1.

MEMORIUL DESCRIPTIV

1.1 Obiectul si necesitatea proiectului

Lucrarea urmareste fundamentarea stiintifica a tehnologiilor de infiintare si

intretinere a plantatiilor pomicole tinere de mar, pornind de la alegerea sortimentului zonei, cu
respectarea schemelor de polenizare.
In prima parte a lucrarii, se trateaza pe scurt problemele privind: organizarea
teritoriului, stabilirea si amplasarea retelei de drumuri si zone de intoarcere, lucrarile de pregatire
a terenului, tehnologiile de infiintare si intretinere a plantatiilor de mar pana la intrarea pe rod.
In partea a doua, se prezinta metodologia de intocmire a Antemasuratorilor-
Devize, prin calculul necesarului de materiale, de zile norma pentru lucrarile manuale, lucrarile
mecanice fiind exprimate in ha.a.n., iar transportul in t/km.
Avand in vedere modificarea continua a preturilor la materiale, transport si manopera, s-a
renuntat la calculul valoric la care se poate ajunge relativ usor pe baza normaleo stabilite in
cadrul proiectului.
Tema proiectului este:
Infiintarea si intretinerea pana la intrarea pe rod a unei plantatii
intensive de mar in suprafata de 29 ha situata in zona Municipiului Husi.

1.2 Situatia geografica si administrativa a zonei

Municipiul Husi, asezat in partea de est a Romaniei la intersectia paralelei 46°41' cu

meridianul 28° 03' longitudine estica, este situat in depresiunea cu acelasi nume in zona de
contact a Podisului Central Moldovenesc cu Dealurile Falciului, la o altitudine de 120m,
imprejmuit de dealuri nu abrupte ci armonice, plantate cu vii. Pozitia deosebita in care este
amplasat, ca intr-un potir urias, i-a atras denumirea de "orasul dintre vii". Urbea se afla pe
drumul european E 581, care face legatura prin Vama Albita cu Republica Moldova.
Se admite că numele de Huşi, dat aşezării de pe pârâul Drăslăvăţ, amintit în documentul
de donaţie din 1415 de către Alexandru cel Bun, Zugravilor Nichita şi Dobre, provine de la un
boier moldovean pe nume Huşul, care a trăit prin partea locului în secolul al XV-lea.
Dimitrie Cantemir, savant umanist de formaţie enciclopedică, istoric şi geograf, filozof şi
muzician, domnitor al Moldovei ( 1710-1711 ), a întocmit la cererea Academiei din Berlin, a
cărui membru era, lucrarea “ Descripţio Moldavae “ prin care făcea cunoscută reţeaua
domnească de slujitori care se ocupau cu viticultura şi îngrijirea vinurilor din Moldova.
Acesta face aprecieri asupra calităţii vinurilor din Podgoria Huşi, pe care le plasează
îndată după cele de la Cotnari şi care erau considerate a fi “.... mai bune decât alte vinuri
europeneşti şi chiar decât vinul de Tokaj”.
Paul de Alep in timpul calatoriilor sale din 1650-1660 prin Moldova descrie mai multe
soiuri locale de mar, prun, cires etc.
Dimitrie Cantemir in Descrierea Moldovei (1716) enumera si chiar descrie numeroase
soiuri autohtone de pomi.
Matei de Murano, medic Venetian scria in 1502 ca …” moldova este o tara roditoare si
foarte placuta si bine asezata, bogata in animale si in toate roadele”…

1
 Călătorul neavizat, care pătrunde vara în impunătorul hârtop al Huşului, unde viile îl
înconjoară ca într-un impresionant amfiteatru, crede că se află cu adevărat în marele templu a lui
Dionysos. Este meritul incontestabil al unor generaţii de specialişti care, folosind experienţa
agricultorilor locali, şi adăugând cuceririle ştiinţei adaptate la particularităţile mediului de aici,
au reuşit treptat, să dea orasului Huşi arhitectura actuală, iar roadelor campurilor sale faima de
care se bucură.

1.3 Studiul factorilor social economici

Municipiul Husi are o suprafata de 700 ha cu o populatie de aproximativ 45.000 de

locuitori adica, circa 12% din populatia judetului Vaslui.
Inconjurat de comunele: Duda-Epureni, Stanilesti, Padureni, Cretesti, Tatarani si
Bunesti-Averesti, orasul are din punct de vedere economic un efectiv potential agricol. Noua
structura a formei de proprietate (in totalitate privata) prognozeaza o tendinta de
dezvoltare a industriei usoare (textile si incaltaminte).
Localizarea municipiului în centrul unei zone viticole, face din Huşi un important centru
de vinificaţie si de cultivare a speciilor pomicole si legumicole.
Industriile principale dezvoltate în Huşi sunt cea constructoare de maşini-unelte şi de
utilaje pentru industria alimentară, industria încălţămintei, industria alimentară (băuturi alcoolice,
preparate din lapte, băuturi răcoritoare, preparate de panificaţie, etc.), industria prelucrătoare a
lemnului (fabrici de mobilă), materiale de construcţii (cărămizi, teracotă), etc.
Oraşul este un important punct turistic din pricina faptului că aici se găseşte ctitoria lui
Ştefan cel Mare, cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, fostă episcopie din secolul XVI.
Astăzi, cel ce păstoreşte episcopia este P.S Ioachim Mares, iar ca episcop vicar Corneliu
Bârlădeanu. Palatul episcopal a fost construit între 1782-1792. Episcopia are un muzeu episcopal
reconstruit în perioada 1998-2003.
Alte obiective importante sunt Muzeul Municipal, înfiinţat în1957, Muzeul Viticulturii,
precum şi Muzeul memorial „Dimitrie Cantemir”.
Ce mai importanti factori socio economici necesari pentru infiintarea unei plantatii
intensive de mar in zona municipiului Husi sunt:
- Existenta fortei de munca pentru efectuarea lucrarilor manuale;
- Existenta cailor de acces;
- Existenta lucrarilor de imbunatatiri funciare;
- Aprovizionarea cu apa pentru irigatii si efectuarea tratamentelor
fitosanitare
- Apropierea de pietele de desfacere si de prelucrare a fructelor;
- Departatea de zonele intens poluate industrial.

1.4 Caracterizarea cadrului natural

1.4.1 Conditii geologice si geomorfologice

În Depresiunea Huşi substratul litologic este constituit din sedimente ale sarmaţianului
mijlociu ( basarabian ) şi superior ( chersonian ), alcătuite din marne-argile, argile nisipoase şi
nisipuri, cu intercalaţii de gresii calcaroase şi calcare oolitice, iar pe dealurile înalte din vestul şi
sudul acesteia ( D. Lohan, D. Crasna, D. Dobrina. D. Huşi, D. Rusca ) sarmaţianul este acoperit
de faciesul nisipos ( cu intercalaţii de argile nisipoase şi gresii dure ale meoticului.

2
 La aceste sedimente marine sarmaţian-meotice de fond, cu apariţii la zi pe coamele
interfluviale şi, local, pe versanţi ( parţial loessoidizate ), se adaugă cuvertura continuă a
depozitelor cuaternare, respectiv deluvio – coluvială pe versanţi
( cu textură dominant nisipo-lutoasă, provenită din amestecul gravitaţional al
sedimentelor menţionate ) şi aluvială pe terasele fluviale ( luturi loessoide cu nisipuri şi
prundişuri în bază ), sau pe luncile luto-nisipo-argiloase ale văilor actuale.
Relieful este determinat de structura geologică şi particularităţile litologice ale
depozitelor( nisipuri, argile, gresii ). Acesta este reprezentat prin Depresiunea Huşi, încadrată la
nord de Dealurile Ghermăneştilor, la vest de Dealurile Crasnei şi Lohanului, la sud de Dealurile
Fălciului şi la est de Valea Prutului.
Geomorfologic deci, se pun în contact două subunităţi distincte: una deluroasă în jur de
300 m altitudine absolută şi una colinară depresionară cu o medie altitudinală de 150 m, albia
Prutului din sectorul la care ne referim coborând insesizabil de la 29 m la 22 m altitudine
absolută.
Dealurile au orientări, caracteristici morfologice şi pante diferite, ca fundal pentru unele
plaiuri ale podgoriei.
Astfel, Dealurile Crasna-Lohan, dintre Depresiunea Huşului ( E ) şi Valea Crasnei ( V ),
pornesc din trunchiul comun al Dealului Buneşti ( 402 m ) şi se dirijează spre Sud, sub formă de
două culmi paralele, separate de Valea Lohanului.
Dealurile menţionate interesează îndeosebi prin versanţii lor, pe care sunt amplasate,
masiv sau dispersate, numeroase plantaţii viticole. Declivitatea lor variază sectorial între 5 o şi
25o, valorile mai mari de 10o-20o fiind frecvente pe coastele structurale, între care mai importante
sunt Coasta Crasnei şi Coasta Lohanului de pe stânga acestor văi Coasta Huşiului de pe dreapta
şi din bazinul de recepţie al pârâului cu acelaşi nume.
Dată fiind înclinarea, pretabilitatea litologică, plus despădurirea şi agrotehnica
neraţională din trecut, aceşti versanţi sunt puternic afectaţi de eroziunea areolară, organisme
torenţiale şi mai multe generaţii de alunecări ( stabilizate, semistabilizate şi reactivate ), procese
de degradare combătute parţial, îndeosebi prin tehnici de amenajare viticole, pomicole şi silvice.
Depresiunea Huşiului este delimitată de rama înaltă a dealurilor din S, V şi N, respectiv de Valea
Prutului la E.
Expozitia predominanta a dealurilor spre est, sud-est si sud-vest, permite valorificarea
radiatiei solare prin cultivarea vitei de vie si a pomilor fructiferi.

1.4.2 Conditii hidrologice

Zona municipiului Husi este tributară râului Bârlad prin Crasna şi Lohan din zona
deluroasă vestică - văi cu scurgere permanentă, dar cu debite modeste şi oscilante în timpul
anului – şi Prutului prin totalitatea pâraielor ce drenează Depresiunea Huşiului, între care mai
mari şi aproape permanente sunt Valea Grecului-Gura Văilor, ce colectează toate pâraiele
semipermanente ( Voloseni, Huşi unit cu Recea şi Valea lui Ivan ) din sud-vestul depresiunii, şi
pârâul Şopârleni ( cu Ruginosu şi Barahoi ) care, împreună cu micile pâraie temporare Barboşi,
Luncani şi Valea Lupului, drenează partea de nord-est a acesteia.
Tabloul apelor de suprafaţă este completat de numeroase iazuri amenajate din necesitatea
asigurării unor debite permanente în zonă ( Benti, Galbena ).
Dintre apele subterane, cele mai importante sunt: stratul acvifer Arsura-Pâhneşti, cu
debitul cel mai mare captat în preajma satului Arsura şi pe Coasta Huşiului pentru alimentarea
oraşului;

3
 Apele subterane mentin partial debitul parailor Draslavat si Raiesti. Apele freatice
sunt cantonate in depozite fine de nisip cu o grosime cuprinsa intre 0,5-1,5 metri situate la circa
2-12 metri adancime.
Toate aceste surse de apă, majoritatea de calitate accesibilă, constituie o rezervă
importantă. Dacă totuşi regiunea şi îndeosebi Depresiunea Huşului, apare cu o deficienţă în
umiditate, se datorează insuficientei valorificări, inclusiv în viticultură si pomicultura, a
resurselor hidrice de care dispune.

1.4.3 Conditii pedologice

Solurile s-au format în funcţie de condiţiile climatice, formele de relief, litologie şi

vieţuitoare, fiind variate atât ca tip dar mai ales ca stadiu de evoluţie.
În aria orasului Huşi, rămân dominante solurile de tipul cernoziomurile levigate, solurile
cenuşii şi regosolurile – erodisolurile. Colinele mai înalte ale Depresiunii Huşi au ca soluri
specifice cernoziomurile levigate (predominant cambice) ale silvostepei.
Argiluvisolurile (solurile brune şi cenuşii de pădure) s-au format pe argile şi nisipuri
meoţiene, fiind răspândite în vestul şi sudul oraşului Huşi, sub pădurile de stejar. Sunt favorabile
vegetaţiei forestiere şi culturilor agricole în deosebi celor cerealiere.
Molisolurile sunt reprezentate prin cernoziomul cambic, cernoziom tipic ciocolatiu, cu
orizonturi bine dezvoltate.
Ca soluri azonale se întâlnesc vertisolurile formate pe alunecări de teren şi suprafeţe
restrânse de protosoluri coluviale şi antropice, soluri hidromorfe de tip lăcovişte etc.
In zona de studiu privind amenajarea dendrofloricola predomina cernoziomul ciocolatiu
cu urmatoarele caracteristici:
 Orizontul A se întinde pe adâncimea 0-60 cm, este de culoare brun-
negricios, lutos, grăunţos, cu elemente structurale rotunjite, afânat
( stratul arat frecvent prăfuit, uneori formează talpa plugului ), numeroase
rădăcini ierboase, rare crotovine; trecere treptată.
 Orizontul AC se întinde pe adâncimea 60-85 cm, este de culoare
brună, slab cenuşiu, cu eflorescenţe şi pseudomicelii de CaCO 3, lutos, alunar până
la nuciform, elemente structurale insuficient consolidate, afânat, frecvente
crotovine, rădăcini; trecere treptată.
 Orizontul C' se întinde pe adâncimea 85-110 cm, este de culoare
gălbui-cenuşiu cu pete, pseudomicelii de CaCO3, lutos, nestructurat, afânat,
frecvente crotovine de culoare mai închisă; trcere traptată.
 Orizontul C" se întinde pe adâncimea de 110-154 cm, este de
culoare gălbui-cenuşiu, împestriţat cu pete, vinişoare şi concreţiuni albe de CaCO 3
de 1-3 cm diametru, lutos spre luto-nisipos, fără structură, afânat-slab, compact;
trecere treptată.
 Orizontul D se găseşte sub 154 cm, este un loess gălbui-cenuşiu,
lutos spre luto-nisipos.
Caracteristicile fizico-chimice ale solului sunt redate în tabelul 1.1.

4
 Tabel 1.1.
Caracteristicile fizico-chimice ale solului cernoziom ciocolatiu

Orizonturi A A/C C' C" D

Adâncime cm 0-60 60-85 85-110 110-154 154-240
Argilă, % 29,3 29,1 26,7 24,6 20,3
CaCO3, % - 2,1 12,6 20,4 14,0
Humus, % 3,2 2,0 1,0 0,7 -
C:N 11,8 - - - -
pH în H2O 7,1 8,1 - 8,4 7,9
N total % 0,16 - - - -
Baze de schimb m.e./100 g sol 125,6 21,10 - - 11,9
Hidrogen de schimb m.e./100g 2,6 - - - -
sol
Capacitate de schimb cationic 28,3 21,10 14,6 - 11,8
m.e/100 g sol
Cationi % din T : 74,8 94,6 94,7 - 90,3
Ca++ 11,2 - - - -
Mg++ 2,9 2,3 2,6 - 3,4
K+ 1,8 3,1 3,2 - 6,3
Na+ 9,1 - - - -
H+ 90,8 100,0 100,0 - 100,0
Gradul de saturaţie în baze

Aceste date confirmă calificarea acestui tip de sol ca făcând parte din grupa
solurilor cele mai bogate. Circuitul biologic activ, capacitatea de nitrificare ridicată, textură
mijlocie, structură glomerulară poroasă şi însuşirile hidrofizice bune întregesc complexul de
proprietăţi favorabile vieţii plantelor.
Regimul de umiditate şi în acest tip de cernoziom este afectat de aceleaşi
deficienţe caracteristice solurilor de stepă, începând din luna iulie, uneori şi în aprilie-mai,
rezervele de apă accesibilă sunt scăzute sub limita critică de transpiraţie, în vară atingându-se şi
păstrându-se uneori prelungită limita de ofilire şi chiar umiditatea de higroscopicitate.
În general însă, regimul de umiditate este mai puţin extrem decât în celelalte soluri,
aceasta manifestându-se atât prin nivelul recoltelor agricole, cât şi prin instalarea naturală a
arbuştilor pionieri ai pădurii, uneori chiar pe terenuri din zona cernoziomurilor cambice.
În concluzie, zona Huşi nu este o creaţie întâmplătoare. Ea este rezultanta unor condiţii
ecologice favorizante, conjugate cu necesitatea social-economică de valorificare a unor terenuri
improprii sau cu o redusă eficienţă pentru alte culturi, şi cu abnegaţia unor specialisti de înaltă
calificare şi clarviziune.
Climatul se constituie intr-o componenta ecosistemica esentiala in aparitia si dezvoltarea
acestei podgorii. El este de tip temperat continental, cu nuanta moderat continentala (central-
europeana) la nivelul dealurilor inalte si excesiv continentala (est-eucropeana) la nivelul
depresiunii Husi. Studiul are la baza observatiile meteorologice de lunga durata de la Statiunea
Husi si de la Colegiul Agricol „D. Cantemir” Husi.

5
 1.4.4 Temperatura

Temperatura medie anuală a aerului este de 9,5 oC în intervalul 1896-1995 şi de 9,8oC

între 1952-1987, cu o amplitudine medie de 25oC şi o amplitudine a extremelor absolute de
69,3oC ( între – 29,1oC şi + 40,2oC ), ceea ce evidenţiază un accentuat continentalism termic, iar
frecvenţa, durata şi intensitatea gerurilor sub – 20oC avertizează asupra pericolului de inghet al
viilor si al pomilor fructiferi. Potrivit datelor înregistrate din teritoriul cercetat, reiese că
temperatura medie anuală a aerului în perioada 2007-2008 este de 11,5 oC (Tabelul 1.2).
Temperatura medie în luna cea mai caldă ( iulie, este de 23.5oC –Tabelul 1.2 ).
Temperatura medie în luna cea mai rece ( ianuarie, este de 1.2oC – Tabelul 1.3 ).
În timpul verii, se manifestă secete frecvente, datorate circulaţiei maselor de aer de
origine tropicală dinspre Africa de Nord, de origine continentală, dinspre Asia Mică sau zona
arabo-caspică.
Primul îngheţ s-a înregistrat în a doua decadă a lunii octombrie iar ultimul îngheţ s-a
înregistrat în luna mai (tabelul 1.5)
Bilanţul termic global în anul 2007 a fost de 4337.1oC iar în anul 2008 are valoarea de
o
3861 C (Tabelul 1.6)
Durata medie fără îngheţ este de circa 180 zile. Inversiunile termice au loc frecvent iarna
şi în anotimpurile de tranziţie (Tabelul 1.5)
Tabelul 1.2
Temperaturile medii lunare si anuale din perioada 2007-2008.

Anul / luna 2007 2008

Ianuarie 3,7 -1.2
Februarie 1,3 -2,1
Martie 7.0 7,6
Aprilie 10,6 11,5
Mai 19,1 15,8
Iunie 22,1 20,9
Iulie 26.1 20,9
August 22,9 22.8
Septembrie 15,4 15,3
Octombrie 10,6 11,3
Noiembrie 3,0 5,5
Decembrie 0,0 -2,2
Media anuala 11,8 10,5
Tabelul 1.3
Temperatura medie a minimelor si maximelor lunare si anuale in perioada 2007-2008

Luna/Anul 2007 2008

Media Min. Max. Min. Max.
Ianuarie -1,9 8.7 -4.4 2.1
Februarie -3,3 5,4 -3.1 7.4
Martie 0,8 14,1 1.3 14.2
Aprilie 2.7 17.8 6.3 17.0
Mai 10.8 26.9 8.8 22.6
Iunie 14.5 30.3 13.5 28.3
Iulie 17.5 34.1 14.5 28.8

6
 August 15.9 30.5 14.5 31.2
Septembrie 9.0 22.6 9.1 21.2
Octombrie 5.3 17.2 5.0 19.0
Noiembrie 1.0 6.7 1.9 10.4
Decembrie -2.2 1.7 0.9 5.1
Tabelul 1.4
Temperatura minima si maxima absoluta lunara si anuala in perioada 2005-2008

Luna/Anul 2005 2006 2007 2008

Min. Max. Min. Max. Min. Max. Min. Max.
Ianuarie -8,6 15,5 -22,7 2,7 -8,6 16,1 -15,9 9,4
Februarie -17,9 8,4 -18,8 11,0 -24,3 17,3 -13,3 20,0
Martie -12,6 22,3 -12,9 22,7 -4,3 21,6 -4,7 21,6
Aprilie -3,8 25,0 -1,6 23,1 -2,0 23,9 0,0 23,5
Mai 5,6 32,5 0,4 33,3 -0,8 37,3 3,1 28,6
Iunie 8,8 32,2 4,7 32,9 11,4 32,9 4,7 33,7
Iulie 12,6 38,1 7,1 32,9 11,0 40,1 9,8 34,1
August 11,1 37,0 11,0 35,7 11,3 39,6 7,8 38,4
Septembrie 8,0 32,1 3,9 28,6 0,8 28,2 2,3 33,7
Octombrie -2,5 28,1 -8,2 32,5 -1,6 27,0 -1,2 25,9
Noiembrie -7,1 15,6 -5,5 18,9 -7,4 12,1 -6,3 21,2
Decembrie -9,8 16,1 -11,0 12,1 -9,4 8,6 -5,5 16,1
Tabelul 1.5
Date privind primul si ultimul inghet, numarul de zile fara inghet in perioada 2007-2008

Specificare 2007 2008

Primul inghet 17.X. 27.X.
Numarul de zile fara inghet 331 331
Ultimul inghet 3.V. 25.V.

Tabelul 1.6
Date privind bilantul termic in perioada 2007-2008

Specificare 2007 2008

Bilantul termic global 4337.1˚C 3861˚C
Bilantul termic activ 3766,9˚C 3587˚C
Bilantul termic util 1771,1˚C 1530˚C

Bilantul termic global rezulta din insumarea temperaturilor medii zilnice .

Bilantul termic activ rezulta din insumarea temperaturilor din zilele cu mediile diurne mai
mari de 10 grade Celsius.
Bilantul termic util rezulta din insumarea diferentelor de temperatura care depasesc
pragul biologic de 10 grade Celsius.
Marul are pretentii moderate fata de caldura dand rezultate bune la nivelul zonei
Husi. Este o specie foarte rezistenta la ger, partea epigee suportand in perioada de repau -33
grade Celsius … -35 grade Celsius iar cea hipogee -7 grade Celsius … -13 grade Celsius.

7
Trecerea printr-o perioada de frig al marului timp de 800-1000 ore cu temperature pozitive 1-7
grade Celsius. Acest necesar de frig este pentru a activa unii biostimulatori, care au rolul de a
scoate mugurii din stadiul de repaus.

1.4.5 Precipitaţiile
Precipitaţiile atmosferice sunt în medie 581,5 mm anual, cu variaţii reduse, în plus sau
în minus. Extremele ating cifre de 215,3 mm anual în anul 1939 şi maxim 888,2 mm anual în
anul 1940.
Regimul precipitaţiilor prezintă două maxime anuale: una în mai-iunie, mai accentuată
şi alta în octombrie, mai redusă cantitativ. Regimul minim se înregistrează în ianuarie-
februarie-martie şi august-septembrie .
Formele de precipitaţii sunt variate după cum urmează:

 ploile predominante sunt condiţionate de masele de aer cu influenţe atlantice

( dinspre vest ). Uneori apar şi ploi adiabatice de tip averse cu grindină ( cum a fost în mai
1954 ), care a distrus plantaţiile de vii din partea de vest şi nord-vest a oraşului Huşi;
 zăpezile sunt frecvente în lunile decembrie-martie. Grosimea medie a stratului
de zăpadă este de 39,3 cm iar grosimea maximă atinge cifra de 110 cm şi chiar mai mult ( în
iarna anilor 1940, 1954 ). Topirea bruscă a zăpezilor, provoacă primăvara, alunecări de teren
şi uneori scurgerea de “gloduri”.
 brumele timpurii apar în septembrie-octombrie, iar cele târzii în primăvară, în
aprilie-mai când se înregistrează pierderi importante de ochi la viţa de vie;
 roua, prezentă în special primăvara-vara, aduce beneficiu în menţinerea
umidităţii atmosferice;
 ceaţa şi poleiul se întâlnesc frecvent toamna şi primăvara, respectiv iarna, cu
efecte negative în transporturi şi sănătatea populaţiei.
 chiciura sau promoroaca se manifestă în timpul iernii şi aduce pagube ochilor
viţelor de vie prin asfixie şi îngheţ, dacă acesta se menţine un anumit timp pe coardele viţei.
Umiditatea relativă atinge valoarea de 74-76 %.
Nebulozitatea este de 5,5-5,6 zecimi medie anuală.
Evapotranspiraţia potenţială are valori de 550-600 mm anual, iar cea reală de 450-500
mm anual, astfel că deficitul de umiditate este de circa 100-150 mm anual, iar în iunie-iulie este
egal cu 75-100 mm anual ceea ce explică frecvenţa secetelor.
Măsurarea cantităţilor de precipitaţii atmosferice s-a realizat în ferma şcolară care
dispune de staţie meteorologică computerizată.
Repartiţia precipitaţiilor este neuniformă în timpul anului, înregistrându-se un maxim în
luna august 2007, 113,2 mm, şi un minim în luna iulie 2007, 0,6mm.
Tabelul 1.7
Precipitatii medii lunare si anuale din perioada 2007-2008

Luna /anul 2007 2008

Ianuarie 26.6 17.2
Februarie 33.7 1.0
Martie 61.1 32.4
Aprilie 30.2 55.6
Mai 35.3 31.4
Iunie 13.2 25.8
Iulie 0.6 106.7

8
 August 113.2 25.0
Septembrie 31.2 42.6
Octombrie 56.2 17.2
Noiembrie 72.8 12.6
Decembrie 57.0 55.8
Media anuala 35,9 35,2

1.4.6 Umiditatea relativă a aerului

În orasul Huşi, în perioada 2007-2008 umiditatea relativă a aerului este de 75,2 % media
anuală, cu variaţii între 52.4% în luna iulie şi 89.3 % în luna noiembrie 2007.
Tabel 1.8
Umiditatea relativa a aerului lunara si anuala din perioada 2007-2008

Luna /anul 2007 2008

Ianuarie 81.0 87.0
Februarie 86.0 82.9
Martie 72.0 71.2
Aprilie 64.4 84.9
Mai 63.4 78.4
Iunie 57.2 74.1
Iulie 52.4 64.2
August 65.3 72.9
Septembrie 63.2 79.1
Octombrie 86.6 88.2
Noiembrie 89.3 87.9
Decembrie 87.3 68.7
Media anuala 72.3% 78.2%

Specia mar are pretentii ridicate fata de umiditatea din sol si din atmosfera reusind foarte
bine in zone cu precipitatii ce depasesc 650-700 mm dar si sub 500 mm cu conditia aplicarii de
irigatii. Excesul de apa este greu suportat de mar si nu trebuie sa depaseasca 10-14 zile in
perioada de repaus relativ si 4-5 zile in perioada de vegetatie.
Perioadele critice pentru apa sunt cresterea intensa a lastarilor si a fructelor.

1.4.7 Insolatia
Radiatia globala
Are valori în jur de 120 kcal/cm 2/an, cu variaţii între 110 kcal/cm2/an pe versanţii slab
însoriţi şi 130 kcal/cm2/an pe cei mai bine expuşi incidenţei razelor solare.
Insolaţia ( durata medie de strălucire a soarelui ) este de sub 2000 ore/an în dealurile
înalte, şi peste 2100 ore/an în depresiunea Huşi ( 2120 la Huşi ).
Urmărind regimul mediu anual al valorilor radiative şi heliotermice, constatăm că ele se
menţin ridicate în toată perioada de vegetaţie ( inclusiv în septembrie şi octombrie), fapt ce
permite o bună dezvoltare vegetativă, fructificare şi maturare deplină a strugurilor, fructelor si
legumelor.
Specia pomicola mar are pretentii moderate fata de lumina deaceea in zona municipiului
Husi se intrunesc contitii normale din punct de vedere al iluminarii. Se recomanda o buna
optimizare pentru alegerea formei de coroana, corelarea distantelor de plantare cu habitusul
pomului, amplasarea in teren a parcelelor si a randurilor in vederea obtinerii unor fructe de
9
calitate superioara cu un surplus de substante biochimice si o coloratie mai intensa. In plantatiile
intensive coeficientul radiatiei solare este sub mediu 1,64 -1,90% iar productia fiind de 23,7-30
la ha. Excesele de lumina pot avea chiar efecte negative asupra schimbului de gaze de la nivelul
stomatelor, iar experientele proprii au demonstrate ca taierile in verde influenteaza pozitiv
receptarea luminii si implicit calitatea fructelor.
1.4.8 Regimul eolian

Dinamica atmosferică este strâns legată de circulaţia generală a maselor de aer

deasupra continentului european. Ca urmare, majoritatea vânturilor din zona oraşului Huşi bat
dinspre vest şi nord-vest, mai ales primăvara-vara, aducând precipitaţii abundente.
Iarna, vânturile din nord-vest aduc multe ninsori persistente, iar uneori vara, ploi
reci. Vânturile din nord bat mai mult iarna, ca şi cele din nord-est care produc iarna geruri
prelungite şi aduc puţină zăpadă. Uneori au viteze mari şi spulberă zăpada, caracteristic fiind
Crivăţul.
În timpul verii, vânturile tropicale, nord-africane, favorizează în luna iulie zile
toride prelungite, numite popular zilele lui cuptor. Mai sunt cunoscute şi vânturile ce bat dinspre
Marea Caspică, aducând mult praf şi călduri prelungite.
Viteza vânturilor rareori atinge la Huşi valori ridicate de tipul furtunilor sau
vijeliilor. Aceasta şi datorită ramei de dealuri din jurul oraşului, care joacă rol de adăpost.
Primăvara şi vara, în zona pantelor abrupte ( de tip cuestă ) se resimt brizele de deal.
Astfel, dimineaţa, adie un vânt răcoros, de tip zefir, ce urcă pe pante dinspre oraş, iar seara
invers. Aerul mai rece, fiind mai greu, coboară noaptea pe părţile cele mai joase ale Huşului, iar
dimineaţă urcă pe pantele abrupte spre zonele mai înalte.
Vântul are influenţă asupra temperaturii şi a precipitaţiilor dintr-o regiune.

1.5 Vegetatia
Vegetaţia este în strânsă legătură cu condiţiile de climă , relief şi sol. În zona de studiu
aflata pe strada Fundatura viticolei Nr.1 este specifică vegetaţia de silvostepa caracterizata prin
specii ierboase xeromezofite si chiar xerofite la care se adauga si diferite specii lemnoase:
stejar (Quercus robur), măr (Malus domestica), păr ( Pirus communis), cireş sălbatic (
Cerasus avium ) etc. Dintre arbuşti: corn ( Cornus mas ), alun (Coryllus avelana), măceş (Rosa
canina), soc (Sambucus nigra) etc. Mai rar se întâlneşte fag (Fagus silvatica ), plop (Populus alb
), salcâm (Robinia pseudacacia).
Vegetaţia de stepă cuprinde asocialtii paioase reprezentate prin: firuţă (Poa pratensis),
ovăscior (Arrhenathruum elatu ), obsigă (Bromus inermi ), pir (Agropirum repens, laptele
câinelui (Euphorbia cyparissia ), lumânărică (Verbas-cum phlomoides), susai (Sonchus aspe ).
In concluzie, sectorul climatic al Depresiunii Huşi are un caracter de relativă
adăpostire, temperaturi şi amplitudini termice cu nuanţe excesive, precipitaţiile mijlocii şi
frecvenţa moderată a fenomenelor hidrometeorice.

10
 2. MEMORIUL JUSTIFICATIV

2.1 Organizarea teritoriului privind infiintarea a 29 ha plantatie

pomicola intensiva de mar in zona municipiului Husi.

Datorita longevitatii sale mari, a investitiilor foarte mari precum si altor factori obiectivi,
infiintarea unei plantatii pomicole de mar implica o mare responsabilitate din partea tehnologilor,
proiectantilor si a beneficiarilor.

2.1.1 Alegerea terenului

Pentru infiintarea unei astfel de plantatii pomicole urmareste satisfacerea exigentelor

speciei mar fata de factorii ecologici si fata de factorii sociali economici.
In zona municipiului Husi terenul destinat infiintarii plantatiei pomicole intensive
de mar are o panta uniforma pana la 12%, pretabila la mecanizare, soluri profunde si un regim
de precipitatii de peste 500 mm anual.
Organizarea interioara a plantatei intensive de mar cuprinde urmatoarele etape
de lucru:
- parcelarea terenului
- trasarea si amenajarea drumurilor principale si secundare
- zonele de intoarcere
- amplasarea centrului gospodaresc
Parcelarea terenului consta in impartirea terenului in parcele care trebuie sa aiba pe cat
posibil, aceeasi panta si expozitie, aceleasi conditii de sol, tinand seama ca pe o parcela se
planteaz de regula o singura specie, pe un singur portaltoi. Pot avea forma dreptunghiulara sau
patrata si o suprafata cuprinsa intre 2-10 ha, lungimea fiinde de 2-3 ori mai mare ca latimea.
Pentru plantatiile intensive prevazute cu sistem de sustinere, dimensiunea parcelelor pe directia
randurilor de pomi va fi de maxim 200 metri, deoarece la lungimi mai mari, spalierul se poate
deteriora sub greutatea pomilor is a productiei de fructe. Pe terenurile cu panta mai mare de 6%
parcelele se orienteaza cu latura lunga pe directia curbelor de nivel.
In proiecatarea unei plantatii intensive de mar sunt prevazute un numar de 6 parcele cu
dimensiuni de 300x150 m fiecare rezultand 4,5 ha parcela, iar in total suprafata plantata 27 ha.
2.1.2 Trasarea si amenajarea drumurilor

Se realizeaza concomitent cu definitivarea parcelelor. In functie de importanta drumurile

dintr-o plantatie pomicola pot fi principale, secundare, zone de intoarcere.
Drumurile principale au latimea de 5-6 m si in majoritatea cazurilor se consolideaza. Pe
terenuri cu panta mai mare de 6% acestea se orienteaza obligatoriu pe directia curbelor de nivel.
In cadrul proiectarii este prevazut un singur drum principal cu latimea de 6m orientat pe directia
curbelor de nivel sip e latura lunga a parcelelor.
Drumurile secundare delimiteaza parcelele pe latura lunga, au latimea de 3-4 metri si se
inierbeaza prin insamantare cu ierburi perene. In cadrul proiecatarii sunt prevazute doua drumuri
secundare cu latimea de 3 metri.
Aleile tehnologice au latimea de 2-3 m sunt inierbate si orientate perpendicular pe
directia randurilor de pomi facand legatura cu drumurile secundare. In cadrul proiectarii sunt
prevazute 4 alei tehnologice de 3 m latime.

11
 Zonele de intoarcere a agregatelor au latimea de 6-8 metri, sunt inierate si amplasate
perpendicular pe directia randuriilor la capetele tarlalelor. In cadrul proiecatarii sunt prevazute
doua zone de intoarcere cu latimea de 6m.

2.1.3 Constructiile utilitare

Se amplaseaza cat mai central si langa drumul principal, aproape de sursa de apa
ocupand circa 0,5-1% din suprafata amenajata. Sunt prevazute a se infiinta: sediul fermei, grupul
social, magazii, hale de sortare, platforme betonate, platforme de ingrasaminte, pesticide,
carburanti, statii pentru preparat solutii pentru stropit, remize pentru masini agricole.
In proiect este prevazuta suprafata livezii de 29 ha din care suprafata cu constructii
utilitare 3741 m. p..
Tabel 2.1
Parametrii plantatiei intensive de mar infiintata pe un teren cu panta pana la 12%

Nr. Parametrii Plantatie intensiva de mar

crt
1 Suprafata economica a plantatiei (ha) din 29 ha
care:
plantata (%) 93,1%
drumuri si zone de intoarcere (%)

2 Suprafata parcelei (ha) 4,5 ha

3 Dimensiunile parcelei (latime, lungime) 300 x 150
4 Suprafata rezervata sediului fermei si a 1331 m.p.
grupului social (m.p)
5 Suprafata halei de sortare (m.p) 500 m.p.
6 Suprafata platforma betonata (m.p) 1000 m.p.
Remiza pentru masini agricole (m.p.) 500 m.p.
Statie pentru preparat solutie stropit (m.p.) 200m.p
Depozit de carburanti(m.p.) 150 m.p..
7 Suprafata magazia de pesticide (m.p) 60 m.p.
8 Desimea (pomi/ha) 1250

2.2 Stabilirea sortimentului de soiuri si portaltoi de mar

La alegerea soiurilor si portaltoiurilor de mar se face in functie de conditiile ecologice din

zona Husi, de tipul de plantatie si de posibilitatile de valorificare. Pentru plantatiile de mar in
sitem intensiv cu circa 500-1250 pomi/ha se utilizeaza soiuri din tipurile de fructificare II, III si
chiar IV altoite pe portaltoi de vigoare mijlocie. Pomii se conduc sub forme aplatizate,
piramidale, cu volum redus.
Soiurile de mar sunt in marea lor majoritate autosterile, de aceea in parcela se pot planta
alternativ 2-4 soiuri autofertile, alternand cate 6-8 randuri din soiul de baza cu un rand din soiul
polimizator.
Pentru zona Husi caracterizata printr-o zona a dealurilor mici si mijlocii, cu o fertilitate
mijlocie a solului sunt recomandate soiuri din grupele standard si spur pe portaltoi de vigoare
mijlocie (M9, MM106, M26, M4) cu o distanta de plantare 4x2 rezultand 1250 pomi/ha.

12
 Specia pomicola mar are majoritatea soiurilor autosterile necesitand amplasarea in
parcela a 3-4 soiuri bune polenizatoare, cu aceeasi perioada de inflorire si epoci de maturare
apropiate (vara-toamna sau toamna-iarna) cu o decalare de numai 3-4 saptamani, pentru a se
putea efectua tratamentele fitosanitare. Raportul dintre soiul de baza si soiul polenizator este
diferit in functie de valoarea lor economica. In general la mar se stabileste circa 50 m distanta
intre soiul de baza si cel polenizator

Stabilirea polenizatorilor

Intâlnim deseori în livada de langă casă sau în

plantatţile cu scop comercial, pomi care deşi au beneficiat
de cele mai bune condiţii climatice, agrotehnice, îngrijiţi
cu multă migală şi măiestrie de bunul gospodar, au înflorit
dar nu au legat fructe. Aceşti pomi care sunt din anumite
specii şi soiuri au nevoie să se polenizeze cu polen străin
(fiind autosterile), de la alte soiuri pentru ca fructele lor să
lege.

Un factor deosebit de important pentru asigurarea

unor recolte mari şi de calitate, care trebuie avut în vedere
chiar de la înfiinţarea livezii, este distribuirea soiurilor în
livadă, pentru a asigura polenizarea reciprocă.
Toate soiurile de măr sunt autosterile, adică nu leagă
fructe prin polenizare cu polenul propriu. Ele au nevoie de
polen de la un alt soi. Prin cercetări s-a stabilit care este cel
mai bun polenizator pentru fiecare soi şi care este efectul
polenizării cu unul sau altul dintre polenizatori. Lista cu
principalii polenizatori va fi prezentata la fiecare specie
pomicolă în următoarele capitole.

Pentru asigurarea unui efect maxim al polenizării

dintre soiuri, trebuie respectate câteva reguli şi anume:

-soiurile să prezinte compatibilitate la polenizare ;

-soiurile să aibă aceeasi perioadă de înflorire;
- distanţa dintre soiul de bază şi soiul polenizator să
nu fie prea mare;
- polenizarea se face cu ajutorul albinelor şi al
vântului (nuc, alun, castan);
- pentru o bună polenizare sunt necesare minimum două familii de albine la hectar;
- pentru protejarea albinelor în perioada înfloritului, se recomandă să nu se efectueze
stropiri cu insecticide, iar dacă acestea se execută, se vor folosi insecticidele care nu
omoară albinele;
- aşezarea stupilor în livada pentru polenizare, se va face în imediata apropiere a livezii
sau chiar in mijlocul acesteia şi neapărat la începutul înfloritului;

13
 Soiuri propuse pentru cultura
Tabelul 2.2
SOIURI de MĂR aflate la înmulţire în pepinierele din România altoite pe MM106

Soiul Câteva caracteristici

Vigoare pom Mărimea Epoca de Producţie
fructelor – gr. recoltare şi consum
To/ha
1 Romus 3 (Vf) Mijlocie 125-135 Aug-sept 25
2 Prima (Vf) Supramijlocie 130-150 Sept-dec 25-30
3 Pioner (Vf) Submijlocie 140-150 Sept-ian 25
4 Mijlocie 160-180 Oct-april 30
5 Mutsu (crispin) Mare >250 Oct-april 30
6 Voinea (Vf.) Mare >200 Sept-dec 18-20
7 Generos Mijlocie 160-180 Sept-martie 25-30
8 Florina Mare 150-180 Sept-april 30-40
9 Granny Smith Mijlocie 170-180 Oct-april 25-30
10 Ionathan Mijlocie 140-160 Sept-april 20-25
11 Golden Delicious Mijlocie 160-200 Sept-april 25-30
12 Starkinson submijlocie 150-180 Sept-april 25-30

Se foloseste proportia dintre soiul de baza si cel polenizator de 1/1in cazul soiurilor
interfertile care au aceeasi valoare economica recomandandu-se a se planta 6/6 randuri.

14
 Modul de folosinta a terenului rezultat in urma organizarii teritoriului in
vederea infiintarii plantatiei intensive de mar

Nr. Parcela (soiul/portaltoiul) Lungimea (m)

Latimea Suprafata Suprafata/p
crt (m) (ha) ./pl. (%)
1 Prima /MM106 300 48 1.44 32,4
1 Romus 3/ MM106 300 48 1.44 32,4
Pioner/ MM106 300 54 1.62 35,2
2 Mutsu/MM106 300 48 1,44 32,4
2 Granny Smith/MM106 300 48 1,44 32,4
Golden Delicious/MM106 300 54 1,62 35,2
3 Golden Delicious/MM106 300 48 1,44 32,4
3 Florina/MM106 300 48 1,44 32,4
Jonathan/MM106 300 54 1,62 35,2
4 Generos/ MM106 300 48 1,44 32,4
4 Jonathan/MM106 300 48 1,44 32,4
Golden Delicious/MM106 300 54 1,62 35,2
5 Starkrinson/MM106 300 48 1,44 32,4
5 Golden Delicious/MM106 300 48 1,44 32,4
Granny Smith/MM106 300 54 1,62 35,2
6 Golden Delicious/MM106 300 48 1,44 32,4
6 Florina/MM106 300 48 1,44 32,4
Jonathan/MM106 300 54 1,62 35,2
TOTAL LIVADA 27 93,1
2 Alei tehnologice – 4 (3 m) 0,18 0,62
3 Zone de intoarcere – 2(6m) 0,37 1,27
A Total teren agricol 27,55 94,99 %
4 Drumuri de exploatare principale – 1 (6 m) 0,54 1,86 %
5 Drumuri de exploatare secundare – 2 (3 m) 0,54 1,86 %
6 Centrul de exploatare ferma 0,3741 1,29%
B. Total teren neagricol 1,4541 5,01%
TOTAL GENERAL 29 100 %
Tabelul 2.3

Romus 3 – soi românesc cu rezistenţă mare la rapăn şi făinare, precoce, productiv,

vigoare mijlocie şi fructificare pe ramuri de rod scurte. Fructele sunt mijlocii ca mărime (130-
140 g), au formă ovoidal-alungită şi sunt colorate în roşu intens pe 60-70% din suprafaţă. Pulpa
este albă, plăcută la gust.
Perioada de recoltare: prima decadă a lunii august.
Prima – soi american, imun la rapăn şi făinare, de vigoare supramijlocie, fructifică cu
preponderenţă pe ramuri de rod lungi. Fructele sunt mari (140-160 g), ovosferice, uşor
asimetrice, culoarea de fond galben-verzui iar cea de acoperire roşu-oranj pe 2/3 din suprafaţă.
15
Pulpa este plăcută, suculentă, acidulată. Perioada de recoltare ultima decadă din august şi prima
din septembrie. Perioada de păstrare 30-40 zile.
Pionier – soi românesc, imun la rapăn şi făinare, foarte productiv, precoce, de vigoare
submijlocie (de tip spur). Fructele sunt mijlocii (140-150g), sferic – turtite, colorate în roşu
închis pe ¾ din suprafaţă. Pulpa este fină, aromată, de calitate foarte bună. Perioada de recoltare:
sfârşitul lunii septembrie; păstrare 40-60 zile.
Golden delicious – soi american, cu cea mai largă răspândire pe plan mondial. Pomul are
vigoare mijlocie sau supramijlocie, coroana este globuloasă deasă (tip standard). Există şi
biotipuri de tip spur, de vigoare mică (Golden spur, Yellow spur). Este precoce, productiv, are
tendinţă de supraîncărcare cu fructe. Preferă zonele cu umiditate relativă mai scăzută. Fructele
sunt mijlocii spre mari (130-200 g), ovosferice, cu cinci coaste largi, puţin proeminente, de
culoare galben-aurie cu puncte de rugină mari, rare. În condiţii deficitare, ecologice sau
tehnologice formează plasă (rugină). Este sensibil la rapăn şi se deshidratează uşor pe perioada
păstrării în condiţii improvizate.
Pulpa este galbenă, crocantă, dulce, slab acidulată, cu aromă specifică.
Recoltarea se face în octombrie şi se păstrează 6-12 luni, funcţie de metodă.
Mutsu – soi japonez, de vigoare mare, foarte sensibil la rapăn, semiprecoce, foarte
pruductiv. Fructele sunt asemănătoare cu cele ale soiului Golden delicious, dar sunt mai mari
(220-250g), au pedunculul scurt şi gros, epicarpul subţire, fără suberificări, cu pulpa alb-gălbuie,
plăcut aromată, fin acidulată. Se recoltează în octombrie şi se păstrează 6-12 luni.
Generos – soi românesc, rezistent la rapăn, mediu rezistent la făinare, de vigoare
mijlocie-mare, cu coroana rară, aerisită, este precoce şi productiv, fructifică în principal pe
ramuri scurte. Fructele sunt mari (160-200g), culoarea de fond galben-verzuie iar cea de
acoperire roşie-rubinie, 2/3 din suprafaţă, cu multă ceară. Pulpa fermă, potrivit de suculentă,
aromată, cu gust plăcut.
Florina (Querina) – soi francez, imun la rapăn, tolerant la făinare, precoce, foarte
productiv, de vigoare mijlocie spre mare, fructifică în special pe ramuri lungi. Fructele sunt mari
(150-180g), tronconice, crestate, roşii-vişinii, cu puncte subcutanate. Epiderma groasă şi
aciditatea scăzută le diminuează din calităţi, de altfel certe datorate fermităţii, parfumului şi în
general gustului plăcut.
Se recoltează în octombrie şi se păstrează 6-8 luni.
Granny Smith – soi australian, de vigoare mare, fructifică pe ramuri de rod lungi (tipul
IV), pretenţios la căldură, necesită toamne lungi şi călduroase. Fructele sunt mari (180-200g),
sferice cu epiderma groasă, de culoare verde intens, cu pruină multă şi puncte subcutanate. Pulpa
este alb-verzuie, fermă, acidulată de o calitate medie.
Se recoltează în a II-a jumătate a lunii octombrie şi se păstrează 8-10 luni.
Jonathan – vechi soi american, de vigoare mijlocie, fructifică în primul rând pe ramuri
de rod lungi dar şi pe ţepuşe, foarte sensibil la făinare, este precoce şi productiv. Formează o
coroană larg piramidală până la semisferică. Fructele sunt foarte apreciate, mijlocii ca mărime
(130-160g), tronconice, cu suprafaţa netedă, intens colorată în roşu pe partea însorită. Pulpa, alb-
gălbuie este fermă, foarte suculentă, dulce, armonios acidulată, fin aromată, de calitate foarte
bună. Este autofertil şi bun polenizator. Dă rezultate bune în toate zonele de cultură ale mărului.
Din acest soi prin selecţii clonale (Ionared, Red Jonathan, New Red Jonathan, Jonathan Capri,
Jonathan 26 etc.) sau prin hibridări au fost obţinute foarte multe soiuri (Aromat de vară, Roşu de
Cluj, Ancuţa, Jonagold, Fălticeni, Idared, Idajohn, Melrose etc).
Se recoltează în octombrie şi se păstrează 6-8 luni.
Starkrimson - soi american, vechi, de vigoare mică (tip spur) recomandat pentru
plantaţii superintensive, precoce, foarte productiv, mediu rezistent la ger şi făinare, slab rezistent

16
 la rapăn, pretenţios la sol şi căldură mai ales în timpul înfloritului şi a maturării fructelor.
Nerespectarea acestor cerinţe conduce la fructe mici, asimetrice, slab colorate.
Fructele sunt mari (150-180g), conic-trunchiate, cu cinci coaste proeminente, de
culoare roşu-intens, cu puncte subcutanate galbene. Pulpa este alb-gălbuie, dulce, cu aciditate
redusă. La apariţia soiului a fost o realizare deosebită.
Se recoltează în octombrie şi se păstrează 4-6 luni.
Caracterizarea portaltoiului folosit pentru infiintarea plantatiei – MM106
MM106 – portaltoi de vigoare mijlocie, mai viguros decât M7, cu înrădăcinare bună, nu
necesită susţinere. Este rezistent la ger dar sensibil la secetă. Cere soluri fertile, profunde, bine
aprovizionate cu apă dar cu drenaj bun. Având compatibilitate cu soiurile de vigoare mică şi
pentru cele “spur” este cel mai indicat pentru plantaţiile cu densitate mare din zona dealurilor, pe
terenurile fertile de la baza pantelor şi în luncile deschise ale râurilor ferite de curenţii reci. Se
înmulţeşte prin marcotaj vertical şi orizontal şi produce 14-16 marcote la tufă.

2.3. Tehnologia de infiintare a plantatiei intensive de mar

2.3.1Pregatirea terenului pentru infiintarea unei plantatii intensive de mar in zona

municipiului Husi
2.3.1.1 Alegerea terenului
Amplasrea plantaţiilor se face în zonele destinate pomiculturii. Pentru o alegere
corectă a locului de plantare a unei specii trebuie respectate cu stricteţe, condiţiile de
microzonare.
Noile plantaţii se vor realiza numai în acele zone, bazine şi centre de cultură unde specia
sau soiul vor întâlni maximum de condiţii naturale pentru creştere şi rodire:
- se vor alege terenurile cu soluri fertile, de preferat cu textura mijloci, lutoasă, luto-
nisipoasă şi chiar nisipoasă, permeabile, mijlocii până la profunde, cu pH cuprins între 4,7 şi 9,3;
- din punct de vedere al pantei sunt foarte bune terenurile cu panta uşoară 3-6% ce permit o
bună întreţinere a solului cât şi un transport uşor al fructelor ;
- livezile de pomi pot fi amplasate în condiţii bune şi pe terenul cu panta de 6-12%, cu
orientarea rândurilor pe direcţia curbelor de nivel şi chiar pante până la 18-20%, cu condiţia ca
acestea să fie uniforme;
- condiţia prioritară la înfiinţarea unei livezi o constituie sursa de apă necesară la stropiri şi
la udatul pomilor, mai ales în zonele cu precipitaţii reduse în timpul anului;
- se va căuta ca zona respectivă să fie ferită pe cât posibil de brumele târzii de primăvară şi
îngheţurile timpurii de iarnă;
- trebuie de avut în vedere, ca în pomicultură greşelile mari se manifestă după 4-5 ani de
plantare, atunci când pe remedieri este prea târziu;
- sunt excluse de la plantare, terenurile excesiv de umede şi fără drenaj, ca şi cele cu nivel
freatic sub 1,5 m.
- plantaţiile de pomi pot fi de interes industrial (ferme de peste 2-5 ha –la 100-200 ha) şi de
interes familial (0,1-1,0 ha).
Pentru livezile de măr şi prun care se pretează în sisteme de cultură moderne se vor
prefera în primul rând terenurile cu soluri fertile, mecanizabile sau cu posibilităţi certe de
îmbunătăţire a proprietăţilor agro-productive. Asigurarea apei necesare pentru stropiri, cât şi
pentru irigaţii, sunt condiţii indispensabile plantaţiilor, îndeosebi pentru cele de dimensiunea unei
ferme sau microferme pomicole.

17
 Terenul destinat plantării pomilor la micii producători poate fi în incinta gospodăriilor sau
în afara acestora.
În incinta gospodăriei pe spaţii reduse ca suprafaţă se pot planta, de preferinţă, pomi de
talie mică, altoiţi pe portaltoi de vigoare slabă.
În afara perimetrului construibil se pot organiza plantaţii pomicole în masiv înfiinţate
după tehnica modernă, cu posibilitatea mecanizării lucrărilor specifice pomiculturii.
În cazul în care nu toate terenurile dispun de condiţii corespunzătoare şi posibilităţi de
mecanizare, pentru mărirea capacităţii de producţie sunt necesare măsuri care constau din:
- executarea de drenaje, când nivelul apei freatice este la mică adâncime sau există
porţiuni de băltiri sau infiltraţii de apă;
- crearea unor canale colectoare în zone cu precipitaţii abundente şi cu pericol de
inundare;
- executarea de lucrări antierozionale, pe terenurile în pantă, dar supuse erodării;
- pe terenurile în pantă pot fi executate terase individuale cu diametru de 2-3 cm.
Solurile uşoare, nisipo-lutoase şi luto-nisipoase sunt favorabile pentru cultura căpşunului,
solurile lutoase şi luto-argiloase nu sunt favorabile pentru cultura pomilor, cele mai bune soluri
sunt cernoziomurile, bogate în humus, solurile brun-roşcate de pădure. Pe solurile mai puţin
fertile, se recomandă utilizarea unei culturi premergătoare (lucerna) care fertilizează natural
terenul. Solurile trebuie să fie permeabile pentru a se evita băltirea apei, pânza de apă freatică
trebuie să fie la peste 2-3 m adâncime.
Reacţia solului este de preferat să fie neutră, slab acidă sau slab alcalină, cu pH-ul cuprins
între 5-8, terenurile vor fi expuse la soare, orientarea preferată a rândurilor fiind N-S, se vor evita
expoziţiile nordice. Nu se recomandă plantarea în văile înguste, cu curenţi de aer, precum şi
zonele cu frecvente îngheţuri târzii de primăvară. În zonele cu frecvenţă mare a vânturilor sunt
obligatorii perdelele de protecţie cu arbori înalţi (stejar, frasin, arţar, salcâm), de nuci în
combinaţie cu specii de talie mai redusă (alun sau alţi arbuşti).

2.3.1.2 Pregătirea terenului

Pentru plantarea pomilor, pregătirea terenului constă din defrişare, modelare, timp
de pauză (dacă este cazul), fertilizare şi desfundare.

Defrişarea se face în cazul când se înfiinţează plantaţii pe locul ocupat de vechile

plantaţii pomicole sau de vegetaţie forestieră. La plantarea imediată după defrişarea unei livezi
vechi este recomandat să nu se planteze aceeaşi specie. Lucrarea de defrişare se execută cu
ajutorul tractoarelor grele dotate cu instalaţii speciale pentru extirparea totală a rădăcinilor groase
şi adunatul lor, sau după posibilităţi, cu alte mijloace.
Modelarea terenului este obligatorie şi se execută în aşa fel încât să nu existe
băltiri de apă care influienţează negativ asupra vegetaţiei pomilor.Un teren bine modelat
uşurează mult şi asigură efectuarea celorlalte lucrări tehnologice: deplasarea pompelor de stropit,
aşezarea şi manipularea lăzilor şi a containerelor, cositul sau tocatul ierburilor etc. Lucrarea se
execută imediat după defrişare şi se evită mişcarea unui volum prea mare de sol, care ar ajunge
pe unele porţiuni de teren nivelat la roca-mamă.În situaţia când prin nivelare a rămas la suprafaţă
un sol mai sărac în elemente nutritive, se recomandă cultivarea cu leguminoase furajere în
amestec cu ierburi perene şi apoi fie plantarea pomilor după 2-3 ani, fie o fertilizare puternică.

Efectele oboselii solului

Efectele cele mai păgubitoare sunt semnalate în special în cazul replantării pe acelaşi
teren a speciilor: măr, cireş, piersic; simptome mai puţin evidente sunt semnalate în cazul

18
replantării pe acelaşi teren a speciilor: prun, păr, căpşuni. În urma defrişării vechilor plantaţii şi a
desfundării terenului, se recomandă scoaterea şi strângerea rădăcinilor care pot să constituie
sursă de infecţie pentru noile plante. Practicarea timp 2-3 ani a unor culturi agricole, pentru
refacerea structurii şi a fertilităţii solului, cât şi pentru a stinge focarele unor boli virotice,
bacteriene, fungice, etc, este de preferat când este posibil.

Desfundarea asigură afânarea structurilor inferioare mai compacte şi cele gleice

impermeabile şi totodată cu această lucrare se încorporează îngrăşămintele organice în adâncime.
Adâncimea optimă de desfundare este de 60-70 cm. Cu cât solul este mai greu cu atât este nevoie
de o mobilizare mai adâncă. Desfundatul se execută mecanizat cu ajutorul plugurilor şi
tractoarelor speciale pentru livezile intensive şi superintensive, pe suprafeţe mai mari. Perioada
optimă de executare a lucrărilor de desfundare este: în cazul terenurilor libere, iunie – august; în
cazul celor ocupate de culturi premergătoare, iulie – septembrie. Perioada de desfundare trebuie
să asigure aşezarea solului şi acumularea unei umidităţi corespunzătoare din ploi, precum şi
executarea în condiţii optime a celorlalte lucrări premergătoare plantării ( nivelarea, pichetarea,
executarea gropilor).
Înainte de pichetare şi plantarea propriu-zisă, se impune executarea lucrării de
nivelare de suprafaţă , prin care se urmăreşte eliminarea denivelărilor rezultate în urma
desfundării, inclusiv a şanţului rezultat de la ultima brazdă a plugului. Lucrarea se execută de
regulă cu discul şi cu cât este mai bine executată, cu atât mai uşor se vor executa pichetarea,
alinierea pomilor pe rând şi lucrările ulterioare de exploatare a plantaţiei.
Îmbunătăţirea proprietăţilor chimice are ca scop modificarea reacţiei solurilor
puternic acide cu pH sub 5,0 prin administrarea de amendamente calcaroase în doze de cel puţin
5 t/ha (pe bază de analiză). Excepţie face terenul destinat culturii afinului.
Îmbunătăţirea stării de aprovizionare cu fosfor şi potasiu pe toată adâncimea de
răspândire a sistemului radicular se realizează prin administrarea unor cantităţi corespunzătoare
de îngrăşăminte, odată cu desfundatul (de preferat pe baza unui studiu agro-chimic realizat de o
instituţie de specialitate).
Fertilizarea de fond cu îngrăşăminte organice şi minerale se aplică pe întreaga
suprafaţă la înfiinţarea plantaţiilor intensive şi superintensive şi la groapă pentru pomii plantaţi
la distanţe mai mari. Orientativ, la înfiinţarea plantaţiilor, pentru un ha se administrează pe soluri
cu fertilitate mijlocie 50-60 tone gunoi de grajd, 600-800 kg superfosfat şi sare potasică.
Cantitatea de îngrăşăminte chimice, organice şi amendamente se împrăştie în mod
uniform pe terenul nivelat pe toată suprafaţa şi se încorporează în sol prin lucrarea de desfundare.
Dacă terenul nu se desfundă peste tot, gropile de plantare se fac cât mai mari (1,0/1,0/0,6 m) în
aceeaşi perioadă recomandată pentru desfundat. Cantitatea de îngrăşăminte organice este de 15-
20 kg pentru fiecare groapă, şi câte 150-200 g superfosfat şi sare potasică, care se amestecă cu
pământul de plantare la fiecare pom.
Va urma mărunţirea solului prin discuire, nivelarea terenului apoi mărunţirea şi tasarea
solului cu combinatorul, după plantare.
Ca dimensionare, exploataţia pomicolă devine rentabilă începând de la 1 ha şi până la 20
-30 ha, chiar şi mai mult.

2.3.1.3 Pichetarea terenului

Constă în marcarea pe teren a locului unde se va planta fiecare pom iar direcţia rândurilor
va fi paralelă cu latura lungă a parcelei şi pe cât posibil pe direcţia N-S. După marcarea primului
rând, pe toată lungimea lui, considerat linie de bază, se marchează cu ţăruşi capetele rândurilor
următoare la distanţa stabilită. Pentru alinierea picheţilor se folosesc jaloane înalte de 1,5-2,0 m,

19
vizibile de la distanţă pentru a trasa liniile care încadrează terenul într-o figură geometrică
(dreptunghi, pătrat etc).
Locul fiecărui pom se determină prin întinderea unei sârme marcate între picheţii din
capătul rândului, şi se fixează cu un ţăruş, la distanţa stabilită. La plantarea pomilor se întinde
din nou aceeaşi sârmă gradată, pentru a determina locul fiecărui pom. Pe suprafeţe mai mici se
folosesc obligatoriu scândura de plantare, care are lungimea de 1,50 m, cu crestături la cele două
capete şi una la mijloc. Scândura de plantare se aşează cu crestătura de la mijloc pe pichetul care
marchează locul pomului şi se mai bat doi picheţi la ambele capete ale scândurii, când se sapă
groapa, cei doi picheţi de la capetele scândurii rămân şi la plantarea pomului .
Sistemul de pichetat ales este dat de figura geometrica, ce se realizeaza pe teren cu ajutorul
a 3-4 picheti şi care poate fi: un pătrat, un dreptunghi sau un triunghi.
Denumirea acestor forme este atribuită şi sistemelor de pichetat:
- Pichetatul în pătrat, la care distanţele dintre rânduri sunt egale cu cele dintre pomi pe rând.
Acest tip de pichetat se foloseste în general, pentru înfiinţarea plantaţiilor clasice şi pe terenuri
plane;

- Pichetatul în dreptunghi, cu distanţele mai mari între rânduri şi mai mici între
pomi pe rând, se utilizează mai mult pe terenurile plane şi cu pantă uşoara pentru toate tipurile de
livezi;

- Pichetatul în triunghi, oferă pomilor condiţii mai bune de captare a luminii directe şi de
distributţe a rădăcinilor în spaţiul de nutriţie. Pe terenurile în pantă, pomii constituie obstacole
pentru apa care se scurge la vale şi erodează solul.

20
 Pentru executarea unui pichetat sunt necesare:
 jaloane de 2 m vopsite cu roşu şi alb, pentru a fi vizibile;
 ruleta sau panglica de oţel de circa 50 m lungime;
 sârmă cu noduri marcată din metru în metru de circa 50 m lungime;
 picheţi, ţăruşi şi maiuri din lemn (0,5 lungime);
 triunghi compas cu deschidere reglabilă (2 - 2,5)
Pe terenurile plane pichetatul începe cu jalonarea laturii lungi, luându-se ca aliniament fix
un drum, un gard, o perdea de copaci etc, care există şi nu poate fi mutat usor.
In zonele colinare, unde majoritatea terenurilor sunt framântate şi au diferite expoziţii şi
pante, orientarea şi pichetarea rândurilor solicită o atenţie şi o pricepere deosebită.
Pe versanţii scurţi, cu pante mici şi uniforme, pichetatul rândurilor de pomi se face
paralel cu curbele de nivel, plecându-se de la un aliniament jalonat la baza pantei sau de-a lungul
potecilor făcute de animale în timpul păşunatului.
Pe versanţii lungi ai dealurilor înalte, pichetatul constituie o lucrare mai complexă, care se
execută de către cadre calificate cu ajutorul aparatelor de măsurat.

2.3.1.4 Săpatul gropilor

In teren desfundat gropile se fac cu putţn timp înainte de plantare, sau în ziua plantării,
pentru a nu se pierde umezeala acumulată în sol, cu dimensiunile de 50 / 50 / 60 cm, în cazul
plantaţiilor intensive şi superintensive, iar la cele clasice de 80/80/60cm.
Pe terenurile nedesfundate dimensiunile gropilor trebuie să fie de 80 / 80 cm şi adânci de
70 cm şi se efectuează cu 2-3 luni înainte de plantare. După săparea gropilor se trage 2/3 din
pământ în groapa de plantare după ce în prealabil s-a adăugat gunoiul de grajd bine fermentat. În
teren desfundat, gropile se fac înainte de plantare sau chiar în ziua plantării, pentru a nu se pierde
umezeala acumulată în sol, cu dimensiunile reduse în aşa fel încât să încapă cât mai bine
sistemul radicular. În cazul arbuştilor fructiferi gropile cu dimensiuni de 40/40/30 cm.
Gropile se execută manual cu hârleţul, sau mecanic cu burghiul. Pământul rezultat la
săparea manuală a gropilor în teren nedesfundat se separă, urmând ca umplerea gropilor, la
plantare, în zona rădăcinilor pomilor, să se facă cu pământul cel mai fertil.

2.3.2.Plantarea pomilor
2.3.2.1. Pregătirea materialului săditor

Materialul săditor se procură de la pepinierele pomicole şi până la plantarea acestora se

stratifică în şanţuri adânci de 50-60 cm. Scoaterea de la stratificare, repartizarea în teren şi
plantarea trebuie să se realizeze cât mai operativ pe măsura plantării pentru a evita deshidratarea.
21
Trebuie multă atenţie la transportul, manipularea şi plantarea pomilor, pentru a nu vătăma
mugurii, în special din zona de proiecţie a coroanei (50 – 80 cm).
Materialul săditor admis la plantare este cel certificat (eticheta albastră) sau cel C.A.C.
(eticheta galbenă). Orice altfel de material săditor folosit la plantare rămâne în responsabilitatea
celui care îl foloseşte. Un astfel de material săditor este bine să fie evitat la plantare.
La plantare rădăcinile pomilor se fasonează prin scurtare, eliminarea celor rupte, rănite şi
mucegăite. Rădăcinile principale se lasă cât mai lungi, rădăcinile secundare se scurtează cu cca
1/3 din lungime iar cele subţiri la 1-2 cm sau rămân intacte. Tăierile se execută perpendicular pe
axul rădăcinilor pentru a provoca răni cât mai mici.
După fasonare, pomii se mocirlesc cu un amestec de apă, pământ galben şi balegă
proaspătă de vită (3 părţi pământ, 2 părţi balegă de vită şi apă până se obţine o pastă de
consistenţa smântânii). Mocirlirea asigură o mai bună aderenţă a particulelor de pământ în jurul
rădăcinilor pentru a menţine o umiditate mai ridicată în zona rădăcinilor. Până la plantare
materialul saditor se stratifica in santuri cu adancimea de 50-60 cm, unde se asigură condiţii
pentru menţinerea în stare normală fiziologică (fără deshidratare).

2.3.2.2 Tehnica de plantare

Pomii trebuie plantaţi cu punctul de altoire la nivelul solului, asezându-se pe un muşuroi

de pământ, făcut în mijlocul gropii de plantare. Plantatul pomilor se face de către o echipă
formată de obicei, din două persoane. Una fixează şi ţine pomul în poziţie verticală în mijlocul
gropii de plantare şi la adâncimea corespunzătoare iar cealaltă trage pământ provenit din stratul
fertil al solului, bine marunţit şi reavăn în jurul rădăcinilor. Se scutură uşor pomul, ca pământul
să patrundă printre rădăcini, astfel încât să nu existe spaţii goale. După ce s-au acoperit rădăcinile
cu un strat de 5-10 cm de pământ, se tasează uniform pământul în jurul pomului, începând de la
marginea gropii spre interior.
Tasarea se face prin călcarea cu piciorul
(cu cizma), de 2-3 ori până când se termină
plantarea. Pe fundul gropii şi în amestec cu solul
din groapă se administrează 20-30 kg, gunoi de
grajd fermentat.
Pe timp secetos, în special primăvara,
pomii plantaţi se udă cu 15-20 litri de apă.
In final, se face un muşuroi pe suprafaţa gropii de
plantare, cu restul pământului râmas, fără a se
mai tasa. Proiectarea coroanei pomilor. Pomii sub
forma de vargă se scurtează la 60-70 cm de la
nivelul solului în cazul plantaţiilor intensive,
respectiv la 80 cm în cazul coroanelor
globuloase, utilizate în sistemul semiintensiv.
Scurtarea pomilor este bine să se execute
primavara, inclusiv la pomii plantaţi toamna.

22
 SCHEMA DE ÎNFIINŢARE A PLANTAŢIEI POMICOLE
Tabelul 2.5
Lucrarea Perioada Parametrii lucrării Speciile la care se
de aplică
executare
0 1 2 3
A. PREGĂTIREA TERENULUI ÎN VEDEREA PLANTĂRII
a)Amendarea solului pe Inainte de 4-8 t/ha (doza care să ridice La toate speciile, cu
terenurile cu aciditate desfundare pH la 6, încât saturarea în excepţia plantaţiilor
pronunţată ( cu pH sub 5,5 şi baze să fie de 80% pe de castan şi afin care
cu saturare în baze sub 60%) orizontul până la 4° cm reuşesc bine pe solurile
adâncime) acide. La afin, pentru
acidifierea solului se
recomandă folosirea turbei ca
îngrăşamânt organic.
b) Fertilizarea în funcţie de Inainte de gunoi 40-50 t/ha Pomi si arbuşti
starea de aprovizionare a desfundare fosfor 150-200 kg/ha s.a. fructiferi
solului cu elemente potasiu 150-200 kg/ha s.a.
nutritive: In groapă, 20-30 kg gunoi
- pe terenuri care se la plantare 5-10 kg gunoi Pomi
desfundă, In groapă, 40-50 kg gunoi Arbuşti fructiferi
la plantare 250-300 g fosfor s.a.
150-200 g potasiu s.a.
- pe terenuri care nu se Pomi
desfunda.
c) Dezinfecţia solului Inainte de 25-75 kg/ ha Lindatox-3, Pomi si arbuşti
desfundare în fructiferi
funcţie de vârsta larvelor

d)Desfundarea terenului : Cu 2-3 luni 60/60/60 cm Pomi

- pe terenuri profunde de înainte de plantare 40/40/30 cm Arbuşti fructiferi
minimum 70 cm; Cu 2-3 luni 80/80/60 cm Pomi
- gropi individuale pe înainte de plantare
terenuri cu sol superficial şi
cu alunecări stabilizate
e) Nivelarea terenului Cu 10-15 zileUniformizarea terenului Pomi si arbuşti
desfundat înainte de plantare fructiferi
f) Săpat gropi în teren Inainte de 60x60x60 Nuc, castan, măr, etc
desfundat plantare Arbuşti fructiferi
40x40x30

23
Lucrarea Perioada de Parametrii lucrării Speciile la care se aplică
executare
0 1 2 3
B. PLANTAREA POMILOR ŞI ARBUŞTILOR FRUCTIFERI
a)Asigurarea Cu 5-10 zile Soiurile prevăzute a Pomi şi arbuşti fructiferi
materialului săditor înainte de se planta
plantare, -certificat şi C.A.C.
toamna
b)Stratificarea materialului Imediat In şanturi Pomi si arbuşti fructiferi
săditor şi udarea lui fără stagnări
de apă
c) Plantarea propiu-zisă Toamna 1 XI- Conform Pomi si arbuşti fructiferi
( fasonarea,mocirlirea, 1 XII tehnologiilor
plantarea ) Primavara 1
III-5 IV
d) Udarea pomilor Imediat după 20l/groapa Pomi
după plantare la plantare, 10 l/tufa Arbuşti fruciferi
locul definitiv primavara. de 2 -3 ori Pomi si arbuşti fructiferi
la nevoie
e)Protejarea pomilor Toamna Cu diferite materiale Pomi
împotriva rozătoarelor
f)Arătura terenului bătătorit După La 15-20 cm, cu Pomi si arbuşti fructiferi
cu ocazia plantării plantare, răsturnarea brazdei
toamna sau spre rândul de pomi
primavara
g) Proiectarea coroanei Primavara la Conform specificului Pomi si arbuşti fructiferi
pornirea în formei de coroană
vegetaţie proiectată

2.3.3 LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE A PLANTATIEI INTENSIVE DE MAR

PANA LA INTRAREA PE ROD

2.3.3.1 Lucrări de întreţinere a solului în livezi

Înierbarea constă din menţinerea terenului din plantaţie cultivat cu ierburi perene şi se
recomandă doar pentru zonele deluroase, cu multe ploi. În zonele cu mai puţine ploi, înierbarea
mai mult dăunează decât ajută, deoarece ierburile prin numeroasele lor rădăcini, formează
aproape de suprafaţa solului, un strat pâslos, care împiedică pătrunderea apei din ploi, la
rădăcinile pomilor. O parte din apă, care pătrunde totuşi în pământ, este absorbită de rădăcinile
ierburilor, înainte de a ajunge la rădăcinilor pomilor. Mai mult, ierburile crescând primăvara
devreme, consumă cantităţi mari de apă tocmai în acea vreme când şi pomii au mare nevoie de
ea.
Înierbarea are loc începând cu al doilea, al treilea an de plantare şi poate să fie totală sau
parţială. În cazul înierbării parţiale, o parte din suprafaţa de teren din jurul trunchiului se
menţine sub formă de ogor negru prin lucrări manuale şi prin erbicidare. Înierbarea poate fi
permanentă sau periodică, când după un număr oarecare de ani se ară şi se menţine câţiva ani ca
ogor negru, după care se înierbează din nou.

24
 În condiţii de irigare este bine să se execute înnierbarea terenului în benzi, între rândurile
de pomi.
Menţinerea permanentă a ogorului negru este un alt mod de întreţinere a solului în
livezi. În acest caz solul se menţine curat de buruieni şi afânat în cursul întregii perioade, prin
discuire sau praşile repetate. Pământul fiind lucrat şi afânat, apa din ploi pătrunde cu uşurinţă şi
ajunge repede la rădăcini. În acelaşi timp, solul fiind afânat la suprafaţă, împiedică evaporarea
apei, ea rămânând aproape în întregime la dispoziţia pomilor. Ca urmare, pomii din livezile unde
pământul este menţinut ogor negru, fără concurenţa buruienilor pentru apă şi hrană cresc mai
bine, formează mai mulţi muguri de rod şi dau recolte bogate.
Totuşi, prin lucrarea permanentă a solului, în cazul ogorului negru, se distruge, într-o
anumită măsură structura lui. Asemenea soluri se bătătoresc repede, nu permit pătrunderea apei
şi a aerului către rădăcini. Pentru a reduce aceste efecte nedorite, toamna, în perioada îngălbenirii
frunzelor, terenul se ară la adâncimea de 20 – 22 cm, în livezile de măr şi păr, la 15 – 18 cm, la
15 – 18 cm, în cele de prun, cais, piersic, cireş, vişin şi de arbuşti fructiferi. Adâncimea arăturii
va fi mult mai redusă în apropierea trunchiului pomilor, pentru a nu distruge rădăcinile. Arătura
de toamnă nu se grăpează, brazdele şi bulgării opresc zăpada pe loc, sporind la creşterea
cantităţii de apă din sol în primăvară. Arătura se va executa la 1,0-1,2 m de rândul de pomi.
Primăvara se face o lucrare de afânare a solului la 10 – 12 cm cu cultivatorul sau cu sapa
pe toată suprafaţa, inclusiv sub coroana pomilor, după efectuarea tăierilor şi tratamentelor contra
bolilor.
În cursul verii, solul din livadă se mai lucrează de 4- 6 ori, la 10 – 12 cm, mai ales după
ploi, în aşa fel încât să nu fie buruieni şi pământul să fie afânat.
Culturi de acoperire folosite pentru îngrăşământ verde constau în întreţinerea terenului
din livadă prin cultura unor plante folosite ca îngăţământ verde. Cultura ocupă terenul doar
câteva luni, în restul timpului solul se menţine ca ogor negru. Specia cultivată trebuie să crească
repede, să producă o masă cât mai bogată de materie organică, să nu concureze pomii pentru apă
şi substanţe nutritive.
Cele mai bune culturi de acoperire pentru îngrăţământ verde în livezi sunt cele de
toamnă-primăvară sau de vară, deoarece ele cresc şi se dezvoltă în perioadele în care pomii au
cerinţe mai mici pentru apă şi substanţe nutritive. Pentru culturile de primăvară se recomandă:
seradela, sulfina şi rapiţa; pentru culturile de vară: lupinul alb, lupinul galben, facelia, seradela,
soia, fasoliţa, floarea soarelui; pentru culturile de toamnă: secara, măzărichea păroasă, trifoiul şi
rapiţa.
Încorporarea plantelor în sol se realizează cu ajutorul grapei cu discuri şi cu plugul.Se
practică pe solurile lipsite de materie organică (solurile nisipoase, în special).
Ogorul negru combinat cu plante acoperitoare sau ogorul negru ocupat este un alt mod
de menţinere a solului în livezi care elimină unele neajunsuri ale celor două moduri de lucrare a
solului. În prima jumătate a verii solul din livadă se menţine ogor negru. După încetarea creşterii
lăstarilor, în a doua jumătate a verii (luna august) se însămânţează anumite plante agricole, de
obicei furajere ( mazăre furajeră, lupin galben, secară, timoftică). Aceste plante cresc până în
toamnă, dau o masă verde importantă care în perioada înfloritului se tăvălugesc şi se îngroapă în
sol prin arătura de toamnă, ca îngrăşământ verde.
Culturile intercalate cu plante agroalimentare constau în cultivarea cu plante cu
perioadă scurtă de vegetaţie în zonele secetoase pentru menţinerea umidităţii în sol. Din păcate,
acest mod de întreţinere a solului nu este posibil decât în zonele cu multe ploi, cel puţin 600-700
mm de precipitaţii anual sau cu posibilităţi de irigare. În regiunile secetoase, unde se resimte o
mare lipsă de ploaie, în a doua parte a verii, nu este posibilă o cultură anuală, nu răsare nimic sau
ceea ce răsare nu creşte. În aceste regiuni este mai bine de menţinut ogorul negru în cursul verii.

25
 Mulcirea solului constă în menţinerea solului acoperit cu diferite materiale. Mulciul
poate fi natural, obţinut pe terenul din plantaţii sau pe alte terenuri, cât şi artificial. Ca mulci
natural se folosesc resturile vegetale din gospodărie (paie, coceni, frunze, rumeguş, fânul de
proaspătă calitate) care, fie întregi, fie tocate, acoperă terenul într-un strat uniform de 10-15 cm,
strat ce permite pătrunderea în sol a apei, aerului şi cădurii dar împiedică pierderea apei,
pătrunderea luminii şi creşterea buruienilor.
Ca mulci artificial se se foloseşte folia neagră de polietilenă sau cea transparentă. Practica
mulcirii s-a generalizat pe rândurile de pomi pe o lăţime de 1,5 -.2 m, în special la plantaţiile
intensive şi superintensive amplasate pe terenurile nisipoase şi în zonele secetoase precum şi în
culturile de căpşuni.

2.3.3.2 Combaterea brumelor şi îngheţurilor târzii

Brumele şi îngheţurile târzii pot surprinde pomii în fenofaza de umflare a mugurilor

floriferi şi chiar în plină floare. Cele mai des afectate sunt speciile cais, migdal, piersic şi cireş,
care înfloresc timpuriu.
Pentru protejarea livezilor, cea mai accesibilă şi mai ieftină metodă, rămâne fumigaţia,
respectiv arderea unor materiale uşor de aprins şi care produc fum mult. Condiţia esenţială este
ca arderea să fie înceată, să nu producă flacără. În aceste scopuri se caută din timp bălegar păios,
semiuscat, turbă, gunoaie, buruieni uscate, vreascuri, resturi de cauciuc şi alte materiale care
amestecate pot servi la pregătirea grămezilor fumigene. Pentru fiecare hectar de livadă sunt
necesare 150-200 asemenea grămezi de material fumigen care se distribuie la 8 -10 m una de
alta, printre rândurile de pomi, nu numai pe alei şi, pe cât posibil, să fie perpendiculare pe
direcţia vântului dominat. Grămezile cu materiale fumigene trebuie să ardă (să producă fum)
până la răsărirea soarelui şi au un efect bun numai la o scădere a temperaturii la -2…-3ºC.

2.3.3.3 Irigarea plantaţiilor de mar

Cât priveşte aportul hidric, ţinând cont de condiţiile actuale şi previzibile, .s-a ajuns la
concluzia că irigarea mărului presupune aplicarea de udări frecvente cu norme mici de apă,
pentru asigurarea unei cantităţi optime în anumite zone ale sistemului radicular, care sunt în
măsură să susţină metabolismul pomilor la un nivel ridicat. Ca urmare este indicat să se utilizeze
metode de irigare localizată, la suprafaţă sau subteran, în funcţie de tipul de sol şi mai ales, de
condiţiile climatice.
În livezile tinere de măr situate în zonele de stepă şi silvostepă, pentru pomi şi portaltoi
vegetativi cu înrădăcinare superficială se folosesc 200-250 m 3/ha apă la o udare, pentru
umectarea solului până la adâncimea de 35-40 cm. Pentru pomii cu înrădăcinare mai profundă se
utilizează cantităţi mai mari de apă la o udare (300-350 m 3/ha), pentru a se umecta solul pe o
adâncime de 50-60 cm. Numărul de udări variază de la 2-3 până la 4-5 funcţie de perioadele de
secetă.
În livezile pe rod se aplică 4-5 udări cu cantităţi de apă cuprinse între 400-700 m 3/ha.
Momentele de aplicare a udărilor sunt: înainte de dezmugurit (dacă iarna a fost secetoasă); la 15-
20 zile după legarea fructelor; după căderea fiziologică din iunie, în timpul creşterii intense a
lăstarilor; la 20-25 zile înainte de recoltatul fructelor şi după recoltare pentru aprovizionarea
solului.
În condiţiile ecologice de NE a României, pentru optimizarea umidităţii din sol la cultura
intensivă a mărului este necesară o normă de irigare de 900 m 3/apă/ha pentru metoda de irigare
localizată (prin picurare) şi de 1500 m3/ha pentru udarea prin aspersiune deasupra coroanei.
Pentru celelalte metode (prin scurgere la suprafaţă) este necesară o normă de irigare de 2000

26
m3/ha administrate în minim 4 reprize mai ales în perioadele critice pentru pomi (G. Grădinariu,
1994).

2.3.3.4 Combaterea buruienilor cu ajutorul erbicidelor

Distrugerea buruienilor se poate face prin mijloace mecanice şi prin mijloace chimice
înainte de formarea seminţelor. Această lucrare se face obligatoriu cu consultarea specialiştilor.
Folosirea exclusivă a erbicidelor duce la înmulţirea speciilor perene de buruieni mai
rezistente la erbicide (pir, talpa gâştii şi volbură). Deasemenea, erbicidele selective contribuie în
mare măsură la schimbarea compoziţiei floristice a buruienilor. Cele sensibile sunt distruse foarte
repede, lăsând loc liber celor rezistente.
Perioada optimă de aplicare a erbicidelor se stabileşte în funcţie de stadiul de dezvoltare a
principalelor specii de buruieni din plantaţii. Erbicidele se pot aplica preemergent toamna sau
primăvara devreme, pentru a împiedica germinaţia seminţelor şi postemergent în stadiul de
vegetaţie, acestea fiind absorbite de plante prin frunze.
Buruienile perene se combat în tot timpul anului pe vetre, cele mai bune rezultate
obţinându-se înainte de înflorire sau când au 10-15 cm înălţime.
La aplicarea erbicidelor în plantaţiile pomicole se vor respecta următoarele reguli:
- prepararea (soluţiei) suspensiei de erbicide se face numai cu apă perfect limpede
şi lipsită de orice impurităţi, pentru a nu se înfunda duzele instalaţiei;
- la prepararea erbicidelor nu se vor folosi vase din lemn, prepararea soluţiilor se va
face cât mai departe de sursele de apă (fântâni, canale, ape curgătoare);
- după terminarea lucrării vasele cât şi toată aparatura folosită se spală cu apă
curată, în amestec cu sodă şi se clătesc repetat cu apă curată. Ambalajele goale rămase se distrug.
Soluţiile rămase cât şi apa provenită de la spălarea vaselor şi pompelor se varsă în gropi anumite,
adânci, departe de fântâni, ape curgătoare, canale;
- erbicidarea se va efectua numai pe timp liniştit, fără vânt.
Cercetările efectuate în domeniu cât şi practica de producţie au arătat că dintre speciile
pomicole cultivate, seminţoasele, şi în special mărul, suportă cel mai bine erbicidarea. În aceste
plantaţii pot fi folosite cu succes atât erbicidele sistemice, cât şi cele de contact sau totale
(Tabelul 2.6).

Tabelul 2.6
Erbicidele recomandate şi autorizate pentru a fi folosite
în plantaţiile de pomi
Denumirea erbicidelor sau Substanţa activă Doza
amestecurilor de erbicide recomandată kg/ha
% efectiv
Gramoxone Paraquat 20% 4
Roundup Glyphosate 36% 6-10
Devrinol Napromid 50% 6-8
Simazin ( simadon) 4-5
Caragard (caradon) 4-5

2.3.3.5 Combaterea bolilor şi dăunătorilor

Numărul organismelor dăunătoare care afectează într-un fel sau altul, sănătatea şi
productivitatea pomilor este foarte mare. Diferiţi viruşi, bacterii, ciuperci parazite, insecte,
păianjeni, viermi, rozătoare, păsări, etc. se hrănesc şi cresc pe anumite organe ale pomilor. Lupta
27
 cu bolile şi dăunătorii pomilor trebuie dusă permanent pe parcursul întregului an şi cu toate că
vara se văd mai bine dăunătorii şi efectele lor, iarna este un prilej foarte bun de a acţiona asupra
lor.
Primele măsuri care pot fi aplicate în perioada de iarnă, pentru protejarea pomilor contra
agenţilor patogeni şi a dăunătorilor sunt cele mecanice, de igienă culturală, cum ar fi:

Omizitul pomilor constă în adunarea şi arderea cuiburilor de omizi din frunzele uscate,
fixate sau atârnarea de ramuri, reducând substanţial atacul omizilor, primăvara;

Adunarea şi distrugerea fructelor mumificate contribuie foarte mult la reducerea atacului

unor ciuperci şi bacterii, care provoacă putrezirea fructelor, ciuruirea frunzelor şi altor boli;

Tăierea şi arderea ramurilor uscate este o lucarare de igienă, prin care se distrug
numeroşi dăunători care se găsesc pe scoarţă (păduchi ţeştoşi, ouă de acarieni şi insecte etc.), unii
dăunători din interiorul lemnului (carii, sfrederitorul ramurilor etc.), precum şi o serie de ciuperci
şi bacterii;

Răuirea scoarţei, trunchiului şi ramurilor groase are ca efect îndepărtarea unei întregi
serii de dăunători aflaţi pe scoarţă sau în crăpăturile acesteia ca ouă, larve, pupe sau adulţi.
Răzuirea se face cu perii de sârmă, iar resturile se distrug imediat prin ardere;

Văruitul trunchiului, în afară de efectul frumos pe care-l au pomii văruiţi şi de protecţia

scoarţei de „arsurile de iarnă”, are un rol deosebit în distrugerea unor specii de ciuperci parazite,
ouă de insecte şi alţi dăunători. Deşi oamenii văruiesc pomii primăvara, lucrarea respectivă,
făcută toamna, are un efect mai mare, mai complet;
Aceste lucrări pot fi aplicate cu uşurinţă în plantaţiile pomicole de mici dimensiuni (sub
1,0 ha)
Săpatul solului în jurul tulpinilor şi aratul întregii suprafeţe ocupată de pomi, la începutul
toamnei, este o lucrare hotărâtoare pentru creşterea şi rodirea pomilor. O serie de insecte, ouăle
sau pupele lor, care şi-au găsit adăpost în sol, sunt scoase la suprafaţă şi degeră în cursul iernii.
De asemenea, aerul şi apa pătrund uşor la rădăcini, contribuind la procesele de extragere şi
prelucare a substanţelor nutritive, de care au nevoie pomii.
Măsurile menţionete mai sus nu sunt suficiente şi trebuie completate cu măsuri de
combatere chimică.care trebuie însoţite de măsuri agrotehnice, cea mai importantă fiind lucrarea
solului din livadă, săpatul manual sau arătura adâncă de toamnă, prin care se încorporează şi se
distrug pupăriile insectei, reducându-se, astfel, rezerva biologică pentru următorul an de
vegetaţie

Tratamente pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor la măr

Pentru realizarea unor tratamente fitosanitare eficiente şi cu protejarea mediului

înconjurător este bine să se apeleze la specialiştii horticultori sau agronomi

Tabelul 2.7
Nr. Bolile şi dăunătorii combătuţi Perioada Pesticide folosite Conc.
trat. ( luna, %
decada )
1 Păduchele din San Jose, noiembrie, 2 Oleodiazol 1,5
Eriosoma, ouă de afide decembrie, 3 Oleockalux 1,5

28
 Oleocarbexox 1,5
2 Psilide, acarieni, Martie, 3 Polisulfură de Ba + Carbetox 37 1,0
defoliatoare Aprilie, 1 0,5
3 Făinare, Anthonomus sp., Martie, 3 Polisulfură de Ba + Carbetox 37 EC 1,0
Eriosoma, parţial acarieni, Aprilie,1 sau Karathan sau Kumulus 0,1
defoliatore 0,3
4 Rapăn, făinare, Phylosticta sp., Aprilie, 1 US – RV 92% 1,5
Phomopsis sp., Gloeosporium sp,. ( Paracarovicid ) +
ouă hibernante de acarieni, Turdacupral 50 0,2
Eriosoma, ouă de defoliatoare, Champion 50 WP 0,2
inclusiv Lymantria
5 Rapăn, făinare, monilioză, Aprilie, 2 Zeamă bordeleză + 0,5
Phylosticta sp., Gloeosporium sp., Aprilie, 3 Sulf muiabil 0,7
Phomopsis sp.
6 Rapăn, făinare, monilioză, Mai, 1 Metoben + 0,07
Phylosticta sp., Gloeosporium sp., Captadin 50 sau Dithan + 0,250
Phomopsis m., Hoplocampa m., Caolin + 0,2
acarieni, Eriosoma, afide, psilide, Acid boric + 0,05
defoliatoare, minatoare Carbetox 37 la sol 0,5
Sumialpha 0,04
7 Rapăn, făinare, monilioză, Mai, 2 Captadin 50+(Dithan) 0,250
Phylosticta. Sp, Gloeosporium sp., Metoben + 0,07
Phomopsis m., Hoplocampa m., Caolin + 0,2
acarieni, Eriosoma, afide, psilide, Acid boric + 0,05
defoliatoare, minatoare Filitox + 0,05
Carbetox 37 la sol 0,5
8 Rapăn, făinare, monilioză, Mai, 3 Captadin 50 + 0,250
Phylosticta sp., Phomopsis m., Iunie, 1 Fademorf + 0,1
Carpocapsa p. ( G. 1 ), acarieni, Plictran 600 FL + 0.025
Eriosoma, afide, psilide, Thuringin 6000 + 0,2
defoliatoare, minatoare Caolin + 0,2
Acid boric 0,05
9 Rapăn, făinare, monilioză, Iunie, 2 Polycarbacin + 0,2
Phylosticta sp., Gloeosporium sp., Metoben + 0,07
Phomopsis m.,păduchele din Wofatox 50 + 0,160
Sant Jose ( G.1 ), acarieni, Caolin + 0,2
Eriosoma,afide, psilide, Acid boric + 0,05
defoliatoare, minatoare Carbetox 37 la sol 0,5
10 Rapăn, făinare, monilioză, Iunie, 3 Captadin 50 + 0,250
Phylosticta sp., Phomopsis m., Fademorf + 0,1
Gloeosporium sp, păduchele din Wofatox 50 + 0,160
Sant Jose ( G.1 ), acarieni, Caolin + 0,2
Eriosoma, afide, psilide, Acid boric + 0,05
defoliatoare, minatoare Carbetox 37 la sol 0,5
11 Rapăn, făinare, monilioză, Iulie, 1 Dithane M 45 + 0,2
Phylosticta sp., Phomopsis m., Nimrod 25 EC + 0,05
Gloeosporium sp, păduchele din Ekalux S. Oradea + 0,1
Sant Jose ( G.1 ), acarieni, Caolin + 0,2
Eriosoma, afide, psilide, Acid boric + 0,05
29
 defoliatoare, minatoare Carbetox 37 la sol 0,5
12 Rapăn, făinare, monilioză, Iulie, 2 Polycarbacin + 0,0125
Phylosticta sp., Phomopsis m., Metoben 70 + 0,05
Gloeosporium sp, păduchele din Plictran 600 Fl. + 0,03
Sant Jose ( G.1 ), acarieni, Decis 2,5 EC + 0,0125
Eriosoma, afide, psilide, Caolin + 0,2
defoliatoare, minatoare Acid boric + 0,05
Carbetox 37 la sol 0,5
13 Rapăn, făinare, monilioză, Iulie, 3 Captadin 50 + 0,125
Phylosticta sp., Phomopsis m., Metoben 70 + 0,05
Gloeosporium sp, păduchele din Ekalux S. Oradea + 0,1
Sant Jose ( G.1 ), acarieni, Caolin + 0,2
Eriosoma, afide, psilide, Acid boric + 0,05
defoliatoare, minatoare Clorură de Ca chim. Pură,
lichidă +Carbetox 37 la sol 1,0
0,5
14 Rapăn, făinare, monilioză, August, 1 Captadin 50 + 0,125
Phylosticta sp., Phomopsis sp., Metoben 70 + 0,05
Gloeosporium sp, Carpocapsa Plictran + 0,03
(G2), acarieni, Eriosoma, afide, Decis 2,6 + 0,0125
psilide, defoliatoare, minatoare Caolin + 0,2
Acid boric + 0,05
Clorură de Ca chim. Pură,
lichidă + 1,0
Carbetox 37 la sol 0,5
15 Rapăn, făinare, monilioză, August, 2 Captadin 50 + 0,125
Phylosticta sp., Gloeosporium sp, Metoben 70 + 0,05
Carpocapsa (G2), Phomopsis sp, Ekalux + 0,1
acarieni, Eriosoma, afide, psilide, Carbetox 37 la sol 0,5
defoliatoare, minatoare
16 Rapăn, făinare, monilioză, August, 3 Captadin 50 + 0,125
Phylosticta sp., Gloeosporium sp, Septembrie, 1 Metoben 70 + 0,05
Carpocapsa (G2), Phomopsis sp, Carbetox + 0,5
acarieni, Eriosoma, afide, psilide, Dicofol + 0,2
defoliatoare, minatoare Carbetox 37 la sol 0,5

2.3.3.6 Lucrarile de formare a coroanei a plantatiei intensive de mar

Soiuri de mar: MM 106.

Distanta: 4.0-4.5/ 2.0-3.5 m; cu sau fara mijloace de sustinere.
Coroana fus-tufa, cu axul garnisit pe toata lungimea, cu sarpantele realizate prin dresaj in
unde si prin taieri in perioada repausului de vegetatie.
Fusul - tufă (Spindelbusch) are un ax central pe care se inserează în spirală 10 -16
şarpante, cu punctele lor de inserţie distanţate la 12-30 cm. Şarpantele sunt dirijate orizontal,
fiind garnisite numai cu ramuri de semischelet şi de rod. Trunchiul are o înălţime de 40-50 cm.
La plantare varga, se scurtează la 80 cm de la nivelul solului. Ea se leagă de un tutore instalat
înainte de plantare. Când lăstarii au 20-25cm se aleg 3 dispuşi în spirală, pentru a forma primele
şarpante, plus lăstarul de prelungire a axului. Primul din lăstarii laterali se lasă la 50-60 cm de la
nivelul solului, iar ceilalţi 2 la 12-30 cm unul de altul. Ceilalţi lăstari se suprimă.
30
 Durata dintre
plantare si Durata de
Specia Portaltoiul
intrarea pe rod exploatare(ani)
(ani)
Mar vegetativ 3 30

2.4 Imprejmuirea plantatiilor intensive de mar

Se face cu un gard din plasa de sarma sustinuta din stalpi de beton armat si are ca scop.
Apararea pomilor de atatcul iepurilor si a altor rozatoare.

31
 3. MEMORIUL TEHNIC
3.1 Planul de plantare (Necesarul de pomi pentru 27 ha plantatie
din 29 ha plantatie economica)

Nr. Supr. Supr./ Soi/p. % soi Dist. Dist Nr Nr. Rz Tot

Parc. ha soi MM106 intre pe Pomi / Pomi/parc. 3% pomi
randuri rd. ha
1 4,5 1,44 Prima 32,4 4,0 2,0 1250 1823 55 5794
1,44 Romus 3 32,4 1822 55
Pioner
1,62 35,2 1980 59

2 4,5 1,44 Mutsu 32,4 4,0 2,0 1250 1823 55 5794

1,44 Granny 32,4 1822 55
Smith
1,62 Golden 35,2 1980 59
deli
-cious
3 4,5 1,44 Golden 32,4 4,0 2,0 1250 1823 55 5794
deli –
cious
1,44 Florina 32,4 1822 55
Jona
1,62 -than 35,2 1980 59

4 4,5 1,44 Generos 32,4 4,0 2,0 1250 1823 55 5794

1,44 Jona – 32,4 1822 55
than
1,62 Golden 35,2 1980 59
deli
-cious
5 4,5 1,44 Star – 32,4 4,0 2,0 1250 1823 55 5794
krimson
1,44 Golden 32,4 1822 55
deli –
cious 1980 59
1,62 Granny 35,2
Smith
6 4,5 1,44 Golden 32,4 4,0 2,0 1250 1823 55 5794
deli –
cious
1,44 Florina 32,4 1822 55
1,62 Jona 35,2 1980 59
-than
TOTAL 1250/HA 33750 1014 34764

32
 3.2 Antemasuratoare 1- Privind pregatirea terenului in vederea
plantarii

Antemăsurătoare – Deviz nr. 1

Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului în vederea înfiinţării unei
plantaţii de MĂR pe o suprafaţă de 1 ha

Cap. 1 Manoperă

Nr. Nr. Denumirea lucrării din ZO TOTAL din care pe categorii

crt. articol normele de muncă UM ZO I II III IV
din unitatea de măsură şi
NTM/92 cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 3246 Încărcat + descărcat 0,11 0,35 - 0,35 - -
îngrăşăminte chimice :
- UM = t; cantit = 1,6
2 3226 Încărcat, transport la 8-12 km
0,25 20,00 - 20,00 - -
şi descărcat gunoi grajd: UM
=t: cantit =80
3 3223 Încărcat gunoi de grajd şi făcut
0,18 14,40 - 14,40 - -
platforma : UM=t: cantit = 80
4 3135 Deservit MIC - 2 lucrări 0,08 0,08 - 0,08 - -
UM=ha : cantit = 1
5 3091 Mărunţit îngrăşăminte chimice
0,14 0,22 - 0,22 - -
UM= t; cantit. = 1,6
6 2887 Defrişat de porumbar, 18,6 9,3 - - 9,30
măceş, mur, păducel
grad de acoperire de
20%
UM=ha : cantit = 0,50
Total ZO- uri x 44,35 - 35,05 9,30
TOTAL 1(unu) Tarif RON ZO x 25 25 25
MANOPERĂ ha
PENTRU Total RON x 1108,75 876,25 232,5

Cap. II – Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole

Nr. Lucrarea CT coef.de transf. Cantitatea

crt. Caracteristici şi utilajul folosit ha ha a. n
0 1 2 3 4
1 Administrat îngr.chim.cu MIC 0,20 2 0,40
2 Administrat gunoi de grajd cu 0,08 1 6,40
MIG 60to / ha
3 Dezinfectat terenul 0,43 1 0,43
4 Desfundat la 60 cm adâncime cu 8,90 1 8,90
S 1800
33
5 Nivelat terenul cu NT –2,8 – 2 lucrări + 1,07 2 2,14
discuit
TOTAL - Total ha a.n. Ha a. n 18,27
LUCRĂRI 1(un) ha - Tarif RON / ha a. n 250
MECANICE - Total pentru un ha RON 4567,50
PENTRU

Cap.III - Materii şi materiale

Nr. Denumirea UM Cantitatea Valoarea Greut.
crt. RON/UM Total pentru transport
RON
0 1 2 3 4 5 6
1 - Superfosfat Kg 1000 1 1000 1000
2 - Sare potasică Kg 600 1 600 600
3 - Gunoi de grajd To 80 50 400 80000
semifermentat
4 - Sinoratox kg 30 25 750 30
TOTAL VALOARE MATERII ŞI pentru 1 (unu) hectar 2750 81700
MATERIALE

Cap.IV – Transporturi de materii şi materiale

Nr. Denumirea - Grupa Distanţa Cantit.
de Volum total
crt. transp km transport. t t/km

0 1 2 3 4
1 Îngrăş.chimice + Sinoratox 5 G 50 1,7 85
2 Gunoi de grajd semifermentat 10 80 800
TOTAL TRANSPORTURI -total t/km 885
PENTRU Pentru 1 (ha) -tarif RON t/km 0,375
-total RON 331,88

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON

Specificare Cap.I Cap.II Cap.III Cap.IV Total
manopera utilaje materiale transport cheltuieli
directe
Pentru 1(un) hectar 1108,75 4567,50 2750,00 331,88 8758,13

3.3. Antemăsurătoare 2 şi deviz pentru executarea lucrărilor de

infiinţare a unei plantaţii.

34
 Antemăsurătoare – Deviz nr.2
pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii intensive
de MĂR având următoarele caracteristici :
Distanţa de plantare; 4 m între rânduri şi 2 m pe rând şi desimea 1250
pomi/ha

Cap. 1 Manoperă :
Nr. Nr.artic Denumirea
din lucrării din normele de TOTAL Din care pe categorii
ctr NTM/92 muncă ZO
Unitate de măsură şi cantitatea M

0 1 2 4 5 6 7 8
1 1819 Confecţionat picheţi refolosibili 0,83 0,83 - - -
UM=mb: cantit = 1,25 6
2 1859 - Pichetat terenul 1,5 1,5 - - -
UM=ha cantit=1,5 0
3 1863 - Săpat gropi de 50x50 15,63 - - 15,63 -
UM=mb cantit =1,25 50
4 3226 Încărcat+desc. Gunoi cu trans. 9,38 - 9,38 - -
de la 8-12 km 5
UM=t cantit=37,5
5 3246 Încărcat+descărcat îngrăşăm. 0,28 0,28 - - -
chimice două operaţiuni 1
UM=t cantit=2,5
6 3281 - Încărcat şi desc. Pomi+picheţi 0,48 - 0,48 - -
UM=ml cantit=2,4
7 1773 - Făcut şanţ pt. stratificat 0,65 - - 0,65 -
de 50x50 cm
UM=ml cantit=13
8 1775 - Stratificat pomii (100 buc/ml) 2,28 - - 2,28 -
UM=mb cantit=0,5 2
9 1843 - Fasonat rădăcina, făcut mocirlă şi 4,16 - - 4,16 -
mocirlit în vederea plantării 3
UM=mb cantit=1,25
10 1846 Adus mraniţa şi pus la gropi 10,00 - 10,00 - -
UM=mb ;cantit=1,25 0
11 1868 Administrat îngrăş. chimice 1,93 - 1,93 - -
manual 1 kg la groapă 4
UM= mb. cantit = 1,25
12 1864 Repartizat pomii la groapă în 4,16 4,16 - - -
vederea plantării 3
UM=mb, cantit=1,25
13 1866 Plantarea pomilor, lucrare completă 25,00 - - - 25,0
cu udat 2
UM=buc. Pomi; cantit=1250
14 2019 Tăieri de proiectare a 0,60 0,60 - - -
coroanei 8
UM=mb cantit=1,25
- Total ZO uri 75,51 7,37 21,79 21,35 25,00
TOTAL
MANOPERA 1(unu)ha - Tarif RON/ZO 25 25 25 25 25
PENTRU

35
 - Total RON 1887,75 184,25 544,75 533,75 625

Cap. II – Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole

Nr. Lucrarea CTcoef. Cantitatea
crt Caracteristici şi utilajul folosit de Ha Ha a.n
transf.
0 1 2 3 4
1 - Arătura normală printre rănduri anexa 1,30 1 1,30
242
2 - Discuit arătura cu GD-2,8 două lucrări 0,59 2 1,18
anexa 254
TOTAL -Total ha.a.n 2,48
LUCRĂRI 1(un) ha - Tarif RONha a.n 250
MECANICE - Total pentru un ha RON 620
PENTRU :

Cap.III – Materii şi materiale

Nr. Denumirea UM Cantitatea Valoarea Greut.pentru
crt RON/UM Total RON transport
0 1 2 3 4 5 6
1 - Picheţi ( refolosibili ) Mb 1,25 300,00 50,0 0,5
2 - Pomi altoiţi cu rezerva de 3% Buc 1288 20,00 1803,2 1,5
3 - Mraniţă 30 kg/ pom T 38 50,00 133,0 37,5
4 - Îngr. Chim. Complexe(1 kg/pom) kg 1250 1,00 125,0 1,3
TOTAL VALOARE pentru 1 (unu) hectar RON 29285,00 40,8
MATERII ŞI MATERIALE

Cap.IV – Transporturi de materii şi materiale

Nr.crt Denumirea – Grupa Distanţa Cantit.transport.
de Volum total
transp km t t/km
0 1 2 3 4
1 Îngrăşăminte chimice 10 1,3 13
2 Mraniţa 10 37,5 375
3 Pomi altoiţi 50 1,5 75
4 Apă ptr. Udat pomii 20l/pom 2 25 50
TOTAL TRANSPORTURI PENTRU 1 (unu) ha -total t/km 513
-tarif RON/t/km 0,375
-total RON 192,38

Specificare Cap.I Cap.II Cap.III Cap.IV Total cheltuieli

manopera utilaje materiale transport directe
Pentru 1(un) 1887,75 620,00 29285,00 192,38 31985,13
hectar
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON

3.4 Antemăsurătoare – Deviz nr.3

pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul I a plantaţiei
36
 de măr cu desimea de 1250 pomi la hectar

Cap. 1 Manoperă :

Nr. Nr.artic Denumirea lucrării din normele ZO Din care pe categorii

ctr dinNTM/92 de muncă UM TOTAL
Unitate de măsură şi cantitatea ZO I II III IV

0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1906 Sapa mare pe rândul de pomi 2,63 7,89 - - 7,89 -
UM= mii m2 cantit=2,4x1250=3,0
2 3135 Deservit semănătoarea SUP-21 0,08 0,06 0.06 - - -
UM=ha cantit=0,7
3 1908 Prăşit pe rând ( 1,2 m lat) cu sapa 1,22 14,64 - - 14,64 -
se execută 4 lucr.
UM=mii m2; cantit=(3000x4)=12,0
4 2744 Preparat soluţii pentru 5 tratam. 0,09 0,18 - - - 0,18
asimilat a câte 400 litri
UM=mii t; cantit=2,0
5 3157 Deservit MSPP 3x300 la 5 trat. 0,06 0,30 0,30 - - -
UM=ha cantit=5,0
6 294 Cosit cu coasa pe interval 2,8 m 4,00 5,60 - - - 5,60
asimilat UM=ha cantit=(0,7x2 lucr) =1,4
7 1869 Plivitul lăstarilor şi dirijarea lor pe 6,06 7,58 - - 7,58 -
direcţia rândurilor
UM= mii pomi; cantut=1,25
8. Strâns mulci şi aşezaţi pe rândul 1,25 1,75 1,75
de pomi
UM= Ha;Cantit. 1,4
- Total ZO uri X 38,00 0,36 1,75 30,11 5,78
TOTAL
MANOPERA 1(unu)
- Tarif RON/ZO X 25 25 25 25 25
PENTRU ha
- Total RON X 950 9 43,75 752,75 144,5

Cap. II – Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole

Nr.crt Lucrarea Nr.art.din CT coef. Cantitatea
Caracteristici şi utilajul folosit NPC/78 de ha ha a. n
transf.
0 1 2 3 4 5
1 Arătura normală în livadă(după plantare) Anexa 1 242 1,30 1,0 1,30

2 Discuit arătura cu GD 2,8 / se execută Anexa 1 254 0,59 2,0 1,18

2 lucrări)
3 Semănat ierburi perene cu SUP 21 Anexa 1 107 0,54 1,0 0,54

4 Stropit în livadă cu MSSP 3x300 – 5 Anexa 1 128 0,37 5 1,85

tratamente
TOTAL - Total Ha a. n 4,87
37
LUCRĂRI 1(un) ha - Tarif RON / ha a. n 250
MECANICE - Total pentru un ha RON 1217,5
PENTRU

Cap.III - Materii şi materiale

Denumirea UM Cantitatea Valoarea Greut.pentru
rt RON/UM Total RON transport
1 2 3 4 5 6
-fungicide 2000 l x 0,25 Kg 5 40 200,00 5

-insecticide 2000l x 0,2% Kg 4 80 320,00 4

-seminţe trifoi alb Kg 7 30 210,00 7

0,7ha x10kg/ha =7 kg
-seminţe de lolium Kg 14 10 140,00 14
perene 0,7x20 =14kg
TOTAL VALOARE MATERII ŞI pentru 1(unu) hectar 870,00 30
MATERIALE

Cap.IV – Transporturi de materii şi materiale

Nr. Denumirea - Grupa Distanţa de Cantit. Volum total
crt transp km transport. t t/km
0 1 2 3 4
1 Insectofungicide + seminţe 50 0,1 5
- total t /km -A:1(ha) 5
- tarif RON/ t / km 0,375
- total RON 1,88

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE

RON
Specificare Cap.I Cap.II Cap.III Cap.IV Total cheltuieli directe
manopera utilaje materiale transport
Pentru 1(un) 950 1217,5 870 1,88 3039,38
hectar

3.5 Antemăsurătoare – Deviz nr.4

pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii de MĂR
cu desimea de 1250 pomi la hectar
Cap. 1 Manoperă :
38
Nr. Nr.artic Denumirea
din lucrării din ZO TOTAL
ctr NTM/92 normele de muncă UM ZO Din care pe categorii
Unitate de măsură şi I II III IV
cantitate
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 2020 Tăieri pt.formarea 1,30 1,63 - - - 1,63
coroanei
UM=mii pomi cantit=1,25
2 1837 Săpat gropi pt. 0,083 12,45 - - 12,45 -
completarea golurilor
12%UM=buc cantit=150
3 1773 Făcut şanţ pt. stratificat 0,05 0,15 - - 0,15 -
de 50x50
UM=ml cantit=3
4 1775 Stratificat pomi 1,82 0,27 - - 0,27 -
UM=mii buc cantit=0,15

5 1843 Fasonat şi mocirlit 3,33 0,50 - - 0,50 -

rădăcina
UM=mii pomi cantit=0,15

6 1864 Repartizat pomi la gropi 3,33 0,50 0,50 - - -

UM=mii pomi cantit=0,15

7 1866 Plantat pomi în goluri 12% 0,02 3,00 - - - 3,00

UM=buc cantit=150

8 1906 Sapa mare pe rând 1,2 m 2,63 7,89 - - 7,89 -

lăţime
UM=mii m2 cantit=(2,4x1250)
=3,0

9 2743 Preparat soluţie pt. 6 0,15 0,45 - - - 0,45

tratam. x500 ml
UM=mii l cantit= 3,0
10 3157 Deservit MSSP la 6 0,06 0,36 0,36 - - -
tratam x 500 l
UM=ha cantit=6
11 1808 Prăşit pe rând (1,2 m lat ) cu
1,22 14,64 - - 14,64 -
sapa se execută 4 lucr.
UM=mii m2 cantit=
=(3000x4) 12,0

39
12 294 Cosit intre randuri-2 4,00 5,60 - - - 5,60
lucrari
UM=ha cantit=(0,7x2)=
=1,4
13 312 Strans manual fan si 1,25 1,75 - 1,75 -
asezat ca mulci
UM=ha cantit=1,4
14 1869 Plivit lăstarii şi dirijarea 6.06 7,58 - - 7,58
lor pe direcţia rândurilor
UM =mii pomi; cantit =
=1,5
- Total ZO uri X 56,77 0,86 1,75 43,48 10,68
TOTAL
-Tarif RON/ZO X 25 25 25 25 25
MANOPERA 1(unu) ha
PENTRU - Total RON X 1419,25 21,50 43,75 1087,00 267,00

Cap. II – Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole

Nr.crt Lucrarea Nr CT coef.de Cantitatea
Caracteristici şi utilajul folosit artic. transf.
Din Ha Ha a.n
NPC/79
0 1 2 3 4 5
1 Stropit cu MSPU 6 tratamente Anexa 1 1280,37 6 2,22
TOTAL -Total ha.a.n 2,22
LUCRĂRI 1(un) ha - Tarif RON//ha a.n 250
MECANICE - Total pentru un ha RON 555
PENTRU :

Cap.III - Materii şi materiale

Nr. Denumirea UM Cantitatea Valoarea Greut.pentru
crt RON/UM RON transport
0 1 2 3 4 5 6
1 Pomi pentru completat goluri Buc 150 20 300 300
12%
2 Fungicide : 3000 l x 0,15% Kg 12 40 480 12
3 Insecticide : 3000 l x 0,1% Kg 12 80 960 12

TOTAL VALOARE MATERII pentru 1(unu) hectar 4440 324

ŞI
MATERIALE

Cap.IV – Transporturi de materii şi materiale

Nr. Denumirea - Grupa Distanţa Cantit.transport.
de t Volum total
crt transp km t/km
0 1 2 3 4
1 Pomi 150 buc x 2 kg = 300 kg 50 0,3 15
40
2 Insectofungicide 50 0,01 0,5
TOTAL TRANSPORTURI : (ha) -total t/km 15,5
PENTRU -tarif RON/t/km 0,375
-total RON 5,81

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON

Specificare Cap.I Cap.II Cap.III Cap.IV Total cheltuieli
manopera utilaje materiale transport directe
Pentru 1(un) hectar 1419,25 555,00 4440,00 5,81 6420,06

3.6 Antemăsurătoare – Deviz nr.5

pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţii de MĂR
cu desimea de 1250 pomi la hectar
Cap. 1 Manoperă :

Nr. Nr. Denumirea lucrării din ZO TOTAL

ctr Artic din normele de muncă UM ZO Din care pe categorii
NTM/92 Unitate de măsură şi I II III IV
cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 2021 Tăieri pt.formarea coroanei 3,45 4,31 - - - 4,31
UM=mii pomi cantit=1,25
2 3226 Încărcat şi descărcat gunoi 0,25 5,00 - 5,00 - -
cu transp. De la 8 – 12 km
UM=t cantit=20,0
3 3223 Încărcat şi desc. Gunoi cu 0,18 0,54 - 0,54 - -
transp de la o – 2 km
UM=T cantit=3,0
4 3246 Încărcat şi desc. Îngrăş. 0,11 0,28 - 0,28 - -
chimice x 2 operaţiuni
UM=t cantit= (1,25 x 2) =2,5
5 1906 Sapa mare pe rând (1,2 lat) 2,63 7,89 - - 7,89 -
UM=mii m2 cantit=3,0

6 1908 Prăşit pe rând cu sapa 1,22 14,64 - - 14,64 -

( 1,2 m lat ) 4 lucr
UM= mii m2 cantit=4x3=12,0

7 2744 Preparat soluţia ptr. 8 tratam 0,09 0,43 - - - 0,43

asimilat a câte 600 l soluţie
UM=mii cantit=4,8

41
8 3157 Deservit MSPU 900 la 8 0,06 0,48 0,48 - - -
tratam
UM=mii pomi cantit=8

9 294 Cosit între rânduri lăţime 4,0 5,60 - - - 5,60

2,8m Se execută 2 lucrări
UM=ha cantit=(0,7 x 2) 1,4

10 312 Strâns manual fânul şi 1,25 1,75 - 1,75 - -

aşezat ca mulci pe rândul
de pomi
UM=ha cantit= (0,7x2) 1,4
- Total ZO uri X 40,92 0,48 7,57 22,53 10,34
TOTAL
- Tarif RON/ZO X 25 25 25 25 25
MANOPERA 1(unu)
PENTRU - Total RON X 102,00 12,00 189,25
563,25 258,5

Cap. II – Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole

Nr. Lucrarea Nr.art.din CT coef. Cantitatea
crt Caracteristici şi utilajul folosit NPC/78 de ha ha a. n
transf.
0 1 2 3 4 5
1 Împrăştiat îngrăşăminte chimice 0,17 1 0,17
cu MIC
2 Stropit cu MSPU – 8 tratamente Anexa 1 128 0,37 8 2,96
TOTAL - Total Ha a. n 5,27
LUCRĂRI 1(un) ha - Tarif RON/ ha a. n 250
MECANICE - Total pentru un ha 1317,5
PENTRU

Cap.III - Materii şi materiale

Nr. Denumirea UM Cantitatea
Valoarea Greut.
crt RON/UM Total pentru
RON transport
0 1 2 3 4 5 6
1 Fungicide : 4800 l x 0,15% Kg 7,2 40 288 7,2
2 Insecticide : 4800 l x 0,1% Kg 4,8 80 384 4,8
3 Gunoi de grajd 20 t/ha Kg 20 50 1000 20
4 Îngrăşăminte chimice 1250 1 1250 1250
TOTAL VALOARE MATERII -A- pentru 1(unu) hectar 2922 1282
ŞI MATERIALE

Cap.IV – Transporturi de materii şi materiale

Nr. Denumirea - Grupa Distanţa de Cantit.transport. t Volum total
crt transp km t/km
0 1 2 3 4
42
1 Insectofungicide 50 0,15 0,8
2 Gunoi de grajd 10 20 200
3 Îngrăşăminte chimice 20 1,25 25
TOTAL TRANSPORTURI 1 unu (ha) - total t/km 226
PENTRU -tarif RON/t/km 0,375
-total 84,75

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON

Specificare Cap.I Cap.II Cap.III Cap.IV Total cheltuieli
manopera utilaje materiale transport directe
A-Pentru 1(un) 1023,00 1317,50 2922,00 84,75 5347,25
hectar

43