Termodinamica atmosferei

Atmosfera ca un gaz ideal

- extremele absolute ale temperaturii atmosferei la suprafata solului sunt

-88.30C, respectiv +600C;
- in general, temperatura atmosferei variază între -500C şi + 500C ;
- variaţia presiunii la nivelul mării normale este mică (ajungând la +/-3% din
valoarea presiunii atmosferice normale):
- pe direcţie verticală presiunea scade monoton;
- in domeniile de valori în care variaza temperatura si presiunea atmosferei
gazele ce formează aerul atmosferic uscat se comporte ca si gaze perfecte;
- vaporii de apă din atmosfera reală se comportă - când sunt departe de
saturaţie, în condiţii de temperatură şi presiune obişnuite - ca un gaz ideal.

Atmosfera = gaz ideal

Mihail Cristea Fizica atmosferei terestre 1
 Legile gazului ideal
1. Legea Boyle–Mariotte pV  ct ( m  ct , T  ct )
V  V0 1 1
2. Legea Gay-Lussac    t  V (t )  V0 (1  t )   grad 1
V0 T0 273.15
Coeficient de dilatare volumica

V t 
T  t  T0 , T  0 V T 

V02 V01
V02
V01

1
 
t oC
V T K 


 T0 0  ct (m  ct , p  ct ) 0
T
p  p0 1 1
3. Legea lui Charles    t  p (t )  p0 (1   t )   grad 1
p0 T0 273.15
p
 ct ( m  ct , V  ct ) Coeficient de variatie termica a presiunii
T

pV m
4. Legea tranformării generale  ct pV  RT  RT R  8310 J / kmol  K
T 
Constanta gazelor ideale

Mihail Cristea Fizica atmosferei terestre 2

 Aerul uscat

Legea Dalton:

ma m m m 
p aV  RT   1  2    n  RT
a  1  2 n 
n n n
ma mi 1 mi 1 1
a
 
i 1
 i

 a
 
i 1
m

a i
 
i 1
i
gi

g i  mi / m a - ponderile masice ale fiecărui component gazos

oxigen
oxigen (ponderea
(ponderea masică 23.1%)  O2  32 Kg / Kmol
masică 23.1%)
nitrogen (75.6%)  N 2  28 Kg / Kmol
argon (1.29%)  Ar  40 Kg / Kmol

1 75.6 1 23.1 1 1 1.29

       a  28.95 kg / kmol
 a 100  N 2 100  O2 100  Ar

Mihail Cristea Fizica atmosferei terestre 3

 Amestecul de aer uscat cu vapori de apă
(aerul umed)
p au  p a  e
(pa si e sunt presiunile partiale ale aerului uscat, respectiv ale vaporilor de apa)

mv   v   H 2O  18 kg / kmol
eV  RT  e  v RT
v v
RT  m a mv 
p au    
V  a v 
Ra  R /  a - constanta redusa a gazelor
pV  maer umed Ra Tv   v  e
Tv  T 1  1    - temperatura virtuala a aerului umed
   a  p 

Temperatura virtuală este acea temperatură la care aerul uscat ar avea la aceeaşi
presiune, o densitate egală cu cea a aerului umed.

Comparând ecuaţia termică de state pentru aerul uscat şi pentru aerul umed, se
constată că densitatea aerului umed este mai mică decât cea a aerului uscat.

Mihail Cristea Fizica atmosferei terestre 4

 Transformarea politropa
Primul principiu al tdm: dQ  dU  dL
 U   U 
Legea Joule: d U    dT    dV  CV dT CV dT  CdT  pdV
 T V  V T
Lucrul mecanic elementar: dL  p  dV

Definim transformarea politropa transformarea termodinamica in care caldura molara ramane constanta.

n
(C p  C )
npdV  Vdp  0 pV  const unde n - indicele politropic
(CV  C )

n=1; C=CT – transformarea izoterma

n=0; C=Cp – transformarea izobara

Cazuri particulare:
n=; C=0 – transformarea adiabatica

n=∞; C=CV – transformarea izocora

Mihail Cristea Fizica atmosferei terestre 5

 Transformarea adiabatică

pV   ct
Cp
 1
Ecuatiile Poisson TV  ct 
CV

p1  T   ct

Definim temperatura potenţială  ca fiind temperatura la care ajunge o particulă de aer

dacă ea este deplasată adiabatic de la starea iniţială (p0,T0) la starea p = 1000 mbari
 1  1 R 2
1   1    p    1000    1000  C p  1000  7
p 0 T0 p T  T  T0     T0    T0    T0  
 p0   p0   p0   p0 

OBSERVATIE:
temperatura potenţială este o mărime conservativă a aerului uscat şi a aerului umed nesaturat

Mihail Cristea Fizica atmosferei terestre 6

 Căldura molara la volum constant
pentru atmosferă

Q  CV T

Q   Qi
i
T T + T
CV T   1CV 1T  2CV 2 T  ...  nCVn T

 i CVi i m / 
CV   
pi CVi pi   i i  Ci a

i 1   2  ...   n ma /  a i
pi - ponderi molare, Ci – ponderi masice

5  23.1  28.9 5  75.6  28.9 3  1.29  28.9 5

CVatm  R   R   R   2.41R  R
2  100  32 2  100  28 2  100  40 2

atm
Cp
   1 .4
Cv
Mihail Cristea Fizica atmosferei terestre 7
 Umiditatea îîn
n atmosferă
• Anual se evaporă o cantitate de 519 000 km3 de apă, din care 448 000 km3 din
mări şi oceane, iar 71 000 km3 de la suprafaţa uscatului.
• În medie, pe un an de zile în zonele temperate şi polare se evaporă un strat de
apă între 700 mm iar la latitudini mici un strat de apă de aproximativ 1000 mm.

Umiditatea absolută (a) - masa de vapori de mv e v

a  v  
apă conţinută în unitatea de volum: V RT

Umiditatea specifică (q) - raportul dintre cantitatea mv

vaporilor de apă (măsurată în grame) conţinuţi într-un q
kg de aer umed: maer

Umezeala relativă - raportul dintre presiunea actuală a e

vaporilor de apă şi presiunea maximă (presiunea Ur   100
vaporilor saturanţi) la aceeaşi temperatură: E

Temperatura punctului de rouă - temperatura pe care trebuie să o aibă aerul umed astfel
încât acesta să ajungă la presiunea de saturaţie a vaporilor, când apare condensarea.

Mihail Cristea Fizica atmosferei terestre 8

 Entropiile aerului uscat si a celui umed.

Entropia aerului uscat

dU  dL dT dV dT dV
dS   CV  R S V , T   Cv   R   Cv ln T  R ln V  S 0
T T V T V
dT dp
dS   C p  R S (T , p )  C p ln T  R ln p  S ' 0
T p
 p 
R/Cp   p R/Cp 
T    S    C p ln     R ln p  S ' 0  C p ln   S "0
 1000    1000  

Entropia aerului umed

Entropia
Entropia fiind
fiind oo marime
marime aditiva
aditiva de
de stare
stare rezulta
rezulta ca
ca entropia
entropia aerului
aerului umed
umed este
este
formata
formata din
din entropia
entropia aerului
aerului uscat
uscat continut
continut in
in acea
acea masa
masa de
de aer
aer umed,
umed, din
din entropia
entropia
vaporilor
vaporilor de
de apa
apa si
si din
din entropia
entropia apei
apei rezultate
rezultate prin
prin condensare.
condensare.
mv  v
S a  C p ln T  R ln p  E   c1 S v  mapa c apa ln T   c2
T
mv  v

S  C p  m apa c apa  ln T  R ln  p  E  
T
 c3

Mihail Cristea Fizica atmosferei terestre 9

 Mi şcarea verticală a aerului
Mişcarea

CV dT   pdV
dT  a g
pV  RT pdV  Vdp  RdT    a  9.8 0 C / km
dz Cp
dp  gdz expresia gradientului adiabatic al aerului uscat

T ( z )  T0  z   6.5 0 C / km gradientul termic vertical

R 2
 1000  C p  1000  7 Derivând această relaţie în raport cu înalţimea, avem
  T    T  
 p   p 
2/7 2 / 7 1
 T  1000  2  1000   1000  p T  T 2 g
dz  dz    T       
z z  p  7  p   p 2  z dz  z z 7 R
 

T 
   a
 z
Mihail Cristea Fizica atmosferei terestre 10
 Stabilitatea şşii instabilitatea atmosferei
T 
   a
 z

d
1. Instabilitate de tip convectiv: a   0
dz

z   t 0C 
t 0C z   t 0C 
t 0C
4000 -8 -2 4000
nivel de
condensare
3000 4 10 3000 4 4
nivel de
condensare
2000 16 20 2000 16 14

  12 0 / 1000 m   12 0 / 1000 m
1000 28 30 1000 28 24
a  10 0 / km a  10 0 / km

40 40 40 34
0 0

Mihail Cristea Fizica atmosferei terestre 11

 Stabilitatea şşii instabilitatea atmosferei

d
2. Echilibru indiferent: a   0
dz

d
3. Echilibru stabil: a   0
dz
d2
(z )  N 2 (z )  0
z  
t 0C  
t a 0C a  10 0 / km  
t 0C  
t a 0C dt 2
  5 0 / km
z  A expiNz 
3000 25 10 25 25

frecvenţa Brunt-Vaisala
2000 30 20 35 30 35
g 
N2  
1000 35 30 40 35 45  z
2
40 40 45 40   8min 43s
0 N

Mihail Cristea Fizica atmosferei terestre 12

 Transformările fază ale apei îîn
n atmosferă
- la nivelul solului (roua, bruma)
Condensarea - la mică înălţime deasupra Pământului (ceaţa, pâcla)
- la înălţime (nori)
- aerosoli
Nuclee de condensare - saruri solubile
- solide higroscopice
În cazul aerului lipsit de impurităţi, procesul de condensare este foarte greu de realizat. Aerul trebuie răcit
până devine suprasaturat cu un procent de suprasaturaţie de cca 400%. În aceste condiţii speciale începe, de
la sine, condensarea vaporilor.

 A B
Ecuatia Kohler: e r  e s , 1   3 
 r r 
2 apa
A r - termenul ce descrie curbura suprafeţei (Laplace) A 
RT apa
3Vms  apa
B r 3 - termenul ce descrie efectul soluţiei (Van’t Hoff) B V – coef. Van’t Hoff
4 s  apa
er
S 1  1 raportul de saturaţie
e s ,
Mihail Cristea Fizica atmosferei terestre 13
 Tipuri de nori

Nori superiorii
(> 6000 m)

Cirrus (Cs) Cirrostrat (Cs) Cirrocumulus (Cc)

Mihail Cristea Fizica atmosferei terestre 14

 Tipuri de nori

Nori mijlocii
(2000 – 6000m)

Altocumulus (Ac) Altostratus (As)

Altocumulus lenticularis
Mihail Cristea Fizica atmosferei terestre 15
 Tipuri de nori

Nori inferiori
(< 2000m)

Stratus (St) Stratocumulus (Sc) Stratocumulus (Sc)

Nimbostratus (Ns) Nimbostratus (Ns) Stratocumulus (Sc)

Mihail Cristea Fizica atmosferei terestre 16

 Tipuri de nori
Nori cu dezvoltare verticala

Cumulus humilis Cumulus mediocris Cumulus congestus Cumulus castelanus

Cumulus (Cu) Cumulus mammatus

Mihail Cristea Fizica atmosferei terestre 17
 Tipuri de nori
Nori cu dezvoltare verticala

Cumulonimbus incus

Cumulonimbus (Cb)

Mihail Cristea Fizica atmosferei terestre 18

 Tipuri de nori
Nori orografici

Mihail Cristea Fizica atmosferei terestre 19

 Ceaţa ş
Ceaţa şii pâcla
-de radiaţie
-de advecţie
Formata prin răcirea aerului
-adevectivo-radiativă
-de pantă

Ceata -ceaţa frontală

Formata prin creşterea umezelii
-ceaţă de evaporaţie
- ceaţă urbană.
Formata prin condensare pe aerosoli
- smogul
- de sol (caracter local)
Pâcla
- de altitudine (poate avea extindere mare)

Pâcla este cauzată de impurificarea aerului cu particule fine de praf, cenuşă, fum sau cu alte
materii solide foarte fine. Formarea şi extinderea pâclei este deseori condiţionată de existenţa
unei inversiuni termice în atmosferă. Această inversiune termică se opune dezvoltării
mişcărilor verticale şi duce la acumularea de impurităţi pe diferite grosimi din atmosferă.

Mihail Cristea Fizica atmosferei terestre 20

 Smogul (smoke & fog)

Sao Paolo

Los Angeles

Beijing

Mihail Cristea Fizica atmosferei terestre 21

 Pene de poluant
z m 
z m 

a  
a   Echilibru stabil

a   Echilibru indiferent
a
T K  T K 

Strat stabil cu inversie termica

Echilibru instabil

z m  z m 

a T K 
a T K 
Pana cu baza aproape orizontala.
Pana ondulatorie. Atmosfera instabila cu convectii puternice. Sursa se afla la nivelul superior al inversiei termice.

z m 
z m 

a a
T K  T K 

Pana conica. Izotermie sau convectie slaba. Pana cu partea de sus orizontala (Fumigatie).
Sursa se afla sub stratul de inversie.

Mihail Cristea Fizica atmosferei terestre 22

 Sedimentarea gravitationala a poluantilor

Legea de miscare
3 d 2z dz
4r  / 3   FBrowniana  4r 3    aer g / 3  6r
dt 2 dt
In cazul stationar si in aproximatia neglijarii difuziei, ecuatia de miscare devine

0  4r 3    aer g / 3  6rvlim

2 gr 2    aer 
vlim 
9

D (mm) Viteza de cădere (m/s) Timpul de cadere pe distanta de 90

Pentru: g=10 m/s2 m

 =2x10-3 kg/m/s 1 3.33 27 s

0.1 0.033 45.4min
=3001.23 kg/m3
0.01 0.00033 3.15 zile
aer=1.23 kg/m3
0.001 0.000003 11.5 luni

Mihail Cristea Fizica atmosferei terestre 23