Balonarea

Balonarea este un simptom frecvent, descris de pacienți în mod diferit, cel mai adesea ca o
senzație de presiune neplăcută în abdomen, ca și cum „ar exista un balon umflat în burtă”.
Deși apariția sa poate fi legată de distensia abdominală (mărirea de volum a abdomenului,
constatată obiectiv), acest lucru nu este neapărat necesar. În plus, balonarea este deseori
legată de alte simptome precum flatulența (gaze intestinale excesive), eructațiile („râgâit”) și
borborismele (zgomote intestinale de „bolborosire”).

Balonarea poate fi o senzație de scurtă durată, cauzată de anumite alimente sau poate dura o
perioadă mai mare de timp (sau reveni periodic). În cazul balonării persistente sau când acest
simptom însoțește alte probleme digestive, este recomandat să consultați un medic. Cauzele
cele mai frecvente ale balonării sunt:

 Aerofagie (ingestie involuntară de aer)

 Alimentație excesivă
 Constipație
 Reflux gastroesofagian
 Sindrom de colon iritabil
 Intoleranță la la lactoză

Există însă și boli grave care pot evolua cu balonare, inclusiv cancer digestiv sau de ovar.

Evitarea alimentelor care cauzează balonare, a băuturilor carbogazificate, a celor îndulcite cu

sorbitol sau fructoză, renunțarea la fumat sunt pași care funcționează la multe persoane pentru
a reduce balonarea. Când există o boală care o cauzează, balonarea se tratează prin
managementul bolii de bază. Când aceste măsuri nu sunt eficiente și balonarea persistă, pot fi
recomandate medicamente simptomatice (simethicone, cărbune, domperidonă,
antidepresive). O parte dintre acestea sunt create pentru tratamentul constipației sau al
flatulenței și efectul asupra balonării este limitat. (1, 2)

Tractul digestiv, balonarea și distensia abdominală

Tractul digestiv poate fi vizualizat ca un tub cu diametrul variabil, cu traiectul tortuos, prin
care alimentele mestecate sunt digerate, decompuse în compuși alimentari de bază, care sunt
absorbiți, iar resturile sunt eliminate. Deoarece este un traseu foarte lung „înghesuit” într-
un spațiu mic (abdomen), tubul digestiv nu este întotdeauna „deschis”. În porțiunile în care
nu sunt prezente alimente sau gaze, are o formă aplatizată, fețele mucoasei fiind în contact pe
interiorul tubului. Digestia este realizată cu ajutorul acidului clorhidric, enzimelor și bilei
secretate în tubul digestiv, dar și prin intermediul bacteriilor benefice. Acestea sunt prezente
în mod normal în intestin, cu precădere în colon și au rol în fermentație, producerea unor
vitamine și hormoni, prevenirea creșterii de bacterii patogene. Stomacul este lipsit de bacterii
și există mult mai puține specii în intestinul subțire decât în colon.
Distensia abdominală apare atunci când abdomenul își modifică volumul (crește), lucru care
poate fi obiectivat prin măsurarea circumferinței abdominale. Acest lucru se poate întâmpla
dintr-o multitudine de cauze care includ gazele excesive, creșterea în greutate, sarcina,
tumori. Balonarea, deși poate fi prezentă la persoanele cu distensie abdominală, nu este
același lucru cu aceasta. Balonarea este senzația subiectivă de presiune neplăcută în interiorul
abdomenului, căreia se poate să nu îi corespundă modificări de volum obiective.

În general, balonarea apare atunci când volumul și presiunea din tractul digestiv o depășesc
pe cea obișnuită din cavitatea abdominală. Acest lucru creează presiune în abdomen, care de
cele mai multe ori determină împingerea mușchilor și diafragmei. Există mai multe
mecanisme prin care se bănuiește că ar apărea balonarea, care probabil acționează grupate:

 Acumulare de gaze excesive în tractul digestiv, în special în intestinul subțire

 Transportul lent al materiilor fecale, urmat de acumularea acestora în colon
 Creșterea excesivă a bacteriilor în intestinul subțire, care modifică activitatea florei
normale (și pot produce mai multe gaze)
 Sensibilitate individuală crescută - resimțirea oricărei modificări de volum sau
presiune (chiar și una normală) ca fiind neplăcută, echivalentă cu balonarea
 Intoleranță pentru anumite alimente și malabsorbția carbohidraților
 Acumularea de lichid în cavitatea abdominală în anumite boli (nu în tractul digestiv,
ci între foițele care tapetează peretele din față al abdomenului)
 Slăbiciunea mușchilor abdominali, curbura spre înainte a coloanei vertebrale lombare
 Factori psihologici (2, 4)

Cauzele balonării
Balonarea poate apărea din motive legate de dietă și mod de viață, fără a fi rezultatul unei
afecțiuni:

 Consumul excesiv de alimente grase, care întârzie tranzitul intestinal

 Consumul de alimente cunoscute că produc balonare: fasole, varză, broccoli,
conopidă
 O dietă bogată în fibre - deși stimulează tranzitul intestinal, fibrele în cantitate mare
pot cauza și producerea de gaz în exces în interiorul tractului digestiv
 Consumul de bături carbogazificate, băutul printr-un pai (crește cantitatea de aer
ingerată)
 Mâncatul prea rapid (în același timp se înghite și o cantitate mare de aer) sau în
cantitate prea mare
 Mestecarea gumei, consumarea de bomboane tari (cresc ingestia de aer)
 Fumatul
 Anxietate, stres, înainte sau după perioada menstruală

Există însă și numeroase boli care pot avea balonarea drept simptom. Mai frecvente sunt
bolile funcționale, în care nu există o modificare de structură a tubului digestiv:
  Aerofagie - înghițirea excesivă de aer pe parcursul zilei
 Constipație
 Sindrom de colon iritabil - o afecțiune de origine necunoscută, în care episoadele de
diaree alternează cu cele de constipație; balonarea este prezentă la majoritatea
pacienților
 Dispepsie - tulburare digestivă nespecifică

Alte boli ale tractului digestiv care pot cauza balonare sunt:

 Boala celiacă - intoleranță la gluten, care cauzează diaree și flatulență

 Intoleranță la lactoză
 Infecție gastrointestinală, creșterea excesivă a bacteriilor din intestin, modificarea
tipului de bacterii din intestin (după cură de antibiotice)
 Infecție cu parazitul Giardia lamblia
 Obstrucție intestinală - mai des apare în urma chirurgiei abdominale, când tubul
digestiv este blocat într-un anumit punct, iar alimentele și gazele nu pot fi eliminate;
această situație este o urgență chirurgicală
 Tumoră - o formațiune care se dezvoltă în abdomen poate bloca (parțial sau total)
traseul alimentelor și al gazelor, cauzând printre altele și balonare

Există și boli din afara tractului digestiv care pot evolua cu balonare:

 Insuficiență cardiacă - atunci când inima nu mai poate pompa suficient sânge, se poate
acumula lichid în diverse spații, inclusiv edeme în țesuturile moi (glezne) și în
abdomen
 Ciroză hepatică - fibroza ficatului face ca sângele care urmează să fie filtrat prin
acesta să stagneze în țesuturi, inclusiv în abdomen (2, 5)

Când te prezinți la medic

Faceți o programare la medicul de familie dacă:

 Simptomele vă provoacă disconfort marcat, durează mult timp, nu trec de la sine sau
cu măsurile adoptate la domiciliu ori se înrăutățesc
 Suferiți și de diaree și/ sau constipație frecvente
 Aveți vărsături
 Aveți dureri abdominale persistente sau frecvente
 Ați observat sânge în materiile fecale
 Ați scăzut inexplicabil în greutate
 Vi se umflă gleznele inexplicabil
 Aveți dureri în piept (1, 6)