Categoriile de verbe reflexive după faptul că pronumele reflexiv are sau nu funcție sintactică, și după

sensul exprimat, sunt[7]:

 cu pronumele reflexiv având funcție sintactică (complement indirect, complement direct

sau atribut):

 obiective, la care subiectul se identifică cu obiectul: El își reproșează, El se spală;

 reciproce, care presupun reciprocitatea în acțiune între subiect și obiect: Ei își spun vorbe
bune, Ei se înțeleg de minune;

 participative, care presupun participarea interesată a subiectului la acțiune: El își cumpără o

mașină de ras, Ea își procură cele necesare traiului;

 posesive, care exprimă ideea de subiect posesor al obiectului: Ei își ajută mama, Ea își
spală cămășile;

 cu pronumele reflexiv fără funcție sintactică, neanalizabil, de considerat împreună cu verbul:

 pasive, arătând că subiectul gramatical suferă acțiunea făcută de un autor

neprecizat: Turnurile se zăresc (= sunt zărite) de departe, Coșurile se văd de
departe, Tunurile se aud de aici;

 dinamice, echivalente cu verbe active intranzitive: El își amintește de voi, El se gândește la

tine;

 eventive, care exprimă ideea de transformare calitativă în starea subiectului: El se

înroșește de ciudă;

 impersonale, care exprimă o acțiune neatribuită unui subiect gramatical: Se înnoptează mai
devreme.