Sunteți pe pagina 1din 4

III.

Sistemul de drept islamic


1.Formarea sistemului si izvoarele
2.Organizarea judiciara

1.Formarea sistemului si izvoarele


Este un sistem total diferit , sistemul de drept religios , care se caracterizeaza prin 2 aspecte :
a) Sistemul islamic nu apartine unui stat, ci comunitatii musulmane din intreaga lume – se
aplica acelor persoane de religie musulmana si nu unui singur stat. Exista totusi state care au
adoptat religia musulmana adopa dreptul islamic
b) Cand sistemul islamic se aplica pe teritoriul unui stat musulman –acest lucru inseamna ca
statul nu are competenta de legiferare intr-un domeniu, lasand in afara reglementarii de stat a
unui domeniu , aceste domenii sunt reglementate de normele religioase(dr islamic devine dr
religios) .
Sistemul islamic de drept se clasifica in :
– sistemul de drept clasic (al teologilor musulmani) – foarte putin aplicat astazi in statele
musulmane
– sistemul islamic modern care presupune pe langa normele religioase si aplicarea de
norme laice (adoptate de stat) – fenomen caracterizat de doctrina – pluralismul juridic
Unii autori il denumesc drept pozitiv sau drept modern al tarilor islamice-el contine de fapt elemente
de drept islamic clasic , dar si alte elemente care deroga de la sistemul clasic.
Dreptul islamic clasic sau traditional are ca sursa vointa divina , prin urmare caracteristica sa esentiala
este perfectiunea , intrucat divinitatea este perfecta , dreptul pe care l-a lasat este perfect.Din aceasta
conceptie rezulta ca normele sale nu pot fi modificate , abrogate ( nu pot evolua). Conceptia este aceea ca
Allah i-a spus lui Mahommed ca religia lor este perfecta , completa, de unde a rezultat ca dreptul clasic
islamic ofera solutii la toate problemele vietii musulmane drept infailibil.
Exista 3 izvoare religioase: coranul, sunna, idjma. Exista si surse laice de drept .
Coranul cuprinde revelatii ale profetului Mahommed transmise de Arhanghelul Gavril pe care
profetul le-a transmis oamenilor .
Dreptul penal - 6 fapte considerate infractiuni ,crime;
Dreptul civil-sunt reglementate statutul oamenilor, bunurile, teoria obligatiilor, dreptul familiei.
Exista 70 de versete din coran-statutul persoanei , 30 –drept penal , 10 – dr constitutional, 10- dr
financiar,70 –dr civil etc.

1
Sunna-traditiile scrise din comportamentul lui Mahommend –hadith. Reprezinta o proprozitie sau un
vers cu privire la viata profetului Mahommed , disciplina , vorbele sale. Exista 3 categorii de norme
cutumiare(hadith) – sunt autentice , bune si false.
Cele autentice sunt singurele care pot fi invocate si aplicate ca norme de drept , sunt singurele care stau
la baza creari unei reguli de drept .
Sunt bune, acele norme comportamentale care stabilesc relatiile din viata de zi cu zi.
False sunt cele considerate a nu proveni direct de la profet , ci transmise de la o generatie la alta
Exista 8000 de hadithe. Ele pot fi abrogate daca sunt dovedite a fi false .
Idjma- cuprinde acordul unanim al doctrinarilor; ideea de baza este aceea ca vorbele profetului au
caracter infailibil pt ca sunt rezultatul revelatiei divine , directe, pe care acesta a avut-o.
Este necesar insa sa existe o concordanta intre opiniile autorilor cu privire la normele religioase
promovate de idjma.Astfel se face o distinctie intre cele corecte si cele eretice. Idjma a creat mai multe
rituri;s-a considerat ca aceste rituri chiar daca nu sustin o parere unanima , trebuie totusi sa fie in
concordanta.La moartea lui Mahommed a aparut o ruptura/schisma ,astfel : o parte a teologilor
musulmani si a comunitatii musulmane a considerat ca pot exista rituri religioase diferite , dar care sa fie
compatibile cu coranul si cu sunna.De asemenea , conducatorul este numit calif care poate sa fie orice
musulman , doar religia conteaza. S-a spus ca riturile promovate de suniti sunt cele corecte ; riturile
eretice ale shiitilor (aflati in minoritate-aprox 12 %) –ei considera ca seful musulmanilor este denumit
imam si acesta trebuie obligatoriu sa provina din familia profetului. Imamul nu poate fi orice musulman ,
ci numai cei care au aceasta calitate, de a proveni din familia profetului.
Idjma este folosita pt interpretarea surselor scrise--ex: Coranul. Pentru ca o regula de drept sa fie
admisa de idjma nu este suficienta credinta poporului sau aderarea unanima la aceasta.Unanimitatea se
cere insa din partea jurisconsultilor-a specialistilor.Daca o regula de drept determina sau produce efecte
juridice unanim acceptate, atunci avem o admitere unanima.
Cele 3 surse religioase ale sistemului islamic clasic sau traditional nu au o valoare egala in tabloul
izvoarelor . Cele mai importante izvoare sunt considerate coranul si sunna , idjma este considerata a fi un
izvor provenit din ratiunea umana , nu de la divinitate, insa care a beneficiat de anumite iluminari divine.
Exista un concept aparte cel de idjihad care inseamna respectarea unui pachet de norme religioase
considerate divine si care merita a fi aparate . Juristii musulmani au incercat sa explice solutiile juridice
furnizate de idjihad plecate de la coran si sunna. Nu au fost preocupati de teoretizare dreptului, ci de
gasirea unui mecanism pt legitimarea solutiilor noi aplicate unor cazuri noi. Nu au avut rol creator de
drept,doar au interpretat si au precizat solutiile noi. Interpretarea lor s-a impus ca forta de lege .

2
Sursele laice sunt compelmentare celor religioase: cutuma sau dr nescris trebuie sa fie compatibil cu
sursele religioase , de asemenea nu trebuie sa fie contrara legilor scrise ale statului . Legea scrisa nu
trebuie sa fie contrara surselor religioase.
Jurisprudenta la randul ei (opera judecatorilor) poate fi creatoare de drept, dar spre deosebire de
sistemul anglo- saxon , judecatorul poate aplica legea prin analogie (quisas) dupa sursele religioase si
elaborand solutii proprii.Are aceasta libertate daca nu gaseste solutii direct aplicabile din coran si sunna.
Cu toate acestea nu poate creea precedente judiciare .
2.Organizarea judiciara si statutul judecatorilor
In dreptul clasic islamic intreaga putere politica este concentrata in mainile sefului statului. El delega
puterea judecatoreasca sultanului sau pasei care delega califului.
Lumea clasica musulmana nu a fost preocupata de concentrarea justitiei intr-o institutie , astfel justitia se
realiza oriunde : califul putea judeca litigiile in moschee sau in piete publice ,de asemenea in anumite
litigii putea judeca direct califul sau imamul.
Guvernul , numit consiliu, era format din ministrii ; exista un divan reprezentativ pt sultan .
Dreptul public reglementa relatiile dintre autoritatile statului.
Dreptul privat – majoritatea litigiilor erau solutionate de catiu , el judecat in prima instanta (complet
unic) judeca toate litigiile , avea competenta si in materie penala , aplica dreptul islamic clasic,utilizand
rationamentul prin analogie.
Procedura juridica cuprindea reguli simple , iar probatoriul se reducea la proba cu martori (proba
testimoniala de astazi) . Dreptul penal clasificat in infractiuni (infractiuni de sange – omorul , vatamarea
corporala cu urmare moartea victimei , cele 6 infractiuni preluate din coran – infractiunea de omor ,
adulterul femeii , anumite vatamari corporale si furt si infractiunea de a bea vin , rengarea sau abjurarea
islamului). Mai exista infractiuni lasate la aprecierea catiului – cele cu gravitatea cea mai mica, de
exemplu cele ce aduc atingere ordinii publice , orice fapta contrara legii savarsita in public.
Dreptul privat cuprinde dispozitii referitoare la dreptul persoanelor. Femeia si barbatul sunt egali in ceea
ce priveste capacitatea de folosinta si de exercitiu.Capacitatea de folosinta-capacitatea generala de a
obtine drepturi si capacitatea de exercitiu-dupa implinarea unei anumite varste.In materia dreptului
familiei exista o anumita egalitate cu privire la alegerea partenerului de viata : un barbat musulman se
poate casatori cu orice femeie de orice religie , in schimb o femeie musulmana nu are dreptul de a se
casatori cu un barbat de alta religie ; copii rezultati din casatorie sunt crescuti obligatoriu in religia
musulmana(religia tatalui).
Coranul limiteaza dreptul sotului de a avea 4 sotii , acesta are dreptul de repudiere asupra lor . Sotia are
obligatia de a se ocupa de casa si de copii.

3
Dreptul bunurilor/patrimonial -terenurile pot face obiectul proprietatii private , pot fi transmise prin
succesiune , contracte , dar singurul titular al dreptului de propritate este Allah , de aceea proprietatea e
considerata sacra , inviolabila , inalienabila pentru ca nu noi oamenii suntem stapanii proprietatii , ci
Allah.
Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt si la ei admise, in ceea ce priveste bunurile se clasifica
in : karagii – cele mai importante bunuri pt ca apartin statului , pot fi date insa in detenti persoanelor
private , waqf- proprietatea lui Allah,inalienabile perpetuu; se considera ca sunt bunurile afectate unei
opere.Contractele nu au la baza principiul consensualismului(acord de vointa) . Testamentul este un act
juridic unilateral , legat de contract ( acte bilaterale-in dreptul musulman este suficient sa existe declaratii
ale unei singure persoane , cu intentii serioase de a incheia acte juridice ) . Exista vanzare-cumparare din
momentul in care exista 2 declaratii : una a vanzatorului si una a cumparatorului care trebuie sa fie
concordante / convergente. Nu exista o teorie a raspunderii juridice civile.In ceea ce priveste raspunderea
persoanei este cazuistica (nu au principii unitare aplicate in acest domeniu) . Exista obligatia de a repara
prejudiciul , ca la noi.