FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

PROGRAMUL DE STUDI MASTERAT: PSIHOLOGIE CLINICA SI INTERVENIE

PSIHOLOGICA
AN II, SEMESTRUL II

DISCIPLINA: PSIHOTRAUMATOLOGIE

TEMA: BURNOUT

PROF. UNIV. DR
OANA PANESCU

MASTERAND
Cioroiu/ Balasa Elena-Magdalena

- 2019-
 BURNOUT

Sindromul burnout reprezintă o stare de epuizare fizică, psihică și emoțională

produsă de stresul prelungit, în general la locul de muncă, fiind o consecință a
dezechilibrului dintre cerințe, resurse și gradul de satisfacție profesională.
Termenul de “burnout” a fost introdus în anul 1970 de către psihologul american
Herbert Freudenberger. Acesta îl definea ca fiind caracteristic pentru angajații din
domeniile de lucru cu oamenii, adică medici, asistente, profesori și asistenți sociali,
profesii în care ar fi prezent un sentiment de sacrificiu pentru ceilalți.
În prezent se consideră că sindromul burnout nu se restrânge la anumite categorii
profesionale ci poate afecta orice persoană expusă la un stres de lungă durată.
Apare la angajații din orice domeniu, însă este cel mai răspândit în domeniul
medical, mai ales la începutul carierei și chiar la studenții la medicină.
Mai poate afecta frecvent: profesorii, asistenții sociali, terapeuții, avocații,
jurnaliștii, dar și pesoanele care sunt nevoite să îngrijească permanent alți membrii
ai familiei.

Cauzele sindromului burnout

 Suprasolicitare și volum mare de muncă

 Presiunea timpului și programul de lucru prelungit
 Evenimente cu impact emoțional negativ (de exemplu moartea unui pacient în cazul
personalului medical)
 Lipsa de apreciere, mediul de lucru ostil și relațiile nesatisfăcătoare cu colegii

Simptome frecvente:

 Oboseală permanentă și lipsa motivației

 Pesimism, frustrare, cinism și resemnare
 Iritabilitate și izolare socială
 Concentrare și productivitate scăzută
 Scăderea capacității de a lua decizii și de a rezolva probleme
 Neglijarea propriei stări de sănătate
 Refugiere în obiceiuri nesănătoase: aliment are, consum de alcool, droguri
 Tulburări ale somnului
 Incapacitatea de a se detașa de problemele profesionale inclusiv în timpul liber
 Simptome fizice ca durerile de cap, tensiunea musculară, durerile de spate,
manifestări digestive
 Epuizare emotionalală și lipsa energiei
 În afecțiunea bornout se produce colapsul emoțional si fizic si poate creste
riscul de depresie, anxietate, bolile tiroidei, diabetul tip 2, tulburarea bipolara.
Burnout-ul este cauzat de o activitate stresantă prelungită, pe când depresia are o
etiopatogenie complexă; gândurile negative din depresie nu se rezumă la domeniul
profesional ci invadează fiecare aspect al vieții, pot apărea idei suicidare sau
fenomene psihotice.

Ce soluții avem în această situație?

Psihoterapia cognitiv-comportamentală s-a dovedit a fi una din metodele utile de

tratament.
Este importantă menținerea unui stil de viață sănătos. Alimentația sănătoasă,
odihna suficientă, efectuarea de activități fizice în mod regulat sunt factori cu efect
demonstrat de creștere a energiei, a rezistenței la stres și a performanțelor.
Delimitarea aspectelor și capacitatea de a stabili priorități pot duce la o structurare
a rolurilor persoanei și la o mai bună detașare de problemele profesionale în timp ul
liber. Se recomandă acordarea de timp pentru activitățile plăcute, hobby -uri,
pasiuni, pentru dezvoltarea creativității și ieșirea din rutina de zi cu zi.
Timpul petrecut cu familia și prietenii, activitățile sociale au și ele un efect de
“reîncărcare a bateriilor” și nu trebuie neglijate. Este necesar deci un efort de a
analiza situația, de a stabili prioritățile și de a schimba situația într -o manieră care
să coincidă cu speranțele și dorințele personale.
La locul de muncă se recomandă exprimar ea nemulțumirilor și sugestiilor de
schimbare într-o manieră asertivă; este benefică ieșirea din rutină, activitatea
diversificată, căutarea de provocări. În anumite situații soluția poate fi o schimbare
a locului de muncă sau a domeniului de activitate.

Surse
https://www.depresiv.ro/sindromul-burnout-epuizarea-emotionala-psihica-fizica/

Andra Murasan medic psihiatru