Sunteți pe pagina 1din 3

2) Procese cognitive superioare

a) Gandirea
Definitie: Gandirea este procesul procesul psihic care se desf. intr-un plan mintal, intern,
subiectiv, uzand de judecati, rationamente, operatii cognitive cu ajutorul carora realizeaza o
procesare profunda a realitatii.

Caracteristici: - este nivelul cel mai inalt de prelucrare si integrare a informatiei


- gandirea este capacitatea de a rezolva probleme

- sunt insusiri aparente, insusirile esentiale sunt "ascunse",invizibile, nu sunt acessibile direct
simturilor noastre

- psihologii cognitivisti definesc gandirea ca o organizare si manipulare a reprezentarilor interne


sau a informatiilor si cunostintelor stocate in memorie, in vederea intelegerii unei situatii si a
crearii unor noi informatii.

Procesarea:
- ascendenta: este dirijata de imaginile acumulate in timp.

- descendenta: este dirijata de legi, reguli, norme si principii.

Caracterele gandirii:
a. Caracterul mijlocit al gandirii - gandirea este mijlocita prin experienta perceptiva, iar toate
aceste date sunt stocate in memorie si vehiculate cu ajutorul limbajului. Caracterul mijlocit al
gandirii este asigurat prin cunostintele acumulate la un moment dat.

b. Caracterul abstract-formal al gandirii - ne concentram asupra problemei. Selectivitatea


constituie o trasatura fundamentala a proceselor de cunoastere. In gandire, selectivitatea
opereaza in baza de operatii de abstractizare ceea ce permite surprinderea unor insusiri
esentiale, necesare, a unor invarianti cognitivi. Aceste trasaturi pot fi generalizate la o intreaga
categorie de obiecte, fenomene sau evenimente.

c. Caracterul finalist al gandirii - trebuie sa gasim solutii la problemele cu care ne confruntam.

Gandirea ca sistem de operatii


a. Analiza - este o operatie de descompunere, in minte, a unui obiect in elemetele sale
componente si de apreciere a semnificatiei fiecarui lement in cadrul intregului;
b. Sinteza - ce consta in reconstituirea in minte, a unui obiect intreg, din elementele sau
insusirile sale, date izolat;

c. Comparatia - presupune evidentierea pe plan mintal a asemanarilor si a deosebirilor


esentiale ale obiectelor si ale fenomenlor pe baza unui criteriu;

d. Abstractizarea - este operatia de extragere a unor insusiri esentiale, a unor invarianti


cognitivi, insusiri coomune pentru o intreaga clasa, categorie;

e. Generalizarea - este operatia prin care insusirle extrase cu ajutorul abstractizarii sunt extinse
la o intreaga clasa de obiecte si fenomene;

f. Inductia - organizeaza datele observatiei sau experientei si le claseaza sub forma de concepte.
Rationamentul inductiv surprinde regularitatea si faciliteaza extragerea si formularea unei
concluzii generale dintr-o multitudine de cazuri particulare.

g. Deductia - descrie demersul descendent al gandirii pe verticala cunoasterii. Rationamentul


deductiv porneste de la general, prin inferente si implicatii si ajunge la cazuri particulare.

Gandirea ca sistem de notiuni

^ Categorizare si prototipuri
Demersul pe care gandirea umana este acela de a le ordona, clasifica sau categoriza, respectiv
de a le grupa pe categorii dupa anumite criterii.

Prototipul intruneste intr-un mod empiric, in baza experientei proprii si in baza experientei
unei anumite culturi si civilizatii, la un anumit moment dat, trasaturile comune cele mai
evidente ale unei categorii.

^ Concepte empirice, concepte stiintifice

Conceptele empirice integreaza trasaturi concrete, particulare, insusiri locale restrictive,


dependente. Ele se constituie in copilarie si pe parcursul scolaritatii prin acumularea si
sistematizarea unei experinte concret intuitive.

Conceptele stiintifice integreaza si condenseaza insusiri esentiale valabile universal pentru o


categorie de fenomene.

Gandirea ca proces de intelegere si rezolvare de probleme


Intelegem rezolvand situatiile problematice cu care ne confruntam si rezolvam aceste situatii
pornind de la un anumit nivel de intelegere.
Strategiile rezolvative sunt grupate in doua mari categorii: strageii algoritmice si strategii
euristice.

Strategia algoritmica exprima o convergenta deplina intre problema, mijloacele de rezolvare si


solutie. Problema este bine definita, bine structurata, cerintele sunt clar formulate. Sunt
probleme scolare tipice care ii ajuta pe elevi sa dobandeasca deprinderi si cunostinte stabile.

Strategia euristica exprima o divergenta, un conflict, o discordanta intre problema, mijloace si


solutie. De obicei, problema este slab deffinita, slab structurata, cerintele sunt vag formulate,
au mai mult caracter ipotetic, probalist. Este modul de rezolvare a problemelor foarte
complexe, prin explorare, descoperire, este un mod de rezolvare productiv sau creativ.

Etapele procesului rezolvativ sunt grupatte in doua momente majore: punerea problemei si
rezolvarea acesteia.

Factorii care influenteaza rezolvarea de probleme:


- presiunea timpului

- noutatea problemei

- dificultatea problemei poate induce o stare de stres

- modul de formulare a problemei

- ambianta

- tensiunea emotionala prea puternica

- lipsa de motivatie sau motivarea excesiva

- oboseala intelectuala care afecteaza capacitatea ce concentrare

S-ar putea să vă placă și