828 326 250774 769.2 51.4 227 35483 1948591 5.5 1
40 0 42195 8.6
.....
lzmail 641421 222 244161 1099 38.1. 152 30388 3174821 10.5 49.5 79778 12.4
Orhei 3415261 591 240920 408.3 70.7 173 26885 74897 2.7 220 1 25709 7.3
Soroca 404271 1737 217621 125.3 53.9] 178 36168 112619 3.1 35.3 44031 10.8
Hotin 336112 753 162240 215.5 48.3 179 47369 1603131 3. 47.7 13559 4.0
no
Total 3834824 55071655709 300.71 43.2 12881 2846361,834023. 6.5 48.6 , 315992 8.21
1. Una din cele mai marl proprietiiti de mina moarta din Basarabia erau mosiile inchinate. La 1878 erau 120 de mosii in-
chinate mantistirilor din Orient in intindere de 232,590 deseatine de piimint, din care 101.896 deseatine se daduse airanilor pentru
improprietarire.
www.dacoromanica.ro
La1912 se gfiseau (dupti masurlitoare mai exactii)160,391 din care 47,782 inchinate Sft. Mormint,
desetine (42.670 deseatine pliduri),
MOLDOVA D1NTRE PRUT $I NISTRU SUBT 1MPER1UL RUS 85
Proprietatea tAraneasca se distribue ai ea Litre tArani In

mod diferit dupA cum se vede din tabloul de mai jos.
Mo$ii Gosport Aril Suprafata
No. °A din Numiirul "hi din Deseatine 010 din
total gospod. total suprafata.
883 68.7 177.601 62.4 707.422 37,9 Tfirani improp.

pe moan partic.
240 18.7 65.901 23.1 635.653 34.1 Tiirani improp. pe
mosille statului
79 6.1 13,634 4.8 71.827 3.9 Raze0
84 6.5 27A97 9.7 449.121 24.1 Colon! 0i
1288 100 284.636 100 1.854.023 100.0
Primul loc II ocupA dupA cantitatea de pAmint 51 dui:a

Primal
numArul gospodAriilor taranil improprietAriti pe mo0ile boere-

6ti, apoi acei improprietAriti pe mo0ile statului, dupA el colo-
ni0ii §1 la urma rAze0i.
Dar, pe cind tAranii ImproprietAriti pe mo0i particulare,
constituind 3/5 din gospodArii, stAp1neau de -abla 37.9 din pa-
mintul tArAnesc, iar rAze0i constituind 4.8 la suta din gospo-
dArii aveau de-abia 1/25, fo0ii coloni0i al ImproprietAritil pe
mo0ile statului, constituind de-abia 1/4 0 1/10 din gospodarii,
aveau 1/3 al 1/4 din Intinderea proprietatii tArAne01.
Astfel cei mai indestulati cu pAmint In Basarabia erau
fo5tii coloni0i, apol I tnproprietAritil de pe mo0ile statului, pe urma
rAze0i §i In sflr§it tAranii de pe mo0ile boere01. In m die pe
o gospodArie venea 6.5 deseatine ; dar variatiunile erau marl.
La coloni01 pe gospodArii veneau 16.3 deseatine ;
la tAranii improprletariti pe proprietatile statului veneau
9.6 des. ;
la rAze§i 5.3 des. ;
la tAranil ImproprietAriti pe mo01 boiere01 4.0 des..
In diferite tinuturi proprietatea tarAneascA varia (Tab. No. 2).
patriarhalului Anliohiel $1 mintistirii Sinai ; 73.079 deseatine mfiniistirilor

din muntele Athos; 2231 $colilor $i bisericilor Sf, Oheorghe Lozonsky din
; 37,302 deseatine mAraistirilor din Moldova. far Sf. Spiridon din
Iasi avea 8 mo$11 in inlindere de 15,262 deseatine. Afars de:mositle Sf. Spi-
ridon, tot restul mosiilor inchinate, dupit o administrare tilhareasca a
calugerflor greci a fost luat in administrare de statul rus (1876). Doug-
zed la sutii din venituri se intrebuinta pentru administratie (rAmtisitile
se capitalizau), 40 la sutA sa (Rideau menestirIlor qi 40 la sulA era deal'
nat pentru bisericti st $coli in Basarabia. Pe anul 1909 veniturile erau
de 1,595.120 ruble aur. AfarA de aceasta se formase $i exista din fa-
majite (la 1 Ian. 1911) un capital 2.163.468 ruble aur, care aparlinea
mAnfistirilor neinchinate din Moldova, alt capital de 3.984.400 ruble din
plata piminturilor de improprierarire a tfiranilor, at !reties capital
2.192.025 ruble aur din economiile de administratie, at patrulea capital
de 687.960 ruble aur din paduri $l 5,170.725 dal cu imprumut ; in total
un capital de 14.198.578 ruble aur.
www.dacoromanica.ro
Tablou No. 2
GospodArii TarAne§ti NumArul deseatinelor

TINUTURI Tarani imprep.
II
Mosiile Colonist! Razes' Teton' improp.

Mosiile Colonisti Rfizest
II
pa maple cl Total pe moeiile Total

boerepti Statului herepti statului
it
1
Chi5inAu
Cetatea-AlbA
30319
15801
3941
18204
108,
17542
4565
-
-1
39133 111489 16070 1677,
37308 12209 194628 324775 -- 20384
529602,
9620
-- -- --- --
Tighina 9541 12687 97141 31902 56009 118377 120245 294631,
BAlti 29365 1-1 6118 35483 160741 34118 194859
Orhei
Soroca
Hotin
26885
36168
43546
-
3823
--1
-I -'-
-1 1
26885e 748971
361681 142619,
10855
473C 9i 149458 -
74897
142619
169313
Total 177601 38655 273461 10683, 254188: 707422 339930 446697, 54502 1546541
Pe o gospodArie yin deseatine pArnInt ! La suta de gospodArli yin

TINUTURI ferani improp. Improp.
ii
Au 5 Au 5.10 11 Au
II
Statului Colonist! RAzesi des. pe des. pe peste
I
pe moqiile Statului Colonist! RAzesi Total pe moOle

hereeti boerepti it I gospod. gospod. 10 des.
Chi &Au
Cetatea-AlbA
3.7
7.7
4.1
10,7
15.5
18.4 -
4.5 3.91
14.21
77.9
4.2
10.1
48.8
0.3
474 --
11.7 80.1
0.4
17.9'
20.4
2.0
79.2
BAlti 5.9 9.41 12.41 92; 29.9
--
39.7 30 4
-' 13,9 47.5 38.6
-
--- --I-I
Bender 5.6 82.8 40.7
Orhel
5.5
2.7 1
1
5.5:
2.7 100.01
.- -- --
17.2
93.3
58.3,
6,7
1.0
Soroca
Hotin
3.1
3.4
-1
2.8
3.1r;
3.4 j
100.01
91.91! 8.1, - 87.6
93.7
12.0
6.3 -
0.4
Total 4.01 8.8 16.3 www.dacoromanica.ro

5.f1 6.11 1.91 15.2 10.7, 12.2 67,41 31.0 1,6
MOLDOVA DINTRE PROT $1 N1STRU SUBT IMPERIUL RUS 8/
Aseend judetele, dupA cantitatea de pAmint pe gospodArli
pe douA categorii : cu gran' avind pAnA la 5 deseatine, si cu tA-
rani avInd mai mutt de 5 deseatine, la numArul total gAsim :
Tinulurile pfinfi la 5 des. pesle 5 des.
BAlti 40.7 59.3
Chisinau 80.1 19.9
Soroca 87.6 22.4
Orhei 93.3 6.7
Hotin 93.7 6.3
Cetatea-AlbA 0.4 99.6
Tighina 13.9 86.1
Astfel cA taranil moldoveni erau acei care aveau mai putin

pAmint, erau cei mai oropsiti.
Suprafata sAmAnata in Basarabia In ultimii ani (media
1902-1911) era :
Ia tArani 55.38 la sutA din suprafatA sau 1.177.729 des.
la proprietari marl 44.821a sutA din sup. sau 948.717 des.
2.126.446 des.
'prang semAnau din pamIntul ce-1 aveau In proprietate 83

la sutA, proprietarii 60 la sutA.
De pe suprafata de 1.177.729 des. samAnatA de tArani se
obtinea (media 1902 -1911) 56.859 mil puduri (circa 93.000
vagoane) sau 47.3.
De pe suprafata de 948.446 cultivatA de maril proprietari
se obtinea 63.228 mil puduri (circa 140.000 vagoane) sau 52.57
la sut5.
DacA din aceastA productie jumAtate rAmfnea pentru In-
semintAri si consumatie localg, jumAtate, adicA circa 98.000 va-
goane, se exporta.
Dupl suprafetele cultivabile culturile se asezau astfel.
PApusol 30.4 la sutA
Orz 23
Griu de toamnA 18.2 ,,
Griu de varA 15.5 11
SecarA 8.8 n
OvAs 3.2 ,,
Cartofi 0.6 ,,
Cultura pApusolului, grIului de toamnA si a ovAsului scade

dela Nord Ia S ud, unde este mai dezvoltatA cultura orzului si
griului de varA.
Productia fInului in Basarabla scAdea din an In an. Din pA-
www.dacoromanica.ro
88 DR. P. CAZACtT
minturile t5rAne§ti 17 la sut3 si din cele ale propriethtii marl 39

la suta produceau fin.
Cultura zarzavaturilor sl bostAnAriile ocupau In anul 1!09
32.959 deseatine.
Cultura sfeclelor de zahAr era putin intinsl in Basarabia ;
in tinuturile Hotin §i Soroca se cultivau la 1503 circ 3.500 des.
Pomicultura in Basarabia a luat o intindere foarte mare
din cauza pietei imense, pe care o prezenta Rusia si din cauza
oprirli fabricaril particulare de rachiu. GrAdinile de fructe o-
cupau circa 20.000 deseatine. Se cultivau varietati fine de mere,
pere, prune, visini, cire51, gutui, caise, etc.. Industria fructelor
uscate era foarte desvoltatA mai cu samA in tinutul Orheiulu
Si ChisinAului, unde la 1909 erau 4.302 cuptoare de uscat fructe,
to special prune.
Viticultura este foarte desvoltatA in Basarabia. Suprafata
viilor este de circa 100.000 deseatine (1900) din care tinutuI
Cetatea-AlbA are 57.6 la suta
Orhei 18.2 Pi
Tighina 8.6 0
lzmailul 7.9 ly
ChisinAu 5.7 0
Baltile 1.2 II
Soroca 0.8 n
Hotin 0.0
In mediu Basarabia dAdea 12.490.000 de vedre de yin, adicA

mai mutt de jumAtate din vinul produs in tot imperiul rus.
Cultura tutunului in Basarabia ocupa un loc insemnat, dar
in scadere : pe and la 1860 1870 se cultivau cu tutun circa
10 mil deseatine, la 1909 se cultivau circa trei mil cu o pro-
ductie de circa 200 vagoane tutun calitati superioare.
Inconjurata de apele Prutului, Nistrului, DunArii $i MArif
Negre, avind la Sud o intindere mare de limanuri, I productia de
pote §i industria pescAritului era destul de insemata in Basa-
rabia, date statistice tnsl asupra acestei chestiuni nu slut.
Croterea vitelor, care la Inceputul secolului trecut era
ocupatia principalA in Basarabia, cu intinderea agriculturii a
scazut al scAdea din an in an.
Oi cu Tina finA erau la 1900: 70 mil ;
of cu IfnA ordinary la 1901 : 1 milion 500 mil,
pe cind la 1909
of cu linA find erau 65 mii ;
of cu linA ordinarA 1270 mil.
Rasele cele mai raspindite erau cele moldovenesti : tigaia,
to ca, pirnaia.
1. Din lacurile Hagi - Ibrahim, Burnas, Curudiol si Sagan se es
triigea sere pela 1826 obtinindu-se circa 5 milioane puduri. In ultimii
ant deabla 300 mii de puduri.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT 51 NISTRU SUBT IMPERIUL RUS 89
Tot a§a se mic§ora din an In an si numArul vitelor cor-

nute si a cailor.
La 1888 erau 735.336 vite cornute ;
la 1909 537.533
adicA in 21 ani an scazut cu 1 3. I
DupA datele oficiale Ia 1859 erau in Basarabia 95 mil cai.

La 1909 erau 415.357 cai, 1.080 mAgarl, 3.207 Witt
Erau 43 la suta gospodarii tArAne§ti fArA cal.
In ultimli 20 de ani s'au luat oarecare mAsuri pentru a-
meliorarea rasel cailor.
Cultura porcilor In Basarabia crestea din an In an ; la
1900 statistica arAta 403.198 porci.
Pe lingA aceste ocupatiuni in Basarabia se fAcea mai cu
seams In partea de Sud intro masurA destul de Insemnatd seri-
cicultura, dar mai mult pentru nevoile locale.
Tot asa putin dezvoltata era §1 apiculturd.
Industriile casnice din cauza importului de fabricate scA-
deau din an in an. TArAnimea aproape nu se mai imbrAca In halne
de lind si pinza de casA. Totu§i mai persistau micile ateliere de
stolerii, pietrArii, vopsitorii, tesetorii de covoare, croitorii,
cojocAril, rotArii, dogarii.
AltadatA Basarabia, In special partea de Nord, era foarte
pAduroasA. DupA statistica din 1853 erau 311.980 deseatine de
pAdure, adicA circa 8 la sutA din suprafatA. La 1896 era nu-
mai 231.055 deseatine, adicA in 43 ani suprafata pAduroasA scA-
zuse cu 26 la suta reprezentind circa 5.5 la sutA din suprafata.
DupA tinuturi suprafata pAduroasA se distribuia astfel:
Tinutul Chi§inaului 51.778 des. sau 14.4 Ia sutA din suprafata

,, Orheiului 47.906 17 14.7
77 Y/ 0
>f
Hotinuiui 44.188 ,, 12.6 . ,, A A
Izmailului 22.647 ,, 3.9 A

Pt A
"
Benderului 20.885 ,, . 4.2 , if ?) "
,. Baltilor 20.257 ,, 4.2 . ,,
71 ,, ,,
Sorocii 17.768 . ,, 4.3 ,. 7/
" 11 V,
Ackermanului 5.718 0.8 ,, ,,
A5a Incit vedem cA tinuturile ChisinAu (Codril Bicului),

Orhei (Codrii Orheiului) §1 Hotin aveau circa 62 la sutA din
toata intinderea pAdurilor, pe cind Cetatea-Alba este aproape
fArA pAduri (citeva pe malul Nistrului).
AceastA situatie s'a Inrautatit din an In an. Ultimil ani
dela 1914 si in special dela 1917 au fost dezastrosi pentru
7
www.dacoromanica.ro
90 DR. P. CAZACU
pAdurile din Basarabia reducind suprafaja pAdurilor la circa 60

mil hectare (date precise nu sint).
AceastA situajie ingrijitoare a produs o crizA acutA de
combustibil, dar $i de material lemnos pentru gospodArii.
Basarabia nu are bogajil miniere. Sint pietrArii intinse,
dar de piatrA moale si bund pentru var. In jinutul Hotinului
se gase$te ipsos. LingA satul Ojehovo (jin. Hotinului) se ex-
trag fosfate ca material pentru ingra$at pAmintul. In timpul
rdzboiului linga Boigrad s'au gAsit straturi de Iignit.
4
Administratia
ImpAratul Alexandra I, anexind Basarabia la 1812, a in-
cercat sA aplice in administrarea ei principiile elaborate de con-
dijiile viejii istorice a jArii acesteia. Guvernului temporar al re-
giunii, nurnit, I s'a pus indatorirea de a ldsa populajiei Basarabiei
legile ei. Regulamentul din 1812 dadea localnicilor largA partici-
pare la administrarea tarsi. Guvernatorul nu era decit pre$edintele
institujiunilor, in care predominau elementele locale. Autoritajile
ruse$ti numai conduceau administratia, WA a se amesteca in dis-
tribuirea internA. Baronul B. E. No lde caracterizeazA (Studii de
drept de stat rusesc, pag. 436) sistemul administrarli regiunii de
la 1812 pand la 1813 (sic) prin urmatoarele calitaji fundamentale :
1. Administrarea este supusA cu total legilor moldovene$ti, nu
numai in ce prive$te dreptul civil, dar $1 cel public, $1 2, or-
ganul administrativ suprem este compos din persoane oficiale,
numite dintre proprietarli locali. La 1818 Basarabia $1-a cdpdtat
statutul" in baza caruia, pdstrindu-$i compunerea popularA, isi
capAtA o administrare aparte". In capul regiunii era Consiliul
Suprem (Verhovnil Soviet), in care se concentrau imputernicirile
supreme administrative $1 judecAtore$ti $1 care era supus imediat
ImpAratului pi Consiliului de Stat ; toate cauzele se hotarau in el
definitiv, cu majoritate de voturi. AlcAtuirea Consiliului era mixtd ;
din membri numili $1 din membri ale$1, insA majoritatea o aveau
ace$tla din urma".
Lucrdrile se fAceau aproape in toate institujiile paralel in
limbile moldoveneasca $1 ruseascA" 1.
Locuitorii regiunii in ziva anexarii se impArjeau in mai
multe tagme, ale cdrora drepturi nu erau insd deplin stabilite ;
pe linga boeri pi cler, gasim : mazili, boerna$1, rupta$1, rupta de
camarA, rupta de visterie, Oran!, breslasi §1 in sfir$it jigani 2.
Drepturile tuturor acestor tagme au fost pastrate".
1 Crupensky, Nobilimen pag. 3-4.
2 Ibid. pag. 5.
www.dacoromanica.ro
Rolul principal in administrarea Basarabiel 11 aveau repre-

-zentantii nobilimii, fie ale$i dintre ei, fie numiti de guvern", t
intrucit populatia urbane era minima $i fara importanta politics,
lar populatia rurala numai moldoveneasca, fArd §tiintA de carte,
nu putea fl chematA sa administreze.
Pentru once om nepdrtinitor toate aceste declaratiuni de
autonomie ci de rol principal in administratie a nobilimii lo-
cale" etc., sint mai mult formale.
Din ziva anexaril la Rusia pond la 1917, Basarabia a
fost administrate de fapt de un reprezentant al Tarului 0 at
tuturor ministerelor din Petrograd, 2 de obiceiu de un guverna-
tor, general rus, de cele mai multe ori, mai cu same la inceput,
cu inalta situatie in stat $i la Curtea imperials. El avea puteri
discretionare ; dela el purcedea $i prin el se facea totul in
interesul statului rus. Rusia urmindu-$i aid mersul ski de atac
spre Orient, inceput in secolul XVIII", 3 nu putea avea incredere
absolute in elementul local strain. Aparentele de autonomie a
Basarabiei erau fictive, cu atit mai mutt, cu cit izvorise din ipo-
crizia $1 din dispozitia nestatornica a lui Alexandru I, provocate
de influente externe $1 de staruintele lui Capodistria, Speransky,
Gavriil $i altil.
Rusia imperials tolera diferite forme autonome fictive in ma-
sura in care ele se supuneau si serveau imperiul.
Dela 1812 pans la 1816 supravegherea supreme a Basara-
biei a avut-o amiralul Ciceagov. Guvernator efectiv a fost numlt
vel- logofAtul Scarlat Sturdza, 4 om bolnav, batrin (80 de ani),
pentru care semna actele mitropolitul Gavriil §i comandantul mi-
Mar Harting" 5. Sturdza n'alunctionat decit un an (1812-1813);
administratia lui, de altfel nominala, nu conteazA decit prin faptul
ca el a fost singurul guvernator moldovan at Basarabiei. AdevA-
Tata admiuistratie ruseascA a Basarabiei incepe cu succesorul lei
'Sturdza, generalul Harting (1813-1816). Numilta unui om, care
sta departe de boerii moldoveni, a fost provocata nu numai de
dorinta guvernului de a avea un reprezentant. mai energic la
Chi$inau, dar si de evidenta tendinfd de a apropia administrarea
Basarabiei de structura statului rus". 6 Aceasta a fost misiunea
reala. a tuturor guvernatorilor Basarabiei. Pentru indeplinirea el
dela inceput Harting a cerut pentru Basarabia o organizare gu-
berniala", ca cea generals ruseasca. 7 Din aceasta cauza se na$te
1 Ibid. peg. 7.
2 Urusov peg. 3.
3 Casso peg. 4.
4 Emigrat in Rusia ca sous Rus, dupli pacea dela 1792, a fort
dliruit de impiirilte cu paminturi in steps Oceacovului impreuna cu altii t
Calargiu, Bals. Midirescur. VezI Casso pag. 197,
5 Casso peg. 19b-200.
6 Casso pag. 206.
7 *
www.dacoromanica.ro
92 DR. P. CAZACU
-conflict intre nobillmea locald 51 guvernator. De51 un martor at

timpului scrie : In general boerii moldoveni, pe care i-am vAzut
slcu care am putut si ma intretin, mi-au parut foarte departe
de acea stare de ignorania $1 de stuplditate, la care Ra$ii fac
sa se creada ca sint redwi, pentru a justifica faro indoiala
tngtmfarea $1 relele purtari cu care ii trateaza, gi pe care bo-
erii nu par a le merita" 1, tottql Harting 11 descrie in rapoartele
sale foarte rAu : Moldovenii, neflind niciodata in astfel de functii
si nedeprin51 cu ordinea de serviciu, nu numai ruseascd, dar nici
moldoveneascd, avind majoritate de voturi, calcd justitia. Sint-
(insA) in greutate si prenumar actele for nesabuite §1 contrarii
cu bunul SiMt" 2. Ei (Moldovenii) ascend situatia exacta 51 im-
prejurdrile locale 51 stdrue ca Ru511 sd MIA mai putine functii $i
dimpotriva Moldovenii sa fie mai multi` 3. Din partea lor, bo-
erii moldoveni" stAruiau ca legile 51 limba moldoveneasca sd fie
pAstrate" 4, el se rugau de imparat : darue$te-ne noud un o-
cirmuitor civil din moldoveni nascut, barbat care sa cunoascd
familiile boere§li de aici, obiceiurile ,si legile noastre" 5. Ne
tinind seamd de aceste protestari, Harting a adus In Basarabia
un numAr de functionari ruci, despre care Capodistria scria but
Bahmetiev, succesorul lui Harting : Renvoyez net de la Bessarabie
tous les employes qui ont servi sous le general Harting" 6. Des-
pre administratia lui Harting scria Kiselev fmpAratului Alexandru
I : Al dori ca M. V. sd porunciti sd se facd un raport, citi locu-
!tort erau la 1812 la incheerea pad!, citi Bulgari au trecut la not
51 apol citi au rAmas 51 citi din acecti din urmA s'au intors Ina-
poi, preferind jugul turcesc greu pentru ei, administratiei noastre"
7 ; totul acolo (in Basarabia) este in arenda, totul are pret ci
ispravnicii sint datori sd prade mai mutt ca altli, fiindca platesc
pentru locurile for dela 20 la 30 mii ruble" 8.
Ca succesor but Harting, scos din slujba 9, a fost numit ge-
neralul Bahmetiev, care conducea 51 administratia Podoliei. El a-
vea reputatie de bun general de front (1st pierduse un picior in
luptele dela Borodino). A administrat Basarabia In calitate de
vice-rege, avind ca ajutor pe Catacazi i n, care n'avea insA nici
un rol 51 nici o influentd. Administratia lui Bahmetiev nu era su-
1 Duc. Armand de Richelieu, Docimente, Coleclia Soc. Istorice
Ruse, vol. 54, pap196.
2 Casso, pug. 207.
3
4 Casso, pag. 216.
5 Petitia boerilor ciitra imparat, jurn. Eparhiei Chisingu, 1902,
peg. 368.
6 Casso, 211, nota Jos, dupli Arhivele Minist. Rus de interne, do-
sar 1175.
7 Zablolky. Kiselev, vol. I, pag. 33. Citez dupli Casso, pag. 211.
8 Casso, pag. 211.
9 Mai mutt din cauza scrisorilor lui Kiselev, decit pe baza ra
poarielor lui Svinrin, funclionar trimis in anchela si cu alit mai putin
pe baza protestiirilor boerilor local!". Casso, peg. 211.
10 Orec, rudtt cu Ipsilante". Casso, pag. 212.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTkE PRUT 51 NISTRU SUET IMPER1UL RUS 93
verioarA celei a lui Harting. Despre el se scrie : i Un homme

aussi faible comme (sic) Bahmetiev etait devenu presque criminel
complice de sa femme et de tons ces Polonais, Grecs, Armeniens
et Juifs, dont it a peuple la ville et les tribunaux de son guver-
nemenr ; iar despre administratia lui : ,,La Bessarabie a ete une
province infortune, abandon fe au pillage de toute une horrible
sequelle amenee par Bahmetief de Kamienietz, le rebut de la
Podolie" 2. La sfir§itul activitatil lui administrative in Basarabia,
atmosfera s'a tulburat inteatita in regiunea nou anexatA, fncit
suspiciunile au atins 5i pe aces chemati a ft exemplu de datorie
civics ; acuzatille 1-au atins pe Insu§i Bahmetiev, care a fost in-
vinuit de contrabands, dar achitat. A fost pus in disponibilitate
din cauzA de boalA" 3.
Lui Bahmetiev i-a urmat generalul Inzov. A functionat dela
1820 pAnA la 1823. Batrin, slab §i fara caracter, el nu putea
lupta cu abuzurile ; a fost poreclit molatecul gradinar", poate
pentrucA a Incercat sa pue pomi in lungul drumurilor din Ba-
sarabia, din care demult n'a rAmas nimic" 4.
Vazind cei dela Petrograd, cA incercArile facute cu admini-
stratia Basarabiei n'au dat rezultate, recurg la un mare dem-
nitar, contele Vorontov, care e numit ,,general-gubernator at none'
Rusii 5i vice-rege (namestnic) al Basarabiei ". Subt administratia
lui suprema (a durat dela 1823 la 1844), s'au schimbat in Ba-
sarabia 5apte guvernatori 5.
Despre administratia acestora, Casso scrie : CAlAtorii ru51
dintre anti 1820 1830 scriau ca : starea Basarabiei era mai buns
subt gospodari, decit dupA 15 ant de administratie subt sceptru
rusesc" 6. In arhivele contelui Vorontov se gAse5te scrisoarea
lui Longhinov, din 4 August 1824, din Chisinau, cu urmAtoarea
notA, citatA de Casso Aici este o regiune barbarA, uncle oa-
menli farA vinA sint 1nAbu5iti In inchlsori, shit prAdati, bAtuti
51 ar§i" 7. Acum 11 ant am fost in Basarabia, dar de atunci
n'am gAsit nici o imbunatatire", scria la 1829 Mihailovski Dani-
levsky s. La 11 lunie 1833 Kiselev scrie lui Vorontov : 9 Iml
zugraviti un tablou foarte trist din Basarabia. Moldovenii se grA-
besc sa-§i vinda mo§lile, pe cind in Bucovina proprietaril pia-
tesc 30°,0 impozite, dar laudA ordinea §i cinstea administratiei.
V'au ajutat rdu gubernatorii care s'au schimbat in Chignau $i
,acei functionarl care stilt drojdia Rusiei $1 a 4'loldovei" 10.
1 Arhivele Vorontov, XXIII, pag. 497, Longhinov.
2 Ibidem.
3 Casso, pag. 220.
4
5 LucrEtrile Comisiel Arh. Chlsinau, vol. I (Calacazi 1823 ; Tim-
,covsky 1820-1825 ; Turghenev 1828; Prajevsky, 1829; Sorocunsky 1829
1833; Averin 833 1834; Feodorov general, 1834-1854).
6 Casso, pag. 221.
7 . , 222.
8 Russcaia Slarina, vol. 79, pag. 182, dupft Casso, peg. 221.
9 Arhiva prinjulul Verenlov, XXXVIII, pag. 209.
10 Casso, peg. 224.
www.dacoromanica.ro
94 DR. P. CAZACU
Chiar intr'un rescript al Impdratului Alexandru se vorbeste

despre functionari nesatisfAcatori, Rusi nedoriti, culesi dupd ne-
voile timpului, cu mare grabd" I . Svinrin, trimis dela Petrograd
pentru anchete in Basarabia, noteazd : Greselile in administratie
se explicA nu prin greselile boerilor, ci mai curind prin vina
guvernatorului" 2. far Storojenco scrie : ,,Nu se vede ci popu-
latia sA fi progresat ; dimpotriva, cind la 1806 au venit armatele
noastre, starea ei era infloritoare" 3guvernatorii nu fac nimic
daft abuzuri" 4.
Scrlitorii rust moderni atribue aceastA stare a administratiel
din Basarabia exclusiv Moldovenilor. Evident, boerimea de pe a-
tunci, crescutd subt indelungata stapinlre fanariota, nu putea face
administratie bund. Dar din cliatiile facute exclusiv din documen-
tele diferitelor personalitati rusest1 de sama, rezulta vina func-
tionarilor rusi.
Asupra acestui fapt Casso spune : Era greu de hotarit,
care categorie de functionari era mai periculoasA pentru interesele
Orli : Moldovenil localnici, care ocupau un rind de functiuni in
Basarabia, sau functionarli venitl din gubernille rusesti" 5. Incon-
testabil cd vina principald si raspunderea o aveau guvernatorli
general!, cad aveau drepturi discretionale ; §1 Insusi Casso 'Amu-
reste chestia in acest sens, in urmAtoarea frazd,care este cu
atit mai semnificativa cu cit este accidentala si provocata de un
alt subject. ,,,Si este uitat acum Capodistria in aceasta Basarabie,
despre a carela bund stare s'a Interesat si unde el, spre deose-
bire de multi contimporani care au fost in raporturi cu adminis-
trap acelei tar!, n'a obtinut nici pentru el, nici pentru rudele
sale, nicl o palmd de parnint" 6.
Imperiul rusesc nu putea arunca vina relei administratli din
Basarabia pe organele sale, cAci interesul politic, de mare im-
portanta, cerea sd se discrediteze organele si institutlile locale,
pentru a se inlocui cu acele ale cuceritorilor. De aceia, paralel
cu discreditarea capacitStii administrative a Rominilor, a mers
discreditarea legilor §i institutillor. Generalul Harting ¢i -a pus
de gind sA restringA inlesnirile date populaliei la 1813 si In ra-
poartele sale el sublinia adesea on imposibilitatea de a face or-
dine, din cauza elasticitatil, sau lipsei normelor legate" 7. De-
sigur unui general rus, inconjurat de functionari rusi, fdrA a
cunoaste limba romineascd, il era greu sd aplice leg! locale ci -
vile si era mai usor pentru el sA declare cd nu ant, sau sd-si,
1 Casso, pag. 214.
2 211.
3 . 221.
4 Citez dupfi lucriirile Comisiel Arhivetor Chistniiu, vol. II, pag. 170..
5 Casso, pag. 221
6 Casso, pag. 225.
7 Casso, pag. 206. Este caracteristia aceastii contrazicere intre
Harting, care nu giseste norme legate`, pentruca nu le vrea si Ba-
ronul B. E. Nolde care, in studitle sale asupra Areptului de slat rus",
le giseste, pentru a lauda impertul di le-a plistrat.
www.dacoromanica.ro
acopere abuzurlie prin dispozitii neexistente in legile locale. De

aceiasi pArere, si din aceleasi motive, au fost tots functionaril
si guvernatoril rust ; astfel cA, fArA argumente, la 1828 subt Ne-
culai I s'au introdus in Basarabia institutille rusesti guberniale,
sistemul de impozite, justitia, etc., s'a exclus limbo moldove-
neascd (art. 62) si s'a lAsat numai o parte din codul civil" 1.
Dupe aceasta, In cursul secolulul XIX toate schimbArile in ad-
minlstratia internA a Russel s'au aplicat si In Basarabia : 2 refor-
mele agrare, a zemstvei, a justitiel. Asupra el s'au pus institutii
de drept straine de viafa populatiei : asa de pildA in asezamin-
tele noastre (rusesti) supreme de stat, proprietatea rurall a mici-
lor proprietari, descedenti din marl proprietari, numiti raza$1, se
lua drept identica cu proprietatea obscinei (comuna, mirul) si in-
ventia juridica : curte tarAneascA", elaborate de practica Casatiei
rusesti, se aplicA tAranilor din Basarabia impotriva constiintli for
adlnci de proprietate personal" 3.
Din a doua jumAtate a secolulul trecut, Basarabia nu mai
constituia un obiect de griji deosebite pentru imperiul rusesc.
In fruntea ei nu mai vedem personalitAti de mare impor-
tantA si de primul rang dela Curtea imperials. Guvernatorli care
se succed 4, shit functionari importanti, desigur, dar nu perso-
nalitAti cu situatil de primul rang in imperiul rus. Multi din el
erau dintre acei care privesc postul lor, ca o situatie respecta-
bill si sigura, capAtatA ca recompensA pentru alte servicii, 5 Si
1 Casso, pag. 224.
2 , 226.
3 _ 226.
4 Minsky general (1854-1856) a prezidat la restituirea sudului
Basarabiei Rominlei ; Fonlon de Veraillan (1837.1862) s'a ocupat cu sta-
listica, a prezidat la eliberarea liganilor din robie ; Baron Velio (1862-
63) a stat numai sapfe luni ; generalul Antonovicl (1863- 867) s'a ocupat
cu perceperea Impozitelor ; generalul Gangardt (1867.1871) a prezidat In
improprietiirirea hranilor $i la introducerea zemstvoului ; generalul Se-
beco ( 871.1879) la 9 Oct. 1879 televrafia lut Alexandru II : Basarabia
romineasci nu mai exists` ; generalul Iancovsky (1879.1881) insurat cu
d-na Zilott dela Sagaidac ; Coniar (1881 1883) ; general ConstanI1novici
(1883.1899) a prezidat la introducerea band' pentru nobilime, a Winch
tarane$11, introducerea institutiei zemsky nacialnic, un fel de amestec de
judectitor cu subprefect, functionari care se recrutau dintre nobili $i
Josh ofileri ; subt el a aparut in Basarabia prima gazeta zilnica ruseasca
locale (Oct. 1889); generalul von Raaben (1899-1903), ,care avea MAW-
ciuni sentimentale : la polital [raja subt numele de ruck', asa numita dams
galbenii, care avea in oras o situatie semi-oficiala. Ea era poftit'S in
societate, unde venea guvernatorul, la teatru era in loja lui, si disparea
din ores cind guvernatorul era plecal in concediu. Guvernatorul era
SOH pentru amabilitatea lui, era poflit in Coate pfirtile in oras $1 in
tare. Calatoriile lui pentru inspectii se transformau din cauza aceasta
lute° continua slirbAtoarea (Urusov, pag. 31-32); prinful Urusov (1903-1904)
a scris un volum despre administralia sa in Basarabia ; Haruzin (1904-
1908), contele Cancrin (1908-1912) ; Ohilhen 1912-115); Voronovicl (1915-
1917).
5) Urusov, pag. 30.
www.dacoromanica.ro
96 DR. P. CAZACU
nu atlau nici legile" 1. Despre Basarabia, pe care veneau s'o

administreze, primii generali guvernatori nu prea atiau mutt. Dar
nici cei mai moderni nu §tiau mare lucru. Unul din ei (din cei
mai bunt) scria despre Basarabia atiam in acel timp (momentui
numirii) tot atita cit si despre Noua ZelandA, dna nu mai pu-
tin ; despre Eyre!' de acolo, despre situatia for al legile speciale
privitoare la ei, nu atiam nimica" 2 ; tot drumul (dela Petro-
grad la Chiainau) studiam calendarul-almanach al Basarabiei,
cAutind sA invat pe de rost numele al pronumele functionarilor,
cu care aveam sA ma intilnesc mai des" 3. Jar altul spune, dupa
patru ant de aedere in Basarabia : De abia am inceput sA fac cu-
noatintA cu gbbernia, si trebue sA plec" 4.
De sigur ca intre guvernatorii Basarabiei din ultimii cincizeci
de ant, din punctul de vedere at purei administratii, au fost $i
multi oameni foarte cum se cade $i foarte utili. De altfel me-
diul, organizarea atmosfera le Inlesnea foarte mult sarcina.
Populaila Basarabiei se compune din elemente extrem de
supuse. Satenii moldoveni slut cunoscuti 5 pentru blindetea tor.
La inceput, stApiniti de groaza Ruslei cu rechizitille al podvezile,
au incercat emigrarea in masA ; supual prin politie, administratie,
forta armata, cordon, dar i prin predict §i concesii, scutirl de
impozite ai de serviciu militar un timp, cuprinal apol de mitul
marelui impArat pravoslavnic, care i-a scapat de pAgini, impro-
prietariti destul de larg la 1868, dar lAsati in intuneric in satele
tor, ei evitau orice legaturei directd ea orice administratie
p1 on ce funcfionar. Satul se condacea Oita in zilele noastre
dupa sistemul traditional : adunarea obatiel hotAra nu numal toate
treburile satului, dar ai modul si mijloacele de executare a im-
pozitelor al ordinelor dela stapinire ; ca organ executiv al re-
prezentativ Lai avea starostele, ales ; la fiecare suta de gospodari,
aveau un sotskiy (sutaa-sotnic) al la fiecare zece gospodarl un
deseatsky ; un pisar numit scria hotAririle (prihovoarele) un sat
sborccic (perceptor ales) aduna clArlle, pe care le ponea sta-

pinirea pe satul intreg, dupA ce adunarea obatiel hotara cit are
sA plAteasca fiecare gospodar, dupA pAmintul, vitele, bratele Si
intreaga avere a fiecaruia. Deabla pe la 1870 s'a introdus insti-
tutia ruseascA numitA voloste, care aduna subt o administratie o
serie intreaga de sate, WA insA ca administratia sateascA sA fie
inlocuitA sau sA se modifice. De altfel i volostea nu reprodu-
cea de fapt decit institutla satulul prin reprezentantA. Aceasta
organizare permitea masel tAraneati sa evite contactul direct cu
1 Urusov, pag. 32 C'est a pleurer, s'a exprimat StIsinskyvice-
mtnistrul rus de interneasupra gnvernalorilor din anal 1904 din Rusia,
dupa o sedinta pe care a avut-o cu dinsir. Ibid. pag. 364-365
2 Urusov, pag. 2. Despre Moldovenit nici nu pomeneste decit tirziu.
3 a a 19
4 a , 33 (von Raaben)
5 aMoidovenii, cu deosebire salenii, sin! un popor foarte deagut,
supus si cu inima bunt. Dar le place sd to ports cu ei politicos, as-
culla cu pldcere complimente si nu slut straini de o usoard ldudurosie
(Urusov, pag. 230).
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT pl NISTRU SUBT IMPERIUL RUS 97
administratia ;pana acolo merges aceasta dorinta de evitare, in

cit era traditionall repulsia gospodarilor de sama de a se alege
breslasia, cum ziceau el, adicA staroste, perceptor, etc.. Daca
acest sistem de organizare comunala este criticabil din anumite
puncte de vedere, totusi el avea marele avantagiu ca obstea ho-
tara In realitate toate treburile §1 aseza implinirea tuturor sar-
cinilor puse de stApinire. Lucru foarte interesant, sborcicii (per -
ceptorli) adesea, dacA nu de cele mai multe on fAri stiinta de
carte, nu abuzau de situatla lor, tocmai flindcA flecare gospodar
stia ce are de Oath si de facut din hotarlrea verbala pi publicci
la care participase toll gospodarii. Un astfel de popor, pentru
drepturile sl cultura caruia nu intervenea nimeni, era u§or de
administrat.
Colonistil nemti si bulgari, straini, venetici, izolati, creatie a
statulul si administratiei rusesti, Mel ei nu prezintau vre-o difi-
cultate pentru administratie. La orase nobilimea si burghezia
minimale, dupA ce li s'au asigurat privilegille, siguranta si avan-
taglile, au devenit ajutorul administratid rusesti in opera de ad-
ministrare si de rusificare.
Populatia din orasele Basarabiel, creatie a timpului din coloni
adusi, protejati, Incurajatifara proletariat industrialera su-
pusa si credincioasa.
Chestla evreiascA n'a aparut decit in ultimii treizeci de
ani, provocatA dacA nu direct de administratia si guvernul ru-
sesc, desigur insA din imboldul si cu incurajarea lor, pentru a
distrage masele dela cercetarea cauzelor directe a relelor politice
si sociale ce surveneau.
Tara bogata, cu export permanent de grine, poame, tutun,
yin, Imbogatind pe matt proprietarl, arendasi, negustori,nu
erau aid chestiuni de foamete, nici panA in ultimii ani, de Ilpsa
de pAmint ; toate acestea usurau extrem de mult sarcina ad-
ministrarii Basarabiel.
Imperiul rus fiind mare, puternic, cu spirit foarte conser-
vator, nu se grAbea sa fad schimbAri repezi ; dupe ce Impunea
limba functionarilor si supunea pe toll intereselor si ordlnii de
stat, populatille erau lasate mult timp in cadrul vletei lor primi-
tive, cu traditiile, legile si instituttile lor, dacd nu manifestau
-tendinte politice sau rationale suspecte. Prin aceasta se explica
de ce in Basarabla s'au pastrat in Justitie trei coduri civile (co-
dul rus in judetul Cetatea Alba, codul Napoleon in judetele Cahul
si Izmail, codul Calimach in restul Basarablei), Jar in adminis-
tratie, in tinuturile Izmail si Cahul s'a mentinut dela 1878 pans
in zilele noastre organizatia judeteana st comunala din timpurile
lui CogAlniceanu.1 Aceasta traditie Inlesnea sarcina guvernato-
rilor in administrarea Basarabiei. 2
1 Acest limit face exceptle in organizarea admintstrativil ; pro-
babil va astepla Nina la reforma intregei noastre administraf,i dace,
prin ure -o comblnalle international& nu va trece la Romtnia care ti
tntinde bratele materne peste Prot" (pag. 254, Urusov).
2 In organizarea Basarabiel se 'Astra vechtul sistem a impArtirli
www.dacoromanica.ro
populatiel in tagme.
98 DR. P. CAZACU
Mlle, 3 cele mai multe indirecte, se suportau u5or ; cele

directe se stabileau pe baza 'evaluArtlor f Acute de localnici, de
cele mai multe on §1 perceperea for se f Acea tot de el. Astfel
cA administratorul guvernator se prezinta de cele mai multe or!.
1) Nobilimea constitula o tagm8 cu organe alese, cu drept de
auto-impunere $i edministrare.
2) Tirgovetii (mesciane) constitulau tagma tor. cu organe alese.
3) Meseriasii erau intrunitt in bresle cu organele for spectate.
4) Clericii aveau organlzarea si repreqnlanta tor.
5) Negustorit asemenea.
6) Mazilit aveau organizatille tor.
7) Targnimea statea la o parte, cu obstia el stileascit.
8) Colonistii, piinti in ultimii ani, aveau al el organele tor.
9) Mai era lagma cetiitenitoegrajdanin.
Flecare cetacean trebuia sit fie inscris dupit origins sa in una
din aceste tagme. Totusi cu timpul viata a creat o siluatie aparte :
10) Raznocintifarii tagma, in care intrau cetAteni proveniti din
diferite tagme, dar din deosebile imprejurAri esiti din ele, fie prin de-
cAdere, fie prin ridicarea dintr'o class, fArit a fi ajuns intr'alte. Aceasta
era soarta mat cu seamy a intelectualilor, a fo$tilor oilier' $i functio-
nari din titrani, tirgoveti, negustort, clerici, etc.. Ovreii intrau in lagma
tirgovetilor, dar conslituiau o ob$lie aparte.
Aceste organizatii obligatorii legate inlesneau mutt sarcina ad-
ministrarii.
3 Impozitele din Basarabia :
Ale statului ; Impozite directs ;
I. Funciar de, pe pAminturile sfitenitor 11.000
. altar propriet.. . . . 167.000
Impozit 6^/0 $i 1 0'70 piimint tin. Izmail 36 000
318.000
II. Impozitul pe site avert imobillare.
III. Impozitul pe chirii . . . ...... . . . 247.000
65 000
312.000
IV. Atte impozile directe. 349 000
979.000 ruble aur
Impozite indirecte :
1) Accize $1 patente pe rachiu, bere, drojdii,
zahar, chibrituri, tutun, foils, tuburi de ligeiri 600.000
2) Diferite alte venituri. . . . . . . . 23.520.100
3) Monopolul alcolului, venit net (1912). . 10.400.000
4) Po§la §i lelegraf 813.000
35.333.000
Total : 36 312.0,10 ruble aur..
Impozitul funciar al zemstuei pe paminturile
taranesti 1.140.000
Pe celetalte pAminturi 1 670.000
2 810.00J
Able venituri ale zemstvei 715 000
Total : -3.525 000
Impozitele comunelor urbane din Basarabia. . 2.557.000
Impozitele comunelor rurale. . . . . . . . 1 702 000
Rezumal, impozitele statului 36 312.000
Impozile locale 7 784.000
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT 1 NISTRU SUBT IMPERIUL RUS 9g
ca arbitru, sau chiar protector care, In anti grei intervenea, fie

pentru scaderea, fie pentru aminarea darilor. Rare on interve-
nea pentru executAri, §i atunci lucrurile apareau a§a cA nu el era
raspunzAtor, el vr'un subaltern (ispravnic) care n'a inteles, sau
a inteles rau ordlnele §1 la urma se dovedea chiar cA birurile nu
sint pentru statul rus ci pentru institutlile locale.
In materie de recrutare, de asemenea interventia guverna-
torului era minimA. 1
Conform legilor vechi, ca o asigurare impotriva anilor sticetosi,
au existat, un limp, depozite de grine. (Cele mai lovite de secetii din
linuturile Basarabiei erau : Cetatea Alba*, Tighina, Orheiul, Izmailul si
Ch4inaul. In Basarabia au exislat 159 magazii de rezervii). Dela
1900 sislemul s'a schimbal, riiminind magazii numai in finuturile Tighi-
net, Cellilel Albe si parte din sato. In local magazillor s'a introdus
sislemul fondurilor blinesti.
La 1902 erau urrntiloarele fonduri.
Tinut. Incasat de incasat incasat de incasat
Cetatea Alba 487.000 258.000 Obstiilor 3.218.000 272.000

T;ghina 350.000 125.000 Riizesilor 82.000 4.000
BliiIile 635.000 2.000 Particulari 131.000 10.000
Chisiniu 423.000 83.000 Tagmelor 2.000
Orhei 329.000 312.000 Basarabiei 192.000
Soroca 525.000 2.000 Imperiului 370.000
Hotin 680.000 7.000 Statului 5.000
Izmail 56.000 3.431.000 856,000
Or. Chisinilu 14.000
3.429.000 859.000
(Delete asupra impozitelor dupii N. Lascov, Basarabla, peg. 157 si
si darea de soma pe anul 1912 a Comitetului statistic).
1 In vederea recruliirilor (au inceput la 1874) Basarabia era im-
parita : finutul Holinului Linea de circumscriplia Chievului, restul de
Odessa. La 1909 au fost chemall la recrulare 20.157 crestini (1.14 ° )
si 2494 ovrel (0.88 00) in ,total 22.651 oameni din care :
S'au primlt In armat6 :
7.146 crestini (35.44 ° a din chemaji)
777 ovrel (31.07' , , )
Treculi In rezervd:
4.322 crestini (21.44 0/0)
121 ovrel (4.85°6)
Respin0 ca Incapabili:
954 crestinl (4.73 °-s)
125 ovrei (5.01 ob)
A-mtnali :
1.326 crestini (6.57)
182 ovrei (7 29)
TrImi0 la o noulf cercetare:
595 crestini (12.95 0.4)
355 ovrei (14.230/0) (Lascov, peg. 169 170).
www.dacoromanica.ro
100 DR. P. CAZACU
In raport cu cererile armatei, numarul tinerilor ce se pre-

zentau la recrutare era foarte mare 5i deci scutirile se dideau larg.
Toate celelalte sarcini se executau prin organe locale, in-
tocmite in a5a fel ca se fndeplinean strict numai vederile guver-
nului. Zemstvele faceau 5coll, desigur numai ruse5t1, 51 plateau
invatatorl, dar numill de inspectorul Invatamintuluifunctionar al
statului. Toll funclionarii dela zemstve se numeau de el, dar
guvernatorul avea dreptul de a opri once numire fara explIcatii,
cum avea dreptul sa intervie sA nu se aprobe once alegere, sau
sä dea ordin confidential prin jandarmi cutarul sau cutaror ale-
gatori sä nu se prezinte la alegeri. Zemstvele fAceau spitale,
dar prin Interventil prietinecti se determina local for in vederile
statului, in raport cu planutile statului major, se numeau medici,
dar extrem de rar se intimpla ca ace5tia sl fie Moldoveni, ca 5i
agronomil, statisticienii 51 ceilalti functionari al zemstvei. Patti
§1 rechizitiile pentru armata nu se se fAceau de armata direct,
sau de administratie ; sarcina aceasta se dadea in mod obliga-
tcriu tot localnicilor, din ora5e §1 judete, astfel in cit toate ne-
multumirile 5I oprobriul cadeau pe el, reprezentantli administrattel
statului parind simpli arbitri.
Nu mai vorbesc de chestia drumurilor, 5oselelor 5i poduri-
lor ; aceasta aproape nu se mai punea de loc in Basarabia, de
cit In cazuri rare, cind tot administratia sateascA localA primea
ordin sA ridice satele sA dreaga drumurile, pentruca apol sa le
lase in parasite zeci de ant.
Pe linga acestea, lipsa de viatA politicA, de partide politice,
cenzura, dreptul de expulzare a elementelor nedorite, lipsa drep-
tului de intrunire, la nevoie starea de asediutoate aceste in-
strumente, unele chiar neaplicate, numai prin faptul ca lumea
stia ca se pot aplica, Inlesneau administrarea §I paza bunel rin-
duel! exterioare 51 a bunulul tralu material.
°data cu guvernatorul, 1 sau curind dupA venirea lui, soseau
in mast;, sau cite unul, un nutriar mai mare sau mai mic de functi-
onari 2 : administrativi, 3 fiscal!, politiene5t1 5colarl, etc., oameni de
1 Pentru siguranfa st la disporttia guvernatorului, in Basarabia
erau cuartiruile o divizie de infanierie si una de cavalerle, cu artileria
necesara, pe Hugh' corpul de grAniceri.
2 Casso, pag. 211, 215 ; Urusov, pag. 32, 62.
3 Pe ling un ajutor viceguvernalor in administrafie guverna-
',oral era ajufat de o canceiarie si de o serie infreagit de institufif
centrale, a cgror presedinte era :
1. Administrafia gubernialii, (Gubernscoe Pravlenie) cu sec-
!fun! : 1) administrafie, 2) polifie, 3) justifle, 4) contabilitate, 5) pentru
ovrei sl straini, 6) sanilarA, 7) veterinarii, 8) constructii, 9) hothrnicii.
11. 1) Comitet statistic, 2) Comitelui zemsivelor si oraselor, 3)
Comitetul pentru confrolul treburilor guberntale, 4) Comitetui pentru
recruiari, 5) Comiletul gubernial p. societfifi, 6) Coml.et pentru comert,
7) Comitet pentru inchisori, 8) Comitet pentru impozite pe industrif,
9) Comitet pentru credit mgrunt, 10) Comitet petru industril 5i mine,
11) asigurari muncitoresti, 12) evalutirl, 13) agrar, 14) Comitet pentru
pastrarea paduritor.
www.dacoromanica.ro
!ricredere ai noului guvernator : vice guvernator, sef de cance-

larie, ajutoare, consilleri, politai, ispravnici, inspectori, etc., care
urmau sA inlocuiascA pe oamenli de incredere al predecesorului.
Asupra calit tii acelor functionari, aprecierile contimporanilor ci-
tate mai sus (sequelle rebut etc.) ne lamuresc. Despre cel mai
aproplati de limpurile noastre, gAsim la prIntul Urusov, fost gu-
vernator al Basarabiel, urmatoarele note : Odata ce a venit vorba
despre prelevari nelegale (asa numeste in mod delicat printul
Urusov mita, vulgarul bacsiO, ne vom opri putin asupra acestei
chestluni. °data, cu ajutorul unui procuror, cunoscAtor al regi-
unil, am incercat sA socotesc partea, susceptibild de calcul apro-
ximativ, luata de politie. A exit mai mult de un milion pe an
Nam convins si eu cA mita in politia din Basarabia, afarA de
mici exceptil, joacd un mare rol. Nu este greu sd to convingi
de aceasta, privind cum subprefectii caldtoresc in trAsuri cu 4
cal, in clasa I in trenuri, cumpard case $i pAminturi, pierd la ,
carti sute si min de ruble. In trdsaturi generale lucrurile stall asa :

sint citi-va oameni care nu iau nimica, o multime care iau in
limitele care, dupd pdrerea localnicilor, sint naturale §1 permise,
si in sfirsit o minoritate, care iau atita mita incit se socotesc
intotdeauna si de toti ca oameni viciosi : de ei se piing, pe ei
din cind in cind guvernatorii ii mutA, sau ii trimit in alt guver-
namint, ca sA primeasca in schimb de acolo, citeodatA elemente
la fel".
Din aceste comiteto, pe lirrA guvernator ca presedinle, fAceau
parte : maresalul nobilimli, presedintele tribunalului, presedintele sau
un reprezentant al zemstvei $i alji membri de drept, fixali de lege din
partea fiscului, clerului, industriei, comerfului, etc..
Serviciul administrativ rural exterior era imparfit dupe finuturt ;
fiecare Omit avea un ispravnic $ef at serviciului polifie iesc finutal.
I Tinulul Celaten Alba cu 3 tirgusoare $i 221 sate era impirfit
in 36 voloste (plasi mici, sau comune marl) formind cinci circumscripfil
polifienesti, avind fiecare un prislav (stanovoi)5i un numeir de jandarmi
numtfi : (ureadnic, tar in ultimul limp sirajnic) $i 8 circumscrippi admi-
nistrativojudecatore$U, conduse fiecare de un administrator judecAlor
(zemskil nacialnic) care, pe Engrg atribufille de juslifie, se ocupa cu
ireburile administrative $i comunale locale, fund direct in legatura cu.
guvernatorul. Volostea (comune mare sau plasa mica) era administrate
de adunarea volostei avind ca organ reprezentaliv $i executiv pe ,,star-
sine (superiorul) c ajutoare s i cancelarie.
2 Tinutul Tighinei 202 sate, 12 voloste, 5 cireumscripfil admInis-
IrativoudecAtore$ti $i 4 circ. polifienesti.
3 Tinutul Chisintiului 216 sate, 15 voloste, 6 circumscripfli adml-
nistrativo-judecatoresti, 5 cIrcumscriplii polillenestA
4 Tinutul Orheiului 276 sale, 16 voloste, 9 circumscripfil adminis-
trativojudecatore$11, 4 circ. polifienesti.
5 Tinutul Balfilor cu 300 sate, 10 voloste, 6 circumscripfil adml-
nistrativo-judecatoresli, 4 circ. polifiene$U.
6 Tinutul Soroca 271 sale, 12 voloste, 6 circumscripfli administra-
tivojudecatore$ti, 4 circ. politienesti.
7 Tinutul Holinului cu 207 sate, 12 voloste, 8 circ. admInistrativo-
judecatoresti $1 4 polifiene51I.
8 Tinulul lzmailului a reimas cu administrafte fixate la 1865 de Co-
gAlniceanu : avea trei comitete permanente ; In Cahul (144 sate), Bol-
grad (72 sate), Izmail (24 sate) si primarii ; adminislrafia era despar-
pia de juslifie, erau 8 circumscripfti judecatoresti $i 6 circumscripfU
administrativopolifienesti.www.dacoromanica.ro
102 DR. P. CAZACU
,,Am incercat sä lupt. Dar m'am convins cA a desfiinta

mita este un problem peste puterile mele". I
Buni sau rAi, toti guvernatorii trebuiau : 1) sA urmeze po-
litica de rusificare; 2) sA mentie lini5tea si ordinea ; 3) sA per-
-ceapA Impozitele ; 4) sA execute poruncile stApfnirii.
DacA cele trei puncte din urmA se executau In mod rigu-
ros, punctul IntAiu, prin natura lul greu de executat, se (Asa mai
mult pe sama altor factori 5i a timpului. Desigur, intrucit poate
politia si administratia, oprea jurnalele, cArtile si orice alte ma-
nifestatiuni nationale exterloare, formarea de cercuri, asociatii, in-
stltutii, teatre, etc.. InsA intensitatea opririlor varia dupA impre-
jurAri : un tuvernator permitea teatru rominesc, altul nu permi-
tea; intr'un moment se permitea importul 51 chiar productia localA
de cArti 51 reviste (ultimii ani), in alte momente erau strict inter-
zise Tendinta generall era Ind : a se opri orice ar putea ajuta
prosperarea culturall nationals a Moldovenilor, orice le-ar putea
trezi con5tiinta nationals 5I legAturile cu fratil for din alte parti.
Chiar manifestatiile religioase pe teren national erau stingherite
uneori : ca mersul la 1a51 pentru a se Inchina (la moa5tele Sf.
Paraschiva), sau la spitalele Sf. Spiridon din Iasi.
Ceiace caracterizeazA administratia ruseas:A din Basarabia
este complecta el izolare de masele tarane5ti, care 1$i traiau
viata for aparte. Din aceastA cauzA fnlocuirea ei la 1918 prin
adrninlstratie romineascA s'a fAcut fdrd nici o greutate.
Statul rusesc avind ca baze funda-nentaleclasele sociale
51 tagmele, a doua trA;AturA caracterlstica a administratiei ru-
se5ti din Basarabia era munca ei stArultoare de a pAzi pe baze
legale si traditionale privileghle avantagiile nobilimii, marli
proprietAti, clerului, functionarilor, institutillor, etc.. Poate din
aceastA cauzA clasele privIlegiate din Basarabia, mai mult ca
cele din alte part' din Rusia, deprinse a rAmine pa3ive 51 a fi
pAzite, respectate, ascultate si IngrijIte de organele de stat, s'au
arAtat 51 In momentul revolutiei, dar 91 dupA revolutie, a5a de
putin rezistente 51 de putin active.
5
Justifia
A5ezatA Intr'un palat mare, ImbrAcatA in uniforme aurite,
cu o multime de insignii 5i decoratii, Inconjurata cu o deose-
1 Vex' Urusov, pag. 52, 53, 58, 60. Cu bate acestea in ullimli ani
faranul romin din Basarabia nu era stilt sii contribue cu mull la aceste
venituri inavuabile ale polillei si administratiei. Sursa principalli a aces
for venituri erau Ovreil. Dupii lege el erau lipsIgi de mulle drepturi,
intre allele st de dreptul de a arenda mosii. Cu Coate acestea el fineau
foarte multe mosii in arendli cu consimiiimintul tacit al polillei st ad-
ministrallei, care fail a pane capital participa la veniturl sigure gs
constante. Se infelege ca in aceste imprejurari avind veniturl marl fixe
si regulate dela Ovrel, micile galnarii pe sama Ifiranilor erau neglif ate.
www.dacoromanica.ro
bill pompa. fustifia supremo din Basarabia : Tribunalul din

Chisinau impresiona prin solemnitatea si aspectul sAu exterior.
Incontestabil ca judecAtorii, t)ti straini (exceptional se gAsea
cite odatl printre ei si cite un Moldovan, de obiceiu profund
instrAinat), erau oameni de drept, multi din ei oameni foarte
cum se cade, uneori chiar distinsi jurisconsulti. Totusi pe Eu-
ropeni ii impresiona neplAcut un mic detaliu la justitia ruseasca ;
in timpul sedintei judecatorul, de once treapta, trebuia sA-si
punA un lant la git cu o mare placA in fats. Ce insemnatate o
fi avind acest lant in simbolistica juridicA ruseasca, nu stiu ;
pentru Europeni insA, lantul chiar la gitul judecAtorului raminea
tot un simbol de sclavie. Nu vreau sa spun prin aceasta c
toti judecAtorli din Rusia ar fi fost sclavii regimului si statului,
cu toate staruintele ministrului Sceglovitov si senatorului Var-
varin. Tin insA sA semnalez acest simbolic lantug", cum ii
spuneau Moldovenii, atirnat de gitul sacerdotilor zeitei cu ochii
legati si cu cintarul dreptatli in minA.
Dacd din anumite puncte de vedere atit organizatia fla-
il:lei din vechea Moldova, cit §i legislatia, ar fi fost cu multe
defecte, tot usi in Basarabia ele erau superioare justitiei Intro-
duse de Rusi, pentrucA judecata se f Acea in limba poporului,
deci era inteleasa de el, justitiabilul putea usor sA lamureascA
si sA fie lamurit de judecator, iar pe de alto parte acesta a-
plica legea pAmintului (pe care o stia), deci conforma cu obi-
ceiurile, cu notlunile de dreptate §i de drept ale justitiabililor.
Paul la 1828 Basarabia a avut si subt Rusi justitia ro-
mineasca, II ca organizare si ca legislatie, $i era multumitA,
pentruca era Inteleasa si corespundea nevoilor ei. Dela aceasta
datA s'a introdus si organizatia $i legislatia si limba ruseascA
in justitie, pAstrindu-se numai unele legi civile. Astfel ma-
rea masa a fost iipsita, prin lege si organizare, de o justitie
bunA, prin introducerea altela mai proaste, chiar numai prin
faptul cA se facea intr'o limbA neinteleasA, daca nu si prin or-
ganizare si legislatie, care nu erau superioare celor moldove-
nesti. Din fericire masa cea mare avea rare ori treburi la jus-
titia inalta, ruseasca ; de cele mai multe orl treburile ei se re-
zolvau la instantele inferioare, in care de fapt procedura era
sumarA si dezbaterile verbale, si judecatorul de jos (and era
om de treabA si stia moldoveneste), pentru aflarea adevArului
recurgea la limba justiliabilllor, cea moldoveneascA, dind insa
Intaririle scrise ruseste.
Marea reforma a justitiei rusesti introdusa la 1864 $i
bazatA pe principil liberale (curtea cu juri, etc.), s'a aplicat $i
in Basarabia. Epoca fiind de un liberalism inaintat, aplicarea
ei si aid a dat rezultate foarte bune, intrucit judecAtorii de
pace erau ales' dintre proprietarii locall, cu studil dar si cu cu-
nostinte atit a limbii, cit si a obiceiurilor. Dezbaterlle se fAceau
www.dacoromanica.ro
104 DR. P. CAZACU
peste tot in limba justitiabililor $1 numal actele scrise $1 hoa-

r/rile se faceau in limba strains.
Dar reforma aceasta, in forma ei bun $1 in practica mai
larga, n'a durat decit pan5. la Alexandru 111-lea (1881), care a
modificat mai cu sama partea privitoare la mase. Judecato-
riile de pace au fost desfiintate i la sate, $1 s'a introdus o in-
stitutie specials, zemsky nacealnic". Dupa lege ace$tia tre-
buiau sa se recruteze din nobill local', indiferent de studil. De
fapt, nobilil locali au ocupat aceste functil scurt timp. In locol
for s'au numit multi straini si necunoscatort ai limbli $1 obice-
iurilor. Mai greu pentru tArani era la instants de apel (siezd :
adunare de judecatcri rurali), prezidata de tin membru din tri-
bunal, intotdeauna strain, foarte adesea supArat ca justitiabilii
nu stiau limba lui, $1 punindu-1 sl plateasca adese on aceastA
nestiintA cu drumuri multiple sau plerderea proceselor.
Erau $1 judecatorii de pla$1 (volostnoi sud, 2 ca $i ale noas-
tre cele comunale de altA data), care pe Unga defectele necul-
turii, nepregatirii si partialit5tii judecatorilor, ale$1 dintre tA-
rani, sufereau mai cu sacra ca de fapt erau in minile notari-
for (volostnoi pisar), singuri $tiutori de carte ruseasca, care scri-
au in ruse$te sentintele, a$a cum credeau el, judecatorli punind
degetele, fara s5. $tie daca s'a scris hotarirea for sau altceva.
Instantele superioare : tribunalul din Chisinau (judecAtoril de
instructie, procurorii, etc.) erau formate peste tot din strAini,
avind dosarele, legile si mentalitatea ruseascA, astfel ca aici
iustitiabilli moldoveni sufereau mai mult, neintelegind nimic, de-
venind prada diferitilor translatori, samsari, mid functionari $i
avocati eftini, fail studii (ceastnti poverenii).
Curtea de apel pentru Basarabia era la Odessa, far Curtea
de Casatie la Petersburg, unde judecatori cu mentalitate juridica
pur ruseascA, formatA, trebuiau sa judece obicefuri, coduri si
forme stralne.
Astfel fiind, se poate spune ca masa moldoveneascA era
lipsita in mare mAsurA de justitie. Din aceasta cauza in dies-
tiunile de vinzari, mosteniri si alte acte civile, rare orl se re-
curgea la justitie ; cele mai multe tranzactiuni fAcIndu-se pe
credintA, Mil acte, sau prin acte casnice, private, fAcute de
particular', oameni de incredere.
Ca sA se vada ce nenorocire era justitia ruseasca pe capul
1 Mare de linutul Izmailulut, unde au riimas judecelorille de pace,

dar judecfitorii de cele mai multe on nu cunosteau nici limbo justilia.
bililor, nici legile tor.
2 De aceasta instante nu erau justitiabill decit }grant!: nobilii,
maztlit, negustorti, oresenti, clericii sl alte tagme chiar dace locuiau la
tars, erau agricultorl mica si nu se deosebeau de Want decit prin in-
scriere in alte tagme : nu erau supusi acestei inslante.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT $1 NISTRU SUBT IMPERIUL RUS 105
Moldovenllor, 1 voiu cita un exemplu cunoscut, reproductnd tex-

tual din raportul anual adresat Imparatului Risiel de guverna-
tor (pe anul 1912). Vorbind de moralitatea publics" din Basa-
rabla pe anul expirat, dupa ce cid numArui condamnatilor de
instantele judecatoresti $i administrative, el continua : Crimi-
nalitatea populajlei in genere nu s'a exprimat In forme acute
de Olean ai ordinii In masa, sau prin organizari de societaji
criminate, pe baze de caracter politic, sau pentru organizare de
jafuri §I talharii. Numai Intr'un singur caz raze§ii (mid proprie-
tad, oameni de diverse tagme) din satul Sine§ti, tinutul Bal-
jilor an manifestat In masa rezistenja funcjionarului din Co-
mitetul pentru paza padurllor, cind acesta hotArnicea o parte
din padure In folosul mostenitorului raposatului proprietar
Vasile VarticDumitru Vartic. Acesti razed din vechime au
proces lung cu Vartic In instantele judecatoreol, MO netran-
eat. De aceia, la fricercarea lui Vartic de ail hotarnici o parte
din padure, rize§11 au vazut din partea lui dorinta neiegala de
ail realiza definitiv pretinsele sale drepturi asupra 'Muni liti-
gloase $i, e$ind in masa impotriva conductorului padurar §i a
funcjionarilor din paza padurilor §1 a poiljiei ce 11 Insoteau,
raze§ii le au produs grave raniri $i bad', din care cauza con-
ducatorul padurar a murit. Persoanele, vinovate de aceasta
crima, au Post supuse pedepsei cuvenite, de cAtra justitia pe-
nag ; dar apol la cercetarea procesului civil asupra padurii 11-
tigioase, In Intindere de 734 deseatine, de catra justitie s'a IA-
murit ca la hotarnicirea ce s'a Mut acum vre-o patruzeci de
ani, a mo§illor vecine cu Sinestli, din proprietatea razesilor din
Slnesti s'a rupt o bucata de pamfnt. Raze§11, ne avtnd mijloace
sa fad proces pentru revendicarea pamintulul rupt dela ei, i-au
dat, unui oare care Cujila, functionar In comisia de hotarnicii,
care s'a apucat sa le revendice drepturile, voe sa taie o sin-
gura data padurea littgloasa ; dar Cujila, prin siretenie, din
cauza neexperientei raze§ilor, a capatat dela el Impotriva voin-
jii tor, o zdelca, dupa care a devenit proprietar nominal a nu-
mita paduri, pe care apol a cedat-o Clare' Zeiligher, dela
care mai t1rziu a cumparat-o proprietarul vecin Vasile Vartic.
justijia apoi a stabilit, ca nici CutliA, nict Zeiligher, nici Var-
tic care a dorit sa hotarniceasca in folosul ski partea din pa-
dure, cu ajutorul funcjionarilor statului pentru pAduri, nici o-
data nu au realizat drepturile for nominate de proprietate asu-
pra pAdurli aratate, pe care, in toatA intinderea, Intotdeauna $i
fig nici o contestajie, au stapfnit -o numai raze§ii din Sine§ti,
pascInduil vitele, primind cu plata la pascut oile jAranilor din
satele vecine, tAind $i vinzind lemne, samanind In poene pa-
pusol, sau punind vii $i livezi §I construind case. Pe toate
1 Un studiu asupra Justine' in Basarabia sub' Rust, foarte bun si
detaltat, de d. V. Erbiceanu, Prim presedinte al Curie' de Ape( din
Basarabia este publics' in volumul : Legiuirl locale basarabene, Chi-
eiriu, 1921.
106 DR. P. CAZACU
aceste baze, Tribunalul din Chisinau, prin hotarirea din 8 A-

prilie 1913, a respins actiunea lui Vartic, recunoscind astfel
pAdurea In litigiu ca proprietate a razesilor din Sinesti. Cazu-
rile ca cele din Sinesti slut rare, dar ele slut pagini triste In
Istoria Basarabiei. Uti !lend pe de oparte notiinfa de catra
rdze# a normelor juridice pi regulelor de procedure ; tar pe de
and particularitatile proprietatii razemti, neexperienta dele-
gatiilor reizeOlor, s'au luat multe buctiti din mo0ile rcizeOloe.
In mosia Cusnirca, din tinutul Sorocil, razesii au fost
tleposedati nu numai de ogoarele de afard, dar $i de locurile
din sat. yS1 numai prin calea gratioasA a clement!! Imparatulul,
.Curtea de Casatie a permis sa se rtiscumpere de cAtrA razes'
aceste paminturi ale lor. Zemstva guberniald din Basarabia a
fecunoscut greutatile pi neputinta Pn chestiile juridice a popu-
Jatiei rurale locale, in masa sa cea mai mare nu numai ne$tiu-
loare de carte, dar necunoscind nici limba statului. Aceasta
fmprejurare a determinat zemstva sa ceard voe sd i se dea
dreptul de a organiza meisuri de ajutor populatiei locale pen-
tru a obtine sfaturi in afacerile, care urmeazii a fi cercetate
In instantele juridice ;1 administrative, deasemenea de a le gdsi
av ocati pentru a be conduce procesele. Aceasta cerere a fost
supusa d- lui Ministru de Interne".
Cred cd aceste anduri dintr'un act oficial lamuresc mai
bine declt oricite pagini de consideratiuni teoretice, asupra si-
tuatlei de fapt si a justittei $i a administratiel pentru Moldo-
venil din Basarabia de subt Rusi.
Desigur gestul zemstvei de a cere voe pentru a organiza
tin fel de ajutor Moldovenilor In justitie' pentru a nu obtine
drepturl $i dreptate numai dupe rascoale singeroase $i omoruri,
este frumos ; aprobarea lui de catra guvernator este $i ea foarte
generoasA ; dar ajutorul acesta lnsemna oare cum $i o aparare
a Moldovenilor Impotriva Femidei rusesti cu ochil legati, cu
balanta dreptAtif In mina, dar $1 cu lantul de git... Mai departe
nu se putea merge.
6
Nobilimea
Alaturi de guvernator, In administratia Basarabiel era ma-
resalul nobilimii ; dui:4 unit fiind alesul nobililor, prin demnita-
tea lui In ruajul imperiului, ar fi fost chiar mai presus de guver-
nator. In once caz, maresalul nobilimii era prezidentul sau vice
prezidentul obligatorlu aproape al tuturor consilillor si comitetelor
pentru diferite chestiuni administrative si goipodAresti din Ba-
sarabia (comunale, judetiene, ecrutare, statistics, societAti, co-
mer(, iudustrie, mine, Inchisori, impozite, credit, Patitie, asigurarl
muncitoresti, evaluari, pastrarea padurilor, Improprietarire, contra
belie', etc., etc.) precum $i a celor mai multe societati de bine-
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA D1NTRE PRUT $1 NISTRU SUBT IMPER1UL RUS 107
f acere, orfelinate, etc. AceastA situatie a maresalului nobillmil co-

respundea §1 traditiei locale, dupa care reprezentantli boerimil
fAceau parte din divanuri, si traditiel si legilor rusesti, care au-
tau sA sprijine alcatuirea de stat pe clasa nobililor.
Este Interesant de a urmAri situatia §1 atitudinile boerimli
moldovenesti din Basarabia fats de statul rusesc.
In momentul anexarli Basarabiel ai chiar inaintea acestui
fapt, boerimea noastrA moldoveneasca era ruso-fill. In ce ml-
aura acest rusofilism era sinter si in ce masurA provenea din
frica de puterea turceascA, clad forjat se compromiteau cu Rust'
:,cupanti in razboaie, sau din iluzia ea sub suzeranitatea ruseasca
vor putea scApa tam si neamul din vicisitudinile timpurilor grele
pe care le traiau sub Fanarioti, nu vom cerceta. Faptul Bind ne-
contestat si cunoscut de Rusi, se intelege usor cA la anexarea
Basarablel, boerimii I s'au recunoscut dela inceput toate dreptu-
rile si privilegille. Atitudinea for fatA de tron si imperiu era per -
'fect loialA. Din momentul insA dud s'a manifestat din partea
statuiui rus hotarirea fermA de a-1 supune functionarilor rust si
a-1 rusifica (1816-1830), atitudinea for g inceput sa se schimbe. 1
El protestau la Petrograd contra functionarilor rusi, contra 1n-
depArtarii for din capul treburilor, contra InstrAinAril din zi In
zi dela obiceiurile si legile noastre". 2
Am vazut mai sus cum s'a ispravit la 1828 lupta boerilor
pentru limba nationala II administratia autonomA. Nici nu putea
fi altfel. Boerimea in Basarabia era putinA la numAr ; multe fa-
milli boerestl se retrasese s peste Prut in Moldova de subt
Turd, cei rAmasi nu puteau sa -si riste interesele si privilegille §1
nu se puteau bizul nici pe masa sarAcitA de razboaie sic ocupatii
rusesti, nestiutoare de carte, cu putIni constlinta nationala ac-
tivA, subt stA pinirea fetisismului de ortodoxism protector rusesc
si subt frica de ocupatle sl rechlzitil. Orice incercare de rezistenta,
subt stApinirea lul Nicolal I, era ImposibilA. De altfel adminis-
tratla ruseascA old on se sinchisea : pe fluid rapoartele impo-
triva boerilor facute la Petrograd, in care it defaima, ea scria 4
direct Maresaluiui Nobilimei (I. BasotA) D to esti acum func-
tionar, ales, dator sa al supravegherea, ca in toate cazurile, sA
se pastreze supunerea datoritd; nu voi 'Asa acest caz farA a-
tentie ski vett ft supus la pedeapsa dupa lege". 5 Dar adminis-
tratia ruseascA avea §t alte mijloace. In acest limp clasa nobill
se compunea din trei categorii de persoane, dispuse vrajmaseste
unele cAtra altele ; In prima categoric era putin numerosul, dar
puternicul prin autoritate gi demult cunoscut in localitate, par-
tidul boerilor moldoveni; a doua era compusi din cei veniti
1 Vicghel ii lavinula de separatism.
2 Pelilia boerilor din 1815 atilt Alex. I, Revista eparhiali din
Chisingu, 1902, pag. 366 -369. Casso, pag. 209.
3 Vezi Kiselev.
4 Generalul Bahmetiev.
5 Artily. Adunaril Nob., dosar 13, Until 1818, pag. 99.
www.dacoromanica.ro
108 DR. P. CAZACU
din Rusia §i stabiliti In Basarabia, $1 In sfir§it a treia, cea mat

numeroasa, a fast Inscrisd ca scop de a Int Ari primul sau al
doilea partid". 1 La sfir§itul anului 1821 s'au facut cele de at
doilea alegeri ale. nobilimii. La ele era prezent generalul Inzovr
care cu toad energla tndepdrta pe acele persoane, care incer-
case sA repete tulburArile din 1818. PrevAzind ca nu va putea
uni pe participant], a pregdtit dinainte compunerea adundrii,
personal a luat parte in comisia care controla drepturile §1 a
#ers din lisle pe foarte multe persoane Inscrise". 2
Incercarile de rezistenta nationall a boerimil nereu§ind, e-
lementele mai viguroase : Rosseti BAlAnescu Ion Ba§ota, fostut
mareSal al nobilimil, postelnicul lordache Buc§Anescul 51 altil, au
trecut In Moldova, ceilaiti Inert au stat deoparte, snobfnd, &el
se poate zice a§a, antoritatile ruse§ti.
Fata de aceasta atitudine de rezistenta pasivA, guvernul ru-
sesc a luat alte doul masuri.
A inceput a dam! paminturile, din partea de jos a Basara-
biel, nobililor de diferita provenlenta, credinclo§1 Rusiel, sau pen-
tru a-I face credincio§1 013
1 Krupensky, Nobilimea Basarabiel, Pelerb., 1912 peg. 21.
2 Ibid., peg. 27.
3 Astfel giisim in cartes Augeacul, edifia zemstvei din Acker.
man" la peg. 264 si urmaloarele. S'a dal in finutul Ackermanulul pA-
mint deseatine (hectare).
1) Consilierului de slat actual, contelul Carol Nesselrode la 18 4,.
10.000.
2)GeneraluluiMajor Mihei Raleev la 1824, 3.000.
3)Consilierului de stet ac lv Constantin Calacazi la 1824, 6000..
4)Principesei Maria Sulu la 1824, 4010.
5)Mosienilorilor generaluluimajor Cornilovici, 6000.
6)VAduvei generalului -major Hitrovo, I lice generalului feldrna-
resat principele Cutuzov Smolensky la 1825, 6000.
7) Principesel Ruxanda Mavroenl la 1825, 5000.
8) Dimilrle Moruzi 1824, 6000.
9) /Directorului general al Postelor din Petersburg, Buigacov,.
la 1826, 6000.
10) Proloereului Petre Cunilky la 1824, 2030.
11) Vliduvei Visternicului Roxandel Vficarescu la 1825, 5000.
12) Prinlesei Ralu Moruzi la 1824, 5000.
13) SOO consilierului activ de stat Elena Negri, niiscula Ipsi-
Joule, 5000.
Consilierului de colegiu Crinilky, 6000.
14)
Colonelului Jacob Lamsdorf, 2000.
15)
Consilierului de colegiu Semen Mazarovicl 1824, 3000.
16)
Consilierului activ de stet Const. Varlam 1824, 6000.
17)
Malorului Stefan Nedelcov 1824, 1000.
18)
Consilierului activ de stat Caliarhi 1824, 6000.
19)
Ciplianului Comandor Vastle Mihailov 1825, 2000.
20)
Ralu Caliarhi nascula Moruzi 1823, 5000; ,,pe lingA aceasta
21)
din ordinul M. S. s'a dal numai pAmint bun".
22) Sofiei locotenentului Colonel Arseniev, 1680 deseatine.
23) Locolenentului de flota Sreider 1827, 211 desealine.
24) Ocupal arbitrar de sofla generalului Tucicov la Izmail,.
10.000.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT *I NISTRU SUBT IMPERIUL RUS 109
Pill' acest mijioc de donatie I se satisfAceau §1 anumite

itecesitati politice de recuno§tinta pentru servicil aduse, §i parti-
Aul moldovenesc al boerilor se dilua.
Para lel cu aceste acte de donatie §i improprietarirl, nobIli-
mea basarabeanA se dilua prin inscrieri de not nobill mutati din
Ucralna §i Polonia §1 prin ridicarea la rangul de noblli a f unc-
tionarilor din serviciul statului rus.
Astfel cA inainte de rAzboiul mondial, gAsim asupra nobillmil
basarabene urmatoarele date :
Inscri§i in cartea neamurilor nobile 2 din Basarabia, pAnA
la 1 lanuarfe 1911, erau 468 familii (dintre care 26 sint notate
cA nu mai existA, jar despre 47 nu se cunoa§te dna exists).
Dintre acestea 138 erau vechi familli moldovene§ti, in drep-
1111 fiecareia este notat din Moldova". 3
In linuful Benderulut s'au (Wulf :

Locotenentulut Colonel Dobrinef la 1824, 5000.
1)
Eufrosinei Muruzi la 1824, 6000.
2)
Locotenent Colonelului Ivan Burley 1826, 3426.
3)
Consilierului de slat Petre Curic 1824, 5000.
4)
0eneralului major print Alexe Sibirisky la 1824, 4000.
5)
6) Medicului general al statului major armatei H Cons de Stat Ser-
ghle Hanov 1824, 2.500.
7) Consilierului de slat activ A. Fonton de Veraillon 1824, 5000.
8) Generalului de infanterie Ivan Sabaneev la 1824, 10.000.
9) General auditorului armatei II, Ivan Ivanov 1829, 2000.
10) Contelut Carol Nesselrode 1824, 10.000
11) Colonelului in retragere Alex& Alexeev III, 1824, 5000
12) Roxandel Muruzi 1824, 3000.
13) Eufrosinet Plaghino nascuta Muruzi 1824, 3000.
14) Ruxandei soli') Consilierului Privat dela Curtea din Saxa
Weimar, Roxanda Edling, nascuta Sturdza, 10.000.
15) Cons. act. stet Alexandra Sturdza, 1824, 6000.
Dupd 1824 s'au mai dal :

1) Baronului Franc, 2000 10) Loco!. Col. Afanasiev, 7000
2) Printesei Volconsky, 10.000 11) Dubetky, 3000
3) Oamaleia, 7000 12) Dunaev, 3000
4) Contele Cancrin, 25.000 13) Contele Benkendorf, 28,000
5) Hopesky, 4000 14) Scarlet, 1000.
6) Rodoconaky, 5000 15) Pelu, 2000
7) Rusanov, 3000 16) Colonel Djuminsky, 6000
8) Hitrovo, 6000 17) Arseniev, 2000
9) Oeneral Eckeln, 4000 18) General *reider, 2000
1 Trebue ski notam ca aproape nimeni din acestia nu s'a sin-
bilit in Basarabia si incet, incet si-au instrainat aceste avert.
2 Vezi Crupensky, Nobilimea Basarabiel, Petersburg 1912.
3 Comparind aceasta lista cu cea din 1821 (pag. 17) gasim ne-
inscrise familille Balasaki, Buzica, Valuta, Caplescu, Cogalniceanu, Co-
rot, Leon, Milo, Petraki, Paladi, Roman, Scortescu, Stroici, Carp, Tro-
hin, Hijdeu, trecule in Moldova, si familitie :
Clugule, Teutu (din lista din 1814, Crupensky pag. 7).
Olisim inscrise pe °pinch (ruseste Akinca), Hasnas (pe ruseste
Asnas), Anghel, Albota, Buhusi (in ruseste Bogus), Bogdan, Baling, Var-
www.dacoromanica.ro
110 DR. P. CAZACU
La ace§tia s'a adaugat 198 familil ridicate la rangui de no-

bilime din slujba§1 (militari sau civil° al statulul rus, unit de o-
rigin5 moldoveneascA, altii strAini. t
Restul de 122 familli de nobili skit din diferite Orli ale
Imperiului rus, cea mai mare parte sint Poloni din Podolia (43),
Minsk (4), Polonia proprlu zisA (5), Volinia (6), Vilno, Grodno,
Covno, Var§ovia, Liublin, Vitebsc, apoi din Grecia (direct 1) Va-
lahia (1 Buri-Constantin), Lifianda (2), Olanda (1 Harting) §I abla
10-15 din Smolensk, Tiflis §1 alte part' ruse§ti.
Majoritatea acestor inscrieri se face in jumatatea a doua a
secolului trecut ; panel la 1850 slut inscrise in total 187 fatal'
nobile din 468 gasite la 1911.
Din aceasta clash, dupa cum se vede venean in Basarabia
mai cu seamA Poloni, neflind admiV la ei nici is agricultura, Met
in functli §i preferind a se gas' aid, nu fntre Rust curati.
Astfel s'a Infrint de catrA Ru§i once inceput de porniri spre
autonomism, nationalism, sau de simplA snobare a statului Rus
din partea boerilor moldoveni, instituiti in clad §1 avind repre-
zentanta aleasA.
La actiunea aceasta s'au adaugat cu timpul §1 alp factor'.
Mult timp boerli moldoveni din Basarabia, mai cu sama din
cel mai bogati, tai trimiteau. cu toate dificultatile, copill sA in-
vete carte fn strainatate, la Viena §1 in Elvelia. 2 La aceasta 11
zar, Vitrnav, Ohica, Oore, Oheorghil5, Daniel, Dicescul, Mingo, IzmanA,.
Catargiu, Crisle, Codreanu, Casso, Crupensky, Cantacuzin, Lecca, Lau,
Lazu, Milcarescul, Meleght, Munteanu, Nour, Nacu, Oris, Puree!, Prun-
cut, Roset, Riscarau, Russo, Rotbul, Rally, Stircea, Stroescu, Sinescu,
Suruceanu, Sirbu, Talpii, Tufescu, Timus, Tomulet, Ursul, Teodoslu.
B&W, Hincul, Cerchez, Ciuhureanu, Bidet), Alexandri, Andries, Anus,
Biberi, Botezatu, §.urde, Buznea, Botean, Bocancea, Santis, Oafeneu,
Grigoriu, Gavrilitii;Ohitescu, Glavce, Gonata, Ducantoni, Deleanu, Do
niciilorduchescu, Ziloti, Calmutky, Cazimir, Catlett, Chescu, Chirus.
Canaan, Chiricii, Crusevan, Cujb5, Leonard, Leondari, Mavrodi, Mur-
gulel, Meleli, Oat, Ponalot, Potlog, Paleolog, Pelrino, Razu, Roma,
Stamen, Sturdza, Suvaca, Sechiras, Scriban, Uitise, Hermeziu, Hasaa.
Ciolae, Ciuhudartu, famandy
I Dintre Moldoveni giisim : Septilici, Baltag, Vartic, Orosu, Cht-
rtac, Cotrus, Codreanu, Lascar, Munteanu, Meriacri, Neaga, Pruncul,
Popa, Striljescu, Semigradu, Sikora, Emmy. Dintre strAini pe Brzojovsky.
(sung a polon), Buharin (ucrainian) Balas (grec), Vinogradsky, Visi-
nevskY (polono-ucrainian), Vergos (grec) Grave (elvettan), Doncev (but.
gar) Dox (grec) Iuglezi (grec) Cuzminsky (?) Chisinsky (7), Cociubin-
sky (?), Dzighttulsky (?), Kemritz (?), Crauze (7), Lisovsky (?), Loba-
novsky (7), Malinsky (7), Morozovsky (?), Neshodovsky (?), Novilky (?),
Olsevsky (2), Osmolovsky (7), Ponce (?) Prusinsky (?), Protasin,ky (7),
Prjeborovsky (?), Rostvinsky (?), Sicard (francez), Serotinsky (?), So-
colnitzky (?), Synadino (grec), Slrencovsky (7), Tomacinsky (?), ras.
sky (7), Feona (grec) Fez! (grec), Cervinsky (?), Ionia aceste familli
cu terminatti si sunete polone, sint cele mat multe inteadevar polone.
sau polono- ucrainlene, multe fixate in Basarabla prin casatoril cu mol-
dovence.
2 Chiar generatille mai nof urmase aceasta fradttie :
A. L. Casso inviltase Is Bonne, P. Dicescul In Heidelberg, etc..
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT 5[ NISTRU SUBT IMPERIUL RUS 1 11
impingea §1 felul cum ii trata administratia ruseascfi, §1 chiar in-

telectualitatea din prima jumAtate a secolulul trecut. latA cum se
descrie intilnirea intre boerimea din Basarabla si impAratul A-.
lexandru I in casa lui Tudor Crupensky din Chisinau. De cu
vreme salonul s'a umpiut de boeri, cucoane si cuconite (sic, in
ruseste). Deci sotia guvernatorului (Bahmetiev) a reusit in scurt
timp sl inspire mult gust invAtat" damelor din ChisinAu (ele
stlau ce este un bal, cuconi(ele" (sic) cunosteau nevoia de ma-
gazinul francez de mode, ctiau sA se lmbrace dupA modele dela
Paris si Viena, stiau sA danseze cadriluri st mazurce), dar la
balul unde trebuia sA fie imparatul, a venit o multime de boeri
din toate partite, cArora nu le erau cunoscute decit regulele de
etichetA aziatica. Cucoanele venite se imbracase in tot luxul Eu-
rope' si Orientului si dacA sotia guvernatorului nu ar fi bAgat
de sama imbracAmintea oaspetilor, imparatul ar fi gAsit toate
damele invelite in scumpe saluri turcecti, iar pe boeri cu adult
(sic, in ruseste) §1 papuci peste mestil (coltuni) galbenl si rosii
de sAfian. Putin inaintea veniril impAratului, §alurile au fost
ridicate, tar cAciulile de pe citeva sute de capete aruncate in do-
sul coloanelor. Chid imparatul a intrat in salon, top s'au strins
In tAcere, fad zgomot, aproape pe neobservate, in cerc ; in rin-
dul intAiu erau femeile, pe femet le inconjurau ca un parete boe-
rii barbosi, de rangul intaiu, iar dupA ei veneau boerii de ran-
gul al 11-lea si al Ill-lea... Nemiscarea tuturor, tacerea generalA
si privirile indreptate spre impArat, trebue sA-1 fi obosit repede
pe acesta. El n'a stat decit un ceas".
Dar si Moldovenii rAspundeau la aceste tratamente. La
1819 s'a dat ordin" I sA se aleagA o deputatie a nobilimif
pentru a se prezenta impAratului si pentru a se evita on care
cereri ce n'ar urma sA fie satisfacute", s'a fixat care anume
cereri sA se formuleze. S'a ales chiar comisla : Banul Dimitra-
che Raccanu, Ianakake Pruncul si spatarul Vasile Roset, In lo-
cul caruia s'a mai ales lordake Donici (Roset refuzind a piece).
Dar numal Donici s'a dus OA la Tiraspol, de unde s'a tutors
din cauza drumului rAu. N'am putut gasi adevAratele cauze a
acestei evidente rezistenj'e pasive la trimeterea delegatier, spune
A. Crupensky. 2
La 1825, din nou era vorba, de astAdatA din initiativa boe-
rilor, de a trimite o delegatie la Petersburg, pentru a prezenta
o petitie. S'a ales si o deputatie din ; lancu Pruncul, Iancu Russo
41__OheorgheDImitriu, S'a cerut voe lui Vorontov. Dar din
cauza multor imprejurari schimbate, n'au putut sl alba ferici-
rea sA se prezinte impAratului". Dintr'o scrisoare, adresatA toc-
mai la 31 August 1830 de catrA contele Vorontov delegatiel no-
bililor Moldoveni, se vede ce fmprejurAri schimbate au fm-
I Crupensky, pag. 25.
2 . 26-27.
www.dacoromanica.ro
112 DR. P. CAZACU
piedecat audienta". In punctul Intaiu al acestei scrisori se spune :

a face toate trebile numai In limba moldoveneascA nu se poate
si nu trebuem.
Incdpatinarea Moldovenilor persists; pand $1 la 1841 ei
cereau ca in colile infiinfate la Balli $1 Hotin sd se invefe
limba moldoveneasce.1
Dar, neavind nici o legAturA la Curtea imperials din Pe-
tersburg, cerind lucruri, care nu corespundeau nevoilor politicei
de stat, memorille boerilor Moldovel au fost lAsate in neur-
mare. Regimul lul Neculal I nu putea si -i Incurajeze.
Incet, Meet ins A, rezistenta nationalA pasiva a boerimil
moldovenesti a slAbit. Relatiile cu functionarii si militarii rusi,
incuscririle, dorinta de a- si plasa copiii in armatA, in functii,
de a le da educatie in Foil rusesti ; necesitatea de a face sta-
giul in armata (obligatorie in Basarabia dela 1872), nevoile ad-
ministrative, comerciale, etc., au Impins aceasta clasA spre le-
gaturi mai intinse si mai intime cu societatea ruseasca, cu viata
ruseascA. Nobilimea din Basarabia In mod oficial ajunsese s5
fie clasata de cea mai credincioasA tarului si Imperiulul. Ea par-
ticipa la toata viata de stat rusesc si la cea localA permisA si In-
curajatA de stat. Nobilii aveau o reprezentanta electivA in ulti-
mii ani in Senat si In DumA. El conduceau in cea mai mare
parte zemstvoul, etc. Ca limbA, ca obiceiuri, deprinderi §1 chiar
ca maniere exterioare, nu diferead de nobilimea din tot impe-
riul rus.
Viata larga pe care o duceau, crizele economice au sira-
cit pe multi boeri moldoveni ; mosille for mostenite, Meet Meet
se Instrainau, trecind in mini streine de Greci, Armeni, Poloni,
Nemti, Rusi, etc. Paralel cu rusificarea si sAracirea boerimil mol-
dovenesti, se facea si trecerea ei In rindurile functionarilor si mi-
litarilor rusi, parAsindu-se astfel pAmIntul strAbun si taranimea
pe mini streine. 2
Totusl nu se poate spune de toti cA si-au uitat neamul
cu desavirsire. De indata ce a fost posibilitate, sentimentele na-
tionale romInesti, pastrate in familii, s'au manifestat si dovedit.
Legaturile cu RomInia, de multe on prinrudenie directs, mai de multe
on prin cArti, reviste, prin participare la cultura nationall, s'au
mentinut si pAstrat ca lucruri scumpe si sacre tinute In ascuns
In unele familii.
Pe 11:10 nobili de neam, a cAror bazA economics era pro-
prietatea de pamint, Incet Meet, prin comet exploatare de pa-
duri si arendasie s'au ridicat in Basarabla la functia economicA
de proprietari de mosie si pe linga ea la o in fluenta oarecare In
institutille locale si in stat multi, nenobili din Greci, Armeni,
I. Crupensky, pag. 54.
2 D-1 C. Leonard, camerher la Curie cast A. N. Crupensky si atilt.
Crupensky Calargi Nanu in diplomatie, Catargl Cazlmir, Sirbu
Hirjeu etc. in arm% Cordoneanu si alfil in magistraturil.
www.dacoromanica.ro
Moldoveni, Poloni 5i alte neamuri. t Din aceasta pAtura chiar

strains sau Instrainata, Intrucit ea statea la tarn, se ocupa cu
gospodAria 51 era in contact cu taranii, multi chiar dace prin rasa
51 familie nu 5tlau limba romIneasca, o Invafau de la Oran'. Este
lucru foarte interesant ca Grecii $1 Armenii In Basarabia Inva-
tau intaiu 51 mai bine limba moldoveneasca ; ruseste ajungeau
sa vorbeasca a doua 51 a trela generatie 51 o vorbeau bine nu-
mai dupe ce treceau prin 5coll ; cei ce nu treceau prin scot' ru-
se5ti 51 multi chiar din cei care treceau prin 5coli, dad vorbeau
51 ruse5te, vorbeau prost.
Pe linga reprezentanta for de clasA, nobilimea impreuna
cu marii proprietarl nenobili participau la %data locals gospo-
dareasca 5i administrative in institutia numita Zemstvo. Shaine
de trecutul istoric al Basarabiei pentru masa tArAneasca, zemstvele
nu se deosebeau fntru nimic de celelalte institutii ale statului
rusesc.
Organizarea zemstvei se prezenta ast fel :
In fiecare tinut exista un colegiu electoral al nobilimli,
In care fiecare alegator nobil trebuia sA alba 100-200 hectare
de pamtnt, sau avere supusa impozitului zemstvei, de valoare
analoaga ; acest colegiu alegea un grup de deputati.
Colegiul al doilea, compus din proprietari nenobili dar cu
acelall cenz, alegea $i el un grup mai mic de deputati.
Colegiul al treilea colegiul tArAnescalegea 51 el de fie-
care plasa unul sau doi deputati.
In cele capte tinuturi ale Basarabiei (cad tinuturile Isma-
ilului 51 Cahulului actuale constitulau un singur tinut si n'a-
veau organizarea zemstvei, ci acolo se mentineau consillile
noastre judetene 51 comitetele permanente, botezate de Ru51
Nepremenii zemski Comitet`,) colegille electorate dacleau de-
putati :
Col. I Col. II Col. III Total
Cet. Alba 14 4 7 25
Tighlna 13 6 7 23
Mitt 20 5 10 35
Ki5inau 18 5 9 32
Orhel 20 6 10 36
Soroca 20 5 10 33
Hotin 22 5 11 38
127 36 64 227
Numarul alegatorilor pe judete 51 colegil era urmatorul :

1 Nobillmea basarabeana, dupe epoca de la 1868, a inceput &I
saraceasca. 0 mulllme de venetici au inceput sa exploateze fare a-
ceasta. Alaturt de ovrei, care demult faceau aici corned, au inceput
sa exploateze paminturlle Orecti st Armenil venetIct stratni Rustei, care
ellmlnau elementul local legal de pamintul si poporul de alcl`. (Ba-
sarabia, Crusevan pag. 327 Moscova 1893).
www.dacoromanica.ro
114 DR. P. CAZACU
Col. I Col, II
direct' indirecti directi indirect
Soroca 102 21 45 139
TIghina 40 11 28 354
Ki 5inau 94 90 42 201
OM& 132 30 39 36
Eta Iti 103 24 71 367
Hotin 156 37 13 83
Cet. Alba 28 11 55 1130
658 224 293 2310
Ispravnicul avea dreptul de a opri orice alegator dela vot.

Deputatil celor trei colegii se adunau, dupa tinuturl, in a-
dunare tinutall, unde pe ltnga deputatil ale5i, luau parte cu de-
plIne drepturi de deputati delegati: un reprezentant al Directiel
Improprietarirli, unul dela Directia agriculturli 51 unul dela do-
menu!, un reprezentant at cultului numit de arhiereu 5i prima-
rul tinutal. Pre5edinte de drept era mareplul tinutal al nobi-
limit.
Aiegerile se faceau pentru fret ani. Adunarile ordinare e-
rau odata pe an 51 durau zece zile ; cu Invoirea guvernatorului
se puteau prelungi, sau se puteau convoca adunAri extraordi-
nare.
Adunarea zemstvei IV alegea pe trel ani din sinul sau or-
ganul executivdirectia zemstvei, compusa dintr'un pre5edinte
5i doi membri. Ale5ii se confirmau de guvernator. Daca guver-
natorul, care avea puteri discretionare, nu ii conf Irma 51 zemstva
nu vroia si aleagi altii,sau, a1e5i din nou,iar nu se confirmau
de guvernator,numea el singur Directia Zemstvei.
Membrii directlei zemstvei confirmati, de5i ale5i, erau so-
cotiti functionarl de Stat 51 erau responsabili in fata organe-
lor statului pe cale disciplined.
Zemstvoul tinutal avea datoria de a ingriji :
1) De impozitele speciale in bani 51 In natura ;
2) De averile 51 capitalurile el ;
3) De drumurl 51 poduri ;
4) Po5tA 51 telefoane ;
5) De spitale $1 Institutil de binefacere ;
6) De asigurarile mutuale ;
De a da ajutor statului In chestiunile privitoare la :
1) Aprovizionare ;
2) Ajutor saracilor, incurabililor, nebunilor, orfanilor 51
invalizilor ,
3) Sinatatea publica ;
4) Masurile de politic veterinary :
5) Instructia publics ;
6) Ajutor pentru agricultori, Industrie 5i comert.
Institutia zemstvei tinutale avea voe de a cumpara, vinde
51 mo5tenl averi, a Inchela contracte si a sta In justitie.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT $1 NISTRU SUET IMPERIUL RUS 115
Fiecare adunare tinutall de zemstvA alegea tin numAr de

deputati pentru adunarea zemstvel guberniale. In Basarabla fie-
care adunare tinutala trimetea cinci deputati. La acestia se a-
dAogau de drept :
1) Maresalii tinutall at nobllimil ;
2) Presedintil directlilor zemstvelor tinutale ;
3) Sell servicillor agriculturil, domenlilor statului sl co-
roanei ;
4) Reprezentantul cultului ortodox.
Adunarea era prezidatA de Maresalul nobillmil.
Aceasta adunare se facea °data pe an; seslunea dura 20
zile ca drept de prelungire cu vola guvernatorului, care putea
permite st adunArl extraordinare. AdunArlle zemstvei guberni-
ale se deschideau si se inchideau de guvernator.
Adunarea generalA alegea organul executiv : directla
11§1
zemstvel guberniale, compusa din presedinte si membri. Zemstvoul

gubernial din Basarabla avea un presedinte (ultimul a fost D.
Mimi) $1 ease membri.
Zemstvoul gubernial avea aceleasl atributluni ca5lzemstvele
tinutale, dar nu privitor la un tinut, ci la tot guvernamintul,
In plus avea dreptul :
1) A da ordonante ;
2) A ingriji de asigurarile mutuale ;
3) A permite imprumuturl ;
4) A fixa timpul si locul iarmaroacelor ;
5) A stabIll indatoririle populatlei pentru distrugerea in-
sectelor si animalelor vAtAmAtoare ;
6) A fixa taxele pentru distrugeri agricole, pasune, etc.
In genere, atributlile priveau foloasele si nevoile locale."
Supravegherea regularitAtil $1 legalltAtil activitatii zemst-
vel se fAcea de guvernator si de un consiliu compus din : gu-
vernator, maresalul nobilimii, viceguvernator, administrator gu-
bernial de finante, procurorul tribunalului, presedintele direc-
tiei zemstvel guberniale, un membru at adunAril zemstvei.
AceastA supraveghere se raporta la hotAririle zemstvel si
toatA activitatea ei si a organelor ef, precum si la personal.
Gubernatorul ($1 ministrul de interne) avea dreptul discretio-
nar de a opri angajarea in serviciul zemstvei a orlcArei per-
soane. Pre5edintli sl membril upravelor se pedepseau discipli-
nar de alit consiliul afacerilor zemstvei $i °raptor depe lingA
guvernator, precum sl de ministerul de interne.
HotAririle zemstvei, unele erau supuse aprobarli guverna-
torului, altele mlnisterulul de Interne, altele nu se supuneau a-
probarii.
DacA guvernatorul nu confirma vre-o hotArire, atunci ea
se cerceta de catra consiliul sau.
DacA acest consiliu confirma pArerea guvernatorului, ea
rAminea definitivA, de nu, hotAra ministerul.
HotAririle, care urmau a fl supuse Mlnisterului de Interne,
www.dacoromanica.ro
1 16 DR. P. CAZACU
se prezintau de guvernator cu avizul Consiliulul sAu de control.

Once hotArire a zemstvel se comunica guvernatorulul $i
se astepa dolA sAptimini fArA inceput de executare. DacA gu-
vernatorul le gAsea nelegsle, atunci le da In cercetarea Consi-
liulul sAu ; dacA Consiliul era de acord cu guvernatorul, hod-
rfrea lul devenea executorie ; de nu, se prezenta Ministerului,
care, sau confirma hotarfrea Consiliului, sau raporta la senat,
propunind schimbarea.
HotArfrile protestate de guvernator, din cauzA cA nu co -
respundeau scopului, se prezentau la cercetarea consilIului Gu-
vernatorului $i cu hotArfrile acestul Consiliu se prezentau ml-
nistertllui de Inerne. Ministerul putea sA le confirms, sau si
le prezinte prin Consiliul de Ministrl, Imparatului sau la DumA.
GJvernatorul avea dreptul de a revizui zemstvele si 1 n-
stltutiile pendinte de ele, a cere explicatii de neregularitAtile
observate si a propune indreptiri.
ToatA institutia zemstvei avea la baza impozitele sale pro-
prii, fn special asupra parnfntului §1 imobilelor.
Cheltuelile zemstvei cresteau din an in an, fArA sat-Run
bruste si fArA sa apese in mod sensibil populatla, fiind gra-
date §1 tinute in limite stricte de lege.
Astfel cA zemstva era :
0 institutie de administratie long, bazatA pe colegli e-
lectorate cenzitare §i de tagma, avind un cerc restrins de ac-
tivitate ; ,,foloasele si nevoile locale", dar numai cele materiale ;
aprovizionare, *tor sAracilor, sanitarie, veterinArie, construe-
tii de scoli si drumurl, agriculturS. Zemstvele cheltuiau cu sco-
tile, dar conducerea, programele, limba, etc., erau in minile
organelor statului.
Zemstvele numeau functionari, dar guvernatorul, fArA nici-o
rAspundere, confirma sau Infirma oricind pe orice functionar.
Al treilea element caracteristic Institutiei zemstvei este
stricta supraveghere, control $i supunere organelor statuluf.
De§i institutle electivA, directia zemstvei se .confirmA de
organele statului si In caz de discordantA !titre organele statu-
lui sl corpul electoral, statul numeste organul executiv.
De§i aleasA, directia zemstvei era responsabilA, nu atft
In fata alegatorilor, eft In fata organelor statului ; pre§edintele
§i membrii directiei zemstvei slut functionari de stat, au grade,
decoratii, inaintari, in cadrul functionarilor statului si sint su-
pu§1 pedepselor disciplinare casi toll functionaril statului. Func-
tionaril numiti de zemstvg, nu puteau intra In functiune farA agre-
area guvernatorului, care n'avea de dat seama de ce agreazA, si
de ce nu agreazA.
Nici o hotarfre a zemstvei nu era executabilA, fArA apro-
barea tacita sau scrisA a guvernatorulul. In cjz de neintelegere,
procedura apelului era asa de lungA $l a§a de complicat5, ta-
cit un rezultat chiar pozitiv, era a§a de tardlv, Nth Iii pierdea
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT NISTRU SUBT IMPERIUL RUS 117
valoarea lucrului in sine si degenera, fie inteo lupta perso-

nala, fie intr'o lupta politics.
Fars nici o legaturA cu trecutul si cu masele locale din
Basarabia, zemstva era o institutie straina care nu se deosebea
de institutiiie statulul rusesc ; ea incasa impozite, Ingrijea de a-
ver' si capita furl, (drumurile si podurile erau cam neglijate, dovada
starea 10r de astAzi, care nu se deosebeste mult de cea dela
1869); posta ruralA (scrisorl etc.) In toatA Rusia $1 in Basara-
bia era rea si a rAmas rau organlzata,cetateanul trebula sä
se duca la Voloste (recedinta plAsii mid) ca sA capete cores-
pondenta ; in schimb posta cu cal pentru transportul functio-
narilor era bine organizata ; telefoanele s'au introdus tirziu de
tot, erau putin rispindIte, numal in unele judete si nu profitau
taranilor moldoveni ; de spitale $i institutli de binefacere, zemst-
vele s'au ocupat mai deaproape si au obtinut rezultate fru-
moase ; o alts; Instittitie buns si de care s'au ocupat zemst-
vele, era institutia asigurarilor mutuale obligatorii, bine orga-
nizatA.
Dar toate acestea erau deservite, fAcute si conduse de-
functionari rusi. Fars nici-o exagerare, 80-90 la sutA din func-
tionaril zemstvei erau importatl in Basarabia, Hind Rusi sau
Armeni, Greci, Ruteni, Poloni- rusificati. Institufia nu servea de-
af statul rus si pentru rusificare.
Asupra activitatil zemstvelor basarabene, printul Urusov,
fost guvernator al Basarablei, spune Zemstva era reprezen-
tata mai cu seama de proprietari, taranii n'aveau insemnatate.
In lucrarl nu era perseverentA si constantA. Era tendinta de a
se face totul luxos si larg, asa cum s'a Mout muzeul $1 ospl-
dui dela Costiugeni. DupA ce le-au construit, au vAzut greutA-
tile de intretinere. In general se vedea lipsa &dirt' serioase,
care caracterizeazA pe basarabeni: intAlu tale,apol masoara si
dupA masurA vad ca au talat prea mult.`
In altA parte, despre proprietarii din Basarabia spune :
la conacurile mositlor for se gaseste mare lux, dar nu slut-
tracHtii. si solemnitate. Nu am observat nici dragoste de mo-
sie ; mosia este o sursa de venit, care trece din mina in mina.
De obiceiu proprietarli din Basarabia 151 lass; pe seama for
vlia si un petic de pamint, restul 11 dau in arena de cele mai
multe on la evrei. Lux aparent, dragoste de trai orasenesc,
dorinta de a cistiga mult si de a cheitui si mai mult, acestea
shit trasaturila care impresioneaza la proprietarli basarabeni 51
explica lipsa for de traclitii st rezistenta. Avert marl tree re-
pede din mina in mind.`
InconjuratA de o natura bogatA, in Basarabia domne5te-
lenea si lipsa de grip. Populatie putin cults, bogata 51 linis-
titA, proprietari usuratecl, plini de bucurii, societate cu multi
condescendentA pentru slAbiclunile sale si ale altora, cu lulYre
www.dacoromanica.ro
118 DR. P. CAZACU
de strAlucire exterioarl si cu dorinja de a plAcea sal:1MM! ;

pujinA munca $1 caracter, multi; ospitalitate $1 oarecare liber-
tinaj In moravurlasa este In trAsaturl generale Basarabla." t
7
Ora' ele
Influenja adminIstraliel Imperiale rusesti 1n Basarabla s'a
reslmjit mat cu seamA asupra ora$elor.
Subt stAptnirea timpului, factorilor economic!, cultural!, po-
litic! $1 administrativi, ele au evoluat $i daca nu au luat un as-
pect rusesc.najlonal, del n'au nimic dela poporul rusesc, unele
au cApatat totusi un aspect de ora$e din imperiul fits. Lucrul
acesta era cu atft mat u$or, cu cft Ia 1812 In Basarabia nici
nu erau orase propriu zis, ci mici tfrgupare. InteadevAr, cer-
cetind diferite surse 2 gAstm urmAtoarele date asupra °raptor
din Basarabia din acel timp.
1 Urusov, pag. 34, 142, 143, 131, 132).
2 Lucrarile Comislunli arhiv. Basar., vol. I st vol. III, Chisinau.
1) Hotinul avea la 1808, 648 gospodarli (340 evreesti, 297 moldo-
venesli, 11 armenesfi).
2) Tightna actuala, Benderul de all5data era Ia 1808 impreuna
cu mahalaua Lipcanit un tirgusor cu 331 gospodarti: 169 moldovenesti,
101 evreiestt, 52 lipovenesti si 9 armenesti. La 1827 orasul cu maha-
lalele Lipcanii sl Borisovca aveau 5089 suflete : 2740 barbell si 2349
femet, imparlill astfel :
B. F. B. F. B. F.
Clerici ortodocsi 20-11 Boer'me 51-29 Moldovent
,. lipoveni 3 3 filmic':
Fosti milting 20 19 Rust
-
Bulgari
210-301 Lipoveni
617.582
12
385.248
6
f osti funclionart 36 33 Ucrainieni 798 675 Molocani 39 20

Eyre! 527.402 Evr. botez. 22 20
3) Celatea Alba actuala, Ackermanul de la 1808, avea 334 gospo-
aril : 168 moldovenestl, 132 armenestl, 18 evreiesti, 16 sirbesti. La
1827 avea 9770 suflete : 5527 barbell, 4243 femet, imparlIll asltel;
B. F. B. F.
Cleric! ortodox' 34 38 Rusi 19864080
. armeni 18-21 Ucralnenl 1897. 744
Millar' 17 8 Moldovent 558 473
Rimiest 6 5 Oreci 248- 206
Boiernasi 83 53 Bulgari 199- 179
Birnict 5369.4118 Armeni 382.322
Evrei 217. 196
Tigant 40 43
4) Soroca la 1816 avea : 5 preoli, 2 vaduve de preot, 1 diacon,
3 dascall, 2 pal/marl, 4 mazili, 1 ruplas. Birnici : 147 gospodari, 21 va-
duve si 41 burlaci. Dughengii creOini gl armeni 12, jidovi 145, vaduve
de a for 12, boerl sl asemenea 9 (most& vislernIculut Iordache Roset).
5) Bdillle la 1816 aveau : 3 preoli, 1 diacon, 2 dascall, 1 palamar,
3 mazili, 12 ruptasi. Birnici : 262 gospodari, 14 vaduve, 36 burled. Du-
ghengit crestini st armeni 42. Hdovi 244 (mosia comIsului Alexandru
Panalt).
6) Ttrgul Orhetului (1816) avea : 6 preoli, 1 diacoq, 4 dual',
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT IMPER1UL RUS 119
Administratia ruseascA a cautat pe cft ti era posibil sä

transforme aceste tirgusoare In orase $1 sl le dea un aspect
urban §i rusesc. In acest scop, toti fugarii din Po Ionia 01 U-
3 palamart, 5 mazili, 1 ruptas, 6 ruptasi de vislerie, 3 postelnicell, 1 boer ;
birnici : 217 g( spodari, 16 vaduve si 44 burlact ; bez armeni si jidovr.
7) Salul Frumoasa (actualut Cahul) avea ,3 preoti (1 vaduve de
' preot) 2 diacont, (1 vaduvii) i oaltimar, 2 mazill, 1 ruptas, birnici: 120
gospodarl, 10 vaduve, 12 burled, 9 jidani'. (CumpArat de la Bals 4000
filet la 1840 pe numele soliel guvernalorulut Feodorov. Aland s'a bo-
tezat Cahul).
8) China la 1808 avea : 478 gospodarli : 393 moldovenesti, 58 11-
povenestl, 27 evreiesti. La 1827 erau 3671 suflete ; 2155 barbel!, 1516
lemel, impArtli1 astfei :
B. F. B. F.
Cleric! ortodocsi 22-23 Rust 279-180
Fosti militart 14 13 Ucrainent 746 500
Tarant birnici 21194480 Moldovent 966.728
Tigani 10 -13
Evrei 154-95
9) TIrgul BrIcenll (1816) avea: 2 preoft, i ducal si 1 pi-Warner,
4 main! moldovent ; 1 preot, 7 negustort st 1 vaduve armeni, 24 negus-
tort crestInt gospodari si 11 burled ; lar birnici : 86 gospodari, 2 i va-
duve, 14 burlael. (Mosta gf tirgul lui lordache Roset vistierul din
Moldova).
10) Ttrgul LIpcani (1816) avea : 2 preoti, 1 dascal, 1 palimar, 2
meguslort armeni, 2 negustori crestini. Birnici : 84 gospodari,
14 vaduve si 12 burlact (rnosta gI tirgul lui Aga Neculai Ro-
set din Moldova).
11) Mohildul, ores moldovenesc de peste Ntstru (1816)
avea : 3 preoli, 1 diacon, 2 dascali, 1 palarnar, 1 mazil. B raid
270 gospodari si 51 vaduve, 64 burlaci. Dughenigli crestini si
armeni 15 ; jidovl : 313 gospodari, 2 vaduve Si 19 burled ;
12 boterl si oameni de alte trepte (mosta tut Alexandru gi Gheorghe
Cantacuzino).
12) Rascooul (1816) avea : 4 preoll, 1 diacon, 1 palamar ; 2 mazili, 7
ruptasi. Birnici : 119 gospodari, 3 burlaci, 88 Novi Caosia minastirli
Oolia).
13) Tirgul Tuzora (CAliira$ul de astazi), (1816) avea: 2 preoll, 1.
Alascal, 1 pallimar. Birnici : 88 gospodari, 5 vaduve s112 burled (mosia
stolaicului Matel Riscanu).
14) Tfrgusorul Teleneptll (1816) avea : 4 preo1I, 1 diacon, 2 des-
alt, 2 Warner] ; 5 mazili, 1 vaduve de mazil ; 25 greet cups I., 11 pelt-
pont (lipovent), 6 ruptasi. Birnici : 209 gospodari. (Mosta gf tirgul a pi-
tarulut Feodosie Oheorghiu).
15) Tirgul Cdu*anii (1816) even: 2 preoll, 1 diacon, i dascal, 1
palimar. Birnici : 108 gospodari, 3 vaduve, 21 burled.
16) Tirgul si mahalaua Leona (1816) avea 3 preoti, i vaduve de
preot, 1 diacon, 4 desalt, 5 paaimari, 3 mazili, 3 ruplast. Birnici : 183
gospodari, 8 vaduve, 6 burlaci ; (rnosia spatarulul Ion Sturdza).
17) Tirgul Revile (sic) aveau la 1816: 2 preoli, 1 vfiduvii
de preol, 1 diacon, 2 Warner!, 5 mazili. Birnici : 217 gos, odart,
14 vaduve si 19 burled, tar la 1827, 2066 suflete. 1227 barbaft si 839 le-
met, impartill astfel
B. F. B. F.
-Cleric! ortodox! 15-18 Rust 160. 42
Fogli militari 3- 2 Moldovenl 360-309
Ruplast 6 8 Ucrainieni 306.154
Tarant birnici 1032.839 Greet 150.119
Bulgart 183.153
Evrei 98 -62
www.dacoromanica.ro
120 DR. P. CAZACU
craina nu mai erau urmariti gi trimigi la vetrele lor. 1 Evreii 2

negustori, care veneau sA se stabileascA In special In ChiginAu
erau scutiti un timp de dAri. Cregtinflor li se dAdeau locuri_de
case gi prAvaill, eftin sau gi pe gratis. Toate aceste mAsuri n
fi dat vre-un rezultat dacA nu exista un curent permanent de
imigrare din Rusia, Polonia gi Ucraina spre Moldova, provocat
de stArile de peste Nistru, unde tAranui era sclav, Evreul bat-
jocorit, Si Rusul de lit arhaic (lipovanul) persecutat. De avan-
tagiile urbanizAril au prohtat gi Moldovenii, cAci stabilindu-se
In orage erau scutiti de podvezi; corespondenta oficiall dela
Inceputul secolului trecut intre ispravnici gi guvernatori dove-
degte acest lucre. Dar toate aceste mAsuri administrative, a-
vantagil gl curente n'ar fi dat rezultate, dad nu era substratul
economic, care a tins in toatA Europa din secolul XIX gi in a-
ceastA parte a lumil la trecerea dela gospodArla pastoralA la
cultura cerealelor, la comert din ce In ce mai intensiv gi la
urbanizare.
Cum InsA la aceasta urbanizare In Basarabia prezida im-
periul rus, era fatal ca unele orage de aid sa la aspecte oare-
cam rusegti, cu atit mai mult cu cit Intreg comertul, in loc sA-g1
la calea naturalA de scurgere spre DunAre, Prut, era indreptat
peste Nistru, pe unde se expediau produsele §i se importau fa-
bricatele industriale. Procesul acesta s'a fAcut inset in curs de
100 ant. La fnceput era foarte Meet, gi de abia in ultimil 30-
40 de ani s'a simtit mai puternic prin legaturi de cal ferate,
8) Tirgul FoleVii aveau: 4 preofi, 2 vAduve de preofi, 3 dia-
coni, 1 p6I6mar, 1 dosed!, 4 mazili, 1 ruplas. Blrnicl: 111 gospodari.
32 burled (mosta lut Ion Bals). Negustort dughengil crestini bunt si
rill 97 st 14 mestesugarl.
19) lzmailul moldoveneste Sinn (Smilul) In 1827 avea :
B. F. B. F.
Cleric! orlodoxi 28-20 Rust 1500-1319
, colonel 2 Moldoveni 683- 589
, arment
,
66 Oreci 230- 240
lipoveni 5- 3 Bulger! 181- 113
Cfilugfirife 15 Armen! 147- 120
Militari rezervIsti 48 31 Lipoveni 300. 290
Boernast 12- 13 Evrel 290- 259
Taring sau birnici 1300.1212 Ttgani 26-24
N'am g6slt delete privitoare la Chisiniiu, dar prin anatogie putem
deduce di Chistnitul, care nu era resedinf6 decit dela 1816, nu putea
fi mai mare ca Orhelul din acelasi limp. Despre ChIsinau In epoca e-
teriel, Bartenev spune : Cele mai multe case erau de lemn ; mesa.
principalft a populafiel o formau Moldovenii, 31danit $t Bulgarli. Dar
erau st Greet si Turd, Nem'', Arnaufi, Armen!, Franfuff si chiar Ile -
lien!, flecare cu limbo, obicelurile st imbritcAmintea lor. Rust erau pu-
fini. Cea mai mare parte erau soldall si funclionarl.'
Dupa invazia eteristilor din Moldova, 11116 cum este deserts Chi.
sinaul (Veltman) : ,in loc de 12 mil de locultort erau 50 mil cut emi-
granfit greet si Moldovenii ".
1 Casso, peg. 203, licazul 31, Oct. 1817.
2 Aceasla numat la inceputul secolului trecut.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUET IMPERIUL RUS 121
creiare de banci, etc., ajungindu-se el la 1912, 14,7 ° /o din popu-

latia Basarabiei era urbana.
Cladiri le statului, purtind vulturul cu dotia capete pe fa-
tacia, bisericile cu inscriptil ci picturi slave, scolile si bibliote-
cile cu carts rusesti si portretele tarilor, monumentele tarilor
pe strazi, botezate cu numele diversilor imparati sau scrlitori
rusi, care au avut singura legatura cu aceasti tall de a fi fost
exilati aid, sau de a fi calatorit pe aid cindva In suita unui tar,
pe cind nu erau nici drumuri .de fier ; scolarii, functionarii si
militaril In uniforme cu insignii si decoratii imperiale, care a-
copereau origina si natonalitatea for diversa (Russ, Poloni, Ar-
meni, Greci, Ucrainieni, Moldoveni, etc.), pravaliile cu marfuri
internationale si inscriptii rusesti, dadeau impresia calatorilor
ca orasele din Basarabia erau complect rusificate. Aceste as-
pecte erau mai intense in Chisinau, mai putin intense la Acker-
man, izmail, Bender si scadeau cu totul la Orhel, Hotin, Noua
SOO, Briceni, care au pastrat aspectul primitiv. Daca se
cerceta insa subt poleiala imperials de importatie sl se exa-
mina substratul real, se gasea cu totul aitceva.
Din statistica oficiala din 1912 populatia urband din Ba-
sarabia era formats din :
Evrei i 37,2'io
Rusi 24,4 cu functionari, soldati, etc.
Ucrainieni 15,8
Moldoveni 14,2
Alte neamuri 8,4
Astfel Inca oficialitatea ruseasca, in centrele urbane cele
mai susceptibile unei actiuni de stat mai puternice $1 mai e-
ficace, nu a aluns cleat sa creeze un aspect exterior bizuit pe
o mica si flotanta minoritate ; cu atit mai mica cu eft urbariii
formau de abia 14,7'/0 din populatie. Dar si acesti 24,4 decla-
rati Rust, precum sl aces 15,8 '0 declarati Ucrainieni subt pre-
siunea imprejurarilor imperiale, examinati de aproape, nu sint
tocmai Rust si Ucrainieni ; functia, uniforma, prezenta In koala,
interesele fiscale si financiare, i-au facut pe multi sa-si ascunda
singele, rasa, trecutul si aspiratiile. Sint sigur ca multi din a-
cesti Rust si Ucrainieni din Basarabia slut actualmente buni
Poloni, Letoni, Estoni, Lituanieni, Gruzini, Armeni, Greci, etc.,
Intorci in patriile lor, iar multi s'au declarat si buni Romani.
Cunoastem si personal multe cazuri de acestea.
CAutind impartirea popuia tiei din Basarabia dupa ocupa-
tiuni, 2 gasim urmatoarele cifre la mie :
Administratia, justitia, politia, servicii publice 15
Militari 10
Clerici 8
1 ,Dupe cercelarea iecuia de o comisie specials in sudul Rusiel
la 1900 din Initialiva primariel Odessa, numal 1 1 ° u din evrei stiau cell
4(
scrie ruseste.' (Urusov, peg. 314).
2 Lascu, Basarabia, peg. 73, 74. 9
www.dacoromanica.ro
122 DR. P. CAZACU
Activitate $1 servicil private 44

Rentieri, pensionari 15
Agricultura 757
Industrie $1 meserii 70
Transporturi 11
Comert 63
Alte ocupatil 9
In legAtura cu cifrele de mai sus, analizind populatia ur-
bana din Basarabia mai de aproape, gAsim o serie de stra-
turi. Biurocratia, functionarii, °Merl', judecAtorii, profesorli,
preotimea, data nu toti Ru$1 sau strAini (importati $1 unit si al-
tii) in cea mai mare parte rusificati $1 dindu-se drept Ru$1. Ban-
cherli, negustorii marl, marii proprietarl urbani si rurali stabl-
liti in orase, de diferite rase $1 nail! : Evrei, Armeni, Greci,
Bulgari, Germani, Romini, toti acestia se dAdeau $1 el drept
Rusi $1 se credeau rusificati, cum si erau in mare mAsurA.
Dar aceste douA pAturi formau o infima minoritate, cu a-
tit mai micA, cu eft si orasul era mai mic.
Negustorimea micA, meseria$11 $1 mahalalelc:, adicA marea
multime de popuiatie, chiar cind nu erau moldoveni, in mare
majoritate vorbeau aceastA limbA, pentrucA altfel nu- puteau
sA-si exercite functiile for sociale in marea masA moldoveneas-
cA rurala, cu care erau in legAturA si de pe urma cAreia trAiau.
Cu eft °rapt] era mic, mai cu atit masa ruralA avea o mai
mare influents asupra populatiel, silind-o sa invete limba mol-
doveneascA $1 sA se supue obiceiurilor ei.
Efectul acesta se vedea mai bine in zile d! iarmaroace,
cind masa rurala nAvAlea in tlrguri, silind pe negustori $1 me-
seria$1 sA le vorbeascA $1 sA se tocmeascA in limba moldove-
neascA.
Cu toate acestea, este incontestabil ca orasele 1 din Ba-
1 Cel mai important ores din Basarabia, ChfOnaul, avea inainte
de rfizbolu circa 120 mil locuitori (40 /, stiutori de cartel. Resedinla a
guvernatorului sl vice guvernalorului cu cancelariile for si cu admi
nisiralia guberniala, cu tribunalul unit pentru intreaga Basarabie, cu
Administralia financier& singuri pentru intreaga Basarabie (in orasele
tinutale erau numai casierli) cu Administratia spirituall (consistoriul)
administralia militarl, scolarii, etc. cu 20 biserici orlodoxe, 40 sinagogi,
o blsericil calolici, una luterang, cu circa 140 scoli dintre care 10 se-
cundare, juca rol insemnat ca centru adminislrativ si comercial. Avea
circa 1500 intreprinderi comerciale i circa 60 industriale (mori, tiibli-
aril, distilerii, etc.)
Cetafea Alba (silkier/ Ofiuza, Tires, Alba Tuna, Mon Castro
sau Mavrocastron, Ferievar pentru Unguri si Ackerman pentru Turci
si Rusi) avea inainle de rifizboiu circa 23 mil locuitori, comer( infloritor
in minile Evreilor, Armenilor si Orecilor, 2 licee, o scoall normala,
scoli medil si o serie de instituni tinutale locale.
Tighina (Benderul Turcilor si Rusilor) avea inainte de rilzbol circa
41 mil locuitori cu circa 325 intreprinderi comerciale, cu institulti finu-
tale si cu 2 licee.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT BSI NISTRU SUBT IMPBR.UL RUS 123
sarabla, in special Chl?iniul, mai cu seand prin scale lui se-

cundare §i apoi prin lnstitutiile administrative, politiene01, ju-
ridice §i fiscale §i chiar prin comertul mare, erau puternice
centre de invitare a limbil rusesti §i de rusificare. Efectul a-
cesta se resimtea InsA mai cu saml asupra unor anume pa-
turi din urbani §1 asupra unui numar foarte restrins de rural'.
Orap le din Basarabia nu erau centre de productie I cl nu-
mai intermediarl de credit, schimb, 2 administratie §i consuma tie
intre centrele rusesti §i masele moldovene§ti.
Orasele din Basarabia erau administrate de consilli mu-
nicipale alese. Sistemul alegerilor a fost Introit's dela 1873.
Dreptul de a fl alegitor era foarte restrins. Este caracteristic
cä adrninistratia aleasa s'a admis tocmal la 1870, adici atun ci
and rusificarea ("raptor §i increderea in alegatoril cenzitarl er a
deplina aproape.
lzmailul (Smilul) avea inainte de razbot circa 30 mit locuitori,
populafia este de diferite neamurt, predominA Moldoventi, Rusii gi E-
vreir Port cu comer! insemnat. Afar'A de institufii administrative flail.
tale, 3 scoli secundare plus 2 la Bolgrad.
Orhelul avea circa 15 mit locuitori cu institufil finutale, cu circa
150 intreprinderi comerciale, cu un liceu de fete.
Hoffnul avea inainte de rizboiu circa 21 mil locution!, cu 4 biserici
ortodoxe, 15 sinagogi, o biserica armeneascii, 1 liceu, 4 scoll primare
si circa 175 intreprinderi comerciale.
Soroca (Olhionia genovezilor) avea inainte de rfizboiu circa 17
mii locuitori, cu circa 200 intreprinderi comerciale, cu institulli tinu-
tale, cu trei scoli secundare.
Bdl file inainte de razboiu aveau circa 20 mil locuitori, circa 200 in-
treprinderi comerciale, 2 licee.
China (Licostomon) avea inainte de rfizboiu circa 15 mil locuitori,
circa 200 intreprinderi comerciale, 1 scoal4 secundarti.
. Rent avea circa 8 mil locuitori, 110 intreprinderi comerciale.
Botgradul cu o populafie de circa 15 mii locuitori, cu predomi-
nenfa Bulgarilor, avea circa 160 intreprinderi comerciale si 1 liceu.
1 Basarabia nu a fost si nu este o /aril industrialA, lotus( oare care
fabrici sint si aici. Statistica aratti existent a a 941 industrii cu 8.662 lu-
cratori. Industrtile cele mat insemnate sink cele alimentare ;
1) morfiritul cu 6198 mod cu 4231 lucratori (sint si 2 fabric! de
macaroane cu 49 lucrAtori);
2) fabrici de spirt 31, cu 564 lucratori.
3) fabric! de here : 12 cu 196 lucratori si o fabrici de drojdie
de here.
4) o fabricii de zahtir (Zorojant Hokin) cu 400 lucritor 1
5) patru fabrici de tutun cu 136 lucratori
6) fabrici de olol 6 cu 235 lucrAlort
7) fabric! de piele 3 cu 8 lucrillort
8) fabric! de stipun 8 cu 30 lucrlitort
9) ferestrae 6 cu 486 lucratori
cileva mid fabric! de olane, caramin, ciment, teracolg, postav,
furnatoril etc. hill insemnalate.
Numarul meseriasilor din orase (croitori, dulghert, pletrari, etc.)
era deabia de circa 20 mil din care 41°I0 mestert, 33 /0 calfe si 26 /0
ucenici.
2 ludecind dupii certificatele eliberale de fisc in 1912, in Basa-
www.dacoromanica.ro
124 DR. P. CAZACU
Biserica
Din punct de vedere bisericesc, la 1812 Basarabia intreagle

era subt jurisdictiunea Mitropoliel Moldovel.
Trecerea el de subt jurisdictiunea bisericeascA a Moldovel
subt acea a Sf. Sinod din Petersburg, s'a fAcut cu cAlcare vA-
ditA a canoanelor.
rabia erau 28.297 intreprinderi comerciale stabile, din care 2 3 in o--

rase. Se crede ca bilanlul for era de 66.866.000 ruble aur.
Marfa principals bine infeles ca erau grinele, vinul, fructele, tu-
tunul, vitele, line.
Cum insa cane de comunicalie in Basarabia quasi-nu existau, co
merful mergea foarte incet Si greu. Inteadevar, in Basarabia nu exislau
aproape de loc sosele afara de circa 340 km., iar caile berate aveai
circa 800 km. Pe Prut, Nistru sI Durfare erau si linii de navigalie, des-
tul de insemnate.
i De altfel la 1812 Rusii, prolectorii sI pastraiorli credinlii si ca-
noanelor bisericii crestine pravoslavnice, nu erau la prima calcare.
Inca la 23 August 1789, impiiriiteasa Ecaterina II diiduse ucaz (decret-
lege) Sf. Sinod rusesc, ca a dat porunca Prinfului Potemkin, ca ,,la lo-
cul vacant de milropolit al MoldoVlahiet sd aleagd din nalia de a-
colo o persoana incercald to Incredere", pe care Sf. Sinod rusesc ur-
ma sa dea porunca arhiepiscopului Ambrozie din Ecaterinoslav sa o
sfinleascifi mitropolit. Neflicinduse alegeri, printeun ucaz din 22 De-
crmbre, acel Ambrozie a fost numit locotenent at Mitropoliei Moldo-
Valache, tar ca ajutor tub, ca episcop at Benderului si Leucopoliei'
(Akermanului), a fost sfintit (la 26 Decembre) Oavriil Banulesca
Bodoni.
Ne vom opri mat mutt asupra acestei personalitall, care a avut
un rot insemnat. Romin din Bistrila (1745), cu studil la Brasov, Buda-
Pesta (vezi lucrarlle Societalii de Istorie Bisericeasca din Basarabia,
vol. V, p. 6), Kiev, Muntele Athos sl Smirna (vezi Saldnilky, p. 54),
profesor la Nasaud 1776, profesor la $coala Domneasca din Iasi 1778,
calugarit la Constantinopol, face din nou stud!! la Patmos, pentru a
reveal ca profesor la $coala Domneasca, de unde pleacit in Rusia la
Poltava, ca profesor si prefect la seminarul de acolo (1782), pentru a
se intoarce din nou la Iasi la 1784. Suptirat ca n'a fost ales episcop
al Romanului, din nou se duce in Rusia la Poltava, pe ling& Alexan-
dru Mavrocordat sI unit hoer' moidoveni. Acolo devine rector at se-
minarului. Piece' din nou in Moldova cu armatele rusesti, este facia
de Rusi episcop al Leucopolel, tar la 11 Februar 1792, deja dupe pa-
cea cu Turcii, este numit de Ecaierina II mitropolit al Moldovei, iar
generale! Cohoosky l.a facet Investiture (vezi Sladnitky, p. 72). Se
infelege der pentruce patriarhul Constantinopolului a convocat Sino.
dul, I-a gonit pe Oavriil de pe catedra mitropolitana din last si la ca-
terisit (vezi Stadnilky, p. 73), de indata ce Alexandru Moruzi, pus de
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT IMPERILTL RUS 125
Un simplu referat al Mitropolitului Gavriil, Insotit de pArerea

guvernatorului Scar lat Sturdza, studiat de Sino Jul rusesc si con-
firmat la 4 lunie 1813 de impAratul Aiexandru la Top litz, a
instituit eparhia 1 Chisinaului (pentruca acolo s'a instituit admi-
nistratia localr) si a Hotinului (pentruca acolo cindva a fost
.episcopiel ; s'a dat titlul de exarhie >3i mitropolle nu epis-
copiei, ci personal lui Gavrill ; 2 s'a instituit vicariatul Bende-
rului Akermanului cu clerul catedralei, a curtii mitropoliei, cu
decasterie (consistoriu), 3 CU tot personalul, cu seminar si cu a-
rAtarea tuturor fondurilor pentru fntretinere, In care nu intra
nici un ban din casieria statulul rusesc, 4 toate mljloacele fiind
locale : veniturIle mAnastirii Capriana, mo5iile Purcarii $i IRAs-
cAet11, impozit pe cleric!, 7 lei pe cap de cumuli, etc., 80 scu-
telnici pentru Mitropolie, 40 pentru vicar, vii, etc., Clericilor
de asemenea 11 se dAdeau avantagli marl : scutire de once dAri
cAtrA stat, scutire de impozite pe vii (50 vedre protopopul, 30
vedre popa), pe ol (25 of protopopul, 15 popa), pe albine. Pro-
prietaril erau datori sa dea clericilor pAmint gratuit de arAturA,
pentru sAmanat 5 chile ; pentru flit* 8 Mc!! popil si 6 diaco-
nului, a scuti de pAsunat 16 capete popli sil2 diaconului. Au-
Turd Domn, i-a cerut aceasta. Dus cu forte la Constanfinopol, este
eliberal prin interventil rusesti, care ii diiruise camilauca alba, cruci,
etc. $i este numit la 1793 arhiepiscop al Ecaterinoslavului, tar apoi,
la 1799, mitropolit at Kievului, membru al Sinodului rusesc (1801). Se
retrage,nu se cunosc molivele : poate in vederea vittoarel ocupalli
rusestt a Moldovel $t Valahiet, pentru care Ru$11 se pregateau din limp
.(Casso, p. 22),subt pretext de boalii, din aceste demntlati la 1803, la
Odessa, cu pensle de trei mil ruble, tar la 1804 la Dubassari (unde a
evut $1 o tipografie moldoveneasca), peniruca la 1808 se' he numit de
Rust mitropolit at Moldovei, in scop de a supune biserica Sinodului
rusesc $I, demnilafea de mitropolit filnd in fail pe acele timpuri dem-
nitate politica de primul rang, ea face interesele pollticil rusesti, pe
care le-a $l facut findepartarea mitropolltilor Dosoftet si Ignatie, tri-
miterea for $1 allora la mangstiri in tare $1 in Rusia, subt stride ar-
matei ruse$1i, dar cu intrelinerea pe socoleala tent (vezi Stadnilky, p.
171 $i 235]. Retras cu armatele rusestl in Basarabia, mitropolitul 0a-
vriil pastoreste aici in acelea$1 scopuri. Moare la 1821 Mart 30.Ro-
min de origins, dupd educafie $i seruicil a fast Rus; toata viola sia
consacrat-o In slujba bisericil st statulul rusese. Asa it caracteri
zeaza Rust! care I-au studiat ectivitatea.
1 De abia la 1821 eparhia Chisinaului $i Holinulul a fost trecuta
ca episcopie de clasa II intre eparhiile rusesti, socotindu-se dupe' toate
celelalte eparhli din aceasta clasa, thud noun (Lucrarile societ. tstoric.
arh. Bisericesti Basarabia. vol. IX, p. 17).
2 Noua eparhie trecea Nistrul $1 mergea Nina la Bug, act a
ceasta adilugire nu numai ca ar perfectiona eparhia apeasta noua, dar $i
pentru popoarele care o locuesc ar ft spre bucurie, flindca sI cimpla
Oceacovului, cast Basarabia, o locuesc Valahl, Greet, Bulger' si alte
nalli, tar Rust sint foarte pupal". Regiunea dintre Nistru $i Bug a fost
desparlita de eparhia de Kisinau la 1838, la inflinlarea eparhiei Cher-
sonului.
3 DIntre funclionari dot scriitorl pentru scrisul moldovenesc,
Ibid., p. 5.
4 Ibtdem, p. 12-13.
www.dacoromanica.ro
126 DR. P. CAZACU
toritAtile civile sI proprietarii sA nu se amestece In cele bi-

sericesti. I
Prima grill a lui Gavriil la Infiintarea eparhiei a fost cil-
direa localurilor pentru institutille bisericesti. In :curt timp le-a
construit (12 cladiri si o bisericA ; exists toate si astazi) fAra
nici o cheltuiala din partea statulut rusesc, ci numai cu venituri
si prestatil locale.
Pe lingA protopopiile exlstente (13) pentru conducerea si
supravegherea clerului, 2 a fnfiintat protopopii nota in Bugeac
§1 la Izmail si le dadea tuturor instruct% personal vizita satele
si dAdea IndrumAri clerului si poporului. Clerul din Basarabia
to acele timpuri era numai moldovenesc, cu stiinta de carte, dar
fara deosebitA culturA. In grija de luminarea crestineasca a
clericilor si poporului, a infiintat o tipografie (MA ban' dela
statul rusesc, ci din mijloace locale) moidoveneasca, care s'a
deschis la 31 Mai 1814, in care s'au tipArit abecedare (bucoav-
ne) moldovenqte §i slavoneste, gramatica, catehizisul, cartl
de rugAciune, cart! de predici, ceasloave, calendare, 3 evanghe-
lii, manuale, etc.. 4 Toate aceste carts au avut dela fnceput o
mare cAutare si rAspIndire 5 in Basarabia, peste Nistru si peste
Prut".
AfarA de aceasta Mitropolitul Gavriil a ingrijit de con-
structil de biserici in Basarabia, pradatA de razboae ; pe timpul
lui s'au construit 200 biserici pe linga cele 749 existente. 6
Dar pe linga toate acestea, mitropolitul Gavriil a ingrijit
de pregAtirea vlitorilor clerici, deschizfnd la 31 Ianuar 1813 se-
minarul din Chi5inAu. Scopul acestui asezAmint era, pe linga
pregAtirea preotilor, rusificarea for In vederea operei de stat a
rusificaril prin ei a populatiei. Conducerea seminarului dela in-
ceput a fost data pe mina RuAor. Inca pe timpul cfnd era
mitropolit la Iasi, Gavriil aduse acolo din Rusia oameni credin-
ciosi lui si Rusiei, dintre care erau Petre Cunitky, protopop,
fost rector la Socola (primul rector al seminarului din Chi0-
nAu 1813-1821), Ivan Nestorovici (rector at seminarului Chisinau
1821-1826), Dimitrie Sulima, vicarul, Rodostat, mai tirziu pro-
topop la Hotin, etc..
Cum insA elevii si mediul fnconjurAtor erau carat moldo-
1 (Went, p. 74.
2 ,,Aproape lot clerul nu she limbs ruseascli si obicelurile admi-
nistrative a bisericit rusesti ; de aceia mitropolitul Gavrlit a liSsat pe
vechif protopopi Pratfall' (LucrArile soc. istor. arh. bas., vol. V, p. 6,.
partea II
3 A introdus in calendar pe 41101 rust st tcoanele Malcil Dom-
nului facaloare de minuni rusestr, Sladnilky, p. 350.
4 Mitropolitul Gavrill a facul parte sl din personalul pentru corec-
tura Bibliel Moldovenestl, editalA la Petersburg. Cea mal mare parte a
acelei corecturi a fost fficula de Ipsilante, Male Crupensky si Arhimandri-
tul Varlaam dela Dobroval cu un psalt. Ibid., P. 359.
5 Ibid., p. 365.
6 Lucriirlle Sociel5/11 istorice arh. Basarablet, vol. V, p. 40.
www.dacoromanica.ro
vene5ti, tot' oamenil ace5tia au trebuit sA se supue lui: an in-

vatat perfect romine5te, au serfs 51 tiparit lucrAri in aceasta
limba. Programele $i organizarea erau acelea51 ca la seminarille
din Rusia, deosebirea era ca pe linga cele trci limbi obligato-
rii, dupa greaca, latina §i rusa, se preda 51 limba romfnA.
Contingentul elevilor era mic, majoritatea elevilor era de
peste Nistru (a5a la 1828 din 54 erau 45 de peste Nistru). i
Succesele rusificaril erau slabe : la 1833 revizorul Scvortev
constata : elevii posedA foarte slab limba rusa. Numarul ab-
solventilor era si el in genere mic : la 1833 In ultima class e-
rau de abia 14, fiindca majoritatea parasea 5coala mai de vreme,
ajunglnd preoti 51 fara a termina semlnarul, numarul vacantelor
Hind mare. Lucrurile se explica §1 prin hrana $1 imbracamin-
tea ce 11 se dadea : multi erau desculti 51 desbracati, astfel ca
nu 11 se di dea voe sA iasa in stradA, multi erau trecuti In cata-
loage cu notafugitivus".
Om de5tept, cu mare cultura pentru timpurile sale, Ga-
vriil a jucat un rol insemnat 5i in treburile civile din Basarabia.
El ajuta pe guvernator in oprirea emigrAril taranilor in Mol-
dova. El staruia in sferele Matte dela Petersburg (corespon-
denta cu Speranky, Galitin) sa nu fie batjocoriti fi Injositi
Moldovenii", 2 arattnd cA in timpuri grele, cind Frantujii erau
to centrul Rusiei, Turcli la Dunare 51 Prut, cind cu puterea ar-
melor nu se putea opri emigrarea, caciprin tratat cu Poarta
locuitorii erau liberi sA treacA unde var", prin increderea pe
care au avut o Moldovenii intr'insul, a convins personal pe
boerl si prin predici $i circular' pe sAteni, sa nu emigreze, pro-
mittndu-le cd vor fi fericiti subt stapinirea ruseascd. El aratA
ci Basarabia ca colonie romans ", are legile sale. ImpAratul ii
rAspunde personal, spunfndu -i ca pentru prima data, tem-
poral, ca titlu de experienfd, lasA legile locale 51 trimite func-
tionari de credinta pentru a cerceta 5i inlatura relele 51 abuzu-
rile (1816 April 1)".
Desigur ca nu interventiile mitropolitulul Gavrill au de-
terminat in mod hotArit politica ce s'a urmat, ci factor' mult
mai puternici ; totu51 staruintele 1W shit Interesante, aratind ca
rusofilul cel mai adevarat cAuta totu5I in protectia ruseasca
posibilitatea de cultura nationals;, stArula pentru aceastA posi-
bilitate 51 putea sa Inceapa sA-51 dea seams cA Ru5ii urmaresc
altceva.
Ne-am oprit mai mult asupra primei perioade din viata bi-
sericeasca a Basarablei de subt Ru5i, pentrucA ea este foarte
insemnata, caracterlstica si plina de urmarl. Din primele mo-
mente se vede o contrazicere fundamentals: pe de o parte se
inflinteaza tipografie romineasca, se raspiadesc cdrtl moldove-
ne$ti, se fac predici, sint evidente tendinte spre culturi religi-
I Ibidem, vol. IX, p. 755.
2 Stadnilky, p. 286, 287.
www.dacoromanica.ro
128 DR. P. CAZACU
oasA care nu poate fi decit nationalA, dar In acela5i timp se

vede 51 opera de stat de rusificare : import de clerici rusi, in-
flintare de seminarli in ruse5te, limba romineascA fund lAsatA
pe ultimul plan. Aceste doua curente merg in viata bisericeascA
a Basarabiei paralel : vom vedea mai departe analizind activi-
tatea flecgrui episcop, predominenta unuia asupra altula 51 re-
zultatele ciocnirii lor.
Mitropolitulul Gavriil BAnulescu Bodoni, singurul romin
din tots episcopii care au cirmult (1812-1821) Basarabia, i-a
succedat vicarul sguarhiepiscopul Dimitrie Sulima. DupA ce
a stat in imediata apropiere 51 ajutor predecesorului sAu (din
tulle 1811), zece ani, in mediul cu totul rominesc, el a invatat
limba 51, in activitatea sa (1821-1844) de episcop independent,
s'a condus de normele 91 statuArile predecesorului sail. La 1822
erau in Basarabia 31 protopopi si 1604 preoti, din care numai
zece aveau studii seminariale".1 Majoritatea candidatilor pentru
preotie, cast subt mitropolitul Gavrlil, se rez.rutau din diaconi
5i cintgreti, 2 dupA un examen pe care it face consistoriul 5i e-
piscopul. Episcopul s'a adresat dupA candidati rusi, absolventi
al seminariilor, la Camenet $i Ecaterinoslav (1838-1839), dar
n'a primit nici un ajutor. Mari greutatt a avut cu clericli, care
nu-51 trimiteau copiii la seminarul local. Nepirea limbli ru-
se5t1 ii impiedeca sA facA progrese, fiindea copiii clerului sint
in cea mai mare parte Moldovent trAind in sate moldovene5ti,
nu pot sd -i oblig sd vorbeascd in casd rusege, din cauza im-
prejurArilor acestel tAri mArgina5e Odin cauza drepturilor Malt
ddruite Moldoverdlor, fArA urmari rele pentru Lard ", se scuza e-
piscopul Dimitrie fatA de autoritAtile superioare. 3 In Fon (scoala
primary spiritualA, scoala medie spiritualA) se numesc profesori,
care 5tiu limba moldoveneascA 5i ruseasca pentru a explica ma-
terlile, a supraveghea ca elevli fntre ei sA nu vorbeascd mol-
.dovene5te, ca cei mari sa supravegheze pe cel midi, etc..
Stiind limba moldoveneascA, pentru a mentine viata reli-
gioasi, el a tradus si a tipArit multe lucrari religioase in mol-
dovene5te, fAcea adeseaori serviciul divin 4 51 Linea 51 predici 5
in aceastA limbA. 6 Casi mitropolitul Gavrlil, el obliga pe pre-
oti sA invete pe poporAni in limita putintil ruggclunile pe de
rost $1 sA le facA predici.
Pentru mentinerea bunei stAri a preotimii, a stAruit molt
pe lingd autoritAtile civile sA se inzestreze parohlile cu pAmin-
turi (li s'au dat din domenille statului cite 99 deseatine de pa-
rohie in tinuturile Benderului 51 Akermanului, uncle Yi tAranilor
li s'au dat loturi de cite 30 -40 deseatine).
1 Dimitrie Sulima, Lucr. soc. 'Mon arh. biser., vol. V, p. 8
2 Ibidem, p. 10.
3 Ibidem, p. 17.
4 Ibidem, p. 33.
5 Ibidem, p. 33.
6 Biograful lui scrie ca jaranii din Volontirovca (Bebei), jinutul
Akermanului, it numesc amoldovan bun".
www.dacoromanica.ro
La anexare, in Basarabia erau mai multe m5.nAstiri. t Sta-

tistica din 1821 arata 12 manAstiri sl 13 schituri, din care pen-
tru lipsa de mijloace de intretinere, episcopul Dimitrie a Inchls
5 schituri ( Razina, Rud, Soroca, Lomorovat si CarAtura) si 2
mAnastiri (Horodistea al Cosoutii).
Pentru mAnAstiri, mAsurile luate de primii dot fundatori at
episcopatului rusesc din Basarabia, erau mai cu samA privitoare la
introducerea sistemulul rusesc de vlatA monahalA, adicA de viatA
comunA ; traditia local& monahall moldoveneasca era viata in-
dividualA. Daca in aceste staruinte erau numai consideratiuni de
ordin pur blsericesc sT monahal, sau si consideratiuni de opera
de rusificare, e greu de hotarit. In ce priveste introducerea
vietii comune, s'a reusit in mare mAsurA, dar in ce priveste
rusificarea, cu toate numirile de stareti stiutori de- ruse§te, sau
chiar Rusi, nu s'a reusit de loc.
lmitind pe predecesorul sAu, Dimitrie s'a ocupat si de con-
structiuni pentru institutiile bisericesti ; subt el s'au construct ca-
tedralele din ChlinAu, Chilia, Izmail, Bender, Akerman $i Hotin,
bine-inteles toate din sumele locale (capital format din 10 la
suta din veniturile Basarabiei).
Subt succesorul lui Dimitrie, arhiepiscopul Irinarh Popov
(1844-1853), om aspru, tendintele de rusificare fncep sA predo-
mine asupra tendintelor de culturA religloasA. Protopopil mol-
dovenipentruca nu stiau limba ruseascA ", 2 au fost inlocuiti
cu Rusi adult anume (Vasile Puri§chevici, Alex. Dubitkyi,
Teodor Pohovsky, D. Caminsky, A Bogoslovsky, Petritzky,
Antonovsky, Savitky, etc.). Dar dad pentru functli marl, rec-
torl $i profesori la seminar, membri la consistoriu, protopopi
tinutali, la parohii marl, in tirguri sau la catedrala, se gaseau
candidati din Rusia,pentru functiile de simpli preoti parohiali
i clerici nu se gaseau.
Cu episcopul Irinarh lncepe in mod mai intensiv invinui-
rea clerului moldovenesc de lipsA de invatAtura sistematicA, de
refuz de a-si trimite copal la seminar si §coala spiritualA si de
o multime de vicii reale sau imaginare. Irinarh se scuzA Ina-
intea autoritAtilor superioare : m'am adresat in nenumarate rin-
durt la episcopil Chersonului, Camenitei, Viadimirului, cerind
sA-mi trimitA absolventi at sem!nariilor pentru preotie in Basa-
rabia, dar n'a venit nici unul. Trebue de aitfel de tinut sand
cA cea mai mare parte din parohii este locuitA de Moldoveni
si slujba se face moldoveneste 5i deci elevii seminarlilor inde-
pArtate nu se pot intrebuinta aid cu folos.d
,DacA elevl in seminarul de aci sint putini si nu fac pro-
grese, dacA din el si din cei en mai putinA invAtatura nu vom
1 Acum exisfa : pentru cglugtirl: 1) CaprIana, 2) Condrita, 3) Cur -
chtu, 4) Dobruaa, 5) Frumoasa,6) Glrboviit, 7) Hincu, 8) Hirjauca, 9) Salim..
na,10) Surucenl, 11) Tigiinesti,12) Chilcani-Noul Neam1, 13) Celatee
(Izmail). ManAstiri de maid: 1) CiiIiiraOuca, 2) Cowlauca ke4ula),
3) Hlrova, 4) 'epee, 5) Rificlula, 6) Tabus, 7) Viirzaresti.
2 Lucrilrile Soclettitil islorice arh. Bisarablei, vol. VI, p. 11-12.
www.dacoromanica.ro
130 DR. P. CAZACU
face preoti multe biserici vor fi inchise 51 vor rAmine fArA

preoti multi ani, de unde vor esi urmari neplacute 51 vAtAmA-
toare". Pentru a ingreuia accesul la preotie, Irinarh a introdus
sistemul ca sA-1 recruteze din diaconi 51 nu din dascali. Astfel
cl candidatii treceau douA examene, unul pentru diacon din
dascal ; $i apol dupA un stagiu de diacon examen de preotie.
Cum episcopia avea nevoe de multe parale pentru diferite con-
structli (repararea bisericii mitropoliei ; clAdiri la seminar 51 al-
tele), se lansase liste de subscriptii ; numArul cel mai mare de
donatori (51 cu donatii mai insemnate) 11 formau dascAlii si dia-
conii, de unde au rezultat pentru Irinarh zvonuri neplAcute 51,
dupA biografII lui, neadevArate.
Tipografia moldoveneascA, pe timpul lui Irinarh, era ne-
glijata, un limp a fost arendatA ; se tipareau putine carts mol-
dovene5t1 (psaltirea). Totu51 slujba se fAcea si moldovene5te
nu numai la sate, ci chiar la mitropolie : Cind eu nu slut in
bisericA, slujba se poate face, cal inainte, sl pe limb i moldo-
veneascA, mai cu samA cind shit candidati, care invata slujba". I
Se fAceau $! predici In moldoveneve nu numai la sate, ci 5i in
ora5e. 2 Este interesant cA preotul Muranevici raporteazA con-
sistoriului cl poporAnil din Comrat nu inteleg predicile lui in
ruse5te $i inteleg mai bine moldovene5te, de51 fiind Bulgari,
vorbesc turce5te". Consistoriul aprobA sA facA predici in mol-
dovene5te Bulgarilor. Este interesant cA i l preoti ru51 fac pre-
dici In moldovene5te (preot Malcenev).
InvAtarea limbii ruse5t1 de cAtrA preoti a mers totu5i foarte
greu : din 41 protopopi 51 1009 preoti la 1851, numai 24 proto-
popi 51 129 preoti invAtase la seminar (erau 51 384 diaconi 51
dascali 51 alts clerici :1916); iar la 1855 din 34 protopopi 51 971
preotl, 19 protopopi 51 149 preoti aveau studii seminariale (dia-
coni erau atunci 417 51 cleric! 1898 ; iar la 1853 din 24 pro-
topopi 51 879 preoti (diaconi erau 310, iar clerici 1800), 14 pro-
topopi 51 152 preoti aveau studii seminariale. 3
Irinarh a prezidat la predarea in 1857 a tuturor (121) bi-
sericilor din Basarabla cedate tArii. El a intervenit pentruca in
bisericile retrocedate sA se pAstreze ordinea existentA subt Ru5i ca
epitropli bisericilor sA fie mai cu samA bulgari, sa U se pAs-
treze preotlior 51 parohlilor drepturile ce le-au avut subt Ru5i
§1, mai cu mina, sA se asigure facerea slujbei in limba slava
in acele biserici unde pAnA atunci se facea in acea limbA.
Succesor lui Irinarh a fost Antonie (Socotov, I858 -1871) ;
deslom cu fire blInda 51 moale, a continuat aceia51 po iticA. Bio-
graful lui scrie : In parohli curat moldovene5ti s'a introdus pe
jumAtate sA se ceteascA 51 sA se cinte 51 ruse5te" ; 4 a reu5it sA
numeascA preoti veniji din Rusia. 5
1 Ibidem, pag. 71.
2 Ibidem, pag. 25. In ChI§Inau piirintele Margin&
3 Ibidem, pag. 41.
4 Ibidem, peg. 21.
5 Ibidem, peg. 21.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT 1MPERIUL RUS 111
Numarul preotllor cu studil seminariale rusesti a crescut : la

1872 erau 338.
Totusi continuau sA se tipareasca cArti moldovenesti si tradti-
ceri din ruseste. La I Ianuar 1867 a Inceput sA editeze o revista epar-
hiala bilunarA in ruseste si moldoveneste : plingrijind a pe a-
ceastA cale sA rusifice clerul si prin el poporul". t Tot In aces:
scop la 1864 a infiintat episcopul Antonie, blne-inteles tot cu resur-
sele locale, o scoalA ruseasca pentru fete de clerici $i incA o scoala
spirituals pentru MeV (pe linga acea din ChisinAu) la 18E6 la
BAlti. Subt Antonie s'a modificat sl programul seminarului, su-
primindu- se complect limba moldoveneascA (1867), deli corpo -
ratia profesorala41 episcopul Antonie staruesc sa se predea limba
moldoveneasca mAcar in ciasele superioare, fiindca populatia
nu Intelege altA limba si slujba religioasA se face in limba
locals ". 2
0 era noun de violentA si rapidA rusificare Incepe subt
episcopul Pavel (Lebedev 1871-1882), convins si flerbinte pa-
triot rus", om destept, activ si irascibilg. 3 Considerentele de
crestinism, de cultura religioasA, subt administratia lui au Post
aruncate peste bord, de\riza lui era rusificare repede". Bio-
graful lui, cu o candoare superba, ne spune : Ep. Pavel a vA-
zut situatia foarte grea In care shit pusi pAstoritil lui in insti-
tutille judecAtorestl, administrative, sociale, comerciale, etc. din
cauzA cA nu stiu limba ruseascA. A vAzut eft pierd din aceasta
cauzA... Ca sA Indeparteze aceasta, el a chemat pe pre oti sa-si
invete copiii ruseste in case, in familii, etc..
Casi predecesoril, el a importat un numAr Insemnat de
clerici si functionari rusi pentru functii mai Insemnate (Ponea-
toys ky, Vasilevsky, Ciudetky, Parhamavici, Ganetky, Cons ky
Ivanov, Ruscinsky, Culciiky, Rodkevici, etc.)."
In primul loe s'a ocupat de manAstiri (18) panel la dinsul
aproape neatinse de rusificare. A supus manAstirile unui con-
trol mai riguros al protopopilor. A schimbat pe stareti, mutin-
du-i sau scotindu-i din slujbe. A oprit alegerile igumenilor,
introducind sistemul numirilor directe pentru motivul ca sint
ncuiburi de ignorantA". 4 Toate acestea pentruca a intimpinat
rezistenta la introducerea limbli rusesti si a slujbei slavone in
manAstirile moldovenesti, In special la cAlugarii manAstiril Do-
brusa, uncle dupa aprecierea lulcAlugAril sint de moravuri
foarte grobiene, indaratnici si vrAjmasi ai limbli rusesti $l sluj-
bei slavone". 5 Cu toata rezistenta intimpinata, a impus cu sita
facerea stranelor slavone, a obligat pe cAlugAri sA invete ru-
seste, a infiintat pe socoteala mAnAstirilor §coli primare rusesti
in mAnAstiri, fAcind din invatatorii si invAtAtoarele, numite la a-
1 Ibidem, peg. 35. La 1872 episcopul Pavel le-a suprimat.
2 Ibldem, pag. 95, vol. IX.
3 Ibldem, pag. 276 -277, vol. VII.
4 Ibldem, p. 122.
5 Ibldem, p. 27.
www.dacoromanica.ro
132 DR. P. CAZACU
cele $coli, pe spionii sii. Aceste $coli au fost intimpinate cu

mare nemultumire de cAlugAri (afarA de igumeni) grobieni, ne-
fnvAtati, necunoscAtori al limb!' ruse$ti $1 vrAj na$1 instructiei
ruse$ti. Linn invAtatori au fost primiti de cAlugAri cu grave in-
suite. Pedepse date cAlugarilor si observatil 1gumenilor au o-
prit dezordinele $1 cglugArii vrAjma$1 Instructiei ruse$ti privesc
aceste $coli cu urA neputincloasA, far altii incep sA se deprindA ",
raporteazA episcopul Pavel, Sinodului rusesc la 1872.1 Dar
panA la 1878, and a cApatat mijloace de inirellnerea $colilor
marastire$ti din fondurile mAnAstirilor inchinate, $colile n'au
putut merge.
Pentru a scApa de preotli moldoveni, Pavel a recurs la
modificarea parohiiior, reducindu-le. Astfel cA au rAmas fn
functie 433 preoti parohl, 169 au fost tinutl ca aj itori de pa-
rohl, 144 au fost trecuti ca supra-numerarl, iar 32 sco$i cu to-
tul. Din diaconi si cintAreti 596 au rAmas fn serviciu, 1025 au
fost trecuti ca supra-numerari, iar 235 sco$i cu totul. In mo-
tivate se aduce pentru eel rAma$1 argumentul ameliorarii starli
clerului, iar pentru cei sco$i (majoritatea), cA slut incapabili
sau de neincredereu.
Cum crlinele Sinodului cereau ca la locurile de paroh sA
se numeasca din preotii ajutor: $1 supra-numerari, iar semina-
ristii sA nu se faca preoti decit la virsta de 30 an!, Pavel, pen-
tru a nu numi Moldoveni, a cerut $1 obtinut ca numirite sA le
Mel cum va crede cA este mai folositor, bine-inteles nu biseri-
cii, poporului ft Moldovenilor.
Diaconii si cintaretii din Basarabia, care pAna la Pavel se
recrutau din Moldoveni, se examinau in aceasti limba asupra
cuno$tinteler for religloase, biserice$ti si rituale, subt Pavel tre-
buiau sA treaca examene de limba rusA.
In urma tuturor acestor masuri, a reu$it in sfir4it Pavel sA
impue la 1872 ca toate registrele dela biserici, intre care ac-
tele stArli clvile, sA se scrie numal In ruse$te, far nu moldove-
ne$te, cum se fAceau panA la acea datA ". 2
In vederea viitoarelor generatil Pavel a obligat 3 pe cle-
rici salt 1nvete copiii acas1 ruse$te sau sA-I trimitA de mici la
*collie mAnAstire$ti pentru a InvAta ruse$te. A marit clAdirea
$coalei eparhiale de fete (cu fonduri din veniturile averilor mA-
nAstire$ti) $1 a §eolilor spirituals din Chl$Inau si BAlti (mutata
la Edinet) fn acelasi scop.
Pe lfngA aceste $coli a infiintat clase preparatoare pentru
limba ruseasca ; dar aceste toate nu vor da rezultate, dacA e-
levii $1 elevele vor fi gAzdulti, cum shit astAzi, la gazde Moldo-
veni care, chiar dacA $tiu, nu vorbesc ruse$te ". Trebuesc A-
cute deci Internateg, 4 care s'au $1 infiintat.
I Ibidem, p 29.
2 Ibid., p. 97, 130 chtar multi preoti, care stiau ruseste scriau
in registrele bisericestt moldoveneste".
3 Ibidem, p. 235-236.
4 Ibidem, p. 236.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT gl NISTRU SUBT IMPERIUL RUS 133
Tipografia moldoveneascA subt Pavel nu mai functiona.

De abea s'au tiparit *ubt el citeva predict in moldoveneste.
Episcopului Pavel i-a fost dat sA prezideze la 1878 la noua
rapire a Basarablei, dud generalul ebeco telegrafia aliatului
nostru Alexandru II: Am fericirea a raporta ca Basarabia ro-
mineasca nu mai exista. Ca sA -$i dovedeascA si el simpatille
crestinesti cAtrA poporul romfnesc, se adresa in predica la Bol-
grad Buigarilor : Dispretuiti exemplul de nerecunostinta a ace-
lora care plAtesc cu urA adfncA poporului rusesc, binefacerile
savirsite, pentru Independenta gi libertatea daruite lor, pentru
singele vArsat de poporul rusesc, pentru izbAvirea for de jugul
greu, pentru independenta for".
Fat de clerul din Basarabia nou anexatA, Pavel is din ca-
pul locului masuri. Preotil ant mutati si inloculti ; li se pune
obligatia ca In doi ani sA 1nvete ruseste. Ar dori sA-1 retina
in Basarabia pe absolventli seminarului din Socola, pentru a- i
face sA slujeasca opt rel rusestia ; in acest scop cautA sA le dea
burse, sä-i plaseze In ultimele clase ale seminarului din Chisinau.
Pentru copiii clericilor din Basarabia nou anexatA dispune sA se
facA toate avantagille, alit la scolile eparhiale de bAeti, eft 5i
la scoala eparhiala de fete.
Om extrem de activ, episcopul Pavel fAcea dese inspectii
prin parchille Basarabiel. Rezultatul erau mutAri si destItuiri de
clerici moldoveni, inchiderl de b'serici, etc..
Aceasta activitate neobositA antiromineasca, anticrestineascA,
anticulturala $i antibisericeascA, i-a atras din partea sferelor ru-
sesti multe laude si recompense. A fost inaintat arhiepiscop,
decorat si facut exarh at Gruziel, cu scop de a desfasura si a-
colo poiitica de silnica rusificare. S'a intImplat insA cA acolo
a trezit o violentA protestare. Until din credinciosii lui rusifi-
catorI (lost inspector la seminarul din ChisinAu), protopopul Ciu-
detky, rector al seminarului din Tiflis, a fost omorIt. Guvernul
rusesc a fost suit sA-1 retragA pe Pavel la Cazan.
Dad anume cercuri $i sfere 11 lAudau pe episcopul Pavel
pentru activilatea lui in Basarabia, a fost multA lume care a
protestat. Presa strAina t din Leipz;g $i Berlin, ca$i presa
ruseascA, s'a facut ecout acestor protestari. Gazeta Orientul"
a lui N. Dornova arAta cA episcopul Pavel a inchis 340 de bi-
serici in Basarabia. Gazeta Besarabeta din ChisinAu scria :
Moldovenii au fost opriti sA se roage lui Dumnezeu In limba for ;
ei nu se mai due la bisericA. Ce era de facut ? S'au inchis
240 de biserici."
DupA o activitate asa de furtunoasA si violentA, succesorli
episcopului Pavel, episcopul Sergie (Leapidevsky 1882-1891),
Isaa kii (Polojensky 1891-1892), Neofit (Nevodcicov 1092-1898)
nu s'au distins prin nimica. Au cautat sA mentie achizitille de
rusificare a Jul Pavel, fArA sA is mAsuri nouA nici pentru cultura
religioasA a Moldovenilor, nici pentru prigoniri nouA.
www.dacoromanica.ro
1 Ibithm, peg. 273.
134 DR. P. CAZ4C11
Tlpografia r omineascA a fost inchisA de episcopul Serghie.

VAzind cA subt arhiepiscopul Pavel nu s'au mai tiparit cart!
rominesti, avtnd in vedere ca peste tot In bisericile eparhiei
s'au introdus slujbele in limba slava", Sf. Sinod rus hotArA5te
la 14 Decembre 1882, in urma raportului episcopului Serghie :
Se permite sA se inchidA acea tipografie, tar materialul sA se
intrebuinteze dupA hotArirea autoritAtilor eparhiale locale'.
Incercarea mAnAstiril Chitcani (Noul Neamt, igumenii Feofan $1
Andronic), care a cumparat materialul tipografic 51 a Malt $1
aranjAri de incAperi pentru tipografie, de a continua tipAriturile
moldovene5ti, n'au reu5it din cauza opunerii episcopului Serghle,
care a stAruit sA nu se dea voe de autoritAtile civile pentru
functionarea el. Astfel cA manastlrea peste patru ani (1887) a
fost silltA sA vindA materialele, tipografulul liomovici din Chi-
5inAu. I
Subt episcopul Neofit la 1893 s'a deschis 5coala spiritir-
all de cleric! la lzmall, In vederea rusificAril mai intense a cle-
ricilor de pe malul DunArli $i gurile Prutului.
Episcopul Iacov 2 (Peatnitky 18 )8-19_4), care a urmat,
ocupat de propaganda cre$tineasca, luptind impotriva sectanti-
lor, a crezut CA lucrurile in eparhia Basarabiei, a5a cum au mers
subt predecesoril sii, nu pot rAmine.
Trecuse 88 ani de rusificare blsericeasc5, 30 de ant dela
inceputul rusificarii violente 51 anticrestine$ti a lui Pavel Lebe-
dev 51 20 ani dela inchiderea tinografiei biserice5t1 moldove-
ne5t1. Toti clench $1 preolii invatase $1 ruse5te ; doar prin mA-
nAstiri se mai gAseau cAlugari fail 5tiinta de carte ruseasca, $1
iatA cA din nou reapar Moldovenii, socotiti ca dispAruti, topiti
in masa ruseasca. Aparentele in5elau, opera atitor stAruinti $1
sacrificil din partea atitor epis:opi de5tepti, energici 51 munci-
tori, a atitor print' patriot! ai blsericli ruse5ti, incepe sA se nA-
rue. Rezistenta Moldovenilor 1-a invins. Episcopul Pavel a no-
tat odatA dar n'a bAgat in seams un fapt insemnat. El scrie :
,,Preotul N, de 37 ant este din absolvenfi al seminarului, dar
s'a salbeitacit tntr'atita in parohia lui moldoveneascd, ca deja
vorbote prost rusote".3 Celace numea Pavel sAlbAtAcire, a-
dicA dezvatarea de limba ruseascA, intoarcerea repede $1 adese-
or! a clerului, invatat in 5colile ruse5t1, de IndatA ce intrau In
legAtura cu satele moldovene5tI, la moldovenismera un feno-
men permanent, care se exercita $1 asupra preotilor, ru51 chiar.
Acest factor al rezistentil Moldovenilor care produceau
.,,salbAtAcirea", ca sA intrebuintam termenul episcopului Pavel,
pentru fenomenul de moldovenizare a clerului de catrA popor,
1 Vol. I, peg. 7 -10.
2 , Episcopul, care stalea in fruntea Basarablel in arm! 1903, era
un obisnult funcilonar al mlnisterului cultelor, care nu avea, cum mi
se 'Area, nict calillifile necesare unul pastor de suflete st propovildui-
tor at Evangheltelm. Urusov, pag. 175.
3 Vol. VII, pag. 138.
www.dacoromanica.ro
se datoreste inceputul unei not epoci. La 23 Mai t 1900 p. s.

Iacov se adreseaza Mil Sf. Sinod rusesc cu raportul No. 1366
spunind : In multe parohii din Basarabia populatia ortodoxl
este compusa mai cu seams, far adeseori chiar exclusiv, din Mol-
doveni, care $tiu numai limba moldoveneasca $1 riu inteleg de
loc limba slava bisericeasca fi ruseasca, chiar in forma numai
vorbita. Literatura ruseasca religioasa, in forma de foi si bro-
suri este cu totul inaccesibila pentru aceasta populatie. Dar
si Moldovenii sint setosi de invatatura religloasa, de cresti-
neasca povatuire si mingiere prin cuvfnt tiparit. Nevoia de li-
teratura moldoveneasca, care sa multumeasca setea Moldove-
nilor ortodoxi, este mare. Sint inteadevAr edituri moldovenesti
t;parite peste granita in Rominla. Dar limba acelor edituri in-
tru citva se deosebeste de limba vorbitA de Moldovenii din Ba-
sarabia, $i apoi sint tiparite cu Mere latine, inaccesibile sau
greu accesibile pentru stiutorli de carte de aici".
Astfel flind, acum Moldovenii sent lipsifi de putinta de
a-$i satisface nevoile religioase".
Pe baza acestor considerente, el cere voe ca FrAtia Nab-
tea lui Hristos sA alba voe sa editeze cart!, brosuri si foi cu
continut religios si moral, in moldoveneste, tiparite cu litere
cirilice, cu text paralel rusesc si farA. SA se insarcineze cu a-
ceasta preotii C. Popovici si M. Ceakir. Sinodul permite. Ti-
parul bisericesc moldovenesc refnvie in 1900. Ideia trezitA nu
se opreste aci ; vin cereri si donatii pentru a se tipAri cArti
pentru servicial religios. Noul episcop at Basarabiel, Vladimir
(Sincovsky 1904-1908), in urma staruintelor Moldovenilor, in-
tervine la Sinod din nou in 1905 si Sinodul admite a se tipari
Evanghelie, psaltire si altele.
Dar in rAstimp lucrurile in Rusia se schimbase. Dupa raz-
boiul japonez urma revolutia, pentru stinger ea careia s'a re-
curs si la concesil. Spiritele erau aprinse. Toate chestiile, $i po-
litice si nationale, zbuciumau lumea. Nu este de mirare deci
nici permisia Sinodului, nici faptul cA adunarea reprezentanti-
!or (Siezd) preotimii din Basarabia in Noembre 1905, discutind
chestia apropierii intre preotime $i popor, si a ridicarli nivelu-
lui cultural si moral al pastoritilor, a hotArit infiintarea unei
tipografii 1 eparhiale pentru carti bisericesti, brosuri si foi in
limba moldoveneascA. In acest scop a fixat o comisie 2 de stu-
dii $i realizArl si a dat §i mijloacele, localul, etc.. Episcopul
Vladimir a aprobat. Manastirile si parohiile au dat ajutor ba-
nesc, s'au adunat donatil. Calugaril si fratii manastirii Do-
brusa (acea groblana §i inclaratnica si vrajma§a ai limbii ru-
se§ti si slujbei slavone", cum zicea Pavel), in cap cu staretul Ar-
himandritul Profire, darue§te $f local pentru tipografie la Chisi-
i Curs de llmbil moldoveneasci lep. Seminar ; la scoala splritualii
de fete, la care a fost numit Or. Constantinescu (din regal).
2 Arhim. Ourie, C. Popovici, A. 'strati, M. Plamideali, M.
Ceakir, A. Ballaga.
www.dacoromanica.ro
136 DR. P. CAZACU
nAu. Cu mare solemnitate la 20 Octombre 1906, In prezenta

a doi episcopi ru§i, Vladimir si Arcadie, a guvernatorul Haru-
zin, s'a inaugurat noua tipograffe bisericeasca moldoveneascd
si a Inceput lucrarea bisericeasca §I moldoveneascd.
Manifestatia aceasta era un mic reflex a unel stAri reale
adfnci. Ea a coincidat cu alte manifestdri culturale si politice
pe baza nationald din Bassarabia, din multe pArti periferice $i
cu manifestatille revolutionare din Intreaga Rusie.
Clud unda revolutionary a scAzut in urma represiilor vio-
lente, dar §i a oarecdror concesiuni (fnfiintarea Dumei, alegerf,
oarecare libertate a preset, a Intrunirilor, a formArii de societAti),
guvernul rus, fngrijorat de mi§careanationali §i cea bisericeasca din
Basarabia, a trimis aid pe episcopul Serafim i (Ciceagov 1908,
fost Colonel).
La numirea mea In ChisinAu, scrie Serafim in raportul sAu
cdtre procurorul Sinodului (1910), Luchianov, mi s'a indicat ten-
dinta existentA In clerul moldovenesc spre separatism §i auto-
cefalie a bisericil moldovene§ti, precum §1 mi§carea nationald
din Basarabia, manif estate grin dorinta preotimli de a face ser-
viciul religios pe limba lor, prin traducerea cAttilor biserice-
sti §I a manualelor in limba moldoveneascd, pr in editarea revis-
tei bisericest1 moldoveneW, prin formarea cintArilor bisericesti
in moldoveneste si In predarea In §colile parohiale si in scohle
spirituale a limbil moldovenesti".
Partidul Moldovofililor din Basarabia este compus numai
din 15-20 preoti, dar spre pArere de rau din cei mai talentati,
puternici, muncitori, cu influenta In eparhie. Drept capi tre-
buesc socotili acei Moldoveni ai no$tri, care treiesc $i slujesc
in Rominia, fiindcd acolo ei au fdcut studille superioare. Li
an plecat multi, au reimas acolo $i chiar an devenit cetate-
ni romtni. Ace$tia slut cei mai red vrdfma$i ai no$tri ".2
Lupt contra partidului separatist, care tinde sa Inv* pe
Moldoveni limba cuitd romfneascA". 3
Minoritatea preotilor, cetind lite ratura moderns civild §1
religioasA, s'a rAtAcit si a inclinat spre ruoldovofilia.
La fnceputul revolutiel din 1905, Ovreii cu ajutorul pri-
etinilor for din Rominia an incercat sIt creieze separatism In
populatia Basarabiei §1 tendinte de unificare cu Moldovenii din
1 Intro scrisoare a lui N. N. Durnovo din 21 Ian. 1909 (se afla
in arhiva dlui P. Gore, cilruia i -a fost adresat si in care ii multumeste
de comunicarlle 'Acute), gasim : Prea sfinlitul Serafim este un ne-
mernic in toatii acceplia cuvintului sl un vrajmas at neemului rorna
nesc:el l-a doborit pe episcopul Vladimir. La 1877 edita pe cimpul de
rAzboiu o foae volanIA ; pan& a fi preol !rata cu apa chloara femei
psihopale, dela care lua cite 5 10 ruble si mai mutt ; are fret Wee si
un capital de 250 mil ruble`.
2 Ibidem 34 35 din 1912 pag. 995
3 Jurnalul Eparh. Chisinau No. 42 anul 1912 peg. 1792.
www.dacoromanica.ro
Romfnia, chiar au inceput sA se editeze in ChisinAu gazeta for ;

dar toate aceste au fost repede oprite de administratie ".
Moldavofilismul are in Basarabia oarecare putere, prec-
cum $i bug, dar nu urmireste separatismul" popular sau
bisericesc. Provine el din frica de a-0 pierde limba si cfntarea ,
sl at doilea din constlinta preotllor Ca poporul Inca nu ;tie de
loc limba ruseascd; $colile au dat un procent neinsemnat de
$tiutori de carte ruseascd; masa prIncipaid a populafiel nu
infelege limbo ruseascd blsericeascd. De aceia clad slujba se
facea pe slavonege, moldovenii staleau in bisericti neinfelegind,
iar apoi au inceput sei se dezvete de a merge la biserica $1
iraftr$it s'au oprit cu totul in dezvoltarea rellgioasei, au in-
ceput sd cadd mai mult in vicil $1 superstilir. 1
Se intelege bine din cele de mai sus, In ce sens s'a des-
fasurat activitatea episcopului Serafim.
A scos pe unit separatisti din locuri, pe altil 1-a mutat
sau scos din eparhie ; s'a apucat de tipografia moldoveneasca,
a desffintat comitetul de conducere si a hotarit cA numirile be
face el, cAutind sA reduca ativitatea el moldoveneascA, subt
pretext cA o pune pe baze comerciale.
Pentru rusificare a fnfiintat vicariatul din lzmail 2 41 o
manastire acolo). ,,PAnA acum In aceastA parte spalata de
DunAre, s'a Aleut putin pentru unirea el la spiritul pravoslav-
nic rusesc ci la cultura rusk; ma bizui pe talentele tale, pe
tinereta ta, to chem nu numai la marl sfortAri, dar si la activita-
te de sacrificlu de patriot rus" 3, spune Serafim vicarului, pe
care 1 -a numit.
Pentru a supune pe preoti, opreste alegerea protopopi-
lor, stabilind ca principiu dreptul ski de a-i num' ; stabileste
dreptul sau de a controla $1 dispune de veniturile eparhiale. Cu
marl rezistente, polemici si scandalurl ii supune complect pe
preoti.
FatA de mAnAstiri Episcopul Serafim tine sA le amintea-
sca : Manastirile moldovenesti sA nu uite cA Basarabia §i po-
porul moldovenesc slut pamint $i populatie de guvernAmfnt ru-
sesc. De aceia trebue sA urmareasca scopurile statului si uni-
ficarea popoarelor prin limba ruseascA ".
Pentru o mai puternica legaturi cu Rusia, aducea de acolo
diferite icoane de sfinti rust (Ana Casinscaia, Serafim Sarof-
sky) cu moaste in ele si le dAruia catedralelor din Chisinau,
Hotin, lzmail, mAnastirlior Curky, Calarasovca, Suruceni Do-
brusa, Japca, Tiganesti, stabilind ca cu aceste icoane de sfinti
rusi, sA se fad primavara sl toamna procesiuni prin sate ; re-
zugraveste catedrala cu sfinti rusl ; construeste un mare palat
eparhial cu banli mAnAstiril Hfrjauca, in stil quasi-rusesc.
Patriot rus fierbinte, fire violentA, activA si energicA, Sera-
1 Jurnalui Eparh. Chisingu No. 34-35 anul 1921 pag. 995-997.
2 InirefInut din fondurile maniisiirilor din Basarabia.
S Vol. VIII pag. 50.
138 DR. P. CAZACU
fim nu se multumea cu activitatea administrativa aratata, ci

f Acea si politics activa.
El avea o frica groaznica de revolutie, pe care o vAzuse
la 1905 61 o Intrevedea 61 in victor. Contra el lupta din
rasputeri, asa cum Intelegea. El credea ca refnviind si
organizind viata parohiala ortodoxa, subt conducerea preotilor,
stapiniti de episcopi, va reusi sA previe revolutia. Daca
preotimea basarabeana ar fi vAzut rugurile revolutiei, ar fi sim-
tit grozavlile el, altfel s'ar fi compor tat MO de opera de re-
inviere a vietei parohiale". I
Iubitilor, am trait patru ant grozavii le nascute din libertAti, cu
zeci de mii de morminte, cu temple pingArite sl prAdate In guve-
namintele centrale ; ele rAmin munumente de crima si sacrile-
giu, cu icoane sparte, cu sate imbatate panel la until, cu conace
fAcute praf si pulbere". 2
Reactionar, patriot, mai mult rus decit crestin, episcopul
Serafim se pune in capul partidului adevaratilor Rusi din Ba-
sarabia. Le procurA mijloace, asista si le binecuvinteaza ser-
barite lor, atrage pe preoti In acest partid (Ceacir, Ciolan,
Guma), tine discursuri, cutreerind In lung si in lat, de mai multe
ors, intreaga Basarabie, participa in mod activ la alegeri In
DumA si pe aceastA cale Introduce 6i mai mult dezbinarea si
Intre clerici si Intre popor 61 neamurile din Basarabia.
Subt episcopatul lui Serafim a pornit in taranimea moldove-
neasca din Basarabia o miscare religioasa foarte insemnata, cu-
noscuta sub numele de (innochentievscina) miscarea lui Inno-
chentie ", miscarea din Balta".
AceastA miscare a speriat pe Serafim. Pentru a o com -
bate a pus in miscare politic si pe clerici. A lost silit sA pue
sa se facA propaganda in moldoveneste ; a trebult sa pue sa
se traducA si sa se tipareasca predict chiar f acute de el in mol-
doveneste, a dat ordin ca In sate moldovenesti sA se facA slujba
si predicile moldoveneste. Tinea lug sa declare si sA ordone
sa se tipareasca in limba localA, cu litere ruses% cu ortogra-
fie slava, in lipsA, cu cuvinte rusesti, nu cumva sa se romani-
zeze limba moldoveneasca. Serafim este primul care fArA sa
stie limba, a sustinut ca existA doua limbi cu totul deosebite
cea de peste Prut romineascA sl ce din Basarabialimba a-
parte, care trebueste feritA de romanizare ; idee sustinuta pe
urma lui §I astAzi de altii cu aceleasl intentli.
Urmasil lui Serafim Platon si Anastasie n'au Introdus
nimic nou In administratia bisericeascA a Basarabiei.
Un singur fapt insemnat 61 fail precedent s'a produs In
1916 subt Anastasie. Cu ocazia razbolului mondial, utilizind
starea extraordinarA, Moldovenil au fost expropiati de douA manas-
1 Ibidem, pag. 101
2 Ibidem, pag. 137.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT BI NISTRU SUBT IMPERIUL RUS 139
tirl vechi moidovene§ti : Japca 1 §i CAlarisauca (iudetul Soroca).

Aceste mAnAstirl au fost golite de cAlugAri moldoveni, care au
fost distribuiti la alte mAnAstirl, fer In locul for la CAlArAsAuca,
an fost aduse calugArite rusoaice, refugiate din manAstirea Virov
din Podolia, far la Japca, cAlugarite rusoaice din mAnAstirea
Lesnea din Holm (Polonia), care se pusese pe organizare In
vederea rusificArli, cum Muse in Ucraina §i Polonia.
Astfel intr'o sutA de anila Inceput de voe de nevoe, apol
$i prin silnicie §1 prin blindeta, prin avantagil materiale, prin §coll sl
pentru fete 51 pentru blieti, prin fnaintAri sl decoratil, cea mai
mare parte a clerului din Basarabia s'a InstrAinat de poporul
din care wise $i care fl hranea. Clerul a rAmas pentru ritual,
a devenit, cum zice d. M. Paleologue, ca51 clerul din Rasta: une
sorte de gendarmerie, doubiant la gendarmerie milltaire".2
Poporul pentru viata lui sufleteascA nu mai avea conducAtori
In cler §1 zAcea In Intuneric din ce In ce mai adluc. De aid
Incercarile din 'ultimli ani din partea unor episcopi rust $1 a
unor preoti locali 11 a nationalistilor de a se reveni la cultura
religioasa nationala.
Dna cuvintele lui Napoleon : un archeveque c' est aussi
un prefet de police" 3 s'au putut aplica vreodatA cu mai multa
dreptate, apol desigur la episcopii rusi rusificatori din Basa-
rabia. BSI dacA poate fi vre-o dovadA mai strAlucitA la ce stare
groaznicA de intunecime a fost dud tArinimea din Basarabia
din punct de vedere religios, este cl fnsu51 Sera fim, episcopul
Basarableiunul din tipurile de archeveque prefet de police"
s'a fngrozit §1 a fostsilit sa admita mAcar pupa lumina reit-
gioasA nationalA, deli nu de f ric3 Intunericului el de acea a re-
.rolu tie!.
Invatamintul
Toti scriltorii rusi despre Basarabia sustin ca, la 1812 la
anexarea el la Rusia, nu existau nici §coll, nici chiar §fiutori de
carte acolo. Boerimea este descrisA ca incult5, tArAnimea (celace
este exact) analfabetA ; de cler, de negustori §I ora§eni nu se vor-
be§te nici un cuvint. Interesul pclitic de a fi trecuti Rust' nu
numal ca ellberatori" al Moldovenilor de subt jugul turcesc,
dar 51 dorinta de a fi trecuti si drept lutninAtori" ai for i-a
laving la aceasta.
1 Nu situ din ce cauzil unii, dorind s'o rusifices, o scriu si ro-
mlneste Sapce.
2 La Russie de tzares pendant la grande guerre. Revue de Deux
Mondes. Juin, 1922, pag. 543.
3 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
140 DR. P. CAZACU
Desigur cA Moldova de pe acele timpuri n'avea multi cAr-

turari sau chiar simpli §tiutori de carte ; nu erau timpurile acelea
prielnice pentru culturA in genere §1 culturA nationals; fn deosebit
pe aceste locuri. Totu§i Moldova, care dAduse In diferite timpuri'
Rusfel pe Milescu, Grigorie Tamblac, Petru MovilA, Herescu,
Banta§, Cantemir, in acele timpuri chiar, dAduse o multime de-
militari : Russet (mort la asediarea Oceacovului), Cantacuzen pol-
covnic (mort la Borodino), t pe Scarlat Sturdza, Catargi §1 pe
Gavril mitropolitul Kievului nu putea fi socotitA tad fi rA §tiinti
de carte, fArA culturA, dupA nivelul comun de atunci §1 dupA ni-
velul rusesc din acele timpuri in deosebi.
CA boierimea §tia carte moldoveneascA §i greceascA, se do-
vedeste din actele- scrise §i semnate de el in acele timpuri, din
toate dosarele §1 condicile administratiei $i justitiel moldovene§11,
tinute de cArturari moldoveni pAnA Ia 1830 §1 mai tirziu chiar.
Despre clench moldoveni din acele timpuri si despre cA-
lugari nu se poate vorbi ca despre agramati ; ei toll §tiau ceti,
seri §I cinta moldovene§te, altfel n'ar fi fost admi§i la functiunile
lor. Dovadd sigurA despre acest lucru sint condicile biserice§ti
Coate scrise moldovene§te In Basarabia pAna la 1872, cu toate
ca este sigur, chiar dupA istoricii ru§i, cA in Basarabia nu s'a
creiat de Ru§i nici o §coalA special moldoveneascA. §i data dela
1872 nu s'au mai serfs condicile §I actele blsericesti In moldo-
vene§te, apol nu din lipsA de doring a clericilor din acele
timpuri, ci numai din porunca asprA a episcopulul Pavel Lebedev.
Descrierile mai amAnuntite a diferitilor martori al timpuri
for ne aratA, cA la rApirea Basarabiei unele case de boeri mol-
doveni aveau guvernorl frantuji pentru copii : guvernorul Ripet
la familia Cantacuzen cu marl calitAti, deosebit de obi§nuitii fran-
tuji al marginei". 2 Despre familiile Cantacuzen, Sturdza, Rally,
Stamate, Russo, Vartolomel, Pruncu, Ba§otA etc., contemporanii
lui Pu§chin scriu ca despre familii culte §i 1nvAtate. Despre he-
teri§til refugiati Ia Chisinau in acea epocA §i Intre care erau §1
multi Romini : Roznovan, Bogdan, Cuza, Ghica, Herescu, Baleanu
etc., contemporanii lui Pu§chin constatA In scrierile lor cA multi
erau oamenl de§tepti, cultl, europene§te invAtati ; contemporaa
lui Pu§chin, In descrierile lor, dovedesc cA nu lubeau pe Moldo-
veni ;I 41 bateau joc de ei, de altfel §1 Moldovenil le plAteau .1a
fel; nu degeaba Putichin scrie :
Alci, unde tots I§1 bat joc de poet

§1 11 numesc dracu rusu" (sic in ruse§te).
1 Culegere jubiliara, KiOniu, 1914, pag. 34.

2 Ibldem, pag. 38.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT *I NISTRU SUBT IMPERIUL RUS 141
Mal tirziu scriitoril I rusi comentau §1 priveau Mu pe Mol-

dovenii din Basarabla (epoca 1830-50) pentruci isi trimeteau
copiii sa Invete la Viena.
0 class asa de bogata, ca boerimea moldoveneasci din
-acele timpuri, nici In mod teoretic, nici dupa fapte stabilite is-
loric, nu este admisibll sa nu fl avut cuno§tinta de carte si o
cultura mai mutt sau mai putin Insemnata dupa nivelul acelor
timpuri. Desigur aspectele exterloare si formele din acest orient
de subt influente asa de amestecate slavo-franco-fanarlote, se
deosebeau mull de aspectele rusesti, in care gasim insa multime
de strains. Eihfeld, Vieghel, Mettercompf, Schulman, Fonton, Ben-
nigsen, Harting 51 elevl de ai for dintre Rust. Aceste deosebiri
dadeau loc la conflicte §1 pe baza raporturilor de invingatori si
invinsi, de protector! sl liberal! ; dar negarea complecta a ors
caret culturi locale este absolut nedreaptA §1 neadevarata.
Daca boerli 151 invAtau copiii carte acasa prin guvernori,
preoti si dascAll chemati la curte 51 pan scoli,2 cu attt mai mull
candidatii pentru locurile de preoti, dascall, psalti 0 clerici
edutau sd tnvete carte bisericeasca, cintare §1 serfs, pentruci
aveau nevoe de ele ca instrument de muncei.
DemnitAtile bisericesti erau aproape ered!tare in Basa-
rabia casi in alte part!, mai cu samA pentruci copiii de preoti,
dascAli, cintAreti aveau putinta si invatau carte si me5tesugul
bisericesc dela parintii for si dela anume dascali si in scot'. 3
Dovada existent!! mai cu samA a sistemului de Invalamtnt
particular si familiar o gasim in dosarul 21 pe anul 1817 a con-
sistorului din Chl5inau. Se clic:fuse ordln clericilor sa-51 trimeata
copiii la seminarul din ChisinAu si sa se prezinte si listele co-
pillor cu aratarea invAtaturil pe care o au. Cleric!! au ras-
puns, majoritatea aratind a nu pot trimite copiii la seminar dar
ca acasA ii invata dupa cantle bisericesti. Fara InvAlaturi erau
foarte putini. Asa, In lista protopopului Stavarake Costin din
tinutul Orheiulul, dintre 197 copii de clerici In virsta de 7-15
an! slut !riser's' ca Invatind 16). Obiectele de studiu sint ad-
1 Descrlerea Budgeacului, Acherman, 1899, pag. 77 Boeril bogati

1$1 duc copiii pentru educalle in strainalate, cei mai putin bogati intre-
lin profesori particulari din Orecl, Nemil si alit straini, care invalii
copiiidiferite limb' si alte siiinte, dupe' cit stiu el'.
2 Lingli biserica Sf. Mihail din Chisin6u, intre 1801-1819, exisla
o scoala a dascalului Constantin Grecu, in care inviliase copiii boeri-
lor (vezi, Arhlep. Gurie. Revista Soc. 1st. Arh. Bas., Chisingu, 1921,
peg. 65).
Pe ling& biserica Sf. Ille a breslasllor sl negustorllor moldoveni,
-era o scoal& moldoveneasa cu dasciilul Gheorghe Popovici, (St. Cio-
banu, Cultura Rom. Baser., peg. 73).
3 Vezt ibidem, pag. 64, despre scoli : la Bumbata, Holercani,
IsnovAl, Buda, Trusent, RItspopeni, sigur este ca si in satele Scumpia
Si Percent erau scot!.
www.dacoromanica.ro
142 DR. P. CAZACU
tate in dreptul flecaruia in urmatorit ferment : invata buchi, In-

v* la ceasbv, invata vecernie, invata psaltirie, stie psaltirie,
invata gramatica, invati glasurile si insfirsit unit de 14-15 ant
slut notati invatati".
Exists dovada ca, pe IMO Invatamintfil familiar, exista-
Inviifamtntul particular cu plata. Protopopul Mihail Sneacev-
ski, primind o:din de a obliga pe preotii din tinutul 1a$ilor sA
faca volt rusesti la sate, raspunde : ca numai 2 preoli stiu ru-
sesta, si ca locuitorii prefers invatimintulul ru3esc gratuit, in-
vatamintul moldovenesc cu plata la invatatort blobozi pe limba
for naturals mai inteleasa"
Sistemul de invatamint moldovenesc familiar si particular
a mars pans in timpurile noastre.
Al trellea preot Ceakir, mort la 1873, avea aceleasi studii
casi predecesorii sal. Diferenta este ca si le-a complectat prin
invatarea cintarilor moldovenesti si tipiconulul la psaltul bise-
richt Sft. Haralambie din Chisinau", ne spune preotul M. Ceakir
despre tatal sAu.2
De aceia la unirea Basarablei (1918). s'au &it multime de
acesti carturari moldoveni prin sate.
Vom vedea mai jos cum s'au format fcolile parohiale bi-
sericoti rusesti rurale in Basarabia. Un timp au existat ase-
menea ;coil Si moldovenegi. Dovada o gasim in urmatoarele-
rinduri : *coala era in casa preotului (colonia Gagauza Ceadir-
Lunga) care facea gi pe invatatorul. Invata a scri, a ceti, a so-
coti moldoveneste gi ruseste. Singura carte de. invatatura era
abecedarul. Din lipsa manualelor, tots copiii invatau dupa o sin-
gura carte. Pentru scris se Mc:ea un jgheab de scindari umplut
cu nisip, lung de un stinjen. Pe acest nisip, elevii scriau cu degetul
literile (anti 1830-1840). Asa au Invatat trel generatii". 3
Este nelndolos ca in meinastirile moldovenestl din Basa-
rabia au existat mult timp $co/i mollovenestl $i numai dupa
introducerea scolilor rusesti (1872, Pavel) in manastiri, a ra-
mas si acolo invatamint moldovenesc particular ; invatau calu-
garll pe frail Si ascultatori In mod cheleinic buchile, ceaslovul, psal-
tiria pi psaltihia, dupa cum nvatase dela alit lnaintasi.
Din rindurile de mai jos se va vedea ca Rust' au Inceput
invItamintul for In Basarabia prin invatamint secundar, lucru
care ar fi fost peste putinta daca nu exista un invatamint pri-
mar primitiv, desigur particular.
In primii ant at Introduceril invatamintului Scolar rusese
in Basarabia, se Invata $1 limba moldoveneasca. Desigur ca dela
Inceput a fost tendinta ca aceasta sa fie neglijata gl redusa,
celace Incet Incet s'a $i WO: dar /Ana la aceasta desflintare,,
1 LucrArile comis. arh. Baser., v. II, 1902, pay. 179.
2 Biografia neemulul si famine' Ceakir, ChisIngu, 1899, p. 10 11-
3 Ibid., pag. 13.
www.dacoromanica.ro
M OLDOVA DINTRE PRUT $1 NISTRU SUBT IMPERIUL RUS 143
IncA multi cArturari moldoveni s'au format §I din acest invA-

timInt.
Invdtdmintul colar rusesc to Basarabia incepe prin scoli
secundare urbane. Cauza acestul sistem este nevoia de clerici
§1 functionari cu §tiintA de carte ruseascA simtita de adminis-
tratia din Basarabia.
Prima 5coala a fost seininarul 1 din ChisinAu (1813).
Acest seminar servea pentru pregAtirea de cleric! §1 de
functionari thrill. La 1816 InsA invAtAmintul secundar civil se
desparte de seminar, InfiintIndu-se pension pentru nobili" pen-
tru pregatirea de functionari pentru aceastA margine, care sit
cunoasca fundamental limbile ruseascA §1 moldoveneasca". Cur-
surile In aceastA §coalA trebuiau eA dureze opt an! §1 absolven-
tii capatau grad civil. Erau la inceput 10, tar mai tirziu 12 bur-
sieri din fondurile Basarabiei. De fapt numArul elevilor a fost
extrem de restrIns. La 1831, chid s'a inchis aceastA scoala, e-
rau in total 27 elevl ; intre bursieri nu era nici un Moldovean
lar intre cei cu platy numai 6 Moldoveni (Alecsandri, Hermeziu,
Glavca, Clucerescu §1 do! Banns). Deabia la 1833 s'a deschis o
nouA institutie pentra InvAtAmint secundar civil, primul liceu
(gimnaziul) din Chi§iuAu", care exists sl astazi subt denumirea
din 1918, decInd este complect romanizat, de liceul Bogdan Petri-
ceicu-Filjdeu". Tocmai la 1871 s'a mai deschis un al doilea gimnaziu
(cu 4 clase) devenit la 1884 al doilea liceu; tar la 1873 s'a des-
chis liceul real.
In ultimil treizeci de ant, numArul liceelor de bAeti s'a mA-
tit, ajungind la 1912 la 7 licee clasice complecte §i 4 licee re-
ale. Ele serveau in primul rind pentru copiii functionarilor ru§i,
pentru populatia orA§AneascA §i pentru copiii marilor proprietari
§i bogAta§i. Numarul Moldovenilor In aceste scoli era extrem
de redus.
InvAtAmintul fetelor a inceput prin institute particulare. La
1838 era institutul d-rei Rizo. Guvernul era ingrijat de InvatA-
mIntul fetelor functionarilor local!, Incraja pensloanele, dindu-le
subventiuni. La 1841 s'a deschis pensionul francez al d-rei The-
reze Faury apoi a d-relor Cozlov §l la 1851 pensionul Balin de
1 Era compus la inceput din doua sect!!: infima si fare, dupe

terminologia de atunci; mai tirziu s'au deschls gramatica st sintaxima si
apoi poetica, retorica, logica gi teologia. (2 ant) Seminarul reformat de
mai mulle on a ramas pans 'n zilele noastre singura scoala secundara
pentru studil spectate teologIce. Des! rusificata complect cu deosebire
dela 1867, ea n'a incetat nici un moment sa alba in forme mai apa-
rente sau mai ascunse gl manifestant nationale.Prea era legala scoala
aceasta de sate; elevli, in Imensa majoritate, veneau de acolo pentru a
se intoarce inapoi, gi aici Ionia aparenla sublire de culture si supra-
structura ruseasca capatala in scoala la unli, se rodea repede de su-
manul aspru al mediului moldovenesc pentru a le scoate fondul (den-
tic cu mediul.
www.dacoromanica.ro
144 DR. P. CAZACU
Ballu. Viaja acestor institute era precark deaceia apAreau si

dispareau. La 1894, cu ajutorul administrajlei, s'a deschls li-
ceul particular al d-rei Beliugov, transformat la 1871 In liceu de
fete a Zemstvei. Scoala eparhialA pentru fete de cleric' s'a in-
filnjat la 1864. In ultimil 20 de ani, numArul liceelor de fete a
crescut la 13 ; mai erau 51 patru gimnazii de fete.
Tot in ultimele decenii, flinja o scoalA normalA de InvAjl-
tori, doul scoli de desemn si picturA, o scoalA medie muzicalk
o scoalA medie de viticulturA, o scoalA medie tehnicA, trei scoli
inferioare de agriculturA si 2 scot' secundare comerciale.
Este interesant cA personalul didactic din aceste pcoli
secundare si profesionale era compus: 45,5 la suta cu invAja-
mint superior, 45,4 la suta cu Inveldmint media si 9,1 la suta
cu invAjAmint primar sau casnic. I
Invcifamtntul primar s'a dezvoltat tirziu si incet ; a Inceput
prin eel urban.
Sferele inalte §1 chiar personal impAratul Alexandru I, in-
tre anii 1816-25, tau entuziasmate de sistemul invAjamintului
asa numit Lancasterian (reciproc Bell losif-Lancaster 1771-
1833). Din ordinul impAratului, la 1820 s'a dat porunca sl se
trimitA la Petersburg trei tineri moldoveni, care stiu citva §1
ruseste" sA studieze metoda pentru a deveni profesori si sl facA
si corectura materialului didactic moldovenesc care va trebui ti-
pArit cu Mere slave. S'au trimis I. Hincul, T. BobeicA si L. Cu-
nijky. Peste 6 luni, trimisii s'au intors cu diplome. Dar pregati-
rea materialului didactic (600 exemplare) a durat mult, de abia
la 1822 (s'a tipArit la Chisinau) si dupa ce a fost personal
vAzur de impArat, s'a aprobat. Deabla la 1824 s'au deschls la
ChisinAu (Hincul), la BAIji (Bobeica) si la Izmail (Cunijky)
cele trei scot' ; iar la 1827 s'au mai deschls la Bender (A. Ti-
mosevki) si la Hotin (1. Radostat) mai tirziu au fost si la Orhei,
Soroca si Cahul.
AfarA de scoala din Chisinau, toate celelalte au mers slab
si au decAzut repede.
Dela 1828 au 1nceput sa se deschidA scale jinutale civile
la ChisinAu, Bender, Baiti, Ackerman, Hotin si Izmail. Aceste
scoli erau curat rusesti ; limba moldoveneasca nu se preda. Din
aceastA cauza intervine boerimea la 1841 spunind : ,Guvernul a
deschls trei scoli Lancasteriene adoptate si pentru limba moldo-
veneascA. Dar de atunci pAnA la deschiderea scolilor jinutale
§1 gimnaziului (liceu) au trecut aproape zece ani, asa cA tineri-
mea a fost lipsitA de mijloace de a invAja; to pcolile finutale nu
stnt profesort de limbo moldoveneasco, nu stnt calif pf ajutoare.
Copili nobilimil din liceu, deli au in program limba moldove-
neascA, nu se pot folosi din lipsa de manuale si aril in limba
1 N. Lt4cu Basarab, 1912, ChIsIniu, peg. 210.
www.dacoromanica.ro
materna. I Deaceid cer sA se pue profesori buni de limba

moldoveneascA la scolile tinutale ; sa se aducA din Moldova $l
Valahia manuale. Data nu shit mijloace, boerimea e gata sä
plateasca din fondurile sale cartile, far lefurite profesorilor sa
se dea din capitalurile Bisarableis. Dupa multe corespondente,
In Octombre 1342, s'a admis ca In scolile tinutale din Hotin si
Balti sa se invete si limba moldoveneasca. Cu timpul, In loc
sa se estinda, InvAtAmintul limbii moldovenesti s'a oprit cu to-
tul, excluzIndu-se pela 1860-70 din toate scolile din Basarabia.
Este foarte curioasa istoria Inceputulul invatAmintului rural
din Basarabia. Autoritatile rusesti si cele civile se interesau de
acel pe care not ii numim Lipoveni, iar el rascolnici, adica des-
NOV de biserica ruseasca, tinindu-se de anumite dogme, ca-
noane si riturl pe care cei oficiali nu le admit. Cu mult tamp
Inainte de anexarea Basarabiei, Lipovenil din diferite partl ale
Rusiei fugeau in Moldova, unde in totdeauna s'au bucurat de
libertate compleclA sa-si organizeze viata privata, socials, reli-
gioasa si bisericeasca. In Basarabia el aveau mai multe centre :
Chisinau, Bender, Acherman, Izmail, Reni, Kilia, Vlicov, Jabrleni,
Hotin cu satele Grubno, Vetreanca, Soroca cu satul Cunicea,
Orhei Telenesti si satele Sircova, Soldanesti. Biserica ruseasca
era mereu In luptA cu Lipovenli si alt! sectanti. S'au cheltult in
scopul de a-i aduce la ortodoxie, multa energ4e si mijloace ba-
nestl. S'a recurs la toate sistemele si la cele mai violente si
politieneSti dar si la propaganda sl cultura. La 1835, pentru
Lipovenil din eparhia Oloneti, s'au statornicit regule pentru In-
vAtatura copillor din sate". Aceste regule obligau pe clericl sA
invete pe copiii de sAteni : cetitul, rugaclunile, catehizisul (Bu-
chile, Ceaslovul, Psaltiria), gratuit, In propriile for case. 2 Urma
a incepe cu copiii ortodox!, si a atrage apoi pe Lipoveni. La
1836 actiunea acestor ,regule" s'a Intins la toate eparhiile cu
Lipoveni. *collie purtau numele de scoli casnice". Episcopul
Dimitrie primind aceste regule a dat ordin sa se faca astfel de
scoll in Basarabia la 1837. Cum insa clericii din Basarabia nu
stiau ruseste, P. S. Dimitrie a tradus regulele (1842) in moldo-
veneste, 3 si a poruncit: a se da porunca ca si clericii mol-
doveni nu se scutesc sA faca in parohlile for invAtAmInt Incep-
tor pentru copli in limba moldoveneasca, fiindcA si sAtenii mol-
doveni au nevoe de InvAtAtorl ca sA invete carte moidoveneascA
si din aceastA pricinA iii dau copiii la invataturd la civil' slo-
bozi, care fail Indoiala nu pot da InvAtAturA tineretului moldo-
venesc in acel spirit si rinduiala crestineasca, care este pres-
1 Vezt Lucr. Comis. Arh. Basarabene, vol. II, pag. 157.

2 Ibid., 1902, vol. II, pag. 177.
3 Ibid., pag. 179, in finutul lasllor (scum 1351fIle) nu sttau ruseste
decit 2 preoll.
www.dacoromanica.ro
146 DR. P. CAZACU
cris; cAci daforia clerului nu este numai de a face slujbele, dar

sA si invete pe parohieni legea crestineasca". i
Desigur porunca aceasta, un limp oarecare, s'a aplicat in-
tr'o mAsurA oarecare, contribulnd la inmultirea cArturarilor mol-
doveni de pe timpuri. Episcopul Dimitrie raporta Ia 1844 cA ar
fi fost 326 scoll de acestea; iar episcopul Irinarh la 1845 ra-
porta cA erau 346 invAtAtori (din cleric!) si 5177 elevi. 2 Dar
cifrele acestea variazA din an in an. La 1845 slut 313 scoli,
329 invatatori (cleric!), 5809 elevi (31 fete) ; la 1851 sint 209
scoli, 213 invAtatori (clerici), 3161 elevi (66 fete) in acest nu-
mAr de scoli se aratA 59 deschise de Irinarh. La 1855 se a-
ratA 27 von, 28 invAtAtori (clerici), 433 elevi bAeti si 19 fete. 3
ScAderea se explicA usor: a tine scoll domestice", gratuite",
In casele for le venea greu clericilor.
Subt episcopul Antonie scolile bisericesti au luat o noun
dezvoltare; la 1869 erau 183 scoli de acestea cu 2248 elevi, far
la 1870 erau 175 scot' cu 357 elevi. 4 Antonie a staruit ca la
1861 s'au trimis abecedare si cartea inceputurile invatdmintu-
lui crestinesc" tradusA si tipArita In moldoveneste.
Subt episcopul Pavel (1871) tot acest invAtamint bisericesc
si moldovenesc se desfiinteaza : Mien numal ;collie bisericoti
slavo-ruse, care iau un mare avant subt Serghie si succeso-
rii lui.
$colile primare ruse ,cti laice Incep a se 1nmulti, mai cu
samA cele urbane, dupa rAzbolui Crimeei. La 1855 erau in in-
treaga Basarabie 89 Foil de acestea cu 86 invAtAtori si 2120
elevl. 5
Asupra InvAtAmintului primar din Basarabia dupA aceastA
epocA, mai gAsim urmAtoarele date insemnate:
La 1880 erau in Basarabia 350 scoli rurale cu 415 invA-
tAtori (289 bArbati, 126 femei) cu 19261 elevi (14893 bAeti, 43E8
fete).
In acel timp baetil scolari formau 2,6 Ia sutA din populatia
bArbAteascA; iar fetele scolarite 0,9 la sutA din populatia fe-
meiascA asa cA la suta de locuitori din Basarabia venea : 1,7
scolari. La suta de bAeti in virstA de 7-14 ani veneau 13,4
scolari, far la suta de fete de 7-14 ani veneau 4,1 scot rite ;
la suta de copil de 7-14 ant veneau 8,8 scolari. 0 scoalA
venea la 111,5 verste patrate si la 3099 locuitori.
Raportul guvernatorului cAtrA impArat pe anal 1885 spune
cA numArul scolarilor nu trece de 0,3 la sutA asqpra populatlei ;
el semnaleazA cA elevii uita repede invAtatura in ruseste.
1 Ibid., pag. 179.

2 Ibid., pag. 180.
3 Lucrarile soc. islor. biseric. Basar., vol. VI, pag. 38.
4 Ibid., pag. 38.
5 Ibid., vol. VI, pag. 27.
www.dacoromanica.ro
Darea de sama a guvernatorulul pe anul 1901 semnaleaza

a scoala ruseascA este de mare ImportantA In gubernille ca
Basarabia, unde elementul rusesc este prea nefnsemnat. I
RecensAmintul 2 din 1897 In Basarabia a arAtat aproapc
totala lipsd de cunogintd de carte attt tntre bdrbati (81,8 la
sutd) eft mai cu seams tntre femei dintre care §tiutoare de
carte erau numai 4 la sutd. CIt prIveste populatla urband, $tiu-
torii de carte tntre barbati erau 42,8 la vita, far tntre femel 22,3.
DupA nationalitdti datele asupra #iutorilor de carte In
Basarabla se aseazg astfel pentru barbati:
1) Nemli . . . 63,5 la suta
2) Poloni . 55,6 ,,
3) Ovrei . . 49,6 ,,
4) Rusii alb' . 42,3 ,,
5) Rusil marl 39,9
"
6) Bulgarl . . L1,4 ,,
7) Turd . 21,1 ,,
8) Ucrainieni . 15,3 ,,
9) Moldoveni 10,5 n
Pentru femei:
1) NemlI 62,9 la sutA
2) Poloni . . 52,9 ,,
3) Ovrei . . 24,2 ,,
4) Rusl mari . 21,1 ,,
5) Rusi albl . 11,5 II
6) Bulgari . . 6,4
7) Ucrainieni 3,1 ,,
8) Turd . . 2,4 ,,
9) Moldoveni . 1,7 ,,
Este de bAgat bine de sama cA Moldovenli, care for-

meazd mai molt de jumitate din toata populatia (53,5) ant In
urma tuturor nationalitatilor.
Dupa tinuturi, stlutorli de carte se distribue :
1 Ibid., p. 101-102-103.
2 Lucriirile Zemslvel gubern. Basarabene pa 1905, peg. 101, 102
si urm.
www.dacoromanica.ro
148 DR. P. CAZACU
TINUTURILE POPULATIA 5TIU CARTE LA SUTA

RUSE$TE
B. 87,891 10.367 11.8
Ki§inAu
F. 83.283 1.637 1.9
B. 83,904 13.834 16.5
Bender
F. 79,214 2.456 3.1
B. 119,687 23.981 24.2
Akerman
F. 117,302 9.112 7.8
B. 102,620 13.912 13.6
Orhel
F. 98,522 2 634 2.7
B. 99,303 9.413 9.5
BAlti
F. 93,667 2 318 2.5
B. 103,992 11.076 10.6
Soroca
F. 99,518 2.932 3.0
B. 146,960 16.3-5 11.1
Hoiin
F. 142,174 4.153 3.0
B. 95,650 15.736 16.5
Izmail
F. 88,393 3.456 4.0
B. 840.007 119.674 14,2.
TOTAL
F. 802 073 23.792 35
Raportul zemstvei guberniale basarabene pe anul 1905"

asupra 1nvAtam1ntului spune: pentru ziva de 1 lanuar 1905 erau
in toate §colile primare rurale 63.140 copii (48.504 nett 14.633
fete) ; copil In virsta de scoall erau 234.838 ; astfel di in 10
ant nu s'a facut niclun progres, es §1 Inainte putin mai mult de
un sfert din numArul total de cop'i In virsta de scoalA sint in-
scri§i la §coala" (pag. 113 116).
Darea de sama din §colile biserice§ti primare spune : are-
zultate dorite to limba rusd s'au putut atinge pufin, din cauzd
cd elevii intrafi In ;colt nu ;Wm ruseste ; deacela $i elevii
absolvenfl dupd 4-5 ani aveau cunostinfe de limba rusd mai
slabe, ca de alte oblecteTM.
Ctt de greu In general elementele de alt neam (inorod-
ceschie) se prelucreazd In oameni rust (expresia directorului
invAtamtntului primar civil, pag. 46) se vede din acela cd pe
timpul vacanfelor de yard elevii adesea ultd cuvintele ;I ex-
presiile rusesti invezfate, astfel cd la tnceputul noului an ;co-
www.dacoromanica.ro
tar, din nou trebue;te tnceput studiul cuvintelor ;i expresillor

tnvd(ate tnainte". 1
lilor din Ba-
DacA din ultima statisticA ruseascA asupra
sarabia vom lua numai douA cifre 01 anume ca din o sutA de
copli in virstA de §coala numai 19, 1 Ia sutA se duceau Ia §coatA
'I din 100 de invatAtori 63, 3 la suta aveau maximum de studii
§coala primary ¢t invitamintui casnic, dacA la aceste doul date
mai aplicAm c invAlAmintui se fAcea numai in ruse§te in sate
1 Dale foarte interesante asupra scolilor primare din Basarabia

giisim in brosura editatii de Ministerul rus de instructie publics (Pe
trograd, 916) subl litlul de Recensemintul scolllor primare din Rusia`,
facut la 18 lanuar, 1911,
Din aceastrt public/We rezulifi ca din $colile primare extstente
in Basarabia la acea epoca, erau:
13 9 14 27
din anil 1812 1820 ; 1821-1830; 1831 -1840 ; 1841 -1850 ;
15 16 36 101
1851-1860: 1861-1863 ; 1864 -1868 ; 1869 -1873 ;
69 131 77 147
1874-1878; 1879-1883; 1884-1888 ; 1889-1893;
:09 18 5 227 12 4
a 1894-1898; 1899-1903; 1904-1908; 1909 -1911
$i 122 cu anul inflintiirit necunoscut din totalul de 1522 $coll.
Din acea publicatie rezultii di in intreaga Rusle in scolile ur-
bane erau la 1911 elevi, care au declarat ea au limbo materna pe cea
aromineasa (sic ruse0e)".
In scollle Mice:
Urbane 843 baeli 351 fete = 1194
Rurale 25424 a 5101 , = 30525
Total 26267 a 5452 a = 31719
In colile biserlcesti
Urbane 512 MeV 302 fete = 814
Rurale 14669 , 4182 18851
Total 15181 a 4484 . = 19665
Total urbant 1355 Heil 653 fete = 2008
Total rural' 40093 . 9283 = 49376
Total 41448 a 9936 a = 512'34
Cum Rominil dupi recensamialul din 1897 constitutau 0,89 la suli
din populatia Rusiei, adicfi calculinduse $1 cresterea vegetative re-
prezentau la 1911, 1458,9, (mil) elevi de limbA romineascii fund in dire
absolute 51384, el reprezenlau 0,87 la sulA din populalia scolari din
Rusia, dtnd 3,52 scalar! la 100 de locultori romfni din Rusia.
www.dacoromanica.ro
150 DR. P. CAZACU
compacte moldovenesti, ne vom 'Amurs asupra efectului Inv AtA-

mintulul primar rusesc in satele moidovene§ti, §i ne vom ex-
plica de ce Basarabia In privinta analfabetizmului, cu toate as-
pectele statisticei §colare, se gAsea In capul guvernamintelor
agramate din Rusia, flind intrecutA doar de Tatar!, Ba§chiri,
Tepteari.
Rezultatele acestei silulri asupra sufletului milioanelor de
populatie moldoveneascA sint fatA. Zed de ani existA *collie
biserice§ti (cele mai multe), dar pAna acum elevil *I parintii le
privesc cu indiferentA, /And acum poporul moldovenesc In pri-
in Basarabia raporturne numArului g;colarilor din *collie primare
la numarul de locuitori se prezintii astfel:
Barbali Femei Total Wtie ti la Fete Ia Scolari la
barbell femei populalie
Basarabia 1271,5 1218,7 2490,2 5,68 2,39 4,07
Chisintiu 175,2 166,2 341,4 5,76 2,49 4,17
Ackerman 180,4 175,6 356,0 7,02 4,24 5,65
Bender 130,2 124,4 254,6 6,12 2,27 4,24
Biilli 137,9 131,1 269,0 5,12 1,79 3,50
Izmall 166,9 159,3 326,2 6,71 3,38 5,08
Orhei 139,1 133,8 272,9 5,41 1,76 3,62
Soroca 143,4 137,8 281,2 5,40 1,76 3,62
Hotin 198,4 190,5 388,9 4,01 1,18 2,62
La 1911 in Basarabia, cu o suprafatti de 39,014,9 verste patrate
cu 3588 localiiiiti populate, cu o populalie de 2490,2 (mil) locuitori :
1271,5 (mil) biirbaji, 1218,7 (mil) femei erau 152Z scoli cu 101375 sco-
lari : 72,215 baeti, 29,160 fete formind 5,68 scolari bileti la suta de
biirbali, 2,39 scolari fete In suta de femei, 4,07 scolari la suta de lo-
cuitori. 0 §coalei venea la 25,6 verste Nitrate la 2,4 sute Ia 1636 su
flete. Anul scolar dura in orase 181 de zile, la sate 157 zile; in medie
160 de zile. 49 la sea scoli urbane aveau localuri propril, 13,1 gra-
tulle, 36,9 inchirlate ; 83 la suta scoli rurale aveau localuri propril, 6,4
gratuite, 9,5 inchiriate.
Personalul didactic era format 64,1 la sea biirbati 35,9 erau femei
. , Ia scolile urb. 42,1 . , , 57,9 ,
,. . , , rurale 69,6 , ,, 30,4 . ,
Din Personalul didactic aveau studil :
barbell 0,5 la sure (superioare 0,9 (media 35,3 (medii 63,3 primer si casn.
(medii (baser. (pedag.
(dyne
femei 37,5 ,. . . 35,0 . 0,4 , 27,1
In Basarabia :
La o sell de biell in virsta de 7-14 ant 24,4 urmau in scoalii
. fete . ,. , 12,1 ,
copii ,.
0,
. 19,1 .
In orasele din Basarabia:
La o sea de bfieti in virstfi de 7-14 ant 21,6 urmau in scoalii
. fete ,. s. 17,9 ,
. copil ,. ,. 19,7 ,.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT 5I NISTRU SUET IMPERIUL RUS 151
vinta stintii de carte ocupA locul cel din urmA fntre celelalte
nationalitAti din Basarabia". 1
Astfel, subt stApfnirea imperfului rus, Moldovenil n'au avut
tamp de o suta de ani nicl-o scoalA anume destinatA culturil for
nationale,¢t cincizeci de ani nici-o scoalA In care sa se predee
Umba for mAcar ca o simpla curiozitate linguistics, ca sanscrita
sau egipteana de pildi. 2
IrmAtAmintul secundar, destinat sA rusifice tineretul, servind
mai cu samlTumea cea mat bogatI din ora§eni, din an in an
instraina si o parte mica din tineretul moldovenesc rural si
urban, care invata fn ele.
La sale din Basarabia :

La o suta de Hell in virsta de 7-14 ani 25,4 urmau la scoala
a fete ,, a 10,9 ,.
. copil ,. . 19,0 ,,
In Basarabia :
La o sat& de Hell in virs la de 8 11 ani 37,7 urmau la scoala
a fete a ,, 16,1 a
. copil . a 25,4 a
In orasele din Basarabia :

La o suta de baeti in virsta de 8 11 ani 33,5 urmau la scoala
. fete a ,. 26,0 ,.
a copit a a 29,5 a
In salele din Basarabia :

La o surd de Hell in virsta de 8-11 ani 33,8 urmau la scoala
. fete a a 14,4
. copil . a 24,7 .
ludecind dupe cataloage :
La o salsa de Heti in virsta de 7-14 ani erau laser's! 28,1
fete a a a 11,6
a copil a 19,9
Din 1522 scot' din Basarabia, 1037 aveau biblioteci scolare in me

die cu 185 volume, 1117 scoli aveau biblioteci pentru invatatori cu cite
75 calif in medie. 255 scoli aveau biblioteci populare cu 471 volume
in media.
Erau in Basarabia 520 hedere cu 537 invatatori frecventate de
10208 scolari : 10085 'AO si 123 fete.
1 Raportul Zemstvei Basarablei pe 1905, pag. 119.
2 Alert' de partea de sud a Basarabiei si anume judetela Cahul
si Izmail (actuate) care in perioada intre 1857 si 1878 au fost subt stag
pinirea national& romineasca. In acel Limp $i numai in acea regiune
au functional scoli rominesti; astfel ca la 1878 Rusti a trebuit sa in.
chida : liceul clasic complect dela Bolgrad, gimnaziut seminarul dela
lzmail, septa scoll primare urbane, doua gimnazii de fete si 124 scoli
primare rurale cu un aumar de 3000 scolari baeit si 944 scolarite fete.
www.dacoromanica.ro
152 DR. P. CAZACU
InvAtamintul primar si cel urban sl cel rural, institult si el

nu atit pentra cultura cit pentru rusificare, nu putea cuprinde
mai mutt de 3.52 la sutA de copli moldoveni, dar nici pe aces-
tia nu reusea sa-i rusifice.
Statistica aratA In Basarabia in total 15,4 la sutA stiutori
de carte adica cit populatia urbanA (barbati 22 la suta, femei
8.8 la mita). .
Masa mare moldoveneascA raminea in afara de invAtA-

mint, scufundindu-se din an in an In intuneric tot mai adinc.
Nici miscarea revolutionary din 1905 n'a schimbat in a-
ceasta privintA aproape nimica in aspectele exterioare si In fapt.
La 30 Octombre 1905 a avut loc la Chisinau intrunirea publicA,
in care s'au pus bazele societAtil pentru raspindirea culturii na-
tionale avind ca scop mai cu samA infiintarea de scoli natio-
nale. Dar nici socletatea aceasta, formats din elemente foarte
moderate subt presidentia d-lui Pavel Dicescul n'a reusit sA
fats nimic cu toate cA presediatele sail, ales in Consiliul de Stat
al Imperiului, a ridicat acolo glasul sAu pentru scoala si cultura
nationals la Basarabia, dar a rasunat In pustiu.
Tot In pustiu a rAsunat, de data aceasta in Duma impe-
flag, glasul altui deputat din Basarabia, a Rusului Guli'kin, care
a cerut scoala nationals pentru Moldoveni la 1911. Se discuta
in DumA proectul de lege asupra invatamintului primar. Arti-
colul 16 din acel proect prevedea cA in localitati cu populatie :
polonA, litvana, nemteasca, tAtArasca, estonA, letona, armeana,
georgianA, etc., sa se permitA a se preda limba materna, dna
populatia isi va exprima dorinta fermA de a avea astfel de scoli
fie prin hotArfri ale obstiilor, fie prin cereri ale parintilor.
Guli'kin, gran, deputat al Basarabiei, din neam vechiu de lipo-
veni, refugiati in aceasta MoldovA, ca o risplata pentru ospita-
Iltatea si libertatea deplinA religioasA si politics de care s'au
bucurat aid strabunti si fratii lui din partea stApiniril moldove-
nesti, a cerut ca intre popoarele care se vor bucura de dreptul
la scoala In limbA materna sA fie Inscrisi si Moldovenii. Alti
deputati al Basarabiei : preotul Ghepetki, A. Crupenskl si
Soltuz an protestat. V. Purischevicisi el deputat al Basara-
biela strigat : dacA se dau drepturi la scoll in limbA materna
Moldovenllor, atunci trebuesc permise scoli nationale si lacutilor,
Ceremisiior, Bureatilor si Osteacilor st altor sAlbAtAciuni. Cu
trei voturi de majoritate formate de deputatii alesi de guvern
in Basarabia, amendamentul lui Guli'kin a fost respins si Mol-
dovenli, alAturi de Iacuti, Tigani, Ceremisi si alte popoare so-
cotite sAlbatice, I inferioare si nedemne de culturA, au fost con -
damnati de a nu avea scoille lor, prin vointa deputatilor : A.
Crupenschi, V. Purischevicl, N. Ghepetchl si Soltuz.
1 De alffel Rugit aveau pentru Moldoveni epitete curente ,cap de
you', mirnallgarr, etc.. Moldovend in schimb it gratificau in mod
bermanent cu epitetul de aporci'.
www.dacoromanica.ro
10
Sate le
Aspectele sipoleielile exterloare imperiale rusesti, a§a de fas-

tuoase si uniformizate, din centrele oraselor mar! din Basarabia,
nu ajungeau nici panel la bariere, cad chiar partile de lingd cen-
tru si apoi mahalalele 1§i pastrau formele in stare cu atit mai
curat moldoveneascd, cu cit se departau mai mult de centru.
Dela barierele tirgurilor incepea marea nesfirslta de sate moldo-
venesti care, pared anume pentru a -'i manifesta mai pronuntat
deosebirea sI izolarea statornica de stAptnirea impelled, nu aveau
nici drumuri acdtArii.
Aspectul exterior a satelor din Basarabia cu garduri de
nuiele, zapiazuri, sau ziduri de platrA fard mortar, cu huditele
traditionale, cu casele albe, vdruite, si decorate ca arabescuri si
desemnuri nationale colorate, acoperite cu stuf, §indrila sau
sovar; fintinile cu cumpene ciuturi, sau cirlige; gradimie cu flori
si pomi, viile inconjurate cu hindichiuri si eating, taranil cu su-
mane, si adult, in mijlocul coastelor de dealuri acoperite cu pd-
pusoi, sau a lanurilor de grit], intreg aspectul oamenilor §i sa-
telor a ramas neschirnbat moliovenesc de cute de ani, identic cu
acel al moldovenimii din toate I:0411e cast peisagiul inconjurAtor.
Nimic insamnat nu s'a schimbat nici in interiorul ogrAzii
gospodarulul, nici induntrul case! lui. Aceiasi poiatd, aceleasi co-
tete, acelasi casoie, aceleasi forme a cdpitelor §i stogurilor de fin
si pale, acelasi sisiiac pentrd pdpusol, aceleasi instrumente de
muncd si aceiasi cotei pazitori cu aceleasi nume. In casa mare
acelasi cuptor si pAreti zugrAviti de arta traditionald a gospodi-
net, care cu grijd a cultivat si adunat acelasi busuioc, calapdr,
miutd si flori de camp si le-a pus subt grind!;, a Ors Tina §i a
tesut paretarii, cu care a acoperit pAretil din jurul lavitelor, aco-
perite de lavicere de culori si desemnuri traditionale, aceia§i zes-
tre asezata pe 1 Ida traditionald de lemn (albastra cu Hod roll
gi galbene), plind de suluri de pinzeturi §1 stergare tesute de mina
gospodinei si fetelor.
Dar pe Una aceleasi aspecte de exterior sl interior, la sate
se pAstrau aceleasi ocupatiuni, aceleasi raporturi economice, ju-
ridice si sociale, aceleasi obiceiuri, credinte superstitii si rituri la
nast( ri, botez, cdsdlorie, inmormintare, sarbatori, vizite, petreceri,
vinzAri, cumpArAri, muncA, creverea copiilor. Fiecare pas din
viatA era i iconjurat si de stari sufletesti §i de forme traditionale.
Prin masa lor compactd, Izolate de orase, prin rezistenta
for extrem de puternica, deli pasiva, satele din Basarabia pe
lingA cd si-au pa -trat viata Ion nationals moidoveneascA, ne a-
tini5 de imperializrnul rusesc de o sutd de ani, dar au absorbit
elementele strdine izolate §1 ne rezistente, au at elementele na-
11
www.dacoromanica.ro
154 DR. P. CAZACU
lionale din alte clue sa-5I pastreze macar o parte din limba pi
sufletul national cu toate legile p1 ordinele dela Petrograd, 51 -au
51,
impus limba 51 obiceiurile for ca limba de fapt Indispensabila 51
obliga torie.
Deal subt jug strain, despArtita prin cordon militar la Prut
ca printr'un zid nepenetrabll, pArAsita 51 uitata fare nici un aju-
tor, sau razA de lumina de nicaeri, fAra pool, fara biserici, fare
justitie, prada a intunericului 5i a superstitiilor, moldovenimea din
satele de subt Ru51, chiar in aceasta stare de protoplasma pri-
mitiva, 51-a pAstrat formele vietii suflete5tI 5I cele exterfoare a
neamulul 51 a continuat sa participe la viata but culturala, din-
du-i tot timpul din saracia sa, prin fill sAi umill, tot ce a avut
mai bun pentru productia culturala 51 primind putinul, ce putea
ajunge Ora la ea.
Desigur cA supusa, ca si intreaga rominime, stapinirli de
citeva secole a fanarului 51 invazillor turce5ti, tatAra5t1 51 mus-
cAle5ti, in momentul rapiril, viata culturala a moldovenimii, tre-
cud subt Ru5i, nu putea fi la un prea Malt nivel. Formele re-
ligioase predominau si in aceste forme se manifesta cultura.
Din acest punct de vedere, de5i Rus dupe educatie §i ser-
via`, mitropolitul Gavriil BAnulescu Bodoni a contribuit la men-
tinerea 51 desvoltarea nu numai a vletil religioase, ci 51 a celel
suflete5ti §i culturale a neamului din aceasta parte a tarsi, prin
traducer', tiparirl si propovaduiri. Pe linga dinsul, in jurul lui
51 in urma lui, un numar insemnat de cleric! §i calugari strains
51 moldoveni au contribuit la aceia5 opera. PanA la 1872 a-
ceasta mi5care s'a mentinut cu oarecare greutati. Dela 1872 gre-
utallle au fost mai marl, dar viata aceasta n'a putut fi stinsA nici
un moment. Dela 1856 nand la 1878 o parte din Basarabia re-
trocedata, a luat parte la viata comuna culturala libera. Biseri-
elle si 5colile romine5ti din acea parte au ridicat inteo mAsura
insemnata viata nationall 51 culturalA. Urmele ei n'au putut fi
§terse, dimpotriva, la reanexare au patruns 51 in restul Basa-
rab ei.
Epoca de luptA de exterminare, dusa de Ru0 fnpotriva cul-
furl! religioase 51 biserice5ti a Moldovenilor intre 1872 51 1930,
desigur a mic5orat intinderea pi rezistenta formelor culturii reli-
gioase §1 biserice5ti, dar n'a fost in stare sa le stings vitalitatea
radacinii. Dela 1930 aceste forme reinvie, pentruca dela 1908 sa
primeasca nol loviturl, de data aceasta mai slabe. In capitolul
special asupra bisericli 51 5colii, am dat toate detallile asupra a-
cestor lupte.
Legaturlle intre Rominil depe amindoua malurile Prutulul,
pe tarimul religios, deli slabe, totu51 se mentineau. Dela ma-
nastirea Neamtului, pe la 1863, a plecat un grup de calugarl
(Andronic in cap), care au fAcut manastirea Ch tcanil de linga Ben-
der, pastrind obiceiurile, traditille 51 limba moldoveneasca, con -
tribuind la cultura religioase nationala din acel tinut. Din Basa-
www.dacoromanica.ro
rabia am avut pe mitropolitul losif Naniescu la lag! (din tinutul

Orhei) gi multi flati gi calugArl, care treceau Prutul venind is md-
nAstirile noastre (Soroceanu gi altii). SarbAtorirea Sf. Paraschiva
la lagi era de asemeni o ocazie anuala de comunitate nationald
religioasA intre tarAnimea de pe amindoud malutile Prutului.
Comoara productiei populare : povegti, cintece, legende, zi-
cItori, cimiliturl, poezii, ca forma vorbitA gi transmisd dela om
la om, neputind, prin firea el, fl supusd nici cenzuril, nici fl con -
trolatA de politie, arestatA gi oprltd la pogtA, s'a pdstrat din ge-
neratie in generatie, mAritd, lArgita, supusd la diferite influente a
timpului gl imprejurArilor, iar noile productii, exprimind rare on
bucurille, de cele mai multe on cum era gi natural, exprimind
profunda durere a unul neam subjugat gi pArAsit in intuneric, se
nAgteau spontan din acelagl autor colectiv, pentru a se transmite
din generatie in generatie, din gura in gurd.
Toate colectiile de poezii populare, tipArite in Rominia 11-
berA, au avut intotdeauna gi poezii adunate in Basarabia.
lzolarea Moldovenilor din Basarabia contribuia mult la men-
linerea formelor gi riturilor vechi la nagteri, botezuri, cununil, in-.
mormintAri, sarbdtori ; aceste forme gl riturl vechi erau intotdea-
una Insotite de cintece, rechdri poetice gi cintAri. Formele ritu-
ale vechi pAstrate prin Izolare, implicau pAstrarea poeziel, chi-
tecelor gi intregil productii populare gi erau izvor de nol ins-
piratil gi not productii.
Lautarul anonim, sub forma lui de cobzar gi scripcar, era
until din depozitarii gi propagatorii poeziei populace, dar gi a a-
-celei culte. Romansele lui Conache, VacArescu, Alexandri gl E-
minescu, lAutarul le ducea gi to rAspindea in intreaga Basarabie.
Toate dorurile mica gi marl erau cintate de el prin Basarabia,
furate din gura for de lAutaril local! se propagau pe fntreaga
intindere a tArii ca poezie gi muzicA, formind unitatea poeticA gi
sentimentala. Romantele gi vechi gi not, bune gi rele, poetice gi
caraghioase, cintecele la moJA in fiecare moment, dar gi adevA-
rate inspiratii poetice, de lAutari se propagau pAnA in timpurile
noastre in toate clasele moldovenegti din Basarabia. Cenzura po-
Alia gl administratia erau in neputintA sA prindd gi O. aresteze
cuvintul vorbit, poezia recitatA, melodic fredonatd. Bineinteles
cis gi lautarl au fost arestati, gi expulzati chiar, dar rare ors, cad
el nu umblau cu scopuri subversive gi intentit criminate politice
separatiste, ci ca meseriagi, pentru a face plAcere celor ce o ce-
reau; cintau cum cinta pasdrile gi e greu sA be prinzi, sd le con-
damni gi sA le stirpegti pe toate Era un fond insezizabil, in fats
cdruia orice autoritate este neputincloasd.
Din colectille de poezii populare din Basarabia, cea mai
blind pare a fi acea facuta de raposatul preot Anirel Madan din
Trugeni gi publicata de fratele sdu Gheorghe.
In primele decenii dupd rApirea Basarabiel, legAturile de ru-
denie, de singe directe gl apropiate intre Moldovenii de pe am-
www.dacoromanica.ro
156 DR. P. CAZACU
bele malurl ale Prutului, se mentineau strinse. E de ajuns a ve-

dea numele identice a boerilor dintr'o parte "s1 alta a Prutului §1
a satelor, pentru a se convinge de acest lecru. De altfel legd-
turtle acestea familiale §1 c' far prin casatoril not (Zoe Catargi,
sora lui Lascar Catargi, marltatd cu Alecu Rusu nu poetul ;
filca sa Tereza maritata cu Ghlca, etc.), dar mult mal putine, au
mers paid in zilele noastre. Prin aceste legAturi se pastra in
mica mdsurd legAtura culturald §1 sufleteascd.
Eteria din 1821, determinind fuga unui insemnat numAr de
Eteri§ti, dar §1 de Moldoveni din Moldova la Chl§inau §1 in alte
Orli ale Basarabiei, a relnprospdtat legaturile de pe ambele ma-
lurl ale Prutulul. La 1822 Veltman scrie : cn lc de 12 mil
locultori la Ki§inAu erau 53 mil, din cauza eteri§tilor greci §i
Moldovenilor fugiti", intre ace§tia erau : Mihal Sulu in drum spre
Italia, Beizadea Gheorghe cu familia, tatAl sau §1 cu flit : Necu-
lai, Constantin §1 loan ; Postelnicu Ion Schina, Caragea, Bobicd
Rosset, Muruzi, Gheorghe Roznovanu, vestier Dtmitrache Stara ki,
Plagino, vAduva hatmanului Bogdan, Postelnicul lacovachl Rizu,
Mann, Varlam, Ghlca, Herascu, mitropolitul Veniamin Cos-
taki (a fugit la mosia Colincduti) episcopul Meletie at Hu-
§ilor, Andronaki Donici, poetul Beldiman, Petrake Negri. Po-
etul Conaki scrie aid Jaloba Imam, poezie de dragoste §1 ge-
lozie catre lubita lul Zulnie (Smaranda Negri) §1 probabil §1 al-
tele. De sigur ca multe din poezille lui (Zori de zitta se re-
varsàTM, Ah, zilelor intristate ce 'n pustiu v'i m petrecut", 5, MA
sfhesc, amar ma doare", Alearga s. flete aleargd") prin rds-
pindlrea for prin lat.tarl, au devenit §1 in Basarabia clntece po-
populare, intilu in saloane printre boerime §1 apoi prin doruri"
in popor.
In mediul moldovenesc din Basarabia, din veche familie rd-
zA§eascd din tinutul Orhelului, se na§te Alecu Russu. Desigur im-
presiile lui depe malurile Biculul §1 a mediulul in care a trait acolo
au avut o Influents asupra spiritulul sAu. Studiile in Viena §i In
Elvetla 1-au format. Dar pare ca democratismul lui profund, sin-
cera ltd re ()ILA contra jugului strain, adincile lui durerl §I visiri
din Cintarea RomInlei" ig1 aveau oblr§ia §1 in seatImentul per-
sonal ca apartine prin na§tere unei pArti subjugate din neamul
romlnesc, apartine Basarabiel.
Ocupaldle ruse§ti de pe la 1829-34, 1848 -1849, 1853-5,
1877-78, de§1 In fond marl nenorociri pentru tars, prezentau din
punct de vedire a relatitlor cu Basarabia, avantajul de a in-
lesnl toate legaturile cu din§il. Vedem astfel ca revistele de pe
timpuri, ziarele romine§ti §1 cartile, pitrundeau acolo. Slat mar-
turii multiple despre aceasta. 1
In scrisoarea caminarulul Pastiescul (Ianuarie 1830) se spune
1 Vezi P. Hanes, Sefiltoril Basarabeid, Bucure511 1920, pg. 36, 37.
www.dacoromanica.ro
-despre bucuria Basarabenilor, cind au venit acolo cele dintilu ga-

zete rominesti (in primavara anului 1829).
Romini sunt : d. titular' sovetnic Constantin Stamate, bar-
bat literat, sirguitor spre luminarea neamului sau ; Romini care a-
duc cinste neamului cu invdtdtura si caracterul lor cel cinstit sint
Ina si d. Mareplul Alecu Leonart, d. Vasile Catichi, Costake Tu-
fescul, mddularul judecAtoriel Judetului lapluia.
La curdle boere5ti, pe la unit preoti Si In anume cercuri
care-5i pAstrau nationalitatea 51 cultivau productiile nationale, gd-
sim $i astAzi cdrlile diferitilor autori 5i diferite reviste importate
pe diferite cdi, la timpul lor, mai cu seamd unpile din la51.
Cel mai cdutati, chili $1 rdspinditi erau Alexandri, apoi
CreangA, Eminescu, Viahuta, Co5buc. Multe cArti romine5t1 au in-
trat in Basarabla intre 1902-1908. Dintre revistele timpurilor noas-
tre, cea mai cunoscutd in Basarabla era Viata Romineasca', cer-
cul carela dela la51 avea multe legaturi culturale peste prut.
Generatlile mai vechi, mai mutt, dar 51 cele no', insd mai
putln, propagau in special poezia §1 cintecul prin copli in al-
bume. Care basarabean din generatia mai veche, n'a vAzut al-
bumele mamelor, surorilor §1 bunicelor lor, in care erau transcrise
frumos cintece, poezii, acrostihuri romine5ti, pAstrate in scrinuri
alAturi cu citeva carti romine5t1, cu vreo carte de rugaciuni, e-
vanghelie sau psaltire, pe foile albe dela slight!' cAreia se scriau
cu literile timpului, in limbs romineascd, bucuriile $i durerile fa-
miliei : na5terile, botezurile, cununlile, mortile si latimplArile in-
semnate mondiale sau locale : rdzboaie, cutremure, secete cum-
plite, lAcuste, revdrsari de riuri, trAsnete, fozuri.
blithe relique din sufletele trecutelor generatii. 1
In oraple din Basarabia, a5a de profund instrAinate in apa-
rentA, teatrul, opera 51 opereta locals, nu existau ; cele impor-
tate, cu toate ajutoarele 5i subventiile statului, de abia in ultimii
ant puteau sA se mentie. Teatrul 51 opereta romineascd dela la5i,
cu toatA sArAcia 51 subjugarea Moldovenilor, cu toate greutatile
cenzurei, controlului, masurilor politlene5ti, necultura maselor marl
moidovene5ti, in totdeauna erau primite la Chi5indu cu deosebitA
dragoste 51 simpatie, mai cu seams de batrinii Moldoveni 51 de
tinerele generatil, cuprinse de romantism democratic.
Mediu' moldovenese din Basarabia a crescut 51 a dat 51 Ro-
minlei libere pe unit din flii sdi, pentru contribuire la comoara
culturii nationale. D;n flecare generatie din Basarabla am avut
reprezentanti ai 'culturii nationale de acolo.
La .inceputul secolului trecut pe Alecu Russu (1819-1859),
care s'a stabilit in Moldova ; pe Costake Stamate (1780-1867)
I Recomand un exemplar, de astfel de inscrieri romineati, facute

pAnA in zilele noastre aproape, vAzut la d. P. Oh. Gore at un altul Tip
zut impreunA cu dr. Mironescu la un simplu 'qui§ plugar din ilnutul
Chiatnaului.
www.dacoromanica.ro
158 DR. P. CAZACU
care a trait tot timpul in Basarabia pe Teodor Varnav, fabulistul

A. Donici, Ion Sirbu, (1808-1883), B. P. Hasdeu, Zubcu Codreanu,
D. Muruzi, Victor Crasescu, E. Gavrilita, dace ar fi sa enumeram
pe cei mat important' §i morti.
Flecare din el insa reprezenta un grup intreg de oameni, fie
ramasi in Basarabla, fie din cel earl au trecut Prutul in tall. Si
izvorul acesta nu seca chiar in timpurile cele mai grele si subt
apasArile cele mai strasnice.
Este interesant, dar usor explicabil, ca in prima jumatate a
secolului trecut, conditiile vietli nationale filnd mat ware, scrii-
torii moldoveni din Basarabla tralau acolo, (afara de Alecu Russu);
in a doua jumatate treceau Prutul, far dela 1905 din nou ince-
puse lucrarea in Basarabia.
Miscarea pentru cultura nationals I in Basarabia la incepu-
tul secolului era oarecum in limite legate ; mai tirziu aceasta mis-
care fiind oprita de administratte, persecutata si pedepsita, de-
vine clandestine si in clandestinizm se pone in legatura cu cele-
lalte miscari clandestine, cu miscarile democratice, cu miscarile
socialiste, care in spiritul for §1 in tactica for de propaganda, re-
cunosteau drepturile nationale. Asa se exotica cum mkcarea na-
tional-culturala din Basarabia, prin firea el insas1 democratice, in
a doua jumatate a secolului trecut §1 la inceputul secolului actual,
se leaga de miscarile opozitioniste rusesti.
De aceia la scriitorii basarabeni, indiferent de clasa din care
proveneau, vedem acele note democratice puternice ; chiar la Alecu
Russu, aceste note nu par a fi numai ale epocei sau a educa tie'
in Eivetia, care ar fi dat poate o dogma democraticA, si nu a-
cel adinc sentiment de durere si de revolts, personal sitntite, care
respire din lucrarile lui ; la eel mai not ele constitue fondul su-
fletului tor.
Valoarea absoluta a lucrarilor scriitorilor romini din Basa-
rabia pentru cultura nationals este neegala. Dacd operile lui Sta-
mate, Sirbu, Muruzi, Crasescu, Gavrilita, Z. C. Arbore, P.
Halipa, pentru timpurile in care s-au produs si ca o baza pen-
tru dezvnitarea cultures ulterioare si mai cu seams pentru con-
timporanitatea si unitatea culturii rominesti, au o valoare relative,
din operile lui Alecu Russu si B. P. Hasdeu multe vor ramine ne-
peritoare in cultura nationals.
Dacd koala biserica din Basarabia prin activitatea for
de o sun de ani au reusit intr'o masura se retie elementele mi-
noritare si rusesti dela romanizare, activitatea for de rusificare
s-a limitat la orase si mai cu seams la anumite straturi sociale,
care tindeau sa parvie in statul rusesc. Flii de marl proprietarl,
ill de cleric', de functionari, de negustori, arendasi, circiumari mai
avuti, in tendinta de a ocupa functil In statul rusesc se rusificau
1 Vezi lucrarea d -luI St. Ciobanu, membru at Academies Romine ;
Culture Romineasca in Basarabla subt stapinirea ruseasca, ChIsinau,
1923 foarte amanuntlta.
www.dacoromanica.ro
prin gcoald, bisericA §i armatA. Mai cu samA se pierdeau complect

pentru neamul moldovenesc aces, care dupd studii superioare in Ru-
sia, nu se mai intorceau in Basarabia ; aga era majoritatea, pentrucl
la gcoliie din Basarabia, in regimente, in inaltul der gi in func-
tiunile diferitelor institutil, primArii urbane si zemstve, persona-
lul de reguld generald (afard de cazuri rarisime) era din strAini
de Basarabia. Persona Mali exceptionale gi an fost §i de aces-
tea igl pastrau nationalitatea gi in diferite funduri din Rusia,
daca leglturi de famine contractate 91 alte interese nu ii invin-
geau. Dovada acestui lucru s-a fAcut in 1917, cind partidul na-
tional a Mut apel la elemente moldovenegti, cu culturd ruseascd,
sd vie in Basarabia pentru a contribui la reinvierea vietli ratio-
nale : an rdspuns foarte putini.
Situatia §1 efectele rusificdrii bisericil gi gcoalei in satele
din Basarabia se vor lAmurl mai bine din urmAtoarele rinduri
caracteristice. Cu tot aspectul rusesc, cu toate ddrile de seams
oficiale, Batlugcov t scrie : ,avem informati particulare, cd in u-
nele mit-astir' gi biserici din Basarabia, numai dupd ddrile de
seamA oficiale §i raporturi, slujba se face In limba slava gi ro-
mineascd, pe cind in realitate slavonegte se cinta cite °data nu-
mai : Doamne miluegte. Pentru justificarea unel astfel de star' de In-
cruri bcalnicii din Basarabia arata imprejurarea cd populatia ru-
rail romineasca 2 nu §tie de loc limba slavo-rusd §I prin urmare
nu poate intelege slujba. Nol din parte ne putem comunica cd nu
in sate din fundurile Basarabiei cu populatie moldoveneascd, ci
in mijlocul Chigindului intimpinAm tdrani moldoveni, care nu §tiau
nici un cuvint rusegte degi aceastd negtiinta se exotica idrd ten-
dint! separatiste, ci prin izolarea for §i intirzierea dezvoltdrii.
Totugi aceqt trist 'apt a negtirii de Omni' moldoveni a limbil
slavo-ruse nu elimind chestia, ci numai ingreulazA solutia in sens
rusesc. DacA dorim ca populatia ruseasca sd nu se romanizeze
mai mult, cA Basarabia sa fie in realitate, tar nu sA se socoteas-
cA numai ruseascd, sd nu devie gi mai mutt obiect de dorinte al
chiar de agitatiuni rominegti gi sd fie organic lipita cu Rusia, tre-
buie prin scoald macar sd fi facem semi-rugi dupd limbd".
Sfortarea de o suta de ant a intregului aparat de stat im-
perial cu atitea mijloace §i atitea inteligente §i energii pentru
rusiflcarea Basarabiel nu putea sA nu deie oarecare rezultate vi
la sate. Ele erau insA cu totul negative In aspectul exterior al
populatiei rurale ele se manifestau prin distrugerea costumului
national (earl de suman, cdclula §i cojoc) gi prin Introducerea §epcil
Cu cozoroc gi a stofelor de stambd din Polonia. In startle sufle-
tegti rezultatul rusificarli se manifesta in intuneric adinc, alcoolizm
51 oarecare deprinderi huliganice la unit, importate din serviciul
in unele garnizoane din armata ruseascd.
I Batiuscoy, Basarabia Petersburg 1892 pag. 174.
2 Batiuscov o numeste foarte exact romineasca, nu cum le place
to anumile cercuri basarabene" maximum moldoveneascii.
www.dacoromanica.ro
160 DR. P. CAZACU
Demonstratla cea mai desAvirsitA a rezultatelor rele, pe care

le producea rusificarea institutillor sl unor pAturi sociale din Ba-
sarabia asupra maselor moldovenestI dela sate, se vede m41 bine
din miscarea rellgioasA produsA printre Moldoveni intre anil
1910-1913.
In anul 1910, exclusiv !titre tArAnimea moldoveneascA din
Basarabia (putin si intre Moldovenil din Podolia $1 Cherson), s'a
ivit o intend mivare religioasA, cunoscutA de autoritAtile sl cer-
cetatoril ru$1 sub denumirile : miscarea dela Balta", innochen-
lizm" (innokentlev$cina).
Autor at acestei miscAri a fost Ion Turcan, tAran din satul
Cosoutl tinutul Sorocil. La 1896 el a intrat, pentru ascultare, la
minAstirea Dobrusa (Orhei Basarabia) ; dupa ce a scat aid 7 ani,
a trecut prin mInastirile din Kiev, Iaroslav, Poceaev vre-o 4 ani.
In aceste calatorii a facut cunostinta cu Iliodor, vestitul calugAr
agitator, cu Gapon preotul, care a luat parte la miscarea revo-
lutionarA din 1905 $i cu vestitul in toata Rusia preotul Ion Ser-
ghlev dela Cron tat. Intors in Basarabia, a trecut din nou pe la
minastirile Dobrusa si Chitcani, de unde s- a dus in orAselul Balta,
din tinutul Podollei, la o minAstire non infiintatA. Aici la 1909 a
Post facut ierodiacon si ieromonah FAcind serviciul religios cu o deo-
sebita credintA, evlavie $1 talent, dind poveti si tinind Moldoveni-
lor predict in limba moldoveneasca, a capAtat din partea for o deo-
sebita simpatie 91 incredere, ca om evlavios, milos si mai presus
de toate, ca moldovean, propovadultor intelept. Le fAcea slujbe
si rugAciuni moldovenesti, le dadea sfaturi, it ungea cu untdelemn,
ii stropea cu aghiaztna, le citea moliftele lui Sft. Vasile din vechi
ceasloave, pentru iertarea pAcatelor, vindecarea boalelor, izgonirea
duhurilor celor necurate, care intrind in om II dau boll si 11 i rn-
ping la pAcate Vestea despre un asa de minunat calugar mol-
dovan, drept inaintea lui Dumnezeu, minglietor $1 yin& calor s-a
raspindit intre Moldovenli din Basarabia, Podolia $1 Cherson. Pe
IMO elementul de purl credinta religioasa s-a adaugat o mare
cantitate de suferinta. Nervosi, neurastenici, isterici, epileptici $11
chiar nebuni erau adu$i din departAri la Innochentie pentru a le
citi, a se ruga, a-i vindeca. CIrduri de Moldoveni credindosi $1
bolnavi veneau la minastirea din Balta la proorocul moldovan.
Din ofrande minAstirea se Imbogatia, activitatea lui Innochentie
convenea deci superiorilor Imediati. Pentru adapostirea credincio-
sllor si bolnavilor s-au inchirlat clAdiri pe linga minastire. S-au
gAsit femei credincioase si caritabile sA ingrijeascA de boina vi.
Innochentie ii trata cu rugAciuni, cu ungere cu mir, cu aghiazma
cu moliftele hal Sft. Vasile si de sigur, ca prin puterea credintil
si sugestiei, mingila si chiar vindeca. MInAstirea de lingA Balta
devenise in 1910-1911 un fel de Lourdes p'entru Moldoveni.
Este greu de stabilit, care era dogma lui Innochentie ; eel
din Balta, priceputi in dogme nu puteau sA-I inteleaga, Hind Rusi,
tar cela ce credeau §i spuneau Moldovenii, nepriceputi in dogme,
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT BSI NISTRU SUBT 1MPERIUL RUS 161
din spusele lui lunochentie, nu se Vie, dacd era chiar dogma lui.
lata ce spuneau tAranii. ,Junochentie este om mare, trimis
de Dumnezeu sa invete poporul, este sfint, cuvios, cel din urmA
trimis a lui Dumnezeu pe pAmint, este mare pastor, stilpul de
foc, care leagA cerul de pamint, singurul pentru toate limbile :
toate popoarele sint in minile lul, el ghiceste pacatele omenesti,
este proroc, seamAna cu Sf. Hie si cu Ion Botezatorul, el a inghi-
tit hulubul, adica Sf. Duh, care va judeca la judecata cea de pe
urmA. Vine vremea de apol, oamenii trebue sa se pocalasca, sa
nu bea tutun, sA nu minince carne, mai cu seamy de pore, o-
pritA de Moise, bArbatli sA trdiasca cu femeile ca fratii cu suro-
rile ; viind vremea de apoi apa incepe a seca, ea va seca din
riuri, lazuri, izvoare s1 fintini ; trebulesc fAcute fintini not, sfintite
si binecuvintate de Innochentle, acelea nu vor seca, ele vor yin-
deca relele, boalele si vor da iertare pAcatelor pentru cei, ce le-au
facut. Pentru iertarea pacatelor sufletelor copiilor nascuti morti
si nebotezati, trebue sA se stujeasca cite 40 pomeni in biserici pe
bani adunati. Femeile si fetele sA-51 Wilda parul ca sA nu duca
pe bArbatt in pacate. Vindecarea bolnavilor nu se va face de
doctor!, ci prin rugaciuni, post §1 ungere cu untdelemn sfintit.
Ranile si bubele, ce les pe piele, sint pacatele ce iese afara 51
asa se curata oamenii de ele, cad si Hristos a avut rani".
Ca la once miscare religloasA, pe !Ina primul promotor
erau st apostoli ; mai cunoscuti dintre acestia erau : Teodosie le -
romonah, staretul mandstirii Tiganestl 51 ieromonahli Gherasim
si Ghenadie dela via arhiereascA de lingA Chisinau, un taran
Turcan si altul Nogacevsky (probabil Nagit tradus in ruseste),
cars sl-au adus carti din Rominia. Satele Horesti, Costestl, Zaim,
Salcuta, Hince5ti, laloveni, Mole5ti, Ciogirleni, Hansca, Buteni,
Firladani, Vorniceni Pirjolteni, Horodistea, Budu, Ciutesti, Gau-
rent, CAbaiesti, Novaci, VinAtori, Bolduresti, Raciula, Cimislia,
Zgurita, Tigine§ti, Ghelauz, Sadova, Gura Galbini, manastirile
Raciula §1 Varzaresti erau cuprinse de credinta in Innochentie.
La inceput autoritAtile bisericesti din Balta 1-au sustinut pe
Innochentie. Mai tirziu subt presiunea preotimil de mir, care IV
pierdea credincio5ii, au fost suite sd-1 scoatA din manastire. El
a fost suit sA se stabileascA in orasul Camenet, dar 5i acolo
5i-a continuat activitatea.
In urma interventiei energice a episcopului S2rafim al Chi-
51nAului, caruia nu convinea mai cu tearnd forma moldove-
neasca a acestei miscarl, s-au inceput anchete, cercetari, birfeli,
arestAri, prigonirl.
Innochentie este mutat din porunca Sf. Sinod (1912) la ma-
nast1rea Murom din tinutul Olonetc mai la Nord de Petrograd.
In drum se opreste la manastirea din Balta, face slujbe, propo-
vAduie5te, imparta5este mii de oameni. Teodosie, Gherasim si
Ghenadie sint trimi51 la mandstirea Dobrusa.
Se fac 51 anchete administrative 51 medicate. Din cauza CA
www.dacoromanica.ro
162 DR. P. CAZACU
Ia miscarea aceasta participau al bolnavi, Isterici, nervosa, intreaga

miscare din cauza acestei laturi este botezata : epidemia nervo-
psihica dela Balta.' 1. Mal tirziu medicil revin si stabiles:: exis-
tenta pa IMO latura bolnava, mica in misare, fondul el : cAuta-
rea de cAtre un popor lipsit de culturA civilA §1 religioasa a unei
exteriorizari sufletesti in limba lui.
Persecutiile, ca de oblceiu, exaspereazA miscarea. Mil de
Moldoveni cu copii, neveste si Whin!, ill parasesc casele, isi
vind parninturile §1 averile si se duc la Murom. Acolo stau fn
frig foame li mizerie in bordee. Autoritatile it prigonesc. In cap
cu Innochentie, pe o zApada mare si pe ger strasnic, pleacA din
manastire cu crucea inainte, in necunoscut. Sint opriti. arestati,
inchisi, trim's!, flaminzi si got Ia urmele for (Martie 1913). In-
nochentie subt pretext de-a fl insultat armata este bAgat la in-
chisoare.
In lunie 1913, subt diferite presiuni, in temnita dela ()Io-
n*, Innochentie face declaratia de pocAire .11 este trimis la mA-
nastirea Solovetc, pe o insula din Marea Alba 2.
DacA clerul si in special cel superior a vAzut in aceastA
miscare numai latura religioasa, unit medicl numai latura de psi-
ho-patologie a maselor, tar politia si administratia ordinea It h-
nistea tulburate, alti cetcetatori, mai seriosi, au cAutat fondul din
care a putut izvori miscarea.
Doctorul lacovenco 3 spune asupra acestui fond dupA ce a
examinat detaliile de psihopatologie, fanatiztn, misticizm, neuras-
tenie, isterie, sugestie : Dar daca nu se poate sA nu vezi in in-
fluenta calugarului fanatic cauza imediatA, care produce aceastA
mi5care, unde slut conditille, care au pregatit, pentru influenta
fanaticulul, un teren asa de favorabil ?"
Abuzul de bauturi spirtoase, rea hranA pe de o parte, in-
tunericul sufletesc, nivelul jos a desvoltdrii Intelectuale §1 mo-
rale pe de alta, insumindu- se, dau ca rezultat slabirea organiz-
mulul, iritabilitate exageratA a sistemului nervos o asa nesta-
bilitate ea, la actiunea de not factori iritanti puternici, se iveste
boala sistemului nervos. Fara indoiala cA alcoolizmul citorva ge-
naratli, cu alimentatie proasta, are influenta vAtAmAtoare asupra
tesutului celul mai delicat, celul mai sens11.31, sistemul nervos. De
aceia nu este de mirare. cA intre Moldoveni certurile. Waite gra-
ve slut lucra obicinuit. Trecind la cauzele morale sintem siliti a
arAta slabs dezvoltare intelectuala a Moldovenilor, raspindtrea
intre el a superstitiilor ,s1 extrema sdrdcie In golf. Se poate
oare vorbi despre influenta scolit acolo, unde in sate imense cu
10-15 mil de locuitori exists 1-2 scoli 4 acelea rusestl, iar
moldoveta nu se amesteca cu populatia rumascci ci Umbel ru-
1 Pslhoza dela Balla' D, Cofovsky. Chisingu, 1911.
2 Vezi lucrarile soc. isfor. biseric, Baser. vol. VIII peg. 194 222.
3 Dr, lacovenco. Epidemie psihich pe butt' religions& Psihialria
modernil 1911.
www.dacoromanica.ro
seascet' nu tlu. In ignoranla for sent lesne crezeitorl ci prime sc

drept bun tot ce and ci cu deosebire ce le vine dela bisericsel $i
pe limba lor. Predicile pasionate a lerdmonahului moldovan le
peltrund adinc in suflet : el merg la chemarea !al sci-4 purlfice
sufletele prin post fi rugoiciuni".
Cft priveste necultura §i ne§tiinta de carte a massei popo-
rului, aceste conditiuni au imensd insemnAtate pentru ivirea dife-
ritelor epidemli religioase mistice. Basarabia dupd cum se Pe
nu se poate -lauda cu abundenfa de fad/. In sfiqlt as fi vrut
sd atrag atentia inca asupra unel condltiuni importante, care a
uprat ivirea migeirii dela Baita ruslficarea energica a cle-
rului local. Parchille se dau adesea la persoane care nu tict
de loc limba moldoveneasca. Misa poporulul, lipsita de legd-
tura rellgioasd cu preotul, In mod natural merge inteacolo unde
poate avea aceastd comuniune $1 cade subt steipinirea Iktl Info-
chentle, Teodosie, Gherasima.
La aceste concluzil ajunge cunoscutul psihiatru Dr. Co-
tovsky. 1
Miscarea dela Balta, care trebuie privity ca o forma bol-
nava de protestare impotriva intunericului §I neculturii, din care.
a izvorit, mac exact, impotriva rusificArii, s-a stins in valurile
razbolului si a revolttiel. Despre Innochentie dela Marea Alba nu
s-a mai auzit pAnd dupA revolutle, cind a reapArut la Balta §i
a reinceput miscarea ; dar epidemla psihicd revolutionary era mai
puternicA, asa cd succesul lul Innochentie dupd 1917 a fost mai
mic. El s-a stins la 1920 la Balta.
11
Miscar ea politica
Revolutia ruseascd din 1905 1906, punind in evidentd slA-
biciunea si dezechilibrul, latente pAnd atunci, din viata interns a
intregului stat rusesc, a avut reflexe si in Basarabia. Des! aid!
n'au fost revolte militare, sau agrare, nici alte actiuni revolutio-
nare, tot0§1 contaglul a introdus din Rusia fermentii revolutiei in
suflete. Moldovenii, mobil;zati pentru rAzbolul ruso-japonez, s'au
intors acasd avind cu totul altd mentalitate §i alte sentimente,
decit acele, cu care s'au dus, cAci vAzuse multe lucruri not §i se-
ditioase : vAzuse descompunerea armatei, rascoale militare, greve,
revolte agrare, unit participase chiar intro calitate sau alta la
ele si la rdzbolul civil (Presna), asistase la meetinguri, ascultase
diver§i orator!.
Ferment!! revolutionarl, proaspAt introdu§i in sufletele mol-
dovenimli, cereau un timp mai indelungat pentru desvoltare si
pentru producerea efectelor for in massy. Au fost suficientl Irma,
ca allturl de slAbirea guvernului central, sa dea loc imediat la
1 M*area dela Balla Dr, Colovsky. ChiOniu 1913.
www.dacoromanica.ro
164 DR. P. CAZ4CU
manifestatiuni de redesteptare nationall In doua forme : una mai

moderatA si alta mai extremists.
Forma moderatA a miscArii nationale era reprezentatA de un
grup de oameni mai in virsta din boierime, marl proprietari, pre-
oti si unli intelectuali. Seful grupului moderat era P. V. Dices-
cul, doctor In philosofie dela Heidelberg si mare proprietar. Toil
membril acesti grup erau nu numai antirevolutionari, dar mis-
carea for nationalA avea de scop prin scoala si culturA nationals
se" previe miscArile revolutionare.
Avind situatiuni bine stabilite si influente in anumite cer-
curi, grupul acesta a format la 30 Octombrie 1905: Societatea
pentru cultura nationala". Pe linga aceasta, luind parte activA
in zemstva, au provocat acolo discutiuni si rezolutiuni in favoa-
rea culturii si scolilor nationale. Inteadevar, in darea de seams
asupra activitAtil zemstvei gubernlale pentru sesiunea din 19J5
1906, gasim urmAtoarea propunere a lui Aristide Casso : Cea
mai mare parte din populatia Basarablei sint Moldoveni, el vor-
besc numai litnba natald, pe cind in scoll copili din sate, locuite
de Moldoveni, shit pus' se" invete exclusiv ruseste. Cu acest sis-
tern avem o invatatura mecanicA a unei limbs cu totul straine si
o complectd Upset a onice culture", din cauza neintelegerii obiec-
telor care se predau, iar pe deasupra ce se invata, in mod me-
canic pe derost, se uita complect si repede. Fiindca invatAmin-
tul popular trebue si dea si cultura si slintA de carte, aceasta
se poate face pentru Moldoveni numai fnveitindu-i intAlu moldo-
veneste si apol ruseste. Numai prin invatamint national se vor
aline rezultate reale si statornice".
Copiii Moldovenilor, care intra in scoll secundare, in Ba-
sarabia nu gAsesc in aceste institutii predarea gramaticel si lite-
raturii limbli for materne, pe cind in acele institutii se predau
limbi strAine. Predarea limbil moldovenesti In scolile secundare-
din Basarabia este atit de normala si de necesarA, cA nu cere
dovezi pentru utilitatea introduceril el. Pentru functionarli din
Basarabia, stiinta limbil locale Ii va pune in situate mai dormalAa.
1n vederea celor expuse gAsesc necesar a propune aduna-
rii se" hotArascA a cere guvernului sA se introducA invatamintul
limbil moldovenesti in scolile populare din satele din Basarabia
cu popula tie moldoveneascA si a deschlde pe Una scale secun-
dare cursuri de predare a limbli moldovenesti". 1
In sedinta adunArii din 11 Decembrie 1905 sub presidentia
d-lui M. E. Feodosiu, cu ajutorul membrilor progresisti dintre
Rusi (lanusevici, Ianovschl), Impotriva dificultatilor .din partea
d-lor A. N. Crupenschi, M. E. Ponsd, dupA insistentele Moldove-
nilor : N. I. Botezat, I. M. Sirbu si altora, s-a primit rezolutiu-
1 Darea de seamd complecti, Zemst. 1905 6 peg, 436.17.
www.dacoromanica.ro
nea : 1 este necesard lbertatea preddrii in goli.te primate in

limba materna cu obligativitatea studied' limn statului".
Dar asupra altor chestiuni la ordinea zilel, conceptiile aces-
tei grupAri au fost cu total altele. La ordinea zilei in acelasi se -
siune Hind a titudinea reprezentantilor din zemstva Basarabiei 2 la
congresul zemstvelor din Moscova, (care s-a pronuntat cA in
Rusia libera nu pot fl nationalitAti subjugate, ci toate au dreptul
la autodeterminare nallonal culturald ") §i discutia mAsurilor de
luat pentru a prevent in Basarabia miscgrile agrare, care In
forme sAlbatice §1 furtunoase cu silnicil si pradaciuni au cuprins
multe guvernaminte", reprezentantii grupArli nationale au mers a-
lAturl cu grupurile ruse§t1 conservatoare, care erau gala sA deza-
vuleze participarea reprezentantilor zemstvei Bas.arabiel la acel
congres. In chestia agrarA ca punct de program s-a admis a se
face exproprieri 0 ImproprietAriri prin Banca TarAneasca, a a-
ril inlaid sA se mate la ChisinAu 3, sA se inlesneascA emigrarea
liberA a Moldovenilor in Siberia, zemstva sA inlesneascA creditul
mArunt §1 infiintarea de cooperative 4.
Se fntelege bine cA Hind micA, slabA, aceastA grupare nu
putea fl de sine statAtoare ; ea trebuia sA meargA pe jumAtate
cu progresistit opozantt si pe jumatate cu conservatorii, cu guver-
nul. De aceia in afarA de aceastA simply 0 foarte frumoasA, dar
platonicA manifestare pentru scoala nationalA si mai tirziu ale-
gerea lui P. Dlcescul in Consiliul de Stat, unde a ridicat glasul
tot pentru scoala nationalA, dar tot fArA rezultat, gruparea na-
tionalista moderatA n'a avut un succes real. Totusi trebue sA
recunoatem atit valoarea moralA a persoanelor din aceastA gru-
pare, cit §1 autoritatea lot, care a dat o insemnAtate mare ches-
tiunii ridicate, atit in ochii Moldovenilor, cit 0 a strnnilor si a
guvernt lui.
Grupul democrat moldovenesc era compus din tinerl din
straturi populare adinci, feciori de rAzasi, tarani, preoti 0 tirgo-
veti, infiuentati de forma tiile multiple 0 variate a democrattel ru-
se§ti : socialist' revolutionari, social-dernocrati (marx101), socia-
i Ibid. pag. 21 rartea II.

2 C. F. Cazimir, A. Stuart, M. Suruceanu, V. Ianovschi, A. Alei-
nicov.
3 Cu aceasta ocazie D. P. Sinadino a spus : Banca tririlneascii Ire-
buie sa alba o filialii la Chisintiu nu la Odessa (intre allele) pentru
ca major1tatea populates! Basarablel aorbeste moldooene0e §I lntr'un
oral, uncle au se intelege aceasta limbo, este faro' nice an ajutor",
Dare de seams a Zemst. Ouber. pe 1905-6 edinlet din 13 Decembrie
pag. 69.
4 feta concluzille adoplate in chestia agrarg :
a) Zemstvele guberniale sit in asupra for mijlocirea in arend a-
rea mosiilor la Want.
b) A se mute fitiela bilncil Wines(' la Chisiniiu.
c) Zemstvete anutale sa organizeze creditul mArunt p. tarani.
d) Zemstvele tinulale se convoace adunilri extraordinare pentru
dIscutarea chestiei agrare.
e) A cere sit se InIesneascrt de guvern emigrarea Igrardlor.
www.dacoromanica.ro
166 DR. P. CAZACU
Usti popular' radical'. Miscarea acestul grup, cam haoticA ca

conceptii, putin disciplinatA, cu tendinte extremiste, dorea rezolva-
rea Instantanee definitivA si radicalA a tuturor problemelor si pro-
ceselor istorice politice §i economice de lunga duratA $i de marl
sfortari a intregil omeniri.
Activitatea acestui grup era variata si multllateralA, poate
dezordonata, dar vie. In primul rind simtindu-se nevoie de press
s-a obtinut vola de a scoate trei 1 jurnale moldovenesti : Basar,s-
ble (Em. Gavrilita), Viata NouA" (V. Bodi), Lumina" (preotul
N. Bivol).
In acelasi timp grupul acesta se ocupa in mod foarte actly
si energic cu propaganda nationall culturalA $i politicA de toate
nuantele culoril rods ea multA pasiune, in toate straturile sociale,
accesihile, asupra tuturcir chestiunilor ; apoi a inceput propaganda
eiectorall, tiparire de manlfeste, tratative, acorduri si dezacorduri
cu diferlte grupAri politice in vederea alegerlior. Ion Codreanu
se duce (pe atunci nu ajunsese Inca mos) la congresul cadetitor
din Petrograd ; dol invAtatori romini din Basarabia se duc la
congresul invAtAtorllor din Petrograd (la 4 tunic).
Intru cit massy mare tAraneascA, dupA un veac de cultura
ruseasca, zacea In adinc intuneric, amindouA grupArtle nationale
mai mult simbolizau puterea potentials a masselor moldovenesti ;
era un curent, un instinct ; forte vii, treze, constiente, gata la
luptA 51 sacrificii pentru valorificarea drepturilor for la cultura na-
tionala §1 la bucata de pAmint nu puteau fl si nu erau, nici in-
clarttul acestor grupAri, cum nu erau nici !nal-Mu' nici unei gru-
pAri pclitice, nici locale, nici din intreaga Rusie, afarA de miscA-
rile polone, letone finlandeze.
Totusi un reflex puternic in mase s'a format si s'a ma-
nifestat.
La 8 Main 1906 s'a adunat la Soroca congresul invAtatori-
lor, care a votat o rezolutie energicA, reclamind organizarea in-
vAtAmintulul public din Basarabia in limba nationalA. La 28 Mal
la lima inteo mare intrunire publics se proclamA o rezolutie
radicalA si se expediaza Presidintelui Dumei si deputatulul Seffer,
invAtator din Basarabia, urmatoarea telegrams; : Noi locultorii o-
raplul lzmail si a mahalalelor ne declAram solidari cu Duma, ce-
rem cu stAruintA amnistie, pcimint ?i drepturi nalionlle" ; iar IA-
rani' din Cojusna cereau : indraznim cu mare piecaciune a ruga
Duma sa supuie inaintea Marie' Sale ImpAratului si plingerile
noastre : infiintarea temelurior vestite prin manifestul din 17 Oc-
tombrie 19 5, indestularea cereril noastre celel mai de seamA in
ziva de astAzi a nevoil de piimftzt §1 ridicarea luminarii noastre
prin obstescul fail plats tmocifamtnt a coplilor nostri in limba
parinfilor nostri".
1 Sa cerut st °Nina( permisla pentru fret inmate pentru a area
pulinla, in caz dyes; este sechestrat uaul, a doua al s8 lege *Hui, fArii
a plerde timpul en not cerert.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT 51 NISTRU sUBT IMPERIUL RUS 167
In aceste imprejurArl, de frica mi§carilor revolutionare 0 in

special a mi§cArilor agrare, autoritAtilor ruse§t1 11 se impunea o
revizuire a situatiel §I in Basarabia. Din nou s-a constatat ca e-
xistau aid moldovent, el manifestul Tarului din 17 Oct. 1905,
care anunta libertAtl, trebula tradus si in limba lor.
S'a vAzat atunci din nou, cl tarAnimea moldoveneasc5, adica
marea majoritate a populatiei, este tot strains de statul rusesc prin
limba, ras5, mentalitate, traditil, obiceiurt ; ca este parasitA in
complect intunerlc, fara §tiinta de carte, MA conducatori, fargnici
o legaturA cu clerul, lavAtatoril, proprietarii, arenda§ii, ora§enii,
toti stralni sau instrainati, cA are nu numai instinctul §1 dorul de
pAmfat, ca or! §1 ce Wartime, dar §1 nevoie imperioasa de acest
instrument de muncA, intru cit din toll locuitorii Basarabiei, ta-
rani' moldoveni au fost cei mai putin improprietAriti, dindu-se in
Cara lor pAmint la diferiti venetici : bulgari, nemli §1 ruteni, gt ca
din aceste imprejurAri nu poate ft un suport sigur §i con§tient
pentru statul absolutist rus. Tot a§a s'a stabillt ca minoritatea 11-
ratieNscA ucraineand din Basarabia este strains §i intunecata, dar
mai violentA §1 mai pornitA, deci nici ea nu prezinta pentru sta-
tul rus o garantie mai mare ca moldovenii. Coloni§tii nemt11 si
bulgari, putint la numAr, strAini, izolati, egoi§ti §1 oportuni§ti, nu
se puteau sozoti cA vor fi in stare sA se sacrifice pentru abso-
lutismul rus. In ora§e majoritatea cea mai compactd 35 °I, ovrel,
fAra drepturi, de mult erau vAzuti ca ostili imperialismului rus,
elAturi de intelectuall, socialist', progresi§ti.
Astfel in cit administratia ruseasca s-a vAzut izolatA, Incon-
juratA numai de o paturA subtire de functionari, cler, nobillme §i
marl proprietari; dar §1 in aceste categorii de diferite rase strAine,
cu un lustru superficial rusesc, simtea lipsa unei intelegeri, un1-
tAli in conceptii §1 in actiune.
Era evident cA aceasta izolare §1 atirnare in aer a organi-
zArii de stat rusesti in Basarabia nu putea dura. Pentru salvarea
sltuatiei se impunea, ca 0 in toatA Rusia, nevoia de a solutiona
doua probleme : problema culturil poporului §i problema pA-
mintulul.
Nici asupra mei din aceste probleme nu se putea face illia
in fond nici acord nici transactii.
Cultura poporului moldovenesc nu putea fl decit cea romi-
1 D. lancu Nistor, in a sa Ostorie a BaSarabier, Cerntiuti, 1923,

la pagina 293 spune : la 1818 sosira in Bugeac cete de colonist' fran-
ca% care descalicara satele Ferechampenoise, Brienne, Paris si A-
rets Cr. D. Nistor a fost Indus si Induce in eroare. Afar& de franca-
jil din Elvefia, stabiliii la *aim si despre care d. Nistor vorbeste mai
jos, alte cete de colonist' franceji nau descalecat in Basarabia, nici
la 1816 mai alts data. Localitatile numile de d. Nistor (din care ul-
lima gresit Areis in realitate Artiz) ca colonii franceze au lost colon:-
zate de german' dela inceput si acum.
www.dacoromanica.ro
168 DR. P. CAZACU
neascd, pi rnintul urma sd se exproprieze in folosul tdranimil. A-

ceste solutiuni, singurile logice, si la care s-a ajuns pe cal sin-
geroase st tirzil, nu puteau fi acceptate nici de una din fortele in joc
in acele momente in Basarabia si in Rusia. A recnnoaste si a
admite cultura romineasca pentru Basarabia lAsemna nu numai
recunoasterea lipsei de once drept al Rusiel asupra acestei Bari,
dar sI negarea politicei de anexare si rusificare sanica.
Pavalache Crusevan j, cel mai talentat dintre moldovenli
rusificati, asa a $i pus problema cind a serfs in gazeta sa Drug"
din 6 lanuarie 1966: ,zilele acestea am aflat, ca si la not se fac
deja incercari, care treptat pot sa provoace in sufletele l3asara-
benilor instrainarea si uitarea datorlei MO de Rusia. Am aflat ca
s-a format nu stiu ce cerc, al cArui cop tinde la deschiderea de
scoli rominesti Moldovenilor, desvoltarea gustului pentru literatura
romineasca etc., intr'un cuvint s-a fi cut primul pas, care fatal
va duce la antagonizm si separatism. Nu stiu dace sincer si nu-
mai din lipsa de gindire s-a format acest cerc, sau el s-a inte-
meiat subt inriurirea discursurilor seducative a unui emisar ro-
minesc 2 sau a vre unui agent secret". Poporul are prea putin
Limp ca sa poatA invdta carte ruse sea sI romineasca si de si-
gur majoritatea va prefcri sa Inv* in limba materna, in cea
romtneascii".
In alt loc salutind alegerea D-lui P. Dicescul, P. Crusevan
scria tot asa de clar : in persoana lui P. Dicescul consIliul im-
periuiul capAtA un rominofil aprins, care trebuie sa presupunem
va s'mpatiza foarte energic cu toate autonomiile, incepind cu au-
tonomia Basorablei, deci credem cot ar fi mai total sci ridice pur
pl simplu chestiunea anexdrii Basaratlei catre Rominia".
Desigur Crusevan nu exprima numai pArerile lui personale,
ci a tuturor cercurilor reactionare si imperialiste rusesti. Urma
dupd acestia sa se opreascA once incercare de cultura nationala,
once carte, gazeta, cuvint, asa cum fusese pana atunci. Moldo-
venil trebuiau sa dispard ca atare, el trebuiau sa devie rust, ca
sa capete once inceput de culturd, fie numai simply stiintA de
1 Din neam de boiernas moldovan din Borosiint finutul Sorocii
vorbea perfect romineste, recite frumos versuri din Alecsandrl si altil.
A fost liberal si rominofil, proiecta scoatereu unel gazete cu C. Stere,
diruia de altfel la dat lectii de gramatica romineascil dupii sistemul
latinizant a lui Cipariu. Mama vitregii a lui Crusevan, cucoana Anica
Numestnic a fost nasii din botez a lui C. Slere ; era vestita in tot firm-
tul Sorocii ca dipozitoril a tuturor ritualetor moldovenesti pentru so-
lemnItitti st le Ilmilu li, ca si a tuturor rejetelor de dulcefuri, serbeturi
etc. P. CrLsevan a fost scrlitor st polemist de oare care talent. A in-
ceput se scrie 51 un roman din via(a Basarabiel cu aluzii transparente la
niste conlimporani, dar nu I a IsprAvit. A reusit sa devie o celebri.
tate mondiala prin antisemilism. Pe mormintul sau sa scris : publi-
cist rue, ,foiidator al soluzului luptiilor pentru fa-
rul autocrat si £finta Rusie", mort in 5 lunie 1909.
2 Denunt formal impotriva tut C. Stere, pe care Crusevan it stla
in Basarabia.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA D1NTRF! PRUT $1 NISTRU SUBT IMPERIUL RUS 169
carte. Ori, experienta de o sutA de ani dovedise imposibilitatea

materlalA a acestui sistem, cu toate consecintele fatale, chiar pen-
tru acei, care'l aplicau la un popor a5a de excesiv de supus al
blind ca Moldovenii.
Administratia ruseasca, nici cea centralA nici cea local, n'au
putut in acele momente sa meargA pe calea aceasta a5a de bru-
tala, mai cu samA din cauza situatiel generale politice rele din
Rusia. De altfel, nici chestia agrara, nici chestia culturii natio-
nale din Basarabia, nu erau sa se rezolve nici la Chi5inau, nici
izolate de rezolvirea acestor chestii 51 a chestiilor politicel ge-
nerale Interne din impertul rus. Vazindu-se insa, ca pi intre Mol-
doveni se- face propaganda levolutionara verbalA pi tiparita in
limba moldoveneasca, un consiliu extraordinar de marl demnitari
5i proprietari a fost convocat de, guveraatorul de atunci, Haru-
zin, 51 s'a hotarft de a se permite deocamdata tiparituri 51 in
limba moldoveneasca I pentru a se putea face propaganda. anti-
revolutionara.
Dar afarA de atitudinea guvernului, adminlstratiei locale 51
a partidelor din dreapta, toate celelalte curente politice locale, ca
reflex a celor din Rusia, din cauza situatiei for de opozante 51 in
vederea intereselor electorale, priveau cu simpatie manifestatille
nationale din Basarabia, cautind sä be atraga in sfera for de ac-
tivitate pi influenta.
Multamita activitatii politice 2 a grupulul democrat Mol-
dovenesc, aliat cu opozitia, pentru prima Duma alegerile au dat
succes opozitiei 51 in Basarabia. S'au ales Seffer 3 invatator din
grupul muncii, lanovschi pI Sitinschi, constitutionali de mocrati din
grupul Miliucov, Cazimir din grupul reformelor democratice, preo-
tul Guma, armeanul Demianovici p1 neamtul Vidmer din grupul
reinnoirii pa5nice, un Popov fare partid, dar din dreapta 5i Bo-
galin tot fara partid, dar nedeterminat.
Moldoventi n'au putut alege pe unul de al tor. Intre cele
doua grupuri nationale nu s'a putut faces intelegere in atmosfera
1 Tocmai pentru a provoca o asifel de adunare $1 hortirire, se
scria $i se trimetea din Bucuresti gazeta Basarabia", scoasli anume
In Galati la tipografia lul Graur, ,Marina de treerar al multe alte
cfirti $i reviste revolutionare ai culturale.
2 Alegerile au fost grele ci violente, in timpul for se aflau ares
tall Ia Chisiniiu 66 Wan] $i 17 intelectuall, moire care Mircea Bonda
riu (inviitaior C. Alba), Vintul (inviittitor CiocilleniOrhei), Bolzus st
Gill5teanu (Comrat), Caplarencu $i Vornicu (Ottlitesti Gheltova.lzmail)
in April numerul areslatilor era de 400. Au fost eliberali in 26 April 1906,
iar Ia 27 s'a deschis Duma
3 Gazeta Narodnli uciter it spune lui Seffer, felicitinduI pen-
tru reusitil in alegeri : in Basarabia sint peste 1 600.000 Moldoveni,
adica 160n, 17 1 din intregul near rominesc $1 aproape 80 din po ,
pulaila Basarabiel, care are mull& nevoie de cuiturli ; trebue sa lup-

tam ea populatia aceasta sa fie ferilit de rusificare slinica gl arlifici-
aid, 41 coala sa contribue la ridicarea culturli nationale ; cu gindul a
ck-sta mergi In postul tau intiiiule depute! at Basarabiel, ales al popo-
rulut nostru'.
170 DR. P. CAZACU
de atunci de revolutionarizm §1 radicalizm. Grupul national de-

mocrat isi urma calea sa de munca §1 agitatii. IncercArile de
coordonare in interiorul acestui grup la un program national-
democrat i-au reusit d-lui C. Stere cu multe greutati.
Deabea dupd alegerile din DLimd la 24 Mai 1906 apare Ba-
sarabia" (de 2 on pe saptamind), a lui Em. Gavrilita cea dintalu
gazeta Moldoveneascd% gazeta ,,National-Democraticd". In primul
numAr se publicd din partea redactiei:
Salutind din toata inima pe cetitorii nostri cu esirea la lu-
mind al numdrulul intaiu al celei dintdiu gazete moldovenesti in
Basarabia, not ne simtim datori a spune doud cuvinte de crezul
nostru si despre calea, pe care va apuca gazeta noastra in
viata sa :c
Impdrtasind din tot sufletul cererile §i dorintile cele mai de
seat* care sint aratate de deputatii Dumei Imperiale in adresa
for catre Maria Sa Imparateascd, careia adrese ii dam loc mai
jos, nol sintem incredintati ca ,atisfacerea (indestularea) cererilor
si dorintilor acestora, este condilia cea neapdratd, fard care nu
poate fi nici o reinoire in viata Rusiel, precum §i a Basarabiei
noastre".
De aceia not ne vom stArui din toate puterile noastre a
propovadui principlile cele mad si sfinte, care sint insemnate de
Duma imperiald §1 fard indeplinirea cArora toata Rusia §i imreuna
cu ea si Basarabia noasfra sint osindite la frici gt moarte".
Tocmai in No. 12 al Basarabiei", gdsim programul grupdrii
National-democrate". Dupd ce se resping acuzatiile de sena-
ratlzm, se recunoaste ca 3/4 din populatia Basarablei sint Moldo-
veni, opriti a se folosi neimpiedecati de limba for in viata ob-
steascA", programul spune : Noi trebue sä ne alaturam intrege:
societAti rusesti pentru a cere recunoasterea prin lege pentru toti
cetatenil, deopotriva fdra deosebire de nalie pi religle, a libertd-
tilor politice si individuale (omenesti), ca temelia sAnataill si in-
temeierea unul adevarat regim constitutional si democrat, avind
de temelie dreptul de vot (alegere) obstesc, egal, direct si secret
pentru toti cetatenii vriitnici".
Dar pe lingd aceasta von' lupta in special (mai ales) ca
partid organizat cu toate mijloacele legiulte pentru urmatoarele
cloud puncte insemnate ale programului nostru national :"
I. Organizatia Basarabiei ".
Basarabia, Hind si rAmanind parte intregitoare §i nedes-
Nitta a imperiului rus, trebue organizata pe temeliile drepturi-
lor §i principiilor, ce au fost harante la lipirea ei catra Imperiul
Rus prin statutul pentru intemeierea provinciei Basarabiei din
1818. Prin acesta i s'a recunoscut o rindulala a el nationald si
I s'a dat pentru totdeauna Intrebuintarea limbii nationale in dre-
gdtoril si in scoll, precum si privilegiile $i drept irile locale'.
Prin urmare organizatia administrativa a Basarabiei trebue
sd aibl la temelie principiile de autonomie,sau cirmuire de sine
(samouprovlenie), recunoscindu-se in acetasi vreme natiunii Ro-
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT B1 NISTRU SUBT IMPERIUL RUS 171
!ninon, predominatoare in aceasta provincie, dreptul la propa-

§ire libera si neimpiedacata".
Pentru aceasta pe de o parte limba romineasca trebue in-
-trodusA, cast la 1812 in dregatorii publice §i in §coil, in care
Irma se va pAstra invatamintul limn ruse, ca un obiect de stu-
diu deosebit §i in acela§i timp Rondnii trebuie sa alba drepturi'
dentine de a alcatui orice intrunire §l tovara§le, ce ar urmari
pastrarea, intarirea §i dezvoltarea limbii, literaturil §i culturli
rationale. (Limba rusa ca limba de stat sa se impue numai in
organele centrale in armatA si in marinA) ".
Pe de altA parte toate dregAtoriile de ocirmuire locald in
sate, voloste (pla§i), tinuturi, precum §I sfatul principal superior
Ofatul Mai) vor fi organizate dupd prinzipii democratice, a-
vind la temelie dreptul de vot ob§tesc egal, direct, secret'.
II. Regimul agrar pentru Basarabia '.
Mo§iile manastiresti, avind in Basarabia o mare intindere
§1 aceste mo§ii flind alts datA daruite de boeril lubitori de neam
si vechii Domni ai Moldova pentru a indestula trebuintile cul-
turale ale neamului §i pentru scopul de binefacere, ele vor alca-
tuf pe victor fondul national cultural al Basarabier.
Administratia de astAzi, numitA a moiiilor inchinate, va fi
desfiintata $i toate mo§iile, ca Wind parte din fondul cultural
national al Basarablel, vor trece subt Administratia Consiliului
provincial Superior's.
Aceste mosii se vor putea da in arendA numai la sAtenii
muncitori de pAmint din Basarabia, in atita intindere pentru
fiecare gospodar, cit poste munci el insusi cu familla si copiii
fara argati ; aceste arendari se vor face pe soroace (vadele) lung i
§1 cu pret cit de mic, hotArit de consiliul saperior si care nu se
va mai putea ridica in toata curgerea sorocului de arenda".
Veniturile mo§iilor din fondul national cultural vor sluji
pentru facere de scoli nationale la Ora, pentru ajutorarea biserIci-
tor sarace, intr'un cuvint pentru a rdspindi lumina in satele Ba-
sarabiei".
Daca mo§lile, ce astAzi ar intra, dupa cum se aratA mai
sus, in fondul national-cultural, nu ar ajunge pentru a intregi
paminturile, ce an asta-zi sAtenil, pentru o gospodArie temelnicA
in intinderea hotarita de adunarea imperialA, atunci consiliul pro-
vincial superior va fi dator sa reiscumpere, cu ajutorul Bcincii
Teircinesti si dupd o dreapta pretaluire, atita din mosiile boe-
resti, cit va fi de trebuinta pentru aceasta. Mosiile astfel rAs-
cumparate vor marl fondul national-cultural a Basarabiel §1 vor
fl impArtite in arendA la tarani tot in fl lul de mai sus".
Pe lingd aceasta, consiliile tinutale vor fi datoare sa ajute
intemeierea ob§tillor de sAteni pentru arendarea mo§illor boe-
resti ; in acest scop consiiiile tinutale vor trebui la nevoe sA a-
rendeze ele insile aceste mo§ii, pe care apoi sa le imparta la
sAteni, avind dreptul de a urmari plata arendei dupa legea de
urmArire a veniturilor statului".
www.dacoromanica.ro
172 DR. P. CAZACU
Vom lupta pentru a se face lege de tocmell de muncA intre

boeri $1 tArani, pentru ocrotirea taranilor impotriva boerilor V
arendasilor".
Pentruca aceasta lege sd fie bine pAzitA $1 sd nu fie cal -
catA de nedreptatea $i neintelegerile, ce s'ar putea ivi intre td-
rani, boeri $i arenda$1, se vor infiinta anume inspector' agrari,
precum $1 deosebite camere de Impacaciune, care vor putea da
in judecata pe cei vinovati de asuprire, precum vor putea $i sl
nimiceascA (anuleze) toate tocmelile $1 invoelile inplatoare sau
inpotriva legit".
Toate moVile arendate nu vor fi de ajuns, dacA prin lege
nu se va pune asupra consillului provincial, precum $1 asupra
consiliilor tinutale, sarcina de a se ingriji de ridicarea culturii
parnintului $1 de organizarea (chiverniseala) muncii, ajutind $1
rAspindind tovArAsiile de imprumut $1 pAstrare (band populare),
de consumatie (pentru cApAtarea mai eftind a lucrurilor de hrand)
$i de alte tovara$ii, menite sA creasca valoarea (pretul) produc-
telor tardne0 $1 a face sA se efteneascA train( pentru tarani ; pen-
tru aceasta se va infiinta de cats Consiliul superior o anume
case centralA a societatilor cooperative de cumpArat $1 pAstrare
din Basarabia, cu un capital de cel putin trei milioane de ruble,
care sá imprumute societatile cooperative sate$ti cu banii trebul-
tori pentru ajungerea scopurilor".
Deosebit de aceasta se vor infiinta volt speclale pentru fie -
care ramurA de muncA agricola $1 $coli de meserli sate$ti in fie-
care tinut dupA nevoile loculul ".
Punctele de mai sus ale programului de feta cuprind toate
cerintile noastre de capetenie".
',Rom-Mil basarabeni nu vor da pe viitor in alegeri pentru
Duma imperials glasul for decit acelor candidati, care se vor legs
sA apere In adunare aceste cerinti, precum $1 deputatii ale$1 de
not nu se vor putea aldtura altor particle ruse$ti, decit dad. ele
vor sprijini aceste cereri nationale".
Cu aceasta, avind credinta el Romtnul nu plere, increza-
tori in vlitorul neamului nostru, pa$1m cu hotarire neclintita la
muncA $1 lupta pentru inallarea poporului nostru romin din Ba-
sarabia".
Desigur i -a trebuit d-lui C. Stere multa stdruintA $1 tact pen-
trued tineretul moldovenesc din Basarabia, cu porniri generoace,
dar cu conceptil foarte variate $i haotice, aflat subt influente di-
verse $1 puternice, stapinit de entuziasmul tineretli $1 a revolutiel,
sa adere la acest program.
Judecat din punct de vedere a oportunitatii de moment $:
de anume interese, el a fost aspru crittcat. Judecat acum, el ne
apare ca singura formula, care exprima exact dorintile vaz1
$1 interesele reale ale maselor $1 ca atare le atrAgea in sfera de
influentA nationala. Dacd, ca program de realizAri practice $1 ime-
diate, In situatia fortelor din acel moment, el era privit ca irea-
lizabil, ca ferment, saminta exact potrivitA locului, nevoilor su-
www.dacoromanica.ro
fietelor, pentru a da roade abundente la timpul au, cum a §1

dat, el a Mut proba, a a fost cel mai bun.
Fireste ca pe lingA program 1 sZi chestiuni politice la ordinea
zilei, gazeta dadea si material cultural.
Pe linga raposatul Em. GavrilitA, C. Stere si S. Cujba, care
constltuiau impreuna directia gazetei, lucra la ea si un grup
{le finer' moldoveni, facindu-si aici ucenicia in politics si gazeta-
lie, urmArind toate miscarile nationale din Basarabia : asa ii ve-
dem sustinind miscarea nationals a preotilor, salutind cu mult
entuziasm tipografia bisericeasca.
Tonul franc national §i democrat, evidentele legAturi cu Ro-
minia, In special cu frill gt Viata Romineasca.', apelul de a mer-
ge la expozitle la Bucuresti (ca acela din numArul 5 [confiscat]) 2
nu erau de naturA a face a Basarabia" sa fie tolerate =It timp
de administratia ruseasca, mai cu seams, ca intre time situatia
politics interns in Rusia s'a schimbat. Prima alma, intrunita la
27 Aprilie 1906, la 9 Julie a fost dizolvatA, dupe 40 §edinte.
De'i compusa in majoritate din elemente burgheze, totusi subt in-
fluenta revolutiei, atit in proectele pe care le-a discutat, cit si in
1 Reproducem din primul numar salutul preotului Im. F.
VA salut frafilor moldoveni cu lesirea gazetei in limba noas-
Ira nationals.
Pin& acum mi se pare numal Moldovenil basarabeni erau lip-
sifi de gazeta in limba for ; toate cele matte neamuri, care au loc in
Rusia, putea sit* celeasca gazete, jurnalurt si carfi in limbs naro-
nala, dar Moldoveanul de vroia sa Inainteze, trebuia sa invefe limba
ruseasca, ca sa nu ramie sAlbatic.
Si adevarat Moldovanul a devenit asa fel de om, ca salbfi facia
lui a intrat in proverb.
Demult a trecut vremtle acelea cind rfidlicina naflunii in Basa-
rabia erau Moldovenit, cind limba tarn era Moldoveneasca,.cind sco-
bile, judecala si ocirmuirile erau Moldovenesti.
Si cind vezi acum ca Basarabia, vatra Moldoveanului, este mai
ale lot ocupatA de alte naf it, care an trecut mutt inainte pe calea nil-
loth si Moldovanul a ramas departe in urniti, cind its vine in cap ca
nails moldoveneasca cu limbs tuff plficuta si plina de poezie poste sa
piarfi ca Indienii in America de Nord, atunci se stringe inima de du-
rere, de scirba.
Destul !kern Moldovenilor I
In fara noastrA aids stau is masa ospafului, dar not Mani Is urma
ca figanul la praznic.
Toff an drept sa mearga la calea for at pentru not nu If o ru-
sine sa raminem Is coada ?
Mai de odata sa ne dezlegAm limbile si sa incepem a ne infe
lege in vorba, ce putem face, prin aceasta gazette.
2 .F,rali Moldoveni, munca cinstitfi st rodnica a frafitor nostri de
paste Prut va ft sarbatoriai printeo mare si inalfaloare expozifle, care
se va deschide in Bucuresti. Vol Loft, care stiff cum simte cugetii
Rominul, va veil simfi mindri a vent in numifir cit mat mare la aceasta
sarbritoare de renastere nafionalii. Cu aceasta ocazie vets vedea si
chipul stint al marelui Voevod Regele Carol, care a stint sa rupil Ian-
turtle robiei si sa aduca lumina, cit mai multel in inima asuprita a Ro-
minilor. Venifi, cad aceasta este sArbaloare mare a Rominimii, dela
care nimeni nu trebue sa lipseasca si dela care poste inter) zi va a-
dims si viitorul
www.dacoromanica.ro
174 DR. P. CAZACU
raspunsul la mesagiul tronului, ea s'a aratat realmente demo-

crata. ArAtlnd extrema excitatie a spiritului populatiei, pentru a
scoate de subt rdspundere Tronul, Duma a cerut : desfiintarea
puterilor legiuitoare a Consiliului de Stat (in care jumAtate de
membri erau numiti $1 jumatate se alegea), minister parlamen-
tar responsabil, reforms agrard radicald prin expropriere cu
plata, amnistie, desfiintarea stdril de asedlu in timp de pace, li-
bertAll si garantii constitutionale. Desigur nu consideratii doc-
trinare au impins majoritatea burgheza din Duma se accepte In
unanimitate aceste reforme, ci siguranta cd ele erau minimum,
care putea calma Cara $1 da posibilitatea unei , vieti $1 desvoltAri
pasnice. ImpAratul cu camarila au crezut mai bine sd se alieze
cu biurocratia (Goremikin, ceglovitov), sd mentie consiliul de
stat, pe jumatate numit, cu puteri legislative, ministerul personal, etc.
AceastA schimbare la centru impreuad cu modificarea in
sens restrictiv a legit electorate s'a resimtit indata In toata Ru-
sla si in Basarabla. Gazeta Basarable, dupd o serie de con-
fiscAri, procese, arestari, care au urmat in mod natural, a tre-
buit, sub presiunea greutatilor si lipsurilor de tot felul, sd moarA
(a trait 9 luni), dupAce a aruncat semintd build si multA in su-
fletele Moldovenilor din toate straturile $1 a pregatit mai mull',
tined pentra munca nationald constientd.
Dar cu toata reactia, survenitd in toatd Rusia $1 in Basara-
bia, intoarcerea complectd la status quo ante nu s'a putut.
La 14 lanuar 1907 apare Moldoveanul", gazetd in limn
romineascd, care 1st pune ca tints in luptd : ideia izvorita din a-
dined credintd, a numai ca supusi drept credinciosi ai MAriei
Sale Imparatului $1 cetateni leali al Rusiel, vom putea sd dobin-
dim ceiace nu mai avem $1 ni se cuvine". Sustinutd de elemente
din dreapta, pentru nevoi de moment, moare $1 aceasta in curind.
La 22 April 1907 apare Viata Basarabiei", prima gazeta
cu litere latine, i sub conducerea lui A. Nour. De$1 cumpdtata,
dar atmosfera este asa de asfixiantA, greutAtile asa de marl, a-
tacurile din dreapta $1 din stinga neintrerupte, incit peste scurt
timp moare si aceasta, nu fArd un efect util in trezirea constiin-
tii nationaie pAnd chiar intre Moldovenil din diferite parti a Ru-
slel, Caucaz si Siberia.
Alegerile pentru a doua Duma (Febr. 1907) se fac intr'o
atmosferd reactionard, cu fal$Ificari $i Ingerinte, cu neinscrierea
elementelor moldovene$ti mai dirze $1 mai con$tiente, cu oprirea
iutrunirllor, propagandel, etc. Moldovenil n'au gazete, n'au fon-
duri, descurajarea cuprinsese pe toti. Reusesc din partea Basa-
rabiei elemente din extrema dreapta, partidul adevdratilpr rust
cu centrul : Pavalache Crusevan, Purischievici VI. (antisemiti ex-
trema dreaptA) Crupenschi Pavel, Sinadino P. (Centru), Demiano-
1 Literile s'au trimes din Bucuresti. A. Nour nerabdator de a
primi repede lilerile lelegrafiazA intr'un moment dal : ,quousque tan-
tem' si cind lipografia trecuse Prulut a prima rAspunsul : ,alea jactak
est."
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT ;I NISTRU SUBT IMPERIUL RUS 175
vici (Arman), Vagner (Neamt) Melenciuc (rutean), Soltuz (Centru),

Seatopolc Mirsky (profund reactionar).
Succesul reactionarilor a produs un efect deprimant : a re-
u§it o vasty conspiratie antidemocratica, apostolli reprimarIi §i
ruslficArii, prin parazitizm, promisiuni §1 conruptie, din cauza in-
tunericului secular al masselor, inapoeril mintale §1 nationale, a-
dormiril, impasibilitAtil." Aici nici florile nu mai infloresc, nici
pasArile nu mai cinta." Ne-am educat ruseste si am pierdut
cheia dela lacata, care inchide inima taranului," scrie A. Nour
in Viata Romineasca" (vol, IV, 907).
Un grup de tineri din jurul ,,Basarabier vine la Iasi : Ser-
ghie Nita, Ion Vintu, Ion Mita, Ion Costin, P. Halipa, Ion Sco-
bioala, Ullinici, Prodan, Loghin, Pelivan, Schlopu, Popov-
ski §I altii
Scapat pentru moment de amenintarile revolutlei, guvernul
rus se intoarce la metodele §1 sistemele dinainte de 1905 ; to-
tu§i, de cind chestia nationalitatilcr s'a pus la ordinea zilei in
Rusia, politica ruseasca in Basarabla nu se face cu nepasarea di-
nainte ; se impiedica orice activitate specific national 5. Gazeta
oficiala declara ca focul este Inabusit, dar nu este sties, nu mai
este Burma de altAdata.' Se !au masuri pentru inmultirea scolilor
sate§ti rusesti, se construesc localuri de scoli. Moldovenii scriu: La-
sati sA ne pregateasca Ru§ii edificii §colare. Viitorul acestei tart
este lung. Cu cit este mai neagrA noaptea, cu atit par mai stra-
lucitoare stelele." (Nour. ,`'sta RomineascA" Vol. V) Episcopul
Vladimir, binevoitor cult igioase moldovenesti, este mutat,
in urma campaniel lui 3, care-1 acuza formal : a nasco-
cit predarea limbii molo, 1, tipografie, slujba moldoveneasca
in biserici, tocmai cind 10_ a 1 au inceput propaganda Romi-
neasca in Basarabia, gazete moldovenesti revolutionare propo-
vAduind separatism. El a introdus slujba moldoveneascksi in bi-
sericile din Chisinau, iar aid populatia §tie ruseste, pe cind po -
porul rus, care nu intelege moldovene§te, este lipsit de_,slujba
religloasa."
Reactia este in toiu in anii 1907-1916. Multi Moldoveni din
Basarabia se refugiaza in regat, apropiindu-se tot mai mutt de
cultura §1 Idealul national.
Viata RomineascA" si cercul din jurul el an strinse lega-
`uri din 1905 -6 cu Basarabia. Revista are o rubricA speciala
Scrisori din Basarabia", alaturi de scrismile din Ardeal §i din
Bucovina.
Miscare nationals din Basarabia In acest timp stagneaza.
In 1906 se tipare§te o traducere (Nour) in moldovene§te de Tols-
toi ; se editeaza o invatAtura despre legea lui Dumnezeu" a lui
Arh. Gurie ; la 1910 apare Cartea Romineasca", asezata de C.
V. Popescu Chi§inau, Povestea lui Stan Patitul" si povestea
unul om lene§, compusA de Ion CreangA ". In 1911 C. Popescu tl-
1 Auforul se inseia ; propaganda an filcuto numai Basarabenii,
nimeni din vechiul regal.
www.dacoromanica.ro
176 DR. P. CAZACU
pareste Calendarul mold° venesc", pentru a continua cu calen-

darul" §1 in 1912, 1913, 1914 si 1915.
In April 1913 apare thasul Basarablel" de Gr. Constan-
tinescu, in Mai 1913: Cuvint Moldovenesc", subt directla d for N.
Alecsandri si S. Murafa, pentru ca dupA incetarea Glasulul Basa-
rablei", Cuvintul moldovenesc", condus tot timpul de P. Halipa,
dela 5 lanuar 1914 sä aibd si o gazeta slptaminald, pe linga
revista lunard. Pe lingd acestea se mai tiparesc carti cu conti-
nut felurit : Mlcul dor', Cel dintdiu rachieriu" de Tolstoi §i altele.
Mici, sarace, pldpinde apar manifestatiile mi§carilor natio-
nate, politice si culturale inaintea razboiului mondial in Basara-
bia. Timpurile erau foarte grele si multa credIntd, barbdtie si
abnegatie au trebuit sd aibd muncitorii aceia umili pe ogorul u-
Math nationale, care stArueau in jurul micilor reviste, carti si
propagande, ascunse, in speranta invierii.
Dacd miscarea nationala politica §i culturald era foarte re-
dusa in Basarabia, din cauza starii, ii care a lost adusa tarani-
mea de puterea imperiului rus, miscarea politica §i culturald ru-
reascd, desigur superioard celei nationale locale, nu era nici ea
insemnatd, deli avea la dispozitie pe linga puterea statului *i
mijloace abundente. Cu tot numarul de scoli rusesti secundare,
de profesori, institutors si invatAtori, functionari ai statului, inte-
lectuali rusificati locali si de importatie, stratul acesta era asa de
subtire, asa de izolat de mase, de viata, incit productia locals
culturala §i miscarea politicA erau pimme. Basarabia era clasata
in Rusia ca o provincie din cele f. notate. 1 Cum era natu-
ral in aceste imprejurArl, guvernul it sd creieze aici particle,
§i a creiat, bineinteles partidul ski; it at adevAratilor Rusi".
Fondator propagator si cel ma Ortant membru al aces-
tui partid era pe timpuri Pavalache Crusevan. Foarte activ si
nelipsit de talent, a inceput prin a colabora la gazete rusesti,
apoi a fondat o mica gazeta localA, la inceput incolorA, intrun
moment dat chiar cu nuance liberate, is Chisinau. Om sarac §i
ambitios a fost silit sa se adapteze imprejurdrilor, sd devie anti-
semit, cum avea nevoe guvernul. Inteun moment dat a condus
la Petrograd o gazeta, lateral oficioasa, Znameas, intretinuta din
fondurile guvernului. Cu schimbarea ministerului si cu reducerea
fondurilor a revenit la Chisinau. Cu toate calitatile si activita-
tea, pe care o depunea, a fost intrebuintat ca salariat, propagan-
dist, gazetar ; sefille locale de partid, a vantagiile politice §i eco-
nomise ca si demnitatile, le aveau altil. In acest partid de ade-
varati Rusi, pe pings Moldovanul de rasa §I de limbs Crusevan, e-
rau si multi alti Moldoveni. Sustinitt de fonduri secrete de ad-
ministratie, de guvernatori, episcopi §1 functionari, excitind plebea
1 La 1837 in mod oficial prin aulorillill basarabenti au lost in-
valati a se inscrie pentru operile lui Puschin, ce urmau sii se tipli-
reascli; s'au cerut pentru inireaga Basarabie 18 exemplare. In 1861
pentru monumentul tut Puschin s'au subscris in intreaga Basarabie 34
ruble 56' . capeici (vezi Lucr. Comis. arh. Baser. vol. I pag. 168.170).
www.dacoromanica.ro
ora§elor, partidul acesta a reu§it sã-§i treaca in parlamentul ru-

sesc candidatii ildicati de guvern. 1
Toata viata politica, din ultimii douazeci de ani din Basa-
rabia, era plina de aceste manifestatii antisemite, care izbuc-
neau citeodata mai violent,fara insa sA inceteze cu desevirsire ;
dincolo de barierele ora§elor §1 in special a Chi§inaului ele nu
treceau,
Consideratii de diferiti naturA impunind guvernului in u-
nele momente de a nu sustine partidul antisemit al adevaratilor
ru§i, s'a format aid, tot cu ajutorul guvernului, un alt partid gu-
vernamental, numit dupi timpuri, clod al centrului, cind octobrist,
sustinut insa intotdeauna, daca nu de intreg partidul adevaratilor
Ru§i, apoi cel putin de marea lui parte, cea disciplinata §1 supusa ;
citeva elemente recalcitrante, sau nemultumite, luptind indepen-
dent.
Reprezentanti al acestui partid guvernamental erau membri,
fa miliei Crupensky cu prietenii lor. Aceasta familie, care se
trage din Moldova, §i cu tot numele ei, are mult singe moldove-
nesc §i grecesc (si aproape de loc singe rusesc), foarte bogata,
numeroasa §i cults, avea intinse legaturi in sferele inalte la Pe-
tersburg (doi frati erau ambasadori unul la Pekim altul la Stok-
holm), a avut membri foarte activi, cu multe legaturi in Basara-
bia. Prin legaturi de familie, prin bogatie, plasamente in slujbe,
legaturi cu administratla locals §i ajutoare din Petersburg, mem-
brii ei, aproape singuri, sau cei in legatura cu ei, se alegeau a-
proape regulat in coleglile restrinse, care erau inainte de revo-
Julie.
Partidele de opozitie erau reprezentate printr'un minuscul
grup cadet (lanovski Sitinski), care s'au ales in prima Duna (sus-
tinuti de Moldoveni), cind guvernul Rus nu invatase Inca bine sa
minuiasca alegerile.
Partidele socialiste, ca partide, nu existau in Basarabia. In-
dividualitati §i cercuri de dogme socialiste ruse§ti au fast in toate
timpurile.
Nevolle vletii §i persecutiile impingeau adesea si pe natio-
naIistii moldoveni in lupta In rindurile, sau alAturi de rill Jurile,
revolutioiarilor Tt1§1. In toate timpurile Basarabia a dat elemente
revolutionare nationaliste ; astfel au fost Z, C. Arbore (Rally),
Dicescul, Zubcu Codreanu, C. Stere §i attn. Activitatea contra
statului rusesc a nationali§tilor ii punea alaturi de revolutionari ;
§i guvernul rus, tratindu -I ca vrajmasi, tar socialistii §i revolutio-
narii ca prietini, el se riudulau §1 lucrau linga ace§tia.
Intre ovreimea din Basarabia i§i gaseau plasament toate cu-
rentele moderne dtn acest popor : Bundul, Paolei Sion §1 alte sio-
1 Ullimul comitel (1916) era compus din T. 0. Ianovski, I. D.

Rojcov, D. A Bodesco, M. I. Chiatsky, S. V. Tverdohlebov, C. M, Po-
rumbut, M. F. Cuznetov, A. P. Catromadov, F. A. Lactionov, A. D. Rin-
dic, I. A. Cebotarenco, 0. F. Laurov.
www.dacoromanica.ro
178 DR. P. CAZACU
nuri ; social-democratia, 111 recruta adept! 91 intre ovreimea din

Basarabia.
In legatura cu miscarea politics era presa.
Am vAzut mai sus ca primul ziar neoficial rusesc a apdrut
aici deabea la 1882. Existenta lui era foarte grea, asa ca pri-
mul fondator l'a trecut repede lui Cru$evan. Dar $1 acesta nu
l'a putut duce, decit devenind antlsemit, pentru a cdpata subven-
111, pentruca nu reusise sd capete dela Ovrei publicatil $1 abona-
mente, ca sA poatd trai. Dupd revolutia ruseascd din 1905 an
inceput sl apara $1 citeva ziare independente ; dar viata for era
foarte grea fate° regiune incultd, fara industrie, cu populatie a-
gramata avind pe deasupra $1 concurenta ziarelor din intreaga
Rusie.
A$a era atmosfera politics $i culturala in Basarabia cind
guvernul rus $1-a serbdtorit suta de ani de stapinire silnicd a ei
Ia 6 Mai 1912), iar in toatA Cara Rom1neasca a fost o zi de doliu.
In aceiasi atmosfera s'a declarat in Julie 1914 $i rAzboiul
mondial.
Dacd pentru curte $1 o foarte subtire pdturd conducdtoare,
ca $i pentru o parte din intelectualitate, intrarea Rusiei in rAz-
boiul mondial era clard $1 necesard, pentru masa imensd a po -
porului rus, el nu avea alt sens, decit executarea poruncii taru-
lui $i a stdpinirii ; pentru Moldovenii din Basarabla razboiul n'avea
nici un inteles $i interes. Victoria Rusiel imperiale nu le putea da
for nici un cistlg material sau sufletesc, ci numai pagube. Totti$1
Moldovenii, supusi $1 pasivi, au trebuit sd mearga la rAzboiu con-
tra Austriel si Germaniei, tot asa cum an mers contra Turcilor,
sau Japonezilor : carne de tun pentru marirea $1 intarirea impe-
rialismului, care ii subjuga.
Imprejurdrile politice din momentul declararii rdzbolului pre-
zentau pentru Moldoveni $i o parte extrem de tragica. Conform
tratatulul de alianta germano-austro-italo-rnmin, se putea ca Moi-
dovenii din stinga Prutului sA lunte nu numai cu fratii for din
Bucovina, Ardeal, Maramure$ $1 Banat, cum s'a $1 intimplat, ci $i
cu Moldovenii din dreapta Prutulni. In vederea unel astfel de
posibilitati, in trupele din Basarabla aproape nu erau de loc
kloldoveni, iar Moldovenii mobilizati trebuiau sa piece Ia corpu-
rile for peste Nistru. Cit tamp Rominia a stat in neutralitate,
guvernul rus, scontind posibilitatea unui atac, a cAutat sd facd
oare care intdrituri, transee, gropi, se aseze sirma ghimpatd : totul
era pregAtit. Aceste lucrAri erau fAcute de tArdnimea moldove-
neasca rechizitionata. In valea Prutului pe lingd Reni, pe valea
Biculul sure Ungheni, pe valea Dundril Si Reutulul, Ora in 1920
se vedeau rAmd$1tele acestor lucrarl. Ordinele pentfu evacuarea
Basarabiei, pentru transportul actelor, documentelor, functionari-
!or st valorilor erau date. Depozitul sucursalel BAncei Imperiului
si valorile bisericest1 sl particulare au fost evacuate la Saratov
$i Kiev.
lar pentru pregatirea sufleteasca a populatiei impotriva in-
www.dacoromanica.ro
vaziei Rominesti se luasera masurl de propaganda intensa prin-

tre Moldoveni s1 Ovrei.
Ovreilor li se denunta antisemitismul roman, iar taranilor
boerescul : venirea boerimii de peste Prut pentru a le lua pa-
minturile si a-i supune la boeresc.
In planul statulul major rusesc era prevazuta mai mult re-
tragerea din Basarabia, decit rezistenta, cautindu-se a se atrage
Rominii spre interior pentru a-i micsora, slab' si risipi.
Epoca dintre 1914-1916, cunoscuta subt numele de neutra-
litate a Rominiei, a dat posibilitate guvernului rus pe deoparte de
a scoate din Basarabia toate valorile, actele si oamenii valizi, ne-
cesari pentru razboiu, cit si a face destula propaganda impotriva
Rominiei.
Statisticele lui Maghileansky arata a din Basarabia s'a mo-
oilizat 12 la suta din populatie pentru razboiu pe toate fronturile.
Cel rAmasi, ca nici intro parte a Ruslei, prin intensificarea muncii
or au facut cd suprafata samanata sa nu scads.
PAtura locals oraseneasca", functiondrimea si conducatorii
rusificati la suprafata, se ocupau pe scars mare cu organizarea
ajutoarelor pentru armatele de pe front. Zemstvele si orasele fa-
ceau parte din organizatiile panrusesti pentru organizare de spi-
tale pe front si la spate, pregatire de brand, haine etc. Peste tot
erau comitete a crucei rosii, a soiuzului zemstvelor si oraselor, a-
dunare de fonduri, pregatire de material si personal, plata pen-
tru familiiie mobilizatilor. Conform firii rominesti de pretutindeni
si aid s'au intrecut Moldovenii in darnicie.
Satele 10 plingeau pe cel plecati, asteptind vesti ; oraseni
cautau sa se aranjeze astfel, incit sa nu fie dust pe front, ci la
vre-o industrie militarizata, cruce rosie, soiuz, comitet tehnic
cumva mai la spate : sA se ambuscheze.
In aceste imprejurdri, cind toata lumea era risipita in toate
partite, nu mai putea fi vorba un timp de miscare nationals po-
Iitica si culturala.
Daca atitudinea viitoare .a Rominiel in razboiul mondial in-
teresa pe toti cei din Rusia, pentru Moldovenli din Basarabia si
pentru nationallsti, mai cu seams, aceastd chestie era primordiala.
Vechii separatisti asteptau din zi in zi ivirea dorobantului. Vestile
asupra luptelor violente din Regat, In jurul sacrificarli Moldovei
1
dintre Prut si Nistru pentru totdeauna pravoslavnice.i tiranil im-

periale dela Nord, declararea ca traddtorl' a tuturor celor care
nu vroiau nici in gind si nici un moment sa sacrifice o parte din
sufletul national' idealului imperial rusesc, hartile Rominiei dela
Prut WA la Tissag, declaratiile de doliu" dela Iasi, alianta cu
1 As16zt este evident pentru once om neparlinitor ca lupta dirt
press6 sl din parlament din 00 1914-1916 in jurul intrArit in rkizbotu
pentru drenturile noastre asupra Basarabiei a avut cel mai more 1.6-
sunet si a jucat un rol insemnat in recunoasterea unirii Basarabiei a-
tit de Puterile Centrale, cit st Consiliul Superior dela Parts.
www.dacoromanica.ro
180 DR. P. CAZACU
Sturmer, tocmai cind luptele interne din Rusia se intetise §i se

punea pe fats intrebarea : dace guvernul tdrii, cu care Rominia se
alia, este din netrebnici sau tradAtori" le singerau inimile, cu
alit mai mult, cu cit mi§carea nationald din Basarabia, prin esenta
el democratica, nu putea intelege alianta de anima cu tirania pu-
treda. Unul din nationali§tii Moldoveni, ci ruia i-a scapat cuvintul ca.
Rominia face o prostie aliindu-se cu Rusia Tarista denuntat, cu
mari greutati §i prin multe interventil a scapat teafar.
Pentru Bawabenli nationali§ti patrioti con§tienti, atitudinea
Rominiei era §I inexplicabila §i dureroasa.
Intr'adevar cel putin dela 1 lulie 1878, cind M. Cogalni-
ceanu a cetit la congresul din Berlin cunoscutul memoraulum I,
politica Rominiei fats de Rusia era lamurita.
Fortele Rominiei singure fall de colosul R'isesc erau a§a de
reduse, incit in Rominia nimeni nu indrAznea sä face mi§cari §i
organizari vddit indreptate, nu pentru eliberarea Basarabiei, ci
chiar numai pentru ajutorarea culturii nationale. Liga culturala §i
demnitarii statului dddeau mult mai multa importanta Macedoniei.
Este adevarat ca §i Basarabenii, veniti in regat, manifestau a-
proape toti fara exceptie, pe linga sentimente antiruse§ti (impo-
tiva statului rus), profunde simpatil democratice §i purls extrem
de independente, astfel ca era oarecum §i vina for ca nu aveau
influenta in cercurile conducatoare din tail pentru determinarea
unui curent mai puternic §i mai con§tient pentru ajutorarea cul-
turii §1 politicei nationale in Basarabia. Totu§i dela protestal lui
1 Restituirea pr'n tratatul dela 1856 a unei part! din Basarabia
principatului Moldovei a fost un act de echitate a Europei. Imbuclita-
fires dela 1812 nu putea sa se justifice prin fapt sau prin drept de in-
vingere.
La 1812 Basarabia lines de un principal, a carui aulonomie fu-
sese atestala solemn prin toate tratatele inainte facute intre Imperiile
Rus $i Otoman. Tratatul data KutchiukKainardgi indeosebi recunos-
tea printilor Moldovii si Valahiei calitatea de Suverani sl stabilea ca Ba-
sarabia faces parte din Moldova.
Era dar o tarn romineasca cu Instilulii si legi rominesli, in mod
explicit menlinute de M. S. Imparatul Alexandru I. Acest respect pen-
tru vechea nationalitate a fost promulgat in rescriptul imperial, care
promulga organizarea administrative si Judiciary a acestei provincii.
dupe incorporarea ei is Rusia, Para sal se face cea mai mica citstinc-
tie infra Basarabia de jos si cea de sus,
La 1878 ca si la 1812 Basarabia nu poate fl revendicata dela Romi-
nia in virtutea dreptului de victoria. Ea aparfine unui Principal, pe
care Rusts insasi, in tot timpul trecutului rlizboiu cu Imperial Otoman,
l'a considerat si tratat ca un slat Independent si aliat.
Rominia fine minle socrifictile, pe care si le-a impus pentru ma
rirea, fericirea si gloria Rusiei. Ea isi aduce aminte, ca dela Petru
cel Mare, panfi in zilele noastre, ea a fost rind pe rind sau in acelas
limp baza operaliilor militare a Rusiei, grinarul, in care se alimentau
armatele sale, chiar alunci cind ele operau paste Dunare sl teatra,
foarle adesea preferat a celor mai groaznice coliziuni.
Ea 4i aduce aminfe de asemenea cd la 1812 ea a pierdutln pro-
fitul Rusiei jumdtale din Moldova, adicd Basarabia dintre Prut gi
Nistru (Noradounghian, IV peg. 85, 86).
www.dacoromanica.ro
M. Cogalniceanu, dela congresul din Berlin, era evident ca. popo-

rul rominesc nu astepta decit ocazia fericita mondiala pentru
all valorifica drepturile sale istorice si nationale. Toti oamenii
politici ai tariff, care s'au perindat dela 1878 panaia 1916, au pre-
conizat aceasta politica. Ca n'au facut nici-un gest, nict-o miscare ,
nicl o organizare pentru a vent cel putin in ajutorul culturii si
miscarii politico nationale, se explica prin frka de a provoca cit
de putin atot puternica Rusie. Dar ca Rominia, tocmai in momen-
tul cind se prezinta ocazia asteptata zeci de ani de a interveni
pentru Basarabia, sa renunte la aceasta, era greu dar posibil de
inteles, avind in vedere imensele forte mondiale puse in joc. A-
tlanta insa cu Rusla tarista, putreda si invinsa, era inexplicabila
si demoralizanta, mai cu seamy dupa ziva de dollu din 6 Mai
1912, caci Moldovenii stiau bine ce ar fi insemnat victoria im-
periului rus pentru toatA omenirea, dar mai cu seams pentru
neamul lor.
Neputindu-si arata nicl intr'un fel durerile, risipiti in mici
grupuri in toate partite, Moldovenii 30 vedeau numai de datoriile
impuse si de nevoile individuate. Cu trecerea timpului 0 a ame-
telii din primele luni ale razboiului, a inceput dezmeticlrea. Gru-
purile accidmtale de Moldoveni, aruncate intre straini si diferlte
locuri, cautau sä se lege Si sa se sprijine.
Pentru masele moldovenestl razboiul a fost Si prin groza-
vine Ity, dar sl prin oamenii 0 lucrurile vazute si prin intimplarile
suferite, o scoala practica.
Pe cimpul de luptA, in transee, in spitale, intre prizonieri si
ca prizonierl, in Bucovina invadata si in Maramures, in populatia
si in armata austriacaMoldovenii an armata ruseasca au des-
coperit Romini, cast ei plugari st ciobani crestlni. In toate partite,
pe care le-au calcat, au vazut alte neamuri, altfel de viata, alts
alcatuire ; toil oamenii 0 lucrurile vazute, ideile schimbate le-au
schimbat 0 for sufletele. Cu intrarea in Rominia, in Dobrogea la
inceput, apoi in Moldova, prin satele Si tirgurile din muntii nostri
seria impresiilor nationale si posibilitatea schimbului de ide s'a
marit si deci schimbarile starilor sufletesti de dinainte de razboiu
au crescut.
Cu intrarea Rominiei in razboiu, Basarabia a fost invadata.
de puhoiul armatelor rusesti in trecere sl de formatiile din spate
ale armatei : depozite, munitii, vite regimente In refacere, spitale,
convoiuri de raniti ; apoi prin Basarabia a trecut tristul convoiu a
oilor 0 vitelor din Dobrogea, insotite de convoiurile dobrogenilor
devastati, dust spre Poltava- Harcov. Pe urma au irceput sa treaca
ranitli nostri spre Odessa, Poltava, Cherson, cu ei veneau dife-
rill demnitari umiliti, care mergeau sa se inchine tarului si mi-
ntstritor Jul : turmer, Trepov, Golitzin, la stavca generalului A-
lexeev, si atria sfirsit demnitarit $i deputatii nostri, in cautarea
linistei si sigurantei la Odessa, diferite comisii pentru cumpara-
turi anrovizionari etc. si diversi refugiati nenorociti.
Tot acest haos de impresli $i idei nu a putut sa du pro-
www.dacoromanica.ro
182 DR. P. CAZACU
voace in mintile masei locale pasnice $i cuminti un haos suflete sc.

La inceputui anului 1917, cind toata Ora Romineasca era
ocupatA de armate strAine (panAla Siret Austro-Germane si Turco-
Bulgare $i dincoace de Siret de toate neamurile, care constitulau
armatele Ruse$ti recrutate din Rusia europeana $1 cea asiatica),
cind generalul Polivanov 1 scrisese raportul sau, in care cerea
schimbarea conditillor teritoriale convenite intre aliati gi Rominia
pentru intrarea acestela in razboiu,chlar cei mai optimist' cu greu
puteau visa la putinta reinvieril Moldovei dintre Prut §i Nistru,
ci se intrebau daca, late° tranzactie mondiala cu Nemlii, Rusli isi
vor muta granita numai pans la Siret, sau mai departe. Soarta
noastra nu era in miinile noastre si cu greu se putea crede atunci
ca cei doi Leviathani : Rusia si Austria, care dupe Turci, dar mai
mult ca ei, au fost cAlAii neamului acestuia, vor fi doboriti asa
de curind de putregaiul din nauntrul for si de cumplitul razboiu
mondial.
1 Acum intro polemicA, fara dovezi, D. C. Diamandi susfine ci

nu Polivanov este autorul acestui raport. Fie : documental ins este
neconlestat, de aceia it citam: Dace imprejurarile s'ar fi petrecut astfel -
raporta Polivanovfaruiui inch politica military s'ar fi realizat, s'ar fi
creat in Balcani : din Moldova, Valahia, Dobrogea, Transilvania, Banat $1
Bacovina un slat deslul de mare. Este indoelnic dacti acest slat ar fi fost
amical dispus cabs Rusia $i n'arfi cautat s6-si realizeze dorinlele sale
prlviloare la Basurabfa In Balcani dea- emenea ar fi cAutat sa se opue
influenlel Rusiel. Din cauza preponderenlel elementului latin (Ro-
man) ar fi dispus sA se supue influenfet flatlet $1 Franfel Din aceastA
cauza falimentul planurilor Rominiei nu conirazice interesele politice
ale Rusiei. Acest faot Irebue utilizat pentru tntOrirea pe limp lung a
linujurilor, care leaga acum Rominia cu h'usia. Dar dac5 nu ne con-
vine formarea unei Rominii marl, nu ne convine nici distrugerea, sau
slablrea prea mare, a organizmului el politic. Asa dar apararea Ro
miniet dela complecta ei distrug ere, sau slabire prea mare, este una
din problemele militare politice principale. Succesul nostru pe fron-
tal romin are Importanfri imensa. ImprejurArile de acum din Rominia
au schimbat complect condifitle contractului din 1916. In loc de aju-
tor reiativ modest in Dobrogea, Rusia a lust asupra sa $i paza grant.
lelor Rominiei. Acest ajutor a lust asa proporlit cA trebuesc revs-
zute condifille teritoriale, care s'au promis Rominiei. Trebueste glisit
momenlul oportun pentru a pune aceasta chestlea.
www.dacoromanica.ro
Moldova dintre Prut §i Nistru suit
republica ruseasca
2 Mart 2 Decembre 1917
1
La sfir§itul lunii Februar 1917, cind la Petrograd se da-

deau ultimele lupte pentru darimarea larismului, cind capitala
Ruslei era cuprinsa de spazmurile mortis unui regim vechiu §i de
durerile nasterii unui nou necunoscut,la Chi§inau §i in Basara-
bia era lini§te deplinA. Dacd intre jertfele revolutiei din Petro-
grad, ingropate acolo pe cimpul lui Mart, era §1 un Ursul din
aceasta MoldovA, cra o jertfa simbolica pentru izbavirea el de
toate Rusille,nimeni nu Oa. Guverna la Chi§indu un Vorono-
vlci §i la Reni un Veselkin, mentinind prin armatA, curti marti-
ale, stare de asediu, lini§tea §i ordinea, garantate de aceste vechi
gi incercate Instrumente, dar 0 de pasivitatea tuturor. Gazetele
locale vat-eau, ca de obiceiu, dublu cenzurate ; citiva initiati sus
pu§i, informati prin intimplare de oameni ocazional veniti, *Mau
de unele turburdri. Clnd totul se isprAvise : nu mai era nici tar,
nici mo§tenitor, nici curte, clod unul a abdicat, altul a refuzat,
la 5 Mart 1917 a sosit o telegrama oficiald din Petrograd la au-
toritati §i la toatd lumea, anuntind ca Basarabia nu mai este subt
imperiu gJ cA deacum inainte, se poate bucura de libertate (svo-
boda re volutia !), far toti locultoril au fost chemati sd sustie noul
guvern provizoriu. La chemarea aceasta, cum era §i natural in
aceasta tarA., in care on ce venea dela Petrograd era ordin, in-
tAiu au rAspuns .functionarii. S'au adunat dupd departamente,
inca in uniformele tarului, cei dela po§td, cei dela zernstve, cei
dela §coli (profesoril), apoi avocatli, inginerli-hotarnicl, medicii,
functionarli administrativi, cei de finante etc. ; §i au ales comitete
profesionale, an trimis telegrame de inchinare revolutiei, de blas-
femare vechiulul regim reactionar §i injositor, de felicItAri noului
guvern, a cdrui adepti credincio§i se ardtau cd sint §1 au fost,
www.dacoromanica.ro
chiar cind serveau vechiul regim.
184 DR. P. CAZACU
Masse le marl ordsene§ti §1 cele rurale, surprinse, chiar dupA

ce au aflat mai tirziu vestea, au cerut timp ca sd o' asimileze,
s'o inteleagd §1 apot s8 -$i spue cuvintele, sau sd facd gesturile,
pe care vor crede bine sä le fad. Numal unele cercuri °rase-
nest' prin presa locald, chiar cea care a fost cu vechiul regim,
141 manifestau bucuria si entuziasmul. Cum vechiul regim au-
tocratic avind la dispozitie timp, toate puterile, fondurile $i
slujbele, nu a reusit sd se blzuie aici de clt pe minime forte po-
litice locale, creiate de el : soiuzul adevdratilor Rusi §i partidul
centrului, noul regim nu avusese incA timpul §i mijloacele salt
creieze un grup organiz at.
De abea la 10 Mart se improvizeazd $i la Chisindu prima
manifestatie de strada, cu steaguri rosii, muzica, nelipsita Marsi-
liezd $i discursuri : manifestau soldatii, care stau fdrA treabd, co-
piii, functionarii si autoritatile. Dar manifestatia aceasta, poate
mai entuziastd, ca cele obisnulte, avea totul mai mult aerul u-
nei pdrdzi oficiale, artificiale, comandate de stapinire, pentru sat.-
bator irea libertatilor.
Cal la Petrograd §1 (Mesa ", se constitue la 13 Mart, la

Chisindu si in alte orase din Basarabia, §1 sovietele lucratorilor
$i soldatilor, i, cu elemente straine cu totul §1 de ChisinAu ki de
Basarabia.
La 22 Mart se constitue aparte sovietul soldalilor 2 din
ChiOndu.
Adundrile publice, ca si la ,, Petrograd §1 la Odesa ", se in-
tetesc ; se vorbe$te mult, se voteazd rezolutii pentru govern §i
revolutie6.
Se constitue §1 al!anta elevilor de liceu din Chisindu" (din
lipsa studentilor) ; se constitue sindicatele : brutarilor, cotiugarilor,
cofetarilor, bucAtarilor, chelnerilor, portarilor, vizitillor, fecicrilor
de cask servitoarelor $1 servitorilor, cu comitete, pre§edinti, adu-
part discursuri $i rezolutii : pentru revolutia fall singed, pen-
tru guvernul libertatii", cu jos tarul Sl Rasputin ".
Toate aceste manifestatii erau chemate sA reprezinte mis-
carea proletariatului conVient care, lipsea cu desevirsire.
1 La 19 Mart adunarea alege ca preaedinte pe Oalifky, ca se-
cretar pe lzbeatsky:(dovedit mai tirziu vechiu spion polifienesc), ca
membri : pe Crilov, $lezingher. Crupovici, Valqman, Corenco, Fih-
man, Bulungl, Baircar, NiAd fa, Abramovici al Dralici.
2 Preaedinte : Ivaacenco; $evcenco ai Ourtovici; vice-Dreaedinfl ;
secretari : 01-erasimenco ai Filipov ; membri : Sornicov, Lavrinovici,
Iorovsky toll striii .1 de fare', din aceasta cauzi1 s8 ai schlmbau des ai
aveau atiiudine antimoldoveneascli, aaa la 27 lunie Comitetul execu-
tiv gubernial holarilate ; 1) Autonomia Basarablet va fi hortiritii de con -
stiluanta ruseascii 2) Chestiile sociale (chestia plimintului) se va he-
tari de comitetul executiv al intregei Rust'.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT 51 NISTRU SUET REPUBLICA RUSEASCA 185
Ca si in toate provinciile rusesti, unde guvernul provizoriu

a inlocuit pe vechli administrator! prin presedintii zemstvelor, nu-
mindu-i comisari 1 ai guvernulul, §i in Basarabia s'a primit ace-
Iasi ordin. Presedintii zemstvelor (in fond oameni foarte cum se-
cade si foarte buni pentru timpuri normale) erau insa o emanatie
a colegiilor electorale extrem de restrinse, mart proprietarl, farA
suficientA experienta §1 cuno§tinte administrative, cei mai multi
si f Ara energie incercata ; ei nu §ilau nici atributiile functiilor for
(cAci nu erau fixate), nici intentlile guvernului, n'aveau instructi-
uni, nu puteau prevedea desfA§urarea evenimentelor, pornirea sti-
hillor, nici fortele de care puteau dispune, nici limitele aplicarii tor.
La primarii, in locul si pe linga consiliile comunale , s'au
instituit comitete executive", in care intrau elemente accidentale
§i soldati, ca reprezentanti al organizatiilor sociale §1 politice".
De asemenea §i la zemstve se coopteazA" elemente not
din soldati §i alti reprezentanti ai organizatiilor democratice".
Aparatul executiv politia urband §1 rurala, se inlocueste cu
un aparat nou improvizatmilitia", din elemente accidentale, fArA
pregAtire, farA instructil. 3
Toate inchisorile se golesc prin amnistie general.
Se publica ordinele : soldatilor sA li se zicA d-voastrA §1 nu
grad inferior, sA fie liberi de a fuma, de a saluta sau nu, de a
frequenta §i face parte din ciuburi §i partide politice.
Se desfiinteaza pedeapsa cu moarte, curdle martiale §1 de-
coraliile, afara de crucea militarA Sf. Gheorghe.
4
Personalui din justitie nu s'a schimbat in Basarabia, cum

nu s'a schimbat In intreaga Rusie, afarA de zemsky nacealnic
(judecator- subprefect), care se inlocuesc prin judecAtori ales!, WA
sA li se cearA titluri juridice. Nu s'a schimbat nici legile, dar
foarte repede s'au schimbat timpurile. Cum insa aparatul exe-
cutiv al statulul a fost ruinat, din zl in zi porneau stihiile, suflau
1 Comisar gubernial al Basarabiel a fost numit Mimi (mare pro
prietar din panful Tighinei); ajulori de comisari guberniali : D-nit Cristi
si E Conigsal ; tar comisari judejenl : la Chisinau Olavce,la Orhel
Anghel, In Soroca Brjozovsky, In Balji Hincutov, la Tighina Carra, In
Izmail Cavalioti, in Hotta Oatu, la Cetatea Alba Iarosevici.
2 Tocmai la 15 August se fac alegertle comunale, in care wit-
cipa si soldalii trecatori.
La Chisinau se aleg ; 56 socialisti until, 6 cadejl, 12 sionistl, 13
crestini. 6 Moldoveni : Halipa, Ciobanu, Gropa, Neaga, Chiorascul si
Pavel Harea.
3 In milifie intimplator au fost gl elemente izolate chiardistinse :
cum a fost prefectul mililiel din Chisinau, fost magistrat. Dudkevici,
polon: om de mare valoare intelectuala $t morale, precum at atilt.
13
www.dacoromanica.ro
186 DR. P. CAZACU
vinturile din'toate directiile, consecutiv $i in acelasi timp, justitia,

ca fl administratia, in scurt timp au fost debordate, raminind
neputincioase, indoindu-se sau dosindu-se de furtuni, vinturi fi
virtejuri pentru a nu fi frinte.
5
Cercurile revolutionare din Petrograd $i guvernul, nestiind

bine dispozitiile sufletesti din provincie §1 din armatA, temindu-se
de miscari anti-revolutionare din partea diverselor element; din
primul moment s'au ocupat cu organizarea propagandei noului
regim. Din aceastA cauzA, in toate satele, ora§ele si pe toate
fronturile, deci ft in satele §I orasele din Basarabia $i printre
Moidovenii, mobilizati in diferite tirguri $1 pe diferite fronturi, se
face propaganda de adincire a revolutie1". Trimisi° a diferi-
telor partide, grupuri si organizatiuni, dar si ,voluntari", in nu-
mele propriu, tin discursuri si provoaca discutii. Razbolul, ar-
mata, discipline, revolutia, chestille nationale, de organizare de
stat, chestia agrard, chestiile economicesint dezbatute peste tot,
de competent' si de necompetenti, de interesati §1 dezinteresati,
de dogmatici $1 sceptici, de entuziasti §i blazati, de prosti si de§
tepti de toad lumea : este deplinA egalitate, fraternitate liber-
tate in discutle. Polonil ft Ucrainienii 10 apArA dirz drepturile
for impotriva acelor, cArora sl not le spunem muscali. Exem-
plele for stnt urmate de toate nationalitatile $i de Moldoveni.
Pe toate fronturile, ca $i in tirguri, intre soldati se produce di-
soclarea si clasarea grupurilor pe nationaliidti. Peste tot se
nasc din nevoie conducdtori nationali ; grupurile nerusesti se sus-
tin reciproc impotriva formei de stat unitar rus, fail a face
declaratii solemne de separatizm, ci prin rezerva eloquenta.
Dar Basarabia a avut parte si de propaganda specialA. A-
vind renumele, nu numai In Rusia, de Cara cu multe elemente
anti-semite, loc de nastere §I manifestari violente a lui Crusevan
al PuriSchevici, cu multi latifundiari retrograzi ca Crupenski, Svi-
atopolc-Mirsky, Arhiepiscopul Serafim,stilpi ai regimului tarist,
continind in majoritate elemente margina$e moldovene$ti, bet-
nuite de separatizm, simpatii fl doruri din singe, instinct $1
suflet card Romtnia, des' oligarhica gi aliatA in acel moment cu
larizmul, Basarabia era suspects dela inceput chiar, ca poate
deveni Vandea revolutiel rusesti. Frica aceasta de Basarabia, cu
toate ca Vandea ipoteticA era supraIncarcata ft inconjurata de 1-
mense cantitati de WI rusesti, frica de oligarhia Romineascd,
strinsa in mizerie la lasi, avind toatA tare ocupata de armatele
rusesti si nemtesti, in fond nejustificatA, era asa de mall si de
puternica, Melt s'au lust masuri speciale in aceastd parte pen-
tru a se preveni pogromurile, contra rev olutla $1 separatizmul.
Sovietul lucrAtorilor, soldatilor si taranilor dela Odessa, cu-
noscind necultura si intunecimea taranilor din Basarabia, care
au fost condu§i gl stapiniti de Crusevan, Purischevici, Serafim si
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 187
Crupenscky, hotarA§te a trimite propagandi0i ai rev Millet in

Basarabia` §I trimite In mal multe rfnduri.
Un comitet compus din §mIdt §1 Cristi (socIali§ti populari)
totir4te §1 el a se trimite In satele din Basarabia agitator!,
care se tie conferinte in chestia agrara.
Comitetele tuturor partidelor" hotarasc trimiterea de propa-
gandl§ti a! revolutiei", ai doctrine! for §1 pentru combaterea con-
tra- revolutlel §i separatizmului In satele Basarabiel.
Frica de separatizm de posibilitatea contra revolutiel §1 a
pogromurilor antisemite in Basarabia, pcitrunde la Petrograd §1
Kerensky, §eful efectiv al guvernulul provizoriu, trimite aici pe un
intim at sdu ca sd ancheteze. Intr'adevAr la 19 Mai sose§te la
Chi§inAu Socolov, primul senator al revolutiei, insotit de Ven-
gherov, chiar in ziva congresului jAranilor din Basarabia. 2
Reintor§1 la Petrograd, dupe cfteva zile de cercetArl, triml§11
au raportat guvernului §i sovietului Impresiile for : ca rezultat s'a
hotArit angajarea §f trimiterea de acolo a unui grup special de pro-
paganda, cu Inseircinarea de a combate reactia, antisemitismul,
separatizmul 0 de a adinci revolutia ruseasca. Grupul acesta
compus din Moldoveni §1 ne-Moldovenl (40 oamen!), inzestrat cu
fonduri, a sosit In vagon special direct dela Petrograd Ia Chi§l-
au In ziva de 1 lunie 1917. 3
Tot in vederea propagandel Impotriva reactiel antisemitis-
mului §i separatizmului Basarabiel sose§te la Chl§inAu Broca-
Brocovscala (Bunica revolujiel ruse§t1). 4
1 Comitetui acesta se complecteazi peste citeva zile pentru ft-
nutul Chisinaului cu Moghileansky, Stern, Bur:liar:5, Hartia, Ghenzul,
Galitzky, Oodunov, Cegoreanu
2 I se face o primire solemnA Ia garil trimisulul guvernulut de
cAtrii Coate autoritatile locale (Coenigsat, Rebel). Dupl vizite al con-
vorbiri la 20 Mai sera -are loc o receptie Ia primArie cu discursuri ;
vorbesc : Slutky, Cogan, Grossman, Spivac. Se face o receptie vl la
baron, cu discursuri din partea magistratilor (Cononovici) si avocatilor.
3 Discutindu-se in comitatul partidulul national sosirea delega-
Vet din Petrograd, d-nil V. Bogos si V. Cazacliu sint insfircinali de a
merge spre a Myna pe Moldooenli din aces delegafie sfi participe la
opera national&
Peste citeva zile se intorc cu rAspunsul : D-nii Erhan sl Incule-
refuz5 sa intre in once legAturl pe baze nationale, ei vor lucre cu so
vietul lucrillortlor Oa care era vl lzbevlsky dovedit spion al ohranel
sl Iskimji din soluzul adevAratilor rusi) si soldatilor pentru Rusia una
$1 nedespfirtitA, pe baze sociale, pentru adincirea revolutiei $t con-
tra separatizmului. Acest grup a editat o brovurA de propaganda :
CAirii toll Moldovenil din Basarabia de obqtlea Basarabentlor din Pe-
trograd`.
4 Este primilA solemn la garii de autorilfill. In discursul de pri-
mire Ovozdev, reprezentantul sovietulul, se plinge de marl! proprie-
tart. de lipsa prolelarialului, de certuri nationale, ca partidele nu au
lucratorl. Erhan (trimis din Petrograd) salutindo spune ea* intelectu-
alit dorm, nu fac nimic pentru revolutie. Babuvca intreaba dar cei
patruzeci propagandivli trimisr ; Erhan se plinge ca focalnicii nu le
dau mijloace de transport, ii aresteazd prin sate.
Primila cu flori, viziteaza, cu mare solemnitale Cl mull inconju-
rata, spilalele gl avezAmintele, chiar cursurile moldoveneslt a invalli-
torilor, carom le care sd lumlneze pe fdranll moldovent In limbo lor.
www.dacoromanica.ro
188 DR. P. CAZACU
Astfel Mat dupa o mita de ani de tAcere 51 oprell5te, Ba-

sarabia intreaga 51 Moldovenii, on unde s'ar fi gdsit, in April
1917 au fost inundati de propagandi5til tuturor ideilor, de discur-
suri 5i vorbe de toate felurile.
Dupd o sutA de ant de stAptnire fdrA discutii" ; Ru511 cAu-
tau sd-i convinga prin diverse argumente sd se lase a fi stapinill
de el subt not forme.
Propagandi5t11 pe linga vorbe aduceau cu ei, sau trimetean,
o cantitate de jurnale, apeluri, manifeste si bropri, in care se
expuneatt toate dogmele, inteun limbagiu nu tocmai popular 51
cu foarte multe cuvinte tehnice strAine. Niciodata n'a inflorit
mai mult acest gen de literature ca in 1917 in Rusia. Multe din
aceste manifeste 51 brosuri au fost publicate 5i in limba moldo-
veneasca. Pe linga zemstva guberniala era o sectie speciald cu
destule fondurl, subt conducerea D-lor A. Smidt si V. Cristi, en
colaborarea D-lor Popovsky 51 Greculov, care ingrijau de tradu-
cerea, tiparirea §1 rAspindirea broprilor politice pentru adincl-
rea revolutiei ruse5ti printre Moldoveni".
Mi5carea revolutionary din 1917 a surprins ca arhiepiscop

al Basarablei pe Anastasieom cu multA autoritate 51 man le-
gAturi in cercurile clericale din Rusia. (a fost ales membru in si-
nodul rusesc in Decembre 1917). Cunt an era din figurile proe-
minente ale vechiului Teen si rezida in provincie, cum revolutia
avea la ordinea zilei alte chestiuni mai insemnate, impreund cu
majoritatea episcopilor din provincie, (afard' de cei prea comprom151
cu Rasputin) a fost ldsat la locul sau impreund cu ajutoarele
sale. Om inteligent a cAutat sa se adapteze noilor imprejurAri,
cAutind sA fie conciliant 5i agreabil factorilor zilei. Din primele
zile a revolutiel mid sA tread puterea sa absolute reprezentan-
tilor clerului 51 credinclo5ilor. Aprobd convocarea la 19-22 A-
pril a congresului preotilor cu mireni 0 dasedli, personal 11 des-
chide §1 11 binecuvinteazd. Pre5edinte se alege insa mireanul rus
Gursky (membru la tribunal). Partidul national, prin d-nii Gore
0 Halipa, expune punctul sAu de vedere asupra organizArli bi-
sericei in Basarabia. Masa mare a oratorilor se pronuntA contra
vechilor forme de stat (pe care le-a sustinut 'And in ajun), se
declard pentru noul guvern, republicA democratica, autodetermi-
narea popoarelor, dar cu Rusia nedespartitd. In graterie bisert-
ceascA cer consilii parohiale, alegerea preotilor de parohieni, tri-
bunale corporative, consilii de circumscrlptie in loc de protopopi,
adundri eparhiale din preoti 51 mireni, autonomie blsericeascd,
cu mitropolit 5i doi episcopi, a1e51 cu 0iintei de limbd moldove-
neasccl. Pentru administrarea eparhiei,impreunA cu episcopul,
au ales un comitet executiv din D-nii : Popovsky, preotul T. Bo-
gos, Lototky (rus), preotul Stlucd, Ciulcov (rus), preot Pbrthenie,
Lesnic (rus), Smelov (rus), Ojoga (romin), Coban (romin).
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA D1NTRE PRUT SI NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 189
Migcarea bisericeascA din Rusia se indrepta spre reforma

agezamintului central prin inlocuirea Sf. Sinod prin patriarhat.
Aceasta era o veche formula de indreptare, admisa ca fatala gi
indiscutabila, dupa care urma sA se convoace un conciliu biseri-
cesc, care sä statueze asupra tuturor reformelor biserizegtl. In ve-
derea aceasta in toate eparh'ile se aduna consfatuiri ante-conci-
Hale (pred-soborniia sovegceanla). Astfel de consiliu a fost sl la
Chisinau ; dar elemente rominegti in aceste consists erau putine
Intre 19-25 August 1917 a lost la Moscova congresul bise-
ricesc panrusesc. La acest congres a luat parte gi o delegatie din
Basarabia, care a cerut autonomia bisericeascei pentru Moldova
dintre Prut SI Nistru. Congresul a luat urmAtoarea hotArtre : ,,As-
cultind declaraftile Ucrainienilor, Basarabenilor §1 Beloru§ilor,
congresul tsi arata consimtimintul sou frcitesc, izvorit din inima
curata §i marturisegte ca este gata sa ajute pe cit este cu pu-
tinta aceste popoare ca ele sa-ii dobincleascci &tele clorite".
Se intelege bine ca aceasta deciaratie platonicA, datA in im-
prejurari extraordinare, de un soviet intimplator, fAra raspundere,
nu avea mare valoare.
Intre timp in cercurile din Basarabia, care se ocupau cu cele
bisericegti, se desemnau curente deosebite : curentul vechiu ru-
sesc al elementelor venetice si ruslficate, curentul national mol-
dovenesc, i curentul de concillatiune cregtineasca, In care erau
elemente gl sincere dar si deghizate din ambele Orli extreme.
Curentul de conclliatlune predomina In agteptarea deslAgurAril e-
venimentelor, facind toate conceslile si mtgcarilor revolutlonare gi
celor nationale.
Dezordinea gi. anarhia, care cuprindeau incet-incet toate ra-
murlle din viata ruseasca a Basarabiei, au atins putin biserica.
Cftiva preoti, care §i -au parasit haina, cftiva cleric' izgoniti din
satele lor, citeva biserici inchise, citeva hotAriri sAtegti de a li
se lua preotul actual gi a inainta in locul sau pe dascAl, invAta-
tor, sau un alt mirean, sau cleric acestea au fost manifestatille
mai insemnate in criza bisericeasca
De sigur libertatea deplinA s'a stabilit in activitatea clerici-
lor. In migcarea nationals moldoveneasca dela Inceput gasim e-
lemente hotarite din clerici moldoveni, care desfagurA pe tArim
politic $1 bisericesc national o activitate demnA de toga lauda ;
cum erau pArintele Parthenie, A. Murafa, arh. Gurie, preot Ho-
bjila si altil.
Din cauza curentului de libertati gi conclliatie, unit episcopi
din Basarabia (Gavriil) fac totul, ca sec fie agreabili curentului
_national, ill permit a spune rugaciunl si ctnteiri in moldove-
neste, a permite cintarl Si chiar incercA sA invete limba ca sa
find predict.
7
Cea mai mare crima a regimului absolutist rusesc fats; de

Aloldovenil din Basarabia era prohibirea prin tot aparatul statu-
www.dacoromanica.ro
190 DR. P. CAZACU
lui a culturei nalionale §i rusificarea. De acela, din primul mo

ment dupA revolutie, cu deosebita intensitate, pe liagA revindeca-
rile politice, agrare, administrative, pentru biserica, justitie, ar-
mata, autonomie,in prima linie sei cere scoald nationals. Dace
asupra revindiceirilor de alt ordin existatt rezistenfe voite, ma
nifeste, sau ascunse, asupra necesitatii §colii moldovene§ti SI rea-
lizArii ei, dupA revolutie nu existau din partea fortelor in joc in
acel moment, rezistente Clare voite §1 pe fatA. Erau prea tinere
fragede straturile la suprafatA, era prea evidenta crima de o
sutA de an!, era prea mare curentul pentru libertate, ca SA se ma-
nifeste contrarietAti pe fata. Din primul moment, d. P. Gore
ridica chestia scolilor moldovenesti in Basarabla la zemstva ;
reu§e0e sA impue farA nici o rezistenta convocarea congresului
Invalcitorilor moldoveni, alocarea sumelor pentru organizarea
cursurilor de pregAtire a invAtatotilor moldoveni of instituirea u-
nui comitet pentru scolile moldovenesti.
La congresul din 10 April a fnvAtAtorilor (in genere) 1 itr
urma insistentelor d-lor Herta §i Halipa, trimi§i a partidului na-
tional, dar din cauza curentului general, se admite to principiu
scoala na /ionald moldoveneasca, dar cu limbs ruseasca obliga
torie ca object de studiu.
La congresul general al invAtatorilor din Balfi (7 Mai 1917),
vorbesc pentru scoala moldoveneasca d nil FalA, VraghF, Leahu,
preotul Dimitriu-moldoveni, dar §1: Si§co, Camensky, Nicolin §i
I Congresul se deschide de c5trA Smith (Smidt A. avocet flu al
fostului primer din Kisinilu din neam strein fixat in Basarabia ; a slat
tot timpul in Rusia. In Basarabia a venal odatizi cu revolulia), care it
salutfi din partea Zemstvei. Vorbesc Siromealnicov, rus reprezentant.
hurl ne revocat, at fostului regim, director al scoalelor primare, Mimi
comisarul guvernului provizoriu, Crilov reprezentantul sovietului local
al lucriirilor, apoi la cuutntul Halipa, care atacd direct tot tnedtdmtn-
tul de rusificare, care a Pout din (ucitel mu cite!) tnodldtormartiri.
zator al coplilor moldoveni; declare, eel tare aceasta este sellulef sd
hrdneascd diferill venetici arhlerei, director! de tnodtelmtnt si Media-
tor! rust
D. Herta expune punctul de Dedere a partidului national, care cere
scoald moldoueneascd, autonomie sl culturd pentru Moldoeent. Cristi
(din neam Moldovenesc, 18151 sau se mutase in Moscova, unde era gu-
vernalor ; erau instrainall, prin culturi si leglituri de familie. A reve-
nit in Basarabla nu mutt inaintea razbolulut din partea zemstvel, cere
formarea unui grup politico-profesionist a invaietorilor, cere marirea
salariilor inviilatorilor, a se lucre in unire Cu sovietele lucr5torlior si
soldalilor, cere autodeterminarea nationald to Basarabla, dar cu line-
men strinsi si neintrerupt5 a legliturilor cu Rusin ; coa1/1 moldove-
neascef, dar gt cu limbs ruseasca obligatorie. Halipa sustine din nou
autonomia complectei pentru Basarabla. D. Slepanov, lard a fl con-
tra culturli moldovenesti sf autonomiel culturale, cere ca sfi Mei to-
fu! incel, evitind contrabanda din Rominia. Urmeaza multi orator!, loll
injuril larizmul (pe care l'au suslinut pang atunci), se declare pentru
guvernul cel nou Se discuta forma de slat din Rusia $t, ca majorilate
mare, se admite republica, in contra monarhiei, chiar conslitulionale.
Congresul impotriva p5rerilor lui ,Siromealnicov Treskin ad-
mit; tnudlarntntul moldouenesc to ,scot!.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRU,T $1 NISTRU SUET REPUBLICA RUSEASCA 191
Vesterman strain!. Impotriva scat moldovenesti vorbesc : Sere-

breanicov, Voscresensky, Techeji, Bucinscky.
La 30 April s'a hotarit sa se convoace congresul invata-
torilor Moldoveni ; comitetul de organizare a acestui congres
era compus din $midt (dela Zemstva), Sucevan, Popovsky, dela
corpul didactic ; s'a hotarit a se admite invatatori, preoti, dar
Omni, cite unul din voloste. Congresul acesta se aduna Duminica
28 Mai ; Parintele Gurie face intaiu rugaclunele cuvenite Moldo-
venesti. Sint prezenti 350 congresisti. $edinta se deschide de
D. P. Gore care salutA congresul adresindu-i-se ; Frati Romani;
Viitori lumindtori ai neamului nostru".. invAtatorii neintelegind,
mai exact temindu-se sa nu fie invinuiti de separatizm §I legcl--
turi cu Romania,aliata tarizmului", au inceput sa strige cA
sint moldoveni. D. Gore i-a lamurit ca Moldovenii stnt o ra-
murd din neamul rominesc; le explicei rostul timpurilor, rolul
invciteitorului pentru cultura nationals, baza nationals a yield.
$midt vorbote despre nationalizarea' ccolii. Pijev, delegatul
lucrAtorilor si soidatilor din Petrograd, saluta congresul in numele
Rusiei una si nedespartita. Halipa saluta congresul In numele
Cuvintului Moldovenesc", protesteaza contra invinuirilor de se-
paratizm ; Gr. Cazacliu saluta congresul in numele armatelor a
7-a si a 8-a si a celor trel sute mil soldati Moldoveni de pe
fronturl. S. Murafa saluta congresul In numele armatei a 9-a,
care vrea ca ;coals sd fie moldoveneascd, Gafencu (marinar)
in numele Moldovenilor marinari, Pascaluta in numele ostasilor
din Odessa, D. Codreanu (mos ion) in numele taranilor; din Se-
vastopol, marinarul VrInceanu vorbeste In numele marinarilor,
preotul A. Mateevici saluta congresul in numele preotimel mol-
doveneiti 91 ldmure$te de ce stntem Romani. D. Herta vorbeste
in numele partidului national. S ngur invAtAtorul Dimitriu sfa-
tueste sä nu cadem pe undita partidului national, cAcl acesta
vrea autonomie, iar subt autonomie moldoveneasca se intelege
unirea cu Rominia. Mai vorbesc Neap presedintele congresu-
lui, Secara, Bejan vicepreFdInti, Bocanescu secretar, Gropa, Mo-
rar, Guju, Tocan ; d. Cioban face raport : despre nationaliza-
rea gradate a coalei medii. D. Herta vorbeste despre Invata-
mintul gratult si obllgatoriu. Bucluscan cere ca cuvintele ce lip-
sesc din llmba moldoveneasca sa se complecteze cu cele rusesti ;
Cioban cere sti se complecteze cu cele latinesti. Parintele Gu-
rie face raport despre predarea religlei In scot!. Ion Buzdugan
propune scrierea cu Were latine, este sustinut de Halipa. Nas-
tase cere sd se editeze cdrjl moldovenoti. D-na Alistar pro-
pune sd se aducd arti de peste Prut. Sacara face raport asu-
pra directiel scoalelor. Nastase vorbote despre ;collie moldo-
venesti, ce sint necesare in satele de peste Nistru, din Podo-
lia ,1 Cherson. Neaga face raport asupra bibliotecilor, Popovsky
despre activitatea extra scolara, BocAnescu despre gradinele de
copii. Se hotaraste ca In luna lunie sa se inceap A cursurile pre-
gatitoare pentru invatatorii moldoveni.
www.dacoromanica.ro
192 DR. P. CAZACU
Arventiv propune o liga a invatatorilor Moldoveni.

La 6-9 lunie adunarea zetnitvet guberniale cu mare greu-
tate si dupe multa insistenta a presedintelui partidului national,
membru al zemstvoului, a votat 55 mil ruble pentru cursurile
moldovenesti, care se deschid la 17 lunie. Pentru aceste cursuri
s'a angajat conferentiari pi dintre Rominii transilvaneni si bu-
covineni refugiati in Basarabia. I
La 12 lunie in casa d-lui V. Herta subt presedentia d-lui
P. Gore se repun bazele vechel societeifl culturale moldovenesti
dela 1905. Comitetul se institue din d-nii Gore presedinte si din
V. Herta, N. Alexandri, V. Ciobanu, Ciubuc, Par. Gurie, S. Mu-
rafa, A. Murafa, 0. Leonatd, Gropa, Neaga D., Semigradov.
La cursurile din lunie iau parte peste 200 invatatori. Dumi-
nica 25 futile s'a deschis o greidinei de copil moldoveneasca de
d-ra Bocanescu (35 copii), fondatA de partidul national si de so-
cietatea culturala.
La 8 Septembre s'a deschis tipografia romineasca a so-
cletatii culturale, 2 adusei de S. Murafa dela last. Se tin cu-
vintarl de parintii Hobjila §i Partenie §i de d-nli Halipa, Alexan-
dri, Harea.
Pentru 1 Octombre se anunta, dar se deschid la 15 Oc-
tombre, not cursurl pentru Invciteitorit moldoveni dela Chis luau,
BA lti si Soroca. Urmeaza aceastA serie de cursuri la Chisinau 220
invatatori, la BA Iti 110 si la Soroca 100. 3
1 D. I. Nistor in a sa istorie a Basarabiei este gresit, spunind ca
,inlelectualit bu ovineni sl transitvgneni au venit la Chisiniiu indatit
dupfi lzbucnirea revolutlei etc."; fapt este ca ei s'au refugiat aici incii
sub regimul tarulul, din cauza mizerlei dela Iasi, si de pe front, 14
au luplat aid peniru cucerirea Ardealului si Bucovinel.
2 Sub data de 17 Septembre 1917 gAsim urmatorul act : ,,Pro-
tocol No. 11' sfatulul deputatilor tardnimel din linutul Balkier, 17
Septembre 1917. In sedinta au luat parte membrit (partasii) urrnatori:
Andril Paladi, Origorle Oalagan, Niculai Botnarluc, Vasile Costin, Oh.
Popovici, Toader Origorie, Ion Levilky si Laurente Cucos. ludecind
intrebarea despre inceperea invlitaturil in tInutul Minor pi e0nd din
punctul de vedere co nationalizarea qcoalei este unul din cele mai
marl temeluri ale revolutiunei Rosienesti, farii introducerea carula in
viati nu este cu putinffi clAdirea noud a Marei RepublIce Rosiienesti,
sfatul deputatilor tdrdnimei din finutul Baltilor a hotdrtt ca, dela tn-
ceputul acestui an de tnvdtdturd,tn toate scant° satelor trebue numai
dectt tndatoritor sd se tnceapd trwatatura tn limbo norodulul pe limbs
mamd a coptilor. Inttmpltndu-se sau tnttmpintndu-se din partea unor
grope care fete pun pledici, sau ?wall-biro asupra tnflintdril tn vial&
acestel rddacznale refoeme in treaba $colard, sfatul deputatilor lord-
nimel va opal-a aceste temeluri cu toate mijloacele ce stnt la dispozitia
mtnelor tor. Copia acestui protocol :A se trimeata comltetului sco-
lar §i la Wale scouts incep6toare din finut peniru ca cuprinsul pre-
mergatoriului si fie implinit. Presedintele sfatului A. Paladl, secretar
Or. °Megan'.
3 Notiim urnigtoarele rinduri dinteo gazetil din Octombre 1917.
pOstasil si marinarii moldovent din Sevastopol board obstea cu comi-
telul au deschis scoala moldoveneascii: ii invata un romin Ion Macsa
de pe vaporul Traian".
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT I NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 193
In Noembre 1917 se vorbeste de infiintarea unei universi-

tali populare. Tot atunci apar din tipografia societatli culturale
primele manuale pentru scoli, abecedarul pAr. Curie, cartea de
citire a lul Ciobanu §i Cartea de lege Dumneztiasca a par. Vlad.
Astfel ca din toamna 1917 un numar de §coll rurale s'au natio-
nalizat.
8
Ca si In toata Rusia si in Basarabia se vedea ca, din cauza

revolutiei, razboiul raminea pe al dollea plan. Armata se descom-
punea. In ora§ele si in satele din intreaga Basarabie numeral de-
zertorilor cre§tea. Cu toate ca un congres din 550 dezertori a-
dunat in zlua de 8 April la primaria din Chisinau a hotarit sa
mearga la razboiu, iar peste citeva zile un alt congres de 1200
a aderat la acea hotarire, §i In gazete, si in foi volante sa pu-
blican apeluri si chemari la front, unde incepuse fraternizarea,
Basarabia se umple de dezertari. Erau doua surse : cei care ve-
neau de pe front subt forma de concedii, convalescente, misil,
delegatil §i fara nici o forma, si eel care pe drum spre front,
subt diferite pretexte, se coborau in diferite gari, pentru a vaga-
bonds pe aici §1 apoi a pleca in alte Orli. El tineau Intruniri de
protestare, contra lucratorilor, carora li se marise salarille §1 li se
acordase 8 ore de munca, cereau sa fie trimisi lucrAtorii la front
tar ei sa mearga in locurile lor. Se semnaleaza si pradaciuni
(Catovsky).
Autoritatile militare erau neputincioase, la Cronstat si in alte
parti ofiterii fusese omorIti, §i In toate partite soldatti nici nu ii
salutau, astfel ca nici ei nu mai indrazneau sa incerce ceva pen-
tru indreptare.
Dar nici autoritatile civile nu stateau mal bine ca ofiteril.
Ele se supuneau volute' primulul venit in numele until comitet
sau soviet real sau flail" : ,.ii cooptau ca membri in institutille
coleglale (§1 aproape toate au devenit colegiale)," be votau sub-
ventil, diurne §I ajutoare pentru intretinere, press, propaganda,
transporturi.
Coinisarll, uutniti de guvern, cu toad dorinta de a plAcea
reprezentantilor noli start de lucrurl, nu II puteau multumi. So-
vietele locale a lucratorilor $l soldatilor, comitetele, partidele, gru-
Wile si sindicatele, proaspat aparute, accidental formate, fad
alegere, farA adunare chiar, compuse toate In majoritate de oa-
men! intimplatori, nelocalnici,trecatori accidentali prin Basara-
bla, an inceput sa protesteze, ca in timpul revolutiel in capul trebu-
rilor sa pun marl proprietarl, fosti adepts al trecutului regim. 1
1 Primul atacal este dr. Hinculov, comisar la Mit, care ina-
inte de riitholu fusese omul familiel Crupensky, apoi este atacat Brjo-
zovsky de la Soroca, Oatul dela Hotin, Care dela Tighina st Mimi de
la ChisinAu, incetincel, unul cite unul sint scosi sl inlocuitt cu oa-
merit, care se declare ca vor lucre cu revolutia, cu sovietele locale,
adicA se vor (Asa conduct de multimea accidentalti, de curentul mo-
mentului, or care ar fl, www.dacoromanica.ro
numal pentru a se menitne la suprofati.
194 DR. P. CAZACU
Funcjionarii mai mica polijiene§ti §i adminIstrativi (isprav-

nicii, stanovoll, ureadnicii, strajnicii, zemsky necealnic) fusese In-
locuiji dela inceput cu elemente not §1 cu atribujii not nefixate, tar
unele funcjii fusese desfiinjate.
La sate, fail nici o forma §1rezistenjele, autoritajlle sint go-
trite si inlocuite cu comitete.
Raportul oficial al comisarului guvernului la sfir§itul lui lu-
nie spune starea in Basarabia este trista, satul este dezorgani-
zat, ici colo dezordini agrare ; satul este in Intuneric sa la dupa
fiecare, aparatul administrativ este distrus, organizajiile existente
sint slabe".
In aceste imprejurari, dap flind fermenjil din miscarea din
1905-6 §1 noile propagande, Inca din April se semnaleaza, dace
nu mi§cari agrare, cel putin ocupare de catra tarani a pamintu-
rilor proprietajil marl §1 constituirea de comitete pentru pamint,
conform ordinului guvernului temporal de a se crea comitete
pentru pAmint §i a le transmite for paminturile nelucrate ale pro-
prietarilor". 1 Primul caz (in Mart) se semnaleaza In judejul So-
roca, unde jaranil ocupa pamintul Casei Sf. Spiridon din la0, a-
rendat unel fabrici d zahar. La inceputul lui 4111 asemenea ca-
zuri se ivesc §1 se semnaleaza in tinuturile Chi§inAului, Sorocli,
Orheiului, Baltilor. In multe parts soldajii sparg pivnije pentru a
a prada vinul (April). La Carpineni 91 lurceni soldatit se dedau
la jafuri (Mai). Presa combate puternic impotriva huliganismului
si dezertorilor. 2 Autoritajile nu indraznesc sa face nici cercetari.
Este adevarat, ca jaranii nu Ian decit pamlnturi, pe care proprie-
tarii sl arenda§li nu facusera semanaturi de toamnA.
Astfel incit punerea stApiniril de jarani asupra paminturi-
lor marii proprietati se face inaintea organizarel sectiei tara-
ne §t13 a sovietului Basarabean, Inceput din inijiativa but Litvinov,
venit din Odessa (Aprille) §I inaintea congreselor jarane§ti. Re-
zultatul congreselor, agita(iei, dezertorilor este intinderea ocupa-
ril de catrA Want a paminturilor mare! proprietaji, pascutul vi-
telor si taerea padurilor. Congresele jArAnestl dind o juste irn-
presie despre starea spiritelor si tendintelor grupurilor din a-
cest tamp reproducem, dupa jurnalele, zilnice, dArile de seams asu-
pra discujiiior urinate $i hotaririle luate.
1 Arhiva revolutiel rusesil. Vol. I pag. 52. Berlin. Directia I. V.
Ohessen, articolul lui V. Nabocov despre guvernul temporal
2) In legiiturA cu aceslea sint omorurile (20 August) lintirului,
luminatului si energiculul nationalist S. Murata (e grea pierdere pen-
tru miscarea nationalist6), d-lui Hodorogea si a preotului Dumitru
Ba,taga nationalisti. Miscarea nalionala este lovilii si de moartea pre
mature a preotului Mateevict (polet).
3) Aceasili sectie se constilue din del-,gati (cite 2) dela comite-
tul gubernial, comitetul executiv taranesc, sovietul lucritorilor, sovie-
Iul sot datilor, comitetul studentesc, partidul socialdemocrat, social-
revolutionar, constitutional-democrat, delegati din Odessa, organtzalit
moidovenesti, parlidul moldovinesc, Alianta inyatatoriior, Societatea
pentru egalitalea femeilor. Lozinca acestei sectiuni este trecerea tu-
furor paminturitor in mina taranilor faro plalfi.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT SI NISTRU SUET REPUBLICA RUSEASCA 195
La 20 Mai 1917 se deschide la Ch Islam primul congres at farantlor

din Basarabia. Majoritalea celor adunafi sint strain( : Bulger!, Ruteni.
Inca la consfatuirea premerggtoare s'au aralat neinfelegeri Senato-
rul Socolov, trimisul tut Kerensky, a flnul o cuvintare in ruseste; Mot-
cloven!1 au cerut traducerea el, cind se facea acea traducere, Rusil au
plecat. La deschiderea congresului Moldovenii cer pre$edinte moldo-
van gl discutie In moldovenefte (Halipa, Vrinceanu, Pascaluta). Burn-
tank propus de Moldoveni ca presedinte, nu este agreat. Gafencu pro
pune ca Moldovenii sd feed congres aparte. Copitov (medic din Sara-
toy), Morozov (medic din Orel), Stern (medic) caul& sa linisteasca lu-
mea. Moldovenil to num& de 200 se due la zemstva, uncle incep con-
gresul lor. Protesteath contra modulul cum sin( trate'', for nerecu-
noscIndu-11-se drepturile pe end ei recunosc drepturile tuturor sire!.
nilor. Au triads acest protest senatorului Socolov, comisarului Mimi $1
Jul Smidt. Smidt vine la congresul Moldovenilor, tsl cere iertare pen-
tru neIntelegeri $i ti aofteftel,la congresul comun. Vine $1 Socolov, care
declard cd recunoa$te autonomia Moldovenilor. Nimeni n'are dreptul
sd °precise?! pe Moldoveni to lucrarea for pentru autonomie, dar chea-
md la unire.
Halipa traduce dis,ursul lui Socolov. Ciobanu if raspunde, de
clarind ca nu este separatizm, ca trebuiesc scot', i1 asigura de incre-
dere in guvernul temporal. Se holareste congres comun.
In 'ipso Moldovenilor dela congres, se aleg in blurou Culinsky,
Litvinov, Bogujky. Slepanov regrets Incidental cu Moldovenil, dar nu
imports limba, imports exproprierea; propune ca presedinte pe Copi-
tov. Se pronunfa salutarl din partea organizafillor revolutionare : Cri-
lov, Osmolovsky, Cristi, Cosovici, Sifinsky, Litvinov, Morozov (medic)
Pijov. Smidt propune sd se theme Moldovenil ; ei vor vent dace, se
alege pre$edinte Moldovean. Invafatorul Iskimji acuzd pe Moldoveni
de separatizm. Morozov si parintele Kirika invinuesc pe Moldoveni ca
sint tulburatori ai unit -MIL. D-r Morozov face un lung report asupra
tuturor doctrinelor in chestla agreed si a bodice! pariidelor inclusiv
cel moldovinesc. Cazdcliu vorbind moidovenefte protesteath cd In le-
legrama trimisd guvernului nu s'a vorbit despre autonomia Basara-
biel. Taranul Ciobanu din Malinef Soroca este contra parildulut mol-
dovenesc, care nu admite cotonizarea cu Rusi ai Basarabiei, Moldo
vent! protesteaza energic strigindu-i : Jos, esti vindur. Taranul Ale-
xeev cere si vide la imparleala. Halipa declard cd partidul national
moldovenesc este pentru reforms agrard radicald ; ,tot pamintul po-
porulut Para plata si fare rascumparare, dar Wit co onizarea Basara-
blei : Basarabia pentru Basarabeni. Dr. Morozov este pentru coloni-
zare. Pascalufa prolesteaza. Formula necolonizarit este respinsa; Mol-
cloven!! protesteath. Disculia trece asupra allor sublecte. Congresul
voleaza republica federative, fare prezident, cu o singura Camera.
Programul adoptat in materie agrara este acel a ministrului Cernov.
Si se organizeze comilele faranesti pentru pamint pentru fiecare vo
loste, pentru fiecare linul, si pentru inlreaga Besarabie.
lata unele rezolulii a acestui congres:tot pamintul cu padurile si
Elgaftile din slnul but va ft mostenirea intregului norod, care locuesie
in respublica ruseasca ; fiecare va area drept la pamint dace' va lucre
el insasi; va prim' elite, cit va hotari edunarea intemeltoare (consti-
!minte)`.
Comiletele (de sat voloste, 'taut, gubernie si central de stet)
vor impart( pamintul fare plate si fruit rfiscumparare. Datoriile exis-
fettle asupra mostilor, le vor plat' proprietaril actual', din resin! ave-
rii tor`.
Padurile se vor adminislra de comitele. Tot pamintul din orase
si lirguri este proprietatea oraselor si tirgurilor "
Sub influenfa acestut congres, in care s'a demonstrat ce peril-
dele rusesti vor se' traga faranimea moldovineasca in apele for grin
largl promisiuni de pamint, in numele parlidulul national se public&
www.dacoromanica.ro
196 DR. P. CAZACU
urmiltorul adaos la programul sau (31 Mai 1917) alecind de la gindul

co tot plimintul Wit trebuie dal fArif plate celor, care il muncesc,
partidul nationalmoldovenesc propune sa se orinduiasca treaba pii
mintului in Sfatul tart! in astfel de chip:
1) PAmintul trebuie s6 fie in stapinirea norodului, sau, cum se
zice trebuie socialize!.
El va trece in mina obstillor satesti, sau volestilor, care'l vor im-
part' plugarilor muncitori, dupe o norms (citime de pamint) care se
va hotari de Sfatul tariff, lush' nu spre stapinire, et spre folostntii.
2) Piiminturile, care sint pentru gospod'Or(a siitcasc6, trebuie 86
s41 deg numat acelor °amen!, care vor lucra piimintul cu bralele tor.
3) Toate mosiile haznalei, foaslei iamilli impOrAtesti, a bisert-
cilor, minastirilor din WA si de peste granitO, precum si paminturile
mosterilor, care tree peste ceiace poate lucre omul cu bralele lui, tre-
bale sa treacii in stApinirea lath sl alcaluesc un fond pemintesc pen-
tru trebuintele tuturor.
4) In stApinirea {aril mai tree:
a) apele, adica dreptul de a prinde peste, de a adapa vitele,
de a pluti pe Hurl, incur' si mart.
b) bogatIlle parnintului, edice dreptul de a scoate din adincul
pomintului aur, Fier, aroma, carbune si allele;
si c) padurtle.
5) Mostile haznalel, a foastel famtlit impgratestf, a miniistlrilor
din fora si de peste granit6, precum $1 pominturile mosierilor, care
tree peste ceiace poate lucra omul cu bralele lui, tree in fondul pA
mintesc Mr6 riscumparare
Dar filndcli multe most( sint puse z6log la Vinci, far in hirtiile
acestor band se an capitaluri de peste brazdii, caoltaluri de ale ca-
selor de p6strare ale slujbasilor mica dela fel de fel de asez6minturi
si ale oamenilor muncifori 51 cu mica stare,- parlidul nationalmoldo-
venesc socoate de frebuintn, ca, la trecerea acestor mosii in fondul
pfimintesc, capitalurile pomenite se fie inloarse pe socoteala stapini-
torilor acestor mosii, vinzinduise averea, pe care o au precum: pi-
nee, vitele $1 uneltele de gospodlirie.
6) Ville si gradinile boieresti tree in stiipintrea obsteascii, fare
a fi impArtite intre oament, ele se lucreazA de catrit obstii inlregl.
7) Fondul p6mintesc se socoate ca o stapinire a intregulut no
rod din Basarabia si este supraveghial de Sfatul !Orli.
8) Toll cetlitenii au dreptul de a se folosi de parnintul slobod.
Dar oamentl locali, care se indeletnicesc cu plugaritul, prlmesc node-
lur( cei diatif ; orasenti, doritori de a se indeletnici cu plugaritul, ca.
pate nadeluri numal dupe ce it canna toil plugart( locali.
9) Pentruca sa se asemuiasca pAminturile bune cu paminturile
mai rele, trebuie sa se pule o dare deosebitii pe pAminturile bune.
10) Daca stApinul nadelutut isi in(oarce din oarecare pricing pi.
mintul in fondul pamintesc, atunci el are dreptul s6 primeasc6 despi-
gubire pentru toate imbun6titirile, care lea facut pe pamintul s6u si
pe care nu lea folosit piin6 la canal precum sinl: ingrasarea pamin-
'alai, gardarile. gridinile si vine.
11) Partidul nationalmoldovenesc cere mereu ca stipitifrea $1
ocirmuirile locale al ea toate masurile pentru ajutorarea pluggritului,
purtet de muncitort cu bralele tor, sau de obstli si cooperative.
12) Colontzaree, adicfi aducerea si asezarea streinilor pe pAmin-
tul Basarablei s6 se opreascO.
Ca rezullat a primulut congres egrar si a propegandel diferitelor
grupuri si individuall1611, miscarea agrarii se intensificii. In multe sate
se constitute comitele de pamint, care incep sa pule stapinire pe mo-
V, fire ca sa se semnaleze in acest limp r6scoale agrare.
La 27 August are loc la Chisinliu at doilea congres al t6ranilor
cu parliciparea, ca de oblceiu, a until, numiir de intelectuall de toate
culorile. Ca de obicelu congresul este salutat. D. Erhen propune a se
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT BSI NISTRU SUBT RIPUBLICA RUSEASCA 197
sarbillori jumalate de an dela revo'ulie. D. Incu let salutti in numele

sovietului din Petrograd at lucralorilor $1 soldatilor, a carui membru
se declare a fi, laude pe marii oa-neni de slat Kerensky si Necrasov,
precum si sovietul din Petrograd, care este singurul organ de slat ;
el va salve Rusia. D. Erhan cere unfree nationalitdrilor pe baza revo-
lufli asa cum propun mart' oameni de slat Kerensky si Cernov. Ru-
diev salute pe clnil Erhan si Inculet reprezentantli sovietelor dela Pe-
trograd, veniti pentru adincirea revolutiei. Ha lipa expune programal
partidulul moldovenese, ins! td asupra autonomlei. Se alege prezidium
din Ha lipa, Erhan, Nikitiu Armen si allil. DI Cristi salutti congresul
din partea comisariatului Basarabiei, soldatul Alexandrov din partea
Rumcerodului, Cogan din partea revolutiei, marinarul Dascalul dela cei
5 mil mariner! moldoveni dela Sevastopol, Mills din partea grupului
Peirogradeon de Basarabent, Kitzberg din parted sovietului dela Ben-
der, cdpitanul Cojocaru din partea comitetului central moldoveneic,
Taros din partea Ucrainienilor, care vor pace of coluborare cu Mold°.
veal!, Crigan, Sevcenco, Budislean, Buzdugan, Dr. Stern, Cojocaru,
Feodorov, din partea diferitelor grupari. Prin disculii se stabileste do
rinta de a se desfiinta orice proprietate de pamint. Paminful cu Wart
si subsol este proprielaiea poporulut locuitor. Distribuirea $1 adminis.
trarea se face de comitete, fare rascumparare ; lot pamintul trebueste
samanat. Lurrarile comitetelor din sate se controleaza de comitetul de
voloste, acele ale volostei de comitete de final. Politic, militia, armata,
comisarii n'au vole sa se amestece. Dupit propunerea tut Inculet, se
trimit telegrame lui Kerensky, Cernov st Avcsenliev, ministri. Inculet,
in calilate de membru in partidul socialist revolutionar rus, face ra-
port asupra devizei pamint si vote : pamintul it va da constituanta ru-
seasca: administrarea se va face de comitete locale, controlate de
comitetul panrusesc.
Scalefky, Crupenco, Botnarluc, Armen, Nikitiuc, Romanov, Mu-
dric, Rudiev, protesteaza* contra amestecului proprielarilor, autoritatilor,
armatei si generalilor in Ireburile privitoare la !Amin!. Tihohod, Be-
taus, Orama, Cuco$ arata ca comitet.le sint rele, tin cu proprietarii.
Inculet propune sa se telegrafieze guvernulut ca preturile pe piine sa
fie cele vechi, nu cele not duble fixate de guvern, tar preturile pentru
produsele industriale sa se fixeze de (lona ori mai midi. El explicti ce
este constituanta sf superioritatea regimulul republican asupra celul
monarhic. Halipa expune programul agrar a partidulul too dovenesc.
Stern expune programul partidulul socialist popular. Erhan cere sa se
pule o taxa' de 20 copeici pe deseatina pentru gazela faraneasca. (Re-
prezentanIti congresului au discutat cu reprezentanlii zemstvei asupra
treceril pamintului la larani. Au vorbit Sitinsky, Sinadino, Semigradov,
Comandant, Rudiev, Sevcenco, Cosovict, Sedlelky, Cerkez, Orinstein
nu s'a putut ajunge la nict o intelegere). Comisarul gubernial Mimi
dindusi demisia, se hotaraste sa fie comisariat ; din partea congresu-
lui jaranilor se deleaga in acest comisariat (compus din Cristi si Che-
nicsat) Inculet. Se aleg de congres ca membri in comiletul execuiiv
at sovietului soldatilor tucratorilor sl taranilor : Erhau, Oghinsky, Ru-
diev, Inculet, Halipa, Pantir, Bocsan, Comandant, tar candidali Milici,
Crigan, Ursu si Litvinov.
Llbertatile proclamate de revolutia ruseascA au dat putinta

instinctului national moldovenesc sa se manifesteze §1 in Basa-
rabia. Din Mart, imediat dupA inceputul revolutiei, apar in ga-
zetele din Odessa §1 Basarabia in mod disparat note despre mis-
carlle nationale-politieedemocratice ale _Moldovenilor ; gamut
www.dacoromanica.ro
198 DR. P. CAZACU
apeluri anonime catra Moldovenii culti de a tipari gazete oi ma-

nifeste in moidovene§te pentru a se ,propaga revolutia" intre
Moidovenli dela tall.
Studentul Costake Mita publicA in gazetele ruse§ti din Chi-
§inau apelari cAtra Moldoveni pentru a constitui un cerc national.
Un grup anonim de preoti cere prin p:esa locala Inc& in
Mart ocoala moldoveneasca, slujba religioasa 01 predici moido-
vene§ti.
Un preot Moldovean anonim publics un apel, prin care
cere sa se moldovenizeze preotii", sa fie un arhiereu Imoldovean
§i In biserici sA se cinte moldovene§te.
La 3 April se constitue la Chl§inau partidul national mol-
dovenesc 1 ; punctele esentiale din programul lui sint : recunos-
cind necesitatea ca Basarabia sa ramie in legAtura cu Rusia nu-
mai to chestiuni de interes general de stat, partidul national
moldovenesc crede necesara introducerea autonomlel Basara-
blel, recunoscind in acela§i timp dreptul de autodeterminare na-
tionalA §I a altor nationalitAti. Deosebitd de restul Rusiei prin
istorier rasa, llmba, ca §1 prin obiceiuri, codice civil deosebit
§1 prin forme deosebite de staptnIre de pamtnt, Basarabia cere
Introducerea autonomies, pe care a avut-o ; ea va pleca pe ca-
lea progresului, va ci§tiga timpul pierdut din trecut, cind cea
mai inocenta 61 naturals tending catra autodeterminare national&
se eticheta §1 pedepsea ca separatism" latA programul detaliat :
In fats starilor noun de vita politica in Rusia, prin caderea ve-
chei stopiniri gi prin venirea unel stdpiniri democratice, care chezes-
lueste slobozenia fie-ciirui om sl a fiecdrui neam din aceastfi tare,
parlidul national-moldovenese, alatuit acum, se simle dator a past si
el pe calea dobindirli drepturilor ceralenesti gi nationale pentru Mol-
dovenil din Basarabia s1 de dincolo de Nistru.
1) Bind incredintati ca o tare poate inainta numat dind cetitent-
lor sat putinla unei destlisurari slobode a tuturor puterilor for suite-
testi si trupesti, partidul national moldovenesc ea ajuta in lot chipul
pe cei, care lupld pentru asezarea temelnica a slobozenlilor cetafe-
nesli sl nationale, dobindite prin revolutia ruseasca.
El va lupta aldturi de celelalte popoare ale Rusiel pentru slo-
bozenille nationale ale tuturor, pentru infaptuirea votulut (glasuerli)
obstesc, deopotrivfi, de-adreptul si rainuit, pentru slobozenla cuvinfului,
a tiparului, a adunarilor si a credinfelor, sI pentru asezarea until chip
(forma) nouil de ocirmuire a tariff, care se chezeslulasca in milsura
cea mat dreaptil intruparea acestor lucruri.
2) Plectnd dela gtndurile democratice si nationale, mArturisite atit
de sfdptnirea vremelnicd a Ruslel, ctt sl de oat-mull-Ile Idrilor !nip-
parasite cu ea in marele rgzbolu de acum, partidul national moldove.
nesc va lupta pentru doblndirea celel mat largi autonomll administra-
tive, judeelltoresti biserleesti, scolare sl economice a Basarablei. RA-
minind legal& sl de atci in colo de Rusia prin legile de !Mem; de
i Sedinf a este prezidata de generalul Donici, Inc& in uniforms

ruseasa ; toti asistenfil isi d'adeau seams din primul moment si vor-
beau mire el pe fare ca Basarabia merge la unire ; prin ce faze se va
irece nu se stia precis, dar scopul si rezultatul sfort6rilor era fixat.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT SI NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 199
-obste, Basarabia ua epee sd-si octrmulasca sInguro viola el din litun-

fru, tinind seams de dreoturile nalionale ale tuturor locuitorilor el.
Drept urmare a celor spuse liana aici, parlidul national va lupla ca:
3 ratite legile, care prioesc viola din launtru a Basarabiel, sd
Je Intocmeased Dieta provincials (Sfaful TOM), potriuit obicelurilor
uechl sl ne oilor de acum ale MM.
In Parlamentul Rusiel, intreaga Basarabia sa fie tnfelfisalet prin
irimisii ei, intr'un chip, care se va holfiri mat tirziu, jar pe IMO sill-
pinirea de sus, ea ua fi infollsota printr'un tnsarcinat cinume a Basa-
rabiel.
4 Administratia (ocirmuirea locale) $1 judecfifile s5 se indepli-
neasc5, de sus pOna jos, de catrd slujbasl, esili din stnul poporulul si
to limba poporului.
Limbo ruseasco sa fle numai pentrulegaturile cu stelptnIrea de sus.
5 In scolile de Coate treptele limba de predare sit fie limbo no.
lionald a poporului. Limba ruseasc5 se va invista in colt ca obiect de
invitlamint (ca invajatura deosebilii) In toate satele sl orasele sit se
facts scot! bune, cu mai multi ant de inv5littur5, si toti copiii sa He in-
dalorlti a inviita la acele scoli.
6 Biserica so-si alba autonomla ei, adicii si se ocirmuiascii sin-
gura ; ea se alcaluiascis o Mitropolie deosebitA cu arhiereu Moldovean
in frunte. Preotii sit fie crescufi in limba moldoveneascit $1 Coate sluj-
bele bisericesti sis le feted in aceastit limba.
7 Moldovenii sd nu fie dust la oaste to afara de Basorabia, st
sd Inueje aid pe loc slujba ostaseasca In limbo moldooeneasca. Limba
ruseasa sa remite numai pentru comanda mai nutlet.
8 Colonlzarea, adica aducerea si asezarea streinilor pe pittnintul
Basarabiel sd se opreascd si ski se des primint satenilor plugari, care
n'au pamint, sau n'au deajuns.
9 Sa se intocmeascii, cit mai bine viala economics a Basarabiel
si ueniturile (aril sd se tntrebuinjeze pentru. nevoile acestela. Venitu-
rile mosiilor mfiniistiresti inchinate, daruite de domnit st boerti moldo-
vent din vechime, sit fie intrebuinfate pentru asezamintele de culture
si de binefacere moldovenesti, sl in sfirsit,
10 Moldouenilor de dincolo de Nistru sd II se chezeslulascd a-
celeasl drepturl nalionale pe fdrtm cultural, biserlcesc, politic st eco-
nomic, pe care le vor avea in Basarabia, locuitorli de all neam.
Pe aceste temeluri se asaza partidul national moldovenesc si el
nadijdueste tare, ca subt steagul desfasurat aici, va izbuti ss adune
Ionia suflarea moldoveneasco si sit o duce la izbindirea sfintelor noa-
sire drepturi, de care am Lost lipsiji pada acum. (Cuvintul Moldovenesc
No. 28 9 Aprilie 1917).
In chestia agrard acest prim program declard cã accepta

expropierea $i Improprietarirea taranilor in formele, ce se vor
hotAri de vointa poporulul. Comitetul partidului se compune din
d-nil P. Gore, pre§edinte, Herta V. vicepre§edinte, General Do-
nici, pArintele Gurie, P. Orosu, T. loncu, Minciund V. Bogos, V.
Cazacliu, Corobcean, Gh. Buruiand, S. Muraf a, A. Botezat, Gropa,
1. Pelivan, 1. Codrean, Gafencu, preot Partenie membri, P. Ha-
lipa secretar general ; Prepdinte de onoare V. Stroescu. I
Studentii moldoveni din Chiev (26 Martie) §1 Odessa for-
1 D. Nistor in a sa istorie a Basarabiel (pag. 412), din gresalis
desigur nu specifiers ca d. V. Stroescu a fost numal presedinte de
onoare si nu activ.
www.dacoromanica.ro
200 DR. P. CAZACU
meaza comitete nationale, care se pun in legAtura Cu partldul

national.
La 11 Aprilie s5 constitue la Boigrad sectia locale a par-
tidulul national ; adunarea alege comitet din : Ion Andronic, S.
Ciobanu, F. Mungiu, G. Grigorescu, D. Lungu.
Conform hothirilor luate, comitetul partidului national isi
trlmite reprezentantii sal la Coate adunarile §i congresele momen-
tului (la congresul cooperatorilor nu a fost un trimis special al
partidului national. intro cit acolo erau elemente nationale in mi§-
care : Buruiana, Ghiorescu, Corobceanu, care au expus programul
partidului national §i au obtinut votul pentru cautonomiej pen-
tru a apara §1 expune punctul sau de vedere.
Astfel lau parte delegati al partidului national la congresul
inval5torilor, apoi a preotilor locali sl a ostasilor din Odessa, 1
1 Cu aceastii ocazie organizatille politice nationale din Odessa

de diferite nuante aderii la partidul national moldovenesc.
latii in copie protocolul adunarii delegatilor ostaallor moldoveni
dela garnizonul Odesel dela 19 Aprilie anulul 1917g.
La adunare a fost ales ca preaedinte Oh. Buruiana st ca se-
crete!. P. Halipa".
,Dupe dezbateri s'a primit programul parlidul national moldove-
nesc ( u urmaloarele adaosuri al modificari".
La paragraful i s'a adaogat : ai anume pentru respublica fede-
rativA democratica"
La paragraful 3 s'a adtiogat : Toate legile zacoanele, care se
lucreazA in Sfatul Tarn sa fie aduse la cunostinta norodului al sa fie
intarite de el. Tot odata norodul are dreptul de a controla lucrarea
deputatilor $1 a-i da afarA din deputatie, deal' nu lucreaza dupe voia
alegalorilor°,
In paragraful 5 se adaoga cuvintul ,fora plata".
Paragraful 6 s'a redactat asa: .Biserica sa se ocirmuiasca de
o cirmuire democratica. Alegerea arhlereilor se face de preotime ai
de mireni; preotit se aleg de popor Jar nu slat insemnati de arhieree.
lora gospodaria bisericei se poaria de mireni impreuna cu pre
otul ; preolli sa lie cu leafs ".
Paragrafut 8 este redactat aaa : Colonizarea adica aducerea $i
aaezarea streinilor pe pamintul Basarabiei sa se oprea-a. Tot pamin
tut Basarabiei trebuie sa treats in miintle taranimei muncitoare Vara
plea, dupe o lege, care va fi lucrata de Sfatul tariff. Veniturile de pe
capitaluri ai dela fabric' sa fie luate pe seama !Aril al se fie intrebu-
intale pentru nevoile tarn. Tara se va ingriji de 'Atrial' neputincioal
$l calici al de copiii Med pkinft".
La paragraful 9 se adaoga : ,Darile sa se plateasca dupti vent-
turtle fiecaruia gJ intr'un chip progresiv, adica darea de pe fiecare mie
de ruble, ce Crete peste miea intaia, este mat mare, decit de pe cea
intiia. 'Artie ce se arunca pe marfurile de fatale trebuinta ai se nu-
mesc dari indirecte se desfiinteaza".
Protocolul sfiraeate : la sfiraitul aduriaril s'a dezbAlut intrebarea
despre trimiterea unor delegapi la Chisinau, cart sa fie in atingere cu
comisarul gubernial, cu cei tinutali, cu Sfatul deputatilor soldaleati din
Chiainau $i cu alle aaezaminturi din Basarabia pentru supravegherea
si apararea intereselor moldoveneati. Ca delegati au fost aleal d-nil
Oh. Buruiana, P- lialipa al V. Cazacliu".
Pentru organizarea ostaailor moldoveni de pe frontal rominesc
adunarea 1-a ales pe d -1 G. Murafe.
www.dacoromanica.ro
precum §i a invatatorilor moldoveni din Chisinau. Multe din aceste

manifestatil Milt direct provocate, fie din initiativa partidului, sau
a membrilor lui, cum este congresul invAtatorilor moldoveni. La
diferite institutli membril partidulul national lucreazA cu deose-
bitA rivna si stAruintA. In zemstva guberniall d. P. Gore, vechiu
membru in comitet, bucurindu-se de deosebita autoritate, reuseste
sA impue convocarea congresulul invAtatorilor moldoveni, iar dupe
congres, ca zemstva sA aloce sumele necesare pentru organizarea
cursurilor de pregitire a invAtatorilor moldoveni. Gradat se for-
meaza sectitmi a partidului moldovenesc in multe parts. t
Aproape in acelasi timp la Odessa capitanul Cate! (presedin-
tele temporal al sectiel din Odessa a partidului progresist mol-
dovenesc din Basarabia) si praporscicul Ciornei (presedinteIe co-
mitetului moldovenesc a regimentului 40 lnfanterie de rezerva) or-
organiza un partid progresist 2 (d. I. Nistor profesor de istorie
AfarA de aceasta, adunarea a hotArit sii intocmeascii un comi
let implinilor vremelnic de 19 oameni, care sa lucreze pentru intocmi-
rea comitetelor in polcuri (regimenle) si pentru organizarea comitetu-
lui garnizoanei'.
Presedintele aduniirii Oh. Baru tang, secretarul adunArli P. Ha-
lipe. Urmeazi iscaliturile delegatilor de soldati, matrozi, °fifer', stu
dean gi altit" (pe care in copia mea nu le am).
1 Iata cileva inregistriiri : In cursul lunilor April sl Mai se
primesc la partidul national mullime de adeziuni, incepind cu elevii
liceului din Soroca, cu taranii din SlobortaBlittilor (presedinte I. Bu
Jar), tAranil din volostile Liipusnei gi Bujorului, cu Moldovenii din
Chiev si Sevastopol. Multi din congresigli dela congresul inviiiiitorilor
din WI se inscriu in partidul national. La 20 Mai se adunii In Chi -
gineu reprezentantli studentilor moldoveni din Petrograd, Kiev si
Odessa, luind hotarire comunii de a adera in partidul national. Taranii
din Lopusna (tinutul Chiginfiului) aderli si ei (16 Mai) in partidul na-
tional prin hotfirire solemni, semnalii de reprezentantii for Gegoreanu,
Ungureanu gt Sarandea.
La 14 Mai in sa'ul Domolugeni invAtatorul Loghinescu adunii ea-
ten'', le explicit' ceie petrecute in Rusia si ()Wine aderarea for la par-
tidul national.
La 30 Aprflie serge itul Made trlmis dela Odessa ridiciistea-
gul national In Sarata vechi (linutul Ballilor).
2 lath patru documente in aceasta chestie:
No. 1. Partidul moldovenesc Progresist. Comitetul organizalor
local a partidului moldovenesc progresist educe In cunoslinf a luturor
ofiterilor gi soldatii or moldoveni din regimente.e locale, care n'au tri-
mis Inca detegali, de asemenea din baterii, formanuni tehnice, mart-
'tart si allele, de a trimite deleganuni pentru a stabili legaturl perma-
nente. Adresa : Strada Gradonacealnitcaia No. 19 ora 7 sears in zilele
de 28 gi 29 Martie.
No. 2. Chemare. Comiteful de organizare a sectiei din Odessa
a partidului Basarabean Moldovenesc progresist cheama pe tots Motdo-
venii, care locuesc in Rusia, sA se organizeze gl sa intre in legAturii
cu comitetul central din Chisinau, in scop de a cApala deplinii auto-
nomie pentru Basarabia pe bazele libertani, egalftatii gi fraternitatit
intre bate popoarele, indiferent de religie si introducerea limbit mol-
dovenesti in ;collie de toate gradele, in biserica, administr ape st Jus-
tine.
14
www.dacoromanica.ro
202 DR. P. CAZACU
crede cä poate vorbi despre E. Cate ly (pag. 408), ca 51 despre

P. Gore, pre§edintele partidulul national (pag. 412) ca despre
,,Intre altii").
Tot In primavara anului 1917 moldovenli din Kiev se orga-
nizeazA In partid moldoveneasc progresist : de§teptarea". i
Presedintele temporal al sectlei din Odessa al partidulul pro-
gresist moldovenesc din Basarabia Cate li.
No. 3. Domnii ofiteri si functional.' militari moldoveni sirt paliti
astazi 15 Apri lie in tocsin' leatrului in ora 12 si 30 minute, tar in zilele
de 14 si 15 Apri lie, la sedinta la ora 7 sears, in comitetul central or
ganizator al partidului progresist moldovenesc. Odessa (strada Nejin-
scala No. 159 colt cu strada Tiraspol) si la 16 Apri lie la meeting in
ora 13 in gradina Rudcovsch1, vis-a-vis de cimpul Culicovo.
Presedintele comitetului moldovenesc a regimentului 40 de in-
fanierie de rezerva praporscic Ciornei.
No. 4. Programul politic al partidului progresist moldovenesc
(Odes a).
I) Autonomie deplina pentru Basarabia, administratti de un par-
lament, compus dintr'o singura camera, aleasa prin vot universal, egal,
direct $1 secret, cu asigurarea deplinti a dreplurilor tuturor nationall-
tat ilor Basarabiei.
II) Introducerea limbit moldovenesti (Mere 'aline) in scolile de
loate gradele, in biserica, administratie, justllie 5t in Coale institutille
de slat si cele locale.
III) Distribuirea paminturilor statului, a celor minastiresti si a
celor ale coroanei la Omni' fall pamint, dar exciuziv in cei nascuti
in Basarabia.
IV) Cumpararea de catra slat a tuturor piiminturilor de peste
o sea deseatine, dupe o justa pretaluire pentru a se distribui taranilor.
V) Aulocefalia bisericei ortodoxe moldovenesti, care se va ad-
ministry de un arhiepiscop moldovan, ales de clerul local impreunii
cu mirenii.
VI) Stagiul militar de populatia locate se va face in forma/111e
militare, asezate in hotarele Basarabiei.
VII) Limba rusasca se preda ca ()Mee de invatamint obligator
in Coate scolile.
VIII) Basarabia autonomy infra in raporturi cu guvernul cen-
tral pe limba ruseasca,
Comitetul organizator al partidului progresist moldovenesc,
1 WA programul politic al acelui partid, dupe un manuscris:
1) Autonomia politica a Basarabiei, in cuprinsul ei actual dintre
Prut si Nistru.
2) Autonomia bisericel, inviitamintul in $coll in limba romineasca.
3) Libertatea cuvintulut, libertalea aduntirilor st Intrunirilor, It-
bertalea economics st culturala.
4) Dreptul de stapinire a paminturilor, ce se vor confisca dela
minasttri, stet si pro;:rielarii marl.
5) Libertatea culturala, 'math' pe scot( populare inferioare, mli
loci', superioare $i tehnice.
b) Infiintarea pe tinge ministerut central al unui departament
deosebit, care sti alba grija treburilor Basarabiei.
7) SA se deschicla imediat congresul pentru autodeterminarea
nationala a Rominilor din Basarabia.
8) Un consiliu national-teritorial autonom a reprezentantilor Ro
minilor din Basarabia.
9) Autonomia administraliel si justitiel, supuse congresulul na-
tionalteritorial. Autonomia armatei.
www.dacoromanica.ro
In fata avalan§ei de propagandi§ti strain! §I Moldoveni, tri-

mi §i de strain!, §1 partidul national 1 recurge la propaganda prin
propagandi§til lui, 2 dar §i prin press si tipirituri.
1 Comlleful executiv moldovenesc dela Odessa, constiluff la 14
Mai cu reprezentanli al sotdatilor moldoveni din Odessa, Cherson, NI-
colaev si elle part!, se declare pentru apararea interselor nationale,
menfinerea discipline', autonomiei, pastrarea liberlatilor, constiluirea
de companii moldovenesti, holareste si el trImilerea de propagandisti.
(Ion Codreanu, Gafencu, sl altii).
Intr'o zi la comiletul partidului national sa fac plume pe so-
coteala lel V. Cazacliu, ca ar fl Wit ceva. Rugat sa povesteasca pa-
fania spune:
Duminica m'am dus intr'un sal apropiat din Chisinau,la Bulucani, sa
fac propaganda. De obiceiu propagandislil Yin is scoalli, trag clopolul;
am Neat la fel,dar vad ca nu vine nimeni, descurajat, ma rog de invatator ;
cu ajulorul lot se aduna vre-o 50 de °amen': le vorbesc, expun pro-
gramul nostru, dar vad ca ei tot intrerup ; alarmt it inireb deaderep-
tul : _da voi ce vrefi ?" Apoi domnule toates bune, au venit pela not
multi, ne au vorbil fare bine si frumos despre revolutie, svoboda, de
toate ; dar lea ce se intimpla, dupe ce plecall dvs., seara ne prada
vine si livezile (Bulucanit sint la marginea Chisinaulul), de nu mai este
de trait cu svoboda lasts. Dacia' at mate vre-o trecere, to rugam fa sa
ne pule aid un vardist de pale, cum era inainte, ca vezi o ft Mina
zvoboda, dar ne prada ville si ar fl bine sa avem un vardist, cum era
inainte.
2 WS citeva esantioane de propaganda nationala:
1) Carle poste% cu portretul lui Vasile Alexandri cu inscriptia:
Traiesca Basarebia autonome, cu pecetea apficata : Comitetul execu-
tiv at parlidului national. Odess?. Tipograffa Lopsit, Odessa, strada Pre-
.obrajenscht 91.
2) Scrisoare tiparita romineste cu Mere rusesti :
Dragil mei
VA fac cunoscut ca not, ostasii moldoveni, aflatorl in Odessa
am avut astral, Marti, 18 Aprilie, o zi dintre cele mai frumoase in vi
.ata noasted. Offterli nosh.' moldoveni in frunte cu generalul Donici,
ne au chemat la o mare adunare, care a fost ca o sarbatoare mare a
intregului nostru neam ; ni s'au sous loate drepfurile nationale, pen-
tru care vom avea sa luplam de aid incolo cu toll.
Ni s'a spus anume,sI cu Will am vazut bine, ca asa si este, cif
stapinirea cea veche, dupe care not Moldovenii nici un bine n'am avut,
n'o sa se mat intoarca. In local ei s'a asezat o stapinire cu mai mita'
dreptate, care a chezfisluit tuturor oamenllor si tuturor neamurilor
dePlIna slobozenie. De scum ne vom putea avea si not drepfurile non-
sire, pe care vechea stapinire totdeauna ni lea lagaduit. Se vor face
cleci prin toate satele moldovenesti scot' bune in limba noastra, ca sA
ne luminam st not si sa numai fim de risul tuturor chiar in tare noa-
stre. Apoi prin bisericile noastre se va sluji in moldoveneste, pela ju-
decal' si pela ocirmuiri vor fi °ameni de ai nostri, care ne vor judeca
in limba noastra ; tar slujba ostasasca nu o vom mat face prin cele
dePartari rusesti, ci la not in Basarabia. Pe linga aceasta ni s'a spus,
ca dupe rdzboiu, ni se va da pomint la toll plugarii, care nu au p6-
rent, sau nu au de ajuns.
AsIfel, dupe cum vedefi, vor vent de scum inainte si pentru not
Moldovenil ziie senlne. Avem mare nadejde, ca vom izbuti cu loaf e
dorintele noastre sfinte, deoarece poviituiloril neamului nostru s'au shins
cu totil intr'o obstie mare, care se cheama partidul national moldo-
venesc.
In aceasta obstle sa string toll Moldovenii: Want si boeri, pre-
www.dacoromanica.ro
204 DR. P. CAZACU
10
Din primeie zile a revolutiei toate partidele gi curentele po

litice din Rusla, voind sA pue mina pe armata ca pe un instru-
ment, cu care sA poatA lua victoria externA, dar si stapinirea in
ternA, Eau cel putin de a rupe acel instrument din minile aiver-
oli $i mireni, bfirbali $i femei, ca si lupte impreuni pentru infipluirea
nizuintelor noasire.
Astazi neam shins ci not cu loll!, cu mare bucurte sufleteasca
in acest parlid si vi rugam ferbinte ca sa ve scrip $1 d-voastri, cind
va vent vreun (rimes at parlidului, care vi va spune de aceste doruri
ale noastre. Ear cind se vor firma alegerl de deputati pentru adunarea
Intemeletoare sa still si nu vi dali glasul vostru de cit Moldovenilor,
care vor vent in numele partidulut moldovenesc. Numai in acestla sa
avell incredere $1 in ntmeni eta,
Tot °deli va mai indemnim ca se celill gazeta noastre dela Chi-
sinau, Cuvint Moldovenesc, in care sin( cuprisse loate gindurile $1 sfa-
turtle cele bane pentru aceste vremurl de decleptare $1 sa urmall in-
locmal indrumarile pe care le di.
Fficindu-vi cunoscule acestea, va dorim din inimi la toll multi
sinitate. Dumnezeu sa ne pizeasci de rele, ca sit ne putem intoarce
acasfi biruitori $i sfi ne vedem apoi ajunsi in drepturile noastre stri-
moce$11, slobozi $1 fericiti.
Al dumnevoastrii de tot bine voitor (apoi urmeazi 2 paglni albe,
pe care soldatul trimilitor pules serf ce vrea).
3) 0 brocuri avind pe pagina intala harts Basarablei si inscripfia:
trAiasci Basarabia autonomal
Dupe o introducere, care incepe cu cuvintele: Celitenilor I (sem-
nali de studentul V Bogos, in care cheamii: ,a invia la o vials natio-
nalii ci sa ne pfistrim neamul moldovenesc, care este nu numai in Ba-
sarabia, dar $i in Bu- ovine, Transilvania, Rominia, intro parte a Ser-
biei, Bulgariel, chiar $1 in Macedonia', spune: acum este vremea si
facem ce ne este scris si de la Dumnezeu, care ne binecuvinteazii la
lupta pentru binele partidului. Urme izi 20 pagini versuri: Not vrem
parnint de Cosbuc, apoi poezit de Halipa, Nenilescu, Roman, Birsan $i
allele
La Cht5ingu continua sa apari Cuvinlul Moldovenesc de trei ort
pe snotimini.
Cooperator!' molloveni Inca din Aprilie scot unapel ,citri plugarit
$1 cooperatorli Bisarabler, in care explici revolulia,cer incredere in
guvernul cel nou si chiami la ordine $i linigte, cad va fi bine
Se edileazi in moldovene$le $i se rispindesc urmlitoarele bro.
curl: 1) Felurile de ocirmuire de P. Stihi, 2) Poporului muncitor des
pre adunarea intemeieloare de V. Harea, 3) Zemstva noua de V. Ha-
rea, 4) Cum sa se uneasci Oran!' de V. Suslineanu, 5) Adunarea in-
lemelefoare de I, Pelivan.
Manlestatil nallonale pe sirada in Chisiniu n'au fost decit
foarle puline. La 4 lunie soldalit moldoveni dupli un meeting pleats pe
strizi strigind: vrem !Amin!, vrem autonomie, jos Anastasie rusificato
rut, vrem arhereu moldovan. Marti 6 Nate a [recut prin Chisinau spre
frontul Rominesc 1200 prizonteri transilvineni $l bucovinent. Partidul
national s'a gribit sa le lea o manifestalie nationals". S. Murafa le-a
darult un steag tricolor din partea Rominilor basarabeni. Li s'au itnut
discursuri de alai V. Herta, (care le-a derail o 1coani ca s'o dual in
catedrala Siblului), S. Murafa, V, Caz 'MIT, Ion Codreanu.
La 19 Iulle, cu ocazia trecerei allui grup de prizonieri transilvii-
neni si bu.covinent spre frontul rominesc, se face o noua manifestalie
nationals cu steaguri discursuri st strtgate de Tritasca Rominla.
www.dacoromanica.ro
sarilor, sau al distruge, in toatA armata ruseasca s'a inceput

propaganda politics. Rezultat al altor factori dar §1 al acestel li-
bertAti de propagande politice, a fost manifestarea de curente
nationale, care dela cuvinte §i doctrine au inceput sA treacA la
realizari : crearea de grupari §i apoi de formatil militare natio-
nale. Moldovenli in mod fatal au fost cuprin§1 in aceasta mi§care.
Un numar mai mare de Moldoveni Hind in garnizoana Odessei,
aici Incepind mai de vreme impartirea §1 formarea In 'fapt a gru-
purilor nationale ucrainiene §1 poloneze,aicl s'au Wilt §1 pri-
mele comitete osta§e§ti moldovene§ti.
Inca In Mart 1917 dupa constituirea sovletelnr soldate§ti" §i
comitetelor for executive" generale, cApitanui Em. Cateli, de pe IMO
statul major a circumscriptiei militare Odessa a inceput sa lucreze 1
pentru organizarea nationala moldoveneasca in armata. Gasirii
in gazetele timpului urmatoarea nota : Un insemnat grup de Mol-
doveni, locuind in Odessa §1 avind in rindurile sale multi sol-
daft, of ilea 0 studentlia a inceput sa se organizeze. In adunarea
reprezentantilor diferitelor grupari s'a ales un comitet §i s'a ela-
borat In trasaturi generale programul organizaril moldovene§ti.
Pre§edinte al comitetului s'a ales capitanul E. Cately".
Scopurile for initlatoril noile organizatii nationale be for-
muleaza astfel : vom lupta in deplin acord cu straturile tnaintate
a tuturor popoarelor, care locuesc in Rusia, pentru autonomia
Basarablei, cu conditia egalitAtii tuturor popoarelor §1 pastrarea
drepturilor minoritatilor nationale. Respingind on ce acuzatiune
de separatism, grupul national moldovenesc cheama guvernul la
restabilirea autonomies din 1818, desfiintatA fail de lege, cu mo-
dificarile democratice corespunzatoare timpului de astazi".
In chestia agrara organizarea moldoveneasca, protesttnd
Impotriva politicei de colonizare a vechiului guvern, cere sa se
dea paminturilelocuitorilor muncitori a tariff. In chestia organi-
zarii bisericel se cere deplina autonomle moldoveneascA".
In telegrama, trimisa primului ministru Lvov, adunarea ex-
primA speranta, cd interesele nationale a celor 2 jum. milioane
de moldoveni vor fi satisfdcute ".
Pentru a putea face propagandA legala intre soldatii mol-
doveni se obtine permisia autoritatilor militare corespunzatoare. 2
1 In strinsa legatura cu regrelatul Dr. Olavce si aljil.
2 Cum se vede din urmatorul act: ,Certificat. Prczentatorul aces
luia, praporscicul Ciornei, din regimentul 40 de rezerva, este insarci
nal, de comitetul organizator a partidului moldovenesc progresist, sa
treaca pe la Coate comandamentele si institujille din Odessa pentru ca
sa explice soldalilor moldoveni in limbo for materna sensul evenimen-
telor, care s'au petrecut, Presediniele comitetului de organizare a par-
lidului progresist moldovenesc Capitan Cately, 29 Martie 1917 Odessa.
Rog autoritafile corespunzatoare se dea concursul for legal. Ajutorul
Sefului Statulut Major a circumscripliet Odessa Colonel de Stat Major
Camelcov. Delegat at comitetului executiv at sovietulul soldalilor si ofi-
I erilor: A. Sestopolov. Slgiliul Comitetului
In Aprilie grupul militar at partidulut social democrat muncito-
resc rusesc organizeaza pentru soldajil moldoveni din Odessa o infru-
nire, in care apare Bujor-fugit din last cu Racovsky; el le line un dis-
curs Despre drepturilewww.dacoromanica.ro
popoarelor si revolufieg.
206 DR. P. CAZACU
Peste cfteva zile In sedinta delegatilor moldoveni dela toate 1

formatille militare din garnizoana Odessei dela marinari $i stu-
denti s'a ales comitetul executiv a partidului national moldove-
nesc din Odessa compus din 18 persoane.: Presedintele comite-
tului cApitan Cately ; vice presedintl : Osolan si- Grigoras, secre-
tar Murafa, membrii comitetulul : Surucean, Matveev, Ciornef,Tul-
burl, Boldescu, Doroftei, Cojocar, Cerescu, Popovici, Caraiman,
matelotul Gafencu, studentii Maimas §i Ceapa.
Revolutia ruseascA, Introducind cultul Internationale!, a or-
ganizat pentru ziva de 18 April (1 Mal st. n.) o manifestatie In
toata Rusia pentru sArbAtorirea revolutiel. Toate organizatiile au
fost chemate la aceastA sArbAtorire. Moldovenli din Odessa n'au
putut plerde o ocazie asa de bunA pentru a se lutruni §1 a ma-
nifesta. ConducAtorul (Cately) obtine permisia respectivA dela
1 lath* protectul de stelat a/ souletu(ul moldovenesc al ofiferilor

0 soldaillor.
I. Scopurile.Soldatit st °Merit moldoveni se unesc: 1) pentru
suslinerea discipline!, usurarea sl grabirea pregalirli recrufilor, care
vor tnvaja to limbo maternd, singurd tnfdleasa: 2) pentru scopuri cut-
turale si apararea intereselor naflonale pe baza principtilor de liber-
tate, egalitate st fraternitate, 3) pentru a ajula la crearea Respublicel
democratice-federative Ruse, pe baza alianfei unitotilor suverane auto-
nome naflonal teritorlale, cu deplina asigurare a dreplurilor 'rationale
a minoritatilor si recunoasterea dreptului pentru nationalitafile ristpite
(Evrei si alfii) de a-si crea organe spectate superloare, pentru tot tent-
toriul respublIcet ruseati, in scop de a asigura apararea sl progresul
acestor naflonalitati, 4) pentru a trece pamintul poporului muncitor
dupe principiile Aduntiril Constituante rusesti.
II. Organizareasouietulul.a. Sovietul este compus din delegall
dela soldafil si ofif eril moldoveni alesi cite unu la 200 oameni; b) adu-
narea delegalilor alege din sinul sou un comitet executiv, care este
insarcinat sa aduca la indeplintre holaririle sovietului sl se elaboreze
chestlunile, ce urmeaza a ft disculate de soviet ; c) sovietul se adunA
nu mai Win de 2 on pe saptamina ; d) ordinea discullitor si votarllor
se stabllesle de adunare pe baze democratice generale ; e) procesele
verbale ale sedinfelor se certifier% de presedinte si de secrelar ; f) mem-
brii, esili din once imprejurart, se inloculesc cu alit ales! ; g) pentru
control sl conducerea diferitelor secfluni, Sovietul alege din smut sou
comistunt, tar in caz de nevoie coopteaza lucratort atilt din membrii
sovietului.
III. Organizarea comttetului executiv.a) Comitetul execuliv este
compus dintr'un num& de membri, care sa stabileste de adunarea de-
legafilor, b) comitetul executiv alege din sinul sou pe presedinte, doi
vice presedinti, 2 secretart si caster, c) comitetul executiv are dreplul
sa coopleze lucrlitort utill din membrii Sovietului cu drept de vot, d) pen-
tru legaturi cu elle organizalil politice, Comitetul deleaga din slimt
sou reprezentanti.
IV. MUloacele.Cheltuellie pentru cancelarle, local sl allele se
platesc dintr'un fond, ce se formeaza din plait benevole st din vinzarea
brosurilor.
Controlul cheltuelilor se face de o comisle care raporteaza adu-
narii generale.
Acest statut s'a admis in unanimitate.
www.dacoromanica.ro
autoritatea competinte 1. $1 WI in oras strain, in ziva internatio-

nal, sub cutele steagului national, avind placarde cu inscriptil :-
traiasca autonomia", traiasca SfatulTarii autonom", cot la cot,
in rinduri regulate si frumoase, incadratA cu ofiteri moldoveni,
in perfecta ordine, Moldovenimea in uniformele tarului defileaza
grin Odessa in fata Iumii Internationale de acolo, in fata gru-
puritor mid, disparate, neorinduite, slabe $1 cu steaguri rosii In
mina, dar pi in fata refugiatilor la Odessa dintre demnitaril dela
la§i, foiti minitri, fosti deputati pi senatori, bancherl, insarcinati
cu diferite misli sau simpli cetateni.
Toad lumea a ramas ulmita la vederea masel, unirii, $i pu-
teril (potentiate) moldovenesti. Intr'o gradina publics s'a tinut a
dunarea nationala ; de pe o tribune au vorbit oratorii. In fata
multimii de thani moldoveni in uniforme, nu se puteau spune
numai vorbe $1 consideratil generale politice ; din aceasta cauza
discursurile delegatilor partidului national din Chisinau (d-nii
Herta si Halipa), ca sl a oratorilor moldoveni din Odessa dintre
osta0 $i ofiteri, au trebult sa atinga chestia agrara in fond ski sa
adopte atitudini cit mai radicale, singurele pe care le dicta in a-
cel moment instInctul masselor taranesti adunate acolo. Se tote-
lege bine de ce, unora din refuglatil nostri dela Odessa, mani-
festatia aceasta le-a fost oare cum dezagreabila : prin radicaliz-
mul agrar $i prin dovada rezistentii nationale a Rominilor dintre
Prut $i Nistru, pe care unit, in suflet si in fapt, cu durere, chiar
numai pentru un timp, dar 11 daruise tarismulul ski imperial's-
mului rusesc canrs'au aliat cu el.
Miscarea politica nationala printre soldatil moldoveni din
Odessa find mai intinsa §1 mai puternicA, de aid se propaga in
alte centre, sau apare acolo spontan. La Sevastopol se consti-
tue la 17 lunie comitetul marinarilor pi ostasilor moldoveni din :
Chiril Spinel, Haralambie Carsan, Ion Ignatiuc, Dimitrie Platica,
Dimitrie Turcan, Nicanor Gorodetky, Ion Predescu, Simion Pos-
tica, lacob Copcea $i Trofim Cojocaru. Pe frontul rominesc lu-
1 Foarte urgent ordin garnizoanel din Odessa 14 Aprilie 1917 No. 11.
Revocinduse ordinul No. 10, dal pe garnizoanfi la 11 Aprilie anul cu-
rent, Seful suprem a circumscripliel milifare Odessa a poruncit : toll off-
lerii, sergenth gi soldatil moldoveni in ziva de Marti 18 Aprilie a. c.,
se fie liberi de insiirciniirt de serviciu si la ora 13 sa fie dirigeall la
leatru Hipodrom pe strode Pirogov vis-a-vis de cimpul Culicovo, unde
de ciitra delegatii Comitelului moldovenesc It se va explica sensul
evenimenfelor pe limbs for natalii. Semnat p. seful statulul major at
circumscriptiei general leitenant Marx (sectia inspectoratului).
La 1 Mai st. n. 18 Aprilie 1917 a fost si la Kisiniiu manifestafte,dar
internationalit. Umblou cu steagurile rosii : dl. _Mimi (mare proprietar)
Luzghin (presedintele Tribunalului), Ianovsky, Silinsky, Cristi (mars
proprietari), Levinsky (primer subt larism), funclionarii, magistratii, avo-
calii, profesorii, elev11, comitetele partidelor, armata din garnizoanti,
top se botezasera inlet) tuna in socialismul cel mai autentic gi cel mai
international.
www.dacoromanica.ro
208 DR. P. CAZACU
creaza pentru organizarea Moldovenilor : S. Murafa, 1 I. Buzdugan,

Cazacliu, Crigan §1 aitil.
Comitete ostA§e§t1 moldovene§ti se constitue §i in alte lo-
calitAil. 2 La 14 Mai se constitue la Odessa comitetul executiv
moldvenesc ostASesc, ca reprezentant at organizatlilor 3 din O-
dessa, Nicolaiev, Cherson, intreaga circumscriptie Odessa §i de pe
frontul Rominesc, dind sl un comunicat : 1) va apZira interesele
natlonale, 2) disciplina, 3) libertgile ciVigate, 4) va organIza
compAnil moldovene§tI §1 pe front §i in diverse garnizoane.
1 Murafa a vizitat majoritatea divizillor de pe frontul Rominesc,
unde a final o serie de adunari nationale cu soldatli moldoveni: la 6
Mai Ia divizia a IIIa de vitiator! de Turchestan, la 7, 8 si 9 Mai la di-
vizia a 4-a, la 10 Mai la divizia a 2-a. El trimite parlIdului national ur-
matoarea telegrams:, Noi ostasii moldoveni depe frontul rominesc, adu-
nail pe divizii de d. Murata, dupe ce am vorbit despre nevoile noas-
tre si ale tarii, va trimitem indemnul nostru pentru lupla, pe care all
pornit-o; sa fill incredintati ca aid toll unit' intr'un gind vom sprijini pe
luptatorii nostri penfru dobindirea sfintelor noasire drepturl st ne om
sterol ca in adunarea Intemeieloare sa trimitem oameni vrednici, care
se apere dreplurile noasire. Duceti lupla inceputa pentru autonomie
si pamint, far nol aid ne vom face daloria parka la sfirsit, incredintati
ca stapinirea nouti ne va da putinta sa &aim fericili in casa noastra`.
S. F. Murata.
2 Pentru a ne lamurl cum se nastea miscarea, dam copia unei
scrisori din Balacleia un sat mare din guvernamintul Harcov.
Domnule Praparscicl Va aduc Ia cunostinta ca acum la Balaclela
lipseste un ofiler moldovan, far pe soldatii moldoveni nu am putut sa
ii adun pe toil, din cauza ca el sint risipiti sl multi in lipsa mea sint
Minis' la front, asa ca va rog dacil se poate trimileti.mi o hirtie ofici-
Etta §i mandat ca sa pot fira piedici si pe fata sa fac adunari a Mol-
dovenilor nostri, cacl se vorbesle ca se va forma un regiment de ca-
valerie ucraineana, tar not vom ramine pe din afar& De aceia Inca
°data VA rog, &tea se poate, trimileji-mi hirtille necesare. Eu din par -
tea-mi ma organizez deocamdata in secret, &dial Ultra invoirea autori-
raptor noastr e. Astept ordinele d-voastra de ce sa fac inainte. La re-
vedere M. Tiron (ruseste). Si apoi romineste : multe inchinaciuni la toll
Moldovenii si astept de In voi scrisori and rog nu anal! pi pe not Mot-
docenii. Mai jos rezolutia: a se satisface Ciornel.
Gasim notate din masa mare unele comitete; astfel la Ecaleri-
noslav se inregistreaza o intrunirel de organizare a Moldovenilor subt
presedentia lui Sinicliu, oratori fiind Mirza, Origoras si Matveev, se
adopta programul organlzarii de Odessa, se hotaraste a se bloca cu
Ucrainenii. dar a forma companii si regimenle aparte. La Tighina (Ben
der) la 16 tulle se aduna soldalti moldoveni constiluind comitet din:
Caraus, lkizil, Caraman, Dimiiriu, Peva aki, Alupii, Bantis, Nita, Cio
ban au vorbit Orosu si Zubac. La 12 August dupe cererea soldal for
moldoveni din Bender se formeaza companii moldovenesti, Prapurasul
Origoras, insarcinat de comitetul din Odessa, se ocupa de 'aceasta or-
ganizare autorizatii. Asemenea la Bolgrad este un comitet national :
Lungu, Rotor, Posa
3 Iota citeva procese verbale ale acestui comitet: Comitelul exe-
cutiv moldovenesc a sovietului osiasilor si ofilerilor in sedinta din 24
August 1917, ascullind raportul ceititeanului Gafencu, membru in comi-
let despre masurile Nate de Uprava (Directia) Zemstvei guberniale in
chestiunea invalamintulul popular in Basarabia a holarit:
1) A adresa rugaminte comiletului executiv gubernial, sa se is
cele mal energice m6suri, ca scI se introduca In Basarabia, cu tnceperea
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT $1 NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 209
CurEntele nationale, care la inceput numai se desemnau In

armata ruseascA, foarte repede s'au desvoltat, cAutlndu-se din
actuolului an scoter, Involanantul gratuit a tuturor coplilor In limbo
for materna.
2) A adresa o cerere guvernulut temporal ca invgtatorii, chemaff
la armalii, sa fie eliberall.
3) Din cauza cä nu se ajunge Invatatort pentru scollle moldove-
nestl,a ruga Comitetul executiv gubernial, so se primeasca temporal
in serviciu inviitatori romini prizonieri din Bucovina $l Transilvania.
Semnat presedinte apitan Catell
Proces verbal No. 43 a sedintel extraordinare, inlrunite din co-
miletul executiv moldovenesc, din comitetele moldoveneoti a regimen.
telor, comPaniilor $l balerillor sub presidentia cOpitanului Cala' se-
cretar fiind Popov.
Ordinea de zi :
1) Raportul delegatului Comitetului executiv moldovenesc din Se-
vastopol, 2) cooptarea in coma et a matelotului Turcuman $1 voluntaru
tut Holban, 3) organizarea sectiilor, 4) deliberari asupra asasinArii avo-
calului Murafa $i inginerului Hodorogea, 5) a se da ajutor banesc co.
mitetulut executiv a garnizoanei Sevastopol, 6) chestiunile momentului,
7) despre alegerea a 2 membri in comitelul executiv central at Odesei.
In afaril de ordinea zilei se dit cuvintul praporscicului Matveev.
Matveev isi is ramas bun de la colegii, cu care a lucret jumillate de
an, plecind la front, el promite so lucreze in folosul poporului mold°
venesc si a Basarabiel tot asa, cum a lucrat Nina scum, $i mat mull
&Lai ii vor da vole puterile. Presedintele in numele aduntirii it educe
multumirl pentru munca depusa $i ii rough si in vlitor sa munceasco.
1) Ascullind raportul delegatului Comitetului Executiv moldove
nest a Sovielului deputatilor soldati, matelot' $i ofileri din garnizoana
Sevastopola sergentului major Turcuman, adunarea a hotarit sa aprobe
raportul $t sa mullumeasca pe raportor.
2) Sergentul major Turcuman, trimis pentru legtiturti de Comi-
tetul moldovenesc din Sevastopol, in unantmitale a fost cooptat mem-
bru at comitetului executiv. S'a cooptat de asemenea ca membru in
comiletul executiv $1 voluntarul Holban.
3) In unanimitate s'a primit propunerea ca de douil on pe stip.
filming Martell $i Vinerea sti se organizeze lectii.
4) S'a holArit a se protesta impotriva asasingrit avocatulul Mu-
rata $l inginerului Hodorogea si a prezenta protestul in toate comite-
tele $i institutiile din Basarabia $i Odessa, de asemenea de a li se co-
memora memoria.
5) A dunarea a hollirit de a da un ajutor temporal Comitelului
executiv moldovenesc din Sevastopol in sure' de trei sute ruble.
6) Judecind chestiunea momentului, s'a hotarit: discutindu-se con-
flictul Intre generalul Cornitov $i guvernui temporal,impreuua cu or-
ganele locale a democratiei revolutionare a sustine guvernut temporal".
7) Comitetul executiv este insarcinat a siege $i trimite 2 membri
delegall in Comitetul central executiv a Sovietului deputatilor, ofiterilor
$i soldalilor din garnizoana Ode ssei.
Originalul semnat de capitan Catelii. Secretar voluntarul D. Popov.
Procesul Verbal No. 53 a $edintei extraordinare, intrunite din co-
mitetele moldovenesti a regimentului, compOniilor, balerillor, a comite
tului executiv moldovenesc, a reprezentanlilor hotel Mari' Negre $l altor
formatiunl moldovenesti din garnizoana Odesei, sub presidenlia propor-
sciculul Matveev secreiar fiind Cecati, din 20 Septembrie 1917.
1) Schimbarea numelui bateriei antiaeriene 126, transformarea ei
in baterie moldoveneasca $i trimiterea ei in Basarabia.
2) Despre uniforma formatillor nalionale.
3) Alegerea a 2 delegall in marele cartier general (Stavca) in
www.dacoromanica.ro
210 DR. P. CAZACU
diferite pArtl exploatarea for. Unit cAutau sA be intrebuinteze

pentru mentinerea discinlinei si razboiu, 1 altii pentru actiunea
de separatism pe fata (Ucraina), altil pentru descompunerea ar-
matei, in afarl de cei cu scopuri Individuale. Intr'un moment dat
fora ordin si permisle in armata ruseasca au inceput sa se gru-
peze a parte: Ucrainienii, Polonii, Letonii, etc. Moldovenii astfel
sint despArtiti si direct prin despArtirea altora. Am vazut mai
sus cA la 14 Mai comitetul executiv ostasesc din Odessa prin
punctul 4 al rezolutiel din area zi spune, cA va organiza compA-
nil moldovenesti. La 19 Mai el deleagA un grup special, compus
din : Suraceanu, Matveev, PAscaluta, Popov, ca sd Intocmeasca
pe Moldoveni in roti (companii), deosebite subt comanda ofi-
terilor moldoveni, pentru ca ostasii sa invete mai bine si mai
usor serviciul in limba lor $i sa pazeascA discipline.
La 5-6 Iunie se Inregistreaza o intrunire de blocare a re-
prezentantilor ostasilor moldoveni cu cei ucrainleni, pentru for-
chestia complectiirli regimentului 40 de Infanterle de rezervil cu Mol-
dovenl.
4) Raportul d. Holban despre calilloria in Kiev la congresul po-
poarel or.
5) Despre deschiderea imedlatii a colilor moldovenestl pentru
soldati.
S'a holiirii:
1) Supunindune voinlel soldalilor de is baterla antlaerianii Mol-
doveneasca 129 de a o schimba din baterla 129 usoara de pozilie pentru
lragere impotriva flotel aeriene, to 1 baterie moldoveneascd to numole
$tefan cel mare $l a face demersuri pe tinge comandantul divizionutul
5 de artilerle de rezervg,ca sa trImeatA baterla 129 moldoveneascii pe
o pozilie to hotarele Basarablel, dace se poate la Chi$inliu, sau ft-
nutul sau.
2) A interveni sa se permitil ca formatille nalionale moldovenesti
ca semi distinctio sd poarte cocarde tricolore din culorile na/ionale
st epolete tagusie to felul color franfuzesti.
3) La Sievert Comandantului Suprem, ca delegall pentru complec-
tarea regimentului 40 numai cu Moldoveni, au lost ale$1 prapor$cieul
PriscAlutri si voluntarul Holban.
4) Dupa ce a ascultat raportul d-lul Holban membru in comae.
tut executiv despre crilfitoria la Kiev, la $edintele federalistilor, s'a
hotrtrit ski aprobe raportul si I se aduc multumiri.
5) A delega pe praporscicul Sacarrt la Chi$1nrtu, cash aducrt cart ,
a i se da cite zece ruble pe zi. In ajutor prapor$Oculul Sacara, pentru
organizarea scolilor moldovenesti pentru so daft $'a cooptat tovarli-
sal Nicolau carula 1se va da cite dourt ruble pe zi.
Pre$edinle praporscicului Matveev, Secretor Cecate.
1 late o dovad5:
Comandantul regimentului 40 de Infanterle de rezervii, 14 Iunie
1'17 No. 18861, et tea prapor§cicu Ciornei din compania 7. VA comunic
ca suniefl scull!' de ocupaliuni $1 insarcinari pe 3 Inni pentru a face
agito thin! to limbo moldoveneascer Intro armatele din circumscrip /ia
milliard Odessa si depe frontul romtnesc pentru men finerea ordinei,
explicarea evenimentelor, indeplinirii datorfflor de cetalean $1 soldat,
indepartarii certurilor intro nationalitall $i unificarii for. In baza ordi
nului comenduirel sefulut brigiizii 6 de Infanterle de rezerva din 11,12
Iunie cu No. 6786 Colonel Si$chin; pentru aghiotantul regimentului pra
porscic Sergneacov.
www.dacoromanica.ro
mare de regimente deosebite moldovenesti ,i ucrainiene, impo-

triva delegatiel militate spectate petrogradene, care Insista asupra
statului quo ante. In August la Odessa este deja format un bata-
lion de Moldoveni subt comanda lui Osoian, Insarcinat cu lupta
impotriva contra-revolutiel. Acest batalion este mutat apol la
Chisinau, unde Harito, comisarul militar at guvernului, vine s6.-I
salute.
Cum turburgrile produse de dezertori 1 si de mi§cArlie agrare
1 Proces Verbal.
Comislunea extraordinarti pentru informatiuni, compusti din: re-
prezentantli comitetutui executiu moldouenesc din Odessa, a sfalului
soldalllor si ofilerilor din circumscriptia Odessa si a frontului romi-
nesc-praporscicMalveev si proporscic Ciornel, presedintele comiletu-
lui executiv basarabean a sovietului depulalllor Wan!, soldati si lucrii-
tort -BuJnita, presedinlele Rade' militare ucrainene din Kisinfiu-Dr.
Matveiciuc si-tovarasuldeprocuror Adamouschi au sosit la Orhel pen-
tru a cercela dezordinile, provocate de complintile de complectare in
mersul for dela Odessa spre front.
In zilete de 6 si 7 lunie a. c., la gara $oldanesti, finutul Orhe-
iului, au sosit din Odessa 12 compiSnii circa 3000 soldall.
La Soldfinesti soldalii au cumpiirat de la negustort evrei vin si
imbillinduse au °laced casa preotului spargind 18 geamuri, au sport
prOueilia lui Talic si du faret de la Zinovia Rusu 3 covoare si hainele.
Plecind spre Orhel, bandele dezordonate de soldali, dupe declaratiile
flicute de mililie, in satul Current au pretrial o mama si o fatli de o
sutii ruble si vre-o zece vedre via. La Sircova au &Hut pe sergentul
for Dolghih, pentru cd s'a opus prdddrilor si, dupti declararea prese-
dintelut comitetului salului, au siluit mune femei. In satul Trifesti, au
siluit pe fate Epinevscaia de 14-15 ant, care dupti ce a ziicut 2 zile la
spilal a murit. Au batjocorit'o pe nenorocita mai mutt de zece soldaji.
Soldasil mergeau in dezordine, in grupuri de 2-5 si mai multi oameni,
se abateau prin satele veciae, furau alimente si animale,siluiau jemei,
care din sentiment de rusine nu fac declarafiuni, apucau pe drum cal
51 cdrule, cu care plecau spre Orhei.
Intrind in dezordine in acest tirg, soldatii, a ciiror numtir nu se
poate stabili, in noaptea spre 8 Italie, au spar! plunifele Goldei Cofman
si au baut 30 vedre yin. Ziva de 8 Iunie a !recut in liniste, dar spre
searti au fost sparte piunilele zidite a lui Motel Keiser, de uncle s'a
&tut 250 vedre Din si s'd furat 500 ruble bani,a lui Mosco Rabinovici,
uncle s'a furat 350 vedre, s'a prddat casa sl toate lucrurile; s'au mai
spar! st prddat priivalille Jul Furer si a Jul Tholes. Au incercat sii
intre in case particulare, au filcut dezordini pe strdzi si o m illime de
mid Millar-1i. Asa a (recut noaptea, iar dimineata la 9 Mai bande bete
de saldafi, urlind &niece, sa plimbau prin ores, far cei mai multi zit"-
ceau morji beg sub garduri; s'au trimis patrule cu arme, dar din insis-
tentele presedintelui sovietului deputatilor, fare cartuse, astfel ca au
fost in neputinfti de a restabili ordinea, soldatii bell apucindui de arme
si baionete isi bliteau joc de ei.
Pe la amiazti la 9 lunie au mai venal dinspre Chisintiu citeva
compact'', dirijate spre front, care s'au unit cu banditit si au inceput
pe la 3 dupe amiazti si prade plunifele: au fost prlidate pivnitele cllui
Ravici, Nelin, Suslic .i Gaufstein; s'au bout mai mutt de 1000 vedre
vin. Popularia terorizatd se ruga so fie adusi cazacii.
Alutorul comisarului !intikl a rugat sii se cheme armata, dar
presedIntele sovietului praporscicul Oudcou a refuzat, spunind ca el
este impotriva ori core! silnicii. Alunci ajutorul comisarului linutal a
cerut singur ajutor de la Kisintiu. La ora 3 noaptea a sosit o sulti de
cazaci din regimentul Usurian cu mitraliere.Aflind despre aceasta, sol-
www.dacoromanica.ro
212 DR. P. CAZACU
in Basarabia cre§teau, autoritAtile civile arAtindu-se neputincioase,

tar regiunea fiind foarte importantA din punct de vedere militar,
constituind spatele imediat al frontulul, s'au incercat diferite mA-
suri de lini§tire, cu atit mai mutt cA soldatii moldoveni din gar-
nizoana Odessei, adunati in comltet, luind cuno§tir ta despre prA-
clAciunite dezertorilor §1 compAnillor trecAtoare prin Basarabia
care pradA §i siluesc, au hotArit sA protesteze in fats democra-
tiei revolutionare §i sA cearA autoritatilor sA la mAsuri; in caz
contrariu, vor pleca singuri pentru apcirarea averti gospodarti-
tor fi femeilor".
Intre aceste mAsuri era formarea de sectiuni mobile din
Moldoveni.
chilli in bande au plecat din Orhei indreptinduse spre Ki$inau; far la

10 Iunie pe la ora 11 dimineata a sosit pe pieta orasulut muzica regi-
mentulul 5 de rezerva, dar pe plata nu erau dec11 ofileril $i steagurile
soldatii plecase. Cu sosirea cazacllor in ores s'a facut liniste deplina,
1 Seal sfatului major a circumscriptiel milltare Odessa pe
cimpul de lupla. Partea oaerativa. 5 lune 1917. Odessa. Certificat. Pre-
ze.itatorulul acestui certificat praporscicului Suruceanu i se permite
pentru formarea de sectiuni mobile sa face alegere de soldali din re-
gimental 41 de rezerva, dintre eel nescutt in Basarabia, riiniti nu mat
putin de douil orl ; aceasla se cartifica prin semnatura $1 aplicarea
sigilulul de staf. Semnat : General leitenant Marx, aghiotant $ef,capi-
tan SatInschl (L S.) No. 2505.
lath' in aceasta chestie $1 comunicatul Sfatului imputernicitilor
soldatt $1 ofiteri moldoveni de pe frontal rominesc" din 2 Aug. 1917.
Crezind ca fiecare norod are dreptul de asi holari soarta $1 luind
in seams trecutul, a$ezarea $1 neamul locuitorilor Basarabiel 91 dorinta
norodului de a avea deplina autonomie, Sfalul a holarit: 1) sa se in-
drepie, calra bate partidele nationale polilice, obstesti,profesionale $i
alte organizatli,cu strigarea de a se intemeia in Chisinau Sfatul Tarn,
in care sa intre Imputernicitii norodului de la Coate partidele politice,
proportional numarului fiecarui norod, ce locule$le in Basarabia: Sfa-
tul se intemeiaza: 1) pentru lucrarea proiectului autonomiel Basarabiei
pe lemelul national $i teritorial, cu chezesluirea drepturitor tuturor no
roadelor, ce locuiesc in Basarabia".
2) Pentru unirea tuturor puferilor, ca sa infiinteze $1 sa sprijine
orinduiala $i sa apere interesele nationale a tuturor locuitorilor Basa-
rabiei; 3) pentru ajutorarea slapintrii vremelnice in lucrarile sale, ca
ele sit se potriveasca cu interesele nationale politice culturale $i eco-
nomice ale Basarabiei $1 sa aisle dorinlele democraliel revolutionare.
Din Coate aceste spuse mat Inainte urmeaza ca trebuie: a) ca scf
alcdtuiasco parti nnlitare din soldati moldoveni, care ar duce slujba
In spatele armiei sl onume in Chisinau sI elle orase ale Basarabiei,
Asemenea sa f e alcatuite eel° de solda fi moldoveni de 2 or! raniti
pentru slujba militara de Nati $1 apararea locuitorilor Basarabiel de
siluiri, pradaciuni si nlizainti contra revolutionare. (Dnu I. Nistor in a
sa istorie a Basarabiei peg. 408 este gre$it dar, afirmind ca in Mai
1917 cohortele moldovenesti luara junta); b) de la inceputul anulul aco-
tar 1917 in toate *collie incepatoare din Basarabia sa se invele mol-
dovene$le; c) in loamna anului aceslula sa se deschida cursing pentru
uregatirea invalatorilor moldoveni; d) in scolile de invalatori din So-
roca $i Ackerman $i in $coala de invalatoare din Chi5inau $1 in alte
semlnarii de invalatorl din loath' Basarabia,invataminiul sa fie in limba
moldoveneasca, tar pentru doritori si in limba u&aineana, bulgara $i
allele; e) sa se deschida $coll secundare (mijlocii) ai ghimnazil in Chi-
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT $I NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 213.
lata §i rezolutia Sfatului soldatilor qi ofiterilor moldoveni din

Odessa In aceastA chestie flinda in Basarabia !Ana astAzi nu
s'a fAcut deplinA liniste §I ca dovadA este, cA silniciile din partea
dezertorilor mai an i Ica loc, §1 flindci trebue pregAtit poporul
pentru alegeri, pentru apdrarea intereselor democratiei revolu-
tionare moldovenesti s'a ales proporscicul A. Crigan ca comi-
sar in Basarabia pentru treburile Sfatului si inspector pe ce-
tele (cohortele) de milifie, care are sA fie trimise in toatA Basa-
rabia. D. Crigan mai este insarcinat apol sA organizeze in Ba-
sarabia partidul socialist revolutionar moldovenesc. El a pri-
mit instructiuni".
ginau g1 alte orase, invetamintul Hind in limba moldoveneasca ; f) in
Coate scolile duhovnicesti (spirituale) s6 se invele in moldoveneste, ca
sa se pregaleasca preofi si dascali. Allituri de cele moldovenesti sa
pot deschide sl scoli ucrainene, bulgaresti sl allele; g) in Coate $collle
de gospodlirie sateasca (de vierit la Chisinau, Cocorozeni gi all le)
invetamintul s6 fie in limba moldoveneasc6 ; h) trebuiesc luate mAsuri
se se intoarcil in Basarabia tofi Moldovenii, ce sluJesc prin asezaminte
rusesti in afarli de Basarabia. Slujbasli moldoveni s6 inlocuia sea pe cei
rusi-rusificatori din asezamintele noastre; dacii acesli Moldoveni n'au
uitat limba tor, doresc sA se intoarcii in Basarabia st sint polrivili,
pentru vremurile de astazi; 0 la universitafea din Odessa &A fie des-
chisA o catedril de lira a si istoria moldoveneascA.
1 lat6 aceste instrucliunt pentru cetele mobile de mililioneri`
Avind in vedere provocitrile la anarhie gi siluirile asupra locui-
torilor pasnici din Basarabia, si urmarile for nedorite stares de ne-
liniste intre soldaf if moldoveni de pe front si de pe la spate, provo-
cate de clitra compAniile ce trec In front prin Basarabia, de dezerlori
si diferifl maroderi si provocAtorl de dezordini, -Ajutorul Comandan-
Iului Suprem al armatei de pe frontul romin, generalul $cerbacen prin
telegrama No. 156,370 a permis so se formeze sl so se trimeata in
Basarabia 16 cote mobile de mtlifionart, din soldali nasculi in Basara
bla 0 care au lost rang( nu mai pulin de cloud or!.
£ copul formArei celelor :
1) paza siguranfei personale si publice a cetAlenilor ;
2) lupla cu dezertorii si maredeurii ;
3) oprirea vinzarii tainice a bituturilor spirtoase ;
4) prevenirea dezordineior agrare ;
5) lupta cu anarhia si contra revolufia ;
6) menlinerea ordinel in caz de demobilizare.
Organizarea cetelor
1) 0 ceatil se compune din 100 oament (din pfirlile de rezery 6
a circumscripliei Odessa) cu un °fifer.
2) In capul cetelor slit un inspector.
3) Tofi comandanfil se numesc dupti indicafille comiletulut exe-
cutiv mo!dovenesc.
Regulele si dalorille autoritAfilor :
1) inspectorul ceielor este subordonat direct sefului Slatului
major a circumscripflei Odessa, iar in ordinea extern& supravegherli
comandantului garnizoanei Chisinliu ; 2) el ingrijeste de formarea ce-
lelor ; 3) le dirijeaza unde crede a este mai necesara prezenf a tor; 4) de.
semneaza raza for de acHune (un numar de sate); 5) stabileste legatura.
cu organizafiile revolulionare locale si comisarul guvernului; 6) lea toate
rolisurile pentru asigurarea siguranfei publice; 7) dit ordinele necesare
sefilor de cele ; 8) despre activitalea sa Is limp, comunica Sefului Stu-
tului Major din Odessa si Comitetului Executiv moldovenesc.
www.dacoromanica.ro
214 DR. P. CAZACU
Astfel s'au pus pe cale de formare regimente moldovenegt1

combatante pi un fel de corp de jandermerie rurala natlonala,
avfnd ca §ef pe praporgcicul A. Crigan.
La Chiginau, Sfatul central al deputatTlor soldati p1 °Ned
moldoveni se intocmegte tirziu, deabea la stirgitul lunel lunie gl
este compus din imputerniciti dela toate organizatiile militare mot-
dovenegti : dela frontul rominesc, dela frontul de Apus, dela 0-
desa, Sevastopol, Nicolaev, Cherson, Ecaterinoslav, Chiginau, Ben-
der. Din acest sfat s'au intocmit comisiuni : literara, pentru garni-
zoana, mobilizare, politica, gospodarie, etc. Acest sfat a intrat in
legatura cu toate agezamintele locale.
Pentru a se lamuri mai bine actiunea, in aparenta aga de
risiplta, in atmosfera aga de haotica, a sfaturilor de soldati §1 o-
fiteri moldoveni, dam inca un document a timpulul, care va
lumina pe cetitorl mai bine ca multe pagini de descriere.
Proces verbal de gedintele adunarii delegatillor de soldati pf
ofiteri moldoveni de pe frontul roman, tinute in oragul Iasi in
zilele de 10, 11 gi 12 Octombre 1917.
La adunare au sosit dela diferite formatiuni gi organizationl
ale frontului 75 delegati.
In prezidium s'a ales : pregedinte praporgcicul Scobiola An-
dre! , vicepregedinte praporgcicul Tanta Vasile gi secretari : pi-
sarul Buha Vasile §1 fruntagul Nacu Teodor.
1. Rapoarte de pe locuri fi lucrari a organizaffilor exisfente.
Ascultind referatele delegatilor de pe la locuri, din care se
veie ca in unele formalluni Moldovenilor li se pun diferite pie-
dici in lucrarea for de organizare, adunarea, socotind o atare si-
tuatiune inadmisibila, protesteaza in mod hotarit impotriva aces-
tor actiuni de impiedecare, ca protivnice principlilor democratice,
proclamate de marea revolutie rus5.
2. Pregatirea pentru congresul, care urmeazd sti se fie
la 18 Octombre la Chifindu.
Gaslnd ca congresul delegatilor moldoveni dela toate fron-
Setif cetelor. 1) Seful cetel este direct subordonal Inspectorului,
tar in ordinea supravegherel externe comandantului garnizoanel locale ;
2) in activilate se conduce de aceasta instruclie si Indicafille Inspecto-
rului Millfiei; 3) la si hotariri independente, dac5 cer imprejurarlle;
4) °sae& pe oameni in centrul regiunei sale (in sat dupe ordinul Inspec-
lorulut); 5) Seful celei poate singur sa schimbe asezarea celei sale,
in caz dace alt punct este ameninfat de primejdie; 6) despre Coate ac-
tele si miscarile sale la limp raporteaza inspectorului; 7) face o exacta
recunoaslere a regiunei sale; 8) lucreafa in infelegere cu organizfirile
revolulionare locale. Aprovizionarea soldalilor si otiterli o prirnesc, ca
51 in partite de rezerva, dela comandanlii cercurilor de recrutare, in re-
giunea carora sin! asezati. Comisaril voloslelor si comitetelor satesti
sint datori , sA le dea lot concursul pentru misciirt sl cartieruri.
NoIA. Acum este inspector a cetelor mobile de militionari si coml
sar dela comiletul moidovenesc pe ling& sfatui circumscripliel militare
Odessa praporscicul Crigan.
Semnat loclittor al comandantului Slatului Major a circumscriptiei
militare Odessa, general leitenant Marx. Aghiolanlul sectiel de opera-
iunl c5pilan Satinsky.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DiNTRE PRUT I NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 215
turile, incuviintat de Mare le Cuartier, convocat pentru 18 Octombre

la Chisinau, dupa imprejurArile timpului este foarte necesar,
adunarea a hotarit sA se dea mandat delegatilor, care sa 11 im-
puterniceasca sA face propaganda pentru pregatirea alegerilor
delegatilor dela soldatii §1 ofiterii moldoveni de pe frontul ro-
min la congresul sus zis,de asemenea a trimite o telegrams ur-
gentA tuturor comisarilor §1 organizatillor de pe frontul romin cu
rugaminte de a da tot concursul pentru alegerea §1 trimiterea de-
legatilor la congres.
3. Organizatiile moldovenoti 4 scopurile activitdtil lor.
Recunoscind lucrarile organizatiunilor nationale militare ca
extrem de utile in sensul ridicarli puterii de lupta a armatel,
mentineril discipline', adunarea gase§te absolut necesar sa se or-
ganizeze comitete in toate for matiunile §1 institutlile, unde sint
Moldoveni, dupa tipul comitetelor generale militare.
In scop de a unifica activitatea organizatillor moldovene§ti
militare de pe frontul rominesc, adunarea a hotarit sa formeze :
Comitetul central executiv moldovenesc a frontului romin, ale-
gind In acest scop din mijlocul sac' pe'urmatoarele 10 persoane ;
sublocotenentul Nastase Gheorghe, pisarul Chiciormare Dimi-
Irie, Odobescu Ion, Ftorea Filip, .5erban Petru, Lesovoi Ivant
Curciuc Gheorghe §1 Mihail Thoma.
4. Chestiuni culturale.
In toate formatiunile, unde sint soldati moldoveni, sa se or-
ganizeze cursuri in limba nationals. Mijloacele in acest scop sa
se dea din sumele, destinate pentru scopuri culturale ale for-
matiei.
5. Chestia agrard.
Rucunoscind ca 'chestia agrara este una din chestiile cardi-
nale, rklicate de revolutia ruseasca, adunarea a hotarit: tot pa-
mintul Basarabiei devine proprietatea poporulul §i fail rascum-
parare trece in miinile acelora, care singuri it lucreaza ; b) pro-
prietatea private asupra pamintului se desfiinteaza pentru totdea-
una c) ; hotarirea definitive in chestia agrara este de competinta
adunaril constituante; d) colonizarea Basarabiel cu elemente vene-
tice pe victor sa recunoa§te inadmisibila, avind in vedere ca pa-
mint bun de culturA nu este de ajuns in raport cu numarul popu-
latlei din Basatabia ;\ e) pins la constituanta, in chestia agrara a
se conduce dupa hotarkile congresului taranesc panrusesc din 25
Mai §1 a congresului taranesc din Basarabia din 20 August, a Ca-
ror hotAriri sa indeplinesc de comitetele agrare locale.
6. Chestiunea participaril la alegerile pentru constituantd.
Avind in vedere importanta lucrarilor constituantei, care are de hota-
rit chestiunile vitale pentru toate nationalitatilz.. din Rusia, adunarea
a hotarit a sustine urmatoarea lista de candidati pentru consti-
tuantA din partea partidului socialist-revolutionar moldovenesc:
Scobiola, Tantu, Cazacliu, Bu§lia, Chiciormare, Buda, Sacara, Ursu,
Caraus §i Curciuc.
www.dacoromanica.ro
216 DR. P. CAZACU
7. Despre mijloacele de luptd cu anarhia din Basarabia.

Punctul al 7-lea a se pune in discutia congresului moldovenesc
de pe toate fronturile, care va avea loc la 18 Octombrle la Chi-
sink].
8. Cum priveste adunarea noul statut asupra organizatillor
nationale militare? Socotind imposibil a se executa in acelasi timp
datoriile de serviciu si datoriile ce reesa din participarea la or-
ganizatiile nationale militare,adunarea crede necesar sä fie li-
beri de serviciu persoanele, care fac parte din biurourile comitete-
lor moldovenesti (de companie, regiment, divizie, corp de armata,
front), pe baza statutului despre organizatiile militare generale.
9. Chestiunea nationalizaril formatiilor militare. Avind
In vedere deosebirea, care exista intre militarli din aceleasi formati-
uni, dar apartinind diferitelor nationalitati, din care cauza rezulta ne-
rezistenta lor, adunarea recunoaste ca numai nationalizarea arma-
telor este singurul mijloc pentru ridicarea puteril de lupta a ar-
matelor, din cauza ca, numai acele formatiunl vor fi patrunse de
constiinta discipline!, a cAror membri vor fi legatl de unitatea
limbii §i intereselor nationale,de aceia adunarea socoteste nece-
sar, sA se inceapa imediat formarea de regimente active §1 de re-
zerva moldovenesti.
10. Autonomia Basarabiei of realizarea ei.
Avind in vedere situatia culturala istorica geografica §i et-
nografica a Basarabiei si bizuindu-ne pe principiul autodetermi-
nAril popoarelor, recunoscut de democratia revolutionara rusa si
de statele aliate, precum si pe vointa hotarit exprimata a intre-
gului popor moldovenesc in persoana organizatiilor lui revolutio-
nare, adunarea judecind chestiunea autonomies Basarabiei in u-
nanimitate a hotarit :
A declara ca singura forma acceptabila si posibila pentru
administrarea Basarabiei numai autonomia national-teritoriala At
politica ; pentru imediata introducere a ei in viata sä se creeze
Consiliul Suprem din reprezentantii Moldovenilor si a minorita-
tilor etnice din Basarabia, care vor dori sA Ia parte la organiza -
rea vietil in acest moment istoric, care cere dela not unire si in -
cordarea tuturor fortelor intelectuale pentru crearea bazelor de
pasnicA convetuire pe baza libertatii egalitatii si fraternitatil.
Originalul semnat de presedInte : praporscicul Scobiola, viceprese-
dinte praporscic Tantu, secretari Buha §i Nacu.
Copia se certified V. Buha.
11
In invalmAsala vorbelor, curentelor si actlunilor din Rusia

inca dela inceputul revolutiei sA disting curentele separatiste. Mo-
deste Ia inceput §1 acoperite de cuvinte nobile 8i placute guver-
nului (in interesul victoriel armata trebue sä se imparts pe na-
tionalitatl pentru consolidarea republicei ruse ea trebue O. a-
traga nationalitatile dindu-le o larga autonomie"), in momentele
www.dacoromanica.ro
lui de slablciune, prin politicA de fapte implinite, in haosul im-

prejurArilor, ele se accentuiaza din ce in ce, devenind mai Insis-
tente §1 realizindu-se repede In fapt si pe fatA. Am vazut mai
sus declaratiile de autonomie, propaganda si actiunea in aceastA
directie a partidului national moldovenesc. Cum mi§carea auto-
nomistA din Basarabia nu era izolatA in republica ruseascA, ea
a trebuit a mearga paralel, sau sA tins; seamA de mi§cArile ana-
loage din alte parti, in special de acea din Ucraina. Aceasta,
condusA de un expert politician din AustriaGru§evsky, avind
pentru ea un curent puternic in masele marl, iar in fatA slAbi-
ciunea guvernului din Petrograd, mergea din succes in succes.
Lupta aceasta pentru autonomie intre Petrograd §i Kiev 1-a ser-
vit mutt pe Moldoveni. Am vAzut mai sus, cA in primele zile ale
lunei April 1917 la Kiev s'a adunat congresul national ucrainean,
care a hotarit pentru Ucraina : autonomle national-teritorialA, cu
Consiliu central (Rada), §1 organ executiv (Secretariat), intr'o
republica federative ruseascA, fall a arata granitele Ucraniei, nici
hotarele autonomies. Tratind cu guvernul rusesc asupra acestor
puncte, reprezentantil .Ucrainienilor de fapt Wean inceputurile de
realizAri, in special in armatA. Tratativele cu guvernul nedind
rezultate, au inceput la Kiev rascoale §i demonstratii, astfel cA mi-
nistrii ru§i an Post siliti sl vie la Kiev, sA trateze cu rasculatil, sA re-
cunoasca Rada 51 Secretarlatul, sA-1 insarcineze cu formularea au-
tonomiei. i Intorsi la Petrograd ministrii §i -au schimbat pArerile,
pentru a ceda la urma urmei. In lupta aceasta pentru autonomle
intre Rusia §1 Ucraina, la stabilirea hotarelor acestei din urmA
pretinzindu-se de Ucrainieni §1 Basarabia, s'au inceput In Basa-
rabia protestari impotriva anexarli la Ucraina $i astfel, separati,
de Rusia prin Ucraina autonomA, Basarabenii cereau autonomia §i
pentru ei, (de altfel prevazuta cum am vAzut in toate programele).
Guvernului Rus ii conveneau protestarile din Basarabia, ca mijloc de
presiune asupra Ucrainienilor, Jar unora dintre mini§trl (Tereteli
la interne un moment) nu le era protivnicA nici autonomia Sam.:
rabid. DAT in notA detaliile mi§carilor de protestare impotriva
anexArii la Ucraina. 2
1 Concesiunile acestea corespondeau cu epoca rascoalelor bol-
sevice la Petrograd $1 cu ruperea frontului rusesc de Nemil chip& o-
f ensiva lul Kerensky.
2 ParlIdul national moldovenesc cu organizatiile locale $1 cs
reprezentanlii sovletulut jaranesc la 16 Iulle se adunfi $i hotarfisc:
, ParlIdul national $i oreanizajtile moldovene$11roaga pe Comi-
sarul gubernial s'a face cunoscut Radei centrale ucrainene, c6 Basa-
rabia va rilmine autonomit, legata cu Ucraina autonomy prin legAturi de
amicille; crede necesar a se Iiimuri raporturile de vecinatate acum $i
in viitoarea republicii federallva printr'un congres al reprezentanjilor
Ucrainei $1 Basarabier.
La LO Iulie se tine o adunare de consfiituire asupra autono-
mies Basarablei sub presedenjia ajutorului de comisar Cristi, a diferi-
telor comitele $i organizafii. $evcenco Ucrainean declare ca nu stie
despre holfirirea Ucrainenilor de a anexa Basarabia. Cadelil cu I anov-
15
www.dacoromanica.ro
218 DR. P. CAZACU
Prin aceste mi§cArl de protestare !dela autonomies Basara-

biel,pornita dela partidul national, propagate de el cu toate re-
sky sustin ca adunarea este nelegali. Ha lipa expune punctul de vedere
a partidului national: n'avem de gind sa ne certAm cu Ucraina, trebuie
sa fim buni vecini, ea nici nu poate fi agresiva acum cu not, putem lu-
cre paralel cu ea *i cu Crimeia pen(ru autonomie. Toate congresele,
cart au fort aici, eau pronuntat pentru autonomie, guvernul stie aceaste.
Cristi, care pleacA la congresul comitelelor executive. va declare $
Radet $i guvernulut central $i congreselor,c11 teritoriul Basarabiei este
autonom cu alit mai mutt ca $i aici sint Ucraineni, tar dincolo sint 400
mit Moldoveni. Herta spline: Basarabia are drepturi istorice la autono-
mie, Alexandru I a fixat'o; apoi a fost caked. Aici erau numal Mol
doveni. Ucrainenii, Nemtii, Bulgarit au venit pe urra5, fugind de rAu din
altfi parte, not le vom da drepturi egale cu nos. Dace Alexandru I a
dat autonomie, nu ni se poate lua acum. Basarabia n'a apartinut nici
°data' Ucrainei. SA se creieze aici un organ de autoritate, reprezentind
proportional toate nationalitaftle, pentru a vorbi cu Rada. Mitchevici,
reprezentantul Ucrainenilor local', socoteste o prostie ca Ucraina sa
anexeze Basarabia. Este de acord pentru crearea unui organ local, ce-
rut de Herta. Covarsky, reprezentantul Bundulur, spune: esentialul
este ca Basarabia sa nu se despartil de Rusia, ci numai sa se autodeter
mine'. Preotul Parfeniev spune ca. Ucraina are inteadevAr intentii sa
anexeze Basarabia, sa o stringa in brafe, asa au declarat $i la congre-
sul preofilor si mirenilor din Moscova, dar asta s'a scos din protoco-
lul congresului, pentru ca Moldovenit au protestal. Dudkevici, polonez,
salute autonomia Basarabiei ca un cistig $i mare pas pentru viitor :
aceasti autonomie trebuie sa fie nu numai culturalA dar $i teritoriat
politick cu armatii? Intrerupe Stalky; cu armata comuna dar in limba
moldoveneasca. Se voteaza rezolutia: ,Basarabiei i se recunoaste au-
tonomie politicoteritorialii cu drepturi egale pentru toate nationalita-
life. Hotarele ei sint Nistrul $i Prutur. Cum &A se orgenizeze condu
cerea ei? Herta propune un Consiliu, compus din Moldoveni $i cele-
lalte nationalitfiti, proportional cu numarul. 0 comisie va elabora pro-
iectul.
. La 22 hue comitetul central executiv moldovenese a sovietu-
lui deputatilor ofiteri $1 soldati, aflind ca Rada ucraineana face incer-
earl de a anexa Basarabia, protesteaza contra unor astfel de intentii
antidemocratice,anexioniste si prAdalnice, care contrazic principiul au-
todeterminfirii popoarelor. ConsiderInd cii Basarabia pe baza dreptu-
rilor istorice, etnografice, pe baza obiceiurilor sale deosebite $i a situ-
1100 economice, are dreptul imprescriplibil pentru o comolecla autono-
mie,in numele principiilor superioare de drept si dreptate, in persoana
reprezentantilor tuturor organizatlilor moldovenesti, declarA, cal va lupta
prin toate mijloacele pentru autonomia Basarabiei, pe baza principlilor
anuntate de revolutie, cu asigurarea drepturilor minoritatilor $1 chiama
pe Ucraineni la conlucrarea frateascii in numele autonorthei Ucrainei
gi Basarabiei, in condifii de vecinittate amicala".
Se convoacii o adunare extraordinary a comitetelor executive
gubernial $i linutale a sovieteior lucrAtorilor etc. ca dupe propunerea
ministrului de interne Teretely sit se arate forma dorita a organulut,
care urmeazii sa conduce Basarabia. Se vorbeste de crearea unui or-
gan local, nelegislativ ci consultativ, de acord cu guvernul din Petro-
grad, contra Ucrainei. In acest organ sa intro reprezenianti a diferite-
tor grupuri revolutionare $i Moldoveni, der acestia curafifi de ele-
meetele aationale sl agrartene, care au orientafie romineasca.
La 25 tulle o nou& .sedinta a comitetulul executiv gubernial.
Herta propune sa se aleaga un comitet pentru organizarea SI atulu,
Tarir Erhan spune ca acest comitet sift elaboreze $i proectul autono-
mies spre a fi votat de Constituanta ruseasca ; poate cis St,tu! Tar:i
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT BSI NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 219
zistentele din toate partile, multumitA conflictului Ruso-Ucranian

va da un organ administrativ politic pentru conducerea tarn piinilla
Constituanta si va fi imputernicit sa apere drepturile Basarabiel ? Dr.
Stratievsky protesteaza cg se talcs drepturile Constituantei ruseslt.
Bogos si Grosu sustin &a se creieze Sfatul Tarn din organizatille exi-
stente. Nichitiuc spune eel trebuie salvata Rasta $i nu separatizm- Co-
mondani este pentru autonomie, dar nu acum ; acum trebue salvala pa-
tria de partidul national, care prin alitudinele sale face provocatiuni.
Invalatorii moldoveni invata scum literile latine, in loc sa ajute in a-
legeri $t in comitetele pentru pamint.
In acelasi limp partidul socialist revolulionar moldovenesc for.
muleazii urmatorul Memorandum:
Avind in vedere situalia geografica a Basarabiei, ca regiune de
granite si apropierea ei de cimpul de lapta, precum $i faptul ca auto-
ritatile locale basarabene nu slat in stare de a asigura viata 41 sign-
ranta locuitorilor pasnici si in sfirsit plecind dela faptul ca tendintele
national politice ale intregel regiuni au pus la ordinea zilei chestiunea
autonomiei,comitetul executiv at partidului socialist- revolulionar mol-
dovenesc propane comitetului moldovenesc at consiliului sa judece
chestiunea alaturatif $i proectul inflintarit in orasul Chisinau a Con-
siiiului central al Regiunei, in compunerea caruia vor infra reprezen-
lentil democratiei tuturor nationalitatilor regiunii.
In scop de a apitra populatia pasnica a Basarabiei de pogromuri,
siluiri Si site surprinderi, avind in vedere particularitatile vielei politice
nationale locale $i in sfirsit plecind dela faptul ca normele ordinel so-
ciale, care se vor stabili de constituanta ruseasca pe multi ani, pre-
destineaza organizarea Basarabiei $i intereseaza toate nationalitatile
regiunii, comiletul executiv a pa/11(11,1u' socialist-revolutionar moldo-
venesc pofteste toate nalionalitatile basarabene de a infiinla in °resat
Chisinau un organ unitar al democratiei revolutionare, care : 1) va da
unitate forlelor tali pentru a mentine ordinea de drept; 2) va lua in
raiintle sale asigararea aprovizionarei ; 3)va sustine $i ajuta guvernul
temporal in bunele sale incerciirl, care exprima voinla democratiel re-
volutionare ; 4) va elabora masuri pentru demobilizare, care chestiune
are pentru regiune importanta primordiala ; 5) va elabora proectul au-
tonomiei Basarabiei pentru constituanta.
In.compunerea consilialul sa intre alesi dela partidele politice,
care reprezinta democrafia organizatit proportional cu numarul fiecaret
naliuni din Basarabia, conform statisticei $i anume : partidul socialist-
revolutionar moldovenesc 20, partidul national moldovenesc 10, soiuzuriel
(sindicalele) nalionale profesionale 10 Ucrainenii 11, Evrei 8, Rusii
5, Bulgarii 3, Gagguzli 2, Nemlii 2, site nationaliiali 1. Total 72.
Sovietul moldovenesc a deputaillor ofileri $i soldatl a circum-
scriptiei militare Odessa, ascultind si judecind in sedinta extraordinary
memorandum-al partidului socialist revolulionar despre infitntarea Con-
siliului Central regional basarabean, a hotarit a susline complect pro-
punerile partidului $i pofteste toate celelalle nationalitati $i organizatti
politice a se unt pentru conlucrare, pentru realizarea principiilor din
memorandum. Situatia Basarabiei in imediata apropiere cu frontul pro-
voaca necesitatea urgent& a uni sforlarile tuturor nationalitatilor pen-
tru asigurarea siguranfei publice $i apararii populatiel pasnice de si-
luiri $i pradaciuni. Viitoarea demobilizare a armatelor depe frontul ro-
min pune chestiunea aprovizionarii partilor demobilizate $i apararea
populaliei $i averilor regiunii dela pradarile postbile din partea_oame.
nilor flaminzi $i epuizali de rilzboiu indelungat.
Luind cunostiinta de poftirea Rade' Centrale, adresata comisa-
rialului basarabean $i delegatului comitetelor de a merge la Kiev in
consfatuirea reprezentantilor gubernillor unificate de organul Radei,
comitetul executiv at sovietului deputatilor soldati $i called moldoveni
a hoturit : sa rouge Rumcerodul ca organ central revolulionar a demo.
www.dacoromanica.ro
220 DR. P. CAZACU
de frica anexeiril la Ucraina este primid 1 de toate straturile

sociale si najionalitajile din Basarabia.
De fapt Ucraina nu era in situatie sa lupte serlos pentru,
anexarea Basarabiei, fixate situajia proprie intern', rapor-
turile cu statul rusesc si situalla internajionala. Elementele constiente
Ucrainiene injelegeau aceasta si an provocat in luna Septembre
un congres al popoarelor la Chiev, la care au participat $i reprezen-
tanji al Basarabiei, In perfect de !mina injelegere cu celelalte popoare,
toji dindu-si seama el numai sprijinindu-se pot rope maximum de
avantagii dela Rasia. Dam mai jos o scurta dare de samA asu-
pra acelui congres, interesanta si pentru starea sufleteasca a re -
prezentanjilor moldoveni.
cratiei de a comunica guvernului temporal, ca soldalli si ofilerii inol-
doveni a circumscriptiei militare Odessa si a frontului roman, ;unificati
in soviet, resping in mod categoric orice posibilitate de anexare a Basa-
rabiei la Ucraina si orice pretenjiune a Ucrainenilor o socotesc ca0
uzurpare. RuPla din principatul Moldovei prin tratatul dela 1812 si iin
primil ant administrata pe lama de autonomie (vezt coleclia legilor ru-
sesti, volum. 35 stalutul formarit oblastiei basarabene si consiliulut ei su-
prem) Basarabia, cu autonomia 'argil intern', poate ft legal' pe buil
federative cu guvernul central al statului rus, der nu cu o alts regiune,
care antra in compunerea republicei si orice incercare a Radei cen-
trale de a anexa Basarabia, se refuza in mod categoric de comitetal
executiv moldovenesc ca imperialists, impotriva dreptului de autodeter-
minare a poporului moldovenesc.
Comitetul executiv moldovenesc considers actul Radei ca anti-
democratic, in contrazicere cu deciarafiile guvernului temporal $i a or-
ganelor centrale a democratiei rusesti in persoana Sovietului depute-
tilor soldati Si Oran'
Mind in vedere ca tendintele Radei de a largi hotarele Ucrainei
pe socoteala altor nalionalitall, au jignit profund intregul popor moldo-
venesc si celelalte nationalitati din Basarabia, comiletul executiv mol-
dovenesc roaga guvernul temporal : 1) prin act oficial sa explice Radei
ilegalitatea tendinjelor de acaparare a altor nationalitatt ; 2) prin act
oficial a recunoaste in principlu drepturile de autonomie a naliei mol-
dovenesti in hotarele elnice, care se determine prin hotarele geogra-
lice a Basarabiei si Warp din linuturile de ling& Nistru din guverna-
mintele Cherson si Podolia, loculte in Inajoritale de Moldoveni. Pen-
Era presedinte, praporsic P. Grosul.
Acest protest a fost prezentat Rumcerodulur de cup. Cateli. Rum-
cerodul l'a trimis si a intervenll alit pe ling& Rada, cif si pe ling&
guvernul din Petrograd.
La 24 tulle o adunare de Evrei din C1115111611 prdlesteaza contra
anexarii Basarabiei in Ucraina si aleg o delegajie din : Dr. Slulky, Dr.
Stratievsky si avocatul Grossman, care at prezinte protestul guvernului,
La 28 Iulie parlidul socialist-revolutionar ucrainean din Chisinau,
chemat In congres la Ucraina, se declare pentru autonomia Basrabiet,
contra unirii cu Ucraina, nu vreau sa participe In Rada, cu aceste di-
rective Winne pe Moghileansky si Sohovej la Kiev.
Comitetul executiv gubernial, dupl discujtt deleaga pe Cristi de
,a merge la Petrograd cu obligatie sa treaca pela Kiev unde sa refuze
aderarea Basarabiei la Ucraina ; guvernului 86'4 declare autonomia
Basarabiei. Se trimite si o telegram& in acest sens.
1 Zemstva din Ackerman a protestat si contra anexaril la Ucraina,
dar si contra autonomie) Basarabiei, ea urea legatura direct& cu Pe-
irogradul.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 221
Intre 8-14 Septembre 1917 la Kiev a avut loc congresul

popoarelor din Rusia. Din partea Rominilor" (sic in textul ofi-
cial) s'au prezentat ca delegati :
1) Holban Stefan, invatator, delegat de corn. exec. al soy.
dep. sold. §i ofiteri din Odessa.
2) DascAl Grigore din partea corn. execut. at sov. dep. sold.
II ofit. din Chisinau, matelot (soc. rev).
3) loncu Teofil, f. institutor, din partea partidului National.
4) Cazacliu Vlad din partea comit. central at organiz. M,ol-
dov. stud.
5) Codreanu loan, taran, din partea corn. exec. gub. a sov.
dep. tarani.
6) Cijevschi Vasile, capitan,din partea corn. cent. moldove-
nese a dep. sold. §1 of iteri.
D. Cijevschi, din partea Rominllor, a fost ales in biuroul
congresului, care a fost prezidat de prof. Gru§evschl.
In darea de mina asupra acelui congres, care mi-a fost cu
deosebitA amabilitate pusa la dispozitie de cAtrA d. Cijevschl,
gAsesc o serie de date foar te interesante, pe care le reproduc
mai jos.
La congres au fost reprezentate 13 nationalltAti : Ru§ii albi,
Gruzinii, Rominii, Estonienii, 0 vreii, Cazacii, Letonii, Litvanii,
Polonii, Rusii, Tatarii, Turcmenii §i Ucrainienii, prin 91 delegall.
Prim ele 2 §i jum. zile au fost consacrate discursurilor de salutare
din partea nationalitatilor §1 partidelor politice. Secole intregi de
injosiri §1 suferinte a diverselor nationalitati din Rusia au fost
descrise de oratori. Din partea Moldovenilor au vorbit d-nli :
loncu si Cijevschi. In discursurile oratorilor se expuneau patru
idei: 1) plingeri impotriva Achiului regim ; 2) nemultumiri de gu-
vernal temporal, care in chestia nafionald n'a feicut nimic ; 3)
nemultumiri de partldele socialiste, care cu toate devizele lor,
in viafa practicd suspecteazd m4cdrIle nafionale, be bdnuesc de
separatizm; 4) §1 sperante sigure a ajutindu-se nafionalitafile
wor sOW regciseasai singure un victor bun.
Pre§edintele congresului, raspunzind oratorilor, a invitat na-
tionalitAtile sa se ajute (Inca la 16 April 1917 Cuvintul Moldo-
venesc scriea : Moldovenli trebule sa is pita dela Ucranieni §i
sa meargA umAr la umar cu el, cad numai ajutind pe ei §i ei
pe not vom pu tea dobindi toate drepturile, care ni se caving) §1
sa 4i realizeze imediat scopurile nafionale indiferent de atitu-
dinea guvernului. Reprezentantul guvernului a rAspuns a a-
cesta va merge in chestiunea nationalitatilor spre implinirea idea-
lurilor lor. Apoi a urmat o intreaga serie de referate §1 discu-
tiuni asupra : autonomiel, federatiei, limbil in statul federativ ci
drepturilor minoritAtilor. Bine Inteles ca s'au dezvoltat acele Mei,
care dAdeau nationalitAtIlor drepturile cele mai largi.
S'a discutat chestia razboiului, descompunerei armatel, slAbi-
ciunii guvernului, descompunerii statului, greutAtile realizaril vii-
toarei constituante, anarhia care Nine cu pa§1 repezi, §i cAreia nu
www.dacoromanica.ro
222 DR. P. CAZACU
pot sA I se opue comitetele si sovietele, accidentale, nepregatite..

Atitudinea tuturor partidelor din Rusia fats de nationa-
Wall este banuitci de congresigi. Nici dela guvern, nici dela
constituanta, nici dela partide nu se poate astepta nimic. Natio-
nalitAtile singure trebue sa isi la conducerea destinelor lor.
Congresul a hotArit sA institue un organ special : Consilita
popoarelor, in care trebuiau sa intre reprezentanti (2-4) dela fie-
care popor, avind fiecare nationalitate cite 2 voturi. In victor a-
cest consiliu trebuie sa se transforme in aliantA a popoarelor'.
latA fart lungile, eruditele, complectele si adesea extrem de
dellcatele :argumentatiuni, principalele rezolutiuni a congresului.
Congresul popoarelor, convocat de Rada centrals ucraini-
anti in unanimitate a hotcirit :
1) Rusia trebue sA fie Republica, federativA si democratica.
2) Fiecare nationalitate din Rusia are dreptul la autono-
mie nationala personalA, adica is constituirea natiel I'ntr'o aliantd
de drept public, care sA cuprindA pe membrii sal de pe toata.intin-
derea statului.
3) Constituanta nationala a fieccirai popor, convocatA pc
baza votului universal, egal, direct, secret, proportional §1 cu par-
ticiparea egalA a femeilor,va hotari sfera de competintA pre-
cum sl formele concrete a organizarii interne a institutulul el de
autonomie nationala.
4) Legea statului garanteaza, pentru minoritatile nationale,
care ating intr'un loc dat un numAr minimum stabilit, dreptul de
a intrebuinta limba for atit in institutiile de stat locale, cit sl in
institutiile administrative §i comunale.
5) Toate limbile din Rusia stilt egale §i se asigura de-
11
plinA libertate in relatiile private si de drept prlvat.

6) In fiecare regiune limba populafiei, care atinge minimum
stabilit de lege, va fi limba pentru organele administrative in
raporturile cu cetatenii si intre dinsele.
7) Limba rusd va fi pentru raporturile dintre organele cen-
trale ale statului cu organele centrale a unitAtilor din federatie.
8) coala, biserica si justitia, in privinta limbii, se vor con-
duce numai de dorintele partilor interesate ; recunoasterea unei
limbi ca limbA a federatiei nu it dA, in ce priveste koala, blse-
rica si justitia, nici o preferinta asupra celorlalte limbi.
9) Republica rusa trebue imediat proclamata democraticA
si federativa.
10) Numai nationalizarea armatei ruse$ti, sub conducerea
organizatiilor revolutionare national democrate Si reorganizarea
corespunzatoare a spatelui, subt conducerea acelorasi organizatii,
poate ridica puterea de apArare a tarii si sA apropie de pace o-
norablIA.
11) Pe linga ministerul de externe trebue organizat imediat
an consiliu pentru afaceri nationale, din reprezentantii natio-
naliteitilor interesate §i persoane competente.
12) In delegatia rust pentru conferinta de pace, trebue sa
intre si reprezentanti ai nationalitalilor.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT $1 NISTRU SUBT REPI'BLICA RUSEASCA 223
In raportul d-lui Cijevschi asupra congresului popoarelor.

gasim citeva date foarte interesante, pe care credem util a le re-
produce pentru caracterizarea atmosferei de atunci.
SA pot gasi intre not oameni, care sa spue la ce ne tre
bue noun autonomia ; am trait linistiti farA sa suparam pe Dum-
nezeu gi stapinirea, vorbeam not cite o leaca ruseste cite o leaca-
moldoveneste, ce ne mai trebue ?
Dar aduceti-va d-lor aminte de masa taraneasccl intune-
catei, care inva find in fcoli rusege, uitd inteun an toata Inva-
tatura strains, fiind un exempla de cum nu trebue inveitati
oamenli carte. Aduceti-va aminte de aceasta masa, pentru care
si cartea ruseascei $i cea moldoveneasca sint inchise, fiindcei nu
$tie nici ruseste nici moldoveneste.
Sei nu fie a$a cum a fost, ca intelectualltatea noastra sa -$i
caute continut sufletesc pentru viata interact in culturi straine,
sa nu se risipeasa in lumea intreagcl,adaptindu-se climei stra-
ine, obicelurilor straine, limbii straine, parasindu-a neamul Yn
seilbeiteicie. Cine impiedicei rena$terea nationalei, face lucru rdu,
impiedecind omenirea depe calea progresului".
La masa, la care am fostpoftit de ROMIIII,Incciodatii am
simlit golul, $i oarecare fend moralii, din cauzd lipsei mele de
cultura nationals ".
Noi in aceasta privinta ne gdslm in acea trista situatie,
care da ocazie Ru$ilor sa ne zicd cd sintem Moldoveni, iar Mol-
dovenilor sa ne is drept Ru$1. De altfel aceasta este soarta
tuturor acelor, care s'au instriiinat de cultura nationald (izgoi).°
Venind la nevoile locale, el spune : fclrei guvern, fdra sa
ageptcim constituanta ruseascei (care nu poate da, dar ne poate
ref uza), trebue imediat sa realizdm:
1) §colile nationale,
2) regimente nationale,
3) reforma agrara prin organ de autoritate locala,
4) justitia nationals,
5) fond national,
6) organ suprem national autonom.
Toate celelalte chestli vor vent la ordinea zilei mai tirzie.
lata discursul d-lui T. Ioncu, reprezentantul partidului natio-
nal-moldovenesc la congresul popoarelor din Kiev.
Salut congresul natiunilor in numele Rominilor din Basa-
r abia.
Multi all auzit de Moldoveni, dar putini cred ca $titi, ea
natiune moldoveneascei nu exists. Numele Moldova, Moldoveni
este numai teritorial dar nu national, iar daca not numim mol-
dovenegi comitetele $1 organizatale noastre, o facem aceasta
numai din punct de vedere tactic, fiindca cuvintul Romin sung
prea aspru la urechile vrajmasilor nostri, de care avem foarte
multi, ca si d-voastra, $i el le serveste de a ne acuza pe not de
separatizm. D-voastra $titi in ce conditii a Post impinsa Rominia
in reizboiul mondial ; d-voastra $titi ca Rominia are interese
tot a$a de marl in Transilvania ca $i in Basarabia, Cum se
www.dacoromanica.ro
224 DR. P. CAZACU
va hoteirt chestia romtneascd la congresul de pace, not nu film;

putem Insd presupune, ca dacci aceasta chestie nu se va rezolva
in toatei intinderea ei, conform principiului recunoscut al drep-
tului popoarelor, atunci Basarabia poate sei devie in viitor o
noua Alsacie-Lorend. E aproape de mintea omului Intrebarea:
cum privim not Rominii din Bascirabia chestia aceasta ? Eu vd
pot asigura ca la not nu exista aspiratii de alipire la Rominia,
ci Mate tendintele noastre merg spre Infciptuirea statului fede-
rativ liber rusesc, deci nu poate sa mai cada asupra noastra
nici o umbra de banuiala de separatism. Basarabia a fost deslipita de
Moldova la 1812 sl, pond la 1818 a fost cirmuita de un general
gubernator, dar tarul Alexandru I,'In arma propunerii sfetnicilor sai,
a recunoscut cl nu se poate cirmui a tara cu o situatie specifics,
cum era Basarabia, fail concursul barbatilor autohtoni §1, la
1818, a acordat prInteun ucaz autonomia Basarabiel. In fruntea
tarli se aseza un sfat compus jumatate de membri ale§i, jumatate
de membri numiti. De autonomia aceasta, Basarabia s'a folosit
10 ant de zile. La 1828 Nicolae I a desfiintat autonomia si de
acum incepe rusificarea fogad a Basarabiei, ale carei mijloace
erau : colonizarea, §coala si biserica. Cei mai strasnici rusificatori
erau guvernatorii, arhiereIrsi directorii de §coli.
Natiunea rominci a fost afa de Ingenunchiatd,incit guver-
nul rusesc ajunsese la convingerea ca nu mai existei acolo 0
Umbel, literaturd fi culiuro romtneascd. Proectul de lege, propus
de guvern in Duma, ca sa Ii se dea natiunilor scoala nationals,
prevedea numai 12 natiuni, dintre care cea romfna lipsea. Repre-
zentantii Basarabiei in Duma, Purischevici, Crupenschi si compa-
nia tor, erau numai niste sprijinitori ai guvernului in tendinta lui
de ingenunchiare a oricarui sentiment national rominesc
A fost de ajuns insei ca set izbucneasca revolutia ft, In
citeva luni de zile sentimentul national a efit la suprafatci pe
orifice teren. 0 puternicei mifcare de nationalizare a Intregei
tart este in curs. Ne lipseste numal autonomia, care am avut'o
odatA si acum o cerem din nou, ca un drept istoric al nostru.
Cerem !Ina si garantarea ca acest drept sA nu se mai poatA
lua. Garantia aceasta o vedem numai in republica federative.
E trist ca guvernul revolutionar ne suspecteaza de separa-
tizm, lucru ce nu s'a intimplat nici pe vremea celui mai reactlo-
nar guvern a lui Aracceev, ministru a tot puternic a lui Alexandru I.
Atuncea ni s'a dat autonomie, tar astazi guvernul revolutionar
incearca sA ne reduca la un simplu guvernamint al Ucrainei au-
tonome.
in lupta noastra pentru autonomie intilnim cea mai strasnicA
opozitie din multe WV. lata bunaoara rezolutia luata la Intru-
nirea unui partid politic rusesc din Basarabia. DupA raportul
d-rului Sofsevici despre autonomia culturala-teritoriala a Basa-
rabiei, care i-ar aduce tarsi cea mai frumoasa inflorire, adunarea
a fost de parere sa. nu se mai acorde astfel de autonomie, fiindca
o mare parte a populatiei basarabene, fiind insufletlta de tendinle
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINT:2E PRUT SI NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 225
separatiste, doreste alipirea la Rominia, ceiace ar f1 primeldlos

pentru existenta statului rusesc.
Eu vA intreb, cunoasteti dupa rezolutia aceasta partidul care
a putut s'o voteze ? Este partidul socialistilor-revolutionari, pe
steagul cArula std scris : ,Federatia si autonomia nationalA, pand
la despartirea. Una e programul si alta este tactica. La ce ne pu-
tem astepta dela alte partide ? Ce poate rezulta pentru noi din
felul cum sintem tratati de tovarasii Rusi ?
Dacci in aspirafille noastre politice ne vom lovi mereu de
deziluzli, atunci noi urmind necesitd(ii, care nu cunoa$te ho-
tare, din prieteni ai democrafiei rusegi ne vom face separati$ti.
Incheem cu rugamintea catrA democratia ruse si catra
d-voastrA, ca sA nu ne respingeti dela Rusia liberA si sA nu ne im-
pingeti pe drumul separatismului. Drumul nostru e acela$i ca $i
al vostru".
12
Manifestatille nationale moldovenesti din Basarabia si alte

pArti, chiar in atmosfera revolutionara a momentului, nu erau a-
greate de toate grupurile. Manifestatille contra curentulul natio-
nal, se vad In presa locals si cea din Odessa Inca din Martie,
sub forma de atacuri directe la adresa Rominiei, aliata tarls-
mului" si pentru tratamentul aplicat la *ipote dezertorilor din ar-
mata ruseasca, in mare parte Evrei basarabeni. In April, Mai si
lunie aceasta companie creste ; se vorbeste de barbariile romi-
nesti, si se publica listele jertfelor inchizitiei rominesti, in lega-
turA si cu noi miscAri antisemite. Paralel cu aceste atacuri merg
atacurile impotriva partidului national, invinult de reactionarism
si separatism. 1
In restimp mostenirile absolutismului $i toate propagandele,
incepurA sA-si dea efectul. Dupa cum am arAtat mai sus, armata
era descompusa, mil de dezertori si vagabonzi cutreerau Basarabia
1 La 28 Iunie are loc la Kisiraiu un meeting de protestare con-
tra barbartilor Romine$11, vorbesc Grlfghendler $t Gurevici. Am vilzut
mai sus $1 mifisurile speciale !Elate contra separatismului. Cu cit maul-
festatille nationale la toate congresele devin mai intense, cresc vadit
si sint din ce in ce mai agreate de multime, cind pe deasupra incep
realizari practice: cursuri de inviifiltori, formare de companil moldo-
venesti, slujba in biserict moldovenesti, acuzarile- de reactionarizm $i
separatism a Moldovenilor devin mai intense. In orice adunare, in orice
congres, in preset $1 in discursuri, se gasesc oratori $i scriitori, din ce
in ce mai multi, care arat& ca iniai frebuie salvala Rustle, ca Moldo-
venit nu admit colonizarr, ca sint pentru proprietate, ca an in capul
partidului pe Herta $i Gore proprietari,vindufi Rominilor ", reactionari,
care vor sit aduca pe Romini, ca saI saiveze mosiile. Pentru a se taia
puttota acestor atacuri $1 avind in vedem curentele extremiste a ma-
selor, d-nii Gore $i Herta renunfii de a mai face esiri publice in adu-
raid $i intruniri, raminind totu$1 in miscarea national& In public pen-
tru apararea intereselor nafionale se manifest& alte elemente din pa-
tura mai democratic& nationald.
www.dacoromanica.ro
226 DR. P. CAZACU
in lung 51 in lat, mi5cArile agrare au devenit din ce in ce mai

intense ; autoritatile neputincioase dela inceput, inlocuite sau sub-
stituite de diferite comitete, nici nu mai incercau sä facA ceva.
Dezastrul dela front, complecta neputinta Si perderea a once in-
fluentA a guvernului central, mereu in criza, mereu remaniat, me-
reu in pertractari, mereu cu consilil extraordinare, soviete, cu crize
de comandament, cu rdscoale la Petrograd, republici la Cron5tad,
separatizm evident in Finlanda si Ucraina, presat de aliati, lup-
tind pentru rdzboiu, pentru neanexiuni, pentru discipline{ si pentru
libertate, avind criza economicA 51 financiard, dezorganizarea pro-
ductiei 5i a intregulul aparat social fdceau ca Basarabia, ca si
alte WO din Rusia, sä fle lasatd la props tile el forte, la propriul ei
destin. lnsA fortele locale ruse5V erau nule ; partidele vechi : soiuzul
adevAratilor Ru5i, 51 partidul centrului, neavind sub noul regim,
singurul suport care le di dea viata, forta guvernamentalkdis-
paruse ; fiecare membru din aceste formatiuni, daca era cunoscut
se ascundet, daca era necunoscut se dadea drept neutru, sau in-
cerca sA se arate revolutionar. Partidul cadet, extrem de mic Si
el, compus din marl proprietarl, in atmosf era revolutionard n'avea
nici o suprafatd, nici o trecere. Partidul socialist revolutionar era
compus din citiva ord5eni intelectuall si functionarl, absolut fArd
nici un suport con5tient In mase. Partidul social democrat avea
51 el putine elemente in "ora5e, pe care le disputa de la Bund*.
Poalei Sion 5i alte Sionuri. Partidul socialist popular, cel mai la
model 51 cel mai agreat de toti aces ord5eni, can vroiau sä par-
ticipe la vlata politica, venind din alte cercuri, grupuri 51, Wel de
ell cele socialiste, n'avea nici energie, nici putere nici numar.
Era evident cd far5 sustinerea guvernului, a aparatulul statului,
nici unul din partidele ruse5ti in Basarabia nu putea exista 51 mai
cu seamd conduce 5i administra.
Mi5carea mare a maselor adinci, a celor 84 ne5tlitori de
carte, sfarimase cu u5urintA in praf si stratul subtire de suPra-
structura ruseasca, nesustinut de forta armata. Singurii factori, care
puteau provoca o indrumare spre ordine relativa in mi5carea ha-
otica §i produce un inceput de cristallzare in sfera turburata ce
se crease, erau instinctul national 51 instinctul de pdrnint : plinea
pentru sufletele si plinea pentru trupurile inflaminzite. Aceste
nstincte le reprezentau grupurile natlonale.
Dar inainte ca ele sA-51 afirme forta for unitd, s'a fAcut Inca
o incercare pentru a reline Basarabia depe calea ei naturals spre
autonomie 51 prin ea la locul ei In cadrul neamului, alegerile pen-
tru constituanta ruseasca. 1 (Basarabia avea 12 locuri).
1 Iatd listele candidatilor I Constitutional-democrati: Llrusov
(Petrograd fost guvernator), Gutnic (Odessa avocal), Ianovschy (local
proprietary, Silinsky (local proprietor), Levinsky (local inginer, lost pri-
mar), Stanevici (judeator), Bajbeuc Melicov (funct. domenial armean
din Rusin), Bour (lzmall judeditor), Ballaga (preot Calarasi), Veg.
Lerman (medic Balt°, Aleinicov (proprietar Soroca), Sisco los leloiz
(proprietor B6111); II Social-Democrat: Lurie, Grinfeld, N, Grinfeld, B.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT $1 NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASC1 227
Alegerile trebulau sA albs loc in zilele 12, 13, 14 Noembre ;

din cauza intirzierii pregAtirilor, au fost aminate pentru zilele de
26, 27, 23 Noembre, cind in mijlocul haosuiui din Basarabia, cu
imensitatea de dezertori, (care an participat la vot), cu banditisme,
turburari agrare, lipsd de organizare administrative $i comunala,
in special Ia sate,ele in fond nu s'au putut efectua, decit partial
si fard a se putea aduna rezultatete rcrutinului necomplect. Hao-
sul se mdrise intr'atita, incit nu se mai vedea o forta reald pentru
ordine si salvare de d zastrul amenintator pentru Basarabia at
valurilor necontenite da hoarde de soldati rusi. care depe frontul
romin urmau sd se indrepte spre Rusia prin Basarabia. Guvernul
rus era in ajun sA fie doborit de bol§evici, cind la 20 Octombre
la Chisindu, se adund primul congres at tuturor Moldovenilor din
Rusia (Spiritul movens care a stirnit 01 organizat congresul din
Chisinau, ii alte adunAri mai mica era Catelly presedintele so-
vietulul moldovenesc din Odessa) ; toate manifestatiile nationale
disparate, toate sfortArile individuate si a micilor grupuri din di-
ferite locuri, se uniserA intr'un singur curent. Cu muzica, in rin-
duri, masse marl de soldati, tArani, ofited si Intelectuali moldo-
veni, de toate dogmele, cu steaguri nationale, defileazd prin tir-
gul acesta, din care un veac intreg an pornit toate rusificArile.
Aceasta manifestare de fortd si ordine a impresionat adinc pe
toatA lumea si a contribuit in mare mdsurd Ia supunerea §1 res-
pectul adversarilor. Dupd salutAri din toate partite prin discursuri
lungi si multiple, dupd discutii nu tocmai violente Si lung!, primal
congres al Moldovenilor voteazd in unanimitate bazele de viata
viitoare a acesrei tArl. Se simtea de toatd lumea cA incepe sd
vorbeascd adevaratul stApin at acestel tAri-Moldovenimea. Cum-
'Anil si prevAzAtor, tinind socotealA de situatia Inca turbure, ma-
ssa moldoveneascd declare acum, ceiace n'a putut spune altA data,
rezervind pentru viitor ultimul cuvint, cum l'a rezervat de mutt
pe acel care l'a spin la 25 Oct. 1917. Congresul dupA alegerea
prezidiumului : (Cijevsky, Holban, Platica, Rugina, Cotoros, Lungu,
Nastase, Buha) este salutat de d-nii Inculel in calitate de aju tor
de comisar, care spune ca Basarabia trebuie sit rdmile strinsA cu
Rusia, de P. Halipa, din partea Cuvintului Moldave
(,Sint nespus de fericit cd am ajuns sd urez in fata voas-
tra floarea neamului nostru moldovenesc. Frain mei, veacuri in-
Palomarenco, Arzumaneant Cantor ; LI Cooper. Moldoueni: V. Chio
rescu, T. loncu, I. Pelivan, D. Cegorean, A. Gropa, G. Buruianii, P.
Fala, A. Grigan, T. Corobcean, C. Popovici, I. Codrean, M. Minciunii;
IV Tarani: 1. Inculel, P. Erhan, T. Cotoro$, V. Rudiev, T. Cojocar, 1.
Slefanov, S. Armen. P. Halipa, I. Tthohod, N. Budnicenco, Oh. Pintea,
V. Diaconovici, I. Berlinsky, T. Nichitiuc. Dnii Armen $1 Inculel din
cauza ca s'au pus candidaturile pe lista cu larani, au lost exciusi din
partidul socialist-revolullonar rusesc de comitetul local pentru calcarea
discipline'.
V Particle! socialist revolulionar moldovenesc: Scobioala Andrei,
lento Vasite, Cazacliu Or., Basil& AL, Chiciormare P., Buha V , Sa-
cara V., Ursu A., Carau$ A., Curduc Oh.
www.dacoromanica.ro
228 DR. P. CAZACU
tregi pe noi ne intind si ne dezblna vrajmasii, veacurl intregi pa-

mintul nostru strAmosesc geme sub jugul strain si latA acum, dupe
atitla ani de jale si suferinta, ne-am shins fratii gramAjoara.
01 tine va spune bucuria noastra. Grea a fost soarta noastra,
lungA noaptea, in care am zacut. Dar precum dupe noapte rasare
zorile si lumina zilei, asa §I in viata neamului moldovenesc, dupe
o lungs robie, s'a simtit si a propierea izbavirii. In voi este toata
nadejdea noastra. Tara se inneaca in lacrami §i singe. VrAjma§li
no§tri stau la hotare, vrajmasi avem city frunza si la spatele nos-
tru sl in launtrul tarii ; iar cel mai mare vrajmas este in mijlocul
nostru aceasta este neunirea,Biruiti anti iu acest "vrajmas si apol
vom birui totul"), Arzumeant (armean) din partea social demo-
cratilor, dr. Lurie din partea Bundului, Erhan din partea Sovie-
tului taranilor, Zbierea din partea ostasilor de pe frontul romi-
nesc, doamna Alistar, Prahnitky, trimisul marinarllor moldoveni
depe Ma rea Neagra, loncu din partea partldului moldovenesc,
DubAlar din partea cAlarasilor moldoveni din Novogheorghievsk,
Sacara din partea invAtatorilor moldoveni, Osolan dela regimen -
tul 40 moldovenesc, Sinicliu dela regimentul de tunari moldoveni,
Etcul dela ti ranli moldoveni din tinutul Chi§inAului, Lungu, Ursu,
Coada dela comitetul moldovenesc din Bolgrad, Crigan Inspec-
torul militiei moldovenesti ((,cuvintu I autonomie inseamnA: jos stra-
inii, noi sintem stapini in tail") Tantu si Cazacliu dela comitetu
moldovenesc din Iasi, Toma Jalba dela Moldovenli de peste Nistru
(cui ne lasati pe noi? nu ne uitatl, nu ne lasati) carula II raspunde
Buzdugan.
Dam mai jos hotAririle acelui congres, ele fiind sistematizarea
si formulare a precisa a acordului tuturor grupurilor §I curentelor
moldovenesti care re valorificau.
I. Despre republica federative ruseasaConsiderind ca
din cauza lmensitatii teritorlului Ruslei §I marelul numar de po-
poare, care'] populeaza, cu civIlizatii variate sl constiinte natlonale
Clare, centralizarea impledeca desvoltarea culturala a nationalita-
tilor §1 viata economics a tarilor, intaiul congres osta§esc moldo-
venesc din toata Rusia a hotarit :
Unica forma de guveramfnt admisibila $i posibila in Ru-
sia este acea de republica federativa. democraticii.
11. Despre autonomia Basarabiel. Avind In vedere cultura
nationala a nea7zului moldovenesc, treculul sew istoric, plecind
de la principlul proclamat de revolutie, ca fiecare popor are
drept de a dIspune de soarta sa, pentru a realiza o unire mai
strinsa a poporului moldovenesc, pentru a garanta drepturile lui
la o desvoltare, autonomia culturalA, economics §1 nationala, pri-
mul congres at Moldovenilor din tea% Rusia in unanimitate a
decis :
Basarabla se bucura de autonomie teritorlahl a politica.
Pentru apArarea intereselor §i drepturilor Basarabiel auto-
nome, ea va avea un reprezentant pentru afacerile nationale ale
poporului moldovenesc pe linga guvernul central.
www.dacoromanica.ro
III. Nationalizarea armatelor moldovenesti. Gasind

ca vechiul sistem de formare a armatelor prin amestec de natio-
nalitati este asezat pe principil invechite antidemocratice, care
tind a destrAma fortele diferitelor nationalitAti, considerind pe de
altA parte a poporul moldovenesc nu poate apara patria li-
bertatile, cistigate prin revolutie, decit subt drapele nationale $1
avind ca sefi,ofiteri de acelasi singe si de acelasi spirit, primul
congres hotarAste :
A constitui faro aminare unitdll moldovenesti nationale de
Coate armele. Pentru a realiza acest plan sl a administra aceste
unitAti moldovenesti se erganizeazA fare intirziere un comitet ge-
neral militar moldovenesc, cu un comisar pentru afacerile militare
nationale. Comitetul militar moldovenesc va studia un proect de
nationallzare a unitAtilor militare Si imediat it va aplica.
IV. Unitcitile mobile moldovenesti(cohortele).Pentru a
rezista regimulut de teroare $i anarhiei, pentru a asigura ordinea
in Basarabia in timpul demobilizarii, primul congres moldovenesc
a hotarit:
De a marl numArul unitAtilor de mililie moblIA (cohortelor)
pAnA la 100; cu 100 oameni de fiecare. De a despArti pe cava-
leristii moldoveni si a-I trimlte in Basarabia in formatii aparte ca
sA inlocuiasca alte unitati de cavalerie, care se gasesc acum in
lard.
V. Sfatul Tariff. Congresul moldovenesc a hotArit
A constitui de Indata un Sfat al Tarii pentru a administra
toate treburile Basarabiei autonome. El se va forma din 120
deputati in felul urmator Moidovenii vor avea 84 locuri (70 la
sutA) si celelalte neamuri din Basarabia 36 locuri (30 la sutA), 44
deputati moldovent se vor alege de congres ; 30 se vor alege de
tArni mold° veal ; 10 de la organizatiile $1 partidele moldovenesti.
36de alte nationalitati. care Iocuesc in Basarabia (socotind 70
la sutA Moldoveni si 30 la sutA alte nationalitati) iar zece locuri
se vor rezerva pentru Moldovenii de dincolo de Nistru. Se con-
siders nedoritA orice coalitie cu
Sfatul 'aril se va socoti ca vremelnic, pAnA la intrunirea
constituantei din Basarabia, alese prin vot universal egal direct
si secret. Toate organele de administratie vor ft supuse Sfatului
Tart! §1 diriguite de dinsul. Din momentul constituiril Sfatului TArii
toate comitetele, acum existente in Basarabia, vor capAta un ca-
racter strict profesional.
VI. Chestia agrard ci colonizdrlle. Tot parnintul este pro -
prletatea poporului. Motftle manastiresti, blsericesti, a statului, a
domenillor coroanel §i cele particulare, vor ft trecute poporului
(muncitor de pamint) fAra lndemnitate. Proprietatea particularA
asupra plmintului este desfiintatA.
Distribuirea paminturilor Intre tArani se va face de Consti-
tuanta basarabeana.
Toate pAdurile of subsolul Basarabiel autonome vor fi soco-
tite ca proprietate a poporului. Colonizarea farli prin elemente
www.dacoromanica.ro
230 DR. P. CAZACU
strdine este opritd. Intoarcerea in taro a Basarabenilor, cart s'au

expatriat din cauza lipsei de pAmint, este permisA 51 11 se va da
i for parnint ca 51 altor muncitorl.
VII. Nationallzarea Invdteimintului.Congresul a hotarit
1) de a naflonaliza de Thdata toate $colile (secundare §i
primare) precum fi celelalte institutii din Basarabia ;
2) invAtAmintul va fi gratuit si obligatoriu in limba natio-
nala a poporului. Toate §colile vor fi intretinute de stat ;
3) toate scolile secundare ale ministerulul de Instructie vor
trece sub controlul consiliului judetean ;
4) consiliul judetean va avea grija de 5coli normale de in-
vitatorl 5i de alte institutil de acest fel ca 5coli 51 institutil agro-
nomice, tehnice si viticole. Toate aceste Institut!' se vor nationaliza ;
5) aprobind masurile luate de zemstva provincialA pentru
nationalizarea scolilor, Congresul recunoa5te ca crearea 5coalei
nationale trebuie sa fie opera natiunil 5i nu numal a organelor
de administratie locale sau profeslonale, de a cere formal de la
zemstvele tinutale ca sA aplice fi rA aminarl mAsurile dictate de
zemstva provincialA in ce priveste nationalizarea valor ;
6) de a cere formal dela zemstva Cetdtii Albe $t dela al-
tele care rezista la introducerea ;colilor nationale, ca sa intro-
duel de indata limba moldoveneascA in §colile a cAror elevi sint
Moldoveni ;
7) de a chema pe totl institntoril si profesorii Basarabiei sl
colaboreze fAr4 intirziere la crearea 5colilor not pe baze demo-
cratice ;
8) de a face cunoscut tuturor consiliilor pedagogice a §co-
lilor secundare din Basarabia, ca de indata sa is mAsuri pentru
nationalizarea imediata a 5colif 51 introducerea limbii materne Is
invatamint.
VIII. Inveitamintul extra-colar.Congresul recunoa5te ca
urgentA organizarea Invatamintului extra §colar pe baze nationale.
El considera el aceasta sarcina cade asupra zemstvelor ti-
nutale 51 a celel provinciale. Dar toate chestiile privItoare la in-
structia publicA, ca §i chestille de administrare, in Basarabia au-
tonomA sint de resortul Sfatului Tarii.
IX. Moldovenli de peste Nistru. Congresul a hotarit : de
a sustine legaturile cu organizatiile moldovene5ti de peste Nistru
5i a le da 10 locuri in Sfatul Tarn. De a se adresa la Rada ucrai-
neand 51 la guvernul provIzoriu cerind sa be recunoasca Moldo-
venilor de peste Nistru, din Caucaz, Siberia 51 alte part', aceleasi
drepturi, pe care not Moldovenii be recunoactem altor nationalitAti,
care trAiesc in Basarabia autonoma.
X. Fonda! national.Congresul a hotArit:
1) Sfatul TArli va lua mAsuri pentru a constitui un fond na-
tional ;
2) Congresul a recunoscut cA in opera de creare a noel vieti
democratice $1 nationale, drepturile minoritatilor etnice trebule sA
fie complect si scrupulos respectate.
Presed. congresului, V. Cljevsky. Secretar, Gh. Ndstase.
25 Oct. 1917www.dacoromanica.ro
Ki5inau.
13
HotaririIe congresului moldovenesc din Octombre 1917 din

Chisinau, insemnate prin formularea si coordonarea exacta a ide-
ilor, desbatute de mutt in diferite programe, organizatiuni si gru-
pad in mod haotic, au mares for importantA mai cu seams prin
decizia punerei for imediat in practice, dupe exemplul altor po-
poare &i dupA dorinta organizatiiior sf gruparilor moldovenesti.
Aceasta punere in practicA, InlesnitA prin descompunerea gradate
a imperlului rus, la sfirsitul tuff Octombre si in Noembre 1917,
era in deosebi favorizatA prin rAsboiul civil inceput la Petrograd,
anarhia din Rusia, izolarea Basarabiel de Rusia prin Ucraina au-
tonomA (in fapt independenta). Straturile sociale locale (putin in-
semnate la numAr §i putere de altfel), care poate s'ar fi opus in
alte conditiuni incercArilor de realizAri moldovenesti, neavind nici
o putere localA, nici *tor din Rusia, inspaimintate de revolutia
socials si rasboiul civil deslAntuite acolo si de anarhia locals, au
fost silite din aceste imprejurari sa nu opuie nici o rezistenta,
unele chiar sA se adapteze si sa colaboreze, in speranta sA se sal-
eze, iar altele,instalindu-se prin o autoritate locals o ordine re-
lativA, t cAutau sa patrundA in interiorul Sfatului TAril, formarea
1 lata pentru caracterizarea oamenilor gi atitudinelor citeva do-

cumente.
Comisia, ins5rcinatrt cu organizarea Sfatului Writ, invit5 imediat
dupe congres organizatiile si grupeirile sa-st desemneze delegatii. D.
Halipa ridica aceasta chestiune in Consiliul comunal al orasului Chisi-
niu; el declare: initiative acestei institufii este a partidului national, dar
ea a fost acceptant in Iulie de fostul ministru de interne Terelelly, apoi
congresul at II-lea faranesc din 27 Aug. s'a pronunfat categoric pentru
aces institufie; scum initiative este in mina organizafiilor militare si
primul congres moldovenesc a organizat un biurou (60 persoane), care
distribute locurile intre nafionalitali. Sfatul Tarn va fi un organ at de-
mocrafiei nafionale cu reprezentanfa proportionate a nafionalitafilor.
Statistica actuala fartsta este rea; in realitate dup6 delete Juste exis-
tente, Moldoveni sint 70*/ , Ucraineni 14°/0, Evrei 12°J., Rust 6° 0, l3ulgari
3' /o, Nemfi 3°/0, Gagriuzi 2%, Greet si Armeni 1° Roag6 Duma sa tri-
meant delegati: un Rus, un Moldovan 5I un Evreu. Basarabia este des-
partite. de Rusia si Ucraina; in Basarabia este anarhie, demobilizarea
ce vine o mrtre*te. D. lanovsky reprezentantul grupulul constitutional-
democrat dup5 ce enunntra toate considerentele impotriva organizarii
Sfatului Tifirii in Rusia unite, ca organ cu tendinfe nafionale separatiste,
convine ca temporal se poate admite aceasta institufie, insii 1) ea sa
se conduce pe baza legil9r existente, 2) sa p6zeascrt bazele revoluflei,
sit lupte pentru reconstruirea Rustei, 3) sit restabileascrt si sit mentie
ordinea, 4) s6 organizeze forte militara, 5) sa face alegeri pe baza
votului universal, egal, direct, secret si proportional, cu reprezentanf a
minorillifilor, 6) toate acestea sa le face zemstvoul,
Socialistul revolufionar Moghileansky, este pentru tntocmirea Sfa-
tului Torii; ins6 statistics ruseasca este bun5, asifel ca alcatuirea Sfa-
tului rorii va fi proasta. Dr. Cogan Bernstein (sionist) este pentru
autonomie, der contra federallet, in state unite; pe ling5 aceasta ne-
Hind stabilit eel Evreii au dreptul se se ocupe cu agriculture, nu se tie
cine este venetic aict; va apdra pe Evrei. Grinfeld reprezentantul Bun-
dului (soc. revol. evrei) se °cup& de drepturile Evreilor, care au emi-
grat din Basarabia in America, care ar dor: s5 se intos:cf. Spivac
www.dacoromanica.ro
232 DR. P. CAZACU
cAruia vedeau a nu o pot opri, cu scop ca acolo sA opreasca

tendintele separatiste.
Biroul de organizare a Sfatului TArii dinclu-si seama de acea-
(soc. democr.) spune ca proletariaful este pentru cea mai !argil auto-
nomle, dar contra nalionalismului, care chiar in forme democratice in-
vrtijbeste. Sinadino spune ca hottiririle congresului moldovenesc sint
vati'matoare nu numai pentru Basarabia, dar si pentru Rusia, intru cit
sint contra coalifiet cu burghezia, tolffsi este bine so se organizeze
Sfatul Tdrfi. Smidt reprezentantul socialistilor populari este pentru, dot
numai inteatit intru cit aceastil institutie va realiza speranjele asanarei
viefil locale In unire cu Rusia. Buruiand sustine absoluta necesitate a
Sfatului TOM. SO hotiriiste ca d-nil Smidt, Spluac si Maghileansky sd
is paste ca del gaff In acea institutie ca sd se informeze si sd stdruie
pentru reorganizarea ei pe baze drepte.
Trimisli sovietului din Petrograd pentru adincirea revolufiei in
Basarabia, vlizind caderea lui Kerensky si sovietului lui, sh pun la re-
morca miscarif nationale locale. La 26 Noembre la o adunare a repre-
zentantilor oraselor, trimisul sovietului Petrogradean si ajutorul de co-
misar I. Inculet spune: ideia Sfatului Th'ril a aparut la Petrograd (?)in
Hine, cind Rada avea pretentiuni asupra Basarabiei, era o ideie pen-
tru a rezista Radei. Separatism in Basarabia nu exists (?) mai cu seam&
spre Rominia; nu sint decit citi-va oameni (un fel de dentint formal: acei
oameni sii stiau). Nu este o tare mai liberh ca Rusia. Asa privesc si th-
ranii. Chestiunea a fost push de 'Oran' la congres, apoi la congresul
moldovenesc. Dace n'ar fi fost bolsevicii nu ne grabeam. Salvarea Ru-
siei este in salvarea diverselor regiuni, care vor forma republica fe-
derally& Pretentil asupra Basarabiei pot fi si din partea Ucrainei si
Rominiel. Este pericol din partea Rominiel, dar Sfatul Tariff va reusi sa
apere Basarabia de acest pericol. Aici s'a critical organizarea Sfatului
TOM. Comisia de organizare a Sfatului Tfirii a neglijat zemstvele si
orasele, dar acum acestea s'au admis. Sfatul TArii va trimite comisari
la Coate institutille, se va ocupa de aprovizionare, apoi va convoca con-
stituanta locale, va lupta cu dezordinele agrare. Comisariatul existent
lupta de luni de zile, dar FOTO rezultat. Armata este dezorganizatii, finu-
tut Hotinului a fost devastat; intr'un sat thranii au rascolit si mormin-
tele fostilor proprielari, au rupt rotile dela trasuri, ca Burjuii se nu
mai calatoreasca. Dezordinea merge la Sud, cind va porni armata de
pe front, va ft si mai rau. Cere sa fie sustinut Sfatul Taril. D. 'anon-
sky (cadet) invinueste ca s'a lucrat in secret; in Sfatul Tdrii, uede
tendinta de a se rape de Rusia. Vesterman spune cd miscdrile naflo-
nallste manlfestate In Sfatul Tdrii corespund cu aspire /file si tendin-
tele Romtniei. Dobrovolsky din Bolgrad vede In Sfatul Torii orientare
paste Prut. D.nii Inculef st Neaga declare: nu este separatism, nimeni
nu urea jugul romin. Dace Slain! Trail nu este constituit bine, vom lua
masuri de reorganizare. V& intindem mina, vA chernam la colaborare,
va rugam so credeji in sinceritatea noastra".
Mai cliim pentru lAmurirea almosferil de alunci si o dare de soma
asupra intrunirii sindicatului (soiuz) functionerilor. D. Nikiforova in-
treabil ce musuri sint de luat in caz de introducere definitivd in viola
easarabiei a autonomiei, edcl rezultatul ar fi cd naliunea predominant&
aici, Moldovenii vor scoate din funcliile oficiale de Wei pe tot: Rusii.
Rilspunde ajutorul de comisar, I. ',mule!: Tendinta catra autonomie
an inseamna despartire de Rusia, ci numal inlocuirea administratordor
trimisi din Petrograd prin ales!. Autonomia nu se va realiza de sine;
va trebui sanctionatii de constituanta ruse, ceia ce se va intimpla mull
mai tirziu, poate peste un an dot. Dar pan& Mullet, si mai tirziu chiar,
functionarii rusi nu vor fl indepartall, cad este nevoie de intelectuali;
Sfatul TOM va pregati numai materialele pentru constituanta rush.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA DINTRE PRUT 31 NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 233
stA situatie a cautat sa asigure dela Inceput Moldovenilor o mare

majoritate, cum 11 se §i cuvenea dupa numdrul populatiei.
WI schema intocmirii Sfatului Tariff :

NATIONALIT AT
Partide, organi- eu
4
zatii, grupari O
O
0 td .E. ty)
....
e O Oa,
S 0
O
O O
Z-O" 7 11.
1I c0 z ..r 6 6
Cong. Moldovenesc 44 44
Sov. Wan. mold. 30 30
Zemstvo provincial 1 1
Zemstve limit. 9 7 2
Oras. Chisinau 3 1 1 1
Orasvle linutale 8 5 1 1 1
Sov.luc. sol. tar. 3 1 1 1
Part. social revol. 1 1
Part. soc. democrat I 1
Part. soc. popular 1 1
Part. nat. motdov 4 4
Cooperativele 5 4 1
Org. cailor ferale 2 1 1
luristif 2 1 1
P. T. T. 2 1 1
Congresul 1 1
Societ. infelectual 1 1
Sindicat institut 1 1
Sind. instil. mold. 1 1
Clerul 1 1
lIcrainent 10 10
Izraelitt 10 10
Bulgari 2 2
German' 2 2
Gligauzi 1 1
Polonezi 1 1
Armeni 1 1
Greci 1 1
Llga femeilor 1 1
150 105 15 1 14 71 21 2 1 I 1 11 2
Pentru ziva de 21 Noembre biuroul a Invitat organizatiile
§i gruparile politice sail trimeatA ale0 for la Chi§lnau, cind s'a
§i facut solemnitatea deschidetii Sfatului Tarn. 1
1 Solemnitalea incepe la caledrala orasului, unde episcopul rus
Gavril al Achermanului face ca slujba sa se face moldoveneste, la
care asista deputatii Sfatului Tarii. In multime, care cu vreo tuna in
urma purta numai cocfirzi ro$ii, sa vad in mod demonstrativ la butoniere
cocfirzi si panglici cu tricolorul nostru, care se inalla st deasupra lo-
calului Sfatului Tarii. (D. I. Nistor in a sa istorie a Basarabiei (pag.
420) este deci gresit, afifinind ca Ain zilele lui Vasile Voda Lupu si
'strati Dabija intemeitorul (sic.) orasului Chisinau ( ?e) capitals Basa-
rabiet, nu mat vilzuse filfiind steagurile rominesti" cad au mat filfiit
16
www.dacoromanica.ro
234 DR. P. CAZACU
In acelasi timp sosise la Chi§inau §i formatiile militare mol-

dovenestil-ul regiment moldovenesc de infanterie, subt comanda
colonelului Furtuna, 1-ul regiment de artilerie, §i peste citeva zile
si al 2-lea regiment de infanterie.
ele si in timpul dintre V asile-Lupu, 'strati Dahlia si 1812, ca si la ma-
nifestatia dela Odessa si in toate manifestatiile nafionale din tImpul
de la 21 Noem. 1917 pAnii la 13 Ian. 1918.)
La parades apar si formallile militare moldovenesti: regimental 1
de infanterie si regimental 1 de tunari,
Era foarte interesantil aceasta solemnitate bisericeascg, facuti
moldoveneste de un episcop rus, de pe timpurile tarismului, care prin
praenfa si oficiul sau consfinfeste institufia aceasta revolulionarli, corn-
pusa in majoritate din tined, care panli alaltateri purtau uniformele la-
rului ; eri cocarde rosii si astazi cele tricolore. Dela catedrala s'a tre-
cut in localul Sfatului Tarn.
Dar n'a lost suficienta aceasta slujba. Dupes ce s'a !recut in lo-
calul Sfatului Tariff (liceul at IIIlea de Niel!, rechizifionat adhoc) si
acolo in paraclis, din nou s'a facut o slujba de acelasi episcop rus si
s'a final 5t cuvintarea parintelui Ourie
Prima sedinfa sa deschide subt presidenfia celui mat bitrin de-
putat N. N. Alexandri, in strigate entuziaste: Iratasca autonomi, tat-
lased Basarabia`, triftiascil Stahl! Tariff` si cintind: Desteaptate Ro.
mine. Cet 95 deputali prezenfi aleg presedinte pe ajutorui de comisar
gub. I. Inculef (Moldovenil hotariserA alegerea ca presedinte a unuia
dintr'ai tor. Cum ins& d. Inca lei, care refuzase panli atunci se lucreze
pe teren national, ci numai pe cel social, ca trimis a ministrului Ke
rensky pentru adincirea revoluftel rusesti in Basarabia, in ultimul mo-
ment 15i oferise servicitle,Kerensky cazuse,- in schimbul alegerii ca
presedinte ; majoritatea l'a acceptat din considerafii tactice). Aceasta
alegere a unuia din reprezentanfii puterit cenirale petrogradene educe
Inca un fel de recunoastere oficialli a nouei institufii. Cuvintarea lui in
moldoveneste o reproducem : gospodarilor deputali I Republica ru-
seasca este cuprinsa de anarhie 5i scaparea ei este numai in organi-
zarea fiecarei provincii a Rusiei. Trebue sa punem friu anarhiet, care
incepe si in Basarabia. Mince strinsa a poporului incepe sit se risi-
peasca. Sfatul Tarii trebue sa aiba grija de ea. Tot el trebue sit theme
adunarea intemeietoare a Basarabiei. De acum incolo tot piimintul si
foal& voia sit fie a norodului muncitor. si vole, iata Pala Sfa-
tului Tariff. Sa luam masuri ca sit pas trim padurile si toatii averea, care
acum se furs. Stahl! Tariff mai trebue sa is in mina aprovizionarea [aril,
fiindca altfel poate la 1 lanuar orl la 1 Februar vom raminea fare
piine. Armata demobilizata se va intoarce acasti si atunci soldafii flaminzi
vor priida fare. Sfatul mai trebue sal garanteze dreplurile nafiunilor mici
din Basarabia. Sa mat garanteze lucrul oraselor si zemstvelor. Viala sa
tie puss pe baza piistrdril legilor. SA facem slobozenie cuvintului, a
adunarilor, a grevelora.
In numete partidului national vorbesle P. Halipa. El vede in progra-
mulparlidului national toate aspirafille nafionale ale neamului. Acum 8
luni, cind toll sa scaldau In apele unul internationalism bolndvicios, pro-
vocal de revolutia ruseascd, not am ridicat steagul national, calauzili de
idela iubiril de patrie, ached a pdmintului nostru moldovenesc. Munca este
grea, caci poporul a zacut amortit de lanfurile robiei, astazi lanturile
s'au rupt gi neamul nostru s'a trezit la vials. Ne trebue InscI o imitate
de bointa nationald si Inteilegere. Partidul national n'are scopurt sovi-
niste, el vrea s& se puns in legaturit cu toate naftile mai mici ca im-
preuna sa lucreze la consolidarea !aril.
In numele sovietului laranilor vorbeste P. Erhan (profesor de liceu
la Petrograd). El declares ca taranimea din cele dintai zile a revoluliei s'a
ocupat de chestille, de care se va ocupa Sfatul Tarn. Taranii sint pen-
www.dacoromanica.ro
Ana Band discursurile dela solemnitatea deschiderei Sfatului

TArii, din primal moment ne surprinde : binecuvintarea episco-
puluf, in functie sub vechiul §l noul regim, reprezentant al bise-
ricei ; salutarile prqedintelui tribunalulul Luzghin, in functie sub
vechiul si noul regim sl a baroului, reprezentInd justitia ; a sub -
comisarilor guberniall In functie: Cristi, Inculet, Rudiev-Bahl, Co-
fru republics federaliv5 Si pentru fnchelerea poen cif mai grabnic. Sfa
tul Tarii irebue s5 porneasca lupta contra neculturii $1 intunericului,
care a stApinit pang scum poporul. Pdmintul cu Coate bog5tille sale
trebue s5 fie in miinile fdrdnimil muncitoare. Doreste ca Sfatul Torii
sa fie deschis in ceas bun.
In numele ostasilor vorbeste T. Cotoros. El salut5 in Sf. Tarli pe
adevaratul stdpfn al Basarabiel. Deschiderea Int se face in vreme grew,
in vreme de anarhie. Este chemat sd feed r"nduiala. Sfalul Tarn este
esit din revolutia rus5, de aceia va 'rebut sa dea pamint triranilor.
In numele orasulut vorbeste Al. C. Smidt. El crede cd Sfatul farii
va scoate din anarhia nemaipomenitd in care zace Rusia si Basarabia.
Se bucur5 de holarirea de a fad in pace cu Coale natIonalitatile. Rusia
va fi federative sl Basarabia autonomd. Nu vor exists popoare stripint-
toare si stripinite. In momentele acestea fericite nu vom 'Ma patria mare
Rusia, care ne-a dal libertritile. Ora011 va da tot ajutorul Sfatului Torii.
In numele sfatului muncitoresc vorbeste DobrGvolsky, care de-
clar5 cA va sprijini Sfatul PM, in baza dreptulul popoarelor de asi
crol singurd soarta si in baza faptulut.cri este o institutie izvoritil din
revolutia rus5.
In numele Ucrainenilor vorbeste Luienco, imputernicitul Radei
din Odessa. Aminteste vechile legatur! moldovo-ucrainene, critics cen
tralismul rusesc. Trebue sit ne croim soarta singuri. Doreste rede-
teptarea Moldovei. Ucraina va lupla pentru idealul salt national, asi-
gurind astfel si libertatea noului scat moldovenesc. Numai peste mor-
mintele noastre va trece dusmanul nostru comun.
In numele justitiei vorbesle d. Luzghin, prwdintele tribunalului
local, el crede c6 Sfatul Tart! va pleca pe calea legit, fail de care nu
se poate trai. Raspunderea pe care sio la Sfatul 'frith este foarte mare ;
de aceia trebuesd-1 sprijinim cu tog. El trebue s5 treneasca simidmintul
de iubire de 'patrie, care astazi nu este aproape deloc cunoscut In Ru-
sia. Doreste ca soarele rdsdrlt astdzi sa straluceascd in veci asupra
bogatel qi frumoasei Basarabil. In numele sfaturilor muncitoresti 5i
soldatesli din Chisin5u, vorbeste Niselson. El speak ea in Sfatul Tririt
se vor g5si destui barbell, care impreunA cu sfaturile munciloresti sI
soldatesti,sa Pntdreascd revolutia. D. Mitkevicl vorbeste in numele de-
pulatilor ucraineni din Basarabia; salute sfatul fiber al republicei ba-
sarabene, care va infriptul principiile ridicate de democratia revoluti.
onara. D. Cogan, in numele socialisillor revolutionarl, sustine ca nu mai
poate fi vorba de popoare stapinitoare si stripinite. bottle popoarele au
aceleasi drepturi. Partidul situ in al doilea congres al silu a recunos-
cut autonomia nalionald §1 teritoriala a Basarabiet.
In numele llget culturale a femeilor moldovence, vorbeste d. Ails-
tar; salute Sfatul Tarn, care va sustine culture In limba nalionald §i
va Implini Coate dorinIlle poporului. D. Mare vorbeste in numele osta
silor moldoveni de pe irontul rominesc. El arata cum Cara aceasfa a
fost cafcate veacuri de Tatari $i Turci. Astral outwit piatra fericirli
poporului st doriti sa vii conduce!! singuri. SA line!! minte ca trebue
multA !until si nu vett putea, de nu veli fi pilaf de iubire cdtrd lard s!
I:attune%
In numele partidului socialist democrat, vorbeste N. Grinfeld;
face paralela intre Rusia tarismului, in care cele mai asuprItepopoare
erau Moldovenil siEvreii, lipsili de limba lor,si Rusia de astAzl, in care
www.dacoromanica.ro
236 DR. P. CAZACU
toros-Chisingu, care reprezentau ministerul de interne si sovietul ;

a d-lcrr Erhan si Inculet, trimisi al guvernului temporal si at sovie-
tului din Petrograd, pentru adincirea revolutiei ruse sl combaterea
separatismului ; a d-lui A. C. Smidt, primarul orasului, si a d-lui
Sinadino, fost deputat in Duma useasca ; prin prezenta si dis-
cursurile tor, acesti reprezentanti a autoritatilor de stat vechi sl
not dau Sfatulul Taril o quasi consfintire de autoritate oficiala.
Aceiasi quasi consfintire si autoritate prin prezenta si discur-
surile tor, dar de data aceasta din partea democratiei revolu-
tIonare, o dau d-nil Dobrovolsky reprezentantul sfatului man-
citoresc, Cogan al socialistilor revolutionari, Grinfeld al parti-
dului social-democrat, Covarsky a Bundului, Stern al partidulul
sint depllne libertiiii : Ca s.5 smile acesle liberlati trebue sit lucriim
ca Rusk, sd rdintie unit d.
In numele Polonilor vorbeste d. Pomorosky, un om cult, vechiu
amic al neamului moldovenesc. Este sigur ca va domni buns infelegere
intre Moldoveni, ski ptnii 'aril si celelalte popoare.
Face urari Sfatului rdril, in numele Orecilor. d. P.Sinadine, fost
deputal in Duma imperial& st inobilat de Tar la 1912.
D. Stoianov in numele Bulgarilor si Gagrtuzilor se bucura de des
chiderea Sfatului TArli.
D. Covarsky in numele Bundului salute Sfalul Tlirli ; va fi trainic
data se va baza pe toate popoarele 41 se va conduce de ideile revo,-
luflei rusesti, nu va restringe drepturile nimbnui.
In numele parlidului poporalsocialist vorbeste dr. Stern.
In numele partidului national vorbeste d. Pelivan. Astiizt este cea
mat tnsemnatd 21 din istoria neamului moldovenesc. A fost pierdut acest
neam dar el s'a gdsit pe sine, a lost inmormintal dar azi a laulat Toil
Moldovenii au simtit negraita bucurie, end au udzul steagul nalional
deasupra acestui palat. Azi se inlrupeaza uisurile pdrinfilor si bunici-
lor nostri gi nadejd le tuturor fruntasilor neamului nostru, scoboriii in
mormint cu Inima indurerate. Vorbesle de trecutul moldovenesc al
Basarabiei, de visurile st cultura neamului, de rusificare.
In numele Cuvinlului Moldovenesc a vorbit V. Harea.
In numele partidelor unite socialiste evreiestI vorbeste Eigher ;-
el celeste rezolutia acesior particle, care cer aulonomia Basarabiel, cu
respectarea minoritalilor.
In numele avocatilor vorbeste d. Kircorov convins ca Sfalul Tarn
va lucra pentru rinduialii.
In numele presei vorbeste d. Oberman; el binecuvinteazii Shaul
Tfirii, care va fl in stare sfi pue capal anarhiei si luptei. Democrat la
rush' recunoa$le drepturile popoarelor si presa le sprijineste.
Presedintele asigurii ca nimeni nu se va alinge de pres5.
In numele cooperallvelor vorbeste Buruland Cih. flu al aces-
lei Moldoue, ma stmt fericit ca am ajuns ziva aceasta. Multi s'au lup-
tat ca sd sttngd din sufletele noastre lubirea de patrle, dar n'au lzbu-
Ill. kid cd din ea s'a aprins un foc mare si frumos. Cooperatoril mol-
doveni, care an dus lumina in popor, se bucurit".
Mai vorbesc : in numele soldatului moldoveans, Mihai Minclun5,
reprezentanjii soldalilor moldoveni de pe frontal de de Nord; din Cri-
meta d. Oaf encu; in numele comiletului moldovenesc din Odessa, care
a luplat mull pentru drepturile nalionale si pentru a ajunge alci; Vá-
lu15, in numele sludenfilor moldoveni din Odessa ; arh. Curie in nu-
mete clerului moldovenesc ; delegatul funclionarllor moldoveni de la
cane ferule; delegatul partidului socialist reuolutionar tnoldouenesc
Ion I3uzdugan ; Bogos dela comisariatul miltlar moldovenesc; Trofin din
parlea aduniirit jarfinesti din jinutul 13611110r sl multi edit.
www.dacoromanica.ro
socialist-popular. Prezenta tuturor acestor elemente la deschide-

rea unul organ cu majoritate moldoveneascd, cu baze nationale,
implicA recunoasterea cA stdpinirea lor, ca reprezentanti a on ca-
lm' Rush si vechi si noi, nu are nici un temeiu cinstit. E posibil,
cA unli aveau gindul ascuns, ca statul Rus, reconstituit repede,
va regula §i canalize miscarea aceasta in apele revolutlei rusesti.
Reprezentantii curentelor sociallste rusesti credeau cu siguranta cA
dogmele lor vor avea o putere mai mare de atractie spre revo-
lutia ruseascA, decit instinctul national. De acela nota care se
degajazA din discursurile lor, pe !Ina recunoasterea fondului na-
tional local, este in primul rind : salvarea Rusiei.
Cu totul alte tendinte se degajeaza din discursurile Moldo-
venilor, reprezentanti al majorititii. 1-lalipa vorbeste de steagul
national", de internationalismul bolnAvicios, provocat de revo-
lutia ruseascA ". D-na Alistar vorbeste despre culture natio-
nal" $i toate dorintele pcporului", d. Mare spune : astazi
vroiti sa va conducell singuri"trebuie multi luptA si iubire
pentru natiune", d. 1. Pelivan spune : acest neam s'a gAsit pe
sine, a inviat", se intrupeazd visurile pariutilor si nadejdile tu-
turor fruntasilor neamului", Buruland vorbeste ca fiu al acestei
Moldove", unde multi au luptat ca si stingi din sufletele noa-
stre iubirea de patrie, dar n'au izbutit: din ea s'a aprins un foc
snare si frumoe. Gafencu vorbeste despre drepturiie nationale"
si munca depusa pentru a ajunge aici", Buzdugan spune : ede
acum se inaltd steaua noastrA, de acum inainte sA fim stapini pe
vlata si soarta noastrA", iar Bogos spune mai clay : veniti sA
cucerim ce avem de cucerit".
D. Lutenco, reprezentantul Ucrainei, dupA ce vorbeste de
legaturile Moldovei" si Ucrainei", spune scA trebuie si ne
crelem soarta singuri", cA numai peste mormintele Ucrainenilor va
putea trece dusmanul comun". lar d. Pamersky din partea Po-
lonilor, vorbeste despre Moldovenl, stapanii acestei tar! ".
Cu toatA atmosfera de entuziasm revolutionar, expresiile
notate erau profund de semnificative si aratau dela inceput o
adincA deosebire in fraternitatea revolutionard.
Declaratille Moldovenilor, ca si a Ucrainenilor si Polonilor,
se bizuiku pe dreptul, dreptatea si constiinta lor, pe manifesta-
title nationale tot mai puternice, pe hotaririle congreselor, pe en-
tuzlasm, dar si pe forte lor armatd nascincli. si mai presus de
toate pe slAbiciunea adversarului. Socoteala fortelor proprii nu ii
arAta insa prea tali ; din aceastA cauzA in manifestarile lor pu-
neau anumite !finite ; iar baza lor reolutionarA si democraticti
ii Linea in anume legAturi cu democratia rusA si in anume re-
zerve fats de tail. In toatd. miscarea nationald pand la, si dupA
organizarea Sfatului Tarii, vertiginoasa, caleidoscopicA, si in a-
celas1 timp, haoticd, pentru cunoscatoril vietil din Rusia, $l in
special a celei din Basarabia, dela inceput se distingeau idelle,
mai exact instinctele. Rdzbolul nu s'a pus in discutie formali, dar
tocmai aceastA neglijare, aparenta a celei mai arzitoare chest!! a
www.dacoromanica.ro
238 DR. P. CAZACU
momentului, era dovada cea mai hotarftoare, a fn suflete chestia

razboiului era definitiv transata : pentru mase nu mai exists
razboiul, alte ginduri o preocupau, din momentul cind a simtit
ca are putinta de a le exprima $i realiza.
Aceste ginduri erau asigurarea unui traiu mai bun,. prin
intrarea in stApinire asupra pAmintului si prin organizarea unei
vieti polltice, soclale si culturale de asa fel, incit, pe linga asi-
gurarea stApinirli pamintului, sa aibA putinta satisfacerii nevoilor
sufletesti. In manifestarile din Basarabia din primul moment se
vede expresia celor douA doruri adinci, arzAtoare, ascunse : dorul
de pamint si dorul de viata culturalA nationals. DacA manifesta-
rea dorulul de a stapini pAmintul era wart de f Acut in cadrul
de manifestatil de acelasi fel: din Rusia intreagA, manifestarile
nationale erau mai dificile, atit din cauzA cl sufletele erau ob-
sedate de chestia primordialA a pAmintului (primum vivere...), cit
si pentru ca instinctul de culturA nationalA, flind de ordin mai
superior, mai complicat, mai putin imperios simtit, mai putin
dezvoltat, intimpina §1 rezistente, provoca suspiciuni, era consi-
derat si de multi Moldoveni ca o piedicA posibila pentru realiza-
rea nevoii de pamint. Dorul de pamint fi lega pe Moldoveni de
miscarea revolutionarA ruseasca, iar dorul de culturA nationals ii
mina fn gall de Rusia. Partidul national, care si-a dat seama
de mersul fatal al lucrurilor, din aceastA cauzA a admis cele mai
largi revindecAri in chestia agrara. Specificarea din primul mo-
ment, ca stilt oprite colonizArile cu strAini in Basarabia, a servit
in mare mAsurA pentru a aduna pe Moldoveni impreunA la mis -
carea nationals.
Cu toate aceste star! sufletestl, este incontestabil el alcA-
tuirea Sfatului TArii cu numele Jul moldovenesc, cu compunerea
si tendintele lui,evident a fost primul triumf a ideii nationale si
a meritat solemnitatea deschiderii.
Privind organizarea si compunerea Sfatului Tariff din punc-
tul de vedere a stric.tei legalitati, fall indoiala ca el a fost un
organ revolutionar, cum au fost si shit Inca toate institutiile din
fostul imperlu Rus cu incepere dela 2 Mart 1917, dud singura
sursd a legitimitatli, vointa Imparatului, a dispArut si n'd fost
inlocuitA cu alts sursa legitima, ci prin situatii de fapt WA nici
o legitlmitate, sau cu una comunA, expresia vointei poporului din
locul si timpul dat. In miscarea revolutionary din imperiul rus
gdsim o multime de astfel de institutil ; fara sa vorbim de gu-
vernul rus provizoriu, si de alte institutil din Rusia propriu zisa,
aproape la toate popoarele mArginase din Rusia (afarA de Fin-
landa, care avea Senatul) gasim organe analoage cu Sfatul TAM.
Asa la Estoni gdsim consiliul gubernial" din April 1917, care la
28 Noembre 1917 se declarA consiliu national" si singura au-
toritate suveranA in Estonia". La Ucraineni gAsim din April 1917
Rada", emanatie a congresului pan- ucrainean, :care a inchelat
pace cu puterile centrale si s'a declarat independents de Rusia ;
la Rusil albi gdsim asemenea o Rada, esita din congres pan-be-
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA MITRE PRUT $I NISTRU SUBT REPUBLICA RUSEASCA 239
terns (Minsc) ; la Lituani gAsim Taribe, care proclami indepen-

denta Lituaniei. In Caucazia la Armen' §i Gruzini de asemenea
gAsim consilii natlonale din reprezentanti ai partidelor, proclamind
independenta tarilor tor.
Desigur cA In Basarabia aceini situatie a creat aceini organ
§i pe aceini cale, indiferentAacA formele, aproape identice, er au
intr'o masura imitate, pronuntindu-se peste tot acelea§i formule,
acelea§i argumente, aproape acelea0 cuvinte chiar,
www.dacoromanica.ro
240 DR. P. CAZACU
Tabiou No. 1.
Deputatii Moldoveni din Sfatul Tarn, care au funcfionat
dela 21 1 X1917 pans la 28 I XI 918
Nurnele Studiile
_
1=111/11111191MIMPINIMPI
Profesia
___
Judeful
__.
1 Anil, I Fractia
1) Alexandri Neculae 60 Studil univ. Ziarist Hotin Bloc Mold.
2) Alistar-Bellan Et. 42 . XI Medic Cet. Alba
3) Bliltaga Alexandru 55 . sec- Preot or_Yhei
4) Bosie-Codreanu Nec.
717
32 S'ud. sup. Inginer Hotin

5) Buzdugan Ion 50 Stud. ped. Invotator Baits 77
6) Buiuc Barton 27 Virg stud. Agric. Orhei
7) Burulanti Gheorghe 33 Studii corn. Cooperat. Chisintiu ,
PO
8) Cazacliu Grigorie 26 , super. Student Soroca

9) Cazacliu Ion 48 . sec. Functionar Soroca
10) Cfirtius Dumit. 25 . sup. Student Soroca
11) Chiriac Alan. 27 fira studii Agric. Bender
12) Codreanu Ion 39 Stud. prim. Agric. Soroca
13) Costin lon 35 super. Avocat Chisinau
14) Chiorescu Vlad 30 sec. Cooper. Chisintiu
15) Crihan Anton 25 super. Student. Balfi
16) Corobcean Teod. 37 . corn. Cooperat Soroca X
17) Creangfi Ion 24 a prim. Invfittitor Bender
18) Cernaulan N. 26 sec. Militar Hotin
19) Ciornei Neculae 25 a sup. Agric. Cahul
20) Cijevschi Vasile 37 . spec. Oilier Bender
21) Dragomir Dum. 28 prim. Agricultor Acherman
22) Epuri Boris 36 super. Functionar Chisinau
23) Gafencu Vasile 30 prim. Agric. , Balti
24) Grope Alexandru 38 . univ. Cooper. Built 7/
25) Grosu Neculae 27 . Student Chisingu 77
26) loncu Teofil 22 . corn.. Functionar Orhei

27) Mare Gheorghe. 36 sup. Profesor Acherman
28) Morariu Alexandru 37 fare studii Agricultor Hotin 77
29) Morariu Anatolie 23 stud. prim. Agricultor Hotin

30) Miirza Dimit. 23 . InviitAtor Hotin
31) Nastasti Gh. 22 sec. Invatator Soroca
32) Neaga Teodor 37 sup. Profesor Chisingu
33) Osolan Con. 32 prim. Agricultor Balfi
34) Pfiscalutti Ion 25 sec. Militar Baits
35) Pelivan ion 40 . univ. Avocat Walti
36) Pintea Oherman 24 prim. Invarator Balfi
37) Sticarti N. 24 super. Profesor Chiginau
38) Zbierea Chir 27 sec. Agronom Cahul
39) Silistraru Tim. 23 . . Oilier Bender
40) Stnicliu Eleft. 22 . prim. Agricultor Orhei
41) Scobioalli Andrei 32 univ. Profesor Balti a
42) Spinel Chir. 34 , prim. Agricultor Soroca 77
43) Suruceanu Neculae 28 tic. Oilier C isinau

44) Suruceanu Teodor 52 NA Agricultor Chisintiu
45) Tudor Gheorghe 33 . sec. Inviitator Balfi
46) Tudos Ion 33 . prim. Agricultor Bfilti
47) Turcuman Origore 26 Agricultor Soroca a
48) Uncu Tudor 34 . Functionar Orhei a
49) Valuta Ion 24 super. Student SAW a
30) Holban Stefan 30 . prim. Inva rotor ChisiMu a //
51) Tanfu Vasile 35 . Inviitator Chisintiu
52) Turcan Leonid 23 . sec. Functionar Chisintiu
www.dacoromanica.ro
Nume1e I Anil I Studiile Profesia Judeful I Frac Ila

53) Bacsan Zaharia 49 . prim. Agricullor Balt! 'Frac. Tar.
54) Budistean lgnatie 30 ,, . Agricullor Balt! It le
55) Caraiman Anton 38 . ,, Agricultor Orhei ,. ff
56) Cocarla Pavel 24 ,, . Meserias Orhel AI .
57) Ciorascu Vasile 31 . . Agricullor Chisinau . .
58) Dumitrascu Ion 28 . . Agricullor Orhei . w
59) Erhan Pantelimon 34 . univ. Profesor Bender .
60) Inculel Ion , 35 . . Profesor Chisinau ff
61) Ignaliuc Jon 25 , prim. Agricullor
FP
62) lurcu C.
63) Munteanu Zamfir
34 . . Agricultor Ho lin .
tO
11,
1!
64) Patti Eftimie 37 . prim. GrAdinar Soroca . ff

65) Picior-mare Petra 30 . sec Functionar Bolt' . .
66) Tiron Maxim Funclionar
67) Zubac Vita lie 23 i, sec. Ofiter Izmail . .
68) Halipa Pantilimon 34 . univ. Gazetar Soroca . .
Tablou No. 2.
Deputatii minoritari din Sfatul Tariff, care au functionat
dela 21 I X1-17 panel la 28 X1-18 (
Numele si Nallunea, I etatea Studil [Profesin [Localitalea

GERMANI
1) Almendigher Filip 50 Studii sec. Agricultor Acherman
2) Lesch fon Robert 34 . sec. Contabll Acherman
UCRAINENI
1) Bolnarluc $tefan 43 curs primer Agricultor Balti
2) Brinici Oheorghe 30 . Agricultor Balfi
3) Budnicenco Nichita 36 Agricultor Balli
4) Curdinovsky Vasile 46 Staudil un lv. Profesor Poltava
5) Grubsky Andrei Chisinau
6) Nagorneac Iacob 39 . prim. Agricultor Hotin
7) Nichitiuc Teodor 35 . sec. Agronom Cahul
8) Paleatanciuc Petre 36 , sec. Funclionar Podolia
BULGARI
1) Misircov Cristo 43 Studil univ. Profesor Bolgrad
OVREI
1) Chenigsal Eugeniu 58 Studii sup. Avocet Chisinau
2) Gherman Isac 60 . sup. Avoca! Chisinau
RU$1
1) Stanevici Teodor 51 Stud!! sup. Magistrat Chisinau
GRECI
1) Sinadino Panlelimon 51 Studii sup. Medic. Chisinau
www.dacoromanica.ro
242 DR. P. CAZACU
Tablou No, 3.
Deputatii Moldoveni din Sfatul Tarii, intrati dupes constituirea

lui, pentru complectare, sau Inlocuirea celor, a caror mandat a
expirat, sau le-a fost retras
Nume1e 1 Yrista StudilI Profesia I .Localit. I Fractia Data
1) Bivol Neculae 33 Scolii prim. Agricuttor Chisinfiu Bloc 23 1 X11-17
2) Bogos Vied 24 Studii univ. Student Chisinau . 25 1 X1 - 18
3) Barca Vasile 35 univ. Functionar Soroca a 18 111 18
4) Barcfi Teodor 24 a sec, Invatator ,, a 29 I 1-18
5) Bucfitaru Ion 48 prim. Agricultor . . 18 I III-18
6) Bodescu Vlad 50 a univ. Avocet Chisinau a 21 11-18
7) Cazacliu Vlad 29 a univ. Student Soroca a 31 1 1-18
8) Codreanu Neculae 59 sec. Functionar Hotin ,. 15 i 111-18
9) Cazacu P. 45 a univ. Medic Chisingu . 2 I IV 18

10) Dron Dimllrie 25 univ. Student Balli , 7 I II -18
11) Oroapa Dimitrie 23 a univ. Functionar Soroca a 18 1 111-18
12) Herta Ion :-I4 prim. Agricultor Chisinau . 20 11 18
13) Lascu Vasile 60 a sec. Ziarist . 3 I XII 17
14) Minciunii Mihail - 32 ,,, prim. Agricultor Orhei a 7 11-18
15) Ma'ndrescu Vasile 29 Agricultor . 3 III-18
16) Mficuletcu Mihail 56 Agricullor Orhei . 20 I III-18
17) Rusu Ion 31 sec. lava tator Soroca . 18 I III-18
18) Solluz Nicolae 60 a sec. Agricultor . ,. 10I XII- 17
19) Stare Constantin 54 a univ. Profesor . 27 I III-18
20) Buciuscan Oavril 29 a sec Invatator Orhei Tar. 22 I 1-18
21) Barca Teodosie 123 prim. (Agricullor Chi sinfiu . 22 I I -18
22) Culava Alexe 43 Agricultor izmail ,. 26 I 1-18
23) Ceornega Ion 40 Agricultor . . 22 I 1 18
24) Cicherul-Cus 45 a univ Functionar Orhei ,. 25 III-18
25) Donica I. Serghi Chisinau . 26 I 1-18
26) Harbuz Ion 31 a prim. Functionar a . 22 I 1 -18'
27) Mamaliga Niculae 38 flira studil Oradinar ,. . 7 I 1-18
28) Marchitan Domitrie 32 Studil prim. Agricultor Billii ,. 122 I -18I
29) Popa Ion 28 a prim. . . 20 11-18

30) Pope Filip 34 ,, prim. . Cet.Albil . 22 11 -18
31) Stavriu Oheorghe 35 . Cahul ,. 22 I I-18
32) Viziliu Eftim 37 a prim. . Soroca . 16 I I 18
33) Turcan Alexandru 32 . . . 22 I 18
I
34) Balamez Stefan 35 a univ. Funclionar Chisinfiu Soc. 4 I II 18

55) Comarzan Niconon 25 1 XI-18
36) Drula Oheorghe 25 I X1-18
37) Galilky Simion 221 11-18
58) Gaines Andrei 33 . prim. Agricultor Orhei 2 I I 18
59) Ohenzul Vasile 35 a set. Functionar 20 11-18
40) Moldovan Teodor 14 11-18
41) Pascar Ion 8 1 VI-18
42) Sucevan Jacob 24 1 III 18
43) Vulpe Nicolae 14 I -18
44) Her Teodor 2I -18
45) Simi Dumitru Cahul 1 I IV-18
www.dacoromanica.ro
Tablou No. 4.
Deputatii minoritari din Sfatul Tariff, care au intrat dupe
constituirea lui pentru complectare sau inlocuirea ce-
lor, a caror mandat a expirat, sau le-a fost retras
Numele $i Nafiunea I Etatea I Studil I Profesia Data
.
UCRAINENI
1) Ciocan Nicanor 20I11 -18
2) Covet Vasile 3I1 -18
:3) Savciuc Calistru 22 1 -18
POLONI
1) Coco Venceslav 8 V-18
BULGARI
1) Chirllov Teodor 37 Studil univ. Avocat 9 X11-17
2) Cuncev Petre 47 . prim. Agricultor 2311-18
3) Curley Teodor 1411X -18
4) Demirov Gheorghe 33 . prim. Agricullor 30 XII-17
5) Ralcu Alexandru 50 . univ. Avocat 31V -18
6) Rusev Mihail 35 . sec. Cooper. 18,111-18
ARMENI
1) Bajbeuc Melicov 45 cult. super. Agronom 8X11-1917 1 1
OVREI
1) Grosman Samuil 60 Studil sup. Avocat 28 111-18
2) Londau G. 40 . sec. Funetionar 163 II11-18
-18
3) Ullman Samuil 60 .. sec. Funclionar
4) Stufchi Moise 62 , sup. Medic 13 II 18
5) Schenberg Mendel 3 11-18 ,
RUST
1) Crivorucal Ivan 42 curs prim. Muncitor 91111-18
1 2) Greculov Alexan. 91111-18
3) Lunev Vladimir 39 Studil sup. Profesor 16 11-18
. sec.
1
4) Manilla Petre 35 Invatiltor 25 III 18

5) Tiganco Vladimir 31 . sup. Inginer 22 I -18
www.dacoromanica.ro
244 DR, P. CAZACU
Tablou No. 5.
Deputatii moldoveni din Sfatul Tarii, care au
functionat temporar si an fost inlocuiti cu alti
delegati de la organizatiile pe care le re-
pr ezcntau
Numele I I Data
1) Arman Stefan 21 X'1917 221111918
2) Alanasie Eftmia 21 XI 1917 22 1 1918
3) Bolocan Stefan 14 XII 1917 2 11111918
4) Bulat Stefan 21 X111917 -01111917
5) Burduh Ion 22 I 1918 22111 1918
6) Bujniiii 27 XII 917 -26 XIII 918
7) BosieCodrean P. 21 XI 1917 26 1,1918
8) Cojocariu T. 21,X119.7 26 111918
9) Comendant M.
10) Cocear Slefan
11) Cristi Vlad
12) Coloros Teofil
13) Clobanu Grigore
14) D laconovIci Vlad
15) Dubuleac
16) Dascal 21 X11917 -29 X1111918
17) Dobrovolshi Nec. 21 XI 1917 -15 X1111917
18) Ejcul Gheorghe 21 XI 1947- 26 I 1918
19) Grosul Pavel 21 XI 1917 - 2611 1918
20) jalba Toma 21 XI 1917 2611 1918
121) Lungu Dumitru 12 XII 1917 19'11 1918
22) Oroceauu 21 XI 1917 -22 11918
23) Platica Dimitrie 21 XI 1917 81111 918
24) l'rehnlichr Valentin 21 XI 1917 2611 1918
25) Pantar Ion 21 X1 1917 -2611 1918
26) Pereteatcu 21 XI 1917 21 1 1918
27) Pascal 21 X1'1917 151XI) 1917 1
28) Ruginil Anton 21 XI 1917 411V11918

29) Rudiev Vasile 21 XI 1917 26 1,1918
30) Sarbu Gheorghe 30 111918 24111111918
31) Trifon Teodor 21 XI,1917 -20 11119/8
32) Tfilambujii 21 XI 1917 -221 1918
33) Hachit 21 X1 1917 22 I 1918
34) Stirbtif Dumitru 21 XI 1917 - 611111918
www.dacoromanica.ro
Tablou No. 6.
Deputatii minoritari din Sfatul Tarii, care au
funOonat temporar qi au fost lnlocuiti cu alfi
delegati de la organizatfile, pe care le re.
prezentau
MENn Ullni=11=1
Numele si Naliunea I Data
11::RAINENI
1) Chiricenco Eremia 211)(147-41X11117
2) Ciumacenco Pricop. 21X1 17 2611 18
3) Maiveiciuc Luca 20 X11117-3011 8
4) Osmolovsky Arcadie 3 II 18 29 X 18
5) Oleinic 21 X1 17 22 1118
6) Savenko Mihail 21 XI 17-29 X 18
7) Starenchl Mihail 2 X117 - 29 X 18
8) Tihohod 21 X1117- 29 X113
POLONI
1) Dudchevici Felix 2111(1117 7,V 18
BULOARI
1) !doe Dimitrie 14 III 18 13"IX 18
2) Novacov Anton 7 III 18 -18iV 18
3) Topciu D -Iru 7 111 18- 181V,18
ARMENI
1) Chlrcorov Origore 211X1117-2811,18
OVREI
1) Covarsky Samuil 21 X1 17 29 XII 17
2) Cohan Miron 21 XI 17 29 XII 17
3) Eigher Solomon 21 XI 17-29 XII 17
4) Orimberg Oh. 2111 17 29 XII 17
5) Orinfeld V. E. 21 XI 17-29 XII 17
6) Orinatein 21 XI 17 29 XII 17
7) Orinfeld N. E. 21 XI 17-29 XII 17
8) Rabat N. S. 21 X1 17 29 X1117
9) Rabinovici A. Z. 21 XI 17 29 XII;17
10) Sadagursky N. A. 21 X1 17 29 X11117
11) Schiein 21,X1 17 4 II 118
14
A doua zi dupl deschldere, Sfatul TAM 41 compleeteaza in

parte biuroul provizoriu. 1 In acela§1 timp se produce in Interlorul
parlamentului cristalizarea grupurilor parlamentare, anume : blo-
cul moldovenesc, grupul fundamental al majorltAtil din Sfatul
Tarli ; grupul zis al reprezentantilor sovietului tAranilor ; grupul
partidelor socialiste, §i grupul reprezentantilor popoarelor mlno-
ritare : Ucrainieni, Ovrei, Bulgari, GAgauzi, Greci, Poloni, Armen!.
Se Incepe apoi (23 Noembre) discutia asupra organizArii comi-
sariatului militar ;, in urmA (27 Noembre) se discuta prolectul asu-
1 Se aleg : P. Hallpa ca ilcepreaedinte 4l ca secretari E.
puri, Buzdugan g1 MIsircov.
www.dacoromanica.ro
246 DR. P. CAZACU
pra organizArii republicei, prin crearea unul organ executiv :

consiliul directorilor generaliguvern local, raminInd organele §1
institutille existente subordonate lui §1 lucrind dupe legile exis-
tente neabrogate. Trebuind ins (', ca organ suprem constitult, deli
Inca fall guvern, sä-si arate programul, sa-§i deflneasca situatla
§i raporturile, Sfatul Tarii trece imediat (1 Decembre) la elabo-
rarea dupe minutioase discutil a age numitei declaratir a Sfa-
tului Tarii, I care se voteaza Ia 2 Decembre. 2
1 Afar de aceslea Sfatul Tarn piing Ia 24 Ianuar 1918 s'a mai
ocupat cu discutii asupra : 1) regulamentutui Sfatului Tart!, 2) introdu-
cer ii organIzarit de zemstvo rusesc in linutul Izmailulul, in local ye-
ehei organizgri judetene, 5) miiririt faxelor de Umbra, 4) dispozifiilor
priviloare la ridicarea depozitelor de bani dela banci, 5) siluatiei po-
litice si financiare, 6) alegerti biuroulul definittv, 7) raporturilor cu
Ucraina, Rusia si Rorninia, 8) anarhiei din tiara, 9) salutarilor primile
din diferite 'AO, 10) constiluirit guvernelor, 11) scoboririi, acciz. pe zahar.
2 Iota aceasta declaratie.
Moldoveni si noroade infrafite ale Basarabiel !
Respublica ruseasca se afla in mare primejdie. Lipsa de stgpinire
la centru si neorinduiala in loata Ora, care este istovita prin lupta cu
dusmanul din afar(', duce la peire intreaga respublica.
In aceasta clipli ingrozitoare singura tale de izbavire pentru res-
publica democraticaruseasca este canoroadele ei sfi se unease(' si sdsi
ee soarta to mtinile lor,alcdtuindu-st stdpintri nalionate, to hotarele
tdrilor unde locuesc.
In puterea temeiului acestuia qi avind In vedere asezarea rtndu-
ell! ob. esti si tnfdrirea drepturilor ctstigate prin revotutle, Basara-
bia sprijinindu-se pe trecutul sdu istoric, se declard de astdzt tna-
lute Respublica democraticd moldoueneascd, care va Infra to alcdtui-
rea respublicei federative democratice ruse0i, ca pdrtase cu acelea0
drepturi.
Pang la chemarea adunarli poporane a respublicei moldovenesti,
care va fi aleasa de tot norodul prin glasulre de-a dreptul, deopotriva
SI tainuita, dupe sistemul proportional, cea mai inalta ocirmuire a res-
publicei democratice moldovenesti este Sfatul Tarii, alatult din impu-
terniciliiituturor organizafillor democraffei revolulionare,a deosebitelor
noroade st din imputernicitit zemsivelor si tirgurilor.
Puterea implinitoare in respublica democratice moldoveneasca o
are sfalul directorilor generali, care sint raspunzatori numal inaintea
Sfatului Tarn.
Infattsind volute noroadelor trailoare pe pamintul respublicei
moldovenestl, Sfatul Tarn are in vedere:
1) sa cheme in timpul cel mai scurf adunarea poporana a res-
publicei moldovenesti, aleasa prin glasuirea obsteasce, deadreptul, deo
potrIva $t tainuita, dupe sistemul proportional ;
2) sa impart(' norodului tot pamintul fare plata pe temeiul folo-
sire! drepte.
Pima la intocmirea unel legi despre trecerea parnintului la po-
porul muncitor, ca sa nu fie neorinduiala $1 irosire a bogatillor !aril,
lot piimintul, care nu se lucrt-azA cu brafele stapinului, impreuna cu
vitele si stromenturile gospodariei, va trece in seama comitetelor pa
minlesti, alese din nou pe temeiul democratic.
Sfatul Tarn va intocmi porunci amanunille despre felul cum tre-
bue sa treaca pamintul in seama comitetelor si cum acestea trebue sa
orinduiasca treaba pamintului.
PadurIle, apele, bogatitle de subt pgmint, cimpurile de incercare,
Tasadnitele, ogoarele penlru sfecla, precum si vitle gI livezile boleresti
www.dacoromanica.ro
Punctul principal $i original din acest act este proclamarea

pe baza trecutului istoric" §1 pe baza ,principiului ca popoarele
sAii is sow to in milnile tor, alatuinduii stapiniri nationale in
hotarele tarilor unde locuiesc" a ,Respublicei democratice mol-
dovene§ti". i Atit proclamarea cit argumentarea sint de cea
mifintistiresti, blsericest1 $i ale udeturilor (domeniile coroanei) $i in
s firsit Coate curtile boieresti, fiind avere obsteasca a norodului, vor
Irece pe seama comitetulut pamintesc general al respublicei moldove-
nest'.
3) s5 orindulascii treaba indestul5ril noroadelor cu hranlle $l
mArfurile de intilia trebuinta, se orinduiasca munca lucratorilor, urcind
plata el $( asezind in loate intreprInderilet ziva de muncil de opt
ceasuri, $1 sa intocmeasca controlul tarii asupra fabricelor $i a vent-
lurilor pe tot pamintul respublicei moldovenesti.
Sfatul Tarsi are in vedere sa lucreze un plan de masuri in ve-
derea demobilizgrii ostilor $1 a fabricelor.
Ca sA inlAture grozlivitle foametel $i a urmtirilor el, Slats( Tara
va lua toate masurile ca sa fie arate si stimanate toate cimpille slo-
bode ale Basarabiei,
4) sa orinduiasc5 alegeri drepte in asezAminturile locale ale
sineocirmuirei, care Ina nu a fost alese, pe temeiut glasuirei obstesti
deadreptul, deopotriva $i teinuita, dupe sistemul proportional si sa
chezaslutasca pe deplin bunul mers al acestwr asezaminte.
5) sa apere toate slobozenille cistigate prin revolulie precum :
slobozania cuvintulut, tiparului, credinfil, cugefului, unirilor, adunari-.
lor si grevelor, sa chezastulasca nealingerea persoanel $t a locuintet
si sa aseze judecata dreapt5 pentru tot norodul.
6) ski desfilnieze pedeapsa cu moarlea pentru totdeauna pe pamin-
tul respublicei moldovenesti.
7) sa chezagluiascli pe deplin drepturi deopotriva pentru toate
noroadele, ce traesc pe pamintul respublicei moldovenesti, dindu-le au-
tonomie culturala national personals.
8) sa orinduiasca treaba invAttimintului pe temeiul autonomies st
nationaliztirii pentru bale popoarele respublicei moldovenesti.
9) sa inlocmeasca indata polcurl nationale de ostasi nfiscult pe
pamintul Basarabiei penlru apArarea bogagiilor tarn de Jaf in vremea
demobilizaril oastei si pentru izbavirea larii de cea mai strasnica a-
narhie.
10) sa la mAsuri pentru ca indatii sa se Inchete pace Oro rdpiri
de pdminturi straine sl faro despogubirt de re7zboiu, dindu-se drepturi
noroadelor de cri hotarksoarta ; pacea trebue sa fie incheiata in inte-
tegere cu intovarasitil (distil) si cu toate noroadele respublicei demo-
cratice federative rusesti.
Moldoveni $i popoare infratite a respublicei moldovenestil
In clipa aceasta grozava, cind stem la marginea prapastiel, a-
narhiei, varsarii de singe fratesc, sarticlei, foametei sl frigulul, Sfa-
tul Inalt at Tarn vii cheama in jurul sau, sa kuneti Wale puterile voas-
Ire, pentru lupla holaritoare cu toate popoarele respublicei moldove-
nesti, ca se sprijineasca din rasputeri sl sit apere adunarea intemei-
toare ruseasca.
Sfatul Tarn cheama pe Moldoveni st pe toate noroadele infratite
ale Basarabiei sa se apuce harnic de lucrul obstesc, cladind viat5
nos& pe temelia slobozaniilor, dreptatil si fratiei.
Numat astfel vom scapa not tare noastra sl vom feri de peire pe
marea respublica democratic& ruseasca.
1 Nu s'a putut admite acest nume istorlc, dec11 dupe ce adver-
sarii Moldovenilor au propus, far& succes, denumirea de respublica Ba-
sarabeana". Numele de respublica moldoveneasca" a fost propus si
suslinut de Moldoveni, oar $i de Potonul Dudchevicl.
www.dacoromanica.ro
248 DR. P. CAZACU
mai mare insAmndtate, nu numai ca manifestare, dar si ca con-

damnare implicia a anexdrii dela 1812 gi a politicei de rusifi-
care, aga cd afirmarea in rindurile urmatoare, cd va antra" (in
textul rusAsc Intr Ag) in federatia ruseascd (inexistent[ in aces
moment), sd intelege §1 ca proclamare a dreptului de a nu antra.
Alt punct Insemnat din acest act este proclamarea unel reforme
agrare fard pAreche de radicald, chemata prin radicalism sd cal-
meze lumea gi sd treacd averile la comitete". UrmeazA apol
proclamarea Sfatulul Tarii" ca putere supremd in noul stat gi
a viitorului consiliu de directori ca organ executiv suprem. Aceste
organe urmeaza : 1) sd convoace in scurt timp parlamentul local,
dupd alegerl pe baza votulul universal, 2) sd realizeze reforma
agrard radicalisim5, 3) sd ingrijeascd de aprovizionare, 4) sd or-
ganizeze alegerile in organele de gospodArie locald, 5) sd apere
libertatile, 6) sd desfiinteze pedeapsa cu moarte, 7) sd indreptd-
teased in mod egal mate popoarele din republic5, 8) sd orga-
nizeze invdtdmintul national, 9) sA organizeze armata nationald,
10) sd incheie imediat pacea fara anexiuni gi contributli pe
baza autodetermindril popoarelor.
Deabea la 7 Decembre se institue primul guvern al repub-
licei democratice moldovenegti. t
Astfel din oblastie gi apol gubernie a imperiului si apoi a
republlcei rusegti, Moldova dintre Prut gi Nistru, prin vointa clard
gi hotaritA a fillor sac, in drumul spre unirea tuturor Rominilor,
dela 2 Decembre 1917 is numele trecator de- republics demo-
craticd moldoveneascd.
1 P. V. Erhan presedinte yi director al agriculture[, V. CrIsti la

Interne, N. N. Codreanu la comunicatil, S. Cioban la instruclie, T.
Ioncu la finanfe, T. Cojocar la razboiu si marina, M. Savenco la Pis-
tilie, I. Pelivan la externe (afaceri Internationale), V. Grinfeld la In-
dustrie. Numai doi directors erau nemoldovenl Savenco-ucrainean din
grupul minoritatilor si Grin' eld-ovrei din grupul socialist, toll cellalti
erau Moldoveni: Codrean, Cioban. T. Ioncu, Pelivan din blocul mol-
dovenesc, Erhan din grupul zis laranesc si CHO $1 Cojocar, quasi In-
dependent!, ca specialisti.
www.dacoromanica.ro
Republica democratica moldoveneasca in
federatia statelor ruseti
1
A§a s'a numit Moldova dintre Prut §1 Nistru din ziva de 2

Decembre 1917 pana in ziva de 24 lanuar 1918, adicA 52 zile.
In haosul, produs in Rusia dupA revolutia din Mart 1917, in mul-
timea schimbarilor subite a formelor efemere, fazelor variate §i
cite odata contrarii, spre predistInAri fatale,n'a existat, nici In
realitate nici in forma, o federatie a statelor din republica ru-
seascA, de§i si Ucraina §1 republica moldoveneasca, cast acele dela
Don, Crlmeia §1 altele, proclamau federatia gi chiar incercau snit
trimtata delegatii la Kiev, pentru a constitul un guvern federal
al republicelor rusesti, dar fara guvernul de rapt rusesc al bol-
§evicilor din Petrograd, care, pe de oparte anuntau prin decla-
ratii solemne dreptul popoarelor la autodeterminare pAnA la se-
parare, iar pe de alta, In realitate, le declarau razboiu pentra a
le supune si convie la pace cu Germania §i la aplicarea dogmei
comuniste a dictaturli proletariatului moscovit.
Avind parlament (Sfatul TAril) cu pre§edinte §i biurou ; a-
vind organ executiv nou constituit consiliu de directori ; avind
mo5tenite toate organele 91 institutille statului dela imperiul §i re-
publica ruseasca ; avind legile neabrogate, casieriile §1 bancile e-
xistente ; avind militie (jandarmerie) §i armata (cohortele) natio-
nal, care defila la sarbatori (21 Noembre, 6 Decembre, 25 De-
cembre) ; votind leg!, publicindu- le la Monitorul Oficial (gazeta
Sfatul 'aril) ; dind prociamatil, decreterepublica democratica
moldoveneascci avea aproape toate semnele exterioare a unei
organlzari de stat, la care toll Wean a conveni.
Am aratat mai sus, cum reprezentantii local! ai bisericei,
justitiei, administratiei, al sovietelor, ora§elor, partidelor politice,
natiogalitatilor, armateisalutau Sfatul Tarli din primul moment
al constituirii. Reprezentantil primarlilor §1 zemstvelor locale iau
17
www.dacoromanica.ro
250 DR. P. CAZACU
parte la lucrArile lul. In prima sedintA si in cele urmatoare ye-

dem telegrame de felicitare si de recunoastere din partea tuturor
institutillor mai insemnate din toate pArtile Basarablei.
Dar pe lingA aceste salutArl de recunoastere interns a nou-
lui stat, vin oarecare aluzli de recunoastere externs. La 23 No-
embre Secretariatul General Ucrainian (recunoscut de Rusia si in
tratative formale cu aliatil) InvitA pe reprezentantii republicei mol-
dovenesti 1 la conslatuire la Kiev cu alte republici pentru for-
marea unui guvern federativ. La 28 Noembre Sfatul Tani! este sa-
lutat de reprezentantii armatei polone. La 29 Noembre in §e-
dinta Sfatului TArli se citeste o telegrams, prin care se anunta
numirea unul reprezentant al comisarilor poporului din Petrograd
pe lingA republica moldoveneasca. La 2 Decembre se ceteste sa-
lutul primariei din Kiev. La 7 Decembre o comisiune interaliatA, 2
compusa din : colonelul Henri reprezentantul Frantei, colonelul
GhenAdescu si d. Lucasievicireprezentanti ai Rominiel gi un re-
prezentant al America, salutA Sfatul Tarn in plinA §edinta. La 19
Decembre se prezlnta un d. Sarre in calitate de agent consular
al Frantei pe lingA republicA. Reprezentanti al Sfatului TAril (V.
Cristi, director de interne a republicei sl I. Pelivan, directorul a-
facerilor internation Ale) IntrA in tratative cu cartierul general rus
(generalul Scerbacev) si Cu guvernul romin, iar la 15 lanuar
1918 generalul Brosteanu, comantantul trupelor romine in luptA
cu bolsevicii, in sedinta Sfatului Tarii salutA republica moldove-
neascA, In ajutorul cArela si pentru restabilirea ordinei si linistei
au venit trupele romine.
Situatia realA a note! republic! nu corespundea aparentelor.

In expunerea de mai sus s'au semnalat de mai muite ori dezor-
dinele si prAdaciunile, ce se produceau in diferite Orli a tar!!,
provocate de dezertori ride miscarile agrare ; s'a aratat cresterea
for si neputinta din ce in ce mai mare atit a autoritatilor vec h
cit si a celor nos. Unul din motivele, pentru care Sfatul Tad! si
republica moldoveneascA au fost admise si quasi recunoscute, a
fost tocmal speranta ca pe aceastA cale se va pune mai usor ca-
pat banditizmelor. In a doua sedinta a Sfatului TAM comisarii :
Cristi, Cotoros §i Rudiev descriu dezordinele din tinuturile : So-
roca, paw, KisinAu si Orhei. Presedintele Sfatului Tarli, fostul
subcomisar gubernial, aratA in special starea anarhica din tinutul
Hotin ski in genere din nordul Basarablei, unde starea era cu atit
mai gravA, cu cit era mai aproape de front. Se hotarAste trimi-
terea in nordul republicei a zece cohorte. La 29 Noembre tele-
1. Din auza anarhiel, preciplifirii everilmentelor §1 schimbirii
situallitor, del'esgatit nu s'au mai putut intruni.
2. Aceasta comisiune era insiircinala cu cumparaturi de allmente
din Basarabia pentru populatia §I armatele de pe frontul romin.
www.dacoromanica.ro
REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENEASCA IN FED. STAT. BUS. 251
Brame vestesc, ca in tinutul Cahulului §1 in ora§ and depozitele §1

magazine de cereale, se prada conacurile mo§illor. Aceste tele-
grame se cetesc a doua zi in §edinta Sfatului 'Tarn, Impreuna cu
elegramele din BdIfi, Rapti a EdInef, ande tncep a pogro-
muri antisemite. La 5 Decembre la §edinta Sfatului prii se pre-
-zinta d. Ackerman, membru in comisia de aprovizionare din
Cabal, cerind ajutor contra bandelor din ora§ §I judet, poveste§te
ea a fost la 14 la quartieril rusesc (Scerbacev) §I a cerut ar-
rnatA pentru a phi depozitele dela Leova. In urma acestei inter-
ventiuni au venit putine trupe romine§ti pentru paza depozitelor
for dela Leova, ele au fost atacate de bande, un (Alter roman a
lost impu§cat pe la spate. Subcomisarul gubernial Koenig§at sem-
naleazA anarhia din toate partite §1 lipsa de forte organizate pen-
tru a domina situatia. La 13 Decembre, de-abea 5 zile dupe cons-
-Eh:Ire, noul (primul) guvern al republicei se prezinta inaintea
Sfatului TAM, cerindu-i vot de Incredere, dar 51 forte militare,
pazi personals, §I mijloace (bent, automobile) pentru a stirpi a-
narhia, care s'a intins peste tot, chiar in capitalA, ziva In ameaza
mare, se trag focuri in toate partite, se prada depozitele §1 par-
ticularii, se prada depozitul de spirt al statului. Nu se pot opri
miccarile armate prin discursuri deciara primul director. Ada-.
narea Ii de votul de Incredere cerut §i, din cauza boatel d-lui
Cojocar, director de razbolu, se insarcineaza ajutoarele sale : d-nli
Osolan, Sacara §i Pintea cu conducerea departamentulul raz-
ibolului.
3
Anarhia aceasta nu era numal locals, ea cuprindea Intreg

'frontul §t Intreaga Rusie ; dela venirea la putere a bolsevicilor
(25 Octombre 1917) se accentuase, tar dela Indheerea armistitiu-
tut (4 Decembre at. n.) §i plecarea in masa dela front' a armatelor
descompuse, luase proportit homerice, mai cu seams In apropie-
rea fostulni front rusesc. Dace In restul intinderli fostului Imperiu
anarhia produsa era mai mutt o chestie interns, in republica
Moldovei chestia anarhiei .era si o chestie oarecum interna-
lionall, clestut de complicate §i acute, date filnd raporturile din
acel moment intre Petrograd, Kiev, la§i §i allatil occidental'. Gu-
vernul din acel timp din Petrograd, stand pe punctul de vedere
a pAcei !mediate §1 a revolutiel sociale, era in conflict organic cu
guvernele aliate occidentale, care §1 prin structure for §1 prin
Interesul de a continua razbolul, se opuneau dorintelor Petrogra-
dulul. In acest conflict, mai cu seams dupe omorirea tut Duhonin,
itimul comandant suprem al armatelor ruse§ti, punerea ca co-
mandant al armatelor ruse§ti a tut Crilenco §I incheierea .armisti-
tiului pe frontul rusescfreprezentantil aliatilor dela la§1, guver-
Kul roman §i quartierul rusesc din Iasi (generalul Scerbacev) e-
rau impotriva guvernului din Petrograd §i quartierului din Mo-
Bev, fare sA poata insa, avind In fata frontului nemtesc §i lipsa
de forte suficiente, se la atitudine ferma §i pe fata.
www.dacoromanica.ro
252 DR. P. CAZACU
In special de mare importanta. pentrtt republica moldove-

neasca era atitudinea guvernului romin, a cArui situatie era din
cele mai grele si mai delicate. Ea izvora din raporturile de ne-
incredere, pe care le-a avut guvernul romin cu toate puterile marl,
dar in special cu Rusia. Inca dela inceputul razboiului mondial-
Invazia Austriecilor in Serbia, a Germanilor in Beigia, refuzul I-
tallel de a urma tratatul de alianta cu puterile centrale erau
fapte, care trebuiau sa Impue tuturor statelor mica sA chibzulasca
bine si sA se fereascA de a Intra in marele rAzboiu, in care, cu
toate devizele proclamate, isi riscau existenta. Pe de alt- parte
marile puteri staruiau si prin sfaturi si prin amenintari 0 prin.
promisiuni ademenitoare sA le angajeze alAturi de ele, fiecare
parte garantindu-le, dupe victorie, despAgubiri, teritoril, mariri,
realizAri de idealuri, in contul adversarului fnvins.
M. Paleologueambasadorul Frantei din acel timp dela Pe-
trograd, in conversatia dela Baranovici cu marele duce Nicolae
Nicolaevici, comandantul suprem al armatelor rusesti (16 Mart
1915) spune : guvernul francez n'a incetat de a'si multiplica
sfortArile pentru a ne cistiga ajutoare. Japonia, Grecia, Bulgaria,.
Rominia, ItaliaD. -Delcasse a bAtut la toate portile". 1 Acelasi
lucru 11 certifica memorialistii partil adverse : contele Czernin,
Erzberger 5i altii. Ind la 20 Septembre 1914, deci subt regele
Carol, Rominia, pentru a se pazi de o eventualA invazie ruseascA,
Inchele o conventie cu Rusia, prin care, in schimbul binevoitoa-
rel neutralitati, i se recunoaste Rominiel dreptul, in caz de vic-
torte a aliatilor, sA-si uneasca toate ,tArile din imperiul Austro-
Ungar, locuite de Romini. 2 Se zice, ca aceasta conventie s'a in-
cheiat, numal dupe ce e3uase incercarea Italie' de a sonda Ru-
sia pentru a obtine restituirea cAtrA Rominia a Basarabiel de jos. 3
Doi ani de zile au urmat dupA aceasta tratativele pentru a
impinge Rominia la intrare efectivA in rAzboiu. Din lucrarea
d-lui Paleologue la Russie des tzars" se vAd fazele si unele
detaliurl a tratativelor cu Antanta. Desi este evident a d. Pa-
leologue isi dAdea perfect de bine seama de : semnele de des-
cumpunere socials si politic -, pe care le avea subt °chi", 4 in-.
forma despre aceasta guvernul sau, poste tocmai din cauzA CA,
de acum inainte trebue sA admits ca posibilA defectia Ru-
siel', 5 staruintele pentru intrarea in rAzboiu a Rominiei din par-
tea aliatilor deveneau cu alit mai insistente, cu cit slabiciunea,
neputinta §i ,criza revolutionary se elaborau in sinul poporului
rus cu caracterul ineluctabil a unei fatalitati istorice" 6 In 1915
I. M. Paleologue, La Russie de Tzars, pag. 323 vol. 1. Paris, 1922.
2 Telegrama secrete cetre Poelevsky No. 3028 20, Sep. 1914.
3 L'Llcraine sovietiste, Berlin, 1922, pag. 42. Faptul se confirms
si prin adezmintirea° de chlrA gazetele rusesti din acel limp a ,zvo--
maul' cedaril Basarablel Rominiel (Vezi Besarabscaia )izni).
4 M. Paleologue, vol III, _pag. 334.'
5 Ibidem, pag., 328.
6 lbidem, vol. II, pag. 66.
www.dacoromanica.ro
REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENEASCA IN FED. STAT. kUS. 253
marele duce Nicolae Nicolaevici spune ambasadorului Frantei :

earn datoria de a deciara cã cooperarea 1mediata a Italiel §1 Re-
minlei este de lmperioasa necesitate. Nu interpretati totu§i aceste
cuvinte ca un strigat de primejdiea I La stAruintele din acel timp
ale aligner, guvernul romin se arata nehotarit pi fugator", 2
sau, dupa situatia de pe fronturi, sustinea pretentlile sale terl-
toriale cu o intransigentA casanta, avind calcul evident de a con-
stringe Rusia la un refuz hotaritor, de care sa se serveasca In
urma, pentru a face sa birue definitiv politica de neutralitate,
care are preferintele sale secrete". 3 Cam In acelasi timp repo-
satul G. Diamandi scria pre§edintelui republicef franceze : Rasta
urea inteadevar sa prepare un razboiu intre Romania §i Serbia
pentru a avea un pretext sa invadeze Cara mea ? Daca istoria
trebue sa se repete, nu putem sa inter vedem fara grija posibill-
tatea unei hegemonii rusesti. Atitudinea inexplicabila §1 evident
°stint 'a Rusiei... oare trebue ca grija de demnitatea §i de sigu-
ranta proprie sa inspire poporului romin de a dorl victorie Fran-
cezilor si fnfrtngere armatelor ruse$ti pentru a departa co§rna-
rul unel viltoare agresluni ? care va fl garantia noastra fall de
amenintarea ruseasca, dat ffind ca Franta, Englitera §1 Italia ne
lass in tete-a-tete cu Petrogradul". 4
In unele momente Petrogradul se supara ; la 18 Mai 1915 Sazo-
nov se plinge : BrAtianu pretinde a ne dicta legea lui, el vorbe§te de
Rusia cu aere de arogantd, pe care nu le voiu tolera... Rusia este
o mare putere §1 nu o infringere momentani a armatelor sale
va face-o sa ulte ceiace datoreaza trecutului sau, viitorulul §1 mi-
siunei sale Istorice "... D. Paleologue Il calm eaza : singura chestie,
care se pune, este de a §ti dacd concursul Romtniei ne este util
§i dacd ar ft sä-1 pldtim prea scump, lasind poftelor romtnegi
o leaca mai mult teritoriu vrajmar. A doua zi Sazonov cedeaza
asupra celor doua puncte, care erau in litigiu cu Bucure§tii, dar
cu conditia absoluta, Ca cooperarea Rominiei sa fie imediata".
Tratativele, cu toate insistentele Si conceslile, stagneaza totu§i.
Tocmai in (Hombre 1915, duel atacul Bulgarilor Impotriva Sir-
bilor, align cer cu insistenta ca Rominia sa permita trecerea prin
teritoriul ei a armatelor de uscat ruse§ti pentru a ataca Bulgaria.
Cu toate ca Romania refazd, nisi aliatii, nici Ru§ii nu se ward,
nu ameninta cu ultimatum, sau invazie, pentruca generalul Ale-
xeev era convins, ucd Rusia este In imposibilitate materiald de
a ajuta direct poporul strbesc, de oarece transportul trupelor ru-
sepi pe Dunare este imposibil, tar debarcarea la Varna §1 Burgas
serealizabila, WA a avea ca baza navall Constanta". 6 Insfir§it
Romin1a, in Noembre 1915, este silita sa-sl arate conditiile pentru
1 tbidem, vol. I, pag. 323.
2 Ibldem, vol. I, pag. 177.
3 Ibldem, vol. 1, pag. 357.
4 L'Ucraine sovieliste, pag. 115.
5 Paleologue, vol. 11. 357.360.
6 Ibid.,vol. [I, pag. 984
www.dacoromanica.ro
254 DR. P. CAZACU
intrare in razboiu: 1) o armata franco-engleza de eine' sate mil

°amen' la Salonic; 2) o armata de doua sate mil Ru5i In Dobro-
gla; 3) furnitura tuturor materialelor de razboiu prin Arhan-
ghelsc ; 4) atac simultan pe toate fronturlle ". 1 Tocmai in lanuar
1916 se !elan discutille, dar de data aceasta cu aparente ca nu
aliatii ar avea nevoe de Rominla, ci pentru ajutorarea Romlniei
de catra aliati", puterile germane luind (?) fats de dinsa an ton
cominatarlu, care s'ar putea transforma intr'un ultimata. In ve-
derea posibilitatii unul atac german se incep tratativele militare.
Totu5i, BrAtianu, neavtnd Incredere In R4i, nu vrea sA se an-
gajeze decit in ultima ora, pe care vrea s'o fixeze singur", de-
clara ministrului du dela Petrograd. Dar 1 se raspunde : ,Jntr'0
criza a5a de colosala nimeni nu este stapin pe ora. Nu se impro-
vizeazA in ultimul moment nici planul de campanle, nici .baza de
aprovizionare, nici sistemul transporturilor. Neincrederea in Ru5i
este justificata, avind in vedere incapacitatea ler de organizare.
Aceste probleme nerezolvite, Rominia risca sA ramie la fortele et
roprii 4 sei fie deschisa invaziei". 2 Tratativele continua cu
taraganeli din partea Rominiei, care vrea sa meargA impotriva
ustriei 51 cu insistente din partea allatilor, care vor s'o impinga
Arnpotriva Bulgarlei. La 6 Februare 1916 colonelul Tatarinov pleaca
ila Bucure5t1 pentru a discuta mAsurile, pe care le va putea lua
R usia pentru a ajuta Rominla ". 3 In Martie intervine telegrama
lui Poincare catra tar, el spune Franta este dispusA sa facA tot
ce va depinde de ea pentru a determina intrarea Rominiei in raz-
boiu ; fortele, pe care Franta le mentine la Salonic, cu toata pre-
siunea formidabilA a Nemtilor pe frontal francez, au ca obiectiv
mai cu seams cooperarea cu Rusia (?), Englitera, Serbia (?) st Ro-
minla. DIscutia asupra revindecArilor teritoriale a Rominiei fiind
tran5ata, dorinta Rominiei de a lupta in partile ce ii sint rezer-
vate prin acorduri diplomatice este naturalA ". 4 Tarul raspunde,
ea : dind mare importanta concursului Rominiei, a facut sfortari
pentru a incheia acordul militar, insA guvernul romin nu pare dis-
pus a preciza modul sAu de a vedea". 5 Vizlta d-lui Filipesct
la Petrograd cu declaratia ca politica d-lui Bratianu este mes-
china" §i cu cuvintul d-lui Paleologue ca : Ru5ii sint rai organi-
zatori, au putin stmt a tlmpulul 51 distantei"este caracteristica
nu numal pentru raporturile dintre oamenll politic'. Toate aceste
tratative nedind rezultatul dorit de aliati, la 9 tulle 1916 Intel.-
vine d. Briand : Pentru a avea valoare interventia Rominiei tre-
bule sa fie imediata ; sarcina ei este relativ u5oara, (?) dar utila
aliatilorg. Tratativele duse in acel tamp intre Rominla §1 Bulgaria
11 fac pe d. Paleologue sA exclame : daca aceste tratative ar
reu§i, a§ fi dezolat, fiindca atunci fortele bulgare se vor intoarce
1 Ididem, vol. II, peg. 97.
2 Ibid., vol. II, peg. 158-160.
3 M. Paleologue, vol. II, pag.r171.
4 . . 204.
5 . . 207-208.
www.dacoromanica.ro
REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENEASCA IN PED. STAT. RUS. 255
impotriva armatei noastre de Orient", i dar este consolat de d.

Briand putern sa nu cerem Rominiei sa declare rAzbolu Bulga-
riel, probabil ca Germanil vor impinge pe Bulgari sa atace in-
data pe Romini". 2 Inca la 6 August 1916 d. Paleologue noteaza :
aminarlle $itocmelile d -lul Bratianu continua. El imputa intirzierile
sale relei vointe a Ruslei". In acela$1 timp M. Paleologue prezinta ta-
rului telegrama d -Iui Poincare, prin care it roaga sa inchee cit mai
repede posibil acordul cu Rominia caci este o ocazie fugitiva°. 3
Insfir$it tarul ordona semnarea tratatulul de alianta, prin care :
1) se garanteazA integritatea teritoriall a Rominlei, 2) 1 se atribue
in caz de victorle Bucovina (afara de citeva districte nordice), Tran-
silvania $1 Banatul, far Rominia se obligA sa declare idzbolu Aus-
tro-Ungariei Si sei Taxi' relatiile economise cu vrOjmasii alia-
lilor. Conform conventiel milltare, Rominia se angajeaza sA atace
fortele Austro-Ungare la 28 August st. n. 1916 eel mai tirziu ;
Ru$11 vor ataca in acela$1 timp ca sa acopere mobilizarea $1 con-
centrarea romlneasca, tar aliatii vor ataca in acela$1 scop la Sa-
Ionic la 20 August.
M. Paleologue cu aceastA ocazie noteaza : antrepriza, In care
se angajeaza Rominia, din cauza politicei (?) stragAnitoare a d-lui
BrAtianu, este mull mai grea $i aventuroasa. Constat ca prin gre-
sala sa concursul armatelor rusevi, aprovizionarea lor, transpor-
tul lor, adaptarea sfortArilor lor la planul de actiune balcaniea,
nu sint preparate". 4 Astfel Rominia antra in razboiu in momen-
tul cind ofensiva ruseascA este pe sfir$ite". 5
Aceste scurte' note 6 asupra tratativelor aratA clar complecta
neincredere, care a fost intre allati $1 Rominia, chiar dupA iache-
erea tratatelor. Evident d. Paleologue trebula sa alba grija de
armata francezA dela Salonic $1 de aprovizionarea $i transpor-
turtle pentru armatele ruse$ti sa pAstreze pentru dinsul si Ora
lui secretele asupra situatiet reale. Cu intrarea Rominiei in raz-
boiu aceiasi notA de neincredere intre dlnsa $1 Ru$ii aliati per -
sistA $1 se mare$te. DupA dezastrele de pe frontul rom in vin sta-
ruintele pe linga tar, marl duci, marl ducese, staucA (marele car-
tier general), minivrli, pentru a ajuta 9i apoi pentru a salva (saint)
Rominia de dezastru; la aceste demersuri se primeau raspunsu-
rile Iui Stamen ,generalul Alexeev mi-a afirmat cAii lipsesc re-
sursele" ; 7 aveti incredere, Providenta este mare $1 a$a de buna".
I M. Paleologue, vol. II, pag. 323-324.

2 M. Paleologue, vol. II, pag. 327
3 330.
4 lbidem, peg. 338-340.
5 III, pag. 7.
6 Sinlem snip sa recurgem la ele, intrucit diplomalia noasira
afara de amintirile d-lui Diamandi din ,Cugetul rominese, care se
reduc la impresiile personale din timpul areslarit de bol§evici la 31 Ian.
1917, n'a publicat nimic, care macar de departe sa semene cu volumele
d-lui Paleologue.
7 Ibidem, vol. III, pag. 13.
www.dacoromanica.ro
256 DR. P. CAZACU
Evident aceastA epoca de mare nenorocire si profunda umi-

lire a Rominiei n'a putut marl increderea reclproca si respectul,
cu toate vizitele inalte 1i proectele de salvare prin propuneri de
alianta durabilA si de legAturi matrlmoniale 1 cu dinastia Roma-
nov, chiar in momentul cfnd comploturile din dreapta si din stinga
erau in ajun de a o distruge. De altfel Rust' iii dAdeau sea ma
de simpatia ci increderea, de care se bucurau printre Romini : stiam
cd la Iasi Rominii ne blameaza, cA ne acuza chiar de tr Adare".
Asa erau raporturile intre Rominia ci Rusia tarista.
DacA revolutia din Rusia a fost o nenorocire pentru multa
lame, in cercurile rominecti, care au incheiat alianta cu Rusia Ia-
rilor si se indrumau spre aliantA mai durabilA HI legaturi matri-
moniale, ea a fost primita ca o incununare a tuturor nenorociri-
lor. Plana conducatoare din Rominia nu cunostea Rusia, nu avea
cu ea nici o legAturA,--cu atit mai putin cunoctea 1I avea legA-
turi cu pAturile opozitioniste, sau revolutionare. Prin in treaga ei
structure sufleteascA ea era opusA oricArei revolutia, desi s'ar fi
bucurat, dacA revolutia ruseascA s'ar fl produs in alt timp. Dar
end aceastA revolutie elibereazA pe Racovsky, introduce dezordine
in tail ci asa nenorocitA $i pe front, amenintind cu descompu-
nerea acestuia, riscind sA ne predea in milnile tarizmului nemtesc,
tar pAna atunci manifestind tendinte de a face revolutie si in jars
la noi, vrind pace fare anexluni Hi contributil, aliatii Rusiei
imperiale dela noi nu puteau s'o simpatizeze. Cu toate acestea se
duc la Petrograd sA confere cu guvernul provizorlu" ci dupa
scurt timp sA se con vingA cu lacrimi 3 in ochi" ca : revolutia
ruseascA se va prAbusi in anarhie.. $i noi Rommnii vom fi perduti".
Sentimentele reale fatA de Rusia veche ca si fatA de Rusia
nouA, nu se puteau manifesta, cit timp mai persistau oar ecare
Hull de putintA de a-i antrena pe Rusi la luptA pe front, cit time
tara era ocupatA de ei si de Nemti. Dar in scurt timp au venit
dovezile, cA din cauza Rusilor, nu numai nu se mai poate duce
lupta 1f deci toatA sfortarea Rominilor de all recuceri tara, de
asi lua revanca impotriva vrajmasului trufac va rAmine zAdArnl-
citA, dar ordinea in tad sArAcitA si pustiitA $i putinta de a tine,
fir lupte chiar, un front, vor fi amenintate. 4
1 Ibidem, vol. III, pag. 168-191.
2 Cuvintele generalului Ourco.
3 Aceste ca si propunerile matrimoniale" din Ianuar
1917, ar dovedi, cu toate afirmerile conirarii a d-lui C. Diamandi, ca gu-
vernul romin nu era ass de bine informal de d. C. Diamandi ca guver-
nul francez de d. M.1 Paleologue, sau nu Linea seams de informa-
title primite, cad Coati campania noastra din 1916 se baza pe aprovizio-
nfiri, Iransporturi prin Rusts, pe cooperare cu armata ruseascii, pe
.aportoruig Rus lei.
4 Dim pentru ISmurirea lucrurilor, dar si pentru a caracteriza
timpurile 6i oamenli, articolul ,ei si noi' din ziarul Evenimentul, 11 Ia-
nuar 1918, scris de d. Take lonescu.
www.dacoromanica.ro
REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENEASCA IN FED. STAT. RUS. 257
Lin martor al timpului, general Monkevitz, fost sef de stat

major al armatei a IV si apoi in quartierul dela Iasi a genera-
lului $cerbacev in masura a cunoaste bine lucrurile, scrie : in
seara zilei de 27 Nile am primit dela comandantul sef ordin de
a intrerupe marsul nostru, din cauza mersulul operatiilor pe fron-
tul Sud-Vestic. Armatele de pe acel front erau in prada unei
panici asa de marl, in urma rusinoasei catastrofe dela Tarnopol,
ca la marele quartier se temeau pentru spatele frontulul romiu,
adici pentru Basarabla. Inteadevar, dace Inamicul, urmarind ar-
matele in retragere de pe frontul Sud-Westic, ne ar fi luat pe la
spate prin Basarabla, ar fi fost critics situatia in sectoarele.romi-
nesti. Quartierul general al frontulul romin a inteles primejdia si,
luind masuri pentru evacuarea la spatele cel mai apropiat, a re-
vunoscut imposibilitatea in aceste conditil de a urma o ofen-
siva, a caret inceput era asa de favorabil. Cu durere am primit
acest ordin. Ne-am resemnat, stiind cit era de justificat. Dar
Rominii nu l'au acceptat asa de usor. Prin munca el si-au re-
sit cunosteam, credeam ca s'au schimbat. Neam inselat amar. Au
rad"? uceiasi. Am avut de indurat atitea nedreptati dela ei, inch ar fi
fost inteadevar o minune, ca aceiasi oameni, in imprejurari Identice,
seisi schimbe purtarea.
El an avut drept tel politic in trecut Constantinopolul, pe care
an'! puteau slapinl fdra so nu ne sftsie pan6 la Sire!. 0! si de clad
dainueste aceasta a for dorintal In actualul rilzbolu, cu inima singerindli
chiar dela intrarea noastra in actiune, am vazut cum ei, imperialisti
pe atunci, n'au volt sa ne dea ajutorul datorit nici in luptele crincene
din Muntenia, nici in acea tragedie din Dobrogea, cind Zaiancicovsky
se retragea din fata dusmanului cu ordin si cu tact.
Si n'au volt sa se opuie pane la Siret, adica pang la acel punct,
pe care 11 destinaserd hotar noilor impartiri teritoriale, el intre dinsii:
OHO' dela Petrograd si cu imperialist!' dela Berlin. In trecut, cast
acum! Not vedeam si simf earn, ca le cdzuserdm to curs& Scopul le era
evident. Am tacut sl am luptat. Lumea intreaga a rams uimita, in fata
acelei incalificabile purlari.
Tariot s'au dus. Impertalismul braise, Rusia noun, republicana,
loaf& lumea o spera, nu puiea sa urmeze aceiasi .politica externs. Nu
puteau fi puncte de contact, principial vorbind, intre imperialiglit ger-
man! sl republican!! rusi. Spre uimirea intregii lumi, el au fost cei mai
mart sprijinitori al imperialismului german, atutiqdul, cum l'au ajutat,
in planurilei de cucerire si de intronare a unei not oligarhii, cu spe-
ranla de a dainui. Anglia, Eranta, Italia, America, Wile care stau in
fruntea democratillor lumii,au lost parasite de &lira noil democrat! rusi
pentru a se arunca in bratele impertalismulut german.
Am contribuit, trebue s'o spunem, la intirzierea intronlirit dreptatii
si libertalli pe lume. E un pacat, care trebue sa fie ispasit. Noi am
ramas pe deoparte cu Luria celor care ne pindesc dela apus Si miazazi
si tndu§manili cu ei, cei nos, care voiau sa ne dicteze aid acasa, in
Regal.
Neau Mai:lna si prOdat. Inteo clipa data au lepadat armele si
au fugit. In goana for nebuna neau jafiiii Si dal foc. Acum in urma-
prinsi in mreja dusmanului comun al aliatilor, neau arestat pe minis -
trul nostru la Petrograd. Neau taiat (joie de aprovizionare. Voim sa
ne-o asiguram, cum e si foarte natural; tar el, flindca nu voim sa le ser
'mu de coada de topor, ne ameninta cu armele. Lumea va judeca intre
et Si no!.
www.dacoromanica.ro
258 DR. P. CAZACU
constituit armata, nu, asteptau deep aceasta ofensiva, din care ist
faceau o mare sarbatoare ; dupa primele succese exaltarea se
entuziasmul nu aveau hotare. Perspective frumoase se desemnau.
Si deodata in urma slabiclunii armatei rusesti, dezorganizata prin
revolutie, trupele rominesti erau imobilizate, impiedicate de a se
bucura de fractal victories for, de a-si regula socoteliie cA vrAj-
masul".
Aceste prime nemultumiri de pe front se accentueaza. Tru-
pele de pe flancul sting a armatei a patra rusesti, neprezentind
aproape nici o rezistenta, din prima zi a luptei au parasit rusi-
nos o parte din pozitiile tor, factnd pe frontal romin primul act
de lasitate a trupelor rusesti. Cu mare greutate s'a reusit sA se
consolideze putin situatla, inlocuind unitAtile rusesti prin unitati
rominesti. In acele zile de extrema tensiune, armata rominA a
fAcut dovada tinei vitejil si geniu extraordinar. Vitejia romineasca
a fost minunatA. 2 Cit priveste trupele rusesti, atitudinea unora era
intradevAr criminala. 0 divizie aproape complecta a fugit la primul
contact cu vrajmasul. 3 Boisevismul se inradacina tot mai mult
in rinduri. Ne visind decit pacea si intoarcerea acasa, soldatii au
renuntat la once tinutA. Acesti oameni aveau mai mult aerul de
bande de tilhari decit de cetateni, care isi apara tara tor. Armata
numai exista". 4
Anarhia, care se manifesta in trupele rusesti pe frontul
romin, ne impiedica de a ne mentine molt timp. La cea mai mica
presiune a vrajmasului contigentele rusesti ar fi fugit si ar fi
pus unitAtile rominesti intr'o situatie desperate, ceia ce ar fi dus.
la ocuparea Moldovel si a unei Orli din Basarabia". 5
Generalui Scerbacev a hotArit de a libera contingentele may
vechi, presupunind cA aceastA masura, adaogatA la o perioadd
de calm pe front, va aduce oarecare liniste. Dar starea spiritelor
n'a fost modiflcatA. Soldatii, profitind de anarhia nascincia, pa-
rasira frontul in masse, pentru a se intoarce acasA, luind armele,
fondurile statului, caii si trasurile". 6
La inceput cartierul general romin a stat destul de indife-
rent fats de acest exod a soldatilor rusi, care treceau ca o ava-
lansa prin Basarabia. Considerau aceasta ca o afacere pun ru-
seascA. Dar fugarii dedindn-se la violente asupra populatiel romi-
nesti, a fost silit sl adopte un alt mod de a vedea. Quartierul
general romin a luat masuri pentru a pAzi tara de aceastA nouA
nenorocire. Pe toate punctele principale a frontulul in directia
Basarabiei, la statiile de drum de fier, la toate trecatoarele peste
Prut a asezat posturi militare, care opreau pe soldatii rust, ii
fAceau sa-si lase armele si lucrurile furate si ii indreptau in gru-
1 N. de Monkevilz, La decompozilion de l'armee Russe, Paris,
1919, pug. 87, 88, 8a.
2 Ibidem, pag. 90.91.
3 Ibidem, pap. 93.
4 Ibidem, pag. 97.99.
5 Ibidem, pug. 144.
6 Ibidem, pag.www.dacoromanica.ro
145.
REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENEASCA IN PeD. STAT. RUS. 259
purl spre Basarabia. Dezertoril no5tri an incercat la inceput sA

reziste, la ceia ce ei considerau un atac din partea Rominilor, dar
au putut repede sA se convingA, cA ace5tia nu erau de loc dis-
put5i sA cedeze. 0 till profundA amestecata cu fricA fatA de ar-
mata romina s'a rAspindit atunci intre trupele ruse5ti".
Cartierul general roman, care Ora atunci s'a starult sA
intervie eft mai putin in afacerile armatel ruse5ti, a inteles cA e-
venimentele luau o intorsAtura din ce in ce mai amenintAtoare
atit pentru interesele romine5ti, cit. sl pentru populatia indigend.
De aceia a hotarit sA IntareascA garnizoana romineascd dela la5i
5i sA aseze unitAti romlne5t1 Ia punctele mai importante de pe
teritoriul roman. Aceste unitAti trebuiau ad coopereze cu autori-
Mille locale, in caz cind trupele rusestl s'ar deda la acte de vio-
lentA ; ele trebuiau de asemenea sA apere pe ofiterll superiori ru5i
de atentatele posibile din partea soldatilor for ".
Dupd cum se vede aliatii no5tri romini an incetat sA con -
sldere pe Ru5i, ca o armatA aliata. In ochii for nu mai erau decit
bande armate impotriva cdrora era nevoe sA se pule In pazA ".
Clnd peste toatA anarhia din Basarabla a inceput sA treacA
pe toate drumurile el avalan5a soldatilor rusi, parte arrtvti parte
dezarmati,toti revoltati impotriva Romlnilor sl Rominiei impe-
rialiste", dar §i impotriva Rusiel 51 impotriva tuturor imprejura-
rilor Si oamenilor, vinovati cA iau trim's $1 tinut patru ani pe
fronthaosul sl anarhia din Basarabia an ajuns la culme.
AceastA stare punea in pericol alit armatele ruse5ti sii ro-
mine5ti de pe frontul din. Rominia, cit si populatia civilA, intru
cit din Si prin Basarabla toatA aceasta lume se aproviziona, 15i
avea liniile de retragere, fie numai in Rusia, fie dupA un proect,
care a durat un moment, in Azia minorA. Astfel Melt cu tot ar-
mistitiul incheiat de nevoie la Foc5ani la 9 Decembre, la5u1 avea
absolutA nevoe de lini5te si rinduiala in Basarabia, s'ngura cale
prin care putea respira. Aceasta nevoe era cu alit mai simtitA
cu cit existau iluzii, intretinute de nevoi §1 interese, cA dupA ar-
mistitiu se va reface frontul, dacA nu pentru lupte, cel putin pen-
tru a tine fixate aici forte germane, ca sA nu se concentreze pe
fronturile apusene. Pentru aceasta luptau misiunile militate $1 ci-
vile franceze si engieze 51 la Petrograd 5i la Kiev si -la la5i. Dar
pe cind la Iasi succesul sfortArilor lot, care corespundeau senti-
mentelor publice ci stdrii suflete5ti a populatiei si armatei romi-
ne5ti, era dentin, la Petrograd si Moscova, in pornirile violente
a guvernului, maselor si armatei, intimpinau o rezistentd, care if
dezarma. Situatia Ia Kiev un timp a fost favorabilA sfortarilor
aliate, intrucit Rada, rezistind presiunilor din Petrograd de a o
supune, cAuta sprijin in once parte. Intr'adevAr la t Decembre
1917 Vinnicenco declarA in numele Ucrainel, cA nu recunoa5te
guvernul din Petrograd, iar la 4 Decembre, Lenin Ii trimite Radei
ultimatum, pentrucA a lasat sA treacA pe Cornilov sI armatele
antirevolutionare spre Don, pentrucA a dezarmat gArzile ro5ii
din Ucraina si opre5te transportul alimentelor spre Rusia. Astfel
www.dacoromanica.ro
260 DR. P. CAZACU
ca, Rominia fiind sigura pentru mentinerea frontului, erau oare-

care sperante ca pi Kievul va merge cu aliatii. Pe Una armata
romineascasingura in stare in acel moment pe frontul oriental
sã-si faca datoriase Wean sfortAri eroice, ca utilizind armisti-
tiul sl se creeze si sa se disciplineze armate nationale din fosta
armata ruseascA. Starea amenintatoare l'a impins pe generalul
cerbacev, (evident el in toate aceste hotariri initiativa pi pute-
rea nu o avea *cerbacev, ci reprezentantii aliatilor), comandantul
sef al trupelor rusesti pe frontul romin, sa is rezolutia eroica de
a incheia armistitiu pentru a salva armata 'romineasca de deza-
stru si a feri Moldova si Basarabia de invazia inamica. Generalul
avea de altfel o slag speranta de a vedea festabilita ordinea in
trupe, gratie nationalizirii I unitatilor regimentare, care incepe
atunci ; el credea ca va putea restabill frontul cu trupe nationale,
curatite de elemente de descompunerea. 2 S'au format pe front
trupe ucrainene, poloneze, siberiene, musulmane, lituaniene si a
Rusiei albe. Oricit de curios s'ar parea lucrul, Marea Rusie a
Post singurul teritorlu nereprezentant to contigentele nationale; ea
a ramas uitata, sau a fost identificatA cu bothevicii. Organizarea
unitatilor nationale a, intimpinat numeroase obstacole. Fara a vorbi
de anarhia, generala in acel moment, nici de dificultatile, care
erau de a regrupa pe natlonalitatl trupele esaionate pe tot frontul,
trebuia contat gf cu obstructia comitetelor bolsevice. Numai con-
stituirea unitatilor poloneze a mers mai bine. Comitetul polonez
national a eliminat politica si a restabilit o stricta disciplina. El
au reusit sa grupeze pe frontul roman un corp de armata, a carui
efectiv, daca nu era prea numeros, era in schimb puternic mo-
raliceste. Unitatile lituaniene, armene si beloruse s'au limitat la
citeva companli, ca si cele siberiene. Formatia de unitati ucrai-
nene, in care se presupunea sa se inglobeze contigentele din LI-
craina, n'a reusit de loc. 0 schimbare de nume nu putea da re-
zultate Nine , dacA nu se ex tirpa in acelasi timp Mu! dela I-Ada--
dna.. In aceste unitati nu s'au luat masuri pentru restabilirea dis-
cipllnei, an ramas comitete, stapinea politica ; unitatile ucrainene
au disparut repede de pe front in acelasi timp cu restul armatei.
Speranta pe a restabill linia de bataie nu s'a realizat. S'au ob-
tinut citeva rari contingente mai mult sau mai putin disciplinate,
care au fdst intrebuintate mai tirziu pentru a salva materialul
parasita. 3
Daca speranta disciplinArii armatelor rusesti prin nationa-
lizare n'a reusit pe frontul rominesc, unde gf autoritatile §1 po-
pulatia pi trupele (Wean tot ajutorul, care mergea pans la con-
flicte armate pentru dezarmarea rebelilor, pe celelalte fronturi pi
1. Am vfizut mai sus cfi nationalizarea de fapt si in special la
spate in lIcraina, dar si pe unele fronturi, incepuse de mull. Aici este
vorba mai mull de sancfionarea nationalizaril pe frontul rominesc, unde
on cum descompunerea comparativ a intirziat.
2 Ibidem, pag. 144.
3 Ibidem, pag. 149450.
www.dacoromanica.ro
REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENEASCA IN RED. STAT. RUS. 261
pe Wag intinderea Rusiei, afarA de rani exceptii, disciplinarea

prin toate mijloacele incercate in acel timp n'a reusit.
Ucraina neorganizath, in lupta deschisd cu Petrogradul, n'avea
un aparat militar solid si suficient pentru nevoile sale interne,
pentru dezarmarea bandelor ruse§ti, pentru razboiul decl,arat de
bolsevici si pentru mentinerea frontului. Ea era foarte multumita,
cd cel putin bandele din fosta armata rusa de pe frontul romin
ajungeau in Ucraina dezarmate si o scuteau astfel si de neno-
rocirile, pe care le-ar fi produs, §1 de nevoia de a cheltui puti-
nele forte, pe care le avea pentru a le dezarma, precum si de
neputinta de a se forma in Rominia si Basarabia a unei armate
rosii, care ar fi putut sä o atace pe la spate.
4
Guvernul din acel timp din Petrograd, deli dispunea de pu-

tine forte, §i avea de invins atita vraimasi in afard si induntru
tacit propriu zis avea de cucerit intreaga Rusie, n'a neglijat to-
tusi situatia din Rominia §1 din Republica moldoveneasca. Din
partea lui, guvernul bolsevic din Petrograd si quartierul general
din Mohllev, continua sd exercite presiuni asupra generalului
Scerbacev. Spre mijlocul lunei Decembre comitetul militaro-re-
volutionar de pe lingd statul, major a frontului rus din Rominia
a luat o Goloratie cu totul boIsevica si s'a vizut deodata figu-
rind printre membrii sAi un oarecare Rosal, care se Meuse ce-
lebru prin ferocitate la Cronstadt, Inca la inceputul revoluti1.
DupA cum s'a aflat mai tirziu, el era delegat de guvernul comi-
sarilor poporului pentru a aduce la supunere statul major rus.
Rosal si acolitii sal au inceput o luptd aprigi. contra generalului
cerbacev pentru a-1 raSturna Cu on ce chip §1 a-i lua local,
punindu-se in capul trupelor rusesti de pe frontul romin. Ei n'au
putat sA aresteze pe Scerbacev pentrucA o divizie romineasca
intreagA se gAsea la la§i si o gardA romineasca permanentA 11
pAzea. Propaganda incercata de bolsevicii Intre trupele rominesti
n'a avut succes. Atunci Rosal cu banda lui au hotarit sA se de-
baraseze de $cerbacev asasinindu-1. Dar atentatul, la care a luat
parte §1 oflterul Axenov, n'a reusit §i intreg comitetul militaro-
revolutionar, Rosal si bolsevicii din garnizona Iasi (Socola rosie)
au fost arestati si incarcerati de trupele rominesti. In acest fel,
gratie interventiel active a autoritAtilor §1 trupelor rominesti, pe-
ricolul bolsevist a fost inlaturat din Iasi, dar el persista pe front
§1 devenn tot mai puternic la spate, Odessa cazuse curind in
milnile bolsevicilor, care de acolo incercau sA acapareze Basarabia" I
Intr'adevAr, Rumcerodul", adicA comitetul din Odesa a
frontului rusesc din Rominia, Marea NeagrA §i Odesa, lease dela
venirea guvernului bolsevlc in capul trebllor la Petrograd, o ati-
1 IbIdem, pag. 153-154.
www.dacoromanica.ro
262 DR. P CAZACU
tudine din ce In ce mat favorabilA lui. 2 Acest comitet a trimes

in Basarabia pe agentil sal. La 27 Noembre se tine la Kisinau
conferinta organizatillor militate bolsevice de pe frontul romfn
(100 reprezentanti) sub presidentia lui Iudovschi. Se trimit tele-
grame de felicitate lui Lenin la Petrograd si lui Crilenco la Mo-
hilev. La acest congres se descrie ;situatia pe front de catra :
Cornev, Cuzmin, Crasilnicov, Polozcov, Siropin Sibanov si Si-
monov, delegatul imputernicit ai comisarilor poporului (gazeta
Sfatul TAO No, 5). In sedinta conslIfului comunal al orasulai
Kislnau D-nli Prujinin st Tregubov sustin bolsevismul (gazeta
Sfatul Tart' No. 11). Gazeta locals Izvestlea" sovieta devine
bolsevica pe fats. Se alege un nou comitet a deputatilor t --
rani, in care fntra : GaricavAl, Eustigneev, Levensohn. Cononov,
Himcenco, Basmacov, Corovin, CAtArau, Venedlctov, Denisov, Va-
ver, Craver, Rojcov, lvolghin, CazacInschi, lvanov, Dmitriev. Os-
natarjamt, Raev, Chirilov, Janjar, Dubalar, Honcearenco, Gavri-
loy (Sfatul Tarii No. 20). Acest comitet rechizitioneaza tutun st
vin, vrea pe Levensohn soldat (bolsevic) ca comandant at ora-
sului. (Sfatul Taril No. 20). Prezenta st actiunea bolsevica in
Basarabia s'a manifestat Imedlat prin descompunerea atit a co-
hortelor eft si a regimentelor nationale. Crescuti in armata ru-
seasca, contaminati de toate dogmele si toate exemplele rele, o-
bositi si demorallzati de -razboiul lung si fara scop pentru ei, cea
mai mare parte din Moldoveni1 din cohorte si regimente au ple-
cat pe acasa, fara sa-si dea seams de situatia tariff si .neamului
lor. Ramasese un mic grup de rat si de pradAtorl. 2 IncercArile
de creare de armate nationale locale bulgare sl ucrainene nu dau
nici un rezultat. Numai colonistii nemti reusesc sA-si creeze,
dar numai pentru ei, o gun a satelor for, sub conducerea depu-
tatului din Sfatul TArii, fon Loesch.
*Astfel Melt pe la jumAtatea lui Decembre chiar la Kisi-

sinau, capitala republicei moldovenesti, alAturi de consiliul direc-
1 Piing cind edevenit cu tolul bolsevic, cInd instalat aici :
Inalta comisiune pentru combaterea contrarevolutiei romine si ucrai
nene, organ plenIpotentiar ai'comisarilor poporului. L'ucraine sovieliste,
Berlin, 1922, pag. 49.
2 Condos' de Ille Calgrgu un simplu soldal, proasplit elf din
inchisoare, pe care it aleg la 10 Decem.- ca comandant al garnizomrei
Kisinau. Pintea, pe alunci loctillor de director de riizboi, prin ordinul
No. 1 din 15 Decembre it confirms, pentruca peste cileva zile sa-I
inainteze de a dreptul colonel. Dedindu-se cu banda lui, subt forma
de rechizitii pentru intretinea armatei, la prildiiciunt gi omoruri este
chemat sa dea explicatii inaintea comiletului bolgevic. Cum era cu-
noscut ca fost splon al polifiel sl rominesti gi rusesti, comitetul exe-
cutln hotarate arestarea but. Ciitiirau este arestat si tames la Odesa,
uncle este predat comisarului Rade' ucrainene-Poplavco- care it ell-
bereaziS" L'Ucraire sovietisfe paginele 108-109.
www.dacoromanica.ro
REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOvENEASCA IN FED. STAT. RUS. 263
torilor se gAseau nouA comitete diferite, care nu 11 recunosteau

pe cel dintaiu, dar in schimb simpatizau cu bolsevicil. §1 restul
teritoriului Basarabiel era quasi guvernat de o multime de co-
mitete de toate nuantele, care lgnorau guvernul reloublIcel. De
altfel acesta suferea de lips& complecta de ban'. Pentru toatA
sustinerea acesta din urmA nu avea decit citeva trupe moldove-
nesti de formatie proaspata si de' coheziune slabs, cuprinzind no
batalion de infanterie §1 citeva escadroane de cavalerie. Acesti
voinicosi paradau prin oral in uniforme de fantezie si se dedau,
uneori chiar sub comanda unor ofiteri, la abuzurile cele mai des-
f rinate. Nu este de mirare, cA in acea epocA nimenI la Kisinau
nu esea din casA dupA ora 11 seara. Flecare noapte se produ-
ceau tAlhArli, spargeri si atacuri armate. M'am putut convinge
personal, and ma duceam la gars la miezul noptil plecind pen-
tru lasi ; din toate partite trosneau impuscAturile asa cum nu se
and adesea asemenea chiar pe linia de foc.
Itnpresla generala, pe care o duceam din excursia mea si
pe care am comunlcat-o generalului cerbacev, era cA un haos
complect stapinea inireaga Basarabie si cA guvernul republicei
moldovenesti nu va fi In stare sA reziste cit de putin bolsevici-
lor. 0 saptamina dupA intoarcerea mea la Iasi acestia au insta-
lat la KisinAu un nou stat major al frontului romin si un comi-
tet, de care O. depinda toate trupele rusesti de pe frontul romi-
nesc. El n'au reusit sA intindA aceastA autoritate la apus de Prut.
Desi de data aceasta generalul cerbacev si-a pAstrat autorita-
tea (?) asupra trupelor rusesti de pe teritoriul romin, adica pe
front propriu zis, situatia era totusi critics, bolsevicil stApineau
drumurile de acces la front si toate comunicatiile cu spatele. A-
provlzionarea trupelor incetase, rezervele alimentare ale frontu-
lui se epuizau repede si regimentele rusesti si rominesti, casi
populatla civilA, erau amenintate de foame, pentrucA boisevicii se
opuneau ca Basarabia sa libereze Rominlei once produse de
consumatie." 1
Singurul mijloc pentru a anzeliora situatia era de a face sa

patrunda trupele romineW In Basarabia, ca sd goneascd pe
bo4evicl, sei restablleasca ordinea, care va asigura aprovizio-
narea regulate!' a armatei. Generalul $cerbacev n'avea trupe ru-
se#i la dispozitia sa."
',and noutatea incarcerArii sefilor bolsevici la Iasi a ajuns
la guvernul comisarilor poporulul, acesta a amenintat pe cer-
bacev si pe colaboratorii sal. In acel moment pericolul cel mai
mare venea dela spate. Boisevicii rivneau la Basarabia, a cA-
rei guvern cu totul copilaresc era incapabil de a opune oricit de
putinA rezistenta agresorului."
1 Monkevitz, pag. 161-162.
www.dacoromanica.ro
264 DR. P. CAZACU
In primile zile ale lune' lanuar am fost trimis de gene-

ralul *cerbacev la Kisindu pentru a-mi da socotealA pe loc de
starea lucrurilor. Situatia mi s'a pArut extrem de Ward Kisi-
ndul era resedinta puterei executive a republicei, reprezentata
printr'un comitet de director' si a puterii legislative, adica a unul
parlament (Sfatul Taro. Unul si altul, beti de Importanta rolu-
tul lor, legiferau §1 guvernau prin discursuri sl decrete, la aceasta
se limita rolul lor. Nu se bucurau de nici o autoritate si nu dis-
ptuneau de nici un sprijin material."
Ccilandu-0 pe inimel ei deplin con$tient de tot raid, ce
produce aceasta mdsurd din punct de vedere politic, generalul
$cerbacev s'a vdzut constrins de a ruga guvernul romin de a
trimite,trupele sale in Basarabia ; guvernul republicei moldo-
vene#i a facut aceia$i cerere."
De comun acord cu quartierul general romin s'a conve-
nit cd trupele rominesti nu vor intra in Basarabia decit tempo-
rar, ca ele vor pArdsi Cara indatd ce misia lor va fi indeplinitd. (?)
Cind regimentele rominestI au pi truns In Basarabia aceste con-
dill' au fost confirmate intr'un apel, adresat populatiei de cd-
tra §eful detasamentului de ocupatie romineascd." I
Astfel fatalitatea istorica a facut ca intrarea armatelor romi-
nesti in Basarabia sii se producd dupd invitatia scrisd a quarti-
erului general rusesc si de sigur si a reprezentantilor din lasi a
aliatilor, pe'ntru ca statul romin sd-si implineasca acolo misiu-
nea", care era §1 este desigur mutt mai mare si mai frumoasa
decit presupuneau acei, care credeau ca ea va putea fi numai
temporary 5i limitatd la insarcindri de interese de moment.
7
Sfatul Tarn si consiliul directorilor, dindu-si seama de ne-
putinta lor deplinA, fatA de situatia in care se afla Basarabia, de
descompunerea cohortelor $i a armatel moldovenestl si de lipsa
de fonduri, intrucit legdturile cu imprimerla de ruble dela Petro-
grad, singura resursa financlard pentru Basarabia (tin acel timp,
ca fosta parte din Rusin, erau ° rupte, dupd discutll multiple,
an ajuns la hotarirea secrets de a cere ajutor din afarA. Initia-
tiva acestei hotariri a fost a blocului moldovenesc din Sfatul Ta-
rii. Consillul directorilor sustinut de Ntoldoveni a obtinut intro
sedinta secrets dela Sfatul Tar un vot, prin care era autorizat
sd procedeze cum va crede mai bine pentru a introduce ordinea.
In interiorul consiliulul se desemnase doua curente : d-n" Inculet
§1 Erhan prin d. Cricopol erau in tratative secrete cu seful sta-
tului major al circumscriptiei militare din Odessa pentru a se a-
duce doud divizil de cazaci li se pregatise chiar o parte de
material ; operatia aceasta n'a reu5it din diferite cauze, princi-
pals Lind descompunerea armatei rusesti, dar si din cauza inter-
ventiei la timp si la local cuvenit a elementelor nationale. In a-
1. Vezi Monkentz.
www.dacoromanica.ro
celasi scop de lupta impotriva anarhiel, d. Cristi, directorul de

Interne" si d. Pelivan, directorul treburilor internationale" au
plecat la Iasi si au cerut ajutor dela generalul cerbacev, expu-
nind situatia din Basarabia si guvernulul romin si reprezentan-
tilor aliatilor. Dar vestea discutillor secrete" din Sfatul Ta-
rn $i a demersurilor la Iasi, precum sf constlinta fatalitatil, in im-
prejurarile existente, a Introduced' numai a armatelor rominestl,
a pus in miscare elementele interesate. La 20 Decembre, pe
strdzile Kisinaului si in alte part', se raspindese proclamatii, in
care se denuntA Sfatul Tdrii, cA in intelegere cu Anglia, Franta
sl Rominia, vrea sa continue razboiul ; cd consiliul directorilor si
SfatulTarii au vIndut Basarabla Rominiel, care venind aici va
instala tarlzmul rominesc, va Introduce boierescul, etc. Printr'un
comunicat oficial consiliul directorilor dezminte aceste zvonuri
(Gazeta Sfatul Tarn No, 25), aratind in acela4I tlmp, cA lucreaza
in deplinA intelegere si contact cu sovietele lucratorilor si solda-
tilor. Presedintele Sfatului Tara cid un interview, ca atit consiliul
directorilor, cit $1 Sfatul Tarii sint pentru cea mai strinsA lega-
tura cu Rusia ; separatizm nu existA ; nu poate ft vorbd de che-
marea armatelor straine, ceiace ar fi o tradare (vezi si declara-
tia din setlinta Sfatului Tarn din 13 lanuar Sfatul TAM No. 12),
se poate vorbi numai de armate ucrainene, polone, sau din alti,
cettteni rust st acestia numai pentru paza depozitelor. La 23
Decembre se tine o s- ding plenary (gaz. Sfatul Tarsi No. 27) a
comitetelor executive a sovietelor deputatilor lucrAtorilor sI sol-
datilor, a comitetului executiv gubernial al taranilor, in care se
hotdraste : 1) a se protesta contra introducerii armatelor stra-
ine ; 2) demobilizarea sA se faca de acord cu comisarli poporu-
lui ; 3) sa se departeze din Sfatul Tariff elementele nedemocra-
tice ; 4) sa se desfiinteze diplomatia secreta ; 5) sA se convoace
constituanta basarabeana ; 6) pArnintul sa se dea indata Want-
tor ffird plata si fAra rascumparare ; 7) sa nu se facA imprumt.
tun' externe ; 8) sA se restabileasca imediat legaturile cu comi-
saril poporului din Petrograd. Seep military a comitetului exe-
cutiv se complecteaza prin cooptArl de elemente bolsevIce, se ho-
tArAste intensificarea propagandei, intrunirilor, fnfiintare de ciu-
burl, sindicate etc. In legatura cu aceastd fotrunire a comitete-
lor, isi cla demisia din consiliul directorilor d. V. Grienfeld, di -
rectorul Industrie', pentru a provoca o criza.
In consiliul directorilor se produc scene tumultoase. «Unul
din director' a propus consillului sA se adreseze pentru ajutor la
restabilirea ordinei guvernulul romin" (vezi gazeta Sfatul TAM
No. 12, darea de seams asupra sedintei Sfatului Tarn din 13 la -
nuar, cuvintarea d-lui Inculet). Alti chic' directori i$1 dau demi-
sia in mod colectiv, in sedinta din 26 Decembre pentru a forta
mina presedintelui Sfatului Tarn si presedintelui consiliulul de di-
rectori de a telegrafia generalului Scerbacev sA trimeatA armata.
In ace!a$1 sedinta demisia s'a respins $i s'a trim's o telegramd,
18
www.dacoromanica.ro
266 DR. P. CAZACU
semnatd de foti directorii. 0 alts cerere a fost adresata guver -

nului romin de catrA presedintele consiliului de directori §i de
directorli pentru afacerlle interne §I Internationale. 1
In §edinta din 27 Decembre, Sfatul Tariff incepe discutia pu-
blica asupra introducerit armatei pentru stabilirea ordinel. Dupa
ce aminte§te ca chestia s'a discutat in §edinta secrete; §i imputd
deputathor, ci cele discutate au ajuns la masele poporului sub
forme schimbate,pre§edintele consiliului de directori descrie din
nou anarhia, pe baza telegramelor §I cererilor de ajutor venite din
toate partite Basarabiei. Descrie starea financiard desperate; ; aratd
a in §edinta secrets s'a dat consiliului de directori carte blanche
de a introduce armate, totu§i spune cd consiliul nu s'a hotarlt.
Daca partidele socialiste nu inteleg gravitatea situaliei, dac5
reprezentantii Sovietului lardnimii au preventiuninoiconsiliul
de directori sintem hotariti sA plecam, raminind ca partidele so-
cialiste sa-si is raspunderea situatiei §i rAspunderea a sute de
mil de vieti ce se pierd In dezordine. Quartierul general ru-
sesc fsl is asupra-si inifiativa apardrii populafiel. Asti zi pu-
tem ()Mine ca armatele sa fie la uispozitia noastra si sA stea
cit noi vom crede util. Dacd ne autorizati, vom cere garantii
dela aliati §1 dela Ucraina, de nu ne autorizati, noi plecam. Vom
face alianta cu Ucraina, pe lingd aceasta Anglia §i Franta sint
dispuse sd ne acorde un Imprumut. Rog fractiunile sä exami-
neze §i sä hotarascd. la cuvintul V. Cristi, directorul de interne,
care descrie din nou situatia gravy §1 conchide : daca noi nu vom
hotdri nimic, vor hotdri altii peste capetele noastre, trebue sa in-
troducem once ormatti, altiel nu mai putem lua raspunderea si-
tuatiei actuate. Tocmai a c oua zi 28 Decembre discutia conti-
nud. Pre§edintele Sfatului Tariff spline : Consiliut directorilor ne-
putind invinge anarhia, quartlerul general rusesc din Iasi si-a
luat sarclna apeirdrii republicei. Acum conditiile sint avantagi-
oase : vom avea garantii dela aliati scrise, armatele vor fi la
ordinul nostru Si vor pleca dupd prima noastrA somatic, vom
avea autonomia noastra §i nimeni nu se va amesteca in viata
noastra." Blocul moldovenesc, care 1§I dadea perfect de bine
i tetra aceasta cerere
Domnule Ministru de Rilzboiu at Rominiet. Conform hoteiririt
consiliului Directorilor generali ai republicei moldovenesti, va rugfim
sa binevolli a dispune trimiterea in Kisinfiu a unui regiment Ardele
nesc cu posibila urgency. Totodatfi va rugam se ordonali ca acest re-
giment sh stee la dispozitta directoriatului republicei moldovenesti.
Kisinfiu la 22 Decembre 1917. Presedintele consiliului P. Erhan, Di-
rectorui general de externe I Pelivan. Directorul general de interne
V. Christy (inregistrat la No. 135) 24 Decembre 1917 cabinetul Minis-
!mini de razboiu, care pune urmfiloarea rezolutle: 24 XII I 1917 Marele
Stat major. Consiliul de Ministri a aprobat cererea de faia. Se va da
ordine ca iL00 Ardeleni cu arme si mitraliere, ce ne yin din Kiew, set
-se opreascfi la gara cea mai apropiata de Chisinau ; de unde se vor tri-
mite pentru paza depozitelor de subsistenfe. Ministru, general lanco-
wescu.
www.dacoromanica.ro
REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENFASCA IN FED, STAT. RUS. 267
seams cA disolutia ruseascA, anarhia §1 bol§evizmul, stabilite in

Basarabia, vor distruge Cara §i mi§carea natlonala, hotArit pen -
-tru introducerea armatelor romine§ti, propane o motiune de incre-
dere in guvern.
Partidele socialiste ruse§ti propun o mofiune de protestare 2
Impotriva introducerii oricarei armate, dar in special a celei ro-
rnine§ti. Anarhia sä f le combatutA de for tele locale, impreuna cu
comlietele socialiste. Minoritafile propun o mofiune de fncredere
in guvern §i de regret ca consiliul dire ctorilo:, autorizat de o sApta-
minA de zile, nu §i-a manifestat Initiative.
La motivarea rezolutillor propuse, d-na Grinfeld din partea
sociali§tilor men§evici spune SA vorbim clar. Dacd vin arma-
tele romInesti, nu exists tratate scrise §1 garantii CA va fi o
ocupatie tetnporara. In conditiile In care se va face pacea, Inte-
resele Ruslei se vor nesocoti §1 cind se va vorbi de compensatil,
Rominia le va cere §1 le va prim!. ySi oricare ar fi afirmarile con -
sulilor fiancee §i englez, trebue sa scontAm raporturila de forte
reale, care se alcAtulesc astfel, cl Basarabia nu va ramine Iii
hotarele republicei ruse#i. Ce este de facut astazi ? Pe not nu
Exprimind incredere deplina Consiliului Directorilor gene-
rali, Blocul moldovenesc, dindusi seams de starea generals a repu-
blic& moldovenesti, propane Directorilor generali, sa utilizeze bate
puterile locale, sa is toate masurile dependinte de el in ce prIveste
concentrarea armalei moldovenesti pentru paza [aril sl numai in ca-
zul cind aceasta nu poate fi implinita, se pot adresa cartiernlui gene-
ral, caruia se pune in vedere ca °stile trimise vor execute ordintle
directoratulut de razbolu a republicei moldovenestI 5i nu se vor a
mesteca in trebile interne ale republicei, Mad reounoscuta ca lode.
pendenfa si aceste ostiri se vor retrage dupe prima cerere a Consiliu-
lut,directorilor respublicei moldovenescr.
2 Consiliul directorilor nu a facut infrebuinfare de toate mij-
loacele disponibile a infra in legatura strinsa cu republica ucraineana
de a-i da republicei moldovenesti sub forma de ajutor : material si
orfe militate pentru paza tailor ferule, a depozitelor de aprovizio-
nare, pentru combaterea pogromurilor si anarhiei. Consiliul directo-
rilor nu s'a folosit de toate mijiacele pentru a intra in contact cu co-
rnitetele: executive a socialistilor revolulionari si democratice, in ches-
tia ajutorului de forte militare, de care comitetul dispune. Intrarea
armatelor rominWi pe teritoriu Basarablei poate fi pasul cel intdiu
pentru ocuparea ei ,si pentru smulyerca et de fapt din stout republi-
cei ruse si desigur se va prezenta un pericol pentru toate drepturile
politice si sociale dobindite prin revolulie. Infrared armatei romfne
coat° prouoca rdzboiu civil pe teritortui republicei moldoueneVi. In-
trarea armatet roinine st pericolul ce ameninid Basarabia stns o lout-
lure falald pentru rezolvirea chestlei agrare pe bazele dectarate de
revolufia nisi. In virtutea acestora not propunem Sfatului Tarii se/ pro-
oesteze in mod categoric contra Infreldi ostirilor romine01 pe terito
runt republicei moldovenesti si sa tears Consiliulut de director' sit se
adreseze republicei ucrainene,care ne va da concursul situ prin forts
milltara si ajutor in acelasi limp, stabillnd acest report de contact.
Considertnd Intrarea °fib-nor romtne01 extrem de perlculoasd, not re.
prezentanfil parlidelor socialiste st a consiliilor muncitoresti st sold,
filor vom depune chestia aceasta spre rezolvaree organizarti noes-
ire, dela decizia tarots va depinde ca sa fim not pe victor, sau nu
in Slat& Tarn.'
www.dacoromanica.ro
268 DR. P. CAZACEJ
ne intereseaza o zi, ci istoria de mine. Fie ziva de astazi groaz-

nicA,numai Rusia sa fie vie ! De vine a rmata,va fi razboiu
civil singeros ; el este inevitabil. Nu sa poate lcisa total pe seama
lui .'cerbacev. Insfir5it, vie on ce armata ! Nu insa cea romi-
neascA". La aceastA peroratie, adresata direct 5i pe fate bIocului
moldovenesc, care 5tia 51 dorea, ca intrarea armatei romine5ti o-
datA facuta, sa ramie definitive, pentru apararea drepturilor in-
prescriptibile la cultura nationalA, raspunde primul director : Am
cerut armata ucraineana ; ni s'a promisnu ni s'a dat. Acum
quartierul rusesc din Ia?i ne promite forte. Nu inchideti ochi
asupra realitatilor. La Chi51nau este §tab bol5evic, care vrea sA
is puterea pe front. Reprezentantif aliatilor ne-au promis, cA vor
face totul ca sa nu vie armate romine5ti". Dupe ce vorbe5te in
replica Grinfeld contra introducerli armatelor, se procede la vot
51 in primul rind se respinge rezolutia socialists, cu o majoritate
de 39 voturl, contra 9 5i se prime5te rezolutia de incredere in
consiliu: cA quartierul general rusesc dela la5i set is asupra -$i
apararea republicei, cu 49 voturi pentru 5i 7 contra. Cu toate
acestea la 29 Decembre, ca un reflex a atitudinelor belicioase
luate de bol5evici, se fac din nou declaratii in Sfatul Tarii de
catra Erhan,' Prahnitkl, Cristi 11 chiar de Halipa, cA acuzatiile de
orientatie spre Prut sint false, ca toll se orienteaza spre Nistru.
In realitate toate discutille erau inutile 51 toatA lumea era
ccn5tientA de fatalitatea intrarli armatelor romine5ti, indiferent
de hotaririle at atitudinea unora sau altora. Dar in mijtoeul ban-
ditizmelor de tot felul 5i a masurilor li pregatirilor militare a
boi5evicilor, ca de obiceiu in astfel de imprejurari, putini aveau
curajul sa-5i spue parerile pe fata 51 in mod public. Intre ace5ti
putini erau reprezentantil partiduiui national moldovenesc din
Sfatul Tarii, care constituiau baza blocului moldovenesc. Dela in-
ceput pe fats, dar fare multe vorbe §i paradari, aceastA grupare
a exercitat toate presiunile asupra guvernuiui ; a poi dupe discu-
tiile din Sfatul Tarii, prin votul sau, a hotarit chemarea armatei.
La votul biocului moldovenesc s'au addogat voturile Moldove-
nilor din grupul taranesc 51 voturile reprezentantilor minoritd-
tilor. Impotriva introducerli armatei an votat numai sociali5til
dogmatici bol5evizanti.
VAzindu-se invin51 in Sfatul Taril, adversarii introducerli
armatelor pentru restabilirea ordlnei in Basarabla, sociali5tii doc-
trinari 5i mai cu seamA bo4evicii, dupe 28 Decembre iau atitu-
dine Impotriva institutiei S:atulut Tani. In ziva de 3 lanuar, ei
(Alexandrov) cetesc o deciaratie cA se retrag din Sfatul Tart' pentru
ea : 1) stau pe puctul de vedere a unirii cu revolutia ruseascA,
2) Moldovenii au prea multe locuri in Sfatul Tarii, 3) in Sfatul Tarii
sint prea multe elemente burgheze, 4) nu s'a dat pAmint taranilor,
din aceastA cauzA a venit anarhia, ca pretext pentru introducerea
armatei tariste" romine. Aceasta declaratie este identica cu !no-
tiunea bol4evica, votatA in 5edinta plenary din 123 Decembre a
sovietelor din Chi5inau. Consecventi cu declaratia de retragere,
www.dacoromanica.ro
REPUBLICA DEAOCRATICA MOLDOVENEASCA IN FED. STAT. RUS. 269
chiar In acelasi sedintA, cearcA se obtie excluderea unor deputati

pentru ca ar fl burgheji (Pantar, moldovan boisevIzant, cere ex-
cluderea lui Bajbeuc-Melicov deputatul Armenilor). La discutie
iau parte mai multi deputati, §i pentru a nu se da loc la OH
violente, chestia se trimete la comisie. In acelmitimp, folosindu-se
de imprejurArl, se rela discutia (Rabe!) asupra Sfatului Tarn In
consiliul comunal §i tot In senzul ca compunerea lui nu este justA,
intru cit predomind Moldovenii si are intentii sepatatiste si bur-
gheze. Scopul acestor manevre era discreditarea sl disolutia ma-
joritatii moldovene§ti din Sfatul Tarn pentru a ea hotArise che-
marea armatelor, ceiace ii desvaluia intentIlle finale. Dar precipi-
tarea evenimenteior a oprit efectele acestor manevre.
8
Din partea lui, quartierul bolsevic din Chisindu (front-otdel),

sub conducerea d-lor Perper, Caabac, Levensohn, Rojcov §1 Ka-
tovschi, 1 in haosul general mid Ed improvizeze o fold de re-
zistenta §i de atac, sa dea lovituri repezi si violente, sa disolve
pe adversari §i sa atraga din partea for cit mai multA lame. El
aduna arme §i munijii, pun mina pe telegrafia MA fir, pe gall,
po§td §1 teiegraf. Din soidatii, fugiji de pe front §i care se in-
dreptau spre casele for din fundul Rusiei, adund grupuri pentru
a forma o armata rosie. Fac in orase o violentd propaganda,
proclamd starea de asediu la Chisindu, Bender si Balti (Sfatul
Tarn No. 7 I 1918), proclamd alegerea comandantilor militari. Or-
ciond neexecutarea ordinelor Radei ucrainene si a lui Scerbacev,
§i insfirsit deciard rAzboiu Rominiei. In urma declaratiei de rAz-
boiu si de catrd comisarii poporului din Petrograd Rominiei
(dela 5 Ian. st. n. 1918), situatia se complied prin trecerea prin
gara Chl§indu a unul esaion de Romini, prizonieri a Ru§ilor din
armata austriacd, care dela Kiev se Indreptau prin Iasi la front. 2
Suspectati ca sint avangarda armatel romine trimise de Scerba-
cev, boisevicii din gara Chi§inAu anung quartierul tor, care tri-
mite bande armate 3 impotriva vrajmasului inchipult, care MA
arme si munitil se odihnea in tren, a§teptind schimbarea ma§inei
pentru a-§i continua drumul. Victoria asupra soldatilor dezarmati
§1 deabea treziti din somn, dupd citeva impu§cAturi, a Post
usoara. Intreg e§alonul este Mut prizonier, pradat §1 batjocorit.
1 Esit din inchisoare, cu ocazia amnisliel Jul Kerensky, unde
explase o mullime de F611161.11 51 banditizme savirsite in Basarabia.
2 Erau acea mie de Ardeleni, pe care generalul lancovescu o
destinase sa se opreascil la o garti mai apropiara de Chisiniiu pentru
paza deporttelor de subzistentrt, in urma cererei d-lor Erhan, Pelivan
si Cristea, de a le da la dispozifia Directoriatului republicei un regi-
ment de Ardeleni.
3 Acesf afac al bolsevicilor impotriva esalonului de Ardeleni
este declarat in L'Ucraine sovielisle ca manifestaf le a alitudinei po-
pulafiei autohtone din Basarabia" (peg. 45).
www.dacoromanica.ro
270 DR. P. CAZACU
ImbAtati de acest succes, bolsevicli atacA comisia international&

din ChisinAu, pentru aprovizionarea frontulul romin; aresteazA
pe toll membrii romini din acea comisie gl ii confiscA banil. A,
cesta este momentul culminant al actiunii bolsevice, orasul este
in fierbere, toll banditil se alatura de miscare. Incurajat de pri-
mete succese, quartierul bolsevic cheama inaintea sa la rAspun-
dere pe reprezentantii Sfatului pd. Directoril : V. Cristi. N.
Codrean, T. 4oncu, 1. Pelivan si $I. Ciobanu se ascund. (I. Peli-
van cu deputatil Buruiana, Crihan, Buzdugan, Gafencu, Tantu si
altil ass venit la Iasi). RAmIn la suprafatA d-nli Inculet al Erhan,
care nefAcind parte din blocul moldovenesc, ci fiind trimisii of i-
ciali a sovietului din Petrograd pentru adincirea revolutiei si lupta
cu separatizmul moldovenesc, se prezintA inaintea sovietului bol-
sevlc. Ei se declara gata si expedlazA urmAtoarea telegramA :
No. 757. 6 lanuar 1918. 48 cuvinte Iasi. Guvernului roman.
ProtestAm contra introducerii armatelor romine pe teritoriul re-
publicel moldovenesti. Cerem in mod categoric oprirea imediatl
a trimiterli armatelor $i rechemarea neintirziata a acelor armate,
care shit deja introduse. Introducerea armatelor romine In Basa-
rabla ameninta cu grozaville razboiulul civil, care deja a inceput.
Armatele ruse trebuesc lasate sA treaca libere fAra nici o impie-
decare. Presedintele Sfatului Tarn, Inculet. Presedintele consiliului
de director), Erhan. (Originalul telegramel este la d. Pelivan ;
reproducem textul dupA o ccpie din manuscrisul unel lucrAri a
d-lui Bogos). Pe lingA aceasta ei mat declara cA an prima de-
misiile directorilor, care au cerut introducerea armatelor strAine
si publicA demisiile d-lor Cristi, Pelivan si Codrean. (Vezi si
Epoca din 21 lull 1920 No. 129, dupA Svobodaala Basarabia"
din 7 lanuar 1918) si impreuna cu Pintea dau ordine armatei
moldovenesti sa piece la front impotriva vraimasulul (Sfatul TArii
No. 8,12 lanuar 1918); thclaratia lui Misircov AI trellea fapt,
de care vreau sA spun citeva cuvinte, este ordinul directorului de
rAzboiu de a se apAra pozitille de cAtrA armatele moldovenesti
impotriva Rominiel". Sfatul TAril No. 12 1 1918 ; declaratla d-lui
Inculet in §edinta Sfatului farii din 13 lanuar : Dlrectorul de
rAzbolu cu cunostinta mea si a primului director a dat ordin
pArtilor din garnizona moldoveneascA sA porneascA fmpotriva
vrAjmasului real sau imaginar. A fort o gresall". Sfatul Tariff
No. 10 ; deputatul Codreanu, in sedinta din 11 lanuar a Sfatului
TAIT, intreabA cum s'a declarat razboiu Rominiei de directoru I
de razbolu (Pintea), care a poruncit cA armata sA porneasca°.
Dar toate aceste sfortari si paradArl, neavind nici o fort'
realg, dupA zgomotoase impuscAturi in aer, sub presiunea forte-
lor, de'i midi, dar reale si regulate rominesti, inceteazA subit : bol-
sevid $1 acolitii for fug. Atitudinea d-lor Inculet sl Erhan sA
schimbA brusc : ei I pleaca in intimpinarea armatelor romine, ca
reprezentanti al autoritatilor locale. Sint primiti de generalul Bros-
1. Impreuna cu Budi4leanu, Suruceanu, Ciobanu §i Turcuman.
www.dacoromanica.ro
teanu, comandantul trupefor romine§ti, la Calara§i §1 StrAceni ; in-

cearcA sA 11 pule anumite conditil i de actiune, oar in fata intran-
sigentli generalului, care avea o misiune serioasa militara, politica
§1 nationald de implinit, sA fnchinA §1, la 15 lanuar 1918, impre-
una cu intreg Sfatul Tdrii, 11 salutA in §edinta solemnA prin dis-
cursurl cAlduroase, ca pe un bray reprezentant §1 conduator al
o§tiior frAte§ti, venite sa salveze republica moldoveneascA de pa-
costea bol§evismului moscovit".
Pentru Idmurirea documentary a tendintelor diferitelor cercuri
51 situatil dam mai jos citeva extracte din vorbirile dela §edinta
(din 15 lanuar 1918) de receptie a generalului Bro§teanu din Sfatul
Tarn. Pre§edintele Sfatului Tad!, Inculet, spune: d-lor Deputati:
Astazi reprezentantli Rominiei ne-au facut cinstea sa vie aid in
Sfatul Tariff. Salut d-lor, cu toatA cAldura pe domnul General Bros -
teanu, reprezentantul o§tilor Rominiel. D-lor Deputati, d- voastrA
§titi prin ce imprejurari grele am trecut §i cA altele §i mai grele
ne a§teptau din cauza tulburdrilor de prin ora§e §1 de prin sate.
Multi, care au. fost 1nteresati, au Meat provocatii impotriva tru-
pelor romine, care au sosit la noi. D-sfra insa §titi, cA aid s'au
dat lAmuriri cu ce scop au venit trupele romine : sA pdzeasca
drumul de fier §1 pinea, pe care au cumpdrat-o".
Stop politic nu au nici n-au avut. Trebue as intelegeti cA
de indatA ce bol§evicil au apucat drumul de fier, °stile romine
au fost puse in cea mai mare primejdie. Rominii nu-§i mai pu-
teau duce de aid nici furaj, nici pine, §1 null mai puteau duce
nici munitia. Statica nu putea suferi ca armata sA fie adusA in
astfel de imprejurdri. Aceasta este Lucca lAmurit §1 latd de ce au
trebuit sa facA pasul acesta, ca sd-§1 lege frontal cu spatele, sA
impledice ca§1 mai departe :sa li se retina telegramele, sA 11 se ri-
sipeascA §i prade pinea, de care au a§a trebuintA. Ne-au garan-
tat impreuna cu Franja cA nu urmaresc nici un scop politic. D..
Bropeanu mi-a spus, cind i-am le§it In intimpinare la StrA§eni,
cA ne garanteazA toate libertAtile noastre. Pe fratii no§tri, care
au venit cu acest scop, 11 primim cu brateie deschise §i le zicem
din toatA anima : Bine ati venit". D. General Bro§teanu multu-
me§te pentru onoarea ce i se face §1 de primirea parlamentului
moldovenesc, spune cA a venit sA declare personal scopul Intrarii
armatei romine, sA salute republica moldoveneasca §1 sA areze
conducAtorilor ei mama spornicA. .Multi cetAteni ai republicei sint
cupriqi de !Atwell §i fried pentru libertatile tor. Trebue sd vd
declar, cd Romfnia este tntr'o situatie prea grea fl cd la con-
flicte sl rdzboiu de cucerire nu se poate gindi. Ati hotdrit sd
vd creati o republied, dar nu aveji pater! proprii. In fiecare ceas,
pe teritoriul republicel, sA petrec prAdAciuni §i omoruri §1 nu le
puteti impledeca. Armatele ruse§ti sA gAsesc de un an pe frontu 1
1 SA nu fie tribunate de razboiu. Este interesant, cA in seara
de 12 tanuar armata moldoveneasca a holArif sfi nu is parte la rAzbo
tut dinire Romint si Bolsevici.
www.dacoromanica.ro
272 DR. P. CAZACU
roman; aceste armate acum nu au pine 5i ea trebue adusA din

Rusia. ySI iata cA de acord cu guvernul revolutionar rus, s'a for-
mat o comisiune pentru cumpArarea pinii. Dar pinea cumpArata
sA risipe$te 5i sA prada, membril comisiunel sint arestatl. Care era
esirea ? Nu era decit una : a trimite armate pentru paza depozi-
telor, transporturilor §1 a drumurilor de fier. lad scopul pentru
care s'a trimis aid armata, subliniez singurul stop. Dar odata
cu aceasta, armata rominA a adus alt serviciu populatiei din re-
publica d-voastrA ; din momentul cind armata romina a intrat pe
leritoriul republicel moldo vene5t1, in toate punctele prin care am
trecut, reprezentantii populatiei se prezentau 51 ne multumeau pen-
tru noaptea lini5tha petrecuta. In Chilinau se petrece acela5i lucru:
populatia ne multume5te ca poate trai lini5t1t, sub paza armatelor
romine. Guvernul roman pune la dispozitia d-voastrA aceste armate,
care sint aici pentru a veni in ajutorul d-voastrA. La crearea re-
publicei este nevoe de forta, care sa garanteze viata economics
,51 financiarA, pentru formarea tinarulul Stat; nici un guvern fArA
foga organizata nu poate realiza problemele ce cad asupra lui.
Numai forta poate crea viata lini5tita de stat". Creati-va viata
d-stra cum credeti 5i nimeni nu se; va amesteca in ea. In orga-
nizarea ei, not nu vA vom impiedica".
D. Erhan, ca prim director spune : D-le General, guvernul
respublicei moldovene5t1, cu inima deschisk 51 bucurie intilne5te
pe fratli romini, venitt aid ca sa ajute popoarele din aceasteztarez
in hip% cu anarhia".
nGuvernul respublicei moldovenesti va lua toate n surlie sA
vA ajute ca tit nzai repede sd yid elibereze de aceasta sarcina.
Se va face totul, ca populatia sA intaleaga pentru ce all venit,
cA ne aducell lini5te 51 rinduiala. Guvernul respublicei moldove-
ne5t1 este ales de toate popoarele §1 ele fmpreuna pe viitor vor
lucra pentru apararea tAril for §i pentru ordine. Multumim fra-
tilor no§tri Romini pentru serviciul ce nl 1-au adus 5i pentru cre-
dinta in libertatea §1 marele §i fericital viitor. TrAlascA poporul
roman trAiascA Rominia".
Intr'un discurs inflacArat, d. I. Pelivan salutA pe birultorli
dela Oituz §1 MarA5e5t1, descrie soarta vitrega a Moldovenilor din-
tre Prat $1 Nistru subt Ru5i, buctuia de a H putut injgheba ex-
presia nationals Sfatul Tad!, pe care armatele routine I-au sal-
vat de pericolul bol5evic.
DupA plecarea generalului, pre5edintele, adresindu-se depu-
tatilor le spune : Sper cA cuvintele generalului vor risipi grija,
de care all fort cuprin51 multi din d-voastrA. AceastA grip este
intaleasA; a pierde libertafile capcitate prin marl suferinte malt
singe ar fi o camel'. De aceia spun, dupA declaratiile genera -
Dar afara de asigurdrile
lului, aceste griji trebue sA disparA.
lui, not avem garanfil serise din partea Franfei fi celorlalfi
aliafi, cA armatele venite aici nu vor urmAri scopuri polltice Si
nu se vor amesteca in afacerile noastre interne $1 not vom or-
www.dacoromanica.ro
.R EPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVBNEASCA IN FED. STAT. RUS 273
ganiza viata noastre singuri. Dupe atitea asigurAri putem sA tre-

cem la lucrArile noastre". I
Am arAtat mai sus, cA incA fnaintea rAzbolului mondial, de

teama futrarli Rominilor in Basarabia, alAturi de puterlle cen-
trale, a fost organizata aid o propagandA anti-romineascA in-
tinsA. Taranilor li se spunea cA ei sint de alt neamMoldo-
veni nu Romani ; cA Rominil venind aid ii vor lua pAminturile,
vor introduce vechiul sistem de boieresc Evrellor II se denunta
antisemitismul rominesc. Marli proprietari, functionaril, clerul,
colonistii : Bulgari, German!, Ucraineni, erau socotitl 2 destul de
credinciosi tronului imperiului. Mare efect nu a putut face
aceastA propagandA oficialA, de oarece, ca once propaganda fa-
cutA de oficlalitate, era suspectatA. Totusl, din ea raminea, cel
pulin o prevenire. Dela inceputul revolutiel, proclamarea fiber-
tatilor, a principiului autodeterminarii popoarelor, discutarea 11-
bell a tuturor posibIlitAtilor de viitor a Basarabiei, formarea de
pa tide politice, care, cu programele for se concurau, promitind
fiecare oricui tot mai mult, decit celalalt, pAnA la maximum, proc-
larnat de bolsevicl autodetermlnarea popoarelor din imperiul
rus pans la separare", au dat putinta instinctelor de \data na-
tionalA a Moldovenilor din Basarabia, sA se manifeste puternic in
baosul din intreaga Rusie. Fatalitatea rezolvirii chestiel vietil
Basarabiei, pe calea singurA naturals a uniril cu Romania, care
era in constiinta tuturor oamenilor, care se interesau de aceasta
chestie chiar functionarii gt demnitarii rusi IncA in epoca lmpe-
rialismului rusesc,acum pArea mai clara si mai iminentA. Toate
elementele, care aveau, sau credeau cA au interese contrarii a-
cestel solutil au cAutat sA se opue. Dela inceputul revolutiei,
presa din sudul Russel gi diferite soviete Si personalitAti s'au a-
1 In aceiast sedingt se voleaza si urmiitoerea telegramil catrA
parlamentul romin: Sfatul Toni salutii din toata' anima PariamentJtro
min, care se adung astazi din nou in vechea capitals a Moldovei, in
niste imprejuriiri alit de grele pentru viata si viitorul poporului romin.
Sentimentele noastre prietenesti si fattest' NO de Rominiaj sint cu atit
mai vii, cu cit °stile el, aftritoare astilzi in tare noastrii, neau dal un
puternic ajutor pentru asigurarea vietii noastre de Slat nou Indepen
dent.
Din partea noastre vii dorim spor la munch', pentru a putea asi-
gura prin silintele dvoastrii, alit fericirea interne a tarsi si a intregu
lui popor romin as de greu Incercat, cit 5l interesele alLajilor printre
care avem onoare a ne prenumera si not ".
2 Sorolealit foarte gresita: colontstli germani, extrem de perse-
cutaji in tot timpul ayboluluihoterine. dupe unii jurase, se piece in
once caz de sub supusenia rush'. DupA revolutie au si trimis delegate
in diferite part!, pentru a cerceta locurile in care urmau sit' se slab'.
lease& in Prusia orientaln, Liluania. Unirea Basarabiei pentru Ger-
mani a fost o esire fericitti: ist fineau juriiminful de a nu mai ramine
sub Rusi si rilmineau pe paminturile vechi.
www.dacoromanica.ro
274 DR. P. CAZACU
gitat ardttnd pericoful separatismului din Basarabia. Evitind a

proclama pe fatd acest pericolin realitate §1 impotriva lul a
pornit propaganda denumita pentru adinclrea revolutiei" §i im-
potriva reactiel", separatismului", contra revolutiei", Vandeier
din Basarabiadeoparte, §i denuntarea Rominiei prin pred §1
intruniri ca aliata a tarismulul, tad reactionard, antise mita, oh-
garhicd tarista etc. de alta. Tot impotriva separatismului moldove-
nesc era Intro masurd indreptat ascuti§ul propagandel extremiste
agrare §i a anarhiei politice. TAranilor li se spunea cA niclodatA.
subt Rominia nu vor avea atitea libertAti §1 attta pAmint, cit le
da Rusia revolutionare.
In ce mAsura formele revolutionare de extremism politic §1
agrar a mi§carli nationale moldovene§t1, fatale in imprejurArile
date, contracarau aceste propagande,este greu de spus. In ha-
osul imprejurarilor §1 in precipitarea evenimentelor, nu se pot
face determindri a§a de subtile. Este evident insa, CA in mo-
mentul cind mi§carea nationald din Basarabia a reu§it sA-§i cre-
eze parlamentul sat!, armata §1 jandarmeria (cohortele), cind §1-a
procla mat republica moldoveneascd", din adversari at separa -
tismului nu ramAsese pe cimpul de luptd dectt revolutionarii
ru§i. Proprietarii marl, negustorii, burghezimea din ora§e erau
a§a de dornici de ordine §i de sigurantA, tacit erau bucuroil sd
se supue, cu once sacrificii chiar materiale (acceptau o reforma
argrard larg5), oricui, care le va da ordinea §1 linkteanumai
nu formelor de revolutionarism acut din Rusia din acel moment.
Inca din lunle 1917, individualitati din aceasta clasd au fost la
la§i, au vizitat diverse personalitAll politice romine, le-au expus
fatalitatea evolutiel anarhiei in Rusia §1 Basarabia §1 au ce-
rut ajutor armat pentru stabilirea ordinei. Cu cit aceasta anar-
hie cre§tea, cu atit se mdrea numArul celor, care cereau la la§i
§1 la Stauca ruseascd, dar §1 la guvernul roman, ajutor. Omni-
rea in tinutul Orheiului a d-tor Cveatcovsky, Ducantoni, Maim,
Marabute, Zezin-Creazcov, in tinutul Sorocii a lui Butmi de Catz-
man, in tinutul Baltilor a lul Banta§, Roset, Anu§, in tinutul
Benderului a lui BAlutel, in tinutul Chi§inaului a lui Mihai Razu
§1 a multor altora neinregistrati, nu era de nature sd o-
preasca foastele paturi conducatoare din Basarabia, la conside-
rat11 de separatism, patriotism etc., cu atit mai mult, cd ele, dupd
cum am mai spus, nici nu erau ruse§ti de neam, ci un amestec
de neamuri sudice, vorbind §i ruse§te. Mai mult, la prima oca-
zie aceasta pAturA a trim's o delegatie aleasa din sinul sAu, care
s'a prezentat tuturor factorilor politics romini dela la§1, cu un
memoriu foarte antIrevolutionar, dar declarindu-se gata a deveni
personal §t in numele celor pe care 11 reprezentau buni §1 loiali
cetAteni romini, Jar flilor for promitind se le dea o educatie ca
sd devie bunt Romini.
Singuri revolutionarii ru§i extremi§ti luptau cu mi§carea na-
tionals din consideratii dogmatice. Ei au cdutat, of au reu§it In
mare mAsurd, sd it distrugd Instrumentul de fortA, pe care se bi-.
www.dacoromanica.ro
REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENEASCA IN FED. STAT. RUE. 275
zuiau Moldovenii, armata nationals §1 cohortele. Apol au cautat

prin diferite mijloace : argumente, ca apel la pericolul de a se
pierde putinta reformei agrare, amenintari cu razboiu-civil, ame-
nintari individuate cu moartea, sA descompue blocul moldove-
nesc din Sfatul TM!, sa scoata elementul national preponderent
din aceasta institutie. In acest scop se fac e5irile constante din
consiliul comunal al ora5ului (Smidt, Magh'leansky, Pijov, Tre-
gubov, Rabe!), din sovietul lucrAtorilor $i soldatilor, din adunA-
rile partidelor revolutionare ruse5t1 (Alexandrov, Grinfeld, Co..
gan), dela frontotdel (Cabac, Perper, Levenzohn), din partea u-
nor minoritari (Misircov, Curdinovsky), pentru schimbarea com-
punerii Sfatului TArii, in care predomina elementul 5i curentul
national, acuzatiiie de tendinte burgheze a acestei institutli, in
credintA ca astfel va fi discreditata in fats maselor. Pe linga a-
ceasta' cu elementele, pa care le credeau hotaritoare in Sfatul
TAril, dar in acela51 timp angajate 51 dela Petrograd cu mandat
pentru adincirea revolutiei 51 lupta cu separatismul, infra in tra-
tative pentru a schimba curentul national din Sfatul prii. Pre-
cipitarea evenimentelor, intrarea rapida a trupelor romine5ti,
pune capat incercArlior de lupta fAti§a impotriva separatismuld
Moldovenilor din Basarabia.
Intrarea oricarei armate pentru orice scop Intro tarn nu este.
tin eveniment cu deosebire agreabil. Cind aceastA intrare se face
insA pentru restabilirea ordinei $1 lini5tel turburate de lupte Interne-,
evenimentul acesta lovind in unit §I protejind pe altil, suscita ne-
multumirl dintr'o parte 5i foarte putine multumiri, ascunse de
dezagramentul suferit in mod fatal prin mi5carea trupelor 51 prin
nevoile armatel, din alta. Intrarea armatelor romine in haosul im -
prejurarilor din lanuar 1918 a fost primita de masele populatiei
locale in mod calm 51 lin15tit, de Moldovenil gospodari cu mare
bucurie. Maria proprietari §i ora5enli erau incintati de a-
ceasta intimpiare fericita, care promitea sa le salveze viata si
averea. Multi regrets §I astazi ca aceastA intrare s'ar fl facut-
prea tirziu pentru salvarea complecta a intereselor lor. Procla-
matia 1. data in numele guvernulul roman de generalul Pre-
1 WA aceastA proclamatie.
Celdteni ai republicel moldovenestl !
Vol sI fora voastrii-casi a noastrA-Irecem acum prin ceasuri
grele, hotaritoare pentru soarta noastrii.
Din bate pfirtile at de cited o multime de oameni rat, vi se spurt
lot feint de neadevdruri, care va intunecti mintea, va inedutilesc inimile
si va fac sA nu mai simtill unde este binele ai unde este rail.
In acesle cline de grea cumpAnA al de nestatornicie, Sfatul Tarn
rnoldovenestt sl-a adus aminte de not al ne-a cerut prin Comandamen-
tul militar rus sA trecem Prutul :
1) Ca sA aducem rindulalA at !fatale in satele si tirgurile voastre,
punind la adapost viata ai avutul intregului popor impotriva raufacil-
torilor yl
2) Ca sA chezAsluim transportul celor trebulncioase pentru Ireful
armatelor ruse al romine, care fac pazA la hotarele noastre, apdrind
prin aceasta §I hotarele tariff voastre.
www.dacoromanica.ro
276 DR. P. CAZACU
zan, In care se gasesc cuvintele : ,,Sfatul Tar li moldovenesti,

Venirea soldafilor romini in Basarabia a sup5rat mull pe riitif5-
c5tori $t pe cei cumptirati de dusmanil vostri si at nostri, care isi gri-
siserO un asa de bun ad5post pe pAmintui vostru, cad ei au simlit ca
de acum inainte nu vor mai putea priida la voi acasa ca inteun codru.
Si acesti dusmani s'au folosit de sufletul vostru cinslit, bun $i
increzator $1 au cautat sa sadeasca invrijbire Intre vol $1 noi, spuln-
du-vi ca Rominii yin sA stripineascii fare voastrii, ca et yin sa punA
mina pe p5minturile voastre $i ca nu ar avea alt gind, decit sa educe
in capul vostru pe vechii st5pinitori, care sa va rOpeascii drepturile
nalionale $i politice cistigate prin revolufie.
Departe de not gindul acesta !
Cetliteni Moldoveni 1 Nu daft nicio crezare acestor vorbe viclene !
Cum v'afi putea inchipul ca soldatul Romin, care prin marinimia
Regelui $i a guvernului lul, sia marl! acum pfirnintul lui de hranii, toc-
mat el sa vie asta-zi in fare fratilor sal ca s51 impiedice pe el de asi
infaplui $1 ei dreptul for.
VA declar sus $i tare, ca oastea romina nu' doreste allceva, decit
ca prin rinduial5 $1 llnistea, pe care le educe, sä v5 des cantata sti va
statorniciti si sa va desEivirsiti autonomia $i slobozanille voastre, pre-
cum veil heart vol singuri.
Oastea romina nu va obijdui pe niciun locuitor din republica
moldoveneasci, oricare ar ft neamul $i credinla lui.
De indara ce se ye statornicl rinduiala $i linistea $1 va fi che
zOsle ce pradaciunile, talharthe si omorurile nu vor mai incepe, ostasii
romini se vor intoarce la el acasa.
Aveti foal& increderea $i primill pe ostasil acestla cu dragostea
frafeasca, cu care el vin Ia voi.
tar dace vre-unul din acesti ostasi s'ar abate dela calea cea bung,
care ia fost poruncitil de noi, aduceli numaidecil jalba voastrA ina
intea celui mai apropiat comandant $1 fill incredinfall ca vi se va face
indat5 deplinfi dreptale !
General Prezan, comandantul armatei romine. Iasi 12 lanuar 1918.
Des! intrarea armatel romine s'a holt:frit in consiliul de mlnistri
dela 1 lanuarie 1918 $i, in primele zile din lanuar trupele au pornit,
guvernul nu (IA comunicatul sou preset din lard decit la 12 Ianuar. lata
acel comunicat :
Comandantul rusesc nea cerul, In urma interventiel Sfalului Tarii
din Chisinau, se asigurlim, prin trimiterea de trupe romine, ordinea in
Basarabia.
Era cu alit mai necesar s5 se r5spundil chemaril comandaniului
rus $i a republicii moldovenestl, cu cit bande razvratite din armata
ruse, opreau trenurite cu aprovizioniiri pentru armata romina $i cea
ruseascii $i difideau foc sau pradau depozitele de hran5, infiintate de
not in Basarabia, precum sl pe cele ce (rebuts, in urma int elegerii cu
guvernul $i comandamentul rusesc, sA le formilm in zone, care ne-a
lost desemnala acolo.
Pe de alts parte au fost dezarmafi si ballocoriti Ia Chisinau de-
tasamentul de Ardeleni trimis din Kiev, dupe cererea comandamentului
acrainean, spre a OW depozitele din ace! ores. Mai multi din acestia
an fist chiar uci$i. Asemenea au fost areslafi °Merit nostri din co
misia InteraliatO pentru aprovizionare, precum $treprezentantul nostru
pe ling5 guvernul republicel moldovenesti. (D. Lucasievici).
In aceste conditil era absolula nevoe sa ne asigurtim linia Chi-
sinfiu Ungheni se resiabilim ordinea in regiunea, de unde trupele non-
sire se aproviztoneaza $l in care populatia inspiiimintata de omorurile
$i jafurite bandetor ruse rOzvriltite, reciamau ajulorul osta$11or romini.
Operatille, pentru aducerea is indeplinire a acestor mAsuri de
ordine, se desfasoara potrivit dispoziliiior luate.
www.dacoromanica.ro
prin comandamentul militar rusesc, ne-a cerut sA trecem Prutul"

si de indata ce ordlnea si linistea se vor restabili, soldatii ro -
mini se vor intoarce la ei acasA", era de naturA sA le linisteasca
toate eventualele conflicte sufletesti de constiintl la acel, care se
gindeau Inca inainte de interesele lor de viata si proprietate, la
interesele de stat rusesc.
Am vAzut mai sus atitudinea din Sfatul Taril a reprezen-
tantilor minorithtilor germane, bulgare, evreiesti si ucrainene, care
au votat pentru introducerea armatei romine. Mai constiente 11
mai bogate, minoritatile simteau mai intens interesul urgent pen-
tru stabilirea ordinei §1 linl§tei si nu aveau nici un scrupul fall de
statul rus, care nu mai era in putintA de a le garanta viata si linis-
tea, nici de a -I pedepsi pentru trAdare (?). Nu mai vorbim de sen-
timentele partidulul national (d. D-tru Meleghie, Inca in lunie 1917
ca reprezentant a grupArli nationale din Soroca, a cerut factorlior
politici din Iasi Unfree) si a blocului moldovenesc, care a luat
initiativa chemArli armatei romine, a impus vointa sa altora, a pri-
mit acuzatiile de separatism pe fatA si vedea in Intrarea armatei
rominesti, mai mult decit o intrare temporala pentru stabilirea or-
dlnei si llnistel, ci singura putintg, pentru aceastA tart de a-si
urma o dezvoltare a unei vieti normale pe baze nationale, in ca-
drul neamului sau propriu si a statului sau Intregit.
Desigur, armata rominA intrind in Basarabia, a intim pinat
oarecare adversitati, dar WI mare importanta. Am aratat mai sus
ca Basarabia era plinA de mil de dezertori din armata rusA des-
compusa. Mille de soidati rust depe frontul romin, dezarmati de
armata roming, opriti dela jafurile si praclAciunile, la care se da-
deau intre Prat si Siret, trecuse Prutul ; In drum spre casele lor
din diversele Orli ale fostulul imperiu, indignati Impotriva Ro-
miniel, care vrea razboiu, vrea sA be impue lor, sA lupte, nu ti lasa
sA prade si ii si dezarmeaza, ei nu numal cA sa dedau aici din
nou jafurilor, omorurilor s1 prazii, dar dupa mArturii autentice sti-
mulau, Impingeau, impuneau la nevoe cu sila tAranilor sA se aso-
cieze la jafurile lor. TAranii moldoveni din Basarabia, in lunga lor
istorie, au dovedit ca n-au instincte sanguinare si tendinte spre
jacherii. In raporturile for cu marea proprietate n'a existat scla-
vajul ti acea ura adinca, ascunsa, hereditarA, vesnic disimulata,
ca la ocazie sA fle mai vlolenta, care s'a acumulat la taranii din
Rusia, Ucraina, si Letonia. Miscarile agrare a Moldovenilor din
vara anului 1917 erau painice, ele se limitau la ocuparea [Amin-
turilor nesAmanate de marea proprietate. Rare on si pe alocurea
uncle erau vechi procese de hotarnicie cu rAzAsil si taranii, incAl-
cati si saraciti de lungs nedreptAti, cu ocazia fericitA a revolutiei,
s'a recurs §I de Moldoveni la violente. Masa mare a bandltizme-
lor din Basarabia a fost fAcuta de dezertori si de elementele des-
compuse sl violente din armata ruseasca. Desigur cA elementele
locale rele s'au asociat la aceastA miscare; nu trebue uitat cA dela
Inceputul revolutiei, toate inchisorile din Rusia au fost golite. Aces-
tor elemente nu le convenea nici intr'un fel Intrarea armatei ro-
www.dacoromanica.ro
278 DR. P. CAZACU
mine in Basarabia. Ele se asoclau ea bandele bolaevice, dar se

retrageau repede paste Nistru.
Masa mare taraneasca din Basarabia, cu adlnc sentiment
de proprletate individuals, invadata de masa dezertorilor al ban -
ditilor ru§1, care dupace pradasera ai jefulsera pe mull proprle-
tari, incepeau aceleaSi operatii sl fata de tarani, pe socoteala ca-
rora trAiau, n'avea desigur nicI un moth/ de a fi ostilA armatel
romine, cu care se fntelegea perfect, cad inainte de toate masa
taraneasca are mac mare nevoe de ordine ai liniate, decit orice cia-
sa.*i de fapt, armata romina, in foarte scurt timp, a ocupat intreaga
Basarabie farA nici o rezistenta, farA o manifestatie °still a local-
nicilor, gonind fart mare greutate inaintea sa bandele in descom-
punere fain armata ruseasca ai cele citeva cete de bolaevicl, care
4ncercau sa lupte al sa reziste.,
10
Deal, dupa cum am vazut mai sus, nu atitudinele elemente-

lor autohtone sau venetice din Basarabia, favorabile, sau nu, in-
trArii armatei romine acolo in Ianuar 1918, ci dezagregarea impe-
riului rus, anarhia locals; of necesitatea absoluta a altatilor occi-
dentals de a mentine frontal ruso-romin, de a-i asigura spatele,
aprovizionarea, comunicatille, retragerea, au determinat pe gene-
ralul cerbacev, din cauza !Tsai de forte organizate ruseati sä
ceara guvernului romin sa trimeata armata romina in Basarabia,
totual in cadrul raporturilor reciproce din Sfatul TArli, atitudinea
indoeinica a unor elemente fats de intrarea armatei romine, cum
era Si natural, s'a terminat printr'o criza de Directoriat.
Pre5edintele Sfatului Tarli I. Inculet, 1 primul director P. Er-
han ai loctiitorul directorului de rAzbolu G. Pintea au fost Invi-
nuitl, ca au intrat in tratative cu bol5evicii, le-au Meat concesii,
au trimis armata la front, au denuntat bol§evicilor pe directoril
nationali§ti, au anuntat demisia lor, care nu exista.
Criza a durat dela 13 Januar (ziva intraril armatel romine
fn Chi5inau) al s'a terminat la 19 Januar prin formarea noului ca-
binet de Directori din d-nil : D. Cegorean pr ledinte, V. Savenco
justitie, V. CrIsti interne, Colonel BrAiescu razbolu, T. loncu finante,
N. Codreanu lucrarl publice,1. Pelivan externe, P. Erhan instructie,
Podvinsky control.
Ia aedinta Sfatalui Tarn din 16 Januar, noul preaedinte a
Consiliului de directori D. Cegorean tine discursul sau program.
Traducem acest discurs, ca document omenesc si pentru caracte-
rizarea momentelor caleidoscopice. ,,Cetateni si deputati, ma urc
pe aceasta catedrA pentru prima data al cu un sentiment apasa-
1. D. I. Nistor, profesor de Islorle, crede (pag. 416, Istorla Ba
suable') ca I. Inculej este coboritor dintr'o veche famine moldove
neasch, probabil Hinculer, fara a dovedi si nesocotind numele afluen
Nor Bugulul : Ingul, Ingulez.
www.dacoromanica.ro
REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENEASCA IN FED. STAY. RUS. 279
tor. In jurul crizel directoriale a fost atita luptA, ca asupra mea,

care o urmAreama produs o mare durere. In alte conditil n'a§i
if primit acest post, la care m'ati ales. Dar acum momentul este
Irotaritor. El este asa de greu, criza care a cuprins Cara noas-
tra este aia de adinca, ca eu §i cabinetul trebue sa ne apropiem
de ea cu mare bagare de sama. Inainte de toate chestia intrarii
armatelor romtnegi. 11t1 ce campanfe s'a dus in jurul acestei
chestii §1, in relafile mete viitoare cu generalul, ii voiu aduce
mereu aminte despre scopurile ventrii armatelpaza drumurilor
de Fier, a depozitelor ;i atita. Dad ne va pune la dispozitle
pentru ajutor noun fortele pe care le are, nu va fi din partea sa
decit o amabilitate. Prin urmare stdpini asupra situatiei in fard
vom fi not §i subliniez aceasta`.
Cabinetul nostru va insista ca armata rominA sA-§1 indepli-
neasca problema, despre care in mod solemn generalul Bro§teanu
a fAcut declaratiuni aici".
Probabil parlamentul se intereseazA de orientarea mea. Din
momentul, cind am inceput sA cuget §1 sA and formez in sens po-
litic, aparfin socializmului-revolufionar §i din acest punct de vedere
privesc chestiunile nationale, iar acest partid le fntelege ca o largl
autonomie. federalizata".
Am petrecut ani in Rusia §I acolo'mi-am facut studille, le-
gaturile cu dinsa nu le am intrerupt. Noi tots ne-am educat prin
clasicii ru§i, pe care ii pretuim §1 prin urmare avem o singurd
orientare ruseasca. Dar se poate acum vorbi de orientare ruseasca?
E dureros de a spune dar este faptRusia nu exists, ea se des-
compune §1 procesul acesta merge tot mai adinc. Acum mi se pare
e posibild o singurd orientare basarabeand-moldoveneasca. Tre-
bue sä ne gindim numai la not §t sa ne ajutam pe noi. A doua
chestiune cardinal& este chestiunea agrara. Tinfnd de programul
socialist-revolutionar stau in aceasta chestiune pe punctul enunfat
de declarafia Sfatului Tail!. Din acest punct nu voiu pleca, cft
Limp voiu fi legat prin idei cu partidul, iar cind vederile mete se
vor schimba, nu volt' mai sta la postul meu.
Acum chestia armatei, caci nu totdeauna armatele romine
vor sta pe teritoriul nostru. EH a venit armata remind §I a
treat o ordine §I lini§te, dar ea va sta aid ctt timp va avea in-
teres sa stea, and acest interes va fl satisfacut §i ea va pleca,
iar va incepe anarhia. Tinind seama de aceasta nol trebue sa
reo~ganizcim armata noastra. Cu chestiunea reorganizaril ar-
matei este legata starea nodstrci economics flindca de pe acum
s'au inches von §1 spitale §1 sa pot sA se inchida toate §colile §1
spitalele §1 asta va aduce la seilbatdcirea populafiel din repu-
blics moldoveneascA. Sint deja semn de aceasta. Cum sa evi-
:
tam aceasta sAlbAtacire ? Trebuesc gAsite mijioacele bAne§ti. Vitt

la chestiunea impozitelor. Exists §i rele vointe personale §i oa-
meni naivi §1 prin urmare sistemul impozitelor trebue sa fie re-
organizat fn cel mai scurf timp, filndcA pe imprumuturi externe
Mara noastra republics nu poate conta".
www.dacoromanica.ro
280 DR. P. CAZACU
Cind inaintea noastrA sint atitea probleme gravenu este

limp pentru certuri. Nu intelegelt oare cA sintem pe marginea
prapastiel, de nu va fl parlament, nu va amine locul got, el va
fi =pint indatA. Tineti minte aceasta §i facefi cbncestant, ce-
and to lucruri mid vett obtine lucruri man".
Toate puterile §i energia mea le vol purse in aceastA slujba,
dar Wept ajutorul d-voastrA, fAra care nimic nu voiu putea
face".
11
Viata reall §1 fatalitatea insa, peste declaratii, argumentari

si programe, impunea In mod logic hotaririle sale. Bi astfel su-
bit fn aparenta, vedem, in §edinta din 22 lanuar, dupe cetirea
rAspunsulul parlamentului romin la felicitarea Sfatului Tariff §1 a
note! d-lui De Saint Aulaire ministru Frantei la la§1 t (prin care
se da garantia In scris din partea aliatilor, cA trupele romine au
intrat In Basarabia ca masura pur militara, fArA sN alba vre-o
influents asupra situatiel politice actuate in Basarabia §I soar-
tei viitoare a taril) 41 aite comunicari,pe d. Erhan, director la
instructia publics, autorizat de consiliul directorilor, tinind (Irma-
toarea vorbire : Din toate popoarele care locuesc in Rusla, po-
pore! 'ucralnean merge inaintea tuturor pe calea organizarii de
stat. Fiecare din d-voastra cunoa§te vestitul al patrulea univer-
sal, prin care se declarA independenta deplind a republicel ucral-
nene. Trebue sA spunem cA dupA primele zile a revolutiei a-
ceastA tendinta a Ucrainei cAtrA independentA pArea vAtamatoare
pentru stat, §1 trebue sA recuncatem ca a§a credeau nu numal
simplil locuitori, ci §i oamenil de stat. Lupta nordului cu sudul
in legAtura cu aceasta s'a complicat din momentul e§iril bo1§e-
1 Legation de France en Roumanie, Jassy, 15 !envier 1918. De
la part du Minis ire de France en Roumente a M. le Consul de France
a Kichinef, M. Sarret.
,Le colonel d'Albla m'a transmis Is priere du Conseil des Di-
recleurs Generaux, demandant a recevoir une garantie ecrite tent de
noire part, que de celle de nos allies, elablissant l'objat de l'arivie
des troupes roumaines en Bessarabie.
,Tous mes eollegues, Minislres des Puissances Alliees et moi-
meme, sommes autorises a vous declarer officiellement que l'entree
des troupes roumaines en Bessarabie est tine mesure purement mill-
taire, ayant pour objet la souvegarde du funcilonnement normal de l'ar
Here du front russoroumain, conformement aux regles elablies pour
tous les Oats belligerents.
,De celle fa,on, l'entree des troupes roumaines en Bessarabie
ne sealant! avoir aucune Influence ni stir la situation polilique acluelle
en Bessarabie, ni stir le sort de ce pays dans l'avenir.
Je vous autorise a faire part officielement de ce qui precede
an Conseil des Directeurs Genereaux et, s'ils en expriment le dealt', a
leur remettre une cople certifiee conforme de cette note.
Signe : Ministre de France en Roumanie
De SaintAulaire
www.dacoromanica.ro
vicllor. Dar aceasta lupti n'a oprit Ucraina si'n al 4-lea uni-
versal, poporul ucrainean sl-a spus ultimul cuvint, aratind in ace-
Iasi timp 51 maturitatea sa politics. Este evident, a Ora clad
toate nationalitafile separate din Rusia nu se vor ocupa fiecare in
parte de soarta sa, nu se va putea organiza republica ruseasca
i astazi ne aflam in fata faptulul declardrii republicei ucrai-
nene independente. In acela5i timp poporul ucrainean lupta cu
bol5evicii in numele pastraril etatismului. Noi am aflat despre
acest eveniment dela general cerbacev, prin telegrama In care
el intreaba, dad republica ucralneana independenta nu vrea sa
alba alt comandant $1, ca el este Bata sa implineasci vointa a-
celor guverne de republici independente, a caror armate sint pe
front. Guvernul republicei moldovene#1, judeclnd chestia Si-
tuatiel $1 a republicei noastre Mei de aceste evenimente, a lid-
zut, ca dupd declararea independentii Ucrainei, not trebue sa
intindem minile peste ea la alte popoare. Odata ce Ucraina
este independenta $1 republica moldoveneasca nu poate ramtne
neindependenta (aplause), fiindca dacd va fi neindependenta va
fi anexata la cineva. Dar nos. stim ce este libertatea si repub-
lica, de aceia consiliul directorilor generall, discutind chestia, a
venit la concluzia ca trebue facuti pa5ii ca republica noastrd sa"
devie independenta, fiindca toate republicele ruse5ti vor merge
pe aceasta cale Pdrerea reprezentantilor puterilor straine este
aceia5i. Examinind situatia republicei noastre, ne-am convins
cd faro declararea independenfii nu putem exista." Ea cuvintul
d. deputat Mire, moldovean, care declara ca tort depuiatd cred
de malt acest lucru, dar n'au vorbit pans acum tare. Acum a
sunat ceasul: trdiascii respublica moldoveneascd independentd."
Blocul moldovenesc, prin deputatul Chiorascul, declara : Avtnd
in vedere ca prin declararea Ucrainel ca respublied lndepen-
dentd, respublica autonomy moldoveneascd este ruptd de cen-
tru, not stntem pentru imediata declarare a respublicei moldo-
venegi independente." Deputatii minoritatilor : Misircov §1 Dud-
kevici, sint de asemenea pentru independents.
Este evident a declaratia aceasta de independenta avea alt
substrat 51 era o concluzie logics din situatia de fapt creata. 0-
data ce republica moldoveneasca, prin fatalitatea imprejurarilor,
se aliase cu Romfnia 5i cu puterlle antantei contra bol5evicilor,
adica a Rusiei centrale, odata ce subt influenta aliatilor, in dorul
for de a restabili frontul, 5i de a o opune Rusiei (in drum spre pace
cu Germania), Ucraina s'a declarat independenta, Basarabia in
mod moral $1 mecanic se despcirtise de Rusia pt astfel, de fapt
devenea independentd Dar opentru calmarea unor suflete locale,
era In cuvintul independenta' $i o putere mistica: Jiindcd dacd
respublica molcloveneascd va fi independenta ea nu va ft ane-
xate. Acest argument a unit pe tots, si pe cei care se temeau
de anexare la Rusla si Ucraina, Si pe cei care se temeau de uni-
rea cu Rominia. Ru§ilor gi Romlnilor $1 Ucrainenilor anexio-
19
www.dacoromanica.ro
282 DR. P. CAZACU
ni§ti 11 se opunea un cuvint magic, cu care sperau sä ii opreasca :

independenta.
BSI astfel, in unanimitate, In noaptea de 23 I 24 lanuar 1918
se proclama republics moldoveneasca independenta §i se publics
urmAtoarea declaratie :
Moldoveni si popoare infratite ale respublicei moldovene§ti 1"
Marea revolutie RuseascA ne-a scos din intunericul de robie, in
care am trait atita amar de vreme, pe calea slobozeniei, dreptatii
1 fratiei. Prin jertfele §i osteneala voastrA a tuturor, tam noastrA,
infaptuindull drepturile dobindite de revolutie, de a-§i hotAri
singurA soarta, s'a declarat respublicA democraticA sloboda".
,,InfrAtiti prin singele vArsat sub steagurile revolutiel, not
ne-am aratat dorinta neclintita sA trAim in unire cu toate res-
publicele, care s'au inflintat pe pamintul foastei imparatii rusecti,
alcAtuind tots la un loc Marea RespublicA, democratIca, federativA,
ruseasca
Dar vremurile sint schlmbAtoare sl imprejurArile politice de
azi impledicA cu desavir§ire Infaptuirea acestei uniri. Respublica
dmocratica a Ucrainei, vecina noastrA de peste Nistru, s'a proc-
lamat neatirnatA sa not astfel ne am trezit despartiti de Rusia §i
respublicele alcatuite in vechile ei hotareTM.
In astfel de imprejurari §1 not sintem §ilitl sa ne proclamAm
in unire cu vointa norodului ; RespublicA, democratica moldove-
neasca sloboda, de sine statatoare §i neatirnatA, avind ea singura
dreptul de ad hotAri soarta in viitor".
Proclamarea neatirnarli este o cerinta politicA a vremii, cAci
respublica moldoveneasca nu mai poate a§tepta dela nimeni orin-
duirea vietii sale §1 popoarele respublicei trebue sa inteleaga, ca.
viitorul for atirnA numai dela dinsele §i, ca acest viitor poate sA
fie infaptuit numai prin a§ezamintul Malt de ocirmuireSfatul
Tarsi si prin stapinirea push de elSfatul Mini§trilor".
Respublica moldoveneasca neatIrnatA 1 i pune ca scop paces
§i intelegerea prieteneasca in viata politica §1 economics, cu toate
;Arlie indepartate §i vecine, socotind razbolul ca cel mai vrajma§
dudman al noroadelor §I tarilor. Deci in politica sa din afarA,
respublica moldoveneasca neatirnatA va urmAri incheerea cit mai
degraba a pacii obstesti democratice, in intelegere cu toji Into-
varA§itii".
In politica sa launtrica reSpublica moldoveneasca neatirnatA,
cheza§luind drepturi depline tuturor natfilor, va urma mai departe
cu intarirea slobozenillor ci§tigate prin revolutie §i vestite prin
declaratia Sfatului TAM dela 2 Decembre 1917".
In deosebi Sfatul Tariff §i Sfatul Mini§trilor respublicel mol-
dovene§ti se va sill sa theme cit mai de grabA Adunarea popo-
rank, pe temeiul glasuirii obdtedti, care va §1 hotari desavir§it
rinduiala launtricA In tars; ci legAturile el de unire cu alte tari,
data aceasta o va cere binele popoarelor respublicei noastre".
In al dollea rind Sfatul Tariff si Sfatul Ministrilor respublicei
noldovene§ti neatirnate as de grijA sa hotArascA in cel mai scurt
www.dacoromanica.ro
timp treaba pAmintului. Acesta va trece in mina plugarilor fArA

plata, pe temelul impartiril drepte, dupe cum s'a spus in decla-
retie dela 2 Decembre".
Afara de astea Sfatul TArii si Stapinirea respublicei mol-
dovenesti au in vedere sa lucreze, in cel mai scurt ttmp, un sir
intreg de zacoane pi masuri, care sA indestuleze nevoile de azi
ale lard, in scopul de a o scoate din bezna intunerlculul, sAraciei
pi foamei".
Moldoveni pi noroade infratite ale respublicei Moldovenesti".
Sintem la cotitura cea mai insemnata a istoriei noastre. Dela con -
5tiinja si intelepciunea voastra atirnA viitorul tAril".
Prin venirea ostilor fratesti romine pe pamintul respublicei
noastre, s'a intocmit o stare prielnicA pentru munca harnicA pi
orinduita pe toate ogoarele viejii. °stile rominesti au venit sA
apere drumurile de fier §1 magaziile de pine pentru front ; dar
fiinta for pe pamintul nostru ajuta la asezarea rinduelii in tall
si de azi inainte, roada muncli fiecarui cetatean al respublicei este
chezasluita impotriva rAufAcAtorilor ".
Alt scop ostile romiaesti pe pamintul respublicei noastre nu
au. Toate zvonurile, cum cd Rominii an venit sa ne cuprinda Cara
pi sA ne stApineasca, nu se potrivesc cu adevarul ai sa imprastie
de dusmanii respublicei noastre. Ca ostile rominesti nu ne primej-
duesc neatirnarea, slobozenia pi drepturile cistigate prin revolutie
chezasie ne slut Franta, Anglia §1 America, cu marturiile for
precum pi declaratiile imputernicitilor Rominiei
Moldoveni tai noroade infrAtite ale respublicei moldovenea
Fiind incredintati Ca zidirea vietii noastre nu va fi atinsa de ni-
meni si Ca nimic nu primejdueste neatirnarea si slobozeniile, do-
bindite prin revolutie, not va chemam pe toti spre unire, spre
muncd p4nicA si liniste, pentru binele si folosal tuturor noroa-
delor respublicel democratice moldovenesti, de acum sl pururea
nealfrnate.
Primita de Sfatul Tani, la 24 lanuarl 918".
www.dacoromanica.ro
Republica democratica
moldoveneasca independent&
Ma s'a numit Moldova dintre Prut §i Nistru dela 24 lanuar

pAna la 27 Mart 1918, adica timp de §alzeci §1 doua zile.
De§i s'a declarat stat neatirnata, hotarele republicei mol-
dovene§ti erau pAzite de armatele romine§ti. Acestea, pornite la
15 August 1916, in alianta cu Rusia tarilor, peste Carpati,din
lanuar 1918 ocupA Basarabia ci trec la Nistru in lupta cu arma-
tele Ruslei lui Lenin. DouA pAna la trel divizii de trupe au fost
de ajuns atit pentru inaintare §11upte pe front, cit §i pentru ocu-
parea §i asigurarea spatelui. In interiorul Basarabiei n'au fost
deloc lupte grele. Vrajma§ulbandele descompuse din fosta ar-
mata a tarului §1 noile injghebari de garzi ro§i1,dupa putine
impu§caturi, se :retragea repede §1 in dezardine. Numai la Ben-
der, unde se coricentrase pe ambele maluri a Nistrulul un numar
mai insemnat de aceste bande, avind ca Ilaza Tiraspolul, fiind
sustinute de Rumcerodul (sovietul soldatesc din Odesa a repre-
zentantilor soldafi de pe frontul roman, Marea Neagra §i Odesa),
organizindu-se §i avind o comanda. mai buns, au avut loc lupte
Ina! insemnate §I cu atit mai grele, cu cit fortele romine§ti erau
extrem de reduse, intrucit erau retinute pe frontul Siretului, fats
cu Austro-Germani, pe DunAre, fall de Bulgari §i Turci §i is
tara Impotrlva dezordinelor eventuate din partea Ru§ilor, care
fugeau de pe fronturi.
De§i in mod formal §1 de fapt Ucraina era republica inde-
pendents; §i in raporturi bune atit cu aliatii occidental!, cit §i cu
Rominia §i cu republica Moldovei, 1 haosul in acea tail era a§a
1 Ucraina independentii prin sefli din Rada centralii, st-a expri-
mat bucuria de ocuparea Basarablet de trupele romine (L'Ucraine so-
vieliste, peg. 44), far Vinnicenco fine un discurs la Kiew, prin care
salute Rominia ca o noun aliatift. In acelasi limp Rada centrali coma--
Mat °tidal d-lui general Coandit, reprezenlantul Rominiei la Kiew, ca
Ucraina nu poate decit sit' salute ocuparea Basarabiei de Romini. (A-
cest fapt este citat de guvernul roman in note din 20 April 1918, ca
raspuns guvernuluf ucrainean, care spera sa oblina, cu ajutorul solda-
lilor lui Wilhelm, o bucatit din Basarabia) ,L'Ucraine SovIetiste,
peg. 44.
www.dacoromanica.ro
REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENEASCA INDEPENDENTA 285
de mare, fncit la Odesa bol§evizantii dominau, organizind rezis-

tenta §i atacul Impotriva Rominlei, pe cind bol§evicli din Petro-
grad, in luptd in acel timp cu ludenici, Cornilov, Filandejli, Le-
tonli, Estonli, Ucrainenii, trupele Ceho-Slovace, Cazacii de pe
Don, Si avind, in realitate, de cucerit Rusia intreagd, nu puteau
sd organizeze o lupta sistematicd §1 intensd la Nistru. Au facut
totu§i incercAri serioase de a face fatd situatiei, ce se crease la
Nistru, trimltind la Odesa pe Racovschi, care formeazA aid : fnalta
comisie pentru combaterea contra-revolutiei romfne§ti §1 ucrai-
nene organ plenipotentiar al sovietului comisarllor poporului din
Petrograd". Activitatea acelei comisii fncepe prin arestarea par-
lamentarilor 1 §1 altor Romini aflati la Odesa, apoi garda role
este aruncatd pe frontul dela Odessa". (Nistru). 2
In fond situatia ambelor parji beligerante era de a§a fel, cA
nu puteau face razboiu in reguld. De aceia vedem, in acela§1 timp
cu hArtuelile §1 luptele mici dela;NIstru,tratative intre ambele
pArti, in care de§1 se vorbe§te cu deosebire despre ocuparea teri-
toriului republicei independente moldovene§ti, reprezentanti ai a-
cesteia nu iau parte. Din actele publicate de bol§evici (L'Ucralne
sovietiste) cunoa§tem parte din acele tratative. Colonelul Radu-
lescu §i cApitanul Mere din partea Rominiei inchee un armis-
titiu pAnd la 3 1 16 Februar, raminind ca conditiile pAcil sd fie
aduse de cdpitanul Reichshammer, reprezentantul misiunii mill-
tare franceze. Cum insa acesta declarA, a nu are mandat decit
pentru crearea unei comisiuni mixte ruso-romine pentru a lamuri
situatia,Colegiul suprem" (Racovschi, Condratenco, Bra§evan
din parte inaltei comisiuni pentru combaterea contra-revolutiei
romine etc. si iudovici, Bogari si Cearnetchi, reprezentanti al Rum-
cerodului) trImite Rominiel un ultimatum, prin care cere : evacua-
rea Basarabiei, restituirea bunurilor militare ruse§ti, libera tre-
cere a armatelor ruse§ti de pe front prin Basarabia, extradarea
generalulul Scerbacev, §1 a omoritorlior lul Ro§al §1 allele.
Cum Rumcerodul constituia o quazi-autoritate la Odesa, in
acelasi timp vedem tratative aparte cu dinsul prin misiunile aliate.
D. Fascioti, ministrul italiei la Iasi, prin consulul Italie! din Odesa,
la 29 lanuar 1918, In numele tuturor reprezentantilor aliati, in-
f ormeazd Rumcerodul ca guvernul romin a primit propunerea, cd
o comisie din trei reprezentanti al aliatilor, trei reprezentanti al
Rumcerodulul §1, trei a guvernului romin sd cerceteze §1 sd veri-
lice faptele litigioase, ce s'au petrecut pe teritoriul romin, tar asu-
pra faptelor petrecute In Basarabia sd cerceteze o comisiune corn-
pusd la fel, dar In local delegatilor romini sd is parte reprezentanti
ai Sfatului Tdrii din Chi§indu. La 8 Februar Fascioti protesteazd
cd nu se tine socoteald de tratativele incepute din initiativa Rum-
cerodului, protesteazd de asemenea §1 contra arestArli §i tratdrii
inhumane a parlamentarilor romini. Cit prive§te Basarabia, in-
terventia trupelor romine este o operafie militant gad caracter
1. Ca Spionr.
2 Ibidem, pag. 45.
www.dacoromanica.ro
286 'DR. P. CAZACU
politic, intreprinsd fn plin acord cu alialli p1 autoritdfile Ba-

sarabene, in scopul evident umanitar de a garanta aprovizionarea
trupelor ruse si romine precum ni a populatiel .civile" (Nota din
8 J 21 Februar 1918). Tot pentru constituirea comisillor mixte
intervin colonelul american Boyle sl consulul francez Arquler. Co-
legiul Suprem stabileSte conditiile sale : 1) evacuarea Basarabiei,
2) Rominia nu va face si nu va sustine acte contra-revolutionare,
3) aprovizionarea se va face prin organele sovietice ¢i subt con-
trolul for etc." Rumcerodul fixeazd si el conditiile, dar ceva mai
dulci: 1) guvernul romin se angajeazA sA facd declaratie formaid
asupra evacuarii Basarablei ; in cloud luni armata rominA va fi
redusA la o mie de oameni, care vor pAzi depozitele, 2) coman-
damentul romin nu se va amesteca in afacerile Interne din Basa-
rabia, 3) comisiuni mixte vor judeca litiglile etc. De0 intre timp
situatia peste Nistru se schlmba" in mod radical : la 9 Februar
(st. n.) Ucrainenii semneazd pacea separata dela Brest-Litovsc,
cu hotare pAnA la Nistru, jar la 2 Mart (st. n.) armatele saxone
intrA in Kiev 1 si in curind intreaga Ucraind este in minile Ger-
manilor, astfel cd luptele la Nistru inceteazd in mod fatal, bol-
sevicii dispdrind de pe Nistru, ca si Rumcerodul cu Racovschi $i
cu inaltul coleglu, guvernul romin (generalul Averescu) se gra-
beste sd accepte 1a,23 Februar 1 8 Mart 1918 cu mica modificari
propunerile si astfel scapd pe deputatii arestati la Odessa, in schim-
bul ,promislei de a retrage in douA luni armata din Basarabia.
Se inchee un proces-verbal de aplanare a conflictului, semnat de
generalul Averescu de o parte si de Racovschi $i Iudovschi de
alta, martor fiind Colonelul Canadian Boyle, care semneazd si el
2
FArd armata 2 proprie pentru apararea granitelor, 5i fArA

corp diplomatic pentru raporturile Internationale, republica de-
mocraticA, moldoveneascA, neatirnatd wise din haosul §i anarhia
din Decembre 1917, la intrarqa armatei romine in lanuar 1918, cu
autoritatile ni institutiile vietii interne, plutind pe valuri, fArA nic:
un sprijin si ajutor. Interesele §1 deci pdrerile ni aprecierile diver-
selor clase sociale asupra restabilirii autoritAtilor erau contrarii.
Marli proprietarl, fostil tarlsti ni chiar constitutionalistii, doreau,
intrucit iii exprimau dorinta, restabilirea autoritAtilor vechlului
regim, toate celelalte clase vrolau restabilirea autoritatllor in forma,
in care s'au dezvoltat sub guvernul temporal dupd revolutla din
Mart 1917. Chestiunea s'a rezolvat u§or in favoarea regimulul
1 Tot alunci a fost ocupatii Si o parte din tinutul Holinului din

Basarabia de Austro-Ungari; aceasta ocupatteka durat prinit in Octom
bre 1918.
2 In scurta existents a republicei independente moldoveneSti
Wale incercArile organelor statului de a crea in grabi o armata cit
de mica n'au reusit.
www.dacoromanica.ro
post revolutionar, recunoscindu -se de fapt Sfatul Tacit cu orga-

nele sale, municipalitatile, consilille judetene, zemstvele si celelalte
institutii locale,,care au supravetuit anarhiei. Guvernul si armata
romina n'aveau nici interes nici putinta de a starui pentru res-
taurarea vechilor forme, deczute si protivnice tendlntelor maselor
marl. Desigur acest fapt a nemultumit Intr'o masura anume ele-
mente din Basarabia.
Dar pe ling& gonirea boisevicilor sI reinstalarea autoritA-
tilor in respublica democratica moldoveneascA, armata rominA
era si singura fortA pentru mentinerea ordinel, llnistel interne si
autoritatii de stat Independent. Este adevArat cA Sfatul Minis-
rrilor respublicei moldovenesti" a dat o Instructie" comisarilor de
judete in vederea luptei cu anarhia, dar cu ajutorul oastei romi-
nesti". DAm in notA 1 aceastA instructie, interesantA (prin expli-
1 Dela Sfatul Ministrilor.Instruclia data' comisarilor de judele a
respublicei democratice moldouenesti fn ned rea luptei cu anarhia cu
ajutorul oastei romfnesti-
In respublica moldoveneasci democratici, care in urma intim-
71arilor rizboinice s'a vizut in dosul frontului romin, norodul dela sate,
care a fost intotdeauna alit de binevoitor si cu frica lui Dumnezeu in
tiflet, a fost turburat st tras intr'o anarhie, care s'a intins in cea mai
mare parte a finuturilor respublicei moldovenesti.
Hotaririle Sfatului Torii au fost gresit talmicite, cu Coate ca a-
ceste hotiiriri au fost indreptate numai spre a da pamint firanilor si
mijloace de seminal ; iar oamenii afifitori, voind sii feed turburare, an
organizat cete de tilhari dintre dezertori si oameni rill, care sa ascun-
sese prin sale si au dat drumul anarhiei, care a dus la pierderea bo
gifillor foarte mart si la pridarea scladurilor celor mai marl si care
au fost atita de trebuitoare peniru norod si oaste.
Lupta cu anarhia, care s'a intins in tont& tare, n'a fost cu putinfi
pentru puterile locale, peniru cA ele n'au avut oaste disciplinati, iar
transportul pe drumurt se face cu foarte mare greutate, mai ales dupi
ce s'a inceput demobilizarea samovolnica. Azi Rominia, imprietenita cu
not, a crezut de cuviinfli si ne dea ajutor cu toata puterea sa osti-
seascii, sa organizeze o lupta cu pornirile silbatice a oamenilor riu-
voitori si sa pue temelia bunei rindueli din lug, dupi cum arata legile.
Avind in vedere Coate cele mai sus puse, Sfatui Ministrilor in sezatoarea
dela 31 lanuar 1918 a hollirit :
1) Numai decit cu ajutorul cetelor de ostasi anume trimisi si se
potoleasca si si se pue capat furatului dela scladurl marl si gospo-
dart, taierit fira socoteala sl samovolnicli a pidurilor st on cirora
lilharii $1 silnicii, asemenea si se lichideze nelegiurile ce s'au fecal,
si se string& lot ce s'a furat st sa se dea inapoi stApinilor lucrurile
strinse, punind iscilitura de primirea lucrurilor. Cind se vor da inapoi
lucrurile strinse, atunci Invenlarut vlu si mort, saminlele, proviziunile,
padurile se vor trece deosebtt pe un izvod si se vor da pe same Si
subt controlul comitetelor pimintesti din loc, aceste lucruri nu pot fi
de nimeni furate on risipite. Cealalti avere, precum obiectele de visa
$i lucrurile de bucAtirie Irebuesc date inapoi celor care leau avut si
inainte ; aceste lucruri nu pot fi luate pe seams sau subt controlul al-
iuia. Oamenii care vor fi prin$1 ca Ora lumea, vor fi indati arestati
4i deli in judecati, trebue si se fie minte ca firinimea este nevino-
vela, filndch cu rea vointa i s'a intunecat mintea. Comisarit de judele
trebue sil bage de semi ca ostasi si nu foci siluirl asupra norodului.
2) Numai decit si se iee armele dela tot norodul din judef, IA-
www.dacoromanica.ro
288 DR. P. CAZACU
carea anarhiei, descrierea formelor ei, prin admiterea dezarmaril

sind numai pustile de vingtoare $1 revolverele cu filindru (afara de sis-
female Nohan, Bolt $1 celelalle ce se inirebuinfeazA in oaste, $i aceastea
unmet cite unul pentru fiecare persoanii); armele se vor da pe riispun-
derea primitorului impreuna cu o chitanta tipiiritil in limbs moldove-
neascii Si rusascA $1 iscalitk de comisarul judelului, care adeverinte
sa dovedeascii dreptul de a parte armele de vinfitoare $i revolvere de
apArare. Cei ce nu se vor supune $1 nu vor da armele la vreme, vor
fi deli in judecatA dupA art. 29 din legea pedepselor, iar armele vor
fi luate.
5) Nu se va lass sil Ireach' peste Nistru in Podo'ia $1 gubernia
Kersonuluf orice lucru furat $l filcind parte din inventarul mort si
viu, asemenea nici produsele de aprovizionare, dace nu este vreo des-
legare deosebitit ; se vor pazi vadurile de peste Nistru $i nu se va
lfisa sa treacii pe paminlul Respublicei persoanele care dau de bilnuit,
sau care n'au treburi cunoscute. Pentru paza malurilor Nislrului spre a
impedica exportul lucrurilor $1 averei furate este nevoe de a chema
in ajutor pe toll satenil din zone' mfirginase, tar vadurile trebuesc pa-
zite de osta$1.
4) SA se is mesurile pentru prinderea jefuitorilor $i atiratorilor
care se atilt prin judefe. sit-i aresteze $i sii-1 dee judeciitii.
5) Toli turburillorii, care of lumea de a nu se supune autoritA-
filor de pe piimintul respublicei, de a rfisturna organizafia de stat res-
publicanii, de a jefui, prilda, ucide, silui sau a face orice alte acte
samovolnice, trebuesc numaidecit arestati $i daft stall din fara Res-
publicei moldovenesti ; aceasta se va face numai in urma primirei unui
protocol al comisarului judefului $i pentru fiecare intimplare va trebui
o deosebilit hotarire a Ministrulut din nAuntru a Respublicei .moldo-
venesti.
6) °Masi! care vor fi past la-indemina comisarilor judefeni pen-
tru lupin cu anarhia, vor fi intrebuinlali numai in treburile cele mai
serioase, cind norodui nu se va supune porunctlor sau cind poporul nu
va vrea sfi inapoeze cele furate sub ingrijirea $i raspunderea comi-
tetului piimintesc ; se va opri atunci orice lucrare samovolnici finind
minle ca raranimea in intregime a fost zfipiicitA $l ca ea prin caracte-
rul situ a fost intotdeauna loiara $i cinstita.
7)Ori caret persoane arestata de persoanele administrative va trebui
sit 1 se aducli in cunostinfii in vreme de 24 ceasurl pricinele, pentru
care a fost arestat, tar dap& trecerea acestui soroc va fi [recut pe seama
Ministrulut din nituntru, on pe sama stedovatulut, ort pe sama co-
mandantului ostAsesc, dupe cum va fi nelegiurea, care a face° $i pe-
deapsa ce i se cuvine dupii dreptul administrativ, on prin judecata
civilA, on in sfirsit prin judecata tribunalului ostiisesc.
8) SA se face chemare clitrfi norod, rugind pe preolli, invatkforii
$i pe toff locuiforit intelepti sA caute sii cuminteascii pe acei care nu
infeleg imprejurfirite vietii not $l se afiii cu gindurile afilarit riluvoi-
loare, care cu rea credinfii au tilmficit gresit declaralia Sfatului Tarii
din doua Decembre 1917, $i nedindu-$i seams de purtarea sa, an luat
parte la pradarea ambarelor de aprovizionare $i de grine, in furtut in-
ventartului viu $i mort $i a lucrurilor din cask, ca de banfi voe sd ina-
poieze in vreme de dotal sitplamini dela ziva publicArii acestei chemari,
dind comisarului judefulul tot ce au furat. Chemarea trebueste sii zicA,
ca dacii dap& sorocul arfitat se va gust la cineva ceva din averea furate,
el va fi dat judecatii, $i aczasta chiar va trebui Meal.
9) °emeriti care samovoinic an titiat pacturile sau au furat fern-
nitrie din pitdure, vor fi uatori, ca in vreme de dotal' saptilmini dela ziva
chemarii comisarului judefutui, sk aduca la cunostinta comitetelor sa
tes11 $i de voloste bald lemnfirla lusts samovolnic, sit prateaseii prefui
aceslor lemnarli dupe taxa pus& de comitetul local at satului, tar banii
www.dacoromanica.ro
REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENEASCA. INDEPENDENTA 289
populatiei", principiului expulsArilor fArA judecatA, impunerea res-

tituirli lucrurllor predate) ca manifestare a spiritului autoritatilor
republicane §1 ca stil.
Dupd cum am vazut mai sus, in republica *moldoveneasci la

intrarea armatei romine era in stare extrem de acute sl violentd
chestiunea agrard, atit ca incercAri de rezolvire in forme quasi-
legale si uniforme din Sfatul Tariff, cit si ca realizari In fapt fart
nici o forma legald. Aproape toate conacurile marilor proprietari
au fost pradate, vitele si instrumentele duse, multe mosii au fost
ocupate de tarani. Se intelege bine ca pe cind proprietarii si aren-
dasii vroiau sa se foloseasca de armata romind pentru a'si res-
titui averea si chiar a pedepsi si a se rdzbuna impotriva celor,
pe care ii credeau vinovati, satele, acestea din urma, intru cit
stiiau traditlile legale §1 din practica ruseased si din cea moldo-
veneascd, sl vinovati si nevinovati, sa temeau de chemarea la
raspundere. Din aceasta cauzd foarte multi proprietari s'au po-
menit cu restituiri benevole (de fried) a unei part' din averea lor.
Dar in aceasta chestie, afard de rare exceptiuni, armata romind
a fost neutrald. Un ordin formal a Interzis armatei orice inter-
ventie ; No. 3106 din 31 Ianuar 1919: Din izvoare particulare s'a
aflat cA trupele noastre din Basarabia isi socot de datorie sa dee
inapoi proprietarilor averea lor, de care au fost lipsiti in urma
mi§cdrii revolutionare de inaintea intrarii opilor noastre in Ba-
sarabia.
De oarece aceasta ii indirjeste pe tarani, mai cu seamy cä pro-
sa plateasca la caznaceistva judelului pe socoteala Ministerului de
Agricultura, aratind pentru care padure gi pe socoteala careit economii.
Acesti bani se vor pastra in carnaceistva pe o socoteala specials pane
la o noua poruncii a Ministerului de Agricultura. Cine nu va indeplini
aceasta poruncit se va pedepsi, (tacit se va dovedi de cineva ca are
material de lemnarie furat.
10) SA se theme lot norodul sit plateasca toate darile &Aire slat,
zemstva $i alte dart, de oarece satenii au bani din belsug, $i neplata
darilor nu poate fi altceva decit o inlaturare dela indeplinirea datoriilor
cetajenesti, care inlaturiteri vatarna orice lucru folositor !aril si obsliei.
Se va spune dinainte aceasta norodului st se va da dourt saptamini
pentru plata birului, vadeoa se va socoti dela ziva primirei rascladcei
de alai comitetele satesti. Oospodariile marl vor plait birul numai
pentru pamintul care se afla in stapinirea lor de fapt ; cit priveste
pamintul lust cu silnicie de altii, birul it vor plati acestia.
11) Se vor ajuta toil acet !gran' 5i acele gospodarii din Print, care
dupe ce au intrebulniat cu folos pentru samonat, alit saminta inapolatit
sau ramasift, cit st invenlarul, vor sport suprafata samanata (celace este
alit de trebuincios in vremea de faro) gi vor da roadele samanaturilor
de vary si de toamna comitetelor pamintesit, pentru ca productele adu-
nate sa fie apoi predate upravelor de aprovizionare ; productele pre-
date se vor plait pe preluri intocmite, oamenilor care be au predat.
Instruclia aceasta se va indeplini in totut si numat decit in legA-
tura cu puterlle ostasesti din loc si a organizatiilor obstesti.
cu
www.dacoromanica.ro
290 DR. P. CAZACU
tivnieli nostri i-au invrajbit impotriva noastra, zicind ca ostile

romine sint aduse in Basarabia de fostii proprietari pentru adu-
cerea Orli la starile vechi si in vederea lucrului, ca avem tot in-
teresul a inlatura o nota tulburare a mintilor, propun sA luati
masuri ca ostile noastre sd nu se amestece in relatiiie dintre pro-
prietari §1 tarani, far telul for este numai sA opreasca. noile nimi-
ciri §1 devastari.
Trebue sA recunoa§tem, cA :Wile, care s'au statornicit inaintea
intrArii ostilor romine in Basarabia, nu pot fi schimbate. Pentru
toate treburile si intimplarile, ce au avut loc mai inainte, proprie-
tarii sA se adrese autoritatilor locale.
Pentru §eful statului major al armatelor Romine, generalul
Lupascu".
Aceastd interzicere de sigur ca n'a mArit simpatlile pro-
prietarilor devastati pentru armata romineasca, dar nici respects. I
celor care i- au devastat pe proprietari.
Raporturile intre taranii $i proprietarli din Basarabia, iii
urma jafurilor produse, fiind foarte incordate, pentru a se putea
organiza munca cimpului, Sfatul Tarn, renuntind intr'o masura la
principiile de claratiei dela 2 Decembre 1912, elaboreazd In mate-
rie agrara o instructie provizorie pAna la o legiferare complecta.
In baza acestel instructiuni li se lass proprietarilor si arendasilor
cultivator! de pamint : din mosille intre 100-600 deseatine o treime,
iar celor dela 600 in sus Yt pAnA la maximum o mie de desea-
tine; mosiile pAnA la 100 deseatine nu se atingeau. Paminturile,
luate dela proprietari in seama fondului statului, se administrau
de o serie de comitete. Preturile cu care pAminturile se aren-
deazA taranilor se fixeazd de Consiliul de Mini§tri. Ddm in nota
'acest document, t care judecat alaturi de programele dela congre-
Respublica Democratic& moldoveneasc4
Inslruc /ie (Indrumare)
Comitetelor pOnantesti
Temeiurile obqteVi
I) Din pricina vremei grele, care o halm not acuma, si Muri'

far& se afra in primejdie de foamete, prince treaba pamintului va ft ho-
tarifa cu desavirsire in rinduiala tegiuitoare, Stapinirea Respublicei De-
mocratice moldovenesti is pe sama ei toate pilminturile, care au insem-
niitate pentru gospodgria sateascii.
H) Impartlrea piimintului intre ace! ce1 pot lucra se face de ea
tra asezerninturile shloinirei, de eget comitetele Plimintesti de Voloste,
de limit st de comitetul /Aril.
In sama comitetelor pdmtntesti trebue sa se cifle:
1) Numararea (aducerea la cunostinlii) tuturor paminlurilor si fe-
jelor, care sint in stare sa le lucreze.
2) Imparlirea pe locuri a piimintului slobod el nesiimrtnat, on el
cui el ar fi, intre oamenii care it pot lucra.
3) Supravegherea asupra schimbiirilor mutiirilor dreptului de
proprietate (stapinire) pe pamint.
Nola (insamnare): trecerea dreptului de proprietate pe pamint
poste sfi se lea numai cu deslegarea Stiipintrii.
4) Supravegh, rea ca cu pfimintul (aritat in capitolul I) sä nu se
www.dacoromanica.ro
sele agrare Si de declaratia Sfatului Tarn din 2 Decembre, ne
face nici o speculatie, asisderea si spurfarea de grtja ca p5mintul se fie

folosit cit mai bine in ceiace priveste saminarea tut in anul curator.
5) Paza mosiilor ce au insamnittate pentru gospodAria siSteasca.
ca ele sa nu fie despretaluite de tetra stapini sau acei, ce it lucreaze,
6) Luarea masurilor pentru pitstrarea mosillor ce au insAmn5fate
pentru gospodArla sitteascit de once incercAri, care aduc paguba gos-
podariet, si s5 nu se lase ca pamintul s5 se is cu hapca.
III) Impartlrea 135mintului intre acei ce it pot lucra trebue sa se
fetal in interesele Wit si a norodulut muncitor.
In Interesul tarn trebue unmet decit de pAstrat insemnitatea goc-
podareascii pentru mosille temeinic asezate, care vor ft socolite ea
unele din acestea, numai cu deslegarea comitetelor pamintesti si trebue
sit se ee Coate masurile economice pentru facerea pinei.
IV) Comitelele parnintesti trebue sa ee milsuri ca sa fie fAcut-
un fond vremelnic de arend5 a piimintului si sit imparla dintr'insul pa-
mint pentru luru $1 folosirea locuitorilor, in scopul ca paminful ricesia
sa fie folosit mai mutt pentru siimiinarea pinei.
In fondul pilmintului de arenda intrit:
1) Piiminturile, care se aflau in anul trecut in arenclii, asisderea
si pAminfurile ce an insemnittale pentru gospoditria sateen& care au
lost a hitzualei, a ocirmuirii mosiilor aseziimintelor duhovnicesti de-
peste granite si p5minturile minastiresti.
Paminturile orasitnesti infra in fondul obstesc al pAmintului de
arencla si se imparte de calre Comitelele pAmintestt finutale.
2) P5minturile care se lucrau in acesti fret ant de pe urrnii numai
cu nomirea inventarului (instrumentelor de gospodarle) tariinesc
3) pliminturile care de 1)11115 voe se dau in fondul pamintesc de
arenda de tetra stapinii tor.
4) Intimplindu-se ca va ft lips5 de pilmint in gospodariiie munci
toare ce flinteaz5, apoi in fondul pamintesc de arenda pot sa fie luare s7
unite parti din mostile ce an insamnittale pentru gospodgria sliteascat
care se lucreaza cu mijloacele stapinutul.
Note (insamnare): a) din paminturile Nina la 100 desatini va ra-
minea in mintle stApinIlor tot pamintul, care in anul trecut 1-au lucrat
ei singuri. Tot aici merg si piiminturile bisericesti si paminturile sluj-
basilor.
SA se slatorniceascA precum pentru slitpinii pimintutuf, usa si
pentru arendasii careI samitnii, care singuri poartit gospod5ria, pe o
mosie mei mare de o suta 1100) de deseatini urmatorul procent (parte)
de luare pamintului, care a lost lucret in anul trecut ; b) data mo$ia
va fi dela 100 600 desatini, apoi se cla in arenda laranitor 2/3 din tot
plimintul (2 parli din 3); c) dela 600 in sus 3/4 (trei sferturi) de pa-
mint, asta se face astfel ca rindul urmittor nu poste sa fie mai jos de-
cit eel dinainte, adeca de ce cineva are mai mutt pamint de aceia mai
mare parte Jul a se ee. Partite statornIcite privest precum pilmintul de
cimp, asa si imasurlle naturale si sesurile de fin, cu cart se folosesc in
gospodarie pentru nevoile propril, adeca la num5rare se is tot pamin-
tut si eel de cimp si imasurtle si asa mai departe.
Norma (citimea pimintului , artitata sub buchea (c), 05rfile a pa-
mintulul, care se lase stapinulut pentru folosire, nici decum nu trebue
sit fie mai mare de o mie de desetini.
5) In scopul de a indrepta nelegiuirile si de a oprt anarhia, in
fondul pamintesc de arenda ce tau pe temeturile obstesti si parnintu-
rile luale de ailed Omni si nelucrate, care trebue impartite dupit
dreptale.
6) In fondul piimintesc de arena' tntrit st pliminturile tAranilor,
cars au ramas nelucrate, dar numai cu aceia conditie (oslovie) cA aceste
pitminturi ese din fondul pamintesc de arendit, Baca stapinli vor supune-
c5 ei vreau sa -si lucreze singuri pfiminturile tor.
www.dacoromanica.ro
292 DR. P. CAZACU
aratA atit extrema mobilitate a idellor, cit §1 presiunea exercitatA

de interesul productiel agrare.
4
La intrarea armatel romine In Basarabla, dupA cum s'a vA-

V) Toate pfiminfurile samanate on de cine ar fi nu pot fi impar
Cite din nou. Siimanaturile aceste ramin in soma fetelor, care le-au ftt-
cut : Stapinirea le chezaslueste for putinla de asi siringe roada ei
sInguri. Tooth pinta se va vinde Stiipinirei pe preturile statornice.
Nola: Intimplinduse ca ripirea pamintului colca inleresele gos-
podArillor mid munciloare, comitelele pamintesti au voe set facet soco-
teala cheltuelilor pentru lucrarea si samanarea pamintului care le-au
avut ripitorul si sa propue fetelor obijduite sa le plfileasca st sa intre
in folosirea pamintului.
VI) Supravegherea si indrumarea obsfeasca a comitetelor pamin-
testi de Voloste si Tinut se afro in milnile Mtnisterutui de agricullura
<gospodarie sfiteascii) si comitelului pamintesc a Tarn, care fiinteaza
pe lingo Ministerul de agriculture.
VII) Impartirea pamintului pe roc se face de catra comitetele
pamintesti de Voloste.
1) Comitetele pfimintesti de Voloste se alcaluesc din urmaloarele
fete: 5 partasi dela Zemsiva de Voloste, 3 loctlitori ai tor, agronomul,
sau ajutorul lui, sau instructorul, judecatorul de pace ai imputernicitul
Ministerului de agriculture si cite-un imputernicit dela fiecare sat din
voloste cu dreptul de glas sfatuitor sl cu glas hotfiritor in trebile ce
privesc satul lui. Comitetul pamintesc de Voloste isi alege din parlasii
sal presedinte si lovaras de presedinte. Secretarul poate fi si din par-
testi comitelului dar poate sa fie si de afar&
Nola (insemnare): In tinutul Izmall, comitetele pamintesti de Vo
loste se alcaluesc dupe proectul Zemstvei de Voloste din tinut: de a-
ceia toli imputernicitii comunelor, care infra dupfi proectul nou intr-o
zemstva de voloste, se aduna si aleg comitetul pamintesc de voloste
vremelni pfina la alegerea zemstvei de voloste.
2) Paminturile, din care se alcatueste fondul pfimintesc vremel-
nic de arenda, alcatuit clap& cap. IV, se impart de catra comitetele
pamintesti in telul urmator: a) mai intii de bate Iamuresc citimea tu
turor paminturilor SI numarul fetelor care pot sa le lucreze; b) in rin-
dul intai li se da parnint la acei ce nau de roc on au putin ptimint ;
c) se holaraste citimea imasurilor pentru vile si sesurile pentru fin, care
nu lrebuesc arate; d) impartirea pamintului trebue sa fie mintuita nu
mai tirziu de 5 Marcie anul 1918; e) impartirea pamintului trebue set se
iadi cu bagare de soma la timpul de samanat: pentru pinea alba mai
inainte, pentru popu4oi mai tirziu si pentru nuireturi in rindul cel mai
de peurrna, dar nu mai tirziu de 1 April; f) mai intii de Coate li se da
parnint oamenilor din satul cela in hotarele caruia se aft& most°, si-apoi
st la allii locution din voloste; g) comitetele pamintesti de voloste
slatornicesc pentru volostea sa norma munciloare (cit pamint poate
lucra un om) pentru imparlirea pamintului; norma aceasla trebue sa
fie 'nitwit& de atilt comitetul pamintesc tinutal; h) trecerea pfimintului
luat pentru lucru se face cu stirea si deslegarea comitetului pamintesc
de voloste.
3) Tot! care au luat ort au basal dupii dinsit pamintul pentru lu-
crare, precum sub samanalunle de prtmavara, asa si paminturile de
toamnii, dau inscrlere ea ei vor lucra precum a tor, asa st pamintul cel
luat dela comitetul pamintesc; intimplindu-se ca el nu vor lucra pamin-
tul dap& o pricing neinsamnata, statornicita de comitetul pamintesc de
voloste, °poi vinovatli vor plait un straf de 50 pane la 100 ruble de dese
rind, pus de comitetul pamintesc ae voloste.
www.dacoromanica.ro
REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENEASCA 1NDEPENDENTA 293
zut mai sus, populatia ovreiasca din tirguri §I tirgusoare, in urma

propagandei facute contra armatei romine, era plinA de groaza.
Nola. TO care lucreaza pArnintul sint datoris5 dee comitetelor
pamintesti inscriere, in care trebue sa fie aratata: a) citimea pamin-
tului, care fate tuatara sa indalorit s-o lucreze; b) ca citimea strafu-
lui pentru nelucrarea pamintului e adusa la cunostinta Iui.
4) Ceiace privesle pfimintul, care n'a fost de nimeni cerut si care-
poste sa smite nelucrat, comitetul pamintesc de voloste, aducind des-
pre asta la cunostinta comiletelor paminte$11 vecine, is masuri ca el sZt
fie lucrat si indata educe la cunostinta comiletului pilmintesc Omuta',
comiletului larii si Ministerului de Agricultura despre citimea acestui
pamint si despre mfisurile luate spre a fi lucral acest pamint.
5) Nu pot fi imptirlite paminturile, care sint insiimnate pentru sa-
miinilluri spectate: sfecla pentru zahar, tiutiun, 8$1$delea nu pot fi im-
partite gradinele, paminturile samanate cu ierburi, ce se samiina pe mai
multi ani, viile gi livezile.
6) Pentru nevolle gospodarilor cu vii si livezi se lase atita plimint
cit e de neaparata trebuinla lor, aceasta chime 'A hotaraste de comi-
tetul pamintesc de voloste (cite o desetina de cimp pentru fiecare de-
setina de samanatura spectalli, dar nu mai mutt de 50 desetini pentru
gospodarie).
7) Nu pot fl imparlite $i piiminturile care se afla in same aseza-
minturilor; asa nu poole fi impartil pamintul care se eta sub scoli,
care se afla sub gospodarie arattiloare, gospodartile pentru seminta,
sub pifomnice de pomi si zavoade de vile de sot si paminturile, care
se afla in same scolilor de gospodarie sateasca si care se lucreaza cu
mijloacele scolilor.
8) Zfivoadele de cat `car' acum fiinteoza in Respublica noastrA, (a-
cute de catra foasta stapinire ruseascii, au vole sasi lase pentru ne-
voile for atita pamint pentru samanaturi cit for le trebue, dar citimea
pamintului trebue holarita de cuvenitele comitete pamintesti jinutale
II
Comitetele Paniftite0i rinutale

VIII) Comiletele pfimintesti linutale se alcatuesc din urmAloarele
fete : cite-un imputernicil dela comitetele de voloste, cite petru dela
aduniirile zemstvesti tinutale, unul din duma orasanii, egronomul zemst-
vesc, zemlemerul, statistul zemstvesc, judecatorul de pace si impuier-
nicitul Ministerutui de Agriculture.
1) Comitetele pAmintesti linutale aleg din sinul for Morava din
trei fele: Presedinte, Tovaras de Presedinte si Secretor. Comitetele
jinuta e au $edinje dupe sesiile, pe cart hotarasc ele singure.
2) Pilau' lucrarilor comiletelor pamintesti jinutale: a)desbaterea
neintelegerilor intre comitetele de voloste; b) supravegherea si indru-
mare& comiletelor pamintesti de voloste; c) desliaterea plingerilor a-
supra comitetelor pamintesti de voloste; d) ingrijirea despre indestu-
taxi cu saminja si inventor (strumente pentru gospodarie).
3) Comitetele pamintesti jinutale au in same for folosirea (exploa -
tarea) sluhului si a iazuriler, care se face cu deslegarea comitetelor
pamintesti linutale
IX) Preturile pe pAmint se holfirasc de cats Stapinirea Respu-
blicei moldovenesti. Toate &idle de pe pamint se trimet in casnaiceistva
in depozitul Sfatului Ministrilor a Republicel Poporane moldovenesti.
III
X. Des pre Inuentar,

1) Tot inventarul nemiscator se ia, dupfi ce el va fi inlors in eco--
www.dacoromanica.ro
294 DR. P CAZACU
Anarhia $i pogromurile locale suferite inaintea intrArii el pe de

de o parte, contactul direct cu armata rominA pe de Alta, a con-
vins'o InsA repede cA rominii, §i armata civilll, chiar cind slat
nomii, in sama comitetelor pamintesti, din inventarul acesta o parte se
lase pentru nevoile mosierului, facindu-se socoteala dupa citimea pa-
minfului lasaf lui pentru lucrare ; inventarul de prisos se vinde prin
miflocirea comitetelor paminlesti faranilor, care n'au deloc sau au prea
puffin inventar, cu prefurile care inventarul le-au avut pang in rasboiul
din anul 1914.
Nola. Comitetele pamintesti de voloste sint indatorite se nu vinda
inventarul mare, cum sint: locomobilile (parovicele), masinele de trier
si allele, fefelor deosebite, cart pot sit facil cu dinsele speculalie, asis-
-delea sa nu lase ca in voloste sa aibil loc exploalarea nelegiuita a
inventarului.
2) Tot inventarul via de munca, dupli adunarea in economii sa
la pe same comitetelor pamintesti, care lase parlea trebuincioasa de
inventar pentru mosier, facinduse socoteala dupa citimea pamintului
care el ii lucreaza ; cealaltri parte a inventarului viu, adeca a vItelor
de munch' prin comitetele pgmintesti se vinde gospodarilor, cart n-au
deloc orl au patine dobitoace de munca dupa prefurile statornicite,puse
pane la 1 Ianuarie 1918, cu scutirea acestui pref cu 20 procente, caii
pentru munch' se vind cu prefurile din tarmaroc, care se stalornicesc
de comitetele pamintesti si care nu trebue sa fie mai marl de prefurlie
de cat de solul cel de peurmg, care se rechizeaza (se tau) de aseza-
mintul militar pentru nevoile lul.
3) Toate vitele nemuncitoare, adunate in economli, se 'au in same
comitetelor pamintesti; din numarul acesta mosierul are dreptul sa-si
lase asa chime, care poate sa fie pe parnintul lasat lui ; celalte vile
pot sa fie vindule gospodarilor, care n'au deloc sau au pufine vile, vin-
zarea sa se face sub controlul (supravegherea) comitetelor pamintesti
de voloste, pe prefurile statornice puse ;ina la 1 lanuar 1918, cu scu-
tire 20 procente din preful acesta.
Nola. Hotarirea parlii de inventar, care trebue lisata pentru ne
voile mosierilor si parlii, care trebue vinduta, se face de cittra comite-
tele pamintesti, in care tau parte si mosierii.
4) Citimea de bani scoasil dela vinzarea Inventarului nemiscator
(mort) st viu se indreapla in rinduiela arataia in capitolul 1X.
Despre pddurf
XI. 1) Exploatarea (folosirea) padurilor se face numai cu des-
legarea comitetului de pastrarea padurilor. Comitetele de voloste gi cele
finulale sint daioare sa supravegheze ca exploatarea padurilor sa fie
dreapta, ca stapinii sit se fie de taxa si ca poruncile Stapinirii, care
priveac partea aceasla a gospodariei safest', sa fie indeplinite Pentru
asta comitetele 151 pun imputernicilii Ion in toate condicele si in locu-
rile unde se tee $i se vinde padurea.
2) Materialul de paclure laiatzsi scos din padure samavolnic ire-
bue sa fie prefeluit de catra anumite comisii, anume pentru asta alca-
tulle de coruitetele pamintesti de voloste; prefeluirea trebue sa se foci
dupa taxa statornicita de Stapinire si paralele trebuesc trImise in Cas-
naceistv'a in depoziful Sfatului minigtrilor, aratindu-se drept din ce pit-
dune si dela ce mosier a lost Nati pridurea.
XII. Pentru pagubele, care vor fi urmare a neindepliniret datoriel
sau a nestaruinfet comitetelor pamintesti, raspuuderea cede asupra tu-
turor tefelor din comitete, precum in parfea materials asa sl in partea
criminals (raspunderea inaintea legit).
XIII. Tonle comitetele pamintestl se susf In pe ban!! Tarn.
E primita de Sfatul Tart' la 21 Februar anul 1918.
www.dacoromanica.ro
antisemiti, slat mai putin periculosi pentru Evrei decit Rusii, chiar
cind nu sint antisemitl formali.
Raporturile armatei romine cu populatia locals, in unele lo-
curl si unele momente, erau grele din cauza rechizitiilor, absolut
indispensabile pentru intretinerea ei.
Dar afara de aceste chestiuni delicate, intrarea in marea
masa a taranimei moldovenesti, a grupurilor marl de tarani si
intelectuali romini, din diferite parti a regatului vechiu, a trezit
o multime de sentimente si idei. In primul rind a introdus, in dic-
tionarul local redus, o cantitate mare de cuvinte not pentru ei,
cu alit mai asimilabile, cu eft erau izvorite din dictionarul lor,
cintece, versuri, zicatori. Legaturile §i intelegerile s'au stabilit re-
pede, caci era sl limba comuna §i traditti si obiceluri. Elementele
M culte din armata au inceput propaganda prin convorbiri, con-
ferinte, reprezentatii.
i prietenii §1 vrajmasii actiunei romine§ti in Basarabia au
semnalat deseori greselile si abuzurile, facute de cutare §1 cutare

militar, sau grup, in cutare sau cutare localitate. De sigur ca
multe din cele semnalate au fost adevarate. Dar aceasta nu a
impledicat actiunea buns de propaganda romineasca a imensei
majoritati din elementele bune a armatel. Nu trebuie de ultat ca
diviziile, care au intrat in Basarabia, erau din cele, care fusese
pe front, compuse din elemante din toate straturile societatii noas-
tre asa cum este, §1 cu elemenle bune, §1 cu elemente rele.
Acliunea aceasta de romanizare a armatel a fast ajutata in
mod special de un grup de profesori tai institutor! mobilizati,
earl cutreerau satele din Basarabia.
Prezenta armatel romine a dat putinta elementelor ratio-
nale din politica locals sali manif este, din ce in ce mai puter -
nic §i mai pe fata, drepturile lor la viata nationala. In mod fa-
tal' prin disolvarea autoritatilor locale, armata romineasca pins la
restabilirea lor, asediata din toate partile ca singura forts reala,
a trebuit sa sustie cu mai multa tragere de inima instinctiva pe
moldovenimajoritatea mare a populatiei §I singurul element, cu
care se putea intelege.
Astfel ca romanizarea, inceputd sub republica ruseasca in
biserici scoli §i alte Institut!, luase arum un avint ma! mare. La
Chisinau si in alte orase se constitue societati culturale, se invata
intensiv limba, se fac cursuri, conferinte, se deschld scoli etc. Ar-
tistil din Iasi vin la Chisinau pentru reprezentatii teatrale, con -
certe etc.
Viata nationala ea avint.
I. hire aceOia erau elemente distinse si valoroase cu d-nil Sp.

Popescu, D. Clidere, I. Mihalache, On. Mironescu, L. Mregeriu, V.
Toni, I. Steflinescu, O. Bentoiu. Az. nation, Ch. Niculescu, Ap. Cu-
lea, Or. Soituzu, I. Cotovu, Sim. TeodorescuKirIleanu, Al. Vasiltu, At.
Nicula, I. Teodorescu, N. Botez, P. Puchianu, Oh. Ionescu, N. Orozea,
M. Ciobanu, I. Petrescu, I. Mitres, Th. ifinii16, M. Vlideanu $i allli.
www.dacoromanica.ro
296 DR. P. CAZACU
Intrarea armatel romine 51 avintul luat de mi5carea natio-

nail nu pute( lasa Indiferente elementele adverse mi5cdrii romi-
ne5ti, cu toate foloasele ordinei 51 lini5tei s31 cu toate ca elemen-
tele cele mai violonte (bol5evicii) plecaserd de build voie sau go-
nip. Propaganda verbald contra Rominilor, contra Sfatului Tariff
51 Moldovenilor continua cu putere. Mai mult, utillzind tendintele
democratice §1 revolutionare a conducatorilor moldoveni, se con-
voacd in zilele de 18-22 lanuarie la Chisindu un congres, zis td-
rdnesc, ad-hoc intocmit, neregulat constituit, putin numeros, din
care s'a cAutat sd se facd §1 o manifestare anti-romineasca, dar
in acela5 timp 51 un mijloc de a scoate din Sfatul Tariff pe unit
deputati moldoveni nationali5ti, trimi51 acolo de congresul tArA-
nesc anterior §i sd if inloculascd prin delegati noi, credincio51
Rusiei. Demonstratia aceasta nu a reusit decIt in parte, trimitin-
du-se in Sfatul Tarii ca delegati de acest congres citiva adver-
sari hotariti ai curentului national. 1
Dar dacd aceasta incercare necugetatd a elemenielor extre-
miste din stinga n'a remit, tot asa de putin succes a avut 5i in-
cercarea (Trolanov) elementelor din dreapta de a statornici in
oraple din Basarabia comandanti de garnizoand ru5i, sub depen-
dinta cuartierului rusesc din 14 §i incercdrile generalului Asta-
5ef 51 a altora, de a porni un curent rusesc tarist, de a recruta
din localnici o armata pentru a porni de aici lupta pentru res-
tabilirea imperiului Rusief. Cu putine greutati aceste mi5cdri au
fost lini§tite de con5tiinta nationald, de independents proaspatd a
organelor republicei. Miscarea elementeior din dreapta s'a cana-
lizat in intocmirea until grup de Ru5i din Rusia, care a plecat
la Don sd inceapd de acolo lupta paralel cu Cornilov, Denikin §i
altii.
Se inteiege bine cA guvernul republicei si armata romind
au fost silite sd is mAsuri pentru oprirea acestor m15cdri. Cum
insd armata singurA, in haosul situatiel grele, complicate 51 deli-
cate, nu se putea bine orienta, elementele locainice o lamureau.
In presa de peste Nistru cu deosebire, dar 51 din alte parti,
s'a dus de adversarii uniril Basarabiei, o campanie violentd, poL
negritoare contra ocupatiei Basarabiei, exagerindu-se §i adesea
inventindu-se acte reprobabile sAvir5ite. Bineinteles ca au lost
5i in realitate grepli i violente, dar ele erau de cele mai multe
i fare numele acestora :
Tiganco, Arsenie, Savciuc, Vranov, Turcan, Cocirla, Galitchi,Ve-
zitiu, Gaine, Caraimaa, Buciugcan, Dumitraqcu, Inculet, Coloros, Cio-
rescul, Harbuz, Mirlici, Nedeae. Cernega, Buduicenco, Bacsau, Bri-
nici, Pope, Marchidan, Nichiliuc, Diaconovici, Stavrie, Budistean, Er-
hen, Burdun, Cernov, Glugan, Denulov, Birca, Cuncev, Botnariuc.
Dam aceste nume, ca o dovada ca armata romina nu s'a ames-
lecat in alegere, nu a intrat cu mitralierele in sala de vot §I n'a im-
puscat, 616 data ar fi fost asa nu se alegeau &nit ,Tiganco si prie-
Ienil tut, cum sustin publicatille rusesti.
www.dacoromanica.ro
REPUBLICA DEMOCRATICA MOLD0i/ENE ASCA INDEPENDENTA 297
on intimplator provocate de localnici, care contau sA intrebuin-
teze fortele armate romine. pentru interesele, sau rAzbunArile per-
sonale, sau cu scop de provocare.
6
In activitatea guvernului pi parlamentului republicei demo-
cratice, independente, Moldovenesti, lipsa propriilor puteri, nede-
prinderea cu viata politica si sociala, educatia pi deprinderile ru-
sesti tariste, amestecate cu toate dogmele noi, nedigerate, socia-
liste, necunoasterea realitatilor, excitarea revolutionara, mobilita-
tea extrema a evenimentelorse resimtea la fiecare pas.
Vedem guveroul si parlamentul (Sfatul Tarii) discutind :
1) immunitatea deputatilor Sfatului Tarii, 2) didrnile for si a minis-
trilor, 3) introducerea zemstvei in tinntul Cahulului si lzmailului,
4) regulamentul interior al Sfatului Tarii, 5) crearea directH
postelor telegrafelor gl telefoanelor, 6) impozitul pe tutun. 7)
limba oficiala, 8) crearea Bancei nationale, din sucursala Bancii
imperiale din Kisinau, 9) trecerea tuturor liniilor de cale ferata
de pe teritoriile Basarabiei la Statul Moldovenesc, 10) nationali-
zarea justitiei si crearea Curtei de Casatie, 11) reorganizarea ar-
matei, 12) conventia cu Rominia asupra cailor ferate, 13) marl-
rea taxelor de timbru p! accizelor, 14) convocarea constituantei,
15) Constitutia, 16) credite pentru armatA, cal ferate, functionarl,
invatamint, 17) trecerea teatrului nPuschin" in proprietatea repu-
blicei pentru a se transforma in teatru Rominesc. La acestea se
adaoga diferite interpelari. Discutille de cele de mai multe on
erau violente pi sa ispraveau cu aminarea sau trimiterea chestiu -
nilor in studiul comisiunilor sau a fractiunilor. Afars de instruc-
tia agrara (a caret text s'a reprodus mai sus) nimic mai insem-
nat n'a esit din toatA munca si dezbateriie prelungite. Se loveau
curentele din stinga si din dreapta amindoua flind absolutiste,
de constiinta nationall a majoritatii mo'dovenestl, care asteapta
itesfasurarea evenimentelor, ca la momentul oportun sa hotarasca
Eoarta republicei independente.
7
Inteadevar fara armatA proprie, farA coheziune st putere
interna, avind de rezolvat grave chestiuni, rezultate din rAzbol gi
revolutie, fArA institutii proprilcu ramasite descompuse dela ye-
chiul regim tarist si cu noi si subrede formatluui, nestatornicite
bine dela fostul guvern temporal, cu per manenta inrautatire a
stAril financiare, caci moneta din miinele cetatenilor zilnic se depre-
cia prin noile si nemAsuratele emisiuni dela Petrograd, Moscova,
Kiev si Odessa, fara budget, amenintata a fi pradA pof telor
ascunse a strelnilor puternici, soarta viitoare a tinerei republici
independente nu pArea surizatoare.
De aceea, odatA haosul din Moldova dintre Prut pi Nistru
calmat si despartirea de Rusia (decretarea independentei) procla-
mata, se punea in mod imperios in fata tuturor constlintelor
chestiunea soar Eel viitoare a acestei tars.
298 DR. P. CAZACU
Pentru Rug teoretici, care proclamase antodeterminarea tu-

turor popoarelor pind la despArtire, se intelege cd soarta Moldo-
vel dintre Prut §1 Nistru nu prezenta nisi un interes, cum nu.
prezenta nicl pentru acea massif imensd din fostul imperiu, care nici
n'a stiut' vre-o data de existenta Moldovei, a Moldovenilor, §i a Ba-
sarabiei. Pus de imperialismul Rus sd ducd rAzboale pentru cu-
ceriri, §i subjugari, sacrificindu-si averile si fecioril, poporul rus
de pe urma tuturor anexarilor, subjugarilor si rusificarilor, de
fapt nu s'a ales din aceasta politica a imperiului decit cu sardcie
lucie si ignorantd profundA. Dacd ar fi putut sd stie lucrurile §1
sl'§i manifeste vointa, de mutt ar fi proclamat el singer dezanexarea
§i ljberarea tuturor popoarelor subjugate de imperiu, incepind cu
sine insu§i. Revolutionarii extremisti au fost juste interpreti a intere-
selor masei poporului- rusesc, proclamind In numele lui desparti-
rea tuturor popoarelor anexate de imperiu.
Dar si pentru unit imperialists Ru§i, Basarabia prin sine in-
sAsi dela inceput nu a prezentat vre-un interes deosebit. lntr'a-
devAr, in cartea d-lui Casso Rusia la Dunare" gasim o serle de
date din diferite timpuri asupra modului, cum Basarabia era pri-
vita de Ru§i. Ea constituia in fond In mersul de atac al R nsiei
spre orient" o parte din : proecte", visuri", cambinatii", in unele
momente era socotita ca o simpld monetA de schimb, in diverse
combinatil, ale diversilor Imparati, de care era cu totul strein po-
porul Rus. led cite-va citatiuni :
Cu putin timp inaintea revolutei (marl franceze), ministru
de externe francez Vergenne a lucrat mult pentru o apropriere
intre Franta si Turcia si cAuta, in mAsura puterilor, sd impiedice
intelegerea intre Austria §1, Rusia, periculoasd pentru Turcia,
care tindea, prin analogie cu impeirtirea Poloniei, la distribui-
rea piiminturilor peri Danubiene intre doud imparcitii vecineTM. t
In acel timp (1803-1805) visurile nedefinite a lui Alexan-
dra I, de a continua politica Ecaterinei;11-a in Balcani, au cdpd-
tat o forma mai concreta, subt influenta indubitabild a vederi-
lor printului Ceartorijsky. Aceasta, visind restaurarea Pol oniei
subt egida Ruseasca, (Alexandru I dorea aceasta, el scria lui
Ceartorijisky : la puissance, dont j'ai voulu parler et qui vent
se charger de la regeneration de la Pologne est la Russie") §i
dpoi subt protectorul Frantel, intriun raport consilla pe Alexad
dru I IncA la 1804 AV caute compensatiuni pentru aceste jertfe
inevitabile, in leirgiri teritoriale pe contul imperului Turc §i,
orevAzind apetiturile Austriei, care ar fi perdut posesiunile po-
lone, propunea Insemnate lArgiri la Dunare pentru Austria:
Valahia $i Serbia; Rusiei, reiminind singura Moldova" 2
Intr'un raport nou dela 1806 Ceartorijsky sustinea vechea
idele despre anexiuni rusesti fa orient, dar de data aceasta fArd
participarea Austriei" 3
I. Casso. Rusia la Dunare peg. 5.
2 Ibid. pag, 10 -i1.
3 Ibid. pug. 10-1.1.
www.dacoromanica.ro
Atacarea Turcilor si succesele ce se scontau peste Nistru,

trebuiau sä linisteasca si sA satisfaca opinia publicA ruseascA ; se
auta o revan$d pentru Austerlitz ; de nereusita companiei de
acolo era acuzat insAsi imparatul, care nu'si nega greselile de
atunci. (Oublions cette malhereuse bataille d'Austerlitz ; nous y
avons bien fait (les sotisses et mol tout le premier". Journal de
Langeron Hurmurake suppl. I vol. 3 pag. 317) 1
,Raportul lui Ceartorijsky asupra ocuparii principatelor do-
vedeste a relizarea ocuparii se pregatea de mutt". 2
Ministrul afacerilor .straine Budberg a insArcinat pe con-
sulul rusesc Radofinikin sa organizeze in principate o agentura
secrets ". 3
Daca planul ocuparii principatelor era pregatit de mult,
grAbirea campaniei se datoreste lui Ipsilante, care convingea pe
Alexandru 1, ca momentul ocupArli principatelor, chiar a cuce-
ririi Constantinopolului este acum favorabil". 4
,Sint caracteristice instructiiie, cu care contele Tolstoi, noul
ministru rusesc la Paris, plecase sA trateze cu Turcii (Octombre
1808) pentruca in ele se reflecteaza trasaturile caracteristice a
politicei noastre orientate, care tindea in acelasi timp sA elibereze
pe crestittii din Balcani si sa il transforme in supusi rusi". 5
Recunoasterea granitei pe Dunare era conditie sine qua
non, dupl instructia primitA dela printul Prozorovsky, imputer-
nicitul suprem, care fame $i proectul impartirli principatelor
in patru gubernii rusecti. Prima trebuia formats din Basarabia,
a doua din Moldova, a treia si a patra din Valahia". 6
La 3 Decembre 1809 in discursul tronului Napoleon zice :
,Mon alli6 et ami I'Empereur de Russie a reuni a son vaste Em-
pire la Finlande, la Moldavie, la Valachie et un district de Ga-
licie. Je ne suis jaloux de rien de ce que peut arriver de bien
a cet empire. Mes sentiments pour son illustre Souverain sont
d'acord avec sa politique. (Coresp. de Napoleon XX pag. 57") 7
,FArA indoiala, ca punctul esential in tratativele, ce urmau
sA fie, era anexarea malului sting al Dunarii, car supunerea ma-
lului drept parea deja de atunci (1808) chestiune de victor mai
Indepartat". 8
De sigur planurile noastre initiate erau mult mai largi : la
1806 'noi (imperiu rus), credeam sa luam gird luptd amIndoud
princtpatele $i sa formdm din ele patru gubernii rusegi fi la
1 Ibid. peg. 12 13.

2 Ibid. pag. 22.
3 Ibid. pag. 22.
4 Ibid. pag. 26 27.
5 Ibid. pag. 22.
6 Ibid pag. 68.
7 Ibid. pag. 74.
8 ibid. pag. 66.
www.dacoromanica.ro
300 DR P. CAZACU
sfirsit a trebuit sa ne limitam la o achizille mai modestA, din

care s'a putut croi numai singura provincie a Basarabiel. Acest
adaos era util pentru nol, ne apropia de Balcani, ne dAdea po-
sibilitatea de a pune piciorul ferm pe Dunare sj sA ne pregAtim
la lcirgiri ulterioare pe contul Turclei, conform traditiei poli-
ticei Ecaterinel".1
Chestiunea Constantinopolului poate fi aminata pentru vii-
tor (scrie Alexandru I lui Cicegov) ; indata ce treburile noastre
impotriva lui Napoleon vor merge bine, nol imediat ne vom pu-
tea intoarce la proectele ndastre impotriva Turcilor gi sa pro-
clamAtti atunci fie un imperiu slay fie unul grec". 2
Stapinirea Basarabiei ne dadea noun (Rusilor) o superio-
ritate insemnata, comparativ cu razboaele anterioare, in care tre-
buia, inainte de a irupe in principate, sA atacam cetatile Nistru-
lui si Izmailul, pe cind acum Moldova se prezenta deschisa pen-
tru atac". 3
Dar data din rindurile de mai sus rezulta clan, ca in amer-
sul de atac al Rusiel spre Orient ", Basarabia nu era de cit o
parte din aproecte",visuri", acombinatii" o etapa ; in unele mo-
mente ea nu era socotita de cit ca simply monedA de schimb,
pentru pAstrarea integritAtil vechilor stapiniri rusestl; on alte
combinatii.
Amiralul Mordvinov stria lui Alexandru I (1812) : Buna
stare a lmperiului Rus, singurul object demn de parinteasca grija
a Imparatului, nu cere anexarea Moldovei si Valahiei: Nu cu-
cerire de not teritorii, el pcistrarea in fntregime a vechei sta-
piniri poate da gloria sj lauda secolilor (Arhiv. contilor Mord-
vinov vol. IV pag. 923). 4
In jumAtatea lunei April 1912 Ciceagov plecind spre sud,
crezind ca ajunge lnaintea incheerii Oa (dela Hucuresti), avea
instruction! sä organizeze lupta contra Austriei si Frantel, intre-
buintind pentru aceasta pe Sirbi, Bosniaci, Muntenegreni Dalma-
tini, Croat', Illiri sj Unguri. El era obligat sa impue Turcilor a-
lianta noastra (RuseascA) la nevoe cu forte. 5
aLa 16 April Ciceagov cerea complectarea instructiilor cu
un punct : dreptul de a refuza anexarea Moldovei : ce impor-
tanta poate avea pentru not Moldova pradatcl ? Ne va da ea
granita naturals ? Se va asigura pacea solids ? Si la toate a-
cestea dAdea rAspunsuri negative". 6
,Dar Ciceagov a ajuns la Bucuresti a doua zi dupA sem-
narea pacii. Sa prea poate cd dad" Ciceagov ar fi gasit tra-
tativele din Bucuresti neisprcivite, Basarabia astclzi ar fi in a-
fard de hotarele lmperului Rus". 7
1 Ibid. pig. 142.
2 ibid. peg. 158.
3 Ibid. peg 48
4 Ibid. peg. 94.
5 Ibid. peg. 148.
6 Ibid. pag. 148.
7 www.dacoromanica.ro
Ibid. peg. 152.
Dupd o sAptamind dela sosirea in Bucure$ti, Ciceagov, a-

pucat de dorinta ferbinte do a Incheia tratat de aliantA cu Tur-
cia, avantagille caltia pareau turburi, se adresa cdtre Alexandru
I cu urmAtorul poect ; este necesar la noile tratAri sA facem oare
care concesii Turciei. In acest caz, Majestate, poate veti permite
sd cedcim acea parte din Moldova, care este cdpdtatd prin noul
tratat de pace, ca recompensd pentru alianj'a cu nol (Arhiva
RusA. Studii asupra an. 1812-1892 II pag. 20). 1
Cit se interesa imperiul Rus de eliberarea" creVinilor, cit
se $tia despre Basarabia, sd vede din instructiile date de Minis-
terui Rus de interne la 1814 lui Sviniin, functionar superior, spe-
cial trimis pentru anchetA in Basarabia. El trebuia sa stabileascd
cdrei religii apartine populatia de ale. 2
Dar $i mai tirziu Basarabia interesa prea putin poporul ru-
sesc.
Provincia Basarabiei, mal tirziu numita gubernie, putin
atrdgea atentia societatli rusepi in cursul secolului X X, din cauza
lipsei de conflicte in aceasta margine. A trecut neobservatA pen-
tru majoritatea ru$ilor perderea pdrtii de sud a Basarabiei in
baza tratatului dela Paris .1856, ca $1 reintoarcerea dupa trata-
tul din Berlin ; nand acum (1913) in diferite institutii atirnd
ha -ti a Rusiei cu hotarul la Ialpuh, care ne-a despartit de Du-
nAre 22 ani". 3
E putin cercetata Basarabia $1 din punct de vedere geo -
grafic Si istoric nu numai de Basarabeni dar $1 de puterile stiins
tifice ale imperiului : de cind s'a editat monografia lui Za$ciuc
(1822) nu a mai fost un studiu complect asupra acestei margin!".
Dar $i acum cuno$tintele, ce le cdpatam despre aceasta
margine indepIrtata in institutiile centrale, nu shit totdeauna e-
xacte : a4a Anuarul Rusiei", editat in fiecare an de comitetul
central statistic a Ministerului de interne, pa anal 1910, enume-
rind nationalitatile, care populeazd Basarabia nu o numesc pe
tea moldoveneascd, desi ea formead mai mult de jumdtate din
intreaga populafie a Basarabiei; acum citiva ani Curtea de Ca-
satie sectia Civild a declarat Basarabia impreund cu Moldova, ca
foaste parji componente din imperiul Bizantin, cu toate cd pute-
rea imparatilor de Constantinopol nici °datii nu a trecut dincolo
de Dundre". 4
Ori cum, B isarabla in cursul veacului XIX nu a jucat ro-
lul, la care pal-ea chemata dupa paces din Bucure$ti $i despre
care pare cd I i facea iluzil Capodistria. Peste cl'eva zed de ani
dela anexarea el, a devenit evident, cd ea 1111 va fi acea etapd
prealabild pentru viitoare prdzi de rdzboiu fn Balcanl, cd ea
no va sluji ca etapd de trecere in mi$carea noastrA de atac cd-
tre Bosfor".
1 Ibid. pag. 110.
2 Arh, Minist. Rus interne dos. 49 an. 1813 1 16 Casso pag. 209.
3 Casso pag. 227.
4 Casso pag. 228.
www.dacoromanica.ro
302 DR. P. CAZACU
Origins romans a moldovenilor din Basarabia incurea nu

numai pe diplomati, dar si pe slavofili; unii din ei ca Batiu5cov
o negau, cAutind sA dovedeascA cA primil locultori al Basarablei
erau Slavi, care mat tirziu au cApAtat limba latinA ; altii ca Da-
nielevsky, ne indraznind sA meargA a5a de departe in hipote-
zele lor, dar preferind mentinerea ne conditionatA a principiulut
nationalitatil, consiliau guvernul Rus ss restitue Basarabia Ro-
mtniei (Russia 5i Europ. 1888 pag. 442)". 1
Si nu de mult unul din scriitoril militari (Curopatkin. Pro-
blemele armatei Ruse§ti I pag. 494-494 II 502) ru§i, fAcind con-
cluzia rAzboaelor din Balcani, a gAsit cA Rusia a ajuns la Sud-
Vest hotarul natural Inca la 1792, dupA pacea dela la5i, care i-a
dat malul sting al Nlstrulul, pe cind toate razboaele singeroase,
ce au mai urmat impotriva Turciei, an adAugat numai o dungy
de pAmint", cum a numit el teritoriul dintre Nistru 5i Prue.
DupA d. Casso aceastA dungy de pamint este scumpA 51
trebue§te iubitA numai pentrucA este o amintire de luptele ar-
mate! ruse$ti pi tot ce le-a rcimas din visuri orientale 51 planuri
irealizabile ".
Dad pentru oamenj, ca fostul ministru imperial L. Casso,
Basarabia nu era pentru Rusia decit o amintire" §i o rAmasitA
din visuri imperlale orientale 5i planuri irealizabile,dacA pentru
poporul rus,care in masa mare nu o 5tia,nici nu exista,
pentru oamenii din Ruda din 1918, a descompuneril statului, cind
Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Ucraina, Caucazul,
Donul etc. se desparteau, Ucraina era ocupatA de armatele ger-
mane, in interior era razboiu civil indirjit, iar conducAtorli pe
cale violenta luptau inainte de toate pentru realizarea unei not
dogme, la inceput in Rusia, ca apoi s'o aplice pe scarA interna-
tionald mondiala,ea era pe uitimul plan. Starea aceasta din Ru-
sia a permis indrumarea rezolvirii soartei Basarabici pe cale na -
turala.
Straturile soclale din Basarabia, a§a cum se elaborase subt
o suta de ani de stApinire imperialA, nu puteau, mai cu seams
dupA manifestatiile de anarhie locala, sA stapineasca situatia in-
ternA 51 externs de Stat independent. Institutille de aici n'au avut
nici odata 5i n'au trAit subt impuls propriu. Ele prin firea Tort
elaborate de viatA 51 de legi, au trAit numai subt impulsul 51 or
dinele primite dela centru. Cu schimbarea situatiei rAmineau in
aer. Schimba rea la centru ii dezorlentase, unda anarhiei le-a fA"
cut sA se ascundA. Functionarii statului rusesc, trimi§i In Basa-
rabia in interesele acelui stat, fArA nici o legaturA organics cu
viata localkcu disparitia centrului au rAmas cu totul in afarA
de viata realA, ce se petrecea aici 51 prin urmare pe ei nu se
putea conta. Clasa marilor proprietari (minima), in mi§carea a-
grail ce s'a produs, pe linga cA ci'a perdut a verea 5i coheziunea
slabs, care exista intre ei,-51 au perdut 51 on ce prestiglu 5i
I. Ibid. pag. 228, 229, 230.
www.dacoromanica.ro
autoritate. Legati de statul rusesc decazut, straini sau instrainati

in mare masura, ei nu puteau aduna fa jurul for populatia; cu
care erau in invrajbire acuta, pentru statornicirea unei convetuiri
normale de stat. Burghezia orasaneasca, putina, stiaina in mare
masura si de statul rusesc si de populatia local', veneticA, in
disoclerea claselor sociale, nu putea avea nici ea nici o Impor-
tanta. Nici una din aceste clase nu avea nici coheziune inAun-
trul for nici cu celelalte clase, nici deprindere de a conduce tre-
buri publice si de stat, thud aici sustinute si protejate de pute-
rea imperiulul, care nici un moment nu le-a dat voe sa se orga-
nizeze si sa stea pe propriile picioare, sA se conduca de pro -
prlile puteri. Nu trebue uitat ca toata rusificarea Basarabiel era
superficial'. Prin singe, prin rasa, prin trecut nici nobilimea, nici
orasenii, nici multi funclionaripaturile cete mai rusificatenu
erau rusi ; subt-constientul, instinctul nu ii 1mpingea cu forts i-
rezistibila de a lupta pentru mentinerea aici a statului rus cu on
ce chip. DacA aveau legAturi cu Rusiaele priveau mai mult
forma imperials disparate, Jar forma nouA sovietele le era asa
de vrajmasa, in cit multi, nu numai cu usurinta, dar cu plAcere
preferau on care alto soarta, care le ar fl scapat de Rusia din acel
moment cu anarhie, razboiu civil si revolutia social'. Lipsa unei
vieti culturale, lipsa de asociatii, de viata politica, de partide si
organizatii politice temeinice se resimtea peste tot.
Masa mare tArAneasca moldoveneasca, nestiutoare de carte,
tinuta de generatii in stare de inferioritate, subt stapinire politi-
eneascA, in ignoranta 5i necultura, redusA la stare arnoracon-
dusa numai de instincte, urma sa hotarasca warn tarn. ,
Or tendintele instinctive a maselor Moldovenesti din republica
Moldoveneasca erau evidente ; Inca din Martie 1917, prin repre-
zentantii for constienti, ele au facut din partea for tot ce se putea
face in imprejurarile grele si exceptionale de atunci : manifestatii
nationale disparate intii, apoi organizari politice, militare si civile,
proclamarea autonomiei, crearea Sfatului Tar'', a directoratului,
chemarea armatel romine, proclamarea independentei, adicA for-
mala despartire de Rusia. Era asa de evident' miscarea spre
unire, in cit cei mai orbi dintre vrajmasi, prieteni si neutri o ve-
deau, o7proclamau, se bucurau, sau o combAteau. AceastA miscare
a impus tuturor constlintelor calea de rezolvire a soartei respu-
blicei democratise Moldovenesti.
Dar dacA imprejurarile din Basarabia erau favorabile ma-

nifestarilor nationale $i tendintelor spre unire, sltuatia taril Si a
guvernelor Romine din acele timpur era extrem de grea.
Putindu-se hotari a merge contra Rusilor cu Germania pen-
tru a cuceri Basarabia, sau a merge cu Rusia tarista contra Ger-
maniel pentru cucerirea Ardealului §1 Bucovinei sau a sta neutri,
alegindu-se alianta cu Rusia Tarista daca nu se renuntase oare-
www.dacoromanica.ro
304 DR. P. CAZACU
cum la Basarabia, acesta chestiune se aminase. Dezastrul razboiului

nepregatit, retragerea in Moldova, ocupatia ruseasca, trimiterea
ranitilor (lanuar 1917) §i apoi a demnitarilor in Rusia, vizitele la
Petrograd cu propunerea unei aliante mai lungi, de legaturi di-
nastice, matrimoniale, cu declaratla Raslei ca infinit organizat",
ne pasese de fapt subt ocupalie si un quazi protectorat tarist
rusesc. Revolutia Ruseasca, care rupea lanturile Moldovei dintre
Prut §1 Nistru, ne scapa de probabilitatea tutor anexiuni si de
protectorat. (Vezi Polivanov). Dar in acelas timp cu toate incer-
carile de a ref avia frontul oriental, revolutia ruseascA nu putea
opri complecta lui descompunere. Cu toate jertfele si succesele
noastre dela Marasesti, se faceau pregatirile pentru retragerea in
Rusia, (deputatii, senatoril §i Curtea de Casatie sA si instalase la
Herson August 1917) inteun moment dat tot prin Rusla mai de-
part; Se intelege bine ca, in astfel de imprejurAri, guvernul romin
nu se putea gindi nu la unirea Basarabiei ci la gesturi Clare, cars
ar fi putut provoca banueli din partea Ru§ilor. Dace guvernul
romin a lasat sa se trimeata armata in Basarabia, faptul se ex-
plied prin nevola de a se aproviziona §i de a§1 asigura spatele.
De alifel toate documentele §1 declaratiile din acel timp, citate
mai sus, marturisesc aceasta. Ajungind la o situatie desperate si
fare esire, la 27 lanuar 1918 succesiunea acestei stari se pune pe
umerit noului cabinet, de sub pre§identia d-lui general Averescu.
Am vazut mai sus din tratativele Incepute de predecesoril d-sale
si continuate sl sfirsite de d-sa cu bol§evicii, pentru salvarea de-
putatilor, tinuti arestati la Odesa §1 apoi dusi in Crimeia, atitu-
dinea acestui govern in chestia Basarabiei identica cu a celui
precedent Se angajase sa evacueze Basarabia In douA luni. Era
politica impusa de mostenirl si imprejurari.
Dar peste $i Impotriva situatlilor, consideratiilor de po-
litica interns internationals a guvernelor din aiferite parti,
mersul Moldovei dintre Prut ,ci Nistru spre realizarea dreptu-
lui sau la viuta politica $i culturalci nationalci In unire cu neamul,
din care facea parte, avtnd ,caracterul ineluetabil a unei fata-
Watt istorice, nu se puteau oprt.
9
Din momentul ce, conform cererei generalulul Scerbacev si a

Sfatului Tarii, armatele Romine§ti au intrat in republica Moldove-
neasca, raporturile intre guvernul si cetatenii romini deoparte §1
reprezentantii si cetatenii republicei Moldovenesti . din alta, cum era
natural, au devenit mai dese si mai strinse. Afars de izite par-
ticulare, individuale sau Ia grupuri, vedem o vizita oficialA a pre-
sedintelui Sfatului Tad I. Inculet §i a pre§edintelui Consiliului de
Mlnigri D. Cegorean, insotiti de o suits, sosind la la§i (26 Fevru-
arie) pentru a se pane in legAturi cu puterile Europene, repre-
zentate alci. Ei viziteaza -pe toll ministrii antantei, pe toti mem-
bril guvernului in functiune si a guvernului trecut, pe pre§edintii
www.dacoromanica.ro
corpurilor legiutoare sl pe mar11 demnitari al Statului Romin. a
Sint primfti in audienta la Pa lat. Reprezentantli Europe! le vor-
besc in limbajul diplomatic sibilian, ca vor informa guvernele for
despre constituirea noului stat independent si vor da referinte
bune.
Presedintele Consiliului de Ministri, generalul Averescu, le
declara, ca el este pentru republica independents, desi a primit
propunerl din partea puterilor centrale de a imparti republica
cu Austriecii ; dar a ref uzat, pentru a pune pe germani In im-
posibilitate de a propune Rominiei schimbul intre Dobrogea si
Basarabia.
Pe linga prezentare Europei, reprezentantil republicel inde-
pendente au intervenit pe linga guvernul romin, ca si le inles-
neasca, prin reprezentantii sai, putinta de a intra, alA turf de Romi-
nia, in tratative de pace cu puterile centrale la Buf tea si Bucuresti,
ca reprezentanti al Sfatului Tarii respublicei democratice moldo-
venesti. Am vazut mai sus in diferite declaratii a Sfatului Tarii
dorinta pacii. In Sfatul Tariff s'a discutat chiar chestiunea trime-
terei unel delegatiuni pentru incheerea pacei cu Germanil intai la
Brest-Litovsk, alAturl de Rusia, apoi alAturi de Ucraina ; se desem-
nase chiar delegatii, dar luptele la Nistru impie iecau plecarea lor.
Acum Sfatul Tarn delegase pe presedintele sAu si pe presedin-
tele consiliului de ministri de a intra in legaturi cu reprezentantii
puterilor centrale la Buftea, pentru a inchela pace cu republica
moldoveneasca D. Argentoianu, care isi luase misiunea de a vorbi
reprezentantilor puterilor centrale in aceastA chestlune, a plecat
si cu acest scop la Baftea. lar misiunea republicei, dupa o aerie
de receptii semnificative, intre altele de Academie si de Unlversi-
tate si intitniri cu multe cercuri din Iasi, se intoarce la Chisinau
sa astepte rAspunsul puterilor centrale.
10
Aproape in acelas timp, soseste la Iasi o misiune a marilor
proprietari, fosti conducatori locali din Basarabia, compusa din d-nil
P. Sinadino, fost deputat in Duma imperials sl p.imar at Chisi-
naului, V. Anghel fost presedinte a zemstvei Orhei, 0. Glavce, fost
presedinte a zemstvei ChisinAu, D. Semdgradov fost presedinte
a zemstvei guberniale si fost membru in Consiliul Imperial, Go-
nata, Dicescul, Cavalioti Schoerer, Bodi si altii...cu un memorlu
asupra situatiei in Basarabia. lata prima parte si cea mai interesanta
din el :
Am crezut, ca este bine ca intr'un rezumat precis, docu-
mentat cu date, sA se cunoascA adevArata situatlune politicA si
agrara din Basarabla, caci numai astfel se va putea vedea, cit
de dreapta este aprecierea a tuturor acelora, care intr'adevar prin
situatiunea for intelectuala, culturalA morals si materials au drep-
i La o receptie dnu Cegoreanu spune : ,n'em ventt eici ca re-
prezentanti ai clasei bogate, can in mare parte el -a renegat nafiona-
litatea. Singurii, cart st au !Astral limba sint taranii. Daca nol basara-
benti stntem astdzi pe tale de untre a neamului, datordm aceasta numai
granulut moldoven%
www.dacoromanica.ro
306 DR. P. CAZACU
tut i datoria cAtrA Basarabia de a o apAra in contra acelora, ce

voind sd abuzeze de o stare de dezorganizare, cauta sa traga be-
neficil personale in detrimentul binelui si al viitorului Tarei".
Cum se va vedea, actualul guvern si pretins Sfat al Tare!
este o creatie ocazionara de oameni politici ocazionali si aventu-
rleri, rare profitind de revoltele bolseviste, pe care le conduceau
chiar ei la inceput, de oarece d. Erhan $i lnculet au venit din
Petrograd la Chi$indu ca delegati bolsevisti ; au decretat o repu-
blica independenta si au acaparat situatiunea, promitind maselor
pradarea averilor, proprietatilor §i remiterea for fara nici-o plata,
distrugerea burjoilor §i acordarea unel libertati anarhice, fara res-
pectul legilor, dreptului gl vietilor cetAtenilor".
Armata Romina, alarmata de aceasta revolutie, create prin
aceste procedeuri, a acestor politiciani, a intervenit si a potolit de-
zordinele incepute. Guvernul care la inceput a voit sa se ()pule
armatei romine, vazInd imposibilitatea, a schimbat de atitudine gi
a cautat sa arate, ca primeste cu placere venirea armatei romine,
dar pe sub mind continua a duce campania de revolutie si chiar
cauta a arata, cä armata romina e acea, care se opune la inde-
plinirea promisiunilor date de el, adicA de-a imparti taranilor fara
plata paminturile proprietarilor".
, Aceste mijloace Inscl prepard viitoarea desordine $i con-
stituesc un pericol nu numai pentru Basarabia, dar $1 pentru
armata romind, care trcle$te in acest mediu disolvant. Guvernul
actual nu face alt-ceva, decit de a trai prin expediente zilnice,
fart a face vre-o organizare administrative. AceastA stare de lu-
cruri nu poate dura mai mult. Ea pune in pericol 6i viltorul Ba-
sarabiei si tendintele ei de ware cu Rominia. Nu poate sa mai
clainulasca o administratie, care are ca tinta desordinea, ilegalitatea
Ai bunul plac".
De aceea cerem ca, pe baza celor ce vor fi arcltate mai jos,
sa se vadd justa noastra protestare §i un moment mai curind
Rominia, cu care not, lard nici un Inconjur cerem a fi uniti, sd
ne dea sprijinul, sfatul $i concursul moral $1 material pentru a
inlcItura o stare de revolutie organizatcl de un pretins guvern $i
un pretins Sfat al Tclrer. Cu acest memoriu ei se prezinta gu-
vernulul, oarnenilor politici din Rominia si M. S. Regelui. Credem
cA nu numai frica de anarhie din Rusia, interesul temporal, ci sl
constiinta dreptatii unirii Basarabiei la Rominia punea in miscare
pe unii din acesti fosti demnitari. In acelas timp yin alte mani-
festatii pe fata pentru unlre. La 3 Martie 1918,1a Balti adunarea
oficialA a zemstvoului, impreuna cu marii proprietari 6t alte orga-
nizatii, proclama tinirea cu Rominia (dam in note acest act). 1
1 Noi mai jos iscaltii, membri ai zemstvel flnutului BIM!, cu

cinste va ruglim sa aveti bunlitalea ce, inainte de a intra in rinduiala
zilei hotiiritii,pentru adunarea de asiiizi.la zemstvei, sit' punelt la glasuire
dorinla noastrii, aratalit mai la vale, de a ne uni cu fara noastrii mama
Rominia`.
*Hind prey bine ca acum o sutii 41 pease ani am fost furall cu
www.dacoromanica.ro
La 13 Mart o adunare extraordinary oflcialA la Soroca, coin-

deasila dela sinul dulce al mamel noastre scumpe, cu care am facet un
trup gl un suflet;
Stfinct prea bine ca in vremile acestea grele, cind dupe ce ne-a
izbavit Dunthezeu de lirania ruseascii, care ne-a apasat, batjocorit st
intunecat atita amar de vreme, era sit ne prapadim in focal anarhiel
bolgevice, far Rominia ne-a dal ajufor frAtesc in zile de grea primej-
die, curatindu-ne lara de dusmani, dindu-ne scutul, llnistea si rinduiala
perdute.
Stiind prea bine ca singurt sintem gi prea pufini, gi prea slabs, gi
prea neputinciosi, pentru a ne putea ocirmui si apfira singuri, fare a
elides din nou subt alt jug strain, care sa ne fedi iarasi robi.
Hotartm In numele linutulut nostru Ra lft, sa ne unim din nou cu
scumpa noastro lard man7: Rominia, voind si imparllm cu ea frategte
lot norocul si nevoile viefel noastre viitoare, ca si in vremurile lui Ste-
fan cel Mare.
Aceasta holarire nestriimulata gl sfinta a noastra rugam sa fie
trimeasa far& intirziere Sfatului PHI din Chisinau pentru ca ac?.sta, as-
cultind glasul dostru, sa hotarasca in grab& in numele inlregei Tari: stin-
ts mintuire, mull cloth& gi vegnica noastra unite cu tarn noastra'mama
Rominia, in care ne punem nadejdea ca, ca bung mama, ne va garanta
frafie deplina gi drepturile capalate de norod prin revolulia din 1917.
Balti 3 Mart 1918.
Ion Scobiola, Ion Cazacencu, Simion Ciobanu, Ion °aril& Vasile
Costise, A. Filip, D. Harconila, N. Miauna, Gheorghe Popovici; Vasile
Focga, F. Grigorie, Gheorghe Cioban, St. Rosca, Gheorghe Cocog, M.
Moscal.
Adunarea general& a zemsivel din finutul Minor, nascuta din
alegerile din Decembre 1917, convocatii in ziva de 1 Mart 1918 pentru
votarea budgetelor gi allor masuri necesare bunului mers al adminis-
tratiei si vielei economice, in unire cu adunarea generala a tuturor ma-
rilor proprietari, intrunifi in ziva de 3 Mart 1917, terminind lucrarile
sale, inainte de a Inchide sesiunea, a discutat gi votat in unanimiLfe
urmatoarea moltune,depusa pe bluroul adunarii de catra membril zem-
stvei gi a marilor proprietari.
fazamat pe principiile proclamate de marea revolutie a popoa-
relor fostului mare imperiu al tuturor Rusiilor, care in primul rind °dal&
cu libertatea si egatitatea tuturor indivizilor in feta legilor, a proclamat
libertatea nationatitalilor de a dtspune singure de soarta gi agezamin-
tele for prezente gl viitoare, poporul moldovenese, asezat acum -0
veacuri de cAtra Strabunii nogtri Romani intre Nistru gi Prut, a procla-
raat in ziva de 2 Decembre 1917 Basarabia-respublica moldoveneasca
independents si de sine stataloare.
Tinind seams ca viafa gi propligirea economic& a unui popor este
in report cu forte vie si aptitudinete, pe care Dumnezeu le-a harazit, ca
in unire stn puterea gi ca uncle's dot puterea creste.
Tinind seams ca in limp de 19 veacuri Basarabia a lost totdeauna
un trup cu Moldova depe partea dreapta a Prutului si ca soarta ei a
fost deapururea legata de aceea a principatelor Dunarene, cu care a
gustat aceleag suferinfe gt aceleag bucurii.
Tinind seam& ca in anul 1812 in urma framintarilor singeroase
ale tuturor popoarelor europene, Basarabia a fost smulsa, Para consim-
fiminiul ei dela trunchiul etnografic al nafiunel sale, de origins gi finind
seams de pilda, pe care linarul Regal at Rominiei a dal in scurtul limp
de cind a lost recunoscut skit independent, atragindu-si astazi admi-
rarea gi iubirea tuturor popoarelor din lame gi chiar respectul dugma-
aului comun.
Proclam5m astitzi in mod solemn in feta lui Dumnezeu gi a Willi
iniregi, ca cerem unirea Basarabiei cu regatul Rominiei, sub at carui
regim constitutional st sub ocrotirea legilor el de monarhie democra-
www.dacoromanica.ro
308 DR. P. CAZACU
pusa' din reprezentantii zemstvoului, ora$ului, marilor proprietari,

tarani, preoti Si toate tagmele, proclamd §1 ea unirea (dam In
note procesul verbal,. originalul se afla Ia Academie). 1 Asupra
ticii, vedem siguranfa existentel noastre nalionale si a propasirii eco-
nomice si culturale.
Facem apel la toate adunarile din intreaga Basarabie dela Hotin
pint' la Izmail sa se unease& prin votul for la motiunea noastra $1 sa
ceara Sfatului Tarn dela Chisinau sa trimeala o delegatiune cu repre-
zenlanti din loate adunarile tinutale si proprietare la Iasi pentru a de-
pune Ia picioarele tronului Rominiei omagille noastre de devotament si
credinla tetra teegele Ferdinand at tuturor Rominilor.
D. D. Ciolac. B. Boutml de Catzman, D. Crupensky (delegatti
marilor proprietari), C Leanca (presedintele zemstvei Iti), I. Olus-
chevici, A. Oh Inky, S. Popovici, 1. Macarov, C. Alaci, D. Abaci, A.
Siatorsky, D. Riscanu, A. Ceaicovsky, N. Casperovici, I. Sisco, Oh. Al-
botFlondor, I. Iedolvsky, N. Scordele, I. Erjacovsky, A. Saraca, V. va-
luta, N. Dubraysky, Z. Vainstoc, E. Vied, Aschenazi, I. Ciuhureanu, A
Popovici, E. Ettingher, H. Victorov, Andries Seplelici, Or. Blajievsky'
D. Dobris, P- Sisco, E. Zaharia, Or. Teodorovici, M. Ciolac, P. Levinta'
C. Hanu, M. Ciuhureanu, S. Roses. D. Oganovici. A. Tolpighin, S. Ho:
langeogloRomascan,`Gr. Oganovici, N. Cazacu, 51. Sadovici, L. Masis
M. Novitky, T. Valuta, D. Feldman, I. Cately, H. Negruzli, L. Cohan'
K. Stefanov, Zanglidis, Oh. Popovici, P. Calle. V. Lozanov, ticobioala,
A. Filip, Oh. Cioban, I. Svetenco, S. Nemirovsky, V. Horodenco, I. Lef,
ter, D. Oalcesca. F. Origorov, Oh. Cacti's, S. Popovici, 1. Cazacenco-
N. Meaun, Oh. Popovici, I. Leahu, D Dorogan, D. Calisiru, N. Rocca,
N. Hazconit, Or. Trelea, M. Moscat, S. Musteala. P. Musteata, O. An,
tonovici, L. Cocos, I. Serge, I. Gallia, V. Cioclu, V. Codralky, D-
Vrabie.
Moliune
1 Adunarea Generale a zemstvei din disirictul Soroca, nagcuta
din alegerile regionale din Decembre 1917, fund convocala pentru as-
tazi 13 Mart 1918, sore a-si alege Presedintele, a vote bugetele $1 a
lua masurlle necesare bunului mers at administratiei $1 vietei econo
mice din aceasta regiune; dupe ce si-a ales presedintele sl inainte de
orice aita lucrare, a discutat, tmpreund cu !Weil gi trzarii proprietari
ai districtului, cu membril comunel Soroca, cu membrii Clerului, cu
membril Invulamtntului gi cu toll ceta fenii, care au fast prezenfi si au
votat in unanimitate urmdtoarea mojiune :
,,Poporul MoLlovenesc infiintat de aproape 20 veacuri, de tetra
Strabunii Romani *1 deosebit apoi infre Nistru si Prut de fratil sal, re-
zSmat pe principiile mares revolutii a popoarelor fo lului mare Imperiu
a tuturor Rusiilor, care ()data cu libertalea si egalitatea tuturor lndi-
vizilor in fata legilor, a proclamat in primal rind: libertatea nalianall-
tatilor de a dispune singure de soarta si agezamintele for prezenfe ,si
viltoare, a proclamat in ziva de 2 Decembre 1917 Basarabia ca Repu-
blica Moldoveneascd independent& $i de sine statatoare.
Tinind seama ca viola si propasirea economica si culturala a unui
popor esle in report direct cu forla vie si aptitudinile, cu care Dum-
nezeu le-a harazit, ca in unire sta puterea sl ca undes doi puterea
creste
Tinind seama ca in Limp de 19 veacurl, Basarabia a fost toldea-
una un trup cu Moldova de pe dreapta Prutului, si ca soarta ei a fost
deapururea legate de aceia a Principatelor Dunarene, cu care a indu
rat aceleasi suferinte, gustind aceleasi bucurli si mind aceleasi nevot;
Tinind seama ea in anal 1812 in urma singeroaselor framintari
ale tuturor popoarelor Europene, Basarabia a fost smulsa, fall con-
www.dacoromanica.ro
REPUBLICA DEMO CRATICA MOLDO ENEASCA INDEPENDENTA 309
acestor fapte minoritatile din Sfatul Tariff 51 adversarii unirii in-
cep discutia, arAtind cA dacA judetele vor proclama In mod sepa-
rat unirea cu statele vecine, se poate Intimpla impArtirea Basara-
biei intre ele. Guvernul este silit sA opreasca adunarile dela Or-
hel, Bender 51 Chi5inau, pentru a evita dificultAtile parlamentare
51 pentru a nu-5i mic5ora valoarea proprie ca reprezentant al unui
stat independent unitar.
11
In acela5 limp Se produce din partea Ucrainei o manifes-
tatie ingrijitoare pentru soarta republicei Moldovene5ti indepen-
dente. Dupa cum am arAtat mai sus, la intrarea armatel noastre
in Basarubia, Ucralna prin reprezentantii sai a aratat d -Iui ge-
neral CoandAtrimisul taril la Kiev bucurla cA Basarabia este
ocupatA de Romini. Aceasta n'a impiedecat insa guvernul Golu-
bovici sA intervie la Berlin, cerind ca In tratativele de pace cu
Rominla sl is parte reprezentantii Ucrainei, care au a revin-
deca parji din Basarabla.
Interventia Ucrainei a provocat in Sfatul Tariff la 16 Mart
o discutie pi un vot foarte semnificative. Reproducem mai jos in
rezumat dezbaterile asupra acestei chestiuni, atit pentru importanta
lor, cit 511 ca ilustratie a starilor de spirit 51 a moduiui de discutie.
Tiganco (deotitat opozltionist) interpeleazA guvernul asupra
politicei externe. In locul ministrului de resort, bolnav, rAspunde
pre5edintele de consiliu D. Cegorean.
simliminful ei, dela trunchiul politic sfetnografic at naffunet sale de
Tinind seams de infiltfitoarea pildfi dath de tinarul Regal al Ro-
miniet in scurtul limp de cind a fost recunoscut ca Stat independent,
atriigindu-si prin munch, prin ordine, admiraliunea si tubirea tuturor
popoarelor din fume st chiar respectul dusmanului comun.
Proclamiim ailtizi in mod solemn st in faja lui Dumnezeu si a
intregei omeniri, ca declaram unirea Besarabiei cu Regatul Romintei
si sub at anti regim constitutional st sub ocrolirea legilor caruia de
monarhie democratica vedem siguranja existentet noastre nalionale si
prophsirea economics si culturalA.
Facem apel in Sfatul Tare! si In bate adunirile constituite din
intreaga Basarabie, dela Hotin papa In Ismail sh se uneasch prin votul
for in moliunea noastrfi si sa trimeatii delegatiunt cu reprezentanti din
bate adunarile regionale si proprietare peniru a depune In picioarele
Tronulut Rominiei omagitle noastre de devotament $t credinju chtris
Regele Ferdinand Nu Rege at tuturor Rominilor.
Alegem ca delegall pe dnit Mije, Rusu, Secara, Cosciug, Oa-
nea, Topala, 5oltuz, Meleghi, Bandac, Butmi de Catzman, Hergiu, Sa-
fanof Kaisan, Braunstein, Varian, Vizitiu, Bersan, Cernautan, Orosul
sI Prdtopopui Kotujinschl.
Primarul orasului Soroca, Soltuz ; Vasile Birch, N. V. Krusevan,
B. Rottman, V. Siroescu, 0. Virlan, C. Hirjeu, F. V. Rusu, Preotul Va-
sile Balancea, Teodor Caceaun, Teodor $1etanovici indiscifrabil, Pre-
sedintele Dumei orasului Soroca Safonof, Inv/it/tor', Victor Caisin, A.
Rottman, Stefan Maluda Indiscifrabil I. Tlmerman; P. N. Rusnac Naum
Kitroser, loan Chistruga, A. I. Bronstein, I. Valsman, Ivan Bulat, E.
Tr, (fort (doemna), E. Hirjeu Cale inici (doamna), N. Hirjeu Csetiac
(doamna), E. MeleghiCuzminsky (doamnii) I. Bandac, I. Rusu, H. Cos-
ciug, Zus Tuchermam, Toader Melniciuc invalator, 0. Hats, Ignatie D.
Afanasie, N. Sokirca, P. Rusu, L. I. Fainstein, Eugeniu Oramh, M. Oraj-
www.dacoromanica.ro
310 DR. P. CAZACU
Situatia in politica externd era asa de ne clard, cd nu vA

puteam spune pand acum nimic precis. Acum situatia s'a clarificat
intru-citva si se prezinta astfel."
VA aduceti aminte cA intorcindu-ne dela Iasi, v'am declarat
cd din partea Rominiei nu existd nici o pretentiune asupra teri-
toriului nostru si asupra independentei republicei noastre. Chiar
innaintea plecdrii noastre din Iasi s'a intimplat un eveniment,
care din nou ne-a pus in fats necunoscutului : a cAzut cabinetul
Averescu si locul sAu se asteaptd ceiace s'a §1 intimplatfor-
marea guvernului d-lui Marghiloman".
Dar si dupd formarea acestui cabinet, raporturpe Romi-
niei fata de not nu s'au schimbat. N'am Inca cunostinte exacte,
pentru cd. d-nu Marghiloman nu s'a Mors inca dela Bu-
curesti ; totusi, ceiace stim ne dA dreptul sA presupunem, cd si
d-nu Marghiloman prive§te republica noastrA, cast cabinetul pre-
cedent".
Dar tot atunci, dupd ce ne-am intors dela Iasi, vd aduceti
aminte, vA spuneam cd ne ameninta pericolul din all parte, de
unde ne-am a§teptat mai putin din partea Ucrainei. Atunci Uc-
rainenii aveau pretentiuni la cloud din tinuturile noastre, acum se
dezlard interesati in genere de soarta Basarabiel §i de multe al-
tele. Dar ceiace atunci era numai o presupunere acum este fapt.
latd textul interventiei. Ucrainei pe lingd puterile centrale pentru
anexarea Basarablei : Amin aceasta avem onoare a vA aduce la
dean, 0. Solonovsckv, A. 01whevici, Ivan Vas. Rusu, A. Godzevici, I.
Cust, I. Cocerva, F. Cocerva, V. Cocerva, Anton Chihai, N. 1. Cazacu.
Afanasie Sih. Brodovschi, Preotul Filip Unto, invafritor Ion Ioga, V,
Bozdarevici, D. S. Pisarevsky, Simion Lozovan, N. Coandii, Stefan Co-
cerva, Altar indescifrabil, 0. Braescul, I. Colcher, N. Mafteev, L. Stahi,
I. Cojuhar, L Tureen, T. Botezat, indescifrabil, N. I. Cioban, procuror
Kersnovskl, N. Mahn, 1. A. Canf4, M. S. Caine, D. I. Botnar, Alexie
Moldovan, Julian A. Talmaiki, 'Leon Cjirbun, An. Popovsky, I. Virtej,
E. Nicu, 0. Beleayski, C. Stefano, V. Murafa indescifrabil, D. Grope,
Popovski, M. A. Baron, I. Petrusat, Cululeac, T. Bejan, 0. Morozov,
D. Oodzinski, Ivan Arhip, I. Neamfu, Filip Mija, Comisarul finutului
Sproca V SecarA, Ivan Troia, Andrei Harburei, I. Mihailicenco, Preo
tut Nicanor Murafa, Feodpsie Spiridonovici joymir. Teodosie BarcA, Ivan
Zaharievici Popovskl, Hristofor Dancila, Z. Barcii, Serghie, Chirtoca,
Petre Rotar, N. Plecov, Ivan Ivanovici-Tepilovan, Anton Beleovski, SI-
mion Plerjanovsiki, P. Dimitras, Iv. Popovski, Alexandru Burjanovski,
Vladimir Repefki, C. Mofoc, VI. Manughevici, Constantin Ivanovici Har-
bur, Dimitrie Popovski, Iv. Popovski, N. de Plescov nee Oousta, Nico-
lae Prodan, N. Caterinici, Emilian Hert, P. Ianevski, Feig Voloh, Lo-
cotenent Leon Acsentovici, Mihail Pope, D. Meleghi,Nicola Schimono-
vici, Mihail Bohasevici, Sofia Schimonovici, B. Butmi, I. Axenlovici, I.
Pommer, Leon Cosclug, Iacov Bulat, Vasile Bacalam, Timof lei P. Bo-
tez it, I. Voloh, Indescifrabil, I. Arventlev, Dimitriu Afon, A. Oluwhe-
vici, A. Petrenco, Nicolai Condrea, Grigore Zencenco, M. S. Remise,
lustin Nicolaevici Nacu, Indescifrabil, T. Antonevici, Emilian Filipovici
Negras, Pavel Talmafki, Teodor Petru Cocerva §i Ivan Petru CocervA,
iar pentru el neOutorl de carte si pentru sine au semnat:
Ivan M. Troia, Vasile Meleghi, Nicolae Ignatevicl Harcenco, M.
Perveacova, Ivan Drufa, Eftimie Eftimievici, Indescifrabil, Andrei Aris-
tarhovici Sarb, Teodor Luchicl Dama§chevici, Mihail Pinzar, Ivan Cral-
janovski §I Ivan Profirevici Co§ciug.
www.dacoromanica.ro
REPUBLICA DEMOCRATICA MOLDOVENEA SCA INDEPENDENTA 311
cuno§tiinta urmatoarele : consiliul de mini§tri a republicei populare

ucrainene este adinc Interesat de soarta Basarabieiprovincie
dela granita republicei ucrainene".
Cu toate a nu este Indoiala, cd amindoua popoarele ucrai-
nean si moldovenesc traesc a mestecate, sigur este, cd in partea
de Nord a Liasarabiei locuiesc mai mutt Ucraineni, tar in cea de
Sad (Intre gurile Dullard §i ale Nistrului pe malul Marei Negre)
et constitue majoritatea reiativa §1 astfel Basarabia, din punct de
vedere etnografic, economic §1 politic, formeaza o unitate indivi-
zibild cu teritoriite fundamentale ale Ucrainei'.
Stap/nind o parte importanta din malul Marei Negre, in
partea occidentals a caret se gaseste marele ceutru economic
portul Odessa, §1 cu care este strins legata toad Basarabia de
Sud, guvernul Ucrainei socoate, ca orice schimbare a granitei
Ruso-Romine, mai cu seams in partite ei de Nord §i de Sud, calcd
adinc iuteresele politice §i economlce a republicei ucrainene".
Avind in vedere ca acum o parte insamnatA din Basara-
bia este ocupata de armatele Romine §i chestiunea, cut va apar-
tine in viitor, ar putea fi object de discutiuni la conferinta de pace
dela Bucure§ti, guvernul republicei poporane ucrainene socoate
discutarea §i hotdrirea acestei chestiuni posibila, numai cu parti-
ciparea §1 acordul reprezentantilor guvernului ucrainean. Prese-
dintele consiliului de mini§tri §1 ministru afacerilor strAlne V. Go-
lubovici"..
Acest document, care ne-a fost dat la la§i, dovedeste ca
Ucraina a hotArit sd pule mina pe noi. Totu§i informatille mete
nu ma indreptatesc a crede ca ea va reusi. Interventia Ucrainei,
ca reprezentantii ei sa fie admi§i la tratativele din Bucure§ti a
fost respinsa si von Ktillman s'a pronuntat §i impotriva partici- .
pArii noastre la aceste tratative, numai pentru cd In acest caz ar
ft trebuit, sa admita §i pe reprezentantii Ucrainei. Cererea Uc-
rainei, ca sa i se anexeze Basarabia, desigur va fi respinsa : nici
Germania nici Rominia nu doresc a,ceasta".
Totu§i din discutiile Radei din Kiev, din incercarea de a
se face numiri de functionari In Basarabia §i a acapara calea fe-
rata dela Ocnita, se vede ca cel dela Kiev nu numai nu vor sa
recunoasca guvernul republicei noastre, dar neagd §I dreptul Ba-
sarabiei la autonomie. Care an fost demersurile noastre fats de
atentatul guvernului socialist ucrainean ?, Chestiunea era asa de
complicate, impfejurarile asa de putin favorabile, ca liana acum
n'am putut intreprinde nimic In aceastA chestlune. Ucraina era
inundata de bol§evici. Nu era nici o comunicatie cu Kievul. Dupe
intrarea armatelor nemtestI la Kiev, s'a trimis o telegramA, dar
la Odessa Nemtil an ref uzat-o. A trebuit sA a§teptarn. Acum gu-
vernul a hotarit sA trilteata la Kiev o delegatle speciala, ca sA
protesteze acolo inaintea Radei Impotriva amestecului in viata
noastra §i deasemenea sa protesteze innaintea reprezentantilor pu-
terilor centrale. Delegatia este aleasa §i mine va pleca (din im-
prejurari fortuite delegatia n'a plecat). Poate §1 acum nu va a junge,
www.dacoromanica.ro
312 DR. P. CAZ ACU
fiindcA nu se Vie, daca exists; comunicatli pe cAile ferate ucrai-

nene. Ce putea face mai mutt guvernul in aceasta chestiune ?
El a hotArit sA o prezinte parlamentultd".
Pretentiunile de acest fel se resping de obiceiu prin forts
armelor. Not n'avem aceste forte. Ne ramine sA protestAm, sA ail-
tam Ucrainei incorectitudinea, sd ii aducem aminte cA eri Inca ea
lupta pentru dreptul sAu de autodeterminare, cd ne era tovara5
de lupta, soil mai mare, in apArarea dreptului la viata 51 exis-
tenta libera. Cum sA ne explicAm cd tovara5ii no5tri sociali5t1 din
Rada Ucraineand cu ajutorul balonetelor straine vor sA puie acum
mina pe respublica noastrA neaparata. Cred cA cu totii vi{ yeti
uni cu not 51 impreund vom declara protestul nostru In fata lumei
intregi".
Ministru de interne, V. Cristi descrie raporturile dintre:Uc-
raina §1 Basarabla dupa revolutia din Mart 1917. Ucraina, voind
sail capete autonomia, cAuta in acela§i timp sA cuprinda in gra-
nijile sale Basarabia. La ince putul lui lull 1917 telegraful a adus
vestea, cd o delegatie ucraineand a pltcat la Petrograd pentru a
obtine dela g'uvernul central recunoa5terea autonomies 5i hotarele
Ucrainei, in care delegatia Ucraineand introdusese 51 Basarabia.
Vinnicenco chemase la Kiev 5i pe comisaril din Basarabla la con -
sfAtuire, ca fAcind parte din Ucraina. Organizatiile moldovene5ti
au protestat 51 la Kiev 51 la Petrograd (prin d-nu Cristi) 51 astf el
Ucraina a rAmas fdrA Basarabia, a5a cum se Si cuvenea. DupA
aceasta Ucralna s'a adresat Basarablei ca unel republici inde-
pendente 51 nici dupA universalul al doilea Basarabla n'a fost
consideratA ca apartinind Ucrainei. La pacea din Brest-Litovsc
Ucrainenii au chemat 5i pe delegatii no5tri, ca delegati de stat in-
dependent egal cu Ucralna. Nu putem Intelege pretentlile de astAzi.
Trebue sA protestAm impotriva acestei incercari de a ne robi, 51
se trimitem in acest scop delegati la Kiev.
Deputatul Erhan respinge pretentiile Ucrainei.
Deputatul Cijevschi complecteazA expunerea d-lul Cristi prin
descrierea congresulul popoarelor 51 raporturilor corecte ale Uc-
rainenilor din acea epoca. ProtesteazA in numele blocului Moldo-
venesc impotriva atitudinel de astAzi a Ucrainenilor.
Deputatul Bajbeuc-Melicov din partea minoritatilor, se bu-
curA de unanimitatea protestului contra atentatului imperialist al
Ucrainei, dar este revoltat de indolenta guvernului, care a tAcut
in mod criminal 51 n'a protestat, cind trebula 51 unde trebuia.
Era dator sA mearga la Bucurecti §1 acolo sA rezolve chestia in
mod definitiv.
Deputatul Cernouteanu, ca reprezentant at populatlei din
tinutul Hotlnului, protesteazA in numele populatiei acelui tinut, con-
tra atentatului ucrainean, care este o trAdare a democratiei.
Buciu$can, din partea opozitlei, vede in toate partite cutite
ascutite, gata a tAia In bucati republica Moldoveneasca. Singurul
pretext pentru actiunea criminala a Ucrainei sint hotartrile tinu-
turilor Bait! lii Soroca de a se uni cu Rominia. Trebue trimisa
www.dacoromanica.ro
o delegatie la Kiev ca sa protesteze, dar in acela§ timp acei,

care au declarat tinuturile Baltilor §i Sorocli unite cu Rominia,
trebuesc chemati la raspundere".
Deputatul Bogos, in numele Moidovenilor de peste Nistru,
protesteaza contra Indrazne 111 Ucrainenilor. Ca raspuns cere proc-
lamarea tinuturilor de peste Nistru, locuite de Romini, ca anexate
de republica Moldoveneasca.
Deputatul Donica-lordachescu protesteaza contra infamiei
ucrainene, dar acuza guvernul de indolenta criminals.
Deputatul Gafencu, din blocul Moloovenesc, ca unul care a
lucrat frate§te tot timpul revolutiel cu Ucrainenii5rotesteaza im-
potriva actulul for de tradare, care va fi pedepsit : cad tine
saps groapi altula, cade singur in ea.
Deputatul Misircov (bulgar opozitie) protesteaza impotriva
Ucrainei, dar acuza gnvernul de indolenta.
Deputatil Moldoveni Tudos si Zubac protesteaza impotriva
Ucrainei, dar si contra opozitiel, care in toate nenorocirile vede
numai vina guvernului. Celor caror le este drags Ucraina le ureaza
drum bun peste Nistru.
Deputatul Crigan inteo lungs cuvintare apara guvernul §i
ataca violent opozitia.
Deputatul Lihtman cere sa se protesteze la Berlin, nu la Kiev,
Deputatul Buzdugan regrets ca democratla ucraineana, cu
care a lucrat, l'a tradat.
Deputatul Osmolovschiucraineanspune ca soarta i-a le-
gal pi amestecat pe Moldoveni cu Ucrainenli. Ucralnenii slut
chiar mai vechi to Basarabia ca Molovenil. Acum ei vor ca a-
ceasta tars sa fie neatirnata, vor lupta cu nazuintele de peste
Nistru, ca $i cu acele de peste Prut.
in replica pre§edintele consiliului spune : Am luat cuvintul
ca sa raspund invinuirilor, ce s'au adus guvernului. D-nu Bajbeuc-
Melicov a numit actiunea guvernului nelegiuita. E o invinuire grava
st nedreapta. Cred ca d-sa iube§te tara aceasta §1 este intristat
de nenorocirele, ce au venit peste ea. Irma pi eu o lubesc, cel
putin atit cit fiecare dintre d-voastre, care ne invinuiti pe nos.
D-niile voastre sinteti aid oaspeti, care atl fost primly §1 ocrotiti
in tara aceasta (aplauze puternice §1 prelungite din partea blocului
moldovenese, protestari violente din partea opozitiel). Nu cunoa§teti
istoria tarii noastre, nu v'ati interesat de ea, va minat aici pe toll
numal folosul personal. Clue a venit aici ? Functionarl Ru§i pen-
tru politica ticaloasa de rusificare ; coloni§ti straini, protejati §1
improprietariti pe pamintul nostru, pe cind taranii nostril Mol-
doyeni erau siliti sa mearga la Caucaz §1 la Amur ; ovrei, izgo-
niti din Wile vecine 1 (apiaoze furtunoase din partea majoritatii,
protestari §1 strigate violente din partea minoritatii). Si dad oa-
menli ace§tia spun ca iubesc Basarabia, dati-mi vole 51 mie unui
Moldovan sa zic ca o iubesc gl eu. Si atunci, cum' sa poate s'o
duc la prapastie. Aduceti-va aminte de fapte. Din lanuar nu am
avut putinta fizici de a avea relatiuni cu Ucraina : la Nistru era
21
www.dacoromanica.ro
314 DR. P. CAZACU
front, peste Nistru furtuna bolsevista. Astfel fiind : orice`invinuire

ca am lasat sd se Intimple, celace s'a intImplat, nu valoreazA
nimicaa.
Sl-au spus pArerile tot!, dar glasul sectiei ucrainene nu se
auzise. Si nici nu l'am fi auzit, dacA nu insista blocul moldove-
nesc. Ori, ce ne-a spus d-nu Osm.olovschi reprezentantul for ? CA
Ucrainenii slut mai vechi in Cara aceasta gi cA ant amestecati cu
Moldovenii. Aceasta nu constitue un rAspuns la chestia puss la
ordinea zilel §1 deci n'a multumit pe nimeni. Aldturi de el a fost
Buciu§can, care arunca vina nAzuintelor Ucrainei asupra BdItilor
si Sorocii, cart au proclamat unirea cu Romlnia. Dar dacA vom ju-
deca asa, vom vedea ca unit natArai dela Ackerman au incercat
Inca acum trei luni sa proclame unirea acelui tinut cu Ucraina,
dar n'au reu§it. Mai de grabA acolo este cauza, care trebue cer-
cetatA. justa este pArerea d-lui Lihtman, care a spus cA trebue
sd vorbim despre soarta republicei noastre cu Berlinul. Not am
Incercat sA facem aceasta incd in lanuar, inaintea pAcii ucrainene,
cind Germanil cAutau pace separata cu oricine. Desigur ea obti-
neam recunonterea independentei. Na s'a putut face aceasta din
forty majordanarhia §1 luptele dela Nistru. Aid nu este de vied
stapinirea. Dar orice am face not partea aceasta (aratind opozi-
tia §1 minoritarii) din parlament nu o putem multumi. Nici nu
cAutam s'o multumim. Ne bizuim pe majoritatea Moldoveneascd,
care apreciazA cA ne facem datoria". (aplauze)
Mai vorbesc Ind multi deputati, fArA sA aducl not lu mini
sau fapte In discutie. Urmeazd apoi chestiunlle personale, dupA
care se inchide discutia; se pane la vot si se voteazA In unani
mitate protestul contra amestecului Ucrainei in soarta Basarabiei.
Astfel la 16 Martie s'a confirmat din nou votul din 24 la-
nuar de despArtire de Rusia, de data aceasta sub forma votului
de protest contra Ucrainei.
www.dacoromanica.ro
UNIREA
1
Fats de fntreaga serie de manifestatii pentru unire, expuse

:nal sus, guvernele din acele momente dela la§i nu sint in putinta
de a arAta nici un semn, cA vor lua atitudinea trebuitoare. Neho-
tarirea pl ,luptele pentru calea de urmat (triunghiul mortei, retra-
gerea prin Rusia bol§evista in Azla, intre altele), §i guvernele de
format obsedeaza cercurile hotAritoare, pAna cind succesiunea cea
mai grea cu putintA (fnconjurati din toate pArtile de vrajma§1,1zo-
lap de lumea intreaga, fArA resurse alimentare §1 financlare, cu
Cara ocupat5, sub amenintarea unui ultimatum, riscind se perdem
armata, dinastia §1 principalele institutii ale tar% sal-ad §1 plini
de boll) se aruncA in spatele unul nou guvern, care se constitue
in Marte 1918 sub pre§identia d-lui A. Marghiloman. Pus in cu-
no§tInta asupra sttuatlunei din Basarabia, odata tratativele cu pu-
terile centrale incepute, punctele principale fixate, pericolul rAz-
bolului, invadarii restului tArii §i desfiintarii, fie chiar tempotale, a
statului Inlaturat, noul guvern se vede in pttinta de a hotAri cA
propunerile de unire, facute din diferite pArti a Moldovei dintre
Prot §i Nistru, si fie acceptate. Din consensul diverselor declara-
tiun, §1 fapte, este evident pentru oricine, cA hotArirea guvernului
roman de a accepta unirea, propusA de Basarabia, nu a fost luatA
fara sA se obtie asentimentul puterilor centrale. In scris sau tacit
Germania, Austro-Ungaria, Turcia §1 Bulgaria 41 Muse consim-
limintul necesar.
Erau douA modalit5ti de a face formele unirii: acceptarea
propunerilor de unire, fAcute de marii proprletari §i a celor doug
adunari oficiale dela BAlti §1 Soroca, la care ar fi adherat alt-de de
fel adunAr1 analoage din celalte tinuturi, sau votul Sfatului TArli.
D-nii Inculet §1 Cegoreati, sositi la Ia§i in zlua de 20 Matte,
cu intentia de a pleca la Bucure§ti pentru a trata pacea in nu-
mele republicei independente cu puterile centrale, sint pull in cu-
no§tInta de hotarirea guvernului roman de a se accepta solicita-
rile la unire, venite de la diferite grupuri de cetAteni ai republicei ;
www.dacoromanica.ro
316 DR. P. CAZACU
dar in acelasi timp guvernul le propune sl D-lor sA supuie ches-

tiunea aceasta deliberArilor Sfatului TArii. D-nu Cegorean in nu-
mete ski si a prietinilor sAi (blocul moldevenesc) din primul mo-
ment si fArA inici o hezitare a promis tot sprijinul. D-nu lnculet
a hezitat un moment. S'a lAsat insA repede convins, dupA ce vi-
zitind pe un reprezentant at opozitiei si pe un ministru at antan-
tei a fost sfAtuit sA nu se 'opue.
Intr'o memorabilA sedinta din ziva de 23 Mart a consiliu-
lui de ministri din palatul Sturdza dela Iasi, la care tan parte d-nu
Stere venit dela Bucuresti si d-nii Cegorean si Inculet, se hota-
rAste plecarea imediatA a acestor trei din urma la ChisinAu, pen-
tru a supune chestiunea unirii Basarablei Sfatului TArii.
Este evident cA era dinnainte cunoscut si de prieteni si de
adversari, cA rezultatul votulul va fi favorabil, intru cit majoritatea
din Sfatul Tariff era MoldoveneascA si avea aceestA dorinta in su-
flet Inca de mult. DacA in timpurile de sub republica ruseascA si
apoi de sub republica MoldoveneascA din federatia (?) statelor
rusesti, relativ favorabile manifestatiei ideei nationale in Basara-
bia, nu s'a exprimat pe tali in mod public si in grupuri aceastA
dorintA, veche sl naturala, decit rare orl, ci dinpotrivA s'au hire-
gistrat declaratii Individuale si chiar in grupuri, contrarii,lucrurile
se explicit prin situatia din acele momente, care nu numal ar fi
expus, in mod 'until si primejdios persoane, dar ar 11 Ingieu tat
mersul miscArli nationale. DacA ceva mai tirziu sub republica in-
dependenta s'au produs manifestatiuni pentru unire reduse, este
din cauza situatiei guvernelor dela Iasi, care le silea sA la anga-
jamente cA vor evacua Basarabia fn douA hint. Imediat Insa ce
situatia la last s'a clarificat, prin venirea la cirma statului a unui
guvern, care cu dureroase sacrificii a scApat de grija rAzboiului
cu Germania, manifestArile pe fata a dorintei de unire au inceput
si realizarea el in formele, pe care le dicta timpul si imprejurarile,
era in afarA de on -ce indoiall.
InteadevAr discutille prealabile si votarea unirii s'au fAcut
intr'o atmosferA de inaltare moralA si de entuziasm, corespunza-
toare inaltimil actului istoric in sine.
2
Ca o satisfactie pentru munca, suferintele sl luptele, duse ant

de zile alit in Basarabia, cit si in tail pentru unirea ei, 1-a lost
dat d-lui C. Stere sA prezideze acele inaltAtoare momente istorice.
Trecutul lui revolutionar, eruditia masiv6, nationalizmul luminat si
autoritatea moralA impuneau si adversarilor si prietenilor. PArinte
sufletesc a multor din acei, care dela 1935 an luat parte activA la
reinvierea miscarii nationale si prin ei a celel mai mart parti din
acei, care an reluat miscarea nationals din 1917, dupA ce cu azi-
cul de a fl numit tradator si renuntind la toate avantagiiie opor-
tunlzmulul, a afirmat cu tArie in fata lumel intregi, in momentele
cele mai grele, drepturile Basarabiei la unire cu Romania si datoria:
www.dacoromanica.ro
UNIREA 317
Romtniel de a n'o pArAsi,era asteptat de toti cu nerAbdare. A fost

intimpinat (24 Martie ajunul Bunel Vestiri) cu mare bucurie §i
entuziasm. Cu sosirea lui atmosfera apasatoare de griji zilnlce,
combinatil, ambitii, mid uri, lupte de culise, dlntr'un oral de pro-
vincie, zdpacit dupa un trecut de sub putregaiul imperial, dupd
un rdzboiu §i un reflex de re volutie, cu anarhia consecutive, asa
cum s'a vAzut inter) mAsurd in paginele de mai sus,s'a curatit
pentru moment, s'a insaninat, s'a insanatosit. Cei care simbolizase
l reprezentau miicarea moldoveneascd au gasit in C. Stere un
conducAtor, care le-a intdrit energille si le-a luminat constiintele
in calea, pe care mergeau instlnctiv. Intr'o serie de convorbiri,
conferinte, discutii, intervievuri, discursuri, toasturi chestiunea
uniril repede s'a pus pe bazele ei istorice, nationale si morale a
dreptului la viata politica si culturald nationals a Moldovenilor,
marel mase din Basarabia, care prin o sutA de ani de stApinire
imperiald a fost Iipsita de toate putintele unei dezvoltari sufletesti
si de stapinire pe pAmintul muncit de strabuni. Sfatul Tariff, Ina-
intea cartbia s'a pus chestiuneajunirei, a discutat intii in sectiuni. Pen-
tru ziva de 27 Martie chestia unirei a fost pusd la ordinea zilei,
in urma insistentelor d-lui Marghiloman, sosit la 26 Martie la Chisi-
nAu in acest scop.
Pentru a ilustra atmosfera, in care s-a desfAsurat discutia
uniril In sedinta Sfatului Tarli din 27 Martie 1918, reproducem
mai jos citeva part' din cuvintArile tinute.
Indata dupA deschiderea sedintei d-nu Al. Marghiloman, pre-
§edintele consiliulul de ministri, se adreseazd adundril cu urmAtoa-
rele cuvinte: Problems mare si sfintA a reintrArii Basarabiel in
sinul patriei, problems, care in cursul rdsboiului a incAlzit frAmin-
trile unui partid politic din Rominia, a preocupat neincetat su-
fletele noastre. Noi am urmarit cu un viu interes desvoltarea aces-
tul colt de pAmint rominesc $i ne-am incredintat cu multumire,
ca din caldul D-voastra patriotism a exit o Basarabie independents ".
Si and virtejul primejdlos al vremurilor a inceput sA ame-
ninte tins rul stat, conducatorii lui si-au dat seama cd ajutorul nu
le poate veni decit din partea Rominiei. Ca un copil crud, care
41 intinde bratele spre mama lui, asa a alergat Basarabia, cerind
scapare dela Rominia".
Asti zi putem vedea cu tout rezultatele binefdedtoare ale
acestui ajutor, sosit la vreme pentru binele tariff. Ceiace se petre-
ce azi, e roada bogata a semintel aruncate in pdmint bun. Uni-
rea Basarabiel cu patria mums este o necesitate pentru statul
D-voastra. Puterile centrale ne-au dat toate asigurdrile in pri-
vinfa Basarabiei. Si dacd am venit in mijlocul D-voastrA, am fa-
cut-o anume spre. a-mi da seama de greutatile si oblectiunile,
care ar mat sta in calea acestui act insemnat".
,,In convorbirile, pe care le-am avut cu reprezentantil Mol-
dovenilor §1 a diferitelor fractiuni de altA nationalitate, m'am con-
vins cd unirea se poate infaptul, Wind concesiuni obicelurilor
locale, care nu se impotrivesc intereselor unei Rominia mars. Ctt
www.dacoromanica.ro
318 DR. P. CAZACU
totil am chibzuit asupra acestel mart fapte pi sintem siguri, cat

orl-ce vorbA, on -ce aminare, ar fi pagubitoare. A trecut ceasuli
vorbelor. Acum e ceasul hotAririlor".
Noi reprezentantii guvernulul romin ne retragem din incintA,
ca farA de prezenta noastra sA discutati cum doriti, insufletiti de
un patriotism luminat 51 condu51 de credinta, cA nu este nici o
clipA de perdut. Sper cA veti lucra a5a, cum cer interesele popo-
rului rominesc din Basarabia".
DupA retragerea d-lui Marghiloman din incinta, is cuvintul
d-nu Stere,
Sintem chemati astAzi sa luAm o hotArire istoricAr pentru
care ne trebue cuget Si con5tiintA curata. In viata oamenilor, ca
51 a popoarelor, nu sint multe clipe ca aceasta. Vointa de fier a
istoriei a pus pe umerii D-voastrA o rAspundere, pe care n'o pu-
teti inlAtura. Nimeni altul decit D-voastrA nu poate 51 n'are drep -
tul de a vorbi In numele Basarabiei ".
Sintem chemati la aceasta de acel proces elementar, care-
sfarimA Bastiliile si creeazA o vials noul".
Ati aprins aid o fAclie, care a ars toate pergamentele fe-
odale, care a nimicit toate privilegiile de casts, rAmInind un po-
por, care se intemelazA numai pe ogor 51 pe munca intelectuala".
Astazi not decretAm drepturile poporului suveran".
Si-apoi adresindu-se in ruse5te deputatilor din grupurile mi-
noritare, le spune :
In acest moment Istoric, care cere sA ne ridicAm la nivelul
problemei, pe care soarta a pus'o pe umerii no5trl, a$ vrea sA
ma indrept catra aceia, care pinA ell au fost stdpini aid. MA in-
drept spre D-voastrA, ca spre ni5te cetateni liberi. IntAleg cA sint
multi, care nu slat multumIti de ziva de azi. Dar trebue sA se
inalte panA la nivelul gindirei cetAtene5ti".
Se poate oare ca in acest moment Rominia sA renunte la
drepturile sale istorice nationale 51 la interesele sale vitale ? Daca
guvernul romin, din dorinta de a placea Indoelilor §i con5tiintelor
minoritAtilor, ar renunta la aceasta, ar face aceastA apostazie, ar
nega trecutul, ce ar e51? Toate poftele vecinilor, aacii Rominia
ar jertfi vlitorul neamulul, s'ar dezlAntui 51 ar sfi5ia Basarabia in
bucAti. Este aceasta admisibil pentru Basarabia ?"
AceastA dillema sta innaintea D-voastrA 51, ca fiu al aces-
tei Basarabli, vs declar cA hotarirea de luat este o responsabili-
tate innaintea generatiilor viltoare, care vor trebui sa traiascA din
nou orori 5i vArsAri de singe pentru a se libera".
,Un reprezentant al minoritatilor (un rus) mi-a declarat, cA
dacA Basarabia se uneste cu Rominia, tcatA intelectualitatea rusa
va pleca de aid. Respect acest sentiment, dar oamenii, la care sim-
timintul de legAturA cu acest pAmint este a5a de slab, nu pot
gindl ca populatla autohtona. Poporul roman n'a venit aid din afarA,
aid s'a nAscut, aid s'au fiert diversele elemente, din care s'a creat
poporul romin. Noi n'avem unde pleca 11 nimeni n'are,dreptul sl
ne goneascA din tara noastrA. Un veac intreg, supu51 51 tacuti,
www.dacoromanica.ro
UNIREA 31 9
constienti de neputinta noastra, am purtat jugul ; un veac intreg,

limba noastrA era oprita, un veac intreg cartea in limba natala
a fost persecutatA ca o otravA revolutionara. NenumArate jertfe
au fAcut aces, care au volt sa-si insuseascA inceputurile culturei
nationale. *i acum,.cind vroim sa intram ca stapini in casa noas-
tra proprie, reprezentantii minoritatilor n'au dreptul moral sA ne
inchida usa. DacA democratla D-voastrA este sincerA, nu este de-
cit o singura esire. Cei ce au venit printre not prin forta baio-
netelor si pe care Ii primim de bunA vole ca cetateni, n-au vole
sa ne Impiedice. SA nu uitati cA nu este numai chestiunea de drep-
tate nationala, ci si de dreptate socials. Astazi se poate da popo-
rului pAmintul, in dondttii acceptabile pentru el si nimeni nu poate
garanta ca miine va fi aceiasi posibilitate.
SA vA lumineze pe voi propria voastra constiinta .
i adresindu-se din nou cAtra Moldoveni in romineste : Gin-
diti-va, cA nu este vorba numai despre D-voastrA, ci si de copiii,
care vor urma. VA vor erta ei oare, clod vor sti cA parintii for
au dat cu piciorul in dreptul si fericirea copiilor, nepotilor si strA-
nepotilor for ? Nici o bAnulalA sa nu vA clAtine sufletul I In vre-
mile turburl de zbuclum si suferinte, care s'au abAtut ca o neagra
si fioroasa nenorocire peste neamul nostru, s'au facut greseli si
pAcate multe. Dar cea mai mare fArAdelege ar fi acela, cind mun-
ca voastra ar amine astazi zAdarnicA, cAci multe skull de vieti
ar trebui sa se mai strings, ca sA vie iardsi o clipA ca aceaste.
In numele coplilor si a constiintei D-voastrA vA spun sA va
faceli datoria neclintit, fail a privi la dreapta sau la stinga, ci
numai la viitorul urmasilor, cad numai asa veti cistiga iertarea
fats de istorie pentru pAcatele, care s'au savirsita.
Secretarul Sfatului TAM citeste urmatoarea declaratie, ela-
boratA In zilete precedence, prin discutii In sectiuni :
Republica democraticA Moldoveneasca (Basarabia), in ho-
tarele ei : dintre Prut, Nistra, DunAre, Marea NeagrA, si vechile
granite cu Austria, mon de Rusia acum mai bine de o sutA
seasa ani din trupul vechei Moldove, in puterea dreptului istoric
si a dreptului de neam, pe baza principiului cA noroadele sin-
gure se si hotArascA soarta lor, de azi inainte si pentru tot
deauna, se uneste cu mama sa Romania'.
Aceasta unire se face pe urmatoarele baze : I Sfatul TA-
ril actual ramine mai departe pentru rezoivirea si realizarea re-
formei agrare, dupA nevoile si cererile norodului ; aceste hotArirl
se vor recunoaste de guvernul Romin. 2) Basarabia 41 pAstreaza
autonomia provincialA, avind un Slat al Tarei (Diets), ales pe
viitor prin vot universal, egal, direct si secret, cu un Organ lin-
plinitor si administratie "proprie. 3) Competinta Sfatului Tarii
este : a) votarea budgetelor locale ; b) controlul organelor zem-
i Pentru cine a urmArlt expunerea de mai sus, din care se vede
origin° prolund democrartea a miscarit Nationale din Basarabia si me-
diul revolutionar in care s'a desvollat reprezentanta ei, nu sin! de
mirare aceste baze.
www.dacoromanica.ro
320 DR. P. CAZACU
stvelor §1 ornelor ; c) numirea tuturor organelor administratiei

locale prin organul sau implinitor, iar functionaril innalti sint in-
tariti de guvern. 4) Recrutarea armatei se va face, in principlu,
pe baze teritoriale. 5) Legile in vigoare §1 organizarea (zemstve
§i ora§e) romin in putere §i vor putea fi schimbate de parlamentul
romin, numai dupd ce vor lua parte la lucrArile lui si reprezen-
tantii Basarabiei. 6) Respectarea drepturilor minoritatilor din Ba-
sarabia. 7) Doi reprezentanti ai Basarablei vor antra in consiliul
de mini§trii romin, acum desemnati de actualul Sfat at Tart!, iar
pe viitor luati din sinul reprezentantilor Basarkbiei din parlamentul
romin. 8) Basarabia va trimite in parlamentul romin un numar
de reprezentanti, proportional cu populatia, ale,§1 pe baza votului
universal, egal direct §1 secret. 9) Toate afegerile din Basarabia
pentru sate, voloste, ora§e, zemstve §i parlament se vor face pe
baza votului universal, egal, direct §i secret. 10) Libertatea per-
sonald, libertatea tiparului, a cuvintului, a credintel, a adunArilor
si toate libertAtile ob§te§ti vor fl garantate prin constitutie. 11)
Toate calcarile de lege, fAcute din motive politice in vremile
tulburi ale prefaceril din urmA, sint amnestiate."
,,Basarabia, unindu-se ca o fiicA cu mama sa Rominia, par-
lamentul romin va hotArl convocarea neintirziata a constituantei,
in care vor antra proportional cu populatia reprezentantii Basa-
rabiei, ale§i prin vot universal, egal, direct §i secret spre a ho-
tail impreund cu totii inscrierea in constitutie a principiilor §i
garantiilor de mai sus".
D-nu Cijevchi, liederul blocului moldovenesc, declarA cA
blocul va vota unirea.
D-nu Tiganco, reprezentantul grupulului sovietului tArAnesc,
declarA cA grupul, pe care il reprezintd, se abtine de la vot,
intru-cat o astfel de chestiune ar fi de rebortul constituantei ; unica
formula de unire admisibilA ar fi federalizarea cu Rominia.
Reprezentantul grupului german fon Loesch declarA cA gru-
pul acesta se va abtine dela vot, cAci n'are imputerniciri in a-
ceastA chestie dela aces pe care ii reprezinta. Se va pronunta
insd de indatd ce un congres at coloni§tilor german' din Basa-
rabia I-I va imputernici. 1
Deputatul Misircov in numele Bulgarilor declarA ca se va
abtine de la vot, fiind-cA numai constituanta ar fi in drept sA se
pronunte.
Aceia§ declaratie se face in numele Ucrainenilor.
In numele Polonilor deputatul Dudchevici roste§te urmAtoarele:
Mi-e foarte greu D- for in ziva aceasta mare, care este o
sArbAtoare fArA pereche; mi -e foarte greu sA vorbesc In limba po-
porului (vorbe§te ruse§te), care atitea ani a asuprit pop'orul ro-
m inesc din Basarabia, cum a asuprit pe Poloni".
1 Acest congres, sub presedintta pastorului Haeze s'a adunat
mal tirziu; s'a pronuntat pentru unire si a trimis delegati la Bucuresti
pentru a prezenta aceasta a for holiirire reprezentantilor puterilor
centrale.
www.dacoromanica.ro
UNIREA 321
A$ vorbi in limba mea, dar nu eat! intelege D-voastrA, a$

vorbi in limba d-voastrA, romineste, dar nu o stiu. In numele
natiunei Poloneze suslin unirea asa cum o cer moldovenii sta-
pia de bastina a acestel tart".
M'am ridicat pe aceastA tribunA numal ca sA arAt bucuria
noastra a Polonilor pentru actul istoric ce'I sAvirsiti §1 prin
care realizati dreptul popoarelor de asi hotArl soarta, realipin-
du-vA la sinul maicel, dela care all fost rupti cu sila, acum mai
bine de o sutA de ani. Doresc neamului rominesc viitorul frumos,
pe care il media". (Aplauze $i strigate : trAiascA Polonia 1)
In numele Rusilor d-nu Greculov declare, cA numai consti-
tuanta ar fi in drept sA dea un asemenea vot.
Se suspendA sedinta pentru zece minute.
La redeschidere, deputatul Vasile Birca in numele moldo-
venilor din grupul sovietulul tarAnesc face utmatoarea declaratie
Noi moldovenii din fractia tArAneascA, astAzi in ziva cea
mare $i sfintA pentru neamul nostru, declarAm unirea ImpreuA cu
toti moldovenii din Sfatul TArii, pentru a Implini unirea asteptatA
de multi ani cu fratli nostri de un singe din Rominia" (Aplauze
furtunoase).
Se procede Ia vot.1 Votarea se face pe fatA. Rezultatul
este 86 pentru, 3 contra, 2 36 abtineri.
Multimea primeste acest rezultat cu mare entuziasm $i a-
pl auze.
D-nu A. Marghiloman, care reintrA In sedintA, pus in
cunostinta de rezultatul votului, declare : In numele poporului
Rominesc, §1 a Regelui Rominiei cu adlnca emotiune si cu falnica
mindrie iau act de hotArirea quaziunanimA a Sfatului Tariff §1
la rindul meu declar, ca de azi innainte Basarabia este pentru
vecie units cu Rominia".
In aceste clipe marl sa ne inchinAm cu smerenie in fata
geniului rasel noastre, care dupA o despArtire de un veac $i mai
bine gAseste singur calea fireascA, sA-1 duce la mintuire, calea
fireascA aratatA de istorie."
,SA ne unim cu totii inimele $1 sl strigAm impreunA $1 cu
cei ce s'au abtinut tralascA Rominia una §i nedespartita".
3
Cum era $i natural, dupe unire au urmat o serie de sole-

1 Trebule de nolal, ce nici to un vot din Sfatul Tarn, n'au par-
ticipat atiiea votantf.
2 Cu toate volurile contra tinker gi cu Coale abttnerile, deli
cei care au volat asa se MIA si acum In Basarabia, fare sa fi suferit
vre un neaf uns alit bolsevicii cit sl Imerlaliqffl RuO, care sint contra
mann, suslin Vitra nict o probe ce Sfatul Tariff' a fost violentat pentru
a vote tinirea. Vezi L'ocupalion Romaine Crupensky si Sovremenaia
Riemanla Moscova 1923 edilia sovietulul minter pag, 48
www.dacoromanica.ro
322 DR. P. CAZACU
mnitatl, sArbdri, banchete, felicitari It decorAri, si la Chisindu t

si la Iasi, car! au inseninat on moment atmosfera incArcatd, dupA
un rdzboiu greu si in ajunul unel pAci dezastroase.
Dar viata de Coate zilele a intrat repede in drepturile sale..
Ca un semn de confirmare a unirel, la 3 April Sfatul Tani! alege
in unanimitate pe C. Stere ca prezident, apoi in conformitate cu
actul unirei, d-nii Cegorean gt Inculet sint delegati ca ministrii
fArA portofoliu in cabinetul d -lul Marghiloman.
Pentru administrarea Basarablei Sfatul Tani! in unanimitate
alege un consillu de directori generali. 2
Iata programul noului consiliu, expus in ziva de 10 April
in Sfatul Tarii $i aprobat dupd o lungd discutie.
Prin vointa istoriei timpurile de furtund au trecut. Cu in-
trarea armatei Romine s'a stabilit in tarn o ordine relativA.
Acum dupd unire, care ne garanteazd libertatea, autonomia
$l putinta de a rezolva chestia noastrA agrard in atmosferd lint-
stita, avem speranta ca in mod treptat, dar repede sd introducem
ordinea deplina AI drepturile cetAtanestl.
Scopul nostru principal in imprejurArile de fatA este pe lingd
garantarea drepturilor tuturor cetAtenilor fArA deosebire de natio-
nalitate la viatA civild si politicA liberd si cetataneascd, de a da
putinta acestel tad din vechi $i cu adevdrat rominesti, numai cu
sila rupta dela patrie, sa is parte la munca culturald a intregel
omeniri, care nici pentru un popor nu este cu putintd, de cit pe
baza culture! rationale.
Dupd adinca noastrA convingere ajungerea acestui scop nu
este cu putinta de cit in deplina unire cu patria noastra comunA,
Rominia.
In mod mai amanuntit programul nostru s'ar putea exprima
astfel.
1 0 serie de decoriiri s'a filcut, dupg cum se cuvenea de M. S.
Regele, la Iasi dupil unire ; o all& serie dahlia 25 Mart Chistnilu. In-
tr'adeviir inir'un dosar a fostei republice (No 28 pe anul 1918 a con-
siliului particular executiv pe ling& ministerul de interne a republicei
populare moldovenesti : despre persoanele, care urmeazii a fi decorate
pentru servicii aduse republicei democratice moldovenesti) giisim o
lisle inlerminabile si o serie de decrete cu urmStorul formular : Pre-
sedintele republicei populare independenle moldovenesti, Domnului.
Pentru a ve recompense servIciile dniei V-ire starulloare si zeloase si
munca deosebilii, depusfi peniru binele republicei moldovenesti popu-
tare, conform cu tegile pane acum neabrogate ale statului rusesc, care'si
au putere, conform cu declaralla Sfatului TAM din 29 Noembre 1917,
vfi acord ordinul Sfintului Vladimir de gradul al 3-lea pentru ziva de
25 Mart 1918, Presedintele republicei populare moldov ,nesti Ivan In-
enter. (Originalele in rusesle ; un exemplar a fost diiruit de mine A-
cademie' Romine). Se Laicise desigur ca republics ruse, peniru adin-
cirea ciireia se Meuse alit, desfiinlase bate decorallile, (filnd impe-
riale), pe care de altfel conform legillor si statutelor nu le puteau a-
corda de cit anume persoane si in anume condiffunl.
2 I. Costin, interne ; $t. Ciobanu, instructie publIcli; E. Cateli,
agriculturii ; N. Codranu, lucriirt publice; Oh. Grosu, fustifie (inlocult
mat tirziu prin I. Pelivan); V. Chiorliscu, comerf si Industrie ; I. °Ker-
man, control ; P. Cazacu, presedinte si finanfe.
www.dacoromanica.ro
UNIRE A 323
Reorganizarea directoratului trebilor din nduntru. Organiza-

rea politiei. Stabilirea ordinei de drept.
Este nevoie imediatd de a Indrepta gospoddria financiara,
fail de care nu poate fi old rinduiala administrative. Fara a se
stabili amAnuntit adevdratele nevoi a fiecdrui serviciu, tinind sea-
ma de adevaratele izvoare de venituri, nu se pot regula finantele
si de aceia consiliul directorilor va cauta cit de curind sA alca' -
tuiasca un budget regulat. Avind in vedere starea critics, in care
ne afidm, avem nAdejde sA cdpatdm un puternic ajutor de la gu-
vanul central.
In legaturd ca cele de mai sus, controlul trebuie pus pe baze
publice $1 respect al legilor. Numai astfel se ,va putea garanta
indeplinirea prevederilor budgetare §1 pAstrarea folosului obstesc
lard sA se sacdtuiasca puterile de plata a populatiei.
Restabilirea legilor, pedepsirea raufacatorilor, organizarea
judecarii in apel 5i casatie, gradata si bine chibzuitA, nationali-
zare a instanteior judecatoresti si imbundtatirea stdrii materiale a
magistratilor.
Grija despre drepturile si interesele bisericei locale, impreund
cu introducerea unirei canonice a eparhiei Basarablei cu biserica
autocefald RominA, vor conduce activitatea noastrd in chestiunile
de culturd religioasd. Nationalizarea bisericei este o nevoie ime-
diata, fiind cA biserica in mod flresc trebuie sA fie izvor de cul-
tural nationald si sufleteascd.
In acelas timp tuturor credinciosilor le va fi garantatA pe
depth' libertatea cultului si a constlintei.
In invatdmintul popular ne punem de gind sA schlmbam
scoaia din Basatabia in asa fel, ca ea sA corespundA nevoilor zit-
nice, sufletulul si trecutului neamurilor din Basarabia.
Inaiate de toate ea trebueste dezrusificatd, adicA este nevoie
sA facem scoald nationald. Stied pe punctul de vedere a dreptu-
luf fiecdrui neam de a avea Foal& in limba neamului du, Con -
siliul directorilor vrea sA pule in viatA nationalizarea treptatA a
a scoalei inferioare. Avind in vedere cele fAcute in aceastA di-
rectie anul trecut, cu inceperea anulul scolar ce vine nationaliza-
rea in scolile inferioare va fi deplind. In scoala secundarA natio-
nalizarea se va face treptat incepind cu clasele de jos. Consiliul
directorilor se va ocupa in de aproape cu pregAtirea corpului di-
dactic. Afard de cursuri'e ce avem pentru invatatori, va trebui ca
scolile normale, seminarille pi celelalte institutiuni sA he potrivim
dupA nevoile nationale ale Orli si dacA se va putea sA deschi-
dem si not scoli. Cum scoala de pAnA acum a fost lipsitd de le -
gaturd cu viata, vom cAuta sA introducem in programe 5i curio-
stinte practice de agriculturA §i meserii. Vom cdata ca in scoala
sA se pAstreze part' bune de la scoala ruseascA Sl sA inlocuim
partile rele, Introducind numai pArti bune de la scoala romineascd
si de la cea europeand.
NIA la reforma agrarA, vom ingriji ca cea mai insemnatd
ramura din gospodAria poporuluiagricultura sA se desvolte, in-
www.dacoromanica.ro
324 DR. P. CAZACU
lesnind prin toate masurile ca sa se semene toate locurile, sl se

apere finetele si padurile si sA se imbunAtAteasca raporturile intre
tarani si proprietarii de pAmint.
Sfatul Tariff avind a hotari mai cu seams cloul lucruri : sa
pregateasca reforma agrard si principiile reforinei constitutionale,
de introdus in constitutia generals RomineascA, Consiliul directo-
rilor va socoti de a sa datorie sa ajute la rezolvirea acestor
probleme.
Pe baza acestul program impus de interesele Orel, Consi-
liul directorilor roaga Sfatul .Tarii sal dea tot ajutorul, izvorit din
aceleasi sentimente si aceleast idei°.
Punerea in practica a acestui program foarte simplu, in at-
mosfera post razboinica si post revolutionara, precum si rezolvirea
diferitelor chestiuni, pe care nevoile zilei le impuneau, a intimpinat
marl greutAti si multe adversitati.
In primul rind functionarii dela posts, telegraf pi telefoane,
in majoritate strains, au parAsit serviciile in masa, plecind in Uc-
raina lui Scoropadschi in acel moment. Au trebuit inlocuiti repede
cu localnici si cu elemente aduse din regat. AceastA schimbare
repede §i in acelea§ timp nationalizare a serviciului nu s'a putut
face fara suferinte, pagube si nemultumirl. Inlocuirea tot repede
a funclionarilor dela caile ferate, strAini de Basarabia, cars au
parasit si ei in masa .serviclile, plecind peste Nistru, nu s'a facut
nici ea fail greutati, neajunsuri si pagube banesti. Situatia la caile
ferate, astfel in mare masura pt repede nationalizate, era foarte
grea si din cauza materialului insuficient si stricat in timpul rsz-
boiului si din cauza upset de carbuni, care se inlocuiau cu greu
prin lemne verzi, proaspat taiate, masinlle de Aid neavind in-
stalatiuni pentru pacura, care §I ea nu era in cantitate suft-
cientA.
Chestiunea bisericeasca s'a pus la ordinenea zilei dela inceput.
Daca introducerea serviciului religios in limba romineasca, ince-
putA in timpul revolutiei in satele rominesti §1 in .unele biserici
din ora§e, daps unire s'a generalizat repede si fars nici o greu-
tate,lamurirea situatiei episcopilor rusi Anastasie, Gavrll §1 Di-
onisie s'a facut mai greu, ei nerecunoscind situatia creata de drept
prin unire 51 in materie de bisericA, socotind unirea ca chestiune
politicA de fapt nu de .drept si f Ara urmArl pentru situatla bise-
riceasca. Invitati de a lamuri chestiunea fall de Sinodul Romi-
nesc, an refuzat. Au incercat sA provoace o mi§care cu ajutorul
unor membri din consiliul local bisericesc. S'au plins patriarhului
dela Moscova. Acesta, uitind cum Basarabia, ca parte din eparhia
mitropoliel din Iasi, impotriva tuturor canoanelor a fost smulsa,
ne vroind sa tie socoteala cA in realitate prin unire se face res-
tituirea in situatia canonica si de drept ab antiquo a mitroplliei
IVioldovei, a intervenit la Iasi. Refuzind de asi 'Amur' situatla ca-
nonica fats de Sinodul Romin, episcopii anticanonici rust din Ba-
sarabia au plecat peste Nistru. Ca locotenent a eparhiel Chisi-
naului si Hotinului Sf. Sinod a desemnat de P. S. Nicodim al
www.dacoromanica.ro
UNIREA 325
Husului,un vrednic Ierarh, care a introdus pace sufleteascd, or-

dine si exactitate in conducerea trebilor bisericesti, destul decom-
plicate si incurcate pe timpul revolutiel In Basarabia, si a natio-
nalizat toate servlciile administrative bisericesti.
In ce priveste scolile nationalizarea for a fAcut progrese
insemnate. Numai pentru cursurile defvacantA s'a votat de Sfatul
Tad' 868 miff ruble, adica 1388800 lei, dupd cursul de atunci.
Asemeuea cursuri an fost Si pentrn minoritari. Afard de aceasta
prin noel budget s'au infiintat 6 scoli normale. S'au prevAzut
multe burse pentru studii universitare. S'au nationalizat complect
cite un liceu in flecare oral, iar la toate celelalte primele cloud
clase. Pentru minoritari s'au prevAzut licee aparte. Aceasta mulled
intensd intimpina foarte multe greutati din cauza lipsel §i nepre-
&ire' corpului didactic si insuficientei materialului §colar. Ori-cum
primele greutati pi cele mai fnsemnate de a deprinde lumea cu
romanizarea cu tot dinadinaul an fost invinse.
Deprecierea continua a ruble', pe care in situatia de atunci
banca nationald nu o putea fnlocui cu lei, necesita mereu mari-
rea salariilor functionarilor si stabilirea raporturilor intre vechiul
etalon rubla, in care se plateau impozitele pi leul nostru, introdus I
nu WA protestAri nerationale ca si timbrele postale si fiscale.
Aparatul fiscal dezorganizat in timpul rdzboiului si a revolutiei,
lipsa venitului celui mai insemnat din budgetul statului de pe alcool,
functionarii rust, care paraseau serviciul sau cautau sA facd
greutati de tot felul, riscul de a vedea vre'un easier trecind Nistru
cu banii contribuabililor, toate acestea necesitau sfortdri de fiecare
zi. Gradat intreg acest aparat a fost refacut si nationalizat.
Imposibilitatea lichidarii 'mediate a Band' nationale (sucur --
sala Chisindu), a case' de depuneri, a bAncei nobilimei si celei td-
rdnesti, necesitatea creerii unui aparat de control al acestor in-
stitutli §i a normelor de raporturi a for cu Institutille si cu debi-
torii §1 creditorii lor, constituiau o Lnoua serie de dificultAti de
invins.
BAncile particulare, sucursalele bAncilor din Rusia, centralele
for fiind lichidate de bolsevici, incasdrile debitorilor for facindu-se
in ruble din ce in ce mai depreciete, erau in situatie lamenta-
bilA. Din aceastd cauza industria si comertul local si agricultura
sufereau. Aceasta chestiune s'a rezolvat foarte repede : bAncile
din Iasi si Bucuresti creindu-si aid sucursale.
Mutarea granitei a nezesitat mutarea vdmilor dela Prut la
Nistru si desfiintarea intregului aparat rusesc cu punerea in dis-
ponibilitate a unui numAr de functionarl sAraci rdmasi pe drumuri.
Chestia agrard dupa revolutie, cu multe situatluni de f apt,
in ajunul unei legiferdri radicale,era foarte defeats. Prima grijA
a fost a se reintroduce paza pAdurilor §i tAierea for pe cit se
poate de rationald. Sfortdrile in aeeasta privinta n'au dat toate
rezultatele dorite : aparatul de paza si de control find dezorga-
nizat si reintocmirea lui facindu-se incet §i greu.
1 Decret No. 901-16 April 1918.
www.dacoromanica.ro
326 DR. P. CAZACU
Cons Wu! Directorilor avind in vedere cA reforma agrara va

cere timp pentru votare sl aplicare, pe baza instructiet votata de
Sfatul PH in 21 Februar 1918, a hotarit pentru anul 1918-1919
sa se dea taranilor in arena paminturile : 1) statului, 2) manas-
tirilor inchinate, bancilor, persoanelor juridice, institutiunilor ; 3)
din proprietatile particulare partite ocupate de tarani si cultivate
in 1917-1918 dupd urmatoarele norme : a) din mosiile intre 100-600
deseatine tree in arenda 2 ( 3 ; b) din mosiile de peste 600 de-
seatinr trec In arenda 3 1 4; in caz de refuz a proprietarului de
a da locurile in masura aratata in arenda, reprezentantul direc-
toratului de agriculture va Incheia contractul ca reprezentind pro-
prletatea. Taranii vor forma de preferinta obstii pentru arendare.
Ville, gradinile, pepinierile nu shit supuse arencl!I obligatorii. Con-
tractele pe mosiile arendate la particulari isi pierd puterea asupra
partii supuse arendei obligatorii. Plata arenzii se depune la ca-
serille statului. Pentru anul in curs consiliul directorilor a sta-
bilit preturile de arenda pe paminturile ocupate de Otani, si a
fncercat se stabileasca raporturi normale ante Oran' si propriatari.
Pe linga acestea sl pe langa sfortarile facute pentru a se
procura instrumente agricole, seminte, materiale pentru vii, a se
reorganiza si restabili pepinierele, fermele, invatamintul, ca si la
toate celelalte directorate a lost nevole de a se organiza si na-
tionaliza atit la centru cit si pe toate locurile Institutilie depen-
dente de acest directorat.
Intru cit la organizarea si nationalizarea directoratelor, s'a
constatat, ca atribuliuni identice, prlvitoare la gospodaria Orli, la
instructia publics, drumuri si alte servicii, cad atit in sarcina
directoratelor, a zemstvei centrale guberniale si a zemstvelor ti-
nutale, fiecare avind organe de executie a parte, astfel in cit exe-
cutarea paralela a acelorasi obligatiuni slmasuri produce incurca-
turi, din aceste considerata si avind grija de a economist mijlocele
nationale, si utilizarea mai buns a putinelor forte culturale locale,
consiliul directorilor a hotarft desfiintarea zemstvei (guberniale)
centrale si trecerea atributiunelor, pe care 1e avea, la organele
directoratelor respective si a zemstvelor tinutale. Nu WA dificul-
tati si protestart s'a realizat aceasta masura insemnata nu numai
din punct de vedere tehnic §1 economic dar si national.
Organizarea si nationalizarea justitiei a mers mai greu.
Incercarea de a se stabili o iutelegere cu magistratii si a-
vocatii ru§i pentru crearea one! formation! de tranzitie si lichidare
a chestlilor in curs n'a reusit. Magistratii rust momiti de Ucraineni
cautau sa se statorniceasca la Gomel sau Berdeansc, in astepta-
rea restabilirei puterii rusesti. Din aceasta cauza s'a renuntat la
perioda tranzitarie proectata si consiliul Directorilor a votat o
noun organizare nationals complecta a justitiei din Basarabia, in-
cepind cu crearea unei curt! de apel la Chisinau, a tribunalelor
tinutale in fiecare capitals de judet §1 cu judecAtoril de pace, ur-
bane 8i rurale.
www.dacoromanica.ro
UNIREA 327
Ca in totdeauna dupa razboie $1 revoluliuni trecerea la sta-
rea normala se face Incet. PradAciuni, atacuri la drumul mare,
furturi, asasinate, excrocheril $1 alte crime $1 delicte Infloreau.
Reorganizarea administratidi $1 politiei, precum 51 nationalizarea
ei In interese de stat, in aceste imp rejurAri se impunea negre-
$1t, cu atit mal mult, cA aparatul a dmiuistrativ $i politienesc era
quasi Inexistent Consillul Directorilor, In aceste imprejurAri, a a-
probat singura masurd realizabild urgent, introducerea jandarme-
rlei rurale p1 numirea de prefect!, parte basarabeni, parte din re-
gat, f Ard nici o legaturd cu vre-un partid politic, precum $1 or-.
ganizarea urgentd a politiei urbane.
In ruajul de stat rusesc nu era un budget special pentru
Basarabia, iar in timpul revolutiei tI republicei vechiul budget
era complect bulverizat, de budget non nimeni nu se intere sa;
in aceste Imprejurari consiliul directorilor a trebuit sA discute
$i se aprobe toate cheltuelile lunare $1 sa alcdtuiasca primul bud-
get. 1 Zemstvele tinutale, avind din cauza ImprejurdrIlor finan-
tele complect dezorganizate, conslliul directorilor a trebuit sa le
acorde credite $1 sA intervie la creditul comunal $1 judetean pen-
tru ale inlesni imprumuturi.
In toate aceste lucrAri consiliul directorilor a fost ajutat de
consllieri tehnici dela la$1, dintre care d-nii Erbiceanu, Romulus
Voinescu $1 Opreanu, aft dat dovadA de multi; pricepere, sirgu-
intA $1 tact.
Condiple armistitiului pt pAcei cu puterile centrale au im-
pus guvernului rechizitionarea in folosul puterilor centrale de grine
in partea de sud a Basarabiei ; cu aceastA misiune a fost InsAr-
cinat generalul Ar. Vaitoianu. Pe la sfir$itul lunei lunie guvernul
Marghiloman l'a numit pe d-1 Vaitolanu comisar general $i re-
prezentant al sau pentru, intreaga Basarabie, care continua sa ri-
miie sub starea de asediu ; astfel sarcina rechizitiilor, ce se faceau
pentru Intreaga armata In partea de mijloc $1 partea de sus a
Basarabiei $1 in partea de jos pentru Bulgari $1 Nemti, precum
si toate masurile pentru starea de asedia, politie, cenzurA, curti
martiale; a cAzut In atributiile sale. Din aceasta mud promisiu-
nea consiliului de director! de a Introduce drepturile cetatane$ti",
stabilirea ordinei de cirepta, nu s'a putut realiza.
Sfatul tarsi, dupa ce a votat o serie de credite pentru lichi-
darea armatei moldovene$ti $1 alte nevol urgente, a ales comisiunea
agrarA si constitutionala $1-a terminat sesiunea, nu fdrA ca In blocul
moldovenesc sa nu se producA un inceput de disensluni.
In cursul verei a inceput sa viziteze Basarabia grupuri de
reprezentanhl ai diverselor partide politice pentru a o cunoa$te
si pentru a-$1 recruta partizani. In acela$ timp reprezentantii blo-
cului moldovenesc, care an votat unirea, au inceput organizarea
for In partid tdranesc.
In parlamentul dela 14 d-nii Inculet, Ciuhureanu $1 Pelivan
s'au ales deputati de catre colegille electorale din tars $1 au luat
parte la lucrArile acelui parlament.
1 Decret No. 3449 16 Noembre 1918.
www.dacoromanica.ro
328 DR. P. CAZACU
Inca dela sflilitul anului 1917, In Basarabia, pe lingA comi-

sia InteraliatA pentru cumpArare de alimente pentru armata $i po-
pulatia din Moldova, veneau in acelea$i scopuri o multime de ne-
gustori $i de reprezentanti ai diverselor band ; dupA unire, nu-
mArul for a crescut. lar din Basarabia veneau la 14 multi ne-
gustori $1 tArani mai cu seamA dupA sane $1 petrol.
Astfel legaturile intre ambele maluri ale Prutului deveneau
din ce in ce mai frequente.
Dar toate schimbArile repezi, ca sA nu fie dureroase, a in-
stitutiilor, nationalizarea !or, stares de asediu cu cenzura, situatia
grea financiarA $1 economica, recolta slabA, an secetos, nu puteaa
sA nu produca nemultumiri. Elementele strAine $i protivnice unlrii
cum era $1 natural incercau chiar manifestatiuni. Primarul Chi$i-
nAului A. Smidt cAuta sA provoace o manifestare antiromlneascA
la o adunare a reprezentantilor oraplor. Incercarea n'a reu$it
insa, reprezentantii celorlalte ora$e opunindu-se. Din aceastA cauzA
a fost nevoie sA se disolve consiliul comunal al ()multi' Chi$inaa,
cu atit mai mull §1 mai drept, cu cit alegerea acelui consilia, ca
$i a altora din. Basarabia, se fAcuse In toamna anului 1917 cu partici-
parea intre alegatori a soldatilor dezertori pi trecAtori de pe fronturf,
care n'aveau nimic a face cu Chi$inAul, $1 In listele celor MeV
figurau $1 strAini de localitate. Disolvarea zemstvel guberniale,
de$1 hotaritA incA pe timpul republicel moldovene$ti, $1 introduce-
rea justitiei rominesti au provocat in anume cercuri $1 in special
Intre ace!, care'$i inchipuiau, cA unirea declaratA de Sfatul TArii
nu este un lucru serios, cA Rusia nu o va admite, cA Europa nu
o va recunoa$te, not nemultumiri. Toate aceste lucruri erau pri-
vite de aceste cercari ca loviri directe pl persecutiuni, de$1 nu e-
rau decit dezvoltAri organice. Aceste cercuri au reu$1t sA pule In
mi$care pe unii Basarabeni", nelndestul de con$tienti de dede-
supturile politice ca sA provoace protestAri cA Ee calcA autono-
mic", lucru In, anume Mite adevArat ; grepla mare a acestor
protestAri era alAturarea la elemente care be provocau cu totul in
alte. scopuri. Ei au redactat un memoriu, in care, pe lingA cereri
juste, ca ridicarea stArii de asediu $1 libertatea cuvintului $1 a pre-
set, cereau IndepArtarea jandarmeriel, restabilirea vechilor func-
tionari ru$1, restabilirea instantelor judecatore$ti ruse$ti. Acest me-
moriu semnat de d -nii Pascaluta, Cijevschl, Alexandri, Surucean,
Epuri, Ghenzul, Corobcean, Neaga, Uncu, CristiMoldoveni, pe
lingA strAini interesati, nu era destinat atit pentru guvernul ro-
min, cit pentra a constitui dovezi documentale, in memoriile atit
a democratilor, cit $i a reactionarilor ru$1, pe care le-au prezen-
tat la Paris, cautind a dovedi prin ele nu neajunsurile reale din
Basarabia, ci necesitatea de a nu se admite unirea Basarabiei.
In acelal scop membrii tribunalului din Chi$inau, toti im-
portati din Rusia, dar $i moldoveni ca Grosu $1 Basarabeni ca
Ohanov, Smolensky, lncheie un proces verbal, care figureazA pi
el pe lingo. memoriile adresate de Ru$i Impotriva unirei Basara-
Wei conferintel de pace dela Paris, prin care dupA ce declarA
www.dacoromanica.ro
UNIRE A 329
ca guvernul roman desfiinteaza inamovilitatea magistraturii, §i

calca legile, hotarAsc sa evacuieze tribunalul rusesc din Chisinau,
lucru pe care nu numai nu l'au fAcut, dar nici singuri, in cea
mai mare parte, n'au plecat, ramanind sub protectia Rominiei
acesteia asa de hulite.
Tot astfel de procese verbale au inchelat in aceleasi scopurl
D-ni lanovschi Rutean, SuruceanMoldovan, Caclulcov,--Rus, Ce-
libidachi Grec, Ohanov Arman ca reprezentanti ai zemstvei gu-
berniale si mai multi avocati din baron, cu protestatiuni impo-
potriva calcarli autonomies, a legilor rusesti, impotriva nationa-
lizarii. Desi toate protestele si procesele verbale a acestor d-ni
se ell publicate in memorlile de la Paris a d- lor Crupensky si
Smidt, precum §i in unele memorii bol§evioe, totusi protestatorii
au continuat sA rAmiie neturburati in aceasta Basarabie romi-
neasca, sub protectia jandarmeriei si guvernelor rominesti, tar
multi in restimp au devenit foarte bunt cetateni romini gi unit
chiar functionari de stat.
Toate aceste mica manifestatiuni, pe hartie, a diferitelor e-
temente n'aveau nici o importanta. Cercetatori seriosi dintre Rusi,
adversari declarati a unirei,Basarabiei cu Romania, intre multe
lucruri rele, si neadevArate si adevarate, scriu despre aceasta
epoca: .Conditiile pentru revenirea Basarablei la Rusia din zi in
zi se ingreulaza. Pentru politica de rominizare aici s'a gdsit
un teren favorabll in nivelul cultural foarte jos a populafiel
locale. Tara aceasta, care fnainte de revolufie se gdsea in mai -
vile proprietarilor din banda neagrii, era la un nivel cultural
inferior. Rusificarea stupldci $i antisemitizmul puterii autocrate
au facut ca masele marl ale popultiei moldovenesti $i ovre-
iesti au fast depdrtate de $coala ruseasca $i de cartea ruseasca
si in genere de la toate elementele culturei rusesi. Intre inte-
lectuaatatea ruseascci denzocraticci din Basarabia pt masele po-
pulafiei nu numai celei moldovenesti ci ovreiesti, dar $1 a celei
ruse$ti,era a prcipastie, Zemstva era in mina elevilor lui
Crusevan, iar in duma de stat ruseascci Basarabia trimetea e-
videnj'i membri ai sutel negre.
Populafia moldoveneuscd era strand' nu numai de cultura
sufleteasca ruseasca, dar $i de traiul civil admmistrativ. Ru-
sificatorii au creat o asa stare ca (aranul venit in oras se sim(ea
aid ca Infra picture necunoscuta intunecoasd. In on -ce can-
celarie aveau dreptul sa nu -1 infeleaga. Judecata, scoala, bi-
serica, administrafia, toute acestea erau institulii de limb:
strcitne pentru feirani. $1 fiord -cri pe deasupra aici domnea an
arbitrar salbatec, se poate inchipui cit de streine de Rusia erau
masele populafiei moldOvenesii, straine de valorile culturule
istorice $i politice.
Ceva mai aproape de cultura ruseascA se af IA populafia
ovrelascei. Dar deja in tiirgusoare la iarmaroace $i pe Mete se
putea vedea cum masa de negustor0 si meserlasi ovrei, care 22
www.dacoromanica.ro
330 DR. P. CAZACU
deabea se explicau ruseste, sau nu intelegeau de loc aceasta

limbA, vorbeau perfect moldovenw.
Astfel nuzurpatorii" Romani au geislt aici un teren pre-
para. a au venit inteun mediu, care ii intelegea si pe care it
Itztelegeau. A venit o !loud stapinire, care i-a vorbit, sau i-a
strigat populatiei in limba inteleasci de popor.
Aici in masele marl distrugerea elementelor de culturci
ruseascci era lucru upon In toate instituliile de o data a in-
ceput sd se vorbeascci romine$te.
Conducatoril romini in stop de romanizare au facut con-
cesiuni, au protejat culturile nationale a minoriteitilor. Doriti
coalci in ebraica veche, in jargon, in limba ucraineand, polonci,
greacci,poftim.
Populatia a utilizat aceste, daruri a Danailor pi astfel in-
strainarea de cultura ruseascci a maselor,.Fi a$a strdine de ea
pi nanteresate in pcistrarea ei in mod activ, se face repede ,Fi
faro durere.
Procesul acesta merge inainte faro piedici. Intelectuali-
tatea locals ruseasca ci rusuficatd ajutd acest proces prat po-
zitia de boicotare, pe care a adaptat'o de la venirea Rona-
nilor aici. Din factor de luptei de protest a :tiv, care cerea
jertfe, ea a deccizat in pasivitate descompunatoare. Ca forts
realci sociald intelectualitatea ruseascci lipsWe din Basarabia.
In mod subiectiv ea este in opozltie fats de stapinirea
romtneascd. Dar aceasta opozitie reimine cu ei, neincalzind pe
nimeni pi netrezind sentimental rusesc, care doarme de fur im-
prejur.
Cu cit mai mult timp o regiune sau alta sta in stapanirea
unui nou stat, cu alit mai mult in mase se elaboreaza not de-
prinderi si not forme de viata soclala.
Timpul trece pi impreund cu el pleacci Rusia din Basa-
rabia. Acest lucru trebuecte spas de-a dreptul pi sd nu ne in-
pleim cu fel de fel de iluzii". t
In aceasta atmosfera actiunea hotaritA a consiliului de direc-
tori I i urma cursul sau regulat fara sovaire. El studia toate ches-
tiunile si urmarea aplicarea lor. Linistea relativa stabilitA a per-
mis reluarea raporturilor intre proprietari si tarani. In urma inbis-
tentelor consiliului de director' in comisla Sfatului Tarsi pentru
elaborarea reformei agrare au fost admisi si reprezentanti ai marei
proprietAti, ca sii poata asculta si cuvintul lor. Extremihmul lor
ca si extremizmul elementelor din stinga i-a exclus dela aceasta
lucrare.
Comisia constitutionalA din Sfatul Tarii a lucrat mult timp.
Dar in Inc de a elabora principti constitutionals aplicabile
si-a perdut timpul in elaborarea unui tratat asupra constitutiilor
din lume si in discutii sterile asupra diverselor fenomene sociale
§i politice.
Serisori din Basarabia` L. Solov. Iavremennia zapiski. No.

51921 pag. 263 -270.
www.dacoromanica.ro
UNIREA 331
Cu tot anul secetos cu recoltA slabs, cu kind deprecierea

nionetei in circulatie, cu toatd schimbarea directiei comertului, care
nu se mai dir ja peste Nistru, cu toatA schimbarea institutiilor,
cu toatd starea de asediu, cenzur A, curtile martiale, cu toate bol-
cotariie si grevele pasive si active a functionarilor Rust §i a in-
telegentel, conslliul directorilor a stat la postul sdu pdna la sfirsit,
fAcind fats tuturor greutAtilor si loviturilor, constient cd face opera
blind pentru nationalizarea tuturor institutiilor, asa cum aveau
dreptul sa le cearl dela el massele marl moldovenestl nedreptd-
tile de un secol.
Cu descompunerea Bulgariei si apoi a puterilor centrale, cu

invingerea for pe frontul occidental, situatia in tars se schimba,
guvernul Marghiloman, dupd ce ordond ocuparea Bucovinei si a
tinutului Hotinului, si dupd ce trupele noastre, pastrate in Basa-
rabia §1 prin Basarabia, trec frontiera, este silit sA demisioneze.
Noul guvern, dupd ce se proclamA unirea Ardealului si a Bu-
covinei, convoaca la 27 Noembre Sfatul TArii, pentru votarea re-
formei agrare.
Cu toate criticele aduse acestei reforme: cA institutiile pen-
tru expropriere au fost intocmite cu preponderenta unor elemente
interesate, cd s'au calcat unele principil juridice, cA prin scAderea
hirtiei moo etd si prin plata in bonuri de expropriere, cu valoare
redusA pe plaid, pretul exproprierei, scAzut prin insAsi textul
legit, astazi are si mai scazut, ca reforma agrara din Basarabia
I
contrazice principiul legiferdrii uniforme pentru tots cetatenii ro-

mini, asa cum este prevazut in textul tratatului din 28 Octom-
brie 1920, prin care se recunoaste de puterile aliate unirea Ba-
sarabiei, trebue sa se recunoasca ca dela declaratia din 2 De-
cembe 1917 pAnd la aceasta lege, care recunoaste principiul de pro-
pietate individuald si principiul expropierii cu plata, este un mare
pas. Legea agrara a dat proprietarilor din Basarabia, scapati din re-
yolutie : cite o sutd de hectare, cu viile, ilvezile, conacurile etc,
§i oarecare despdgubiri bAnesti ; unii supusi straini capAtA des-
pdgubiri in our (in urma interventiilor puterilor amice si aliate)
chiar excesive si cu atit mai nedrepte, cd nationalii nostri, ce-
tatenil romini si chiar bunii romini, sint pusi in conditli de in-
ferioritate fats de strdinii priviiegiati.
Dupd votarea reformei agrare, Sfatul Tariff a votat si urma-
toarea declaratiune:
In urma unirii cu Rominia a Bucovinei, Transilvaniei, Ba-
natului sl partilor ungurene, locuite de Romini, in hotarele de la
Nistru liana la Tisa, Sfatul Tariff declard ca renunta la conditiile
unirei, stabilite in actul dela 27 Martie 1918, fund convins ca
www.dacoromanica.ro
332 DR. P. CAZACU
in Romtnla tuturor Rondtd lor regimul curat democratic va ft

asigurata.
Sfatul Tarn pan' la adunarea constituanta a tuturor romi-
nilor, care se va alege pe baza votului universal, dupa ce a
rezolvit chestia agrard, dupd nevoile pi cererile populatiei, anuleazA
celelalte conditiuni din actul de unire de la 27 Martie 1917 si
declara unirea Basarabiei fara conditiuni in Rominala Mare".
In urma acestui vot Sfatul Faris se dizOlva, iar consiliul de
directori alesi demisioneazd.
Astfel cele cloud probleme cardinale din viata Basarabiei :
problema yield culturale si politice nationale pi problema pa-
mintului capdta solutiunile naturale pi definitive.
Perioada transitorie de introducere in viald a acestor solu-
tiuni, dupa bulverizarea produsA de rAzboiu si revolutie, provoaca
schimbdri radicale, care sint in curs si acum, In structura sociald
din aceasta parte a tarn.
Scoala §i biserica, armata, si toate institutille in limba na
tionald, chemarea la viata politica si improprietArirea, au intro-
dus in viata maselor lardnesti un suflu nou de vials politica si
economics. Cu toate scaderile, inherente si ne inherente epocilor
de dupd razboiu si revolutii, fntoarcere la pasivitatea si deed-
derea de dinainte de razboiu este imposibilA. Protestarile impo-
potriva neajunsurilor pi st4rilor rele trebuesc privite ca semne
imbucurAtoare de vitalitate si de mers progresiv, lirristea pi muI-
tumirea aparentA, care erau si aicea Inainte de rdzbolu, dove-
dindu-se cA nu erau semne de viata normalA Masele lardnesti
sint in imens cistig si se adapteaza mai usor ca celelalte straturi
sociale noilor imprejurdri politice economice si sociale.
OrAsenimea pi negustorimea, salvate de dezastrul, care le
ar fi lovit, dacA ar fi ramas aid stapinirea ruseascd, mdrite cu
un mare numar de epave ref uglate de peste Nistru, prin origina for
neruseasca pi prin natura for fiind elastice si adaptabile tuturor
imprejurdrilor,s'au acomodat repede, intrind in legaturi comer-
dale si financiare cu centrele tarn. Deveniti cetdteni romini cu
depline drepturi, cit timp clasa socials corespunzAtoare de peste
Nistru este in profundA suferintd, ei nu pot fi de cit multumiti
de soartd, cu toate neajunsurile imprejurdrilor.
Straturile sociale rusificate si putina intelectualitate ruseas,:d,
care a aims aici, este in deplind decadere economics pi socials.
Au asteptat revolutia, ca pe o mireasa dulce, delicata, f umoasA,
cuminte si inzestrata ; ea a venit ; dar s'a aratat fats de el din
ce in ce mai asprA, mai brutald, mai crudd, mai sAraed, mai
uritd, mai murdard, mai nebund, mai singeroasA. In sufletele for
tot sistemul constructiilor ps hice a fost rupt in bucAti. SarAciti
economiceste, deziluzionati, decazuti ca situatie sociald, ramasi
fara nici un ideal pentru viitor, traind din amintirile trecutului,
ei sunt in plinA descompunere.
Din elementele ridicate de revolutie, din tardnime, din o-
rAseni, din individualitati din straturile sociale in decadere, din
www.dacoromanica.ro
UNIREA 333
oamenl de afaceri, din imbogatiti de rdzbDiu si revolutie, din

diferiti fosti si mai cu seams pi viitori ... se formeaza o noun
clad. Putin numeroasa, de abea pe cale de formare, din ele-
mente disparate, de diferite proveniente, ea nu are nici o dogmi
unitarl, nici idealuri, nici morals, are insa instincte si pofte marl,
sanatate robustA gt putere de adaptatie.
5
Unirea Basarabiei savirslta, era nevoie, dupa Muffle Inter-

nationale, de recunoasterea acestui act de cAtre marile puterl.
Am semnalat mai sus aceasta recunoastere din partea pu-
terilor centrale, care obligind in acelas timp prin tratatele de la
Bresc-Litovsc pe Rusia de a se dezlnteresa de soarta foastelor
el terltorii de la West de granita ce I s'a fixat, iar pe Ucraina
recunoscind-o nnmai pant la Nistru, (intru cit singura declarase
cA Basarabia nu face parte din Ucraina), raporturile noastre
cu Rusia gl cu Ucraina in cheitia Basarabiei erau usurate.
Cu Coate acestea Cicerincomisarul de externe a Russel
bolsevice printr'o radlotelegrama, trimisa la Iasi imediat dupl
unirea din 27 Mart, a protestat, sustinlnd cd unirea ar fi fost
proclamata prin votul proprietarilor basarabeni". t Acestel te-
legrame i-au succedat in restimpuri altele, 2 in care intre alte
chestiuni se ridicA mereu si aceia a Basarabiei. Toate aceste te-
legrame nu contineau in fond de cit violente de stil. Deabea la
24 Februarie 1920 telegramele d-lui Cicerin care d-nu Vaida
1$IschimbA tonul ; el propune tratative, care shit acceptate, 3 dar
din diferite imprejurari nerealizate. Din Mlle 1920 pinA in De-
cembrie 1921 urmeaza schimb de telegrame 4 asupra diverselor
chestiuni, dar mai cu seams asupra 'Basarabiei, intre Cicerin $l
Take lonescu. Acesta din urmA ref uza orice tratative asupra cites-
tiunel Basarabiei, socotind-o definitiv st bine transata, in fond $i In
formd, de citre puterile aliate. Succesorul d-lui Take lonescu la minis-
tern! nostru de externe a continuat si continua Inca conversa-
tiile $i verbale si telegrafice directe si prin reprezentantl cu
comisaril sovietelor, dar pina In momentul cind scrim aceste rift-
duri fdrA un rezultat definitiv. 5 Desigur cA s'a facut o gresaid
mare, cA aceste tratative s'au aminat atita si nu s'a utilizat mo-
1 L'Ucraine sovietiste, Berlin, 1922, pat. 57.
2 Ibidem pag. 58-65.
3 Ibidem pag. 66.
4 Ibidem pag. 66-106.
5 In L'Ucraine Sovletiste pag. 46 giisim urmatoarele rinduri In-
teresante : Rusia SI Ucraina sovietiste nlciodata n'au crezut al nu cred
,nici acum (An. 1920) en chestlunea Basarabiei trebue sfi fie hothritii
prin arme. Au (recut fret ant dela anexarea Basarabiei de calre Ro-
rninia. Ouvernele sovietiste nu al-au schimbat alltudinea fali de pro
blema Basarabeank socotind ca mai lArziu sau mai de vreme, lucratorlt
gt Want' vor invinge in Rominla, cum au hiving dela in Ucraina gl ca
asa se va rezolvi chestlunea Basararabiels.
www.dacoromanica.ro
334 DR. P. CAZACU
mentele cind bolsevicii aveau mai mare nevoie de ele, mai cm

seams in epocele incheierii tratatelor cu Firlanda, Estonia, Le-
tonia, Polonia.
Ucraina, deli ocupata de puterile centrale, a protestat si ea
imediat dupa unirea Basarabiei. La protestul ei a raspuns foarte
repedd si documentat raposatul C. C. Anion, aratind cum Rada
Ucrainiana cu mutt inainte declarase d-lui general Coanda ca re-
cunoaste ocuparea Basarabiei. Corespondneta aceasta n'a mai urmat
din cauza schimbarilor ce au venit in Ucraina : Scoropadski,
Crasnov, Denikin, Wranghel, bolsevici.
In Odesa bolsevica se constitue Inca la sfarsitul willful 1918
un comitet pentru liberarea Basarabiei". Cind Odesa este ocu-
patA de Denikin pe linga acest comitet, In care. yin mai tirziu sd
lucreze: D-ni Smidt, Moghileansky, Tiganco, Misircov, Pascaluta
pi altii, gasim si un guvernator at Basarabiei", care era trecut
in statele de salarii de la statul major a lui Denikin si Isi pri-
mea regulat solda cu accesoriile. Ne sprijinite de imprejurari si
interese, aceste formatiuui mor repede de moarte naturals.'
La tratativele de pace de la Paris din partea Rusiei gasim
o conferita privata a membrilor adunarii constituante rusesti"
(constituanta aceasta n'a functionat) compusa din 22 socialist!
revolutlonari, 5 cadeti, 1 octombrist ss un socialist, Ea a statuat
Intre altele de a nu recanoaste nici o despArtire sau ocupare a
teritorillor mArginase din fostul imperiu, afara de Polonia. In
numele acestei conferinte d-nii : Livov, Sazonov (fost ministru de
externe tarist) Ceaicovchi (socialist) si Maclacov ministrul gu-
vernului Kerenski la Paris, (cadet) prezinta conferintel de pace
de la Paris" la 22 Mart 1919 o prima nota. 1 Examinind acest
act, gasim, ca din faptul, necontestat de nimeni, ca Moldova a
fost impartita printr-un tratat de pace intre Turcia si Rusia,
precum si din faptul, ca si in toate celelalte tratate ruso-turce
(Cucluc Cainardji--1774 ; lasi 1792; Tilzit 1807; Bucurestl 1912;
Paris 1856; San-Stefano 1878 Berlin 1878 pe care delegatii con-
ferintei rusesti le reproduc) nu se vorbeste de rapirea Basarabiei
de la Rominia, ci numai de impartiri Intre Rusia si Turcia, de
protectorat asupra crestinilor, de ceziunea partii de Sud a Ba-
sarabiei (1856) catre puterile semnatare de la Paris" si de
.,schimbul facut intre Dohrodja si Basarabia" la 1878,d-nii Livov,
Sazonov, Ceaicovchi si Maclacov trag concluzia el clrepturile
istorice ale Rominiei nu existe, pentru ea rapirea nu era act
de violonta contra Rominiei ci un act liberator contra Turciei",
pentru ca Rominia nici nu exista" : ,,se poate )ca Turcia in
alte imprejurari s'ar putea fuduli cu mai multa dreptate de drep-
turile sale istorice pentru ca Basarabia, Moldova si Valahia n'au
lost timp de lungi secole de cit provincli turcestl". On ne pou-
vait spoiler ce que n'existait pas". Ca Romania nu exista, ca
forma actuala la 1812, ca Valahia si Moldova (Basarabia decf,
1 L'occupalion Roumaine en Bessarabia, Paris, 1920.
www.dacoromanica.ro
UNIREA 335
ca o parte organica din aceasta, nu ca o entitate caci insd§1

Sozonov spune : la Besarabie ne constituait qu'une partie de la
province Danubienne de la Moldavie") erau sub suveranitatea tur-
ceascA este adevarat, acestea sint fapte istorice, cum sint §itratatele
mentionate, ca si stApinirea Rusiei de Tatari, conform tratatelor din
epocele corespunzatoare. Se face insa o confuzie voita, sofisticd, in-
tre drepturile istorice a poporului rominesc vlu §i care a fost §i
este acela§i §i la 1774, 1792, 1807, 1812, 1856, 1873 §i scum,
§1 faptele §i documentele istorice, care tocmai stabilesc incalcarile
acestor drepturi. Dad ar fi fost vorba numai de forme §i texte,
s'ar fi putut foarte usor rdspunde, §i d-nu Sazonov, ca om al
Carp imperiale, ar fi trebuit sA accepte ca bune, urmatoarele con-
siderente: tratatele s'au incheiat Intre Curtile" M. S. Sultanului
Turciei §i a M. S. Tarului Rusiei astAzi amindoud inexistente. deci
obiectele tratatelor, devenind res nulius" nici Rusia nici Turcia
neimperiale nu au a se amesteca. Dealtfel neexistenta" Rominiei
la 1812, invocata de d-nii Sazonov ca argument la Paris, In fats
§i a Panel, care urmarea acolo realizarea drepturilor el istorice
asupra unor teritorii, Italie dela poporul italian, pe clad Italia nu
exista , nu era un argument cu tact. Bine inteles ca delegatia rusd
a vorbit numai de liberarea Basarabiei de sub Turci" §i a con-
testat drepturile istorice a Rominiei, ferindu-se tot timpul de a
vorbi dp anexarea ci (Impotriva vointei poporului care emigra
de sub Ru§i"), la imperial rus §1 de a stablli drepturile istorice
a poporului §I statului rus.
Al doilea argument al delagatiel ruseVi, invocat in nota pre-
zentatd, au fost slatisticele oficlale; prin ele se data sd se stabi-
leasca, cd Romini" ar fi in Basarabia numai 47, 58 la suta: Or pe
lingd faptul cd aceste statistics erau imperiale si notoriu tendentioase,
ele aveau defectui de a arAta, cd Rusii marl nu formeaza in
intreaga.Basarabie decit 8 05 la sutd, Jar Ucrainenli t 19,7o la suta,
adicA toti impreund, dupa statistica flcutd de el §i "cea mai bine-
voitoare lor, socotind §I armata si functionarii, deabea maximum
27,80 la sutd ; chiar dacd d-nu Sazanov I -ar fi socotit §i pe ovrei
ca Rusi, tot nu ajangea sa formeze decit o minoritate de 39,59
la mtg.
Dupd expunerea acestor douA argumente, delegatia" Rusd
cere aminarea hotAririi definitive asupra soartel Basarabiei, fdrd
termen; insa §i atunci, cind se va fixa termenul, delegatia rush
declara cd nu se va putea hotari fdrA consirntimintul poporului
rus §i numai dna populatia romineascd din Basarabia este homo-
gend $i isi va exprima vointa ferma de a se uni cu Romania.
La 2 Wife 1919 numai enu Maclacov unul din delegatila
Rusieieste admis sd faca un expozeu innaintea conferintei de
1 DI. P. Miliucov. Istoria celei de a doua revolulil rusesti (Sofia
1922, fasc. II, vol. 1,) spune la pag. 84: Elementele neucrainene pro-
testau impotriva intrOducerei in compunerea statului Ucrainean a teri-
toriilor, a ciiror populajle are o compunere evident neucraineanZi, ca
de piiiret Basarabia".
www.dacoromanica.ro
336 DR. P. CAZACU
pace dela Paris. In acest expozeu, pe lingA argumentele din me-

moriul citat mai sus, din punct de vedere formal el declara, ca
consimtimintul Rusiel la deslipirea teritorlilor sale nu poate if into-
cult cu consimtimintul unui al treilea, fie chlar conferinta de pace.
In fond, intru-cat Intre conditille puse de Rominia innaintea in-
trarii in razboiu nu se &este anexarea Basarabiel", 2 intru cit
Rusia n'a fost cucerita 3 de Rominia", intru-cit Basarabia nu este
deloc romlneasca din punct de vedere etnografic 4 st nu doreste
deloc 5 sa se uneascA cu Rom !ilia", el protesteazA" contra ane-
xArlia Basarablei; declara Sfatul Tariff, care a votat unirea bolse-
vic, (Cicerin declarase el slit marl proprietarl), iar muncipalita-
tile, la alegerea carora participase mai cu seamA dezertoril de pe
front, ca institutii legale, care ar fi protestind impotriva unirii ; cA
la urma urmel poate cA Rusia ar consimti la un plebiscit onest
si cA numal majoritatea moldoveneasca din patru districte ar avea
la rigoare dreptul sa ceara anexarea sa la Rominia". Expozeul
d-lui Maclacov se terminA prin douA observatiuni. El ar intelege
ca clacA in urma catastrofei rusesti allatii ar fi pierdut rAzbolul §1
Rominia o parte din teritoriul sAu, ca Rominia, ca sA ramie stat,
sA cearA sA se despdgubeascd pe socoteala Rusiei, anextnd popu-
lafia moldoveneascci Impotriva vointel ei. Dar ca aliatit fiind vic-
toriost, iar Rominia dupa ce a fAcut pace separata sA fie litre cel
victoriosi, intre care nu se gaseste Rusia, chid Rominia obtine tot
ce a vrut innainte de razboiu, el nu vede motivele, pentru care
igi mareste pretentiile pe socoteala Rusiei". A doua observatie a
d-lui Maclacov : El ar futelege $1 ar putea discuta data Romi-
nia sl-ar valorifica vre-un drept, care i-ar justifica anexarea Ba-
sarabiel Impotriva dorintei populatlel, dar el nu intelege ca acte
de coruptie si de violentA sA fie trecute drept plebiscit". Se inte-
lege a nici pentru actele de violenta" nici1pentru cele de con -
ruptie", D-nu Maclacov n'a putut aduce vre'o dovadA, cum nu a
adus nidi pentru pretinsele protestArl impotriva unirii din partea
municipalitAtilor, sau pentru bolsevismul ;Sfatului Tarn, pe care
l'au recunoscut la timp informatorli si martorli lul: D-nli Tiganco,
*midt si Moghileansky $i alti reprezentanti al municipalitAtilor §1
zemstvelor.
Din tonal acestui expozeu se vede ci wdelegatia rasa{" si-a
dat seams, cA argumentele ei nu sint bine primite de areopagul
din Paris, care nu judeca numai conditille puse in tratate innainte
de razboi, in care nu se prevAzuse revolutla ruseascA si despArti-
1 La 1812 au adults consimfAmintul omit al treilea` a Turclei
pentru a rapt un p5mint rominesc.
2 Nu se giisea nici inainte de tratatut de allantii Ruso-Romig
dela 1878-ceiace n'a impiedicat dupe rilzbolul de alunci rilpirea so-
dulut Basarabielffirfi consimfamintul et, ci cu acela a until .al !retied`
congresul dela Berlin.
.3 Cum nu a fost cuceritA de Rusia impertalii dela Romini acetasi
Basarable.
4 Vexi capitolul populatiei de mai sus.
5 Vex' Coate manifestatlite nalionale SI voturileexpuse mai sus.
www.dacoromanica.ro
UNIREA 337
tea diferitelor popoare de ea, (cu si fard plebiscit,) ci intreg prin-

ciplul autodetermindril popoarelor gi nu numai pe baze de plebis-
cit, ci 5i fArd plebiscit, ca in Finlanda, Estonia, Polonia, Alsacia,
Lorena gi toata Austro-Ungaria.
La 24 lule delegatia Ruse prezintd o noun nota. In a-
ceasta ea admite sd se facd in Basarabia, ,,dar numai in patru
districte in care populatia este in majoritate moldoveneascda, ple-
biscit. Dar protesteaza impotriva guvernului roman, care WA sA
agtepte hotarirea conferintei dela Paris, socotegte Basarabia ca
Wind parte Integrantd din Rominia. Protesteaza impotriva di-
solvAril zemstvoului gubernial, a consiliulul comunal din Chigi-
au, a introducerel justitiel nationale, a exproprierii strdinilor, a
convocarii colegillor electorale pe baza votului obligator. Vorbegte
din nou de violente pl pentru prima datA citeazd un caz (Pan-
*, Prahnitky, Ciumacenco, Grinfeld) fdrA insd sa spuie cd acest
fapt s-a intimplat innainte de unire, in lanuar 1918, in primele
zile dupa intrarea armatei, in plin bolgevism. IsprAvegte prin a
cere sA se formeze o comisie, care sA institue un regim provi-
zoriu In Basarabia gi care sl supravegheze executarea plebisci-
tului in patru districte locuite in majoritate de Moldovenl.
La 25 Septembre 1919 delegatia rusd", la care de data a-i
ceasta se adaoga si vestitul antibolgevic 1 prieten a IA Kerensk
dar 5i a lui Cornllov- Savincov, prezintd a noua note mai scurtA,
facutd impotriva rnemoriului, pe care guvernul roman l'a prezen-
tat conferintei la 9 Septembrie 1919. In acest act Autoril mentin
punctul for de vedere, cd puterile aliate n'au dreptul fArd con-
simtimintul Rusiei, nici de a aplica principlul dreptului popoarelor
de a dispune de ele Insa-pl, cd in Basarabia nu s'a manifestat
dorinta de a se uni cu Romania, cA acceptd un plebiscit limitat
la patru districte, gi cd, dacd se procede la revizuirea titlurilor
de proprietate a statelor dupA un secol, s'ar putea ridica multe
contestatil.
Ultima protestare 1 a delegallei ruse s'a fAcut la 15 Noem-
bre 1919 impotriva participarli populatiei din Basarabia la ale-
gerile generale pentru corpurile legiuitoare din Rominia.
Dar pe lingd aceasta delegatie rusA", fart nici o impu-
ternicire legald dela poporul rus, admisd ca drept cuvint adau-
dlendum la conferinta din Paris, unde pentru a sublinia situatia
el proprie Ilpsita de forme legale, contesta prin glasurile revolu-
tionarilor Savincov gi Ceaicovsky lipsa de forme legale a Sfatu-
lui TAM, o altd pretinsd delegatie" de data aceasta basarabeand,
MA nici o imputernicire 51 forma legald, s'a prezentat la Paris
pentru a lupta sA se mentie Basarabia in cadrul statului rusesc.
ySi ea, dar mai mult decit cea rust;, era o asociatie bizard: reac-
tionarul, fost deputat, maregal al nobilimel, Camerher la Curtea
Tarului, gef al delegatieiKrupensky A. N., alaturi de socialistul
popular din Mart 1917 A. C. Smidt 51 de Maghileansky social's-
1. Ibidem.
www.dacoromanica.ro
338 DR. P. CAZACU,
tul revolutionar, care se declara dupA Imprejurari cind Rus cind

Ucrainean, pe linga fostul deputat in Sfatul TArii Tziganco, si
el socialist, §1 Slonim ovreu socialist revolutionar. AceastA asociatie
era foarte activa. Ea dAdea o multime de note in presa franceza,
englezA, si rusA, publica brosuri, memorii 1 si chiar volume in-
tregi 2 asupra Basarabiei si Rominiei, cAutind sA- facA o atmos-
f era cat de rea Rominiei.
Delegatia basarabeana" adreseaza conferintei de pace' o
serie de protestatii contra romanizarii Basarabiei, contra intro-
ducerei justitiei rominesti, contra alegerilor obligatorli, contra re-
crutArii, etc.
In aceste memorii gasim intreaga colectie de tratate ruso-
turce, argumentarile citate mai sus din memorlile delegatiei ruse",
o intreaga serie de date statistice din Basarabia, documente si
hotariri ale congresului moldovenesc ostasesc din Octombre 1917,
declaratiuni ale Sfatului Tariff. Atit in colectiile si memorlile de-
legatiei Ruse, cat si in acele ale delegatiei basarabene, ca §1 in
colectia L'ucraine sovietiste" a lui Racovschi, ca sI in brosura
bolsevica a d-lor Ustinov §1 Beseadovsky, (Rominia contempo-
rana" Moscova editura statului 1923 sovietul redactional superior
militar), ca si in brosura Comislei pregatatoare in chestiile ratio-
nale (sectia Basarabia) NotA asupra situatii internationale a Ba-
sarabiel Odessa 1919,gAsim unele documente identice: memo-
randum-ul unor deputati din Sfatul Tad', adresat guvernului ro-
man, prin care se cere restabilirea unor institutii rusesti si a unor
functionari, protestatiuni anonime impotriva unirei, rapoarte sem-
nate de PAscAluta, alaturi de Tiganco care comitetul din Ode-
ssa pentru liberarea Basarabiei- asupra votArii unirli in No-
embre 1918. Pe linga acestea, memoriile dela Paris si brosura
bolsevica mai contin manifeste si ordonante militare, procesele
verbally pentru disolvarea zemstvei guberniale, a dizolvArii con-
siliului comunal din Chisinau, procesul verbal at magistraturei
rusesti, prin care hotaraste transferarea tribunalului din Chisinau
in Rusia, ordonante si ordine militare si civile, diverse decla-
ratiuni, ca acele ale d-lor N. Alexandri si V. Stroescu si altele,
anonime si tendentioase, prin care se batjocoreste si se injoseste
administratia, politia, justitia, magistratura, armata, invatamin-
tul, in care chiar daca ar fi si lucruri reale, insa expunarea si
acumularea tor, dau pentru cetitorul neprevenit Impresia unel
exagerari si generalizari, nici chiar verosimile si adesea a inven-
tarii pe de-a intregul. 3
1 Memoire sur la situation dela Bessgrable, Paris. Bessarabie
et Roumanie.
2 L'occupation Roumaine en Bessarabie, Paris.
3 Este interesant ca bolsevicii invoca contra noastra (Ustinov-
Beseadovsky Rominia contemporana 1923) alegerile pentru constituanla
ruseasca din Basarabia din Noembre 1917. Lasiirn conditiile acestor a-
legeri, cifreie tolale, care nu s'au adunat, esfe caracteristic pntrtt
bolsevici de a invoca contra noastrii alegerile pentru constituanja,
pe care ei n'au admlso sa funclioneze.
www.dacoromanica.ro
UNIREA 339
Am ardtat mai sus ce era in fond Basarabia pentru masa

poporului rusesc, care nici nu o cuno§tea. In fond poporul rusesc,
pus sd anexeze prin arme, incepind cam dela 1700 diferite po-
poare strdine, sd supoarte toate greutdtile §i sacrificille rdzboae-
lor, impozitelor grele in timp de pace : pentru rusificare §1 pen-
tru ca periferile sd 'devie supuse §1 recunoscatoare impdratilor ;
poporul, care a suferit de sarAcie §i ignorant& de stare de asediu §1
absolutizm grew, provocat §i de nesiguranta imperiului, din cauza
ve§nicei frici de rdscoalele popoarelor subjugate,trebuia sä fie bu-
curos cd a scapat de una din cauzele starii sale nenorocite. Prin
eliberarea Finlandei, Estoniei, Poloniei §i Basarabiei, poporul rus
scapA §I de ponosul de asupritor al acestor popoare, care au fost
subjugate impreund cu el imperiului.
Prezenta la Paris §i lupta impotriva uniril Basarabiei a u-
nor elemente din Basarabia §i Rusia, nemultumite de acest fapt,
era naturals, cum era naturald §i explicabilA sardcia de argu-
mente anacronice pe care o aduceau.
Nesuccesul tuturor acestor misiuni era fatal, cu alit mai mult
cd ele nu-§i dddeau seama ed. aveau misiunea in fats lumei nu
atit a combate drepturile Basarabiei §1 a Rominiei la unire, cit
sd dovedeasca drepturile Rusiei asupra Basarabiei §i aceste dovezi
de drepturi nu le-au putut §1 nu le vor putea aduce nicaieri §i
niclodatA.
Din partea Rominilor din Basarabia §i din partea guverne-
lor Romine li se rdspundea prin presd, prin bropri, note §1
memoriii, prezentate conferintei.
Diferite chestil §1 situatiil in afarA de chestiunea Basa-
rabiei au aminat cu mult hotarirea conferintei de pace.
Deabea in Mart 1920 Consiliul supreme comunica d-lui
Vaida-Voevod, primul Minstru a Rominiei, urmatoarea nota in
chestia Basarabiei.
Principalele puteri aliate n'au putut pdnd acuma lua o
hotArire definitivA asupra chestiunei Basarabiei, in primul rind
pentru ca ele o considerau ca Mind parte din chestiunea Ro-
mineasca in general ; chestiune, care nu putea fi rezolvatii din
cauza greuttifilor, create de catre precedentul guvern roman §i,
in al doilea rind, pentru cA ele sperau, cd an aranjament ama-
bil Mire Rusia $1 Rominia va fi posibil.
Principalele puteri aliate nu vdd nici o cauzd pentru a mai
intirzia regularea acestei chestiuni.
Guvernul -Romin a facut dovada dorintei sale de a regula
chestiunile in suspesiune in interesul Rominiei §1 a Europei in
general, §1 a suplis hotarirei Consiliului suprem chestiunea retra-
gerei trupelor din Ungaria, increzindu-se in asigurArile principa-
lelor puteri ablate.
Guvernele aliate consider& In afarA de aceasta, cd chiar in
interesul Rominiei §i a tarilor vecine, chestiunea BasarabeanA nu
mai trebuie sa ramile in suspensie.
1 Vezi brouriie cl-lui I. Pelivan, D. Cegorean, etc.
www.dacoromanica.ro
340 DR. P. CAZACU
DupA ce a luat in consideratie aspiratiile de ansamblu a

populatlei basarabene, caracterul moldovenesc al acelei provincii
din punct de vedere geografic 4 etnologic, precum fi argumen-
tele economice si istorice, principalele puteri aliate se pronungi
pentru aceste motive in favoarea reunirel Basarabiei cu Rominia,
reunire, care a lost formal proclamatei de dare reprezentanfli
Basarabiei; ele doresc de a tncheia un tratat de recunoaftere
a acestui fapt, indatA ce conditille mentionate vor fi executate.
Ele socot cA in aceastA reunire interesele generate §1 par -
ticulare ale Basarabiei vor fi pAzite, in special in ce priveste ra-
porturile cu vecinii §i cA drepturile minoritatilor vor trebui sA
fie garantate in acelas fel, ca sl in alte pArti a Romlniei.
Principalele puteri allate 1$t rezerva dreptul de a supune
toate dificultAtile, ce s'ar putea ivi in ce priveste una din aceste
douA chestiuni, arbitrajului societatei natiunilor ".
Trebuie sA notam, cA in recunoasterea Basarablei, toti oa-
menil politict ai Frantel ne-au sustinut cu tarie drepturile noastre,
iar D-1 de Martonne, i profesor de geografie la Sorbona, in urma
unel amanuntite anchete, fAcute in Basarabia, a fAcut un raport
extrem de favorabil cauzei rominesti, inaiptea Consiliului suprem.
Nota consiliului suprem asupra recunoasteltei unirii Ba.sarablei a
provocat violente protestAri din partea Rusilor. D. A. Crupensky avea
totusi incA o sperantA, in alegeri : vom fi martori la una din
aceste douA alternative : sau basarabenil, considerindu-se Rust,
vor face obstructie $i nu vor trimite pe nimeni in parlamentul
Romin, sau toti ale§ii vor fi vrajmasi inver§unati a reunirii la
Rominia sl vor cere pentru aced, care le-au dat mandalul,ple-
biscit". 2 Si aceastA probA, care cu votul universal obligatoriu
este un plebiscist s'a fAcut de mai multe ori, alegindu-se si in
opozitie reprezentanti inversunati a reunirii Basarabiei.
Tratatul pentru recunoasterea unirea Basarablei s'a semnat
la 23 Octombre 1920 Ia Paris §1 s'a ratificat la 19 Mai 1922.
lea acel tratat. 3
LEGE
Art. unic. Guvernul este autorizat a ratifica $1 a face sA
se execute Tratatul privitor la unirea Basarablei cu Rominia, sem-
nat Ia Paris, la 28 Octombrle 1920, de cAtre Marea-Britanie,
Franta, Italia, Japonia, Principalele Puteri aliate §1 Rominia.
Copii §1 traduceri autentice depe zisa Conventiune se all-
tura la prezenta lege.
Depunerea ratificArilor Tratatulul pentru unirea Basarablei
cu Rominia a avut loc la Paris la 19 Mai 1922.
1 Vezi gi polemics A. Crupensky cu dnu de Martonne in Revue
de Paris.
2 L'ocupation Roumain en Bessarabie pag. 25.206.
3 Monitorui Oficial No. 100 8 August 1922.
www.dacoromanica.ro
UNLREA 341
Imperial Britanic, Franfa, Italia, Japonia, principalele

Puteri Aliate $i Rominia:
Considerind Ca in Interesul pdcil generale in Europa, tre-
bule asigurata Inca de pe acum In Basarabia o suveranitate,
care sa corespundd la aspiraliile populaliunii §i sA garanteze mi-
noritalilor de rasd, religiune sau limbd,protectiunea ce le este
datoritei ;
Considerind ca din punctele de vedere geografic, etno-
grafic, istoric fi economic, unirea Basarabiei cu Rominia este
pe deplin justificatei ;
Considerind cd populafiunea Basarabiei a manifest do-
rinfa de a vedei Basarabia units cu Rominia.
Considerind, in sfir§it, cA Rominia din propria el vointa do-
re§te sA dea garantil sigure de llbertate §1 dreptate, fArA deose-
bire de rasA, de religiune sau de limb5, conform cu Tratatul sem-
nat la Paris, la 9 Decembrie 1919, locuitorilor atit ai vechiului
Regat al Rominiei, cit sl at teritorillor de curind transferate.
Au hotarit sA inchee Tratatul de fata, §1 au desemnat pe
plenipcitentiarli lor.
Care s'au inteles asupra stipulatiunilor urmAtoare:
Art. 1.Inaltele pArti contractante declara cA recunosc su-
veranitatea Romlniel asupra teritoriului Basarabiei, cuprins intre
frontiera actualA a Rominiei, Marea-Neagra, cursul Nistrului dela
gura sa pAnA la punctul unde este tAiat de vechiul hotar dintre
Bucovina §i Basarabia §1 acest vechiu hots.
Art, 2.-0 comisiune compusd din trei membri, dintre care
unul va fi numit de Principalele Puteri aliate, unul dela Rominia si
unul de Consiliul SocietAtii Natiunilor pe seama Rusiei, va fi con-
stituita in termen de 15 zile, cu incepere dela punerea in vigoare
a Tratatului de fata, spre a fixa pe teren noua linie de frunta-
rie a Rominiel.
Art. 3, Rominia se obligA a respecta §I a face sa fie ri-
guros respectate pe teritoriul Basarabiei, arAtat la art. 1, stipu-
latiunile Tratatului, semnat la Paris la 9 Decembrie . 919, de cA-
tre Principalele Puteri aliate §1 asociate §i Rominia, §1 anume : a
asigura locuitorilor, fArA deosebire "de rasA, de limba sau de re-
ligiune, acelea§i garantii de libertate §I dreptate, ca §1 celorlalti
locuitori din toate tinuturile, ce fac parte din Regatul Rominiei.
Art. 4. Naliona itatea romina va fi dobinditA in deplin
drept, cu excluderea oricArei altela, de catre supu§ii fostului Im-
periu al Rusiei, stabiliti pe teritoriul Basarabiei, arAtat la arti-
colul I -iu.
Art. 5.In termen de doi ani, cd incepere dela punerea in
vigoare a Tratatului de fata, supu§ii fostului Imperiu al Rusiei,
In virsta de mai mult de 18 ani §i stabiliti pe teritoriul Basara-
biei, arAtat la art. 1 vor putea opta pentru once altA nationali-
tate ar putea dobindi.
Optiunea sotului va atrage dupA sine pe aceea a sotiei §I
optiunea parintilor va retrage dupA sine pe aceea a copiilor for
in virstA de mai putin de 18 ant.
www.dacoromanica.ro
342 DR P. CAZACU
Persoanele, care vor fi exercitat dreptu de obtiune, prevazut

mai sus, vor trebui, In cele 12 luni urmatoare, sd-§i transporte do-
miciliul in Statul in favoarea cAruia vor fi optat.
Ele vor putea sa-§i pastreze bunurile imobillare, pe care le-
ar poseda pe teritorul roman. Ele vor putea sa to cu dinsele bu-
nurile for mobile de orice naturd, asupra cArora nu se va impune
nici taxA de ie§ire.
Art. 6.Rominia recunoa§te ca supu§i romini, deplin drept
§1 fara nici o formalitate, pe supu§ii fostulul Imperiu al Rusiei,
nascuti pe teritoriul Basarabie3, ardtat la art. 1, din pArinti do-
miciliati acolo, chiar dacA la data punerii in vigoare a Tratatu-
lui de fata ei insd§i nu-§i ar avea domiciliul pe zisul teritoriu.
Totu§i, in termenul celor dot ani, care vor urma punerii in
vigoare a Tratatului de fatd, aceste persoane vor putea declara
in fats autoritAtilor romine competente, din tam in care I§i an
re*edinta, ca renunta la nationalitatea romina §i ele vor inceta
atunci de a fi socotite ca supu§i romini. In aceasta privintA, de-
claratiunea sotului va fi socotita valabild pentru sotie §1 acea a
pdrintilor va fi socotitA valabild pentru copiii in virsta de mai
putin de 18 ani.
Art. 7. lnaltele pArti contractante recunosc cA gura Du-
nArii, numitA gura Kiliei, trebuie sd treacA sub jurisdictiunea Co-
misiunii Europene a Dundrli.
In a§teptarea Incheierii unei conventiuni generale cu privire
la regimul international al cAilor de comunicatie pe apd, Romi-
nia se obliga de a aplica, in ceeace prive§te portiunile din sis-
temul fluvial at Nistrului, care pot fi cuprinse pe teritoriul el sau
care alcatuesc fruntariile acestui teritoriu, regimul prevAzut in
paragraful I al art. 332 §i in articolele 333-338 din Tratatul de
pace cu Germania, incheiat la 28 lunie 1919.
Art. 8.Rominia i§i va asuma responsabilitatea pentru par-
tea proportionala ce revine Basarabiei din datoria publica a Ru-
siei, precum §1 din celelalte angajamente financiare ale Statului
rus, aa c m va fi determinatA printr'o Conventiune particulard
intre Principalele Puteri aliate §i asoclate de o parte §i Romi-'
nia de altd parte.
AceastA conventiune va fi pregAtitd de cAtre o comisiune
ardtata de zisele Puteri. In cazul in care comisiunea nu ar ajuuge
la un acord in termen de dot ani, chestiunile in litigiu vor fi su-
puse fArd intirziere la arbitrajul Consiliul SocietAtii Natiunilor.
Art. 9. Inaltele parti contractante vor Invita Rusia sei
adere la Tratatul de ford, de Indatei ce va exista un Guvern
rus recunoscut de ele. Ele i§i rezerva dreptul de a supune ar-
bitrajului Consillului Societatii Natiunilor toate chestiunile, care
ar putea fi ridicate de Guvernul rus cu privire la detalile aces-
tui Tratat, fiind bine stabilit ca fruntariile definite de acest Tra-
tat, precum §i suveranitatea Rominiei asupra teritoriilor pe care
le cudrinde, nu vor putea fi puse in discutiune.
www.dacoromanica.ro
...
UNIRF3A 343
Se va proceda la fel in ce priveVe toate dificultatile ce ar

putea nate ulterior din aplicarea sal (a Tratatului).
Tratatul de fats va fi ratificat de Puterile semnatare. Et nu
va intra in vigoare decit dupd depunerea acestor ratificAri §1 cu
incepere dela intrare In vigoare a Tratatului, semnat de Princi-
palele ['uteri aliate §i asociate §i RomInia la 9 Decembrie 1919.
D.Tunerea ratificarilor va avea loc la Paris.
Facut la Paris, in 28 Octombrie una mie noun sute doud-
zeci, inteun singur exemplar, care va rdmIne depus in arhivele Gu-
vernului Republicei Franceze §i de pe care vor fi remise copii
autentice fiecareia din Puterile semnatare ale Tratatului.
Drept care, Plenipotentiarii de mai jos, ale caror depline
puterl an fost recunoscute in bund §i cuvenitd formA au semnat
Tratatul de fat A.
L. S. Derby, L. S. Andrew Fischer, L. S. Derby, L. S.
Derby, L. S. Derby, L. S. G. Leygues, L. S. Jules Cambon, L.
S. Bonin, L. S. K. Ishii, L. S. Take lonescu, L. S. D. I. Ghica.
www.dacoromanica.ro
DR. P. CAZACU 344
ADAOS
In momentul de a se termina imprimarea volumului, am mai
primit (iota documente, pe care le tiparesc aici cu aratarea pa-
ginei din text, unde ar fi trebuit mezate.
Ad. pag. 205.
4eful Statului Major a circumscriptlei militare Odessa pe
cimpul de operatii militare. Sectia inspectoratulul. Mai 4 1917.
No. 9184. Odessa. Certificat. Prezentatorul acestuia este infra-
devar pre§edintele organizatiei militare moldovene§ti din Odessa
tabs cApitan Cate lii, ceeace prin semnatura §1 aplicarea siglliu-
Iui Statului se adevere5te. (L. S.) P. Wu' Statului Major a cir-
cumscriptiel, general- maior indescifrabil. Pentru §eful aghiotant
locotenent-colonel Satinsky.
Ad. pag. 208 nota 3.
Rezolutie redactata de capitanul Catelii §i Justin Frotman,,
51 trimisA guvernulul Cherensky la Petrograd'.
A ruga sovietul petrogradean a deputatilor §1 soldatilor de
a complecta instructia, data cetateanului Scobelef pentru confe-
rinta interaliata, cu urmatoarele lamuriri in chestia romineasca.
Mandatul sovietului tace asup:a acestel chestluni, pe cind pro-
blema romineasca este una din cele mal insemnate in Europa.
Intregei lumi civilizate 11 este cunoscut, cd poporul romin, care
locueste in mod compact ca grup etnic in Ilmiteie definite de
hotarele anticei Dacii istorice, pdnd acum duce o trista exis-
ten(d a unei natiuni rupte In bucciti. Apzarea iui geografica In
coliul Sud-ostic al Europei, l'a facut in toate tijnpurile victims
atacurilor barbare §1 obiect al tenclintelor imperialiste a marilor
puterl vecine: Rusia §1 Austria. Soarta poporulul Daco-romin din
Europa este tot a§a de tragica, ca §1 soarta poporului Polon,
diferenta este numai ca poporul Polon In istorie a avut §1 zile
luminoase, pe cind eel rominesc numai suferinte.
Sovietul petrogradean a deputatIlor, lucratorilor §1 soldati-
lor, ca expresiune adevarata a idealurilor §1 vointel democratiei
ruse5ti, este dator se ridice vocea sa autorizata la conferinta pcn-
tru apdrarea poporului Daco romin. Noi socotim, ca once poli-
tics pentru intomirea unei not §1 statornice ordine de lucruri in
Europa este predistinatA la nereu§ita, clacd nu se va rezolvi
chesitunea Dgco-romina in intregul ei. Poporul romin, cu toate
grelele incercciri istorice $i a pastrat deplin figura sa etnica,
tendinta la unire intr'un intreg carp politic. Poporul Daco-ro-
min niciodata nu se va impAca cu o a§a ordine de lucruri in Eu-
ropa, pAna clad problema for nationals nu va fi rezolvata in to-
tal in sensul uniril, §i a desfiintarei apasarii, careia este sepus a-
cum acest popor, Gindirea §tiintifica europeana, ca §i democra-
tia, de mult a recunoscut ca absurditate istorica 51 ca nedreptate
www.dacoromanica.ro
DR. P. CAZACU 345
strigatoare, apdsarea de cdtre un purnn de feodali unguri a 4

milioane de Romini din Transilvania. ApArarea Rominilor din
Transilvania de subjugul barbar al feodalilor unguri, care find
la desfiintarea rominilor prin apasare economicA si nationald,
trebuie sd o is asuprall democratla rusA, pe steagurile careia
este scrisa autodeterminarea deplinA a popoarelor subjugate.
Democratia ruseascA, care tinde la stabilirea unei astfel de
ordine de lucruri, in care ar fi pdstrate interesele nu numai a
popoarelor marl, ci si acelor mici, nu poate scdpa din cimpul sAu
de vedere o problems asa de complicatA si insemnatd, ca cea
Daco-romind. Rezolvirea intr'un fel sau altul a chestiei rominesti
prestabileste raporturile voitoare politice si economice cu popoa-
rele din peninsula Balcanica si cu popoarele din Sud-estui Eu-
ropei. Noi Moldovenii nu putem fi indiferenti de soarta fratilor
nogri de singe de peste hotare, cu care simfim inrudirea natio-
rjalei. Guvernul Tarist Rusesc, care in lungul veacurilor neschim-
bat a lost vreijm4 de moarte a poporului romtn,PIntotdeauna a
luptat pentru robirea economice politicci a acestei nafiuni pline
de suferinte ; tot el a begat regatul Romtnesc vecin in carna-
giul mondial. Democratta ruses nu trebue sa scape din vedere,
cd dacd asteizi regiunile bogate din Sudul Rusiei nu slut ocu-
pate de armatele lui Vilhelniaceasta mulfumitd singelui larg
veirsat de fdranii Romani. Promisiile, date poporului Romin de
guvernul Tarilor, democratia Rod nu este in drept sA le igno-
reze, fiindcA, dacd poporul Rus a suportat guvernele tariste, prin
aceasta le-a autorizat in numele sou se is obligati'. DArimarea
gavernului Tarist nu schlmba natura lucrurilor. Prin intrarea sa
in rAzboiu poporul Romin a salvat sudul Rusiel de ocupare prin
armatele vrajmase sl prin aceasta a adus un serviciu nepretuit
republicel rusestiln total, prin urmare si democratiel. Concluzia
logicd urmeazd, cd demdcratia rusd nu este in drept sd ignoreze
interesele poporului Romin, fiindcd altfel ar face un act de ex-
ema nedreptate si de tradare fall de natia Daco-romind. So-
vietul Moldovenesc a deputatilor, soldatilor, ofiterilor si mateloti-
lor din garnizoana Odessei este convins cii Sovietul Petrogradean
a deputatilor, soldatilor si lucrAtorllor se va pune in apararea ce-
lor subjugati, si va complecta instructia datA cetAteanului Scobe-
lev cu datele necesare in sporit de dreptate.
Prqedinte, Ern Catelii.
www.dacoromanica.ro

Moldova Dintre Prut Și Nistru

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Moldova Dintre Prut Și Nistru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dr. P.

Unirea Moldovel &titre Prut siNistru cu tam $1 neamul,

zuriene, dela Var$ovia, din Gali(ia $i altele, urmate de prabu-

CAPITOLUL 1. Situatia to Rusia tnainte de rdzboiul mondial.

1) Fajada imperiului pag. 1

CAPITOLUL II. Descompunerea imperiului rus.

CAPITOLUL III.Moldoua dintre Prut si Nistru

CAPITOLUL IV.Moldoua dinfre Pruf si Nistru

CAPITOLUL V.Republica democraticd moldoveneascd

CAPITOLUL VI. -Republica democraficef moldoveneascd

1) Luptele si tratativele dela Nistru 284

10) Manifestatille peniru unire a marilor proprietarl si a

CAPITOLUL VII. Unirea

1) Schimbarea guvernului dela Iasi ; schimbarea alitudi-

Apdrata la Nord de Oceanul Glacial §i teritorii imense, din

1 In ce prIveste Balcanil si Caucazul.

rezervele popoarelor subjugate consecutiv : 'Mari, Turd, Fini,

1 Merejcovsky vol. XII pag. 8, Curcubee de lam&

dunau minuni ale artei mondiale, sau indltindu-se monumente, ca

1Merejcovsky, vol. XII, peg. 156-157 Scroafa mama`.

vilizalia erau inferioare, reflectind totu§i o parte din strAlucirea

ment rusesc cu opozitie Si partide, chiar socialiste.

dentul ImbAtrinit, ramolit, putred", Germaniamoarta, Franta

Dar toate aceste aparente de statornicie, bogAtie, putere,

1 Dostoevscht dupA Merejkovschi, vol. XI, p. 179, Profetul Re-

forul, MA care nu poate trAi") fAceau sA nu se vadA situatia

inregistrat atunci 146 limbi si dialecte (vezi Stankevici, Soar a

DacA luAm regiunile mArgina§e ale imperlului rus, atunci

X. Grupul lafetic arloeuropean 60) Maghiarllor )Grupul

Adica Ru§ii nu formau din masa autohtonilor nici 1 la suta.

Fcyt.I a it_ clAck,

1 Estonii sint un popor din grupul fink, ca $i Finlandejii. Au a-

(Tinuturile locuite de Lituanieni in guvernamintele Covno, Su-

ptirut intre secolele IVVI' dupi Chr., in regiunea pe care o ocupi.

Totalul Populatiei 2,000.000.

Letoni . . . 1.316.169 (68,2 la suta)

cu foarte multe asemAniiri cu sanscrita ; ei alcaluiau alladati un slat

Germani mii . . 420 ( 4,5 la sutA)

In Uc raffia CentralA, a§a cum o admit Ru§ii 1

1 Ucratnienti (Rnteni, Molorusi, Rusneaci) st nupil date antro-

1906, comisia specialh' compusa din membrii Academiei : Zelinsky,

Gruzini . . . . 1.784 (25 la sut)

$i puternic, constiluind in Orient un focar de civilizatte ; au primit

Nu am la indamina datele asupra regiunilor Crimeii, Caza-

turc a inceput sa decade, elementul armenesc a apart!t pe terenul po-

Pentru toate aceste mase de rase si de limbi strainer arta?,

pentruca acestea nu se vor acomoda niciodata cu politica de

Puss time de secole la muncA pentru extinderea granitei,

alb, care sustine credinta ortodoxd imparte dreptate poporului,

Alta bazd morald de odinioard a statului rus, era ortodo-

Fara o biserica vie, religia devine o filozofie si pierde pu-

ordinare, ci prin judecatorii rurale, care exists pentru el special,

generalk cA este pur s1simplu o fazA primitive a evolutiei so-

an trebuit marl varsari de singe, Mai gl executii pentru a le

Clasa lucratorilor industriali din Rusia, in cifre absolute

mare putem de rezistentA gt actiune, o mai mare pondere rela-

Patura de sus din societatea ruseascA, clasa nobilimii biu-

si credinta tronulul si statului rusesc ; nesupunerea 4cum a fost

Clasa burghezlei negustoresti si bancare nu era Insem-

Clasa intelectualA din Rusia (publicisti, avocati,. ingineri,

ficare ca entitate fArA pAcate sf cusururi a poporului pur-

Merejcovsky : Cehov 51 Oorki, vol. II, pag. 39 -70. Pelersbug 1911..

dedau acestel pasiuni a plictiselii. In °rase marl $1 orasele de-