Tse

Eb*rirsmbie
TAISIJL
SASIEI
Edipia a II-a

Traducere din limba englezd

Launa BocRNcros

Jor AeencnoN/arE s-a nbscut in 1974 in Lancaster, Marea Britanie, 5i a urmat

Universitatea din Manchester, unde a studiat psihologia. A activat apoi in
domeniul producliei TV. ?nainte de a deveni editor de film liber-profesionist.
ln 2002 a inceput si scrie Tdi5ul sabiei(Nemira, 2011 , 2017). Cartea a fost
publicata in 2006 in treisprezece lerl ti a fost urmat6 de alte doui volume,
Fdrd indurare (Nemira, 2013) ;i Puterea armelor (Nemira, 2013), care au
incheiat trilogia in 2008. A mai publicat volumele Best Served Cold (2009),
The Heroes (2011) si Red Country (2012). Cea mai recentd serie a autorului
este trilogia Marea SfdrdmafS, recent editata la Nemira. NEMIRA
 CUPRINS

PARTEA L....,.................... 1l

RTTUALUL DE DIMINEATA................ .. 89
iNrArul DTNTRE MAcl 103

CURSUL IUBIRII ADEVARATE 205

cuM suNT DRESATI C4INII........... 215
cEAr $r RAZBUNRRT 222

CHIPUL LIBERIATII. 247

CALE DE ScAPARE..... 27fi
TREI SEMNE 282,,
PRAVALIA DE COSTUAA

3ls;i
?1ltit
330.rr
34b.'
355
LUCRU NECURAT 376
voRBE $r PRAF.......... ....:......................... 3S9
REMARCABILELE TALENTE ALE FRAIELUI PICIOR-LUNG 407:
o FEMETE cA EA iNrnuNra oRrcE 4t..gi
MA ruBE$TE... NU...... 4n
SAMANTA... 434
SA NU PUI NICIODATA PRINSOARE CU UN MAG.................... 445
PUBLICUL IDEAL..................................:......................;..;........r.....:....................:..... 464
CASA cREATORULUI.....................;...................-.........:.,.................................... 485
PoTAIA NIuANut..............................................................;.......................;.......... 507
FIECA,RE OM SEVENEREAZA PE SINE......... 521
VECHI PRIETENI 535
iNepoI iN'ynneNe...................:....................................:.................;...r..-........... 542
SUFERINTA ^............:......... 155
SANIGEROSUI- NOUA 564
UNEI-TELE PE CARE LE AVEM....... 592
MULTUMIRI. 603
 SFAR$IT

Logen se avAntl printre copaci, cu picioarele goale alunecAnd

pe pimAntul ud, pe mocirltr, pe acele jilave de pin, de-abia mai
i.rpirattd, cu sAngele pulsAndu-i in cap. Se impiedicd 9i se prrvrli
pe-o parte, cAt pe ce sd-gi despice pieptul cu propria secure 9i ri-
mase acolo, gAfAind, cercetand cu privirea pddurea plini de umbre'
Copoiul fusese cu el o clipn mai devreme, era sigur de asta, dar
,r.t era de zd,rit. Cit despre ceilal1i, nici pomeneala. }lalal
"".r*
clpetenie, sd se piardi aga de baielii lui! Ar fi trebuit si caute str
s.'lrrto*r"e, dar pedurea miguna de shanka. ti ti*1." migcAndu-se
printre copaci, avea nlrile pline de mirosul lor. Undeva, la stAnga,
i se pdrea ctr aude strigite, sunete de lupti, Poate. Logen se ridictr
tncet in picioare, incercAnd si nu factr niciun zgomot. O creangtr
trosni gi el se intoarse dintr-o zvicnire.
Y;izu o sulili indreptAndu-se spre el. O sulili necrulitoare,
venind spre el cu un shankala celelalt caPdt.
- Drace! ficu Logen.
Se ndpusti intr-o parte, alunecd 9i clzu cufaga in jos, apoi se
rostogoli prin tufarig, a$tePdnd sd simtd sulila in spate in orice
clipn. Se ridici, rdsuflAnd greu. Zdri vArful strdlucitor aPropiin-
du-se din nou, se feri, se tArt tn spatele unui trunchi gros. Aruncd
pe furig o privire gi capul-turtit quieri, impingAnd suliga spre el'
Log.o se iii tn partea cealaltd, doar o secunde, apoi se retrase, facu
un salt pe dupd copac cobori securea' ricnind cAt il linea gura'
 B lOE ABERCROMBIE
Lama se afunde, cu un pArAit, in craniul shanka. lJn noroc, dar,
la drept vorbind, Logen era depdrere cI i se cuvenea pulin noroc.
Capul-turrit rdmase nemigcar, privindu-l printre gene. Apoi
tncepu str se legene intr-o parte qi-ntr-alta, cu sAngele giroindu-ipe
fald. Dupn care se prdbuqi ca un bolovan, trdgAnd dupn el securea
dintre degetele lui Logen, zvArcolindu-se pe jos, la picioarele lui.
Logen incercd sd apuce coada securii, insi, cumva, shanka srAngea
in continuare sulija in mAnI gi vArful ei se invArtea in aer.
- Ah! jipe Logen, cAnd suliqa ii crestl bragul.
Simpi o umbrd coborAnd pesre faga lui. Alt cap-turrir. Unul al
naibii de mare. Aflat deja in aer, cu bragele intinse. N-avea timp
sd ia securea. N-avea timp sd se fereascl. Gura lui Logen se des-
chise, dar n-avea timp si spuni nimic. Ce si spui intr-un momenr
ca acesta?
Se prdbugird impreund pe pdmAntul ud, se rostogolird prin
noroi, prin mirdcini Ei crengi rupre, sfAgiindu-se, lovindu-se cu
pumnii 9i mArAind unul la altul. O redacine de copac il izbi pe
Logen tn cap, facAndu-i urechile sd piuie. Avea un cutir pe undeva,
dar nu-gi putea aminti unde. Se rostogoliri gi se rostogoliri, tn
josul povArnigului, cu lumea risturnAndu-se gi rdsturnAndu-se iar,
cu Logen tncercAnd si se dezmeticeasci gi, in acelagi timp, si-l
sugnrme pe vAnjosul cap-turtit. Erau de neoprit.
Pdruse o idee isteali sd-9i instaleze tabeialingd. ripd,. Era cu
neputinfl sI se furigeze cineva in sus, pe la spate. Acum, cAnd
Logen aluneca pe burtd pe marginea pripastiei, ideea nu mai pd-
rea chiar atAt de grozavd. MAinile sale scurmau in pimAntul ud.
Doar noroi 9i ace brune de pin. Degetele apucard., apucard,nimic.
Cidea. Lese se-i scape un scAncet mic.
Mninile i se strAnseri pe ceva. O radacine de copac, iegiti din
plmAnt chiar in buza ripei. Logen se legdnd in gol, gAfAind, dar
nu slabi srrAnsoarea.
- Ha! strigi el. Ha!
Era inci in viagi. Nu erau de-ajuns cAteva capete-turrite ca
si-i vind de hac lui Logen Nouddegete. incerce sI-gi ridice
TAr$uL sABrEr 9
trupul peste margine, dar nu reugi. O greutate mare ii
^tirn
de picioare. Privi in jos.
Prxpastia eraadincd. AdAncn de tot, cu margini abrupte, stAn-
coase. Ici gi colo, cAte un copac se agdgade o cripdturi, crescAnd
in neant Ei rnsfirAndu-gi ramurile in vizduh. RAul vuia undeva
dedesubt, grnbit gi mAnios, apdalbe,inspumati, mtrrginiti de pia-
trd, neagrd., coljuroasd. Perspectiva era, fdrd indoiali, cAt se poate
de proasti, dar adevirata problemd se afla mai aproape. Vhjosul
shanka nu se dezlipise de Logen gi se legina ugor, inainte gi lnapoi,
cu miinile murdare inclegtate tn iurul gleznei sale stAngi.
- La naiba! mormii Logen.
Eralaananghie. Mai trecuse, nu-i vorbl, prin cAteva incercdri
qi trtrise sd le povesteascd, dar mai riu de-atAt era greu de inchipuit
ci se poate. Asta il ficu si se gAndeasci la propria-i existenqi. I se
pirea acum o viaqd arnard,,zadarnicd.Nu adusese nimic bun niml-
nui. Plini de violenp gi durere, presirati doar cu dezamigiri 9i
vitregii. MAinile incepeau si-i oboseascd, bragele ii ardeau.
Vhjosul cap-turtit nu drdea semne cd avea sd cadi prea curAnd.
Ba chiar igi aburcase nigel trupul pe piciorul lui. Se opri, ridicAnd
spre el o privire plind de uri.
Daci Logen ar fi fost cel agdgatde piciorul acelui shanka,foarte
probabil ar fi gAndit: .Yiaga mea depinde de piciorul de care mi
fln, mai bine sd nu risc nimic". IJn om ar prefera sd se salveze
decAt si-gi omoare dugmanul. Problema era ci un shanka nu gAn-
dea aga, iar Logen $tia asta. Agadar, nu fu foarte surprins cAnd
acesta iqi deschise gura imensi 9i igi infipse dingii in gamba lui.
- Aaaau! mArAi Logen 9i scAnci 9i lovi cAt putu de tare cu cilcAiul
gol, sipAnd o ranl insAngerati in capul de sh&rka, dar acesta nu-9i
sldbea mugcitura gi, cu cAt lovea mai tare Logen cu piciorul, cu atat
ii alunecau mAinile mai mult pe rlddcina cleioasi de deasupra.
Acum nu mai era prea mult din radacin; de care str se poati
line gi, atitacitd. mai rimisese, pirea gata sd se rupi in orice
moment. Logen incercl si nu se gAndeascl la durerea din mAini,
la durerea din bra1e, la dinlii capului-turtit in piciorul lui. Urma
si cadd. Nu avea de ales decAt intre a cddea Pe stanci sau a cidea
 10 loE ABERCROMBTE

tn api qi asta era o alegere care, mai mult sau mai putin, venea
de la sine.
Odatn ce te-ai ales cu un lucru de ftrcut, e mai bine si treci la
fapte decAt sd triiegti cu spaima lui. Asta ar fi spus tatdl lui Logen.
Aqadar, igi plantn piciorul pe suprafaja stAncii qi, dupi o ultiml
risuflare adincd, se aruncd in gol, cu toati puterea care-i maj rd.
mxsese. Simli mugcltura dinlilor desclegtAndu-se, urmatd de strAn-
soarea mAinilor gi, prel de o clipI, fu liber.
Apoi incepu si cadi. Repede. Marginile rApei goneau pe lAngn
el: piatri cenugie, muqchi verde, perice de zdpadd. albI, toate ln- PARTEA I
vilm5gindu-se in jurul lui.
Logen se risuci tncet in aer, agitindu-gi zadarnic membrele,
prea speriat ca si gipe. VAntul ndvalnic ii biciuia ochii, ii umfla Taisul sabiei
vegmintele, ii smulgea risuflarea din gurd. tl ueru pe vAnjosul incitd la acte de aialenpd.
shanka lovindu-se de stAnci, in spatele lui. il vazu zdrobindu-se Hounn
qi snltAnd gi prdbugindu-se, moft, fdrd, doar qi poate. Era o prive-
ligte pldcuti, dar satisfacgia lui Logen fu scurti.
Apa se inelga sa-l intAmpine. il irbi itt coasrd, ca un taur laatac,
ti smulse aerul din plamAni, gAndurile din cap, il inghili, tragin-
duJ la fund, in intunecimea rece.
 SUPRAVIETUITORII

Clipocitul apei in urechi. Aceasta fu prima senzatie. Clipocitul

apei, fognetul copacilor, ciocinitul rilzle1 qi ciripitul unei ptrsdri.
Logen miji ochii. Lumind, o strdlucire incelogatd, printre ftunze.
Se fie asta moartea? Atunci de ce atAta durere? ToatI parteastAngi
A.r+-
ii pulsa. Incercd sI ia o guri sdntrtoasl de aer, se lnec5, tugi, im-
progcAnd apd, scuipAnd nlmol. Gemu, se risuci in patru labe gi
iepi din rAu, gAfAind printre dinlii tncleqtali, apoi se rostogoli pe
spate, in mAl, printre mugchii gi lemnele putrede de pe mal.
Zdcu acolo o vreme, cu privirea alintite spre cerul cenugiu
din spatele crengilor negre, cu risuflarea hArAindu-i in gAtlejul
care-l ustura.
- Sunt inci viu, horcdi Logen.
+-.A.r
rnca vlu, rn cructa tuturor eforturilor depuse de naturd, de
shanka, de oameni gi fiare. Mustind de apd qi intins pe spate, in-
cepu si rAda satisfacut. Un rAs strident, gAlgAitor. Asta era Logen
Nouidegete, un supravieluitor.
Un vAnt rece sufla peste malurile putrede ale rAului gi rAsul lui
Logen se stinse incet. Putea fi el viu, dar si rdmind in via1i, asta
era altd chestiune. Se ridic[ treslrind de durere. Se cldtini pe
picioare, sprijinindu-se de cel mai apropiat trunchi de copac. tqi
scoase mAlul din niri, din ochi, din urechi. tgi trase tn sus cimaga
udd, si cerceteze urmirile.
14 JOE ABERCROMBIE
Trupul ti era acoperit intr-o parte de vAn5tii, din cauza cdzd-
turii. Pete albastre 9i vineqii pe toad intinderea coastelor. Sensibile
la atingere, de buni seamI, dar nirnic nu pdrea mpt. Piciorul era
un dezastru. SfAgiat 9i plin de sAnge, de la dinlii de shanka. il
durea cumpiit, dar tncd il putea migca destul de bine gi asta era
cel mai important. Avea nevoie de el, daci voia sI iasi din bucluc.
Incd avea pumnalul in teaca de la cingitoare gi fu nespus de
bucuros siJ vada. Nu puteai avea niciodatd prea multe cugite,
dupl experienla lui Logen, iar acesta era unul bun, insl perspec-
tiva rlmAnea tot sumbr5. Era pe cont propriu, lntr-o pldure mi-
gunAnd de capete-turtite. N-avea idee unde se afld, dar putea sr
urmeze cursul apei. RAurile curgeau toate spre nord, din mungi
cdtre mareade gheagi. SI urmeze rAul spre sud, impotriva curen-
tului. Sa urmezerAul gi sd urce in Jinuturile inalte, unde shanka
nu-l puteau glsi. Era singura lui gansi.
Avea si fie frig acolo sus, tn aceastd perioadd a anului. Un frig
de moarte. Igi cobori privirea spre picioarele-i goale. Aga-i fusese
norocul, sI vini shanka tocmai pe cAnd era descillat, tlindu-gi
bagicile. Nici manta nu avea - $ezuse lAng[ foc. tn felul isra, n-ar
rezistain mungi nici mdcar o zi. MAinile gi picioarele i s-ar innegri
peste noapte qi ar muri, incetul cu incetul, inainte ca mdcar sd
ajungd la trecdtori. Asta daci nu murea de foame mai intAi.
- La naiba! murmurd el.
Trebuia sI se intoarcdintabdrre. Trebuia sI spere ci plecaseri
capetele-turtite, si spere ci lisaserd ceva tn urmd. Ceva ce i-ar
putea fi de folos si supravieluiascx. Era ingrozitor de mult si
spere toate astea, dar n-avea de ales. Niciodatd n-avea de ales.
tn..ptrr. sd ploui atunci cAnd Logen gisi locul. O ploaie mi-
nrnti, care-i lipea pirul de cap, care-i uda hainele pAni la piele.
Se lipi de un trunchi acoperit de muqchi 9i privi spre tabdre, cu
inima bubuind, cu degetele mAinii drepte strAnse dureros pe ple-
selele alunecoase ale culitului.
Vizu cercul innegrit unde fusese focul, inconjurat de vreascuri
pe jurnitate arse 9i de cenugd cdLcatd, in picioare. Vdzu butteanul
IArsuL sABIil t5
mare pe care gezuserl Treicopaci gi Dow cAnd au venit capete-
le-turtite. Ydnt, risipite prin poiand, bucili de harnagament rupt
Numird trei shanka mo4i, chircili la pimAnt, unul cu
9i sfApiat.
o sigeati infipti in piept. Trei shanka mo4i, dar nici urmi de
vreunul viu. Avea noroc. Ca intotdeauna, noroc numai cAt sl
supravieluiasci. Totugi, se puteau tntoarce tn orice clipl. Trebuia
sd aclioneze repede.
Logen iegi in goani dintre copaci, scotocind peste tot. Cizmele
erau acolo unde le lisase. Le inhd6, gi le trase pe picioarele inghe-
jate, gopiind, gata sd alunece, in graba lui. Mantaua era gi ea acolo,
vdritdt sub bugtean, sfAgiatd gi ponosita i n zece ani de vreme vitregi
gi de rizboi, rupti $i cusute, cu o jumitate de mAnectr lipsl. Ranila
ii zdceapleogtite in tufigul din apropiere, cu lucrurile imprdgtiate
in josul povArniqului. Se ghemui, risuflAnd greu, gi le arunci pe
toate tnapoi induntru. O bucatd de sfoard, vechea lui pipe de lut,
cAteva fAgii de carne uscata, ac ai a1I, o plosci ciobiti, cu un rest
de bxuturi bleotocirind iniuntru. Toate bune. Toate folositoare.
De o creangd atirnao pituri zdrenqdroasi, udi gi pe jumitate
tnnegritl de funingine. Logen o smulse 9i rinji. Vechiul, mult
incercatul lui ceaun era dedesubt. Culcat pe-o parte, probabil
azvirlit de pe foc cu piciorul, in timpul luptei. Il apucd strAns cu
ambele mAini. ii ded." o senzatie de sigurangi, de lucru cunoscut,
aqa ciobit cum era gi innegrit, dupd ani de folosingl indelungati.
Avea de mult ceaunul acela.il r'rr-"r. in rdzboaie,in lungul drum
prin Nord gi tnapoi. Gitiserd cu totii in el, impreuni, pe drum,
mAncaserd cu totii din el. Foriey, IJrsuzul, Copoiul, to1i.
Logen igi roti din nou privirea peste tabere. Trei shanka mo4i,
dar niciunul dintre oamenii lui. Poate cI erau tncd pe undeva prin
preajmd. Poate cd, dacdar risca, daci arlncercasi-i caute...
- Nu.
Rosti cuvAntul incet, cu glas foptit. Nu era atAt de naiv.
Fuseseri multe capete-turtite. ingrozitor de multe. Nu gtia cAt
timp zlcuse pe malul rAului. Chiar daci vreo doi dintre beieli
reugiseri si scape, probabil ci au fost vAnaii qi prinqi de shanka
in pidure. Acum nu mai erau decAt nigte trupuri neinsuflelite, cu
i6 loE ABERCROMBTE

siguranli, risipite prin vii. Tot ce putea face Logen era si caute
adipost in mun1i, si incerce si-gi salveze propria vialxmizerablld.
Trebuia si fie realist. Trebuia, oricAt de dureros era.
- Am rimas doar noi doi, spuse Logen, indesAnd ceaunul in
raniqi gi aruncAndu-9i=o pe umdr.
Se indepirtn, qchiopdtAnd, cAt putea de repede. in sus, citre
rAu, citre munli.
Doar ei doi. El qi ceaunul.
Erau singurii supravieguitori.
I NTRE BARI

De ce fac asta? seintrebe Inchizitorul Glokta, a mia oard, in

timp ce inainta gchiopltAnd de-a lungul coridorului. Perelii erau
tencuili gi vdruili, degi nu foarte de curAnd. Locul avea un aer
invechit gi un miros jilav. Nu existau ferestre, cici culoarul se afla
adAnc sub pimAnt, gi felinarele aruncau umbre alene plutitoare
in fiecare codon.
De ce-ar ztrea cineoa sdfacd asta?Paqii lui Glokta rdsunau ritmic
pe pietrele murdare ale pardoselii. Mai intAi tocinitul increzitor
al cdlcAiului drept, apoi bocinitul bastonului, urmat de intermi-
nabila tArgAiald a piciorului stAng, cu obiqnuitele junghiuri in
gleznd,genunchi, fese gi spate. Toc, boc, durere. Acesta era ritmul
mersului siu.
Monotonia slinoasd a coridorului era intreruptd din cAnd in
cAnd de cAte o ugi grea,f.erecatd,gizdvordtd,cu fier ruginit. Odati,
lui Glokta i se piru ci aude un strigit inibuqit de durere in spatele
uneia dintre ele. M,i tntreb ce biet ndtdrdu ofi.fi.ind interogat acolo.
De ce crime e vinoaat sau neuinoaat. Ce secrete sunt smulse, ce min-
ciuni swnt strdpunse, ce trdddri scoase la lurnind: insl nu apuctr si
faci asta mult timp. Fu intrerupt de sciri.
Daci lui Glokta i s-ar fi of.erit ocazia si tortureze un om la
alegere, oricare, cu siguranli s-ar fi oprit asupra inventatorului
scdrilor. Pe cAnd era taner gi admirat de toatd lumea, inainte de
nenorocire, nici micar nu le observase vreodatl cu adevirat. Le
18 jOE ABERCROMBIE
cobora din doul in doul;i-gi vedea voios de drum. Acum se is-
privise. Sunt pretutindeni. Chiar n-ai curn sd schimbi etajul fara ele.
Iar k cobori.re e mai rdu decit la r!.rcttre, dsta e lucrul de care oamenii
nw-si dau seama niciodatd. CAnd urci, nu cazi de obicei atAt de mwb.
Cunogtea bine girul acesta de trepte. $aisprezece la numir,
tliate din piatrd,netede, pulin uzate citre rnijloc, u;or umede, ca
tot ce se afla acolo, jos. Nu exista balustradd,, nimic de care sd te
1ii. $aisprezece d.uSmani. O adeadratdproaocare.ii l,r"t. mult timp
lui Glokta si elaboreze cea mai pugin dureroasl rnetodd de a co-
bort scirile. Mergea intr-o parte) ca un crab. Mai intAi bastonul,
pe urmi piciorul stang, apoi dreptul, cu o durere mai mare decAt
cea obignuitl atunci cAnd stAngul ii prelua greutatea, insolita de
un junghi persistent la git.
De ce trebwie sd md doard ghtul cind cobor scdrile? Oare gd.tul
tmi preia greutatea? Oare?tnsadurerea nu putea fi tdgdduitd.
Glokta se opri cu patnr trepte inainte de aajtngejos. Aproape
le tnvinsese. MAna ii tremura pe mAnerul bastonului, piciorul
stAng il durea cumplit. Igi atinse gingiile cu limba, acolo unde
cAndva se aflaserl dinlii din fagi, inspird adAnc qi pnqi inainte.
Glezna ii ced; cu o smuciturdingrozitoare gi Glokta plonj; ?n
gol, contorsionAndu-se, cldtinAndu-se, cu mintea un cazan de
oroare gi disperare. Se impiedicd de urmdtoareatreapte.ca un om
bear, zgdriind cu unghiile zidul neted gi lasAnd s5-i scape un lipet
ingrozit. Idiotule, idiot nenorocltl Bastonul bocdni pe podea, pi-
ciorul schiiod se lud la trAnti cu pietrele 9i Glokta se pomeni jos,
prin cine gtie ce miracol inci in picioare.
$i iatd-\. Acel oribil, minunat, prelung rnonrcnt dintre strivitul
degetului;i senzapia de durere. Cht de mwlt mai am pind cind o sd
apard durerea? Cit de puternicd aaf' atunci cind va r:eni? Gifiind,
cu gura deschisi, labaza sclrii, Glokta simqea fiorul agteptdrii.
Iat-o cd aine...
Agonia era de nedescris, un spasm mistuitor in susul coastei
stAngi, de la laba piciorului pinelamaxilar. tgi miji ochii inlacri-
maji, igi apdsd mina dreaptd peste guri, atit de puternic, incAt
incheieturile degetelor ti trosniri. Pulinii dinli pe care ii mai avea
'IArSr..rr
sasrlr 19
scrAqniri cind $i inclegti fdlcile, insi un geandtsubfre, intrerupt
tot ii puierl din gAtlej. fi.p sau rild? Cum sd'mi dau seama?Respira
forndind greoi, pe nas, cu bulbuci $gnindu-i in palmd, cu trupul
contorsionat tremurAnd in efortul de a rxmAne tn picioare.
Spasmul trecu. Glokta igi migcl precaut picioarele, unul cite
unul, testAnd pagubele. Gamba ti era in flIciri, laba piciorului
amo4ird, gAtul ii pdriia la fiecare migcare, trimilAndu-i mici in-
jepdturi ticiloase de-a lungul girei spinlri . Bi.nisor, tn imprejurdrile
date. Cs o sfo4are, se aplectr 9i igi inh4a bastonul intre doutr
degete, se ridicl din nou, iqi gterse bulbucii gi lacrimile cu dosul
palmei. Foarte palpitd,nt. Mi-d pldcut? Pentru cei mai mulpi oarnmi,
scdrile sunt o chestiune banald. Pentru mine, o aventurd!Porni
gchiopdtind de-a lungul coridorului, chicotind incetigor tn sinea
lui. inca pdstra umbra unui zAmbet cAnd ajunse tn dreptul upii
sale qi intrtr cu paqi tArgAif.
O cutie albe, sordidl, cu doui ugi fali in fa1i. Tavanul era prea
scund ca sl fie confortabild, odaia prea puternic luminati de
lempi strllucitoare. Dintr-un coii se strecura umezeala, iar mor-
tarul era nnpidit de begici care se scorojeau, pdtate de mucegai
negru. Cineva tncercase sI gteargi o pata alungiti de sAnge de pe
perete, dar nu se striduise nici pe departe tndeajuns.
Practicianul Frost stdtea in celalalt capit al camerei, cu braqe-
le-i vAnjoase incrucfuate peste pieptu-i vAnjos. il saluta din cap pe
Glokta, cu toatd cdldura unei pietre, iar Glokta ii rdspunse tn
acelaSi fel. tntre ei se afla o masd zgiriat|r, pdtatd,prinsi in podea
gi flancati de doui scaune. Un berbat gras, gol-pugci, stitea pe
unul dintre ele, cu mAinile legate strAns la spate gi cu un sac maro
de canava pe cap. Rlsuflarea sa iute, indbugitn era singurul sunet
din incdpere. Era frig, aici, jos, insi omul asuda. Asa arfi.;i cazul.
Glokta qchiopiti cdtre celilalt scaun, iqi sprijini cu grije basto-
nul de marginea mesei gi, incet, precaut, se chinui sd se ageze. Igi
intinse gAtul spre stAnga qi spre dreapta, apoi igi ldsl trupul sd
alunece intr-o pozipie cAt de cAt comodd. Dacd lui Glokta i s-ar fi
oferit ocaziasi strAngi mina unui om, oricare, cu siguranld l-ar fi
ales pe inventatorul scaunelor. Mi-a piata aprodpe swportabild.
20 IOE ABERCROMBTE
Frost ieqi in ticere din colpl sdu qi apuci p^rteade sus a sacu-
lui intre patru degete clrnoase gi palide gi degetul mare, alb 9i
butucinos. Glokta dadu din cap gi practicianul smulse sacul, li-
sAndu-lpe Salem Rews clipind in lumina violenti.
O f^fa micd, writd, tictiloasd, de porc. Porc uri.t pi ticdlos ce eSti,
Reu* Porc dezgustdtor. Epti gata sd mdrtwrisepti cbiar acurn, pun
rdmdsag gata sd aorbe;ti Si iar sd oorbe;ti, fdrd fntrerupere, pind
cind ne apucd sila pe to{i. Avea o vAnitaie mare qi tntunecatl pe
obraz gi o alta pe maxilar, deasupra berbiei duble. CAnd ochii
inlecrimali i se obignuiri cu lumina, omul il recunoscu pe Glokta,
aflat in fala lui, 9i chipul i se umplu dintr-odati de sperangi. O
speranld,1and ;i tristd.
- Glokta, trebuie sd md ajuf, scAnci el, aplecAndu-se atAt cAt ii
permiteau legiturile gi bolborosindu-9i vorbele intr-o disperati,
mormiitd invdlmlgeali. Sunt acuz^t pe nedrept, gtii asta. Sunt
nevinovat! Ai venit si mi ajuji, nu-i aga? Tu egti prietenul rneu!
Ai influenld aici. Suntem prieteni, prieteni! Ai putea spune ceva
in sprijinul meu! Sunt un om nevinovat, aarzatpe nedrept! Sunt...
Glokta ridicd mAna, cerind liniqte. Se uite o clipi la chipul
cunoscut al lui Rews, de parcd nu l-ar mai fi vdztt pAnd atunci.
Apoi se intoarse cltre Frost:
- Ar trebui sl-l cunosc pe omul acesta?
Albinosul nu ri.spunse . Partea de jos a f.ejei ii era ascunsd de
masca lui de practician,iar jumltatea de sus nu trida nimic. Se
uita qinti, fdre sA clipeasci, la prizonierul din scaun, cu ochii sdi
roz, mo4'i ca ai unui cadavru. Nu clipise de cAnd intrase Glokta
in incipere. Cunt poateface asta?
- Sunt eu, Rews! guierd grdsanul, cu glasul ridicAndu-se treptat
cdtre panicd,. Salem Rews, mi cunogti, Glokta! Am fost cu tine
in rdzboi, tnainte de... gtii tu... suntem prieteni! Noi...
Glokta ridici mAna din nou gi se ldsi pe spate, lovindu-gi cu
unghia unul dintre puginii dinli pe care-i mai avea, ca gi cum ar
fi fost cufundat in gAnduri.
* Rcws. Numele tmi sund cunoscut. Un negustor, un membru
.rl tilriklci l)Anzarilor. lJn om bogat, de bunl seaml. Acum imi
I AISUL sABrEl 21
,rmintesc... Glokta se apleci, facAnd o pauzd.,pentnr efect. A fost
un triditor! A fost luat de Inchizilie, proprietilile i-au fost con-
liscate. Yezitu, a conspirat sI se sustragd de la plata darilor cdtte
rege. Gura lui Rews atirnadeschisi. Dnrile regelui! lipd Glokta,
Iovind cu palma tn mas5. Grdsanul se holba la el, cu ochii mdrili,
trecAndu-gi limba peste un dinte. Dreapta sus, al doilea din spate.
I)ar unde ne sunt manierele? intrebl Glokta, fere sd, se refere la
cineva anume. Poate ci noi ne-am cunoscut cAndva sau nu, dar
nu cred cd {e gi asistentului meu vi s-au flcut prezendrile cuve-
nite. Practiciene Frost, salutdl pe acest grisan.
Fu o loviturd cu palma, dar suficient de puternici sIl anrnce
pe Rews din scaun. Acesta trosni, dar rdmase locului' Cum se
poate und. ca asta? Sa-l dobori la pdmknt, dar sd lasi scaunwl tn pi-
cioare? Rews se rigchiri horctrind pe jos, bu fala lipite de dale.
- tmi amintegte de o balend pe uscat, remarcd Glokta absent.
Albinosul il inhela pe Rews de sub brai 9i tl trase in sus, az-
vArlindu-l tnapoi in scaun. SAngele ii giroia dintr-o tiieturd la
obraz, dar ochii sdi de porc erau tdio$i acum. Looitwrile ii fac pe
cei mai mulpi oammi sd se inmoaie, dar pe unii ti. o,telesc. Nu l-aP fi'
crezut niciodatA pe acesta un om dur, dar viapa e plin,i de surprize.
Rews scuipi sAnge pe tlblia mesei.
- Ai mers prea departe de data asta, Glokta, o, da! Pdnzatli
sunt o ghilda onorabile, avem influenli! Nu vor tolera aga ceva!
Sunt un om cunoscut! Chiar in clipa asta' so{ia mea trebuie cI
trimite o petilie regelui, si-mi acorde o audienqd!
- A, solia ta! Glokta zimbi trist. Solia ta e o femeie foarte
frumoasd. Tindrd. qi frumoasl. Md tem cd, poate, Preatindrd
pentru tine. Mi tem ci a profitat de ocazie ca si scape de tine. Mi
tem ci ne-a adus registrele tale. Toate registrele. Rews pali. Ne-am
uitat prin acele registre. Glokta ficu semn citre un morman ima-
ginar de hArtii spre stAnga. Ne-am uitat qi prin registrele din vis-
tierie - fecu semn citre un alt teanc spre dreapta.Imagineazd-1i
ce surprizi am avut cAnd n-arn reqit si potrivim cifrel'e. $i au
mai fost qi vizitele nocturne ale angaiaiilor tai la depozitele din
cartierul vechi, micile coribii neinregistrate, pleflle citre oficiali,
 (lBIlIJl
'sorJnJ rcrrr pt?polstv tnzp^Iue-l nu PJ PaJJ IS 'ueloso:8 :pgerlul 'atun1 ap trslloqd rcIu IeJ Inuol
nps Inluerte nc 1a asnds 'uperpr?s €eJA eu,(py 1ruouadn5 - ad '16 pry6 iauua lyrap aulq xpta ptsp altl ps auxC .plua 7p nd f,W!
'nanut aliaquyz 17'eogunz gc apadurq e.re'rqro gdnp pugcapn( xuautpo nun pfu a1 ,,r,n8uts ,lptoln[uau,tmtads uia puot
ad
fulp)
'rS aunrcpceld puncs o nJpJ rS alareds prdalpur lSl pre:a,ra5 'p$n uatts?d 4-ps na,t8 g :tunc erg EDIoIC wq papdpt4 q a1y1loua
iptsp
lSar tr1o1g puVJ 'lerlJspr '3un1 I-rupd ur-rd pueru o r$-npurca;l r$ ppuwsp ti-ps TtEsodurl4ffs pa,txt4ux?lw qJ.twalapux p-s a.tpJ u.to
pf,seru gns lueuo$ry PuVreInU'rnl alateds uIP €Flnouar ad rrrdord xnun pr apod as un3 .ur.lnd n6oald es sjta5 ml rieg .pung a$el
rorcrd un nJ 'rnlnropt-loc alata-lad ap eaur(uds as PJeJaAaS 6 lsoj rJ r? runf, rs rr ,dec urp purlglc l$ rqtuez et401g
iabq
'oIIJ un nJ esIqJuI as u$61 .pJrraleq u.ra p$n el pJ asel
'la nrp} 'qqqqqqqql - -alur rr>1o19 eftr urp 'grrrlad ?pasoroqloq rual 2utaaa1ary
-
:pJseru e1 raSap un ?rIPIr rSt rS rnlnu :ar{3ern €l el{olc m1 r-npurrdos ,pcalde es $orc .esrqrur
-usp.r8 e;n8 arsad pte$nuptuu1 rupru o asnd $oJ{ Inu€IrrlJerd as e661 'rcqda: ap qurrqrs un f,ol n ry .urlnd esrrlrsaperlug o r$ p$n
' i"'Prdear$Y ?l esnP es $orC iar!Zs w-q['utma ftN'glue;eds ep nou ury pu{d
'rorrn8ugr se18 nc (rpurn arad s,tag pSlrrs pr1o19'prdear$y - 'osruq flpug as siteg ml ulug .p6n ug pcru;arnd eplfq o rzne eS
'g6n a;tpc ptda;pul as 31{olC qaunds arrod aur3 'rrarun urp prplr ?qolC ieratueJ n?s rcqrpq
esnd€U 'eSe t-nu 'act-lo urp unq rcru
I-eJ rc ps suneaPlolul rncpld $oJ e Inl?Perap ar?o 'lnuB^?l 'gtsar ap uqd ,1a pqa:1ur ieuBorrr
e-rj 'ra8ap pdnp ra8ap 'r.rtru 'ag1e alluryru ad socrptl pSe-lr a1 rS 9s pdnp nes elureur asnpu NoJ ns elufr arvo .azapold.xa ps vTuB d
ndacug l$ alard ulp asEOJ r$nugur ap agea-rad o ?l€aAI el as€of,s lsoJd tdot t sat? g'yrsuaq,r,oa ps mr? g.tmsounoar ap ygrsodrul ...pqrsod
'Elsar? r$ prpl'arsg -tur "'Iqrro l?Ilnru r$ rr.rpur ede ap l?lJtun ,rr101g rldos ,r;ncop
Inla; ep allrnqarl el unq rcru Ier 'aleod -reop
pSuel purrnld rlspS ru^Ep€J .mpuesptS eleJ arsad puVzp
'taoul Itnspr p l$ ror nc uesp.lS nf, Inun€rs pJIPII Insoulglv 'arlul ?Arseru
-Tn ep lnrgt JJaJ un lualap saeg Inl €JnC 'PJo ap arerpurn( o ap Inl BJqrun 'atulsul sed un nf,pJ tsoJC 'alatualun:lsur f,npE rru-ps
iard 'mo-lg nlnuEIJIlJE:4 eruedurof, uI sq el fs ruc pt eie'awtgq lod rcunte rS asrz
'1a 'nu neg :pryo lS areds ad pspl es €r{olC .elelurp
ep ?ruerrr o EI eulq lzauotbex ps uatnd JE-s ?f, PaJJ JeO 'soJOJnP r$-npue8u4 'eapod ug ?rurl ?trn as s,ra"aU .npt rnla8ar
iegaslmr:?IAl
p.rorord rS-npurrnlncs 'na-13 nc a.rrolcrd ul Pf,IPIJ as slrlol.9 'eaJ eq{n1s ul ?trNurJ pf,unIII ep efz laun Brlcqsrles
rS rrlavr. ap uacpld
-rsrJnugru Izeulues ps aulq eueol lr$apue8 al 9s n€aJ rcu r$ 'npr olorr rS p$rxa rctr [ 'rzeJJ VS ?Jq at ps rrun eeJA re runf, nfJ ep tyl? e
elalury 11ppug8 n, euru 11rrSapug8 al ps nuar1 :lnuo$Bg pcndr nu ur18ug ur FIrxA 'wlruf, g la,r 1$ a$as_rnupyli.ar$asunup141 .a:zyf
rSt er1o1g 'le nt tnrpJ eP l-er aulq ausoJ ssalnzglrlf, ?s tuv
'rlr pa na-nu JnatN'aracgld ortTu aJEJ ?A rru-nu ,pru-apa-rr ,csaup.r al
alaturp e1 rsapueS Pru fs rut 'tecald IJ rol l?J '-ttp 'runce s?l al?s ps neaJl ng'-lo6n rcrrr JoJnlnl rJ B^ eN .luns eurJ e(ap urn$ .rrcrld
ernqert gc arcd eS 'aly.n'Dq ulaaud uw aputdap'!p.t ?Ptu ?n nYS -uroc rl-a$aurnu 16 a$asr.rnugql .ayqrra-ltar rJecEJB ralsaJ?
IJeJnp
'runq IBIu rer ep pterJnl asesnJ p;n8 rnl eudo-r4 'Ellolg Inl ulprls g:plrpdw aund rS
?DIolC ro$rmrur lrdo$ ,sneg .agasunggyl -
Ere r-nu riulp ap re3o1 cnurg 'ep alarulp erclVS aI - 'tuny d nry tmqt'puud (lses,
isia.eU f?s utV.?Jnryuues -reop purrda$e
plsp tS '.tolpzuud'tns rn1 p l(r:8ug rS sorun:1 .uunrsayuoc
Tntndatq vxqp a Yt InsrJf,s nc sorinurur alrradoce
-datp a-aq 'to\pzuu(m5 'elalulP lS-npue8ns 'luale rS lnryl 'ea-rrrrtrd epuyq 13 ppau:ac'rapuoo un ateza$r mra rnlruaruozrsdelelul
nurlsns 'lnln:eluozrsd rc c-rod ap ilr{Jo uI asrueleJ EaJ?PIJS
11
'epznqasurl r$r r$ cas ur fgsq pr,rrrprgj
inN - 'asegotdezep fpunyo.ld nc ,dec up pugun?lc
4r$asrrnl-rPru Ps IaJA - 'er:1o19 ?qertur imunuo3 ?s arngaJl r?tr I .ateJrJrslq aletueurncop
r:rrsvs lnsrv I ilswodcul[Y 30{
6Z 27,
 24 loE ABERCROMBIE
- Severard, bietul de tine, trebuie cd egti ingrozit. Ai lada?
- Da.
- $i ai luat din ea ceva penrnr Frost?
- Da.
- $i ceva gi pentru sogia ra, sper.
- O, da rispunse Severard, cu ochii zimbind mai mult ca
oricAnd. Solia mea va fi risfiqatd.Dacd,o si-mi iau vreodari una.
- Bun. Md grdbesc si rdspund chemdrii Superiorului. Dupd ce
stau cinci minute cu el, intrd cu lada.
- Sa nevilesc pur gi simplu in birou?
- Ndvilegte 9i injunghie-I, din parrea mea.
- Treaba e ca gi ficutd, Inchizitorule.
Glokta clatinl din cap, se intoarse, dupd care se rlsuci inapoi.
* Si nu-l injunghii de-adevdrx, Severard, bine?
Practicianul zA^mbi cu ochii gi vAri in teaci respingitorul cu1it.
Glokta iqi ridicn privirea in tavan, apoi se indeplni gchiopntAnd,
cu bastonul boclnind pe dale, cu piciorul zvicnind. Toc, boc,
durere. Acesta era ritmul mersului siu.
Biroul Superiorului era o incdpere spagioasi gi somptuos mobi-
latd din parteade sus a casei intrebdrilor, o incipere in care totul
era prea mare gi prea extravagant. O fereastri imensi, cu vitralii,
domina un perete placat cu lemn, oferind o vedere peste gridinile
ingrijite, din curtea de dedesubt. Un birou la fel de imens gi bogat
ornamentat se afla in mijlocul covorului viu colorat, adus din
vreun loc cald gi exotic. Capul unui animal fioros, din vreo regiune
rece gi exoticd, era instalat deasupra impunitorului gemineu de
piatrd,tn care mocnea un foc minuscul, meschin, gata sd se stingd.
Persoana Superiorului Kalyne fdcea ca biroul si pari mic qi
mohorAt. fmens, rumen 7a faEi, bine trecut de cincizeci de ani,
compensase peste mdsuri pnrul rdrit printr-o pereche de impre-
sionanji perciuni albi. Era considerat o prezentd. infricogdtoare
chiar gi ln interiorul Inchizigiei, lnsi pe Glokta nul mai speria
nimic, gi amAndoi gtiau asra.
'I'ArsuL sABrEr 25
in sp"t.lemesei de scris se afla un scaun mare gi luxos, dar
Superiorul se plimba de colo-colo, fpAnd 9i dAnd din mAini. Glokta
era aqgzatpe ceva care, degi scump, fxrn indoiale, fusese evident con-
ceput pentru a-lface pe ocupantul siu si se simtl cAt mai incomod
posibil. Dar nu m,i d.eranjeazi prea muh. Incomod mi'e tot tinxpul.
Se amtza imaginAndu-gi capul lui Kalyne instalat deasupra
Eemineului in locul celui al fiorosului animal, in timp ce
Superiorul tuna gi fulgera. Seamdnd cu;emineul lui ca doud picii'
turi de ap,i, marele ndtdrdu. Aratd impresionant, dar in interior nu
g,iseSti mare lucru. Md intreb curi ar reacpiona la un interogatoriu.
7p tnrepe cu acei perciuni ridicoli.lnsa fapa lui Glokta era o masci
de atengie gi respect.
- Ei, bine, Glokta, ai intrecqt mdsura de data asta, schilod
nebun! CAnd vor afla, pdnzarii te vor jupui!
- Am incercat jupuitul. GAdilil La naiba, pine'pi gura;i zim-
beste. Dar unde e tolomacul dla de Severard? Arn sd pun s,i'i ia pielea
de cind ies dc-aici.
pe el
- da, bunl, foarte buni, Glokta, mi prdpidesc de rAs. $i
O,
sustragerea de la derile regelui? Superiorul cobori spre el o privire
fioroasd, cu perciunii zburlindu-se. Ddrile regelui! rdcni el, tm-
progcAnduJ pe Glokta cu salivd. Toqi fac astalPdnzarii, negusto-
rii de mirodenii, togi! Orice nlttdrdublestemat c^re are o corabie!
- Dar a fost atAt de fegiq, Superior Kalyne. A fost o insulti la
adresa noastrd. Am simqit ci trebuie sI...
- Ai simgit? Kalyne era ro$u la faqd, gi tremura de furie. fi s-a
spus explicit si te gii departe de pdnzari, departe de negustorii de
mirodenii, departe de toate ghildele mari! Superiorul misura ca-
mera in lung gi-n lat, cu 9i mai marevttezd. Ai s,i-pi uzezi coaarwl tn
ritmul dsta. Marile ghilde oor trebui sd-li curnpere abwl nou. Ai sim-
ft, da? Ei, bine, va trebui sd meargd inapoi! Va trebui sl-l eliberim,
iar tu va trebui sI simli cum e si-ji ceri scuze in genunchi. E o
dezonoare cumplitr. M-ai fecut si cad in ridicol. Unde se afla acum?
L-am lisat cu Practicianul Frost.
-
- Cu animalul ela gAngav? Superiorul, disperat, incepu si-gi
smulgl pdrul din cap. Ei, bine, asta este, nu-i aga? Acum va fi o
 26 loE ABERCROMBIE
ruin5. NuJ mai putem trimite inapoi intr-un asemenea hal! Egti
terminat, Glokta! Terminat! Md duc direct la Arhilector! Direct
la Arhilector!
Uga imensi fu datd in leturi cu piciorul, iar Severard intrl
agale, ducAnd un cufdr de lemn. La panc. Superiorul se holb;, fere
grai, cu gura clscatd de furie, cum Severard il arunci pe birou, cu
o bufnituri gi un zorndit.
- Ce naiba inseamnd... Severard deschise capacul gi Kalyne
vlzu banii.
Topi banii aceia incintdtorL Se opri in mijlocul peroraliei, cu
gura intepenitd in timp ce articula urmitorul sunet. Piru sur-
prins, apoi nedumerit, pe urmi prudent. tgi strAnse buzele gi se
agezi incet.
- Mullumesc, Practician Severard, spuse Glokta. Te poji re-
trage. Superiorul igi mAngAie gAnditor perciunii, in timp ce
Severard ieqi cu pagi mari, iar faga ii reveni treptar la obignuita
nnanEd de roz. Confiscali de la Rews. Acum proprietatea
Coroanei, desigur. M-am gAndit ci trebuie si vi-i dau, fiind supe-
riorul meu direct, ca si-i puteli preda la vistierie. Sau ca sd-pi
cumperi un birou mai mare, li.pitoare ce erti. Glokta se apleci,
punAndu-gi mAinile pe genunchi. Agi putea declara, poare, cd
Rews a mers prea departe, ci a fost nevoie si i se pund intrebiri,
ci trebuia dat un exemplu. Nu putem fivdzugi stAnd cu mAinile
in sAn, in definitiv. Am sd bag tn sperieli marile ghilde, ca sd srea
la locul lor. Arn s,i le bag tn speriepi Si poli. sd storci mai multe de la
ei. Sart ali putea si le spuneli oricAnd cd sunt un schilod nebun gi
si mi invinuiji pe mine pentru cele intAmplate.
Superiorului incepea acum si-i placd, Glokta iqi dadea seama.
^Incerca si n-o arate, dar perciunii ti tremurau la vederea bdnetului.
- Bine, Glokta. Bine. Foarte bine. lntinse mAna gi inchise cu
grryd capacul cuferului. Dar dacdt-gi mai trece prin cap si mai faci
vreodatl a;a ceva... vorbeqte mai inrAi cu mine, fii bun. Nu-mi
plac surprizele.
Glokta se forgd si se ridice in picioare gi se indreptd gontAc
spre ugl.
TAtSuL snstrt 27
- O, $i inci ceva. Glokta se intoarse anevoie. Kalyne il privea
sever pe sub sprAncenele-i mari, fabuloase. CAnd merg si mi in-
tAlnesc cupinzarii,trebuie sd iau cu mine mdrturisirea lui Rews.
Glokta zimbrlarg, dezvdluind pripastia din locul dinlilor sai
din [a95..
- Asta n-ar trebui sl fie o problemx, Superior Kalyne.
Kalyne avusese dreptate. Rews n-ar fi avut cum sd se lntoarctr
in starea in care era. Avea buzele sparte gi pline de sAnge, coastele
pline de vindtdi care se innegreau, capul cdzttt intr-o parte,faga
tumefiati, aproape de nerecunoscut. Pe scurt, aratd ca un on7 8at4'
sd mdrtwriseascd.
- Nu-mi inchipui cdgi-aplicut ultima jumltate de ord, Rews.
Nu-mi inchipui cd 1';i-a pldcut deloc. Poate cI a fost cea mai rea
jumitate de ori din viala ta, dar n-ag putea spune asta cu certitu-
dine. Dar mi gAndesc la ce avem aici pentru tine, iar tristul adevdr
e c1... asta e cam tot ce e mai bun. Aga e tn inalta societate. Glokta
se aplecd, apropiindu-gi fala Ia doar ciliva centimetri de terciul
insAngerat al nasului lui Rews. Practicianul Frost e o copilil5 pe
lAngi mine, $opd el. E un pisoi. Dupi ce incep eu cu tine, Rews,
ai sd te gAndegti la asta cu nostalgie. Ai sn mI implori sI-1i acord
o jumitate de ori cu practicianul. Pricepi? Rews nu scotea niciun
sunet, in afard.de aerul ce-i guiera prin nasul spart. Ara6-i instru-
mentele, gopti Glokta.
Frost se apropie gi, cu un gest teatral, deschise o cutie lustruitl.
Era o adevlrateoperd de arti. CAnd capacul fu dat la o parte,
numeroasele tivi din interior se ridicari gi se deschiseri ca un
evantai, etalAnd uneltele lui Glokta in toatl inspdimAntdtoarea
lor mlrelie. Erau acolo lame de toate formele gi dimensiunile, ace
curbate gi drepte, sticle cu ulei gi acid, cuie gi gurubelnile, clame
;i clegti, ferlstraie, ciocane, dal1i. Metalul, lemnul gi sticla sclipeau
tn lumina strdlucitoare a limpii, toate lustruite ca oglinda gi as-
cutite ucigetor.
O umflIturl mare, purpurie, inchisese complet ochiul stAng
al lui Rews, dar celalalt sigeti instrumentele cu privirea ingrozit,
 28 JOE ABERCROMBIE
fascinat. Funcqiile unora dintre ele erau oribil de evidenre, func-
liile altora, oribil de obscure. Care tl sperie rnai mult?
- Vorbeam despre dintele tlu, pare-mi-se, murmurd Glokta.
Ochiul lui Rews se ridici brusc, uitAndu-se la el. Sau ai vrea sd"
mirturisegti? Al meu e, iatdJ cum cedeazd. Mdrturise;te, mdrtwri-
se;te, mdrturisqte, mdrturise;te...
Se auzi o betaie puternicl in ugd. Fir-ar sdfi.e, iard;ilFrost in-
tredeschise putin u$a gi
urmi un schimb de replici $optire. Rews
ipi linse buza umfTatii. Uga se tnchise, albinosul se aplecd, sI-i
gopteascd lui Glokta la ureche.
-Ete Abi'ectolu. Glokta ingheln. Banii n-au fost de-ajuns. in
timp ce md tirSiiarn. tnapoi din biroul lwi Kalyne, ticdlosul bAtrin
md raporta Arhilectorului. Oare swnt terminat! Simli un fior vi-
novat la gAndul acesra. Ei, bine, am sd md acup ntai tntii de porcul
dste gras.
lui Severard cI vin imediat. Glokra
- Spune-i se tntoarse
vorbeascd prizonierului sdu, dar Frost
ii agezd o mAne rnare gi albe
pe umIr.
- Aa. Ahi'ectolu. Frost fecu semn clrre ugd: Ete aisi. Ah.
Aici? Glokta igi simgea pleoapa zvAcnind. De ce? Se ridici.,
sprijinindu-se de marginile mesei. Oare miine voifi gdsit tn canal?
Mort ;i umflat, imposibil... i.mposibil de recunoscut? Singura emotie
pe care o simlea infaja acesrei idei era o undd de vagd u$urare.
Gata cu scdrile.
Arhilectorul Inchizigiei Maiestnjii Sale stdtea pe coridor.
Peregii murdari pdreau aproape maro in spatele lui, atAt de stra-
lucitoare gi neptrtate ii erau lunga mantie alba, minugile albe, claia
de par alb. Era trecur de gaizeci de ani, dar nu trlda nimic din
sldbiciunea vArstei. Fiecare pirticici din fdptura-i inalti, delicatl,
proaspit berbierita era impecabil inf4igati. Aratd ca iln orn care
n-afost nici mdcar o singurd datd tn viapd surprins dc nimic.
Se mai tntAlniseri o datd, cu $ase ani in urmi, cAnd Glokta
intrase in Inchizigie, gi nu pirea sd se fi schirnbat defel de atunci.
Arhilectorul Sult. Unul dintre cei mai puternici oameni din
Uniune. Unul dintre cei mai puternici oameni din lwme, la drept
llr5ur sanrtr 29
aorbind. tn spatele lui, aproape ca nigte umbre supradimensio-
nate, se inllpau doi practicieni enormi, tdculi, cu mdgti negre.
Arhilectorul schild un zAmbet {irav cAnd ilvd'zu pe Glokta
icgind pe uqI, cu pasu-i tArgAit. Spunea multe acel zimbet. Upor
disprep, u;oard mild, ofoarte vagd nuanpd ameninpdtoare. Orice, in
afard de a.rnuzarnent.
- Inchizitor Glokta, spuse el, intinzAnd o mAni inmdnugati
in alb, cu palma in jos. Pe deget ii sclipea un inel cu o imensl
piatri violet.
- mI supun, Eminenpa Voastr5!
Slujesc qi
Glokta nu-gi putu stipAni o grimasi cAnd se apleci incet, sI
atingd inelul cu buzele. O manevri dificila gi dureroasi, care pdru
sd dureze o vegnicie. Cand, in cele din urmd, reveni in pozilie ver-
ticale, Sult il cerceta calm, cu ochii sai albaqtri gi reci. O privire care
sugera ci tl ingelegea delapertect pe Glokta gi nu era impresionat.
si-i
* Vino cu mine.
Arhilectorul se intoarse gi se indepirti pe coridor. Glokta
porni gchiopitAnd dupi el, cu ticugii practicieni mdrgiluind ime-
diat tn spatele lui.'Sult pigea cu o siguranli dezinvoltd, placide,
cu pulpanele hainei fltiturAnd gralios in urma lui. Ticalosul. in
curAnd, ajunseri in dreptul unei ugi, foarte aseminitoare cu cea
a lui Glokta. Arhilectorul o descuie gi pitrunse ineunffu, iar prac-
ticienii igi ocuparl pozigiile de-o parte gi de alta, cu brapele ?ncru-
cigate. O intrevedere priaatd, agadar, Una din care, podte, nw voi
iepi niciodatd. Glokta pigi peste prag.
O cutie sordide, cu tencuiali albe, prea puternic luminatl gi cu
tavanul prea scund ca si fie confortabili. Avea o crd.pdturd mare,
in loc de pata umede, dar altminteri era aidoma propriei sale odii.
Avea masa zgdriatd,, scaunele ieftine, avea chiar gi o patl de sAnge
prost curijatd.. Md intreb dacd nu cunxva. sunt vopsite, pentru impre-
sle. Unul dintre practicieni trAnti dintr-odati uga, cu un bubuit.
Glokta ar fi trebuit sd tresarl, insi el nu putea fi tulburat.
Arhilectorul Sult se lese gralios intr-unul dintre scaune gi trase
inspre el, peste masi, un teanc de hAnii ingalbenite. Ficu semn