Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anul 187 (XXXI) — Nr. 1003 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Vineri, 13 decembrie 2019
SUMAR
Pagina
ORDIN
pentru aprobarea reglementării tehnice „Cod de proiectare
seismică — Partea a III-a — Prevederi pentru evaluarea
seismică a clădirilor existente, indicativ P 100-3/2019”*)
În conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea
în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 5 pct. 31
din Hotărârea Guvernului nr. 51/2018 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu modificările
ulterioare, precum și ale Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile
pentru organizarea și realizarea schimbului de informații în domeniul standardelor
și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare la serviciile societății
informaționale între România și statele membre ale Uniunii Europene, precum și
Comisia Europeană, cu modificările și completările ulterioare,
având în vedere procesele-verbale de avizare nr. 3 din 1.03.2019, respectiv
nr. 4 din 1.03.2019 ale Comitetelor tehnice de specialitate ale Ministerului
Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, CTS nr. 4 — Acțiuni asupra
construcțiilor și CTS nr. 5 — Structuri pentru construcții și Procesul-verbal de
avizare nr. 3 din 29.07.2019 al Comitetului tehnic de coordonare generală al
Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice,
în temeiul art. 12 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 51/2018 privind
organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației
Publice, cu modificările ulterioare,
*) Ordinul nr. 2.834/2019 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1003 din
13 decembrie 2019 și este reprodus și în acest număr bis.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 3
ANEX
&2''(352,(&7$5(6(,60,&Ă
±3$57($$,,,$±
35(9('(5,3(1758
(9$/8$5($6(,60,&Ă
$&/Ă',5,/25(;,67(17(
,1',&$7,93
%(1(),&,$5
0,1,67(58/'(=92/7Ă5,,5(*,21$/(܇,
$'0,1,675$܉,(,38%/,&(
± ±
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
&2/(&7,9'((/$%25$725,3
(/$%25$725,
9LRUHO3RSD
5DGX9ăFăUHDQX
5DGX3DVFX
܇HUEDQ'LPD
,RDQ3DXO
'DQLHO6WRLFD
+RUD܊LX3RSD
(XJHQ/R]LQFă
+HOPXWK.REHU
0LKDL3DYHO
,RQX'܊DPLDQ
)ORULQ3DYHO
'LHWOLQGH.REHU
'DQLHO%vWFă
0LUFHD%kUQDXUH
$QGUHL3DSXUFX
7LEHULX3DVFX
9DVLOH2SUL܈RUHDQX
(')(܇352,(&7
9LRUHO3RSD
$FHDVWăHGL܊LHDFRGXOXLDIRVWHODERUDWăFDUHYL]XLUHDHGL܊LHLGLQDQXO
FDUH D IRVW UHDOL]DWă GH FăWUH 8QLYHUVLWDWHD 7HKQLFă GH &RQVWUXF܊LL
%XFXUH܈WLFRRUGRQDWRU7XGRU3RVWHOQLFX܈LHODERUDWRUL7XGRU3RVWHOQLFX5DGX
3HWURYLFL 'DQ /XQJX 5DGX 9ăFăUHDQX ܇HUEDQ 'LPD 3DXO ,RDQ 'DQ
=DPILUHVFX܈L9LRUHO3RSD
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 5
(/$%25$725,3(&$3,72/(
&DSLWROXO 9LRUHO3RSD5DGX9ăFăUHDQX
&DSLWROXO 9LRUHO3RSD
&DSLWROXO 9LRUHO3RSD5DGX9ăFăUHDQX
&DSLWROXO 9LRUHO3RSD(XJHQ/R]LQFă
&DSLWROXO 9LRUHO3RSD5DGX3DVFX
&DSLWROXO 9LRUHO3RSD,RQX'܊DPLDQ0LKDL3DYHO
&DSLWROXO +RUD܊LX3RSD9LRUHO3RSD
&DSLWROXO 9LRUHO3RSD0LKDL3DYHO5DGX9ăFăUHDQX
$QH[D$ 5DGX9ăFăUHDQX)ORULQ3DYHO
$QH[D% 5DGX3DVFX(XJHQ/R]LQFă9LRUHO3RSD
,RQX'܊DPLDQ$QGUHL3DSXUFX0LKDL3DYHO
$QH[D& ܇HUEDQ'LPD3DXO,RDQ'DQLHO%vWFă+HOPXWK.REHU
$QH[D' 0LUFHD%kUQDXUH'DQLHO6WRLFD
$QH[D( 'LHWOLQGH.REHU9LRUHO3RSD
$QH[D) (XJHQ/R]LQFă9LRUHO3RSD'DQ%kWFă$QGUHL3DSXUFX
$QH[D* 9LRUHO3RSD5DGX9ăFăUHDQX܇HUEDQ'LPD3DXO,RDQ
'DQLHO%vWFă+HOPXWK.REHU0LUFHD%kUQDXUH'LHWOLQGH.REHU
$QH[D+ ,RQX'܊DPLDQ7LEHULX3DVFX9DVLOH2SUL܈RUHDQX
'DQ%vWFă0LUFHD%kUQDXUH'LHWOLQGH.REHU
$QH[D, $QGUHL3DSXUFX
$QH[D- 0LKDL3DYHO'DQLHO%vWFă'DQLHO6WRLFD0LUFHD%kUQDXUH
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
&XSULQV
*HQHUDOLWă܊L
2ELHFW܈LGRPHQLXGHDSOLFDUH
6WUXFWXUDFRGXOXL
'HILQL܊LLJHQHUDOH
8QLWă܊LGHPăVXUă
6LPEROXUL
'RFXPHQWHGHUHIHULQ܊ă
(YDOXDUHVHLVPLFă
*HQHUDOLWă܊L
2SHUD܊LLOHFDUHFRPSXQSURFHVXOGHHYDOXDUH
0HWRGRORJLLGHHYDOXDUH
0HWRGRORJLDGHQLYHO
0HWRGRORJLDGHQLYHO
0HWRGRORJLDGHQLYHO
&HULQ܊HGHSHUIRUPDQ܊ă
&HULQ܊HIXQGDPHQWDOH
&ODVHGHULVFVHLVPLF
1HFHVLWDWHDOXFUăULORUGHLQWHUYHQ܊LH
3URLHFWDUHDOXFUăULORUGHLQWHUYHQ܊LH
,QIRUPD܊LLSHQWUXHYDOXDUHDVHLVPLFă
,QIRUPD܊LLLQL܊LDOH
'HILQLUHDQLYHOXULORUGHLQVSHF܊LH܈LGHvQFHUFăUL
1LYHOXULGHFXQRD܈WHUH
*HQHUDOLWă܊L
./&XQRD܈WHUHOLPLWDWă
./&XQRD܈WHUHQRUPDOă
./&XQRD܈WHUHFRPSOHWă
)DFWRULGHvQFUHGHUH
(YDOXDUHFDOLWDWLYă
2ELHFWXOHYDOXăULLFDOLWDWLYH
$OFăWXLUHDFOăGLULL
&RQGL܊LLSULYLQGDOFăWXLUHDGHDQVDPEOX
7UDVHXOvQFăUFăULORU
5HGXQGDQ܊D
&ULWHULLSHQWUXUHJXODULWDWHDSHYHUWLFDOă
&ULWHULLSHQWUXUHJXODULWDWHDvQSODQ
&RQGL܊LLSHQWUXLQWHUDF܊LXQLOHFOăGLULL
'LVWDQ܊DID܊ăGHFRQVWUXF܊LLOHvQYHFLQDWH
6XSDQWH
&RPSRQHQWHQHVWUXFWXUDOH
$F܊LXQHDGHGLDIUDJPăDSODQ܈HHORU
&RQGL܊LLSULYLQGDOFăWXLUHDHOHPHQWHORUVWUXFWXUDOH
&RQGL܊LLSULYLQGLQIUDVWUXFWXUD܈LWHUHQXOGHIXQGDUH
'HJUDGDUHDFOăGLULL
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 7
(YDOXDUHFDQWLWDWLYă
*HQHUDOLWă܊L
6WDUHD/LPLWă8OWLPă
6WDUHD/LPLWăGH6HUYLFLX
$F܊LXQHDVHLVPLFă܈LFRPELQD܊LLOHGHvQFăUFăUL
0RGHODUHDFRPSRUWăULLVWUXFWXUDOH
0HWRGHGHFDOFXO
9HULILFăULDOHHOHPHQWHORUVWUXFWXUDOH
0HWRGRORJLDGHQLYHO±HYDOXDUHSULQFDOFXO
0HWRGRORJLDGHQLYHO±HYDOXDUHSULQFDOFXO
0HWRGRORJLDGHQLYHO±HYDOXDUHSULQFDOFXO
(YDOXDUHDIXQGD܊LLORU܈LWHUHQXOXLGHIXQGDUH
*HQHUDOLWă܊L
,QYHVWLJD܊LLJHRWHKQLFH
&DOFXOXOLQIUDVWUXFWXULL܈LPRGHOXOGHFDOFXO
0ăVXULGHLQWHUYHQ܊LH
&RQFOX]LLOHHYDOXăULL
6WDELOLUHDFODVHLGHULVFVHLVPLF
*UDGXOGHvQGHSOLQLUHDFRQGL܊LLORUGHDOFăWXLUHVHLVPLFă
*UDGXOGHDIHFWDUHVWUXFWXUDOă
*UDGXOGHDVLJXUDUHVHLVPLFă
0HWRGRORJLDGHQLYHO
0HWRGRORJLDGHQLYHO
0HWRGRORJLDGHQLYHO
&RQ܊LQXWXOUDSRUWXOXLGHH[SHUWL]ăWHKQLFă
$QH[D$+D]DUGXOVHLVPLF
$QH[D%6WUXFWXULGLQEHWRQ
%'RPHQLXGHDSOLFDUH
% ,GHQWLILFDUHD JHRPHWULHL VWUXFWXULL D GHWDOLLORU GH DOFăWXLUH ܈L D PDWHULDOHORU GLQ
VWUXFWXUDFOăGLULL
%6WDUHDHOHPHQWHORU
%*HRPHWULD
%'HWDOLLGHDOFăWXLUH
%0DWHULDOH
%(YDOXDUHDFDOLWDWLYă
%/LVWDGHFRQGL܊LLGHDOFăWXLUHDVWUXFWXULORUGLQEHWRQvQ]RQHVHLVPLFH
%0HWRGRORJLDGHQLYHO
%0HWRGRORJLLOHGHQLYHO܈L
%(YDOXDUHDVWăULLGHGHJUDGDUHDHOHPHQWHORUVWUXFWXUDOH
%(YDOXDUHDFDQWLWDWLYă
%0HWRGRORJLDGHQLYHO
%)DFWRULGHFRPSRUWDUH
%9DORULDGPLVLELOHDOHHIRUWXULORUXQLWDUHPHGLL
%0HWRGRORJLDGHQLYHO
%)DFWRULGHFRPSRUWDUH
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
%9DORULGHSURLHFWDUHDOHFDSDFLWă܊LORUGHUH]LVWHQ܊ă
%)DFWRUXOGHDPSOLILFDUHDGHSODVăULORU
%0HWRGRORJLDGHQLYHO
$QH[D&6WUXFWXULGLQR܊HO
&'RPHQLXGHDSOLFDUH
& ,GHQWLILFDUHD JHRPHWULHL VWUXFWXULL D GHWDOLLORU GH DOFăWXLUH ܈L D PDWHULDOHORU GLQ
VWUXFWXUDFOăGLULL
&6WDUHDHOHPHQWHORU
&*HRPHWULD
&'HWDOLLGHDOFăWXLUH
&0DWHULDOH
&(YDOXDUHDFDOLWDWLYă
&/LVWDFRQGL܊LLORUGHDOFăWXLUHDVWUXFWXULORUGLQR܊HODPSODVDWHvQ ]RQHVHLVPLFH
&0HWRGRORJLDGHQLYHO
&0HWRGRORJLLOHGHQLYHO܈L
&(YDOXDUHDVWăULLGHGHJUDGDUHDHOHPHQWHORUVWUXFWXUDOH
&(YDOXDUHDFDQWLWDWLYă
&0HWRGRORJLDGHQLYHO
&)DFWRULGHFRPSRUWDUH
&9DORULDGPLVLELOHDOHWHQVLXQLORUvQFD]XODSOLFăULLPHWRGRORJLHLGHQLYHO
&0HWRGRORJLDGHQLYHO
&)DFWRULGHFRPSRUWDUH
&9DORULGHSURLHFWDUHXWLOL]DWHvQFD]XODSOLFăULLPHWRGRORJLHLGHQLYHO
&)DFWRUXOGHDPSOLILFDUHDGHSODVăULORU
&0HWRGRORJLDGHQLYHO
&&DSDFLWă܊LGHGHIRUPDUHLQHODVWLFăvQHOHPHQWHOHVWUXFWXUDOHvQFD]XODSOLFăULL
PHWRGRORJLHLGHQLYHO
$QH[D'6WUXFWXULGLQ]LGăULH
''RPHQLXGHDSOLFDUH
',QIRUPD܊LLQHFHVDUH
',QIRUPD܊LLJHQHUDOHSULYLQGFRQVWUXF܊LD
',QIRUPD܊LLSULYLQGVWDUHDIL]LFăDFOăGLULL
',QIRUPD܊LLSULYLQGJHRPHWULD
''HWDOLLFRQVWUXFWLYH
'3URSULHWă܊LOHPDWHULDOHORU
'(YDOXDUHDVHLVPLFă
'0HWRGRORJLLGHHYDOXDUH
'(YDOXDUHDFDOLWDWLYă
'(YDOXDUHDFDOLWDWLYăSHQWUXPHWRGRORJLDGHQLYHO
'(YDOXDUHFDOLWDWLYăSHQWUXPHWRGRORJLLOHGHQLYHO܈L
'(YDOXDUHDFDQWLWDWLYă
'(YDOXDUHDVHLVPLFăSHQWUXHIHFWHOHDF܊LXQLLvQSODQXOSHUHWHOXL
'&DOFXOXOVWUXFWXUDOSHQWUXPHWRGRORJLLOHGHQLYHO܈L
'5H]LVWHQ܊D]LGăULHLSHQWUXDF܊LXQHDVHLVPLFăvQSODQXOSHUH܊LORU
'9DORDUHDDGPLVLELOăDHIRUWXOXLXQLWDUPHGLXSHQWUXPHWRGRORJLDGHQLYHO
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 9
' &DSDFLWDWHD GH UH]LVWHQ܊ă D SHUH܊LORU VWUXFWXUDOL SHQWUX IRU܊H vQ SODQ SHQWUX
PHWRGRORJLDGHQLYHO
' 9HULILFDUHD SULQ FDOFXO VWDWLF QHOLQLDU SHQWUX HIHFWHOH DF܊LXQLL VHLVPLFH vQ
SODQXOSHUH܊LORUSHQWUXPHWRGRORJLDGHQLYHO
'(YDOXDUHDVHLVPLFăSHQWUXHIHFWHOHDF܊LXQLLSHUSHQGLFXODUHSHSODQXOSHUHWHOXL
$QH[D(&RPSRQHQWHQHVWUXFWXUDOH
(*HQHUDOLWă܊L
(2ELHFWLYHOHHYDOXăULLVHLVPLFH
(&16VXSXVHHYDOXăULLVHLVPLFH
(&ULWHULLGHVWDELOLUHD&16VXSXVHHYDOXăULLVHLVPLFH
(&16FDUHVXQWVXSXVHHYDOXăULLVHLVPLFH
((YDOXDUHDVHLVPLFăD&16
(&ULWHULLGHHYDOXDUHFDOLWDWLYă
(&ULWHULLGHDFFHSWDUHSHQWUXHYDOXDUHDFDOLWDWLYă
((YDOXDUHDFDQWLWDWLYă
(9HULILFDUHDSULQFDOFXOD&16SHQWUXHIHFWXOGLUHFWDODF܊LXQLLVHLVPLFH
(9HULILFDUHDSULQFDOFXOD&16SHQWUXHIHFWXOLQGLUHFWDODF܊LXQLLVHLVPLFH
($OWHSUHYHGHULSULYLQGYHULILFDUHDSULQFDOFXO
)$VSHFWHJHQHUDOH
)6SRULUHDUH]LVWHQ܊HLODIRU܊ăWăLHWRDUH
)6SRULUHDUH]LVWHQ܊HLODPRPHQWvQFRYRLHWRU
)ÌPEXQăWă܊LUHDGHIRUPDELOLWă܊LLGXFWLOLWă܊LLHOHPHQWHORUVWUXFWXUDOH
),QWHUYHQ܊LLFXWUDQVIRUPDUHDVLVWHPXOXLVWUXFWXUDO
)$VSHFWHJHQHUDOH
),QWURGXFHUHDGHFRQWUDYkQWXLULGHR܊HO
),QWURGXFHUHDGHSHUH܊LVWUXFWXUDOLGHEHWRQDUPDW
)/XFUăULGHFRQVROLGDUHDVWUXFWXULORUvQFDGUHGHEHWRQDUPDWFXSDQRXULGH
XPSOXWXUăGLQ]LGăULH
)3DUWLFXODULWă܊LGHDOFăWXLUH
)&RPSRUWDUHDODFXWUHPXU
)&RQVROLGDUHDVWUXFWXULORUFXSHUH܊LGHEHWRQDUPDW
)&DUDFWHUL]DUHDWLSXOXLVWUXFWXUDO
)5ăVSXQVXOVHLVPLFDOVWUXFWXULORUFXSHUH܊LGHEHWRQDUPDW
)'HILFLHQ܊HVSHFLILFHGHDOFăWXLUHVHLVPLFă܈LWHKQLFLGHUHDELOLWDUH
)'HILFLHQ܊HGHVLVWHP
)'HILFLHQ܊HGHDOFăWXLUHDHOHPHQWHORUVWUXFWXUDOH
)6ROX܊LLGHFRQVROLGDUHDSHUH܊LORUFDHOHPHQWHVWUXFWXUDOHLQGLYLGXDOH
)$VSHFWHJHQHUDOH
)&UH܈WHUHDUH]LVWHQ܊HLODvQFRYRLHUHDSHUH܊LORU
)&UH܈WHUHDGHIRUPDELOLWă܊LLFUH܈WHUHDGXFWLOLWă܊LL
)&UH܈WHUHDUH]LVWHQ܊HLODIRU܊ăWăLHWRDUH
)6SRULUHDFDSDFLWă܊LLGHFXSODUHDSHUH܊LORUVWUXFWXUDOL
)6ROX܊LLGHFRQVROLGDUHFXPRGLILFDUHDVWUXFWXULLvQDQVDPEOX
),QWHUYHQ܊LLDVXSUDSODQ܈HHORU
)3UREOHPHJHQHUDOH
)6ROX܊LLGHVSRULUHDUH]LVWHQ܊HLODIRU܊ăWăLHWRDUH
)6ROX܊LLGHVSRULUHDUH]LVWHQ܊HLODvQFRYRLHUH
)6SRULUHDFDSDFLWă܊LLGHWUDQVPLWHUHDIRU܊HORUGHOXQHFDUHvQWUHSODFă܈L
HOHPHQWHOHVWUXFWXULLYHUWLFDOH
)6ROX܊LLGHVSRULUHDUH]LVWHQ܊HLvQMXUXOJROXULORU
),QWURGXFHUHDFROHFWRULORUQRL
)7HKQLFLGHFRQVROLGDUHDIXQGD܊LLORU
)$VSHFWHJHQHUDOH
)$VSHFWHVSHFLILFHDOHOXFUăULORUGHFRQVROLGDUH
)7LSXULGHLQWHUYHQ܊LHDVXSUDIXQGD܊LLORUXQHLFRQVWUXF܊LLH[LVWHQWH
)$VSHFWHJHQHUDOH
)6XSOLPHQWDUHDIXQGD܊LLORUGHVXSUDID܊ă
)'H]YROWDUHDFRQVROLGDUHDIXQGD܊LLORUGHVXSUDID܊ăH[LVWHQWH
)'H]YROWDUHDVLVWHPXOXLGHIXQGDUHODDGkQFLPH
)0ăVXULGHFRQVROLGDUHDWHUHQXOXLGHIXQGDUH
)5HFRPDQGăULGHSURLHFWDUHSHQWUXOXFUăULOHGHFRQVROLGDUHDHOHPHQWHORU
VWUXFWXUDOHGHEHWRQDUPDW
)$VSHFWHJHQHUDOH
)5HFRPDQGăULGHSURLHFWDUHDHOHPHQWHORUFRQVROLGDWHSULQFăPă܈XLUHFX
EHWRQDUPDW
)$VSHFWHJHQHUDOH
)5HFRPDQGăULGHFDOFXO
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 11
),QMHFWDUHDFXDPHVWHFXULSHED]ăGHFLPHQW
),QMHFWDUHDFXDPHVWHFXULSHED]ăGHUă܈LQLHSR[LGLFH
),QMHF܊LLDUPDWH
)$OWHSURFHGHH
)3ORPEDUHDFXEHWRQDFUăSăWXULORUGLQ]LGăULH
)0RQWDUHDVFRDEHORUvQ]RQHOHFXFUăSăWXULIUDFWXULH[WLQVH
)3ODFDUHDORFDOăSHWUDVHXOILVXULLFUăSăWXULLFXWHQFXLDOăDUPDWă
)5HSDUDUHDSDQRXULORUGH]LGăULHGHXPSOXWXUă
)5HSDUDUHDLQWHUYHQ܊LLORUQHFRQWURODWHDVXSUDSHUH܊LORUGLQ]LGăULH
)/XFUăULGHFRQVROLGDUH
)&RQVROLGDUHDLQGLYLGXDOăDHOHPHQWHORUVWUXFWXUDOH
)&RQVROLGDUHD]LGăULHLSULQSODFDUHFXPDWHULDOHFXSURSULHWă܊LVXSHULRDUH
)&RQVROLGDUHDORFDOăDSOLQXULORURUL]RQWDOHGH]LGăULHGHSHVWHJROXUL
)&RQVROLGDUHD]LGăULHLFXFHQWXUL܈LVWkOSL܈RULGLQEHWRQDUPDW
)&RQVROLGDUHDSHUH܊LORUFXSURILOHPHWDOLFHDSDUHQWH
)&RQVROLGDUHDHOHPHQWHORUQHVWUXFWXUDOHPDMRUHGH]LGăULHDOHID܊DGHORU
) ,QWHUYHQ܊LL GH FRQVROLGDUH GH DQVDPEOX IăUă PRGLILFDUHD DOFăWXLULL
VWUXFWXUDOHH[LVWHQWH
) 5HDOL]DUHD FRQOXFUăULL VXEDQVDPEOXULORU VWUXFWXUDOH YHUWLFDOH ܈L
RUL]RQWDOH
)&RQVROLGDUHDIXQGD܊LLORU
)&RQVROLGDUHDGHDQVDPEOXFXPRGLILFDUHDDOFăWXLULLVWUXFWXUDOHH[LVWHQWH
)5HGXFHUHDH[FHQWULFLWă܊LLFHQWUXOXLGHULJLGLWDWHID܊ăGHFHQWUXOGHPDVă
)$VLJXUDUHDFRQWLQXLWă܊LLWUDVHXOXLIRU܊HORUYHUWLFDOH܈LVHLVPLFHSkQăOD
IXQGD܊LL
)3URFHGHHGHLQWHUYHQ܊LHSHQWUXFRPSRQHQWHOHQHVWUXFWXUDOHGLQFOăGLUL&16
)2ELHFW܈LGRPHQLXGHDSOLFDUH
)&DWHJRULLGHOXFUăULGHLQWHUYHQ܊LH܈LFULWHULLSHQWUXDOHJHUHDDFHVWRUD
)(OLPLQDUHvQORFXLUHVDXPRGLILFDUH
)/LPLWDUHDGHSODVăULORUVDXDGHIRUPD܊LLORU
)/XFUăULGHUHSDUD܊LL
)3URFHGHHVSHFLILFHGHLQWHUYHQ܊LHSHQWUXGLIHULWHFDWHJRULLGH&16
)5HDELOLWDUHDVHLVPLFăDFOăGLULORUIRORVLQGVLVWHPHGHGLVLSDUHDHQHUJLHL
),QWURGXFHUH
)&HULQ܊HJHQHUDOH
)0RGHODUHDHOHPHQWHORUGHGLVLSDUHDHQHUJLHL
)6SHFWUXOGHUăVSXQVHODVWLFSHQWUXGLIHULWHIUDF܊LXQLGLQDPRUWL]DUHDFULWLFă
)&HULQ܊HVXSOLPHQWDUH
)5HDELOLWDUHDVHLVPLFăDFOăGLULORUSULQL]RODUHDVHLVPLFăDED]HL
)$VSHFWHJHQHUDOH'RPHQLXGHDSOLFDUH
)&HULQ܊HIXQGDPHQWDOH
)2SRUWXQLWDWHDLQWURGXFHULLL]RODWRULORUVHLVPLFL
)3UREOHPHVSHFLILFHGHSURLHFWDUH
)0HWRGRORJLDGHSURLHFWDUH܈LFDOFXODLQWHUYHQ܊LHLED]DWHSHL]RODUHVHLVPLFă
)$VSHFWHJHQHUDOH
)(WDSHOHSURFHVHORUGHSURLHFWDUH
)6HOHFWDUHDLQL܊LDOăDL]RODWRULORU
)&RQVWUXLUHDPRGHOXOXLGHFDOFXO
)(YDOXDUHDFHULQ܊HORUVHLVPLFH
)'LPHQVLRQDUHDSUHOLPLQDUăDL]RODWRULORU
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 13
)&DOFXOXOGHWDOLDWDOVWUXFWXULL
)3URLHFWDUHDGHGHWDOLXDPăVXULORUGHLQWHUYHQ܊LH
$QH[D*LQIRUPDWLYă&RPHQWDULL
$QH[D+LQIRUPDWLYă([HPSOHGHFDOFXODOXFUăULORUGHLQWHUYHQ܊LHVWUXFWXUDOă
ODFOăGLULH[LVWHQWHYXOQHUDELOHVHLVPLF
+6WUXFWXULvQFDGUHGHEHWRQDUPDW
+6WUXFWXULFXSHUH܊LGHEHWRQDUPDW
+6WUXFWXUăGXDOăFXFDGUHFRQWUDYkQWXLWHFHQWULF܈LFDGUHQHFRQWUDYkQWXLWHFX
VWUXFWXUăPHWDOLFă
+6WUXFWXULGLQ]LGăULH
$QH[D , LQIRUPDWLYă ÌQGUXPăWRU SHQWUX vQWRFPLUHD UDSRUWXOXL GH H[SHUWL]D
WHKQLFăVHLVPLFăODFOăGLUL
$QH[D-LQIRUPDWLYă([HPSOHGHUDSRDUWHGHHYDOXDUHVHLVPLFă
-6WUXFWXUăGLQEHWRQ
-6WUXFWXUăPHWDOLFă
-6WUXFWXUăFXSHUH܊LGLQ]LGăULHVLPSOăQHDUPDWăH[HPSOXO
-6WUXFWXUăFXSHUH܊LGLQ]LGăULHVLPSOăQHDUPDWăH[HPSOXO
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
1. Generalități
Structura codului
Structura codului P 100-3 este următoarea:
1. Generalități
2. Evaluarea seismică
3. Cerințe de performanță
4. Informații pentru evaluarea seismică
5. Evaluarea calitativă
6. Evaluarea cantitativă
7. Evaluarea fundațiilor și terenului de fundare
8. Concluziile evaluării
Anexa A: Hazardul seismic
Anexa B. Structuri din beton
Anexa C: Structuri din oțel
Anexa D: Structuri din zidărie
Anexa E: Componente nestructurale
Anexa F: Îndrumător de reabilitare seismică a clădirilor existente
Anexa G: Comentarii
Anexa H: Exemple de calcul a lucrărilor de intervenție structurală la clădiri
existente, vulnerabile seismic
Anexa I: Îndrumător pentru întocmirea raportului de expertiza tehnică
seismică la clădiri
Anexa J: Exemple de rapoarte de evaluare seismică
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 17
Definiții generale
În P 100-3 sunt valabile definițiile date în P 100-1 cu următoarele completări: (0)
Avarie seismică: defecțiune structurală sau nestructurală (semnificativă) a unei
construcții, cauzată de acțiunea cutremurului.
Beneficiar: persoană (fizică sau juridică) sau autoritate publică care comandă expertiza
tehnică și căreia, în temeiul unui contract, i se prestează serviciile de expertizare tehnică
și i se predă raportul de expertiză tehnică.
Clasă de risc seismic: indicator sintetic al susceptibilității de avariere seismică a unei
clădiri existente la acțiunea cutremurului de proiectare, corespunzător stării limită
ultime.
Clădire: construcție supraterană și, după caz, subterană, alcătuită din unul sau mai multe
tronsoane, având încăperi care servesc la adăpostirea oamenilor, animalelor,
materialelor etc.
Consolidare: refacerea sau înnoirea oricărei componente structurale a unei clădiri cu
scopul îmbunătățirii comportării structurii la diferite tipuri de acțiuni.
Degradare a construcției: pierderea caracteristicilor inițiale ale unei construcții sau părți
de construcție din cauza unor acțiuni exterioare sau prin folosință îndelungată.
Evaluare seismică: ansamblul investigațiilor care se desfășoară pentru evaluarea
comportării seismice a unei clădiri la acțiunea mișcărilor seismice severe.
Evaluare calitativă: evaluare pe baza unor proprietăți care sunt observate și care nu pot
fi în general măsurate, bazată pe judecată inginerească.
Evaluare cantitativă: evaluare prin metode de calcul inginerești care conduce la rezultate
numerice cu unități de măsură.
Examinare vizuală: procedeu de verificare vizuală, prin măsurători efectuate prin sondaj
a unor elemente adecvat selectate, a corespondenței dintre geometria structurii existente
și planurile de ansamblu.
Expertiză tehnică: cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert tehnic atestat asupra
unei situații sau probleme cu caracter tehnic pentru lămurirea acesteia și, după caz,
pentru identificarea soluției de remediere.
Expertiză tehnică la acțiuni seismice: expertiză tehnică referitoare la evaluarea seismică
a unei clădiri, la necesitatea lucrărilor de intervenție și, după caz, la tipul și anvergura
acestora.
Expunere: populația, bunurile materiale, valorile culturale și activitățile economice
expuse la risc, aflate în clădire și în imediata vecinătate a acesteia.
Inspecție în teren: activitățile desfășurate în teren pentru verificarea și completarea
informațiilor privind detaliile clădirii din documentația tehnică de proiectare originală
sau din proiectarea simulată.
Lucrări de intervenție: lucrări de construcție realizate în vederea reducerii
vulnerabilității construcțiilor existente.
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
Unități de măsură
Se utilizează unitățile de măsură conform prevederilor P 100-1. (0)
Simboluri
Se utilizează simbolurile așa cum sunt definite în P 100-1. (0)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 19
Documente de referință
Documentele normative de referință sunt cele prevăzute în P 100-1 împreună cu
cele din tabelul 1.1.
Tabelul 1.1 Standarde de referință specifice părții a III-a a codului P 100.
1 SR EN 1997-2:2008 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2:
Investigarea și încercarea terenului
2. Evaluare seismică
Generalități
Evaluarea seismică a clădirilor constă dintr-un ansamblu de operații pe baza cărora
se stabilește susceptibilitatea avarierii seismice. Susceptibilitate de avariere se stabilește
în funcție de gradul în care sunt satisfăcute cerințele evaluării stabilite conform
P 100-3.
Activitatea desfășurată pentru evaluarea clădirii, rezultatele examinării și studiilor
efectuate în vederea evaluării, concluziile referitoare la siguranța seismică a clădirii,
necesitatea lucrărilor de intervenție și, după caz, natura și proporțiile acestor lucrări,
sunt prezentate în raportul de evaluare seismică a construcției, parte a expertizei tehnice.
Conținutul detaliat al raportului de expertiză tehnică este prezentat la 8.2.
Scopul expertizelor tehnice la acțiuni seismice se stabilește în acord cu prevederile
P 100-3 și cu solicitările beneficiarului.
Expertizele tehnice la acțiuni seismice se întocmesc pentru stabilirea
susceptibilității avarierii la acțiuni seismice severe, a necesității lucrărilor de intervenție
și pentru stabilirea tipului și anvergurii acestora.
Expertizele tehnice pot să nu conțină recomandări privind tipul și anvergura
lucrărilor de intervenție, în următoarele situații:
(a) expertize tehnice comandate de către autoritățile judiciare sau alte autorități
publice, de către proprietari sau investitori necesare în cadrul unor spețe;
(b) expertize tehnice comandate de potențiali investitori pentru stabilirea
oportunității investițiilor;
(c) expertize tehnice comandate de către companii de asigurare pentru stabilirea
primelor de asigurare;
(d) expertize tehnice comandate de către proprietari pentru a stabili măsura în care
este posibilă organizarea și desfășurarea de activități permanente sau temporare
în spațiile publice ale unor clădiri. ( )
Evaluarea seismică se realizează pentru ansamblul clădirii, alcătuit din structură și
elemente nestructurale, sub acțiunea componentelor verticale și orizontale ale acțiunii
seismice.
Evaluarea seismică se finalizează prin încadrarea clădirii într-o clasă de risc seismic
și stabilirea necesității lucrărilor de intervenție și, după caz, descrierea tipului și
anvergurii acestora.
În cazul în care expertiza tehnică conține recomandări privind tipul și anvergura
lucrărilor de intervenție, nivelul minim de asigurare care trebuie îndeplinit în urma
acestor lucrări se stabilește conform prevederilor 3.3.
În cazul realizării lucrărilor de intervenție recomandate, expertiza tehnică se poate
completa, detalia sau definitiva la încheierea lucrărilor de decopertare a elementelor
structurale, situație care poate influența volumul, costurile și durata lucrărilor de
reabilitare seismică.
Evaluarea seismică poate să se refere la clădiri realizate parțial în raport cu
prevederile documentației tehnice de proiectare. În acest caz, evaluarea seismică se face
ca pentru clădiri existente.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 21
Evaluarea seismică a unui tronson dintr-o clădire realizată din două sau mai multe
tronsoane învecinate, izolate între ele prin rosturi seismice care traversează întreaga
structură, se face:
(a) independent de restul tronsoanelor, dacă nu se așteaptă interacțiunea între
tronsoane ca urmare a deplasărilor seismice orizontale;
(b) independent, cu evaluarea efectelor defavorabile ale interacțiunii, dacă este
așteptată interacțiunea între tronsoane și degradarea acestora ca urmare a
deplasărilor orizontale, din cauza dimensiuni mici a rostului seismic. ( )
Clădirile alcătuite din tronsoane separate parțial, prin rosturi care nu traversează
întreaga structură, se evaluează seismic în totalitate.
Prin excepție de la (12), în cazul clădirilor multietajate realizate din două sau mai
multe tronsoane având suprastructura separată și infrastructură comună, evaluarea
seismică a unui tronson se poate face independent, conform (11), la decizia motivată a
expertului.
În cazul clădirilor care, din cauza acțiunii seismice orizontale, pot interacționa cu
clădiri învecinate de care nu sunt separate prin rosturi seismice suficient de mari, la
evaluarea seismică se vor evalua efectele defavorabile ale interacțiunii asupra clădirilor
în cauză.
Evaluarea seismică poate să se refere exclusiv la documentația tehnică de proiectare
a unei clădiri. În această situație, concluziile expertizei se vor referi strict la
documentația analizată și nu la o eventuală clădire realizată pe baza acestei documentații.
(0)
Metodologii de evaluare
P 100-3 prevede trei metodologii de evaluare a clădirilor, diferite din punct de
vedere al complexității, definite prin baza conceptuală, nivelul de rafinare a metodelor
de calcul și nivelul de detaliere a operațiunilor de verificare:
(a) Metodologia de nivel 1, de complexitate scăzută;
(b) Metodologia de nivel 2, de complexitate medie;
(c) Metodologia de nivel 3, de complexitate ridicată. ( )
La evaluarea seismică a clădirilor se recomandă utilizarea metodologiei cu cel mai
înalt nivel de complexitate care poate fi aplicată în condițiile limitărilor specificate la
2.3.1, 2.3.2 și 2.3.3.
Pentru evaluarea seismică a unei clădiri, alegerea metodologiilor de evaluare se face
în funcție de: (0)
- cunoștințele tehnice din perioada realizării proiectului și execuției clădirii;
- complexitatea clădirii, în special din punct de vedere structural, definită de
dimensiuni (deschideri, înălțime), regularitate etc.;
- datele disponibile pentru întocmirea evaluării (nivelul de cunoaștere);
- funcțiunea, importanța și valoarea clădirii;
- condițiile privind hazardul seismic din amplasament, valorile accelerației
seismice pentru proiectare, ag, și condițiile locale de teren;
- tipul sistemului structural;
- cerințele fundamentale stabilite pentru clădire;
- scopul expertizei tehnice;
- alte condiții relevante pentru clădirea evaluată.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 23
3. Cerințe de performanță
Cerințe fundamentale
Evaluarea seismică a clădirilor existente urmărește să stabilească, cu un grad
adecvat de încredere, în ce măsură acestea satisfac cerințele fundamentale utilizate la
proiectarea construcțiilor noi.
Cerințele fundamentale pentru proiectarea clădirilor noi (cerința de siguranță a
vieții și cerința de limitare a degradărilor) și stările limită asociate (Starea Limită Ultimă,
ULS, și Starea Limită de Serviciu, SLS), sunt definite în P 100-1, unde se indică și
intervalele medii de recurență (IMR) ale acțiunilor seismice luate în considerare pentru
cele două stări limită.
Evaluarea poate avea în vedere cerințe superioare celor fundamentale, prin
adoptarea unor valori superioare ale IMR ale cutremurelor pe amplasament, conform
prevederilor din anexa A, în funcție de scopul expertizei.
Beneficiarul expertizei tehnice la acțiuni seismice va fi informat de către expert cu
privire la modul de selectare a cerințelor, prin adoptarea unor valori superioare ale IMR.
Cerințele fundamentale de referință se diferențiază în funcție de clasa de importanță
și de expunere la cutremur a clădirii evaluate conform P 100-1, prin intermediul
valorilor diferențiate ale factorului JI,e.
Exprimarea sintetică a susceptibilității avarierii seismice a unei clădiri existente la
acțiunea cutremurului de proiectare, corespunzător Stării Limită Ultime, se face prin
încadrarea acesteia într-o clasă de risc seismic.
În cazul clădirilor existente este permisă asigurarea cerințelor fundamentale definite
în P 100-1 pentru mișcări seismice de intensitate mai redusă decât cele considerate la
proiectarea clădirilor noi, corespunzătoare unor probabilități mai mari de depășire în 50
de ani decât cutremurul de proiectare.
Notă: Încadrarea unei clădiri din clasa III de importanță și expunere la cutremur în clasa III de
risc seismic arată orientativ că răspunsul așteptat al acesteia la acțiunea cutremurului cu 40%
probabilitate de depășire în 50 de ani (IMR de 100 de ani) este similar cu răspunsul unei clădiri
noi, din aceeași clasă de importanță și expunere la cutremur, proiectate pe baza P 100-1 la
acțiunea cutremurului cu 20% probabilitate de depășire în 50 de ani (IMR de 225 de ani). (0)
(d) Clasa de risc seismic RsIV, din care fac parte clădirile la care răspunsul seismic
așteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzător Stării Limită
Ultime, este similar celui așteptat pentru clădirile proiectate pe baza
reglementărilor tehnice în vigoare. ( )
Criteriile pentru încadrarea clădirilor în clase de risc seismic sunt prevăzute la 8.1.
(0)
Informații inițiale
Informațiile disponibile pentru evaluarea structurală trebuie să permită:
(a) identificarea sistemului structural, inclusiv al fundațiilor clădirii;
(b) identificarea condițiilor de teren;
(c) stabilirea dimensiunilor generale, a alcătuirii secțiunilor elementelor structurale
și a proprietăților fizico-mecanice ale materialelor de construcție;
(d) identificarea defectelor de calitate a materialelor și/sau deficiențelor de alcătuire
a elementelor, inclusiv ale fundațiilor, dacă există;
(e) stabilirea procedurii de reprezentare și evaluare a acțiunii seismice de proiectare
și a criteriilor de proiectare seismică utilizate la proiectarea inițială;
(f) stabilirea modului de utilizare a clădirii pe durata de exploatare, a modului de
utilizare ulterioară planificat al acesteia și precizarea clasei de importanță și de
expunere la cutremur, conform P 100-1;
(g) stabilirea acțiunilor asupra construcției, ținând cont de funcțiunea ulterioară a
acesteia;
(h) identificarea naturii și a amplorii degradărilor structurale și a eventualelor lucrări
de reparații sau consolidare, executate anterior.
Notă: Se au în vedere degradările produse de acțiunea cutremurelor și cele produse de alte acțiuni,
cum sunt încărcările gravitaționale, tasările diferențiate, atacul chimic datorat condițiilor de
mediu, tehnologice etc. După caz, se va identifica și comportarea seismică a clădirilor de același
tip sau similare. ( )
Pentru evaluarea componentelor nestructurale, informațiile trebuie să permită
identificarea și localizarea componentelor care:
(a) în caz de prăbușire totală sau parțială pot afecta siguranța vieții oamenilor din
clădire sau din afara acesteia;
(b) prin interacțiuni necontrolate cu elementele structurii pot conduce la avarierea
acestora;
(c) prin ieșirea din lucru pot cauza întreruperea utilizării clădirii conform funcțiunii
acesteia;
(d) pot da naștere la efecte secundare periculoase (incendii, explozii etc);
(e) pot cauza pierderi materiale importante. ( )
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 29
efectuate de către ingineri constructori, fără să fie necesare autorizări sau acreditări
suplimentare, sub îndrumarea expertului tehnic.
Expertul tehnic va identifica zonele elementelor cu materiale degradate din diferite
cauze și va stabili, în funcție de amploarea acestor degradări, măsura în care acestea
afectează rezistența și măsura în care încercările pe materiale sunt semnificative pentru
caracterizarea rezistenței elementelor în ansamblul lor. Expertul poate decide, după caz,
repararea locală a zonelor degradate.
Prelevarea de probe și încercările distructive in situ se realizează astfel încât să nu
se pună în pericol stabilitatea structurii și să nu se reducă semnificativ capacitatea sa de
rezistență și deformare la acțiuni seismice. Expertul decide, după caz, repararea locală
a elementelor deteriorate prin încercări distructive sau prin prelevarea de probe. (0)
Niveluri de cunoaștere
4.3.1. Generalități
Se definesc următoarele niveluri de cunoaștere:
- KL1: Cunoaștere limitată;
- KL2: Cunoaștere normală;
- KL3: Cunoaștere completă.
Factorii considerați în stabilirea nivelului de cunoaștere sunt:
(a) geometria structurii: dimensiunile de ansamblu ale structurii, dimensiunile
elementelor structurale, precum și ale elementelor nestructurale care afectează
răspunsul structural (de exemplu, panouri de umplutură din zidărie) sau
siguranța vieții (de exemplu, elemente majore din zidărie-calcane, frontoane);
(b) alcătuirea elementelor structurale și nestructurale, incluzând cantitatea și
detalierea armăturii în elementele de beton armat, detalierea și îmbinările
elementelor de oțel, legăturile planșeelor cu structura de rezistență verticală,
natura elementelor utilizate și modul de umplere a rosturilor cu mortar la zidării,
tipul și materialele componentelor nestructurale, prinderile acestora etc.;
(c) materialele utilizate în structură și în componentele nestructurale, respectiv
proprietățile mecanice ale materialelor beton, oțel, zidărie, lemn, după caz. ( )
Notă: Informații suplimentare specifice structurilor din diferite materiale și componentelor
nestructurale sunt date în anexele B, C, D și E ale prezentului cod.
Alegerea nivelului de cunoaștere se face conform prevederilor de la 4.3.2, 4.3.3 și
4.3.4.
Nivelul de cunoaștere corespunde nivelului minim realizat pentru alcătuirea de
detaliu și materiale.
Expertul poate completa cercetarea inițială a construcției după decopertarea
structurii, odată cu întreruperea exploatării clădirii și începerea lucrărilor de intervenție.
Pe baza noilor informații obținute se pot revizui concluziile expertizei și soluția de
intervenție. (0)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 31
KL1 (1) din proiectul de (a) din documentația (a) din documentația tehnică
ansamblu original și tehnică de proiectare de proiectare originală
verificarea vizuală originală
sau
prin sondaj în teren
sau
(b) valori stabilite pe baza
sau
(b) pe baza proiectării standardelor valabile sau
(2) dintr-un releveu simulate în acord cu practicilor de construire din
complet al clădirii practica la data realizării perioada realizării clădirii și
clădirii și pe baza unei din încercări limitate în teren
inspecții limitate în teren
KL2 (a) din documentația (a) din documentația tehnică
tehnică de proiectare de proiectare originală și
originală și dintr-o rapoartele originale privind
inspecție limitată în teren calitatea lucrărilor de
construire
sau
sau
(b) dintr-o inspecție
extinsă în teren (b) din specificațiile de
proiectare originale și din
încercări limitate în teren
sau
(c) din încercări extinse în
teren
KL3 (a) din documentația (a) din documentația tehnică
tehnică de proiectare de proiectare originală, din
originală, din rapoartele rapoartele originale privind
originale privind calitatea lucrărilor de
calitatea lucrărilor de construire și din încercări
construire și dintr-o limitate în teren
inspecție limitată în teren
sau
sau
(b) din încercări
(b) dintr-o inspecție cuprinzătoare în teren
cuprinzătoare în teren
Factori de încredere
Valorile de proiectare ale caracteristicilor materialelor din structura existentă se
stabilesc în funcție de valorile factorilor de încredere, CF.
Valorile factorilor de încredere se aleg în funcție de nivelul de cunoaștere realizat,
astfel:
(a) Nivel de cunoaștere realizat, KL1: CF=1,35;
(b) Nivel de cunoaștere realizat, KL2: CF=1,20;
(c) Nivel de cunoaștere realizat, KL3: CF=1,00. ( )
Expertul tehnic poate decide motivat creșterea valorilor CF în situațiile în care
condițiile concrete de cercetare în teren nu permit investigațiile și încercările prevăzute
la 4.2.
Factorul de încredere este unic pentru o clădire, caracterizând nivelul de cunoaștere
de ansamblu.
Prin excepție de la (4), în cazul în care prin metoda de calcul aleasă sistemul de
fundații se evaluează separat de suprastructură, se pot utiliza factori de încredere diferiți
pentru sistemul fundațiilor și suprastructură, la decizia expertului.(0)
34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
5. Evaluare calitativă
Alcătuirea clădirii
Listele condițiilor de verificare pentru structuri din beton, structuri din oțel și
structuri din zidărie sunt detaliate în anexele B, C și D, corespunzătoare structurilor din
diferite materiale. (0)
Traseul încărcărilor
Se verifică existența unui sistem structural continuu și suficient de rezistent care să
asigure un traseu neîntrerupt, cât mai scurt, al forțelor seismice din orice punct al
structurii până la terenul de fundare, pentru direcțiile principale orizontale ortogonale
ale clădirii.
Se identifică eventualele discontinuități în traseul încărcărilor și se vor evalua
efectele structurale ale acestora.
În cazul componentelor nestructurale se stabilește modul de transmitere a greutății
acestora și a forțelor seismice asociate către elementele structurale și se va evalua
capacitatea elementelor structurale și a legăturilor cu acestea. (0)
Redundanța
Se stabilește în ce măsură atingerea capacității de rezistență sau deformare într-un
element structural sau într-un număr limitat de elemente expune structura colapsului
local sau general.
Se stabilește în ce măsură este posibilă mobilizarea unui mecanism de plastificare
la acțiuni seismice severe care să permită exploatarea rezervelor de rezistență ale
structurii și o disipare avantajoasă a energiei seismice. (0)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 35
Supante
Prevederile din această secțiune se referă la planșeele cu suprafață limitată, dispuse
la interior, între nivelurile curente ale clădirii.
Se stabilește dacă supanta este asigurată la forțe laterale prin prevederea unei
structuri proprii de rezistență la forțe laterale sau prin ancorarea de structura principală,
care trebuie să fie capabilă să preia forțele aduse de planșeul intermediar. (0)
Componente nestructurale
Examinarea efectuată în cadrul evaluării calitative trebuie să stabilească relațiile
dintre structură și componentele nestructurale precum și tipul și calitatea legăturilor
între acestea.
În cazul structurilor în cadre din beton armat sau din oțel se verifică, în principal,
următoarele aspecte:
(a) măsura în care distribuția pereților de umplutură considerați fără rol structural,
dar care prin realizarea efectivă acționează ca elemente structurale, afectează
regularitatea pe verticală a clădirii (de exemplu, prin crearea unor niveluri slabe)
și pe orizontală (prin crearea unei excentricități semnificative între centrul
maselor și centrul de rigiditate);
(b) interacțiunile necontrolate ale structurii cu pereții de umplutură sau cu alte
elemente de construcție.
Aspectele specifice care definesc calitativ comportarea seismică a elementelor de
construcție nestructurale, echipamentelor și instalațiilor din clădiri sunt prezentate în
anexa E. (0)
36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
Degradarea clădirii
Se stabilește dacă integritatea materialelor din care este realizată structura a fost
afectată pe durata de exploatare a clădirii și, dacă este cazul, măsura degradărilor. La
inspectarea clădirii trebuie să se aibă în vedere că degradările pot fi ascunse sub finisaje.
Se stabilesc cauzele degradărilor:
(c) cutremure anterioare;
(d) tasare diferențiată a terenului de fundare;
(e) deformații impuse: acțiunea variațiilor de temperatură, contracția și curgerea
lentă a betonului;
(f) agenți de mediu sau agenți tehnologici, în special apa pură sau încărcată cu
substanțe agresive de diferite naturi;
(g) execuție defectuoasă;
(h) incendii sau explozii;
(i) alte cauze generate de exploatarea clădirii. ( )
Starea elementelor și materialelor se înregistrează în releveul de degradări detaliat
pentru a se stabili efectele asupra siguranței de ansamblu a clădirii. Releveul de
degradări se realizează sub formă de reprezentări grafice, schițe sau fotografii.
În cazul elementelor din beton armat se urmăresc:
(a) calitatea slabă a betonului și/sau degradarea lui fizică sau chimică;
(b) defectele de execuție;
(c) existența și gradul de coroziune a armăturilor din oțel;
(d) starea aderenței între beton și armături;
(e) deformațiile remanente semnificative și fisurile din elementele structurale cu
diverse configurații și direcții. ( )
Notă: Se urmăresc, în special, fisurile deschise peste 0,5 mm. În cazul pereților structurali se vor
examina cu prioritate fisurile înclinate, mai ales cele în “x”. În cazul stâlpilor și grinzilor vor fi
urmărite situațiile cu cedare potențială cu caracter neductil și efectele interacțiunii cu pereții de
compartimentare și de închidere.
În cazul elementelor din oțel se urmăresc:
(a) rugina, coroziunea sau alte degradări ale oțelului (de exemplu fisuri de oboseală);
(b) deformațiile remanente rezultate din comportarea postelastică sau din pierderea
stabilității (flambaj, voalare);
(c) starea elementelor de îmbinare: suduri, șuruburi, nituri. ( )
În cazul elementelor din lemn se urmăresc:
(a) degradarea lemnului prin putrezire sau ca efect al acțiunii unor microorganisme;
38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
6. Evaluare cantitativă
Generalități
Acest capitol se referă la evaluarea cantitativă a structurilor clădirilor existente.
Evaluarea componentelor nestructurale se face conform prevederilor anexei E.
Prin evaluarea cantitativă se verifică prin calcul dacă clădirile existente satisfac
cerințele fundamentale descrise la 3.1.
Pentru evaluarea cantitativă se vor utiliza metodele generale de calcul indicate în
P 100-1 împreună cu prevederile suplimentare date în P 100-3, specifice procesului de
evaluare.
Reprezentarea acțiunii seismice pentru evaluarea structurilor și componentelor
nestructurale se face conform prevederilor P 100-1 și anexei A la P 100-3.
Valorile factorilor de comportare, q, se aleg conform P 100-3, după caz, în funcție
de metodologia de evaluare utilizată. Valorile maxim admise ale factorilor de
comportare, q, sunt date în anexele B, C și D, corespunzătoare structurilor din diferite
materiale.
În cazul clădirilor care nu respectă condițiile de regularitate prevăzute la 5.2.1.3 și
5.2.1.4 se utilizează metodologia de nivel 3 sau, în cazul utilizării metodologiei de nivel
2, se reduc valorile factorilor de comportare, q, față de valorile maxim admise prevăzute
de P100-3. Prevederi privind reducerea factorilor de comportare sunt date în P100-1.
Modul de verificare a elementelor structurale este diferit pentru elementele cu
comportare ductilă sau neductilă.
Verificarea elementelor ductile se face în termeni de deformații sau în termeni de
rezistență, în funcție de tipul metodei de calcul.
Verificarea elementelor neductile se face în termeni de rezistență.
Valorile medii ale proprietăților mecanice ale materialelor din clădire se obțin din
documentația tehnică de proiectare originală, rapoartele originale privind calitatea
lucrărilor de construire, din încercări in-situ și din alte surse, conform prevederilor 4.2.
Pentru evaluarea cantitativă, în cazul modurilor de cedare ductilă a elementelor,
valorile de proiectare ale rezistențelor materialelor se obțin prin împărțirea valorilor
medii ale rezistențelor determinate conform (10) la factorii de încredere definiți la 4.4.
Pentru evaluarea cantitativă, în cazul modurilor de cedare neductilă a elementelor,
valorile de proiectare ale rezistențelor materialelor se obțin prin împărțirea valorilor
medii ale rezistențelor determinate conform (10) la factorii de încredere definiți la 4.4
și la factorii parțiali de siguranță ai materialelor.
Notă: Valorile atribuite factorilor parțiali de siguranță pentru beton, oțel, zidărie sau alte
materiale sunt stabilite prin codurile de proiectare specifice structurilor realizate din aceste
materiale.
Evaluarea cantitativă a structurilor de zidărie se realizează conform prevederilor din
anexa D.
Pentru materialele utilizate la realizarea lucrărilor de intervenție, nou adăugate, se
folosesc valorile de proiectare ale proprietăților acestora definite conform P 100-1. (0)
40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
Metode de calcul
Se aplică prevederile P 100-1 privind metodele de calcul structural.
Efectele acțiunii seismice pot fi evaluate prin următoarele metode:
(a) Metoda forțelor laterale statice echivalente;
(b) Metoda de calcul modal cu spectre de răspuns;
(c) Calculul static neliniar;
(d) Calculul dinamic neliniar. ( )
În cazul utilizării metodei forțelor laterale statice echivalente sau a metodei de
calcul modal cu spectre de răspuns, spectrul de proiectare se determină utilizând un
factor de comportare q ales în conformitate 6.1 (5) și (6).
Combinarea efectelor componentelor acțiunii seismice se face pe baza prevederilor
din P 100-1. (0)
în care:
H înălțimea clădirii măsurată deasupra cotei teoretice de încastrare (în metri);
kT coeficient care are valorile:
- 0,070 pentru structuri tip cadre din beton armat;
- 0,045 pentru structuri tip pereți din beton armat și pereți din zidărie;
- 0,110 pentru structuri tip cadre necontravântuite din oțel;
- 0,075 pentru structuri tip cadre contravântuite excentric din oțel;
- 0,050 pentru structuri tip cadre contravântuite centric din oțel.
În cazul clădirilor cu structura tip cadre din beton armat cu până la 10 niveluri
supraterane, pentru evaluarea aproximativă a perioadei fundamentale se poate utiliza,
alternativ, relația:
T1 = 0,1n (6.2)
în care n este numărul de niveluri deasupra cotei teoretice de încastrare.
Valorile medii ale eforturilor unitare normale în elementele verticale ale structurii,
produse de încărcările gravitaționale, se determină pe baza ariilor aferente de planșeu
utilizând valorile factorizate ale acțiunilor gravitaționale din combinația seismică de
proiectare, stabilite conform CR 0.
Pentru elementele verticale amplasate pe perimetrul clădiri se determină și
componenta forței axiale cauzată de forța seismică orizontală. Valoarea acesteia se
determină pe baza valorilor estimate ale forțelor tăietoare de la extremitățile grinzilor
adiacente elementului vertical considerat.
Valorile medii ale eforturilor unitare tangențiale, νm, în elementele verticale ale
structurii, stâlpi sau pereți, la nivelul situat imediat deasupra cotei teoretice de încastrare,
se determină cu relația aproximativă:
Fb
vm (6.3)
Ac
în care Ac este suma ariilor inimilor pereților al căror plan median este paralel cu direcția
în care se face calculul și suma ariilor secțiunilor transversale ale stâlpilor cadrelor
orientate în direcția în care se face calculul. În cazul stâlpilor din oțel se consideră numai
aria pereților secțiunii al căror plan median este aliniat cu direcția pentru care se face
calculul.
Valorile eforturilor normale unitare din stâlpi și ale eforturilor unitare tangențiale
medii din elementele structurale verticale ale clădirii se compară cu valorile admisibile
prevăzute pentru structurile din diferite materiale, conform anexelor B, C sau D.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 43
Ed d Rd (6.4)
unde:
Ed valoarea de proiectare a efortului secțional în combinația seismică de
proiectare;
Rd valoarea de proiectare a capacității de rezistență.
Valoarea de proiectare a capacității de rezistență, Rd, se determină pe baza
prevederilor din anexele B, C și D, corespunzătoare structurilor din diferite materiale.
Valoarea de proiectare a capacității de rezistență, Rd, se calculează utilizând valorile
de proiectare ale rezistențelor materialelor determinate conform 6.1 (11) și (12).
Prin excepție de la (6), (7), (9), (10), (12) și (13), în cazul clădirilor realizate până
la intrarea în vigoare a acestui cod, dacă structura îndeplinește toate prevederile de
conformare generală și de alcătuire de detaliu date în P 100-1 și materialele utilizate la
realizarea structurii sunt în acord cu prevederile din P 100-1, în aplicarea metodologiei
de nivel 2 se pot considera următoarele prevederi: (0)
(a) se consideră valorile maxime ale factorului de comportare, în funcție de
materialul structural și tipul structurii, conform P 100-1;
(b) se consideră valorile de proiectare ale rezistențelor stabilite conform P 100-1
reduse cu factorul de încredere determinat conform 4.4;
(c) se determină valorile de proiectare ale capacităților de rezistență și valorile
admisibile ale deplasărilor relative de nivel în acord cu prevederile P 100-1. ( )
Generalități
Acest capitol cuprinde prevederi privind evaluarea seismică a sistemului de fundații
al clădirii și a terenului de fundare.
Evaluarea calitativă și cantitativă a fundațiilor trebuie să evidențieze măsura în care
este îndeplinit rolul lor în ansamblul structural și situațiile în care fundațiile și, după caz,
infrastructura clădirii constituie veriga slabă în traseul încărcărilor aplicate structurii
către terenul de fundare.
Pentru evaluarea seismică a fundațiilor și terenului de fundare se vor realiza
investigații geotehnice ale terenului din amplasament, prin mijloacelele cercetării
geotehnice.
Prin excepție de la prevederile (3), la clădirile din clasele de importanță și expunere
la cutremur III și IV, prin decizia expertului tehnic, se pot utiliza date din documentația
tehnică inițială a construcției, dacă aceasta conține date relevante și suficiente referitoare
la teren, sau investigații geotehnice întocmite pentru terenuri din vecinătatea
amplasamentului dacă distanțele până la poziția acestora nu depășesc distanțele maxime
recomandate prin NP 074.
Prin investigațiile geotehnice se va stabili măsura în care terenul de fundare este
sensibil la acțiuni seismice și poate reprezenta factorul decisiv al unei degradări parțiale
sau totale a clădirii (teren lichefiabil, teren în pantă, orizonturi necoezive afânate etc.).
Pentru recomandarea unor lucrări de intervenție asupra fundațiilor sau terenului de
fundare este necesară efectuarea de investigații geotehnice în amplasament.
Pentru proiectarea lucrărilor de intervenție este necesară realizarea de investigații
geotehnice ale terenului în amplasament.
La evaluarea seismică a sistemului de fundare se verifică îndeplinirea cerințelor
specifice prevăzute de reglementările tehnice pentru proiectarea fundațiilor, în
concordanță cu prevederile P100-3.
Indicatorii de îndeplinire a cerințelor seismice definiți la capitolul 8 vor ține seama
de ponderea diferitelor categorii de deficiențe și a efectului acestora asupra calității
răspunsului seismic al ansamblului. (0)
Investigații geotehnice
La clădirile din clasele de importanță și expunere la cutremur III și IV, necesitatea
și metodele de investigare geotehnică necesare pentru stabilirea caracteristicilor
terenului sunt stabilite de către expertul tehnic.
La clădirile din clasele de importanță și expunere la cutremur I și II, metodele de
investigare geotehnică necesare pentru stabilirea caracteristicilor terenului sunt stabilite
de către expertul tehnic împreună cu un specialist în geotehnică.
Prin excepție de la (2), la decizia expertului tehnic, în cazul în care pentru terenul
din amplasamentul clădirii se dispune de un studiu geotehnic elaborat ulterior intrării în
vigoare a NP 074/2013, acesta poate fi utilizat la evaluarea seismică a clădirii.
Investigarea terenului de fundare se efectuează cu metode corespunzătoare cercetării
geotehnice, cu respectarea prevederilor normativului NP 074 și a standardului SR EN
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 47
Măsuri de intervenție
În urma evaluării seismice a clădirii pot fi stabilite, după caz, măsuri de intervenție
asupra sistemului fundațiilor în ansamblu. Acestea pot fi aplicate fundațiilor propriu-
zise, terenului de fundare sau ambelor.
Intervențiile asupra sistemului fundațiilor pot avea ca scop: mărirea capacității
structurale a fundației sau/și mărirea capacității portante din punct de vedere geotehnic
a fundației.
Pentru construcțiile din clasele de importanță și expunere la cutremur I și II, la
stabilirea măsurilor de intervenție asupra sistemului fundațiilor este necesară
colaborarea cu un specialist în geotehnică. (0)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 49
8. Concluziile evaluării
Valorile celor trei indicatori se asociază cu o anumită clasă de risc seismic conform
8.1.1, 8.1.2 și 8.1.3.
Expertul tehnic decide încadrarea clădirii într-o anumită clasă de risc seismic pe
baza valorilor celor trei indicatori, claselor de risc seismic asociate și a unei analize
complexe și cuprinzătoare a ansamblului condițiilor de diferite naturi.
Expertul tehnic analizează relevanța fiecărui indicator pentru evaluarea seismică a
clădirii.
Clasa de risc seismic a clădirii este clasa minimă asociată celor trei indicatori R1,
R2 și R3.
Prin excepție de la (6), atunci când expertul tehnic stabilește că unul dintre
indicatorii R2 sau R3 are relevanță redusă în cazul clădirii evaluate, clasa de risc seismic
a clădirii este clasa minimă asociată celorlalți doi indicatori.
Expertul tehnic identifică elementele vitale pentru siguranța structurală la seism
care prezintă deficiențe majore și capacitate insuficientă față de cerințele
corespunzătoare stărilor limită selectate.
Expertul tehnic identifică mecanismul de cedare probabil al structurii ca bază pentru
evaluarea răspunsului seismic așteptat al clădirii și pentru alegerea potrivită a soluției
de intervenție.
Relevanța gradului de afectare structurală, R2, se stabilește în funcție de vârsta
clădirii, intensitatea mișcărilor seismice care au afectat-o în trecut prin comparație cu
cerințele seismice corespunzătoare Stării Limită Ultimă și factorii naturali și antropici
care au putut cauza degradări ale clădiri în trecut.
Gradul de asigurare seismică, R3, este mai relevant în cazul clădirilor proiectate pe
baza unor reglementări tehnice pentru proiectare la cutremur, al căror răspuns la acțiuni
50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
seismice poate fi descris prin modelele curente de calcul cu un grad de încredere mai
mare.
În cazul clădirilor vechi, realizate înainte de 1963, identificarea aproximativă a
mecanismului de cedare, cu grad de încredere acceptabil, nu este întotdeauna posibilă.
În acest caz, evaluarea corectă a susceptibilității de avariere seismică a clădirii trebuie
să se bazeze pe o analiză cuprinzătoare și pe o judecată inginerească a tuturor condițiilor
de alcătuire și a corelației dintre acestea, operații care necesită competență înaltă și
experiență deosebită. (0)
Gradul de asigurare seismică pentru structură, R3, este minimul dintre valorile
determinate distinct pentru fiecare direcție orizontală principală ortogonală considerată
în evaluarea clădirii.
Clasa de risc asociată indicatorului R3 (exprimat în %) se stabilește astfel: (0)(0)
(a) Clasa de risc seismic RsI, dacă R3<35%;
(b) Clasa de risc seismic RsII, dacă 35%≤R3<65%;
(c) Clasa de risc seismic RsIII, dacă 65%≤R3<90%;
(d) Clasa de risc seismic RsIV, dacă 90%≤R3. ( )
Metodologia de nivel 1
Pentru elementele verticale ale structurilor de tip cadru sau cu pereți structurali,
gradul de asigurare seismică, R3, pentru structură se stabilește în termeni de rezistență,
la nivelul situat imediat deasupra cotei teoretice de încastrare, astfel:
Q adm
R3 (8.1)
Qm
unde
vm efortul unitar tangențial mediu calculat conform 6.6 (9);
vadm valoarea de referință admisibilă a efortului unitar tangențial în elementele
verticale stabilită conform prevederilor anexelor B, C și D pentru
elemente din beton armat, oțel și, respectiv, zidărie.
Pentru structurile din oțel contravântuite, gradul de asigurare seismică R3 pentru
structură se stabilește în termeni de rezistență, la nivelul situat imediat deasupra cotei
teoretice de încastrare, astfel: (0)
R3
¦F adm
(8.2)
Fb
unde
Σ Fadm suma valorilor de proiectare ale proiecțiilor pe orizontală ale forțelor
axiale capabile din diagonalele contravântuirilor verticale de la nivelul
considerat;
Fb forța tăietoare de bază calculată conform 6.6 (3).
Metodologia de nivel 2
Se determină valorile individuale ale indicatorului R3j, pentru fiecare element
structural j, astfel:
Rdj
R3 j (8.3)
Edj
unde
Edj valoarea de proiectare a efortului în elementul j, din combinația seismică
de proiectare relevantă, determinată conform prevederilor 6.7;
52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
R3
¦V Rdi
(8.4)
¦V Edi
unde
VEdi valoarea de proiectare a forței tăietoare în elementul structural vertical i,
rezultată din calculul structural în combinația de încărcare seismică
relevantă;
VRdi valoarea de proiectare a forței tăietoare asociate capacității de rezistență
a elementului structural vertical i de la nivelul considerat sau, după caz,
proiecția pe orizontală a valorii de proiectare a forței axiale capabile, în
diagonalele contravântuirilor verticale.
Pentru elementele care se plastifică din încovoiere conform mecanismului de cedare,
cu sau fără forță axială, valoarea VRdi se consideră egală cu valoarea forței tăietoare din
element asociată plastificării din încovoiere.
Pentru elementele care cedează din forță tăietoare, valoarea VRdi se consideră egală
cu valoarea de proiectare a forței tăietoare capabile.
Valoarea VRdi se limitează superior la forța tăietoare maximă care se poate mobiliza
în elementul structural i în situația pierderii echilibrului static, cedării altor elemente
structurale sau a terenului de fundare.
Prin excepție de la prevederile (3), în cazul clădirilor la care cedarea neductilă a
unuia sau mai multor elemente structurale poate conduce la colapsul local sau general
al clădirii, gradul de asigurare seismică, R3, al structurii va fi egal cu indicatorul R3j
minim al acestor elemente:
R3 min( R3 j ) (8.5)
unde R3j se calculează conform (1).
În cazul structurilor cu capacitate redusă de redistribuție a eforturilor între
elementele structurale, în calculul gradului de asigurare seismică, R3, conform (4) se
ține seama de posibilitatea redusă de redistribuire a eforturilor. În acest caz, valorile VRdj
în elementele cu surplus de rezistență vor fi limitate în funcție de posibilitățile reale ca
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 53
Metodologia de nivel 3
Gradul de asigurare seismică, R3, se determină în termeni de deplasare, cu expresia:
(0)
du
R3 (8.6)
ds
ds cerința de deplasare corespunzătoare acțiunii seismice asociate Stării
Limită Ultime;
du deplasarea laterală ultimă a clădirii, valoarea maximă a deplasării
absolute care corespunde îndeplinirii cerințelor fundamentale ale
evaluării seismice la Starea Limită Ultimă, date în cap. 3.1.
Notă: De regulă, du corespunde depășirii capacității de rezistență sau de deformare a oricărui
element din ansamblul teren-structură. La evaluarea du se va lua în considerare și răspunsul
componentelor nestructurale a căror cedare poate pune în pericol siguranța utilizatorilor.
Data expertizei:
Expert tehnic: Legitimație:
Adresa:
Categoria de importanță (HG 766/1997):
Clasa de importanță și expunere la cutremur (P 100-1):
Anul construirii:
Funcțiunea clădirii:
Înălțimea supraterană totală (m): Număr de niveluri:
Suprafața construită (mp): Suprafața desfășurată (mp):
Sistemul structural:
Componente
nestructurale:
Acțiunea seismică (probabilitate de depășire în 50 de ani) SLS: ULS:
Verificarea la Starea Limită Ultimă:
Metodologia de evaluare folosită (P 100-3): 1 2 3
Gradul de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică, R1 :
Gradul de afectare structurală, R2 :
Gradul de asigurare structurală seismică, R3:
Clasa de risc seismic în care a fost încadrată construcția, Rs: I II III IV
Descrierea clasei de risc
seismic:
Verificarea la Starea
Limită de Serviciu:
Concluzii:
Tabelul A.1: Factori de scalare pentru determinarea valorilor de vârf ale accelerațiilor
seismice orizontale
Județ ag30/ag225 ag40/ag225 ag100/ag225 ag225/ag225 ag475/ag225
Argeș, Bacău, Botoșani,
Brăila, București, Buzău,
Călărași, Constanta, Covasna,
Dâmbovița, Dolj, Galați,
Giurgiu, Gorj, Harghita, 0,40 0,45 0,80 1,00 1,25
Ialomița, Iași, Mehedinți,
Neamț, Olt, Prahova, Suceava,
Teleorman, Tulcea, Vâlcea,
Vaslui, Vrancea
Alba, Arad, Bihor, Bistrița
Năsăud, Brașov, Caraș
Severin, Cluj, Hunedoara, 0,35 0,40 0,80 1,00 1,35
Maramureș, Mureș, Sălaj, Satu
Mare, Sibiu, Timiș
ag30 valoarea de vârf ale accelerației seismice orizontale cu IMR = 30 de ani
ag40 valoarea de vârf ale accelerației seismice orizontale cu IMR = 40 de ani
ag100 valoarea de vârf ale accelerației seismice orizontale cu IMR = 100 de ani
ag225 valoarea de vârf ale accelerației seismice orizontale cu IMR = 225 de ani
ag475 valoarea de vârf ale accelerației seismice orizontale cu IMR = 475 de ani
B.2.2. Geometria
(1) Se identifică, după caz: (0)
(a) structura clădirii pentru acțiuni verticale și orizontale, în ambele direcții
principale ale clădiri;
(b) modul de descărcare a plăcilor către elementele de reazem;
(c) modul de descărcare a scărilor pe elementele verticale ale structurii;
(d) golurile de dimensiuni importante în planșee (inclusiv golurile de scară) și
pereți;
(e) dimensiunile secțiunilor transversale ale grinzilor și stâlpilor;
(f) forma și dimensiunile pereților structurali;
(g) lungimea de rezemare a elementelor orizontale prefabricate;
(h) excentricitățile dintre axele grinzilor și stâlpilor, dezaxarea stâlpilor pe
verticală etc. ( )
B.2.4. Materiale
(1) Se determină cel puțin următoarele caracteristici: (0)
(a) rezistența betonului la compresiune;
(b) limita de curgere, rezistența la rupere și deformația ultimă a oțelului. ( )++
Criteriul îndeplinit
neîndeplinit
Neîndeplinire
Neîndeplinire
moderată
Criterii privind clădirea și structura principală de rezistență la acțiuni seismice
majoră
(i) Condiții privind configurația structurii Punctaj maxim: 45
Structura are continuitate pe verticală (elementele verticale sunt continue până
la fundații)
Structura este redundantă
Structura are la toate nivelurile de deasupra cotei teoretice de încastrare
caracteristici similare de rezistență și rigiditate
Structura are la toate nivelurile de deasupra cotei teoretice de încastrare
dimensiuni similare în plan
25 – 0–
Clădirea are o distribuție uniformă a maselor pe verticală, la toate nivelurile 45
44 24
situate deasupra cotei teoretice de încastrare (diferențele între masele de nivel
sunt mai mici de 30 %)
Structura este regulată în plan, efectele de torsiune de ansamblu sunt moderate
Structura are o infrastructură adecvată și compatibilă cu terenul de fundare
Dimensiunile elementelor structurale sunt favorabile dezvoltării unui
mecanism de plastificare cu capacitate optimă de disipare a energiei seismice
Calitatea betonului și oțelului este conformă cu prevederile P100-1
(ii) Condiții privind interacțiunile structurii Punctaj maxim: 15
Distanțele dintre clădirea evaluată și clădirile vecine sunt suficient de mari
pentru a împiedica degradarea clădirilor ca urmare a interacțiunii necontrolate
Planșeele intermediare (supantele) au o structură laterală proprie sau sunt
ancorate adecvat de structura principală 15 8–14 0–7
Interacțiunea pereților nestructurali cu structura este controlată, nu cauzează
degradări semnificative ale acestora sau ale elementelor structurale adiacente
și nu alterează natura răspunsului structurii în ansamblu
(iii) Condiții privind alcătuirea elementelor structurale Punctaj maxim: 30
(a) Sistem structural tip cadru
Stâlpii au proporții de elemente lungi (raportul între înălțimea secțiunii
20 – 0–
transversale și înălțimea liberă a stâlpului este mai mare decât 3) 30
29 19
Efortul axial mediu normalizat în fiecare stâlp (calculat utilizând rezistența la
compresiune a betonului stabilită conform 6.1, (11)) este mai mic decât 0,3
(b) Sistem structural tip pereți
Grosimea pereților de beton armat este mai mare de 150 mm
Pereții au la capete bulbi sau tălpi cu lățimi limitate, prin intersecția pereților 20 – 0–
30
nu se formează secțiuni transversale complicate, cu tălpi excesive 29 19
Efortul axial mediu normalizat în fiecare perete (calculat utilizând rezistența la
compresiune a betonului stabilită conform 6.1, (11)) este mai mic decât 0,15
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 61
Criteriul îndeplinit
neîndeplinit
Neîndeplinire
Neîndeplinire
moderată
Criterii privind clădirea și structura principală de rezistență la acțiuni seismice
majoră
(i) Condiții privind configurația structurii Punctaj maxim: 45
Structura are continuitate pe verticală (elementele verticale sunt continue până
la fundații)
Structura este redundantă
Structura are la toate nivelurile de deasupra cotei teoretice de încastrare
caracteristici similare de rezistență și rigiditate
Structura are la toate nivelurile de deasupra cotei teoretice de încastrare
dimensiuni similare în plan
Clădirea are o distribuție uniformă a maselor pe verticală, la toate nivelurile 25 – 0–
45
situate deasupra cotei teoretice de încastrare (diferențele între masele de nivel 44 24
sunt mai mici de 30 %)
Structura este regulată în plan, efectele de torsiune de ansamblu sunt moderate
Structura are o infrastructură adecvată și compatibilă cu terenul de fundare
Calitatea betonului și oțelului este conformă cu prevederile P100-1
Dimensiunile elementelor structurale și armarea acestora permit dezvoltarea
unui mecanism de plastificare cu capacitate optimă de disipare a energiei
seismice
(ii) Condiții privind interacțiunile structurii Punctaj maxim: 15
Distanțele dintre clădirea evaluată și clădirile vecine sunt suficient de mari
pentru a împiedica degradarea clădirilor ca urmare a interacțiunii necontrolate
Planșeele intermediare (supantele) au o structură laterală proprie sau sunt
ancorate adecvat de structura principală 15 8–14 0–7
Interacțiunea pereților nestructurali cu structura este controlată, nu cauzează
degradări semnificative ale acestora sau ale elementelor structurale adiacente
și nu alterează natura răspunsului structurii în ansamblu
62 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
aceasta se poate stabili o evaluare mai realistă a efectelor diferitelor tipuri de degradări
asupra siguranței structurale a clădirii examinate.
(3) Punctajul maxim corespunzător ansamblului celor șase categorii de degradări,
(i)...(vi), este 100. Valoarea maximă de 100 de puncte corespunde unei clădiri
neafectate de degradări seismice sau de altă natură.
(4) Dacă starea de degradare constatată afectează semnificativ integritatea
elementelor structurale și a legăturilor dintre acestea, modelul de calcul se adaptează
astfel încât acesta să reprezinte cât mai fidel comportarea așteptată a structurii. (0)
Tabelul B.3 Categorii de degradări pentru evaluarea calitativă
Cu degradări
Fără degradări
Moderate
Majore
Categorii de degradări:
(3) Pentru verificarea deplasărilor laterale la Starea Limită Ultimă și la Starea Limită
de Serviciu a clădirilor realizate pe baza codurilor P 100-1/2006 și P 100-1/2013,
conform sistemului legal de asigurare a calității în construcții, factorul de amplificare a
deplasărilor, c, și, respectiv, factorul de reducere care ține seama de intervalul de
recurență mai redus al acțiunii seismice, v, se determină conform prevederilor codului
de proiectare seismică pe baza căruia a fost proiectată clădirea. (0)
C.2.2. Geometria
(1) Datele colectate trebuie să includă următoarele aspecte:(0)
(a) identificarea sistemelor de preluare a forțelor orizontale (în ambele direcții);
(b) identificarea diafragmelor orizontale (planșee, contravântuiri orizontale);
(c) forma inițială a secțiunii transversale și dimensiunile acesteia;
(d) erori de execuție și montaj (excentricitățile dintre axele grinzilor și stâlpilor,
dezaxarea stâlpilor pe verticală, deformarea elementelor structurale în
timpul montajului etc.)( )
C.2.4. Materiale
(1) Datele colectate trebuie să cuprindă valorile limitei de curgere, rezistenței de
rupere, alungirii la rupere.
(2) Pentru prelevarea eșantioanelor de probă se vor alege zonele cu tensiuni reduse.
(3) Pentru determinarea proprietăților fizico-mecanice ale elementelor structurale
conformate ca zone disipative încovoiate (zone potențial plastice) se vor utiliza
eșantioane prelevate din inima secțiunii (în cazul secțiunilor din profile laminate)
respectiv din inima și tălpile secțiunilor (în cazul secțiunilor compuse), cu refacerea
ulterioară a capacității de rezistență și de deformare acolo unde este cazul.
(4) Pentru determinarea proprietăților fizico-mecanice ale elementelor nedisipative se
vor utiliza eșantioane prelevate din tălpile secțiunii.
(5) Pentru determinarea proprietăților fizico-mecanice ale materialelor din zona
îmbinărilor se vor preleva probe de material din eclise, flanșe și organe de asamblare.
(6) Calitatea îmbinărilor cu sudură va fi atestată prin examinare vizuală, măsurători și
încercări nedistructive (ultrasunete, pulbere magnetică, lichide penetrante etc.).
(7) Calitatea îmbinărilor cu șuruburi se va face prin verificarea strângerii șuruburilor
și determinarea caracteristicilor fizico-mecanice a materialelor și organelor de
asamblare. (0)
Criteriul îndeplinit
Neîndeplinire
Neîndeplinire
Criteriu
moderată
majoră
(i) Condiții privind configurația structurii Punctaj maxim: 50
• Traseul încărcărilor este continuu
• Sistemul este redundant (sistemul are suficiente legături pentru a avea
stabilitate laterală și suficiente zone potențial plastice)
• Nu există niveluri slabe din punct de vedere al rezistenței (diferențele de
rezistență laterală între nivelurile succesive sunt mai mici de 20%)
• Nu există niveluri flexibile (diferențele de de rigiditate laterală între
nivelurile succesive sunt mai mici de 30%)
• Nu există modificări importante ale dimensiunilor în plan ale sistemului
structural de la un nivel la altul 30 – 0–
50
• Nu există discontinuități pe verticală (toate elementele verticale sunt 49 29
continue până la fundație)
• Nu există diferențe între masele de nivel mai mari de 50 %
• Nu există tendința de torsiune în ansamblu
• Legătura dintre infrastructură și suprastructură are capacitatea de rezistență
necesară pentru a asigura transmiterea eforturilor la terenul de fundare
• Infrastructura (sistemul de fundare) este în măsură să transmită la teren
forțele verticale și orizontale și să asigure stabilitatea la răsturnare a
construcției
(ii) Condiții privind interacțiunile structurii Punctaj maxim: 10
• Distanțele până la clădirile vecine depășesc dimensiunea minimă de rost,
conform P 100-1
• Planșeele intermediare (supantele) au o structură de susținere și preluare a 10 5-9 0-4
foțelor orizontale proprie sau sunt ancorate adecvat de structura principală
• Pereții nestructurali sunt izolați (sau legați flexibil) de structură
(iii) Condiții privind alcătuirea elementelor structurale Punctaj maxim: 30
(a) Structuri tip cadre necontravântuite
- Grinzi:
• zonele potențial plastice (de la capetele grinzilor) au secțiuni din clasa 1 de
secțiune și sunt prevăzute cu legături laterale la ambele tălpi
• prinderea grindă-stâlp este de tip rigid, de capacitate totală, putând transmite
la stâlp întregul moment încovoietor dezvoltat la capătul grinzii 20 – 0–
30
- Stâlpi: 29 19
• zonele potențial plastice de la baza stâlpului și de la capătul superior al
stâlpului aflat la ultimul etaj au secțiuni din clasa 1 de secțiune
• grosimea inimii stâlpului în zona nodului de cadru (eventual suplimentată cu
plăci de dublare) are suplețea suficient de mică (conform P 100-1) astfel încât
este evitată pierderea stabilității locale
• în dreptul nodului de cadru stâlpul este prevăzut cu rigidizări de continuitate
72 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
O d 2 ,0 O e
• Grinda de cadru este prevăzută în locul de prindere al diagonalelor în „V“ cu
legături laterale la ambele tălpi
(c) Structuri cu cadre contravântuite excentric( )
• Prinderile grindă-stâlp sunt de tip rigid
• Bara disipativă are secțiunea încadrată în clasa 1 de secțiuni
• Inima barei disipative nu are prevăzute goluri în ea și nici nu este întărită cu
plăci de dublare
• La capetele barei disipative, la ambele tălpi sunt prevăzute legături laterale
care împiedică pierderea stabilității generale 20 – 0–
30
29 19
• La capetele barei disipative sunt prevăzute pe ambele fețe ale inimii
rigidizări transversale; în lungul barei disipative scurte sau intermediare sunt
prevăzute rigidizări transversale intermediare
• Diagonalele au secțiuni încadrate în clasa 1, 2 sau 3 de secțiune. Zveltețea
E
lor este O d 1,5 S # 1,5O e
fy
(iv) Condiții referitoare la planșeu Punctaj maxim: 10
• Prin grosimea plăcii din beton și dimensiunile reduse ale golurilor sau prin
existența contravântuirilor orizontale, planșeul poate fi considerat diafragmă 10 5–9 0–4
orizontală rigidă
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 73
Criteriul îndeplinit
Neîndeplinire
Neîndeplinire
Criteriu
moderată
majoră
(i) Condiții privind configurația structurii Punctaj maxim: 50
• Conform criteriu (i) din Tabelul C.1 30 – 0–
50
49 29
(ii) Condiții privind interacțiunile structurii Punctaj maxim: 10
• Conform criteriu (ii) din Tabelul C.1 10 5–9 0– 4
(iii) Condiții privind alcătuirea elementelor structurale. Punctaj maxim: 30
(a) Structuri tip cadre necontravântuite
• Ierarhizarea capacităților de rezistență ale elementelor structurale asigură
dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei seismice, zonele
disipative fiind situate la capetele grinzilor în vecinătatea îmbinării grindă-stâlp
- Grinzi:
• zonele potențial plastice (de la capetele grinzilor) au secțiuni din clasa 1 de
secțiune.
• ambele tălpi sunt rezemate lateral împotriva pierderii stabilității generale în
zonele potențial plastice, valoarea forței ce trebuie preluată de respectivele
reazeme fiind conform P 100-1;
• prinderea grindă-stâlp este de tip rigid, de capacitate totală, putând transmite la
stâlp întregul moment încovoietor dezvoltat la capătul grinzii
- Stâlpi: 20 – 0–
30
• zonele potențial plastice de la baza stâlpului și de la capătul superior al 29 19
stâlpului aflat la ultimul etaj au secțiuni din clasa 1 de secțiune;
• panourile de inimă ale stâlpilor în zona nodului de cadru (îmbinarea grindă-
stâlp) pot prelua forța tăietoare corespunzătoare momentelor plastice capabile
ale zonelor disipative ale grinzilor adiacente;
• grosimea inimii stâlpului în zona nodului de cadru (eventual suplimentată cu
plăci de dublare) are suplețea suficient de mică (conform P 100-1) astfel încât
este evitată pierderea stabilității locale;
• în dreptul nodului de cadru stâlpul este prevăzut cu rigidizări de continuitate la
nivelul tălpilor (superioară și inferioară) grinzilor adiacente care asigură
continuitatea transmiterii tensiunilor normale de la o grindă la alta;
• în zona nodului de cadru tălpile stâlpului sunt legate lateral la nivelul tălpii
superioare a grinzilor adiacente;
• zveltețea stâlpului, în planul în care grinzile pot forma articulații plastice este
74 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
E
limitată la valoarea: O 0,7 S # 0,7O e
fy
(b) Structuri cu cadre contravântuite centric
• Ierarhizarea capacităților de rezistență ale elementelor structurale asigură
dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei seismice astfel încât
plastificarea diagonalelor întinse să se producă înainte de formarea articulațiilor
plastice sau de pierderea stabilității generale / locale în grinzi și stâlpi;
• Prinderile grindă-stâlp sunt de tip rigid
• Diagonalele dispuse în “X” au zveltețea O 1,3O e d O d 2 ,0O e 20 – 0–
• Diagonalele dispuse în „V“ au zveltețea 30
29 19
O d 2 ,0 O e
• Grinda de cadru este prevăzută în locul de prindere a diagonalelor în „V“ cu
legături laterale la ambele tălpi
• Zveltețea stâlpilor în planul contravântuit este
E
O d 1,3 S 1,3O e
fy
(c) Structuri cu cadre contravântuite excentric( )
• Ierarhizarea capacităților de rezistență ale elementelor structurale asigură
dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei seismice astfel încât
barele disipative amplasate în structură sunt capabile să disipeze energia prin
formarea de mecanisme plastice de forfecare, încovoiere sau încovoiere însoțită
de forfecare;
• Prinderile grindă-stâlp sunt de tip rigid
• Bara disipativă are secțiunea încadrată în clasa 1 de secțiuni;
• Inima barei disipative nu are prevăzute goluri în ea și nici nu este întărită cu
plăci de dublare
• La capetele barei disipative, la ambele tălpi sunt prevăzute legături laterale
care împiedică pierderea stabilității generale (putând prelua o forță de 20 -
30 0 - 19
compresiune egală cu 0,06∙fy·b·tf) 29
• La capetele barei disipative sunt prevăzute pe ambele fețe ale inimii rigidizări
transversale cu grosimea mai mare de 75% din grosimea inimii dar cel puțin de
10 mm și cu lățimea până la marginea tălpii. Rigidizările intermediare sunt
amplasate conform P 100-1;
• Axa diagonalelor se intersectează cu axa barei disipative în dreptul rigidizării
de capăt sau în interiorul lungimii barei disipative;
• Diagonalele au secțiuni încadrate în clasa 1, 2 sau 3 de secțiuni.
• Stâlpii au secțiuni încadrate în clasa 1 de secțiuni în zonele potențial plastice.
E
Zveltețea lor în planul contravântuit este O d 1,3 S # 1,3O e
fy
(iv) Condiții referitoare la planșeu Punctaj maxim: 10
• Placa planșeelor este realizată din beton armat monolit, armăturile distribuite
în placă asigură rezistența necesară la încovoiere și forța tăietoare pentru forțele
seismice aplicate în planul planșeului; golurile în planșeu sunt bordate cu
armături suficiente, ancorate adecvat 10 6–9 0– 5
• Forțele seismice din planul planșeului pot fi transmise la elementele structurii
verticale (grinzi principale și secundare) prin intermediul conectorilor în cazul
planșeelor din beton sau prin platelajul metalic și/sau contravântuirile orizontale
în cazul planșeelor metalice;
NOTĂ: 1. Dacă condițiile concrete de investigare a construcției nu permit stabilirea suficient
de detaliată a condițiilor, nivelul de îndeplinire a acestora se estimează pe baza practicii din
perioada realizării clădirii, cu reducerea adecvată a punctajului. În funcție de gradul de
încredere al datelor astfel stabilite, punctajul se reduce prin înmulțirea cu factori cu valori între
0,50 și 1,0.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 75
Fără degradări
Degradări
Degradări
moderate
Categorii de degradări:
majore
(i) Degradări produse de acțiunea cutremurului Punctaj maxim: 50
• Grinzi: deformații în domeniul plastic, voalarea pereților secțiunii, fisuri și
ruperi parțiale
• Bare disipative (link-uri): deformații plastice severe, fisuri și ruperi parțiale
• Stâlpi: deformații moderate, voalări ale tălpilor, incursiuni în domeniul
plastic (la unii stâlpi)
• Prindere grindă / bare disipative – stâlp: deformații pronunțate, ruperi ale
elementelor prinderii cu diminuarea rezistenței capabile (fără a fi afectate însă
mijloacele de prindere care transmit forța tăietoare)
• Nodul de cadru: deformații pronunțate, voalare, fisuri și ruperi parțiale ale
sudurilor
• Prinderi de continuitate ale stâlpilor și grinzilor: incursiuni în domeniul
21 -
plastic fără ruperi ale elementelor de continuitate sau ale mijloacelor de 40 0 - 20
39
prindere
• Contravântuiri verticale: flambaj, deformații plastice, cedarea prinderilor
• Baza stâlpilor: deformații plastice ale plăcii de bază, traverselor, deformații
plastice / ruperea șuruburilor de prindere în fundații
• Diafragme orizontale:
- metalice: deformații pronunțate, flambajul unor bare de contravântuire,
ruperea mijloacelor de prindere a barelor de contravântuire și/sau panourilor
metalice de structura de rezistență
- din beton armat: fisurarea sau ruperea planșeelor, distrugerea prinderii plăcii
din beton armat de structură metalică (smulgerea din conectori / ruperea
conectorilor)
(ii) Degradări produse de încărcările verticale Punctaj maxim: 18
• Fisuri și degradări în plăcile planșeelor
• Pierderea stabilității generale a stâlpilor și grinzilor 10 –
18 0–9
• Pierderea stabilității locale a elementelor componente ale stâlpilor și 17
grinzilor
(iii) Degradări produse de încărcarea cu deformații (tasarea reazemelor, Punctaj maxim:7
contracții, acțiunea temperaturii)
7 4–6 0–3
(iv) Degradări produse de o execuție defectuoasă (dezaxări ale stâlpilor, Punctaj maxim: 8
contravântuirilor, defecte în îmbinări sudate, defecte în îmbinări cu șuruburi)
sau de intervenții asupra elementelor structurale (reducerea secțiunilor 8 5–7 0–4
elementelor prin decupare, tăiere sau găurire)
(v) Degradări produse de factori de mediu: agenți corozivi chimici sau factori Punctaj maxim: 20
biologici asupra:
11 – 0–
- oțelului (coroziune, exfolieri) 20
19 10
- elementelor îmbinărilor
(vi) Degradări produse de utilizatori (factori antropici) Punctaj maxim: 7
7 3–6 1–3
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 77
Notă: Valorile maxime ale factorilor de comportare sunt dați în funcție de codul de proiectare
seismică aflat în vigoare la data elaborării proiectului clădirii.
78 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
(2) Valorile maxime ale factorului q indicate la C.4 sunt valori aproximative stabilite
pentru structuri care nu respectă decât parțial regulile de alcătuire a construcțiilor
amplasate în zone seismice din codul P 100-1 aflat în vigoare.
(3) În cazul în care se dispune de date suficient de sigure privind detaliile de alcătuire
și redundanță a clădirii, expertul are posibilitatea de mărire a valorilor factorului de
comportare q conform prevederilor indicate la 6.7.(7). (0)
W pA f y A b
Ty pentru grinzi (C.5)
6 E Ib
W pA f y A c § ·
Ty ¨1 N Ed ¸ pentru stâlpi (C.6)
6 E I c ¨© N pA ,Rd ¸
¹
WpA modulul de rezistență plastic
- materialele din care sunt alcătuite fundațiile: piatră, zidărie, beton simplu,
beton armat, soluții mixte;
- existența hidroizolațiilor.
(j) condițiile de teren:( )
- topografia amplasamentului: teren plan, în pantă, teren inundabil;
- natura terenului de fundare: normal, cu sensibilități (sensibil la umezire, cu
contracții și umflări mari, lichefiabil), agresiv față de materialele de
construcție;
- nivelul apei freatice;
- existența rețelelor edilitare (apă sau canalizare) cu pierderi de apă.
(2) Informațiile de la (1) se obțin conform 4.2, cu următoarele precizări:(0)
(a) inspecția în teren limitată se face prin examinare vizuală, când este posibil
după desfacerea tencuielilor; se examinează, pentru cel puțin 15% din
numărul pereților, următoarele elemente:
- caracteristicile zidăriei la suprafață și în profunzime;
- legăturile între pereții care se intersectează;
- alcătuirea generală a planșeelor și prinderile acestora de pereți;
(b) inspecțiile în teren extinse și cuprinzătoare se fac prin examinare vizuală,
pentru fiecare nivel al clădirii, și constau în:
- desfacerea tencuielilor (pe suprafețe suficient de mari, orientativ > 1,0 m2);
- sondaje în zidărie pentru examinarea: caracteristicilor în profunzime ale
zidăriei, legăturilor între pereți la intersecții, legăturilor între pereți și
planșee;
- desfacerea tavanelor sau a pardoselilor pentru examinarea alcătuirii
planșeelor;
- decopertarea fundațiilor (în zonele semnificative, stabilite de expertul
tehnic).
(c) inspecția în teren extinsă se face pentru cel puțin 20% din numărul pereților,
iar inspecția în teren cuprinzătoare se face pentru cel puțin 40% din numărul
pereților. ( )
Tabelul D.1a Valori maxime ale indicatorului R1, zidărie nearmată – metodologia de
nivel 1
Condiții de regularitate
Rigiditate Regim de
planșee înălțime Cu regularitate în Fără regularitate în Fără regularitate în plan
plan și în elevație plan sau în elevație și în elevație
d P+2E 100 85 70
Rigide
> P+2E 85 70 60
Tabelul D.1b Valori maxime ale indicatorului R1, zidărie confinată – metodologia de
nivel 1
Condiții de regularitate
Rigiditate Regim de
planșee înălțime Cu regularitate în Fără regularitate în Fără regularitate în plan
plan și în elevație plan sau în elevație și în elevație
d P+2E 100 100 85
Rigide
> P+2E 90 85 75
Nesemnificative 70 30
Moderate 60 20
Grave 45 15
Foarte grave 25 10
Notă: Elementele orizontale includ: planșee, bolți, cupole, șarpante.
(5) Indicatorul R2 se determină cu relația:
R2 Ah Av (D.1)
unde
Av punctajul acordat în funcție de starea de avariere a elementelor verticale;
Ah punctajul acordat în funcție de starea de avariere a elementelor
orizontale.
(6) Avariile caracteristice în pereții din zidărie care se iau în considerare sunt:
(a) Fisuri verticale în parapete, buiandrugi și arce;
(b) Fisuri înclinate în parapete, buiandrugi și arce;
(c) Fisuri înclinate în șpaleți;
88 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
(10) La clădirile cu avarii foarte grave, care necesită intervenții imediate pentru
punerea în siguranță provizorie a clădirii și interzicerea accesului tuturor persoanelor,
evaluarea preliminară nu mai este necesară și se trece direct la evaluarea calitativă
detaliată.
(11) Caracterizarea orientativă a severității tipurilor de avarii prezentate în tabelul D.2,
pentru elementele structurale orizontale, este următoarea:(0)
(a) Avarii la planșee cu grinzi din lemn:
- Avarii nesemnificative: fisuri izolate în tavan, paralele cu grinzile;
- Avarii moderate: fisuri numeroase în tavan, paralele cu grinzile, însoțite de
fisuri transversale izolate;
- Avarii grave: separarea de perete la reazeme pentru un număr mic de grinzi;
- Avarii foarte grave: separarea majorității grinzilor principale de pereți la
reazeme; deplasarea laterală urmată de căderea unor grinzi de pe reazeme.
(b) Avarii la planșee cu grinzi metalice și bolțișoare de cărămidă:
- Avarii nesemnificative: fisuri izolate în bolțișoare, paralele cu grinzile;
- Avarii moderate: fisuri numeroase în bolțișoare, paralele cu grinzile, însoțite
de fisuri transversale izolate;
- Avarii grave: fisuri cu deschidere peste 1 mm în bolțișoare, paralele cu
grinzile și însoțite de multe fisuri transversale;
- Avarii foarte grave: separarea parțială a grinzilor de zidăria boltișoarelor,
zdrobirea zidăriei elementelor verticale în zonele de reazem ale grinzilor
metalice, căderea boltișoarelor.
(c) Avarii la bolți și cupole: ( )
- Avarii nesemnificative: fisuri vizibile, cu deschidere până la 1 mm, la bolți
sau cupole cu tiranți;
- Avarii moderate: fisuri vizibile, cu deschidere până la 1 mm, la bolți sau
cupole fără tiranți;
- Avarii grave: fisuri cu deschidere peste 1 mm, la cheie și la reazemele pe
elementele verticale, la bolți sau cupole cu tiranți;
- Avarii foarte grave: fisuri cu deschidere peste 1 mm, la cheie și la reazemele
pe elementele verticale la bolți sau cupole fără tiranți, fisuri cu deschideri
mai mari ale elementelor verticale, la bază și la reazemul bolții, eventual cu
zdrobirea zonei comprimate, deformații remanente importante (“coborârea”
bolților sau deplasarea laterală a reazemelor).
(6) În aplicarea metodologiei de nivel 2, pentru clădiri cu pereți din zidărie confinată,
cu planșee rigide în plan orizontal, care îndeplinesc condițiile de regularitate în plan și
în elevație din P 100-1, valoarea factorului maxim de comportare q stabilită conform
(5) se corectează cu factorii de suprarezistență Du/D1 stabiliți conform P 100-1.
(7) Fracțiunea din amortizarea critică pentru conversia spectrului de răspuns elastic și
a spectrului de proiectare se ia egală cu 8%.
(8) În cazul planșeelor cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal, pentru calculul
la acțiunea seismică în planul pereților, distribuția forței seismice de proiectare, Fb,
între pereții structurali se face proporțional cu masa totală aferentă fiecărui perete
structural.
(9) Tipul de model de calcul pentru pereții cu goluri depinde de rezistența și de
rigiditatea la încovoiere a plinurilor orizontale de zidărie sau a elementelor de beton
armat de la nivelul planșeelor. La nivel minimal se pot utiliza următoarele modele
simplificate:(0)
(a) Model de tip cadru - plinuri de zidărie sau elemente de beton armat (grinzi
de cuplare) cu rezistență și rigiditate semnificativă la încovoiere;
(b) Model de tip console legate la nivelul fiecărui planșeu cu bare articulate la
capete - plinuri de zidărie sau elemente de beton armat (grinzi de cuplare) cu
rezistență și rigiditate nesemnificativă la încovoiere;
(c) Model de tip console independente – lipsa plinurilor de zidărie și centurilor
din beton armat.( )
Notă: Pot fi utilizate și alte modele de calcul cum sunt modelele cu elemente finite, modelele
cu macroelemente etc. Utilizarea acestor modele este condiționată de existența informațiilor
complete privitoare la caracteristicile de rezistență și de deformabilitate ale zidăriei.
(e) ruperea pereților se produce din forță tăietoare, prin fisurare diagonală din
eforturi principale de întindere (mecanismul de rupere în scară). ( )
Nota: În cele mai multe cazuri, aceste ipoteze simplificatoare nu sunt satisfăcute de clădirile
proiectate înainte de apariția reglementărilor tehnice specifice clădirilor din zidărie.
(3) În ipotezele de la (2) efortul unitar mediu de compresiune în pereții structurali, σ0,
se poate calcula simplificat ca raportul dintre greutatea clădirii, deasupra secțiunii
teoretice de încastrare, determinată considerând încărcările gravitaționale din
combinația seismică de proiectare, și aria totală a secțiunilor orizontale ale pereților.
(4) Valoarea admisibilă a efortului unitar tangențial mediu, vadm, se calculează cu
relația: (0)
1,33W k CF J M
vadm 1 V0 (D.9)
CF J M 2,0W k
unde
Wk valoarea de referință a capacității de rezistență la forță tăietoare a
zidăriei care, pentru zidăria cu elemente din argilă arsă, în lipsa unor
date mai precise, se poate considera:
Wk = 0,06 N/mm2 pentru zidărie cu mortar de var;
Wk = 0,12 N/mm2 pentru zidărie cu mortar de ciment.
Notă: Valoarea Wk se referă la pereții neavariați; în cazul pereților avariați, expertul tehnic va
aprecia nivelul de reducere care se impune. Orientativ, pentru zidăriile cu avarii moderate
valoarea Wk se reduce cu 25y30% iar în cazul avariilor grave cu 50y60%.
Pentru mortarele var-ciment sau ciment-var se recomandă interpolarea liniară între valorile de
mai sus în funcție de raportul între cei doi lianți (ciment/var).
Nd
V0 efortul unitar mediu de compresiune corespunzător forței axiale de
Aw
proiectare Nd
Aw aria secțiunii transversale (orizontale) a peretelui;
V0
Xd
fd
fd valoarea de proiectare a capacității de rezistență la compresiune a
zidăriei.
(2) Valoarea de proiectare a capacității de rezistență la forță tăietoare la rupere prin
lunecare în rostul orizontal a unui perete de zidărie nearmată se determină cu relația:
1.33 § lad ·
V f 21 ¨ fQ k 0 0.4V d ¸ tlc (D.11)
CF J M © lc ¹
unde
lc lungimea zonei comprimate a secțiunii care ține seama de efectul
alternant al forței seismice, determinată cu relația:
Md
lc 1.5lw 3
Nd
lw lungimea peretelui
Md momentul încovoietor de proiectare;
Nd forța axială de proiectare;
lad lungimea pe care aderența este activă, calculată cu relația:
lad 2lc lw
Dacă lad ≤0 valoarea de proiectare a forței tăietoare de rupere se calculează cu
relația
Nd
V f 21 0.53 (D.12)
CF J M
(3) Valoarea de proiectare a capacității de rezistență la forță tăietoare la rupere prin
fisurare diagonală se determină cu relația:
tlw f td V
V f 22 1 0 (D.13)
b f td
unde
b coeficient determinat conform CR6 cu valori 1,0db=Opd1,5;
ftd rezistența de proiectare a zidăriei la eforturi principale de întindere.
(4) Valoarea de proiectare a capacității de rezistență la forța tăietoare a unui perete de
zidărie nearmată se calculează cu ecuația:
Vf 2 min(V f 21,V f 22 ) (D.14)
98 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
D.3.3.1.5. Verificarea prin calcul static neliniar pentru efectele acțiunii seismice
în planul pereților pentru metodologia de nivel 3
(1) Modelul de calcul minimal pentru calcul static neliniar implică următoarele
schematizări:
(a) șpaleții (montanții) sunt caracterizați printr-o lege efort-deformație de tip
"liniar elastic-perfect plastic" pentru care rezistența și deplasarea
(deformația) ultimă sunt definite în funcție de tipul de rupere probabil;
(b) parametrii limită ai legii constitutive, în lipsa unor date mai exacte, se vor
lua după cum urmează: ( )
- deplasarea ultimă este egală cu 0,8% din înălțimea peretelui dacă rezistența
de rupere prin forță tăietoare a peretelui (D.11) este mai mare cu cel puțin 30% decât
forța tăietoare asociată rezistenței de rupere la compresiune excentrică (D.10);
- deplasarea ultimă este egală cu 0,4% din înălțimea peretelui în celelalte
situații.
(2) Capacitatea clădirii se definește prin deformația laterală a ultimului planșeu pentru
care s-a produs scăderea forței tăietoare capabile cu mai mult de 20% din cauza
degradării și ruperii progresive a unor componente ale structurii. (0)
E.1. Generalități
S - risc scăzut
M - risc moderat
R - risc ridicat
102 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
S - risc scăzut
M - risc moderat
R - risc ridicat
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 103
Tabelul E.2a.
Categoria și tipul componentelor nestructurale agt 0.15g ag=0.10g
A.1. Elemente atașate anvelopei construcției:
- parapete, atice, coșuri de fum și de ventilație, Da Da
- ornamente, firme, reclame, antene de televiziune și similare, indiferent de modul Da Da
de prindere de structura principală
A.2. Elemente ale anvelopei
- elemente propriu zise Da Nu
- placaje și finisaje cu elemente și prinderi ductile Da Nu
- placaje și finisaje cu elemente și prinderi fragile Da Da
- prinderi și rigidizări ale elementelor anvelopei Da Da
A.3. Elemente de compartimentare, fixe sau amovibile, inclusiv finisaje și
tâmplării înglobate
- pereți nestructurali interiori din zidărie simplă/panouri de beton greu Da Nu
- pereți nestructurali ușori (tip gips-carton) Nu Nu
- pereți nestructurali/închideri către spații interioare din sticlă Da Da
A.4 Tavane false
- aplicate direct pe structură Nu Nu
- suspendate Da Nu
A.5 Garduri de incintă Da Nu
104 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
Tabelul E.2b.
Categoria și tipul componentelor nestructurale agt0.15g agd0.10g
B. Instalații
B.1 Instalații sanitare (alimentare cu apă, evacuarea apelor uzate)
- sisteme de conducte pentru stingerea incendiilor Da Nu
- sisteme de conducte sub presiune Da Nu
B.2 Instalații electrice/iluminat
- sisteme de cabluri principale Da Nu
- sisteme de iluminat de siguranță Da Nu
- corpuri de iluminat incluse în tavane suspendate Da Nu
B.4 Instalații speciale cu utilaje care operează cu abur sau apă la temperaturi ridicate
- boilere, cazane Da Da
- vase de presiune rezemate pe manta sau așezate liber Da Da
C. Echipamente electromecanice
- ascensoare și scări rulante Da Nu
D. Mobilier
- mobilier din unități medicale, de cercetare, inclusiv sistemele de computere; Da Nu
mobilier de birou (rafturi, clasoare, dulapuri)
- mobilier din muzee de interes național Da Da
- mobilier și dotări speciale din construcții din clasa de importanță I: (panouri de Da Da
comandă ale dispeceratelor din servicii de urgență, din unități de pompieri,
poliție, centrale telefonice, echipamente din stații de radiodifuziune/televiziune)
- rafturi din oțel din magazine și din depozite accesibile publicului Da Nu
E.2.3.1. Verificarea prin calcul a CNS pentru efectul direct al acțiunii seismice
(1) Evaluarea seismică a CNS se realizează utilizând metoda forțelor laterale statice
echivalente pentru CNS prevăzută de P 100-1.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 109
(2) Pentru evaluarea seismică a CNS se iau în considerare, după caz, componentele
orizontale și verticale ale mișcării terenului, conform prevederilor P 100-1.
(3) Pentru evaluarea seismică la Starea Limită de Serviciu, valoarea de proiectare a
forței seismice orizontale se calculează conform prevederilor P 100-1 pentru
componente nestructurale unde coeficienții de calcul JCNS, ECNS, qCNS și Kz se aleg
conform prevederilor din P 100-1 pentru componentele nestructurale din clădirile noi.
(4) Pentru evaluarea seismică a CNS la Starea Limită Ultimă valoarea de proiectare a
forței seismice orizontale static echivalente se va calcula cu relația:
FCNS 4J CNS ag mCNS (E.2)
unde JCNS se alege conform prevederilor P 100-1 pentru componente nestructurale.
(5) Forțele seismice static echivalente se aplică în centrul de greutate al CNS,
independent, pe direcțiile principale ale CNS sau se distribuie proporțional cu masa
proprie a CNS.
(6) Condiția de stabilitate pentru CNS este considerată îndeplinită dacă momentul de
răsturnare rezultat din combinațiile seismice de proiectare, multiplicat cu factorul 1,5,
este mai mic sau egal cu momentul de stabilitate asigurat de greutatea proprie evaluat
ținând seama de legăturile capabile să preia atât întindere cât și compresiune. Pentru
calculul momentului de stabilitate efectul favorabil al greutății proprii va fi redus cu
15% iar efectul forțelor de frecare va fi neglijat.
(7) Condiția de rezistență pentru CNS este considerată îndeplinită dacă sunt
satisfăcute următoarele condiții:
(a) eforturile secționale care se dezvoltă în CNS și în prinderile acesteia rezultă
mai mici sau egale cu eforturile capabile
(b) în cazul prinderilor cu ancore înglobate în beton sau zidărie, eforturile
capabile ale prinderilor sunt cu 30% mai mari decât eforturile maxime
transmise ancorelor de către CNS. ( )
(8) Pentru elementele de legătură (prinderi) care asigură stabilitatea la răsturnare a
CNS atașate anvelopei precum și a boilerelor și vaselor de presiune, condiția de
rezistență este:
1,25J CNS Eanc d Ranc (E.3)
unde
Eanc valoarea eforturilor de proiectare determinate pe baza valorilor de
proiectare ale acțiunilor considerând efectele acțiunii seismice majorate
cu 30%
Ranc valoarea eforturilor capabile.
(9) Valorile de proiectare ale rezistențelor materialelor se determină astfel:
(a) Pentru materiale fragile rezistențele medii împărțite la coeficientul de
siguranță pentru material și la factorul de încredere determinat conform
capitolului 4.
(b) Pentru materiale ductile rezistențele medii împărțite la factorul de încredere
determinat în capitolul 4. ( )
110 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
(10) Caracterul fragil sau ductil se stabilește în funcție de tipul materialului ancorei și
de tipul materialului de care este fixată ancora.
Notă: Prinderile cu ancore fixate în zidărie sau în beton vor fi considerate prinderi fragile.
(11) Eforturile capabile ale prinderilor se determină pe baza valorilor de proiectare ale
rezistențelor determinate conform (9). (0)
E.2.3.2. Verificarea prin calcul a CNS pentru efectul indirect al acțiunii seismice
(1) Valorile de proiectare ale deplasărilor laterale se determină conform prevederilor
P 100-1 pentru componente nestructurale din clădirile noi.
(2) Verificarea CNS la efectul indirect al acțiunii seismice este îndeplinită dacă: (0)
(a) Pentru CNS așezate vertical (prinse de două planșee succesive), deplasarea
relativă a punctelor de prindere, este mai mică sau egală cu deplasarea
admisibilă a CNS
Notă: Astfel de CNS sunt pereții despărțitori, fațadele cortină etc.
Notă: Deplasarea admisibilă a CNS se stabilește prin calcul sau se extrage din fișa tehnică a
produsului.
(b) Pentru sistemele de instalații ale căror componente nu sunt fixate rigid de
structură deplasarea relativă dintre acestea trebuie sa fie mai mică decât
deplasarea care poate fi preluată de elementele de legătură dintre
componentele sistemului. ( )
Notă: Astfel de sisteme sunt, de exemplu, sistemele rezemate pe izolatori de vibrații.
- gradul de ocupare.
(c) Caracterizarea siguranței clădirii față de acțiunile de exploatare, în special a
celor seismice
- vulnerabilitatea structurală;
- vulnerabilitatea elementelor nestructurale, a instalațiilor și echipamentelor.
Stabilirea vulnerabilității construcției sub diferite aspecte reprezintă obiectivul
operației de evaluare seismică.
(d) Stabilirea nivelurilor de performanță necesară în funcție de clasa de importanță
și expunere la cutremur și importanța construcției.
(e) Posibilitățile economice, tehnologice, de resurse de diferite tipuri.
(f) Gradul de afectare a funcțiunii construcției pe durata executării lucrărilor (de
exemplu, prin necesitatea de a evacua clădirea).
(g) Posibilitățile concrete de execuție pe amplasament referitoare la amenajarea
șantierului, a acceselor pe rețeaua stradală publică, a spațiilor necesare montării
macaralelor etc. ( )
În cadrul expertizei sau al studiului de fezabilitate, după caz, se analizează
două sau mai multe scheme alternative de intervenție. Pentru fiecare din acestea, se
evaluează reducerea vulnerabilității față de sursele de hazard seismic pe amplasament
și se selectează cea mai eficientă soluție pe baza celor mai importante criterii pentru
cazul considerat.
Calculele structurale și de dimensionare ale elementelor de consolidare se vor
face cu respectarea modelelor și metodelor din P 100-1 și a regulilor suplimentare date
în P 100-3.
armat aplicată in scopul sporirii ductilității locale a unui stâlp, funcție de modul concret de
realizare a armării, poate asigura și sporirea rezistenței la forță tăietoare și la moment
încovoietor.
etajul vecin sau dacă nu creează o excentricitate de torsiune semnificativă. De asemenea, este
necesar să se stabilească dacă planșeele situate imediat deasupra și imediat dedesubtul
nivelului la care se face intervenția sunt capabile să asigure modificarea distribuției și
transferul forțelor tăietoare de nivel. Este indicat să se continue acești pereți până la teren.
Dacă nu, trebuie examinat dacă suporturile verticali ai peretelui pot prelua momentele de
răsturnare aferente peretelui.
În cazul în care nu este posibil să se elimine sau să se reducă substanțial
neregularitățile de distribuție a maselor (datorate greutății unor instalații și utilaje) sau
neregularitățile geometrice în elevația clădirii (create, de exemplu, de retrageri) se
recomandă aplicarea unor metode avansate de calcul care să estimeze cât mai realist
răspunsul seismic și să identifice zonele care trebuie întărite.
Modificarea structurii verticale la un anumit nivel antrenează, de regulă, și
intervenții asupra planșeelor (diafragmelor) implicate. Asemenea intervenții pot consta
în prevederea unor conectori care să transfere forțele seismice de la planșee la pereții
nou introduși, colectori-centuri care să culeagă aceste forțe din masa planșeului și să le
transfere la elementele verticale etc.
CR CR
CM CM
Figura F.2.1. Introducerea unor componente rigide și rezistente, care să reducă excentricitatea
(ii) măsuri care sporesc local sau pe mai multe niveluri rigiditatea și/sau
rezistența unor elemente structurale verticale și orizontale în vederea
eliminării unor niveluri flexibile și/sau slabe. ( )
(f) Execuția cămășuirii elementelor cadrelor cu beton armat poate afecta în măsură
importantă și elementele nestructurale ale construcției, astfel încât costul și
durata lucrărilor poate fi mai mare comparativ cu alte soluții. ( )
Indicații pentru dimensionarea elementelor de consolidare a elementelor
cadrelor de beton armat prin beton armat, piese de oțel sau FRP se dau în capitolul
F.3.9.
a) b) c)
Figura F.3.1. Cămășuirea stâlpilor
~ 30mm
~ 30mm
~ 30mm ~ 30mm
~ 30mm
~ 30mm
Figura F.3.2. Cămășuirea unui stâlp adiacent unui parapet din beton armat – varianta 1
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 129
Cămaşă de
beton armat
Cămaşă de
beton armat Mortar
Secţiune transversală
Parapet din
beton armat
Figura F.3.3. Cămășuirea unui stâlp adiacent unui parapet din beton armat – varianta 2
Prinderea etrierului
Piuliţă Placă sau cornier de
prin sudură
ancoraj(t t 8mm)
gol de turnare
gol de turnare
etrieri în nod
trecuţi prin
golurile forate
în grindă
completare etrier
armături verticale
în cămaşă ancoră aderentă
(a)
(b)
Figura F.3.5. Realizarea continuității armăturii orizontale în nod
platbandă de oţel
tablă de tablă de
oţel oţel profil cornier de oţel
sudură pe sudură pe sudură pe
şantier şantier şantier
Sudură de şantier
Perete
Tablă de oţel
adiacent
Perete adiacent
Rost vertical
Tablă de oţel
Tablă de oţel
Figura F.3.8. Îmbunătățirea condițiilor de solicitare la forțe tăietoare pentru un stâlp legat de
parapete din beton armat
(b) Grinzi
Pentru cămășuirea cu tablă de oțel a grinzilor se pot utiliza diferite soluții: cu
tablă continuă (Figura F.3.9), cu benzi din platbande sau etrieri aparenți din oțel beton
(Figura F.3.10).
134 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
Etrier filetat
Figura F.3.10. Cămășuirea grinzilor cu benzi din platbande sau etrieri de oțel beton aparent
(c) Noduri
Cămășuirea nodurilor în vederea sporirii rezistenței la forță tăietoare nu poate
fi realizată integral cu piese din tablă deoarece prezența grinzilor nu permite realizarea
continuității în plan orizontal.
În cazul în care cămășuirea stâlpilor este executată cu piese metalice,
cornierele dispuse pe colțurile stâlpului se continuă pe verticală perforând placa
planșeului, secțiunea continuă de oțel în plan orizontal fiind realizată din bare de oțel
beton care traversează grinzile și care se sudează de corniere (Figura F.3.11).
În cazul în care diferența dintre lățimile stâlpilor și grinzilor nu este mare, și
atunci când se urmărește în principal sporirea rezistenței la compresiune a betonului
din nod și sporirea aportului acestuia la preluarea forței tăietoare, consolidarea nodului
se realizează prin montarea unor corniere de secțiune mare la colțurile stâlpilor legate
cu gulere metalice puternice (Figura F.3.12), situate imediat deasupra plăcii și imediat
sub grinzi. Cornierele cu rigiditate importantă la încovoiere exercită în acest caz un
efect de confinare la colțurile nodului, între acestea confinarea fiind asigurată de
grinzile care intră în nod.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 135
„A”
(a) (b)
Detaliul „A”
gaură perforată
în grindă
bară de oţel
cornier
pat de
mortar
(c)
A-A B-B
platbandă
cornier din oţel A A
cornier
din oţel
grinzi existente
suduri de
B B şantier
stâlp existent
platbandă de beton armat
(a) Stâlpi
Cămășuirea cu FRP trebuie aplicată pe întreg perimetrul stâlpilor.
Suprafața laterală a stâlpilor trebuie atent pregătită înainte de aplicarea foilor
din FRP. Orice neregularitate care poate duce la degradarea fibrelor trebuie îndepărtată.
Colțurile stâlpului trebuie racordate uniform pe înălțime cu o rază de cel puțin 20 mm.
Stâlpul trebuie înfășurat strâns cu foile din FRP. Fibrele trebuie dispuse
perpendicular pe axul longitudinal al stâlpului.
Fibrele se vor suprapune pe o lungime suficientă astfel încât să se evite cedarea
cămășii în zonele de îmbinare. Valorile minime ale lungimii de suprapunere sunt date
în Tabelul F.3.1 (Figura F.3.13(a)), și nu vor fi mai mici decât valorile minime
indicate de producător.
Zonele de îmbinare prin suprapunere se vor dispune alternativ pe cele patru
fețe ale stâlpului (Figura F.3.13(b)).
Substanțele adezive ce se vor utiliza pentru lipirea foilor de FRP pe suprafața
de beton trebuie să aibă o rezistență suficientă astfel încât să nu se piardă aderența
dintre fibre și stâlp.
Foi de FRP
Foile se înfăşoară
strâns pe stâlp
a) b)
Figura F.3.13. Aplicarea foilor de FRP
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 137
Foaie de FRP
Foi de Parapet / Perete
FRP
Rost vertical
Parapet Rost
(a) (b)
Figura F.3.14. Aplicarea foilor de FRP în cazul unui stâlp adiacent unui parapet
Spaţiu umplut
cu beton
Perete adiacent
Figura F.3.15. Aplicarea foilor de FRP în cazul unui stâlp care prezintă o concavitate
(b) Grinzi( )
Cămășuirea continuă cu polimeri armați cu fibre poate fi utilizată pentru
sporirea capacității de rezistență la forță tăietoare a grinzilor din beton armat de formă
dreptunghiulară (independente). Aplicarea FRP se va face astfel încât direcția fibrelor
să fie orientată pe direcția forței tăietoare (normale la axa elementului).
În cazul aplicării cămășuielii cu benzi FRP situate la distanțe finite, soluția se
poate aplica și la grinzi de planșeu, trecând benzile prin goluri practicate în placă.
Benzile se vor fixa în betonul plăcii prin ancore specifice FRP sau se vor petrece pe
lungimi de suprapunere suficiente (a se vedea procedura de la stâlpi).
138 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
Grindă de
beton armat
Contravântuire Stâlp de
Guseu beton armat
Guseu metalic
metalic
Guler
metalic
Guler
metalic
Şuruburi
pretensionate
Stâlp Scaun
Contravântuire
Contravântuire
conectori cu
aderenţă chimică
grindă
marginală
Figura F.3.20. Detaliu de prindere a unui cadru complet contravântuit de oțel de grinzile
structurii existente din beton armat
146 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
sudură uzinată
sau de şantier
gaură forată
(a)
stâlp interior
montant vertical
profil dublu T
(b)
stâlp marginal
montant vertical
profil dublu T
Figura F.3.21. Detaliu de prindere a unui cadru complet contravântuit de oțel de stâlpii structurii
existente din beton armat
148 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
Figura F.3.22. Prinderea profilelor metalice când dimensiunile în plan ale stâlpului sunt
substanțial mai mari decât lățimea grinzilor
Ramă metalică
Gujon cu cap Suprafaţă
Fretă transversală buciardată
Mortar necontractil
injectat cu presiune
Suprafaţă Contravântuire
buciardată Ramă Contravântuire metalică
metalică
Figura F.3.23. Prinderea unei rame de oțel în ochiul cadrului existent din beton armat
Guler metalic
pe grindă
Link
(a) (b)
Miez
Material de oţel Mortar
neaderent necontractil
Tub
de oţel
M N T M N T M N T N T N T
Perete de compartimentare
Componenta de oţel a
sistemului de cadre
Gujon cu cap
Contravântuire metalică
Conectori post-instalaţi
diminuează riscul de degradare, atât al elementelor structurale ale cadrelor din beton
armat, cât și al elementelor nestructurale.
Printr-o alcătuire judicioasă, pereții nou introduși pot înzestra structura și cu
proprietăți de disipare de energie.
Soluția introducerii de pereți structurali poate fi aplicată și la construcțiile cu
parter flexibil și/sau slab din punctul de vedere al rezistenței.
Pereții structurali de beton armat pot fi plasați la exteriorul (Figura F.3.29(a))
sau la interiorul construcției (Figura F.3.29(b)). Funcție de poziția aleasă pentru noii
pereți, aceștia pot fi perforați de goluri de uși și ferestre.
a-a
curte de
lumină
Colectori
(a)
Stâlp Perete de
existent beton armat
nou-introdus
(b)
Grindă
Cămaşă existentă
beton armat
A-A
marginea grinzii
ancoră
existente A chimică
ancoră
chimică A
(a)
stâlp
B-B
B cămaşă beton armat gol de
turnare
B grindă existentă
stâlp
(b)
Conector post-instalat
Mortar necontractil injectat
≥ 200 mm
Surplusul de beton
se îndepărtează
(a) (b)
Figura F.3.33. Tehnologia de execuție pentru pereții din beton armat realizați în ochiul de cadru
160 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
ls = lungimea de suprapunere
ls
Gol de
Placã
turnare
existentã
45 o
a
Gaurã de dimensiuni mari a/
realizatã cu dispozitive 2
rotopercutoare fãrã a se
tãia armãturile din placã
Figura F.3.34. Tehnologia de execuție pentru pereții din beton armat realizați la exteriorul
ochiului de cadru
Grindă
Grindă
existentă
existentă
Fredă φ6
Armături verticale
Perete Perete
introdus introdus
Figura F.3.35. Armături transversale spiralate (frete) dispuse pentru a împiedica cedarea prin
despicare a betonului
Grinda
existentă Grinda
existentă
„scăriţe” din
plase sudate
min. I12
Peretele Peretele
introdus introdus
Figura F.3.36. Armături transversale sub formă de „scărițe” din plase sudate dispuse pentru a
împiedica cedarea prin despicare a betonului
Figura F.3.37. Pasul dintre conectorii post-instalați și distanțele dintre aceștia și marginile
elementelor de beton armat
162 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
Peretele Peretele
introdus Armături în formă de „U” introdus
min I10
Figura F.3.38. Pene de forfecare obținute prin tăierea unor bucăți din stratul de acoperire cu
beton a armăturilor din elementul existent
Grinda Pană
Adeziv Grinda
existentă prefabricată
existentă
Conector
Peretele Armătură în formă de „U” Peretele
introdus min. I10 Conector introdus
Figura F.3.39. Pene de forfecare obținute prin utilizarea unor piese prefabricate
(a)
cămăşi de b.a.
continue pe perete existent
înălţime cu bulbi
(b)
corniere de oţel
continue pe perete existent
înălţime cu bulbi
Figura F.3.40. Creșterea capacității de rezistență la încovoiere a pereților prin introducerea unor
elemente noi din beton armat sau oțel
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 173
plăci de oţel
perete existent
cu bulbi
spaţiu umplut cu
mortar matat sau
răşini epoxidice
corniere corniere
cămăşi de corniere şi
beton armat perete existent perete existent
cu bulbi plăci din oţel
cu bulbi
(a) (b)
conectori
conectori
perete cămăşuit cu beton armat pe
ambele feţe
(a)
conectori
perete cămăşuit cu beton armat pe o
singură faţă
(b)
prevederea conectorilor specifici FRP realizați tot cu fibre, răsfirați în evantai (Figura
F.3.50).
Dimensionarea fâșiilor sau plăcilor va asigura o rezistență în exces față de
valoarea forței tăietoare asociate mecanismului de plastificare, pentru a asigura
dezvoltarea deformațiilor plastice de încovoiere.
Întrucât rezistența FRP este limitată de capacitatea de aderență, este inutilă
sporirea numărului de straturi peste cel asociat capacității de aderență.
(a) (b)
FRP
Placă existentă
A de beton armat
ancoraj straturi
FRP
Figura F.3.49. Consolidarea pereților și a riglelor de cuplare folosind polimeri armați cu fibre
adâncime de înglobare
rozeta de ancorare
extinderea ancorajului
perete
perete existent
A-A
A gol de turnare
gaură
carcase forată
înclinate
perete existent
A-A
A gol de turnare
gaură
forată
grindă de
1,5 la A ≥ 200
cuplare nouă ancoră din
oţel beton
Zonă de ancoraj
ataşată peretelui
Notă: Dacă se iau măsuri de sprijinire provizorie a plăcii, grinda nouă se poate executa
cu înălţimea grinzii existente prin realizarea unui gol continuu în placă.
găuri
A B forate
≥ 100mm
A B
grindă de
cuplare nouă
zonă de ancoraj
ataşată peretelui
armături armături
centură suprabetonare
placă
ancore
existentă
post-instalate
Figura F.3.54. Realizarea unei legături adecvate între elementele verticale și suprabetonare
Câteva soluții de realizare a aderenței dintre cele două straturi de beton armat
sunt prezentate în Figura F.3.55.
În cazul din Figura F.3.55 (a), conlucrarea este realizată prin intermediul unui
strat de pietriș lipit cu adeziv epoxidic de placa planșeului existent. În Figura F.3.55
(b), conectarea celor două straturi se realizează prin ancore post-instalate, cu capăt
expandabil sau cu aderență chimică. În Figura F.3.55 (c), se prezintă o soluție care se
poate aplica în cazul unor planșee prefabricate alcătuite din fâșii cu goluri. Prin
spargerea bolții de deasupra unor goluri și umplerea acestora odată cu turnarea
suprabetonării se realizează pene care preiau tendința de lunecare între cele două
straturi de beton. O altă soluție este prezentată în Figura F.3.55 (d) în care conlucrarea
între suprabetonare și placa existentă se realizează prin corniere fixate cu bolțuri de
placa planșeului existent.
(a) (b)
(c) (d)
Figura F.3.55. Realizarea aderenței între placa existentă și suprabetonare
182 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
Figura F.3.56. Instalarea armăturilor din centuri prin demolarea marginii plăcii
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 183
Figura F.3.57. Introducerea unor elemente din oțel în lungul marginilor planșeului
gol realizat cu
burghiul
conector de
suprabetonare
oţel-beton
armată
(a) (b)
Figura F.3.58. Soluții pentru sporirea legăturii între planșeu și elementele verticale ale structurii
184 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
Figura F.3.59. Fixarea elementelor de oțel nou introduse de placa planșeului existent
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 185
la
armături de bordare
suprabetonare
45°
- secțiunile plăcilor să fie suficiente pentru a limita alungirile la cca. 20-30 mm;
- găurile din placa de oțel prin care se introduc ancorele să fie suficient de largi
pentru a evita rezemarea tijelor de marginea găurii (Figura F.3.61);
- transferul de încărcare între colector și placa planșeului să se realizeze prin
frecare prin intermediul unor șaibe elastice care să asigure dezvoltarea unor
eforturi de compresiune între colector și placa planșeului.
În cazul în care colectorii sunt realizați ca elemente de beton armat, trebuie
luate măsuri pentru asigurarea conlucrării între betoanele de vârste diferite și pentru
realizarea unei bune betonări (Figura F.3.62).
Lungimea colectorului depinde în principal de rezistența plăcii planșeului; cu
cât acesta este mai slab armată, lungimea necesară a colectorului va fi mai mare.
Dacă colectorul intersectează grinzile planșeului, acestea trebuie perforate,
apoi în găurile realizate se montează bare orizontale de oțel care se vor înnădi
corespunzător cu armăturile colectorului. Golurile practicate în grinzi și plăci, vor
evita pe cât posibil, tăierea armăturilor existente.
Colectorii pot fi plasați și adosați la grinzile planșeului existent (Figura F.3.63).
placa existentă
de beton armat
Figura F.3.61. Montarea conectorilor chimici utilizați pentru ancorarea colectorului din oțel
goluri de betonare
suprafaţă asperizată
etrieri
colector nou de
beton armat
agrafe
armăturile colectorului
gol de turnare
agrafă etrier
dornuri
armăturile
colectorului
suprafaţă rugoasă
fundaţie
existentă
fundaţie
nouă
Figura F.3.65. Nivelul fundației noi trebuie coborât sub talpa fundației existente
(b) Talpa fundației noi nu trebuie să fie la aceeași adâncime cu fundația existentă.
În această situație, fundația nouă supraîncarcă excentric fundația existentă.
Soluția comună este coborârea fundației noi la nivelul fundației existente (Figura
F.3.66).
fundaţia
existentă
nivel posibil de fundare
Figura F.3.66. Nivelul fundației noi nu trebuie să fie la aceeași adâncime cu fundația existente
perete
perete adăugat
existent
grindă pe capul
piloţilor
fundaţie
existentă mustăţi
piloți
Figura F.3.67. Suplimentarea fundațiilor de suprafață prin atașarea unei fundații de adâncime
găuri forate
beton
nou
(a) armături
suplimentare
fundaţie existentă
armături în
suplimentul
de fundaţie
(b)
grinda de fundaţie
existentă
placa de ancoraj
mustăţi
armătura minipiloţilor
ţeavă
Figura F.3.69. Sporirea capacității de a transmite compresiuni sau întinderi la teren prin atașarea
unui sistem de minipiloți
pereţi adăugaţi
perete marginal
radier
existent
perete fundaţie
structural existentă
piloţi noi
ancoraj
piloţi zona
existenţi adăugată
perete
piloţi noi
structural
minipiloţi noi
stâlp
pilot existent
stâlp existent
pilot existent
(c) Îmbunătățirea alcătuirii dalei groase din capul piloților (Figura F.3.73). ( )
Aceasta are drept scop crearea condițiilor pentru a transmite eforturile de
întindere generate de momentul de răsturnare de la baza elementelor verticale la teren.
Forțele de ridicare au fost ignorate de multe ori în proiectarea inițială, fie datorită
196 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
suprabetonare
armături fundaţie
de ancorare existentă
goluri forate
umplute cu
mortar epoxidic
umplutură compactată
suprafaţa potenţială de rupere
pământ excavat
(b) ancore
structură de sprijinire
(pereți mulați/palplanşe)
zid de
sprijin
plan de
rupere
(c)
Ef k f E fib
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 201
unde:
ffib, Efib rezistența și modulul de elasticitate al fibrelor;
kf proporția volumului de fibre în volumul FRP (între 40 - 65%).
Cămășile cu FRP trebuie astfel proiectate încât să nu se atingă rezistența
materialului înainte de dezvoltarea deformațiilor plastice de încovoiere ale elementului
de beton armat.
H fk 0,8H f
H fd 0, 62H f (F.3.2)
Jf 1,3
în care:
εfk valoarea caracteristică a deformației specifice efective a FRP;
εf valoarea medie a deformației specifice efective a FRP;
Jf factorul parțial de siguranță.
0,30
§ f 2/3 ·
Hf 0,17 ¨ cm ¸ H fu (F.3.3)
¨ Ef U f ¸
© ¹
în care:
fcm rezistența medie la compresiune a betonului (MPa);
Ef modulul de elasticitate al FRP în lungul fibrelor (GPa);
εfu deformația ultimă de rupere a FRP.
- în cazul elementelor cămășuite pe 2 sau 3 laturi (cu o cămașă în formă de U,
aplicată de multe ori la grinzi, la care nu se străpunge și placa):
ª § f 2/3 ·
0,56
§ f 2/3 ·
0,30
º
εf = min «0, 65 ¨ cm ¸¸ 103 ; 0,17 ¨ cm ¸¸ H fu » (F.3.4)
« ¨ Ef U f ¨ Ef U f »
¬ © ¹ © ¹ ¼
Notă: În relația (F.3.4) primul termen corespunde unei cedări prin pierderea aderenței
(dezlipirea) cămășii FRP de beton, iar cel de-al doilea, care coincide cu expresia (F.3.3),
unei cedări prin ruperea în secțiune înclinată.
2t f
Uf (F.3.5)
bw
în care tf este grosimea FRP;
- pentru armarea cu benzi de fibre cu lățimea bf , dispuse la distanța sf interax
(Figura F.3.75):
2t f b f
Uf (F.3.6)
bw s f
fcc
fcu
Ecc
Esec,u
H
Hcc Hcu
Figura F.3.76. Caracteristicile de deformare ale betonului confinat prin cămășuire cu FRP
§ f f ·
f cc f c ¨ 2, 25 1 8 l 2 l 1, 25 ¸ (F.3.8)
¨ fc fc ¸
© ¹
în care:
fc rezistența specifică atinsă la efortul unitar maxim al betonului
neconfinat, conform SR EN 1992-1-1;
fl presiunea maximă acceptată în cămașa FRP.
ª § f cc ·º
H cc H c 2 «1 5¨¨ 1¸¸» (F.3.9)
¬ © fc ¹¼
în care:
204 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
E cm
Esec,u (F.3.10)
1 2 EH fd
în care:
Ecm modulul de elasticitate al betonului neconfinat;
H fd deformație specifică acceptată în cămașa FRP, calculată cu relația:
H fd min 0,004; 0,50H fu ,k
în care Ecc f cc H cc
Valoarea rezistenței în stadiul ultim, fcu, se determină cu relația:
E cmH cu
f cu (F.3.12)
1 2 EH fd
1
fe ke U j E f H fd (F.3.13)
2
în care:
ke coeficient de eficiență a confinării;
Uj coeficient volumetric de armare cu FRP;
Ef modulul de elasticitate al FRP;
ke = 1 (F.3.14)
b 2r hw 2r
2 2
ke 1 w (F.3.15)
3bw hw
unde r este raza de racordare la colțurile secțiunii, r ≥ 25 mm.
4t j
Uj (F.3.16)
D
2t j bw hw
Uj (F.3.17)
bw hw
bw
hw
D V l V sw
tf
2 E f 0, 001
(F.3.18)
în care:
Vsw efortul unitar de strângere exercitat de etrieri la o deformație specifică
de 0,001,
V sw 0, 001Es ; (F.3.19)
V1 efortul unitar de strângere ce trebuie aplicat zonei de înnădire de
lungime Ls,
As f yL
Vl
ª p º (F.3.20)
«¬ 2n 2 dbL c »¼ Ls
în care:
As aria unei bare longitudinale înnădite;
fyL rezistența de curgere a armăturii longitudinale de oțel egală cu
valoarea medie obținută din teste in-situ și alte surse
suplimentare de informare;
p perimetrul secțiunii transversale a stâlpului, măsurat la axul
armăturilor longitudinale;
n numărul de bare înnădite în lungul perimetrului p;
dbL diametrul barei celei mai groase din înnădire;
c acoperirea cu beton a armăturii longitudinale.
Pentru secțiuni rectangulare, grosimea necesară a FRP se determină cu relația
(F.3.18) în care diametrul D se înlocuiește cu lățimea secțiunii, bw, și efortul unitar de
strângere, V 1, se calculează cu relația:
As f yL As
Vl
ª p º As ,c (F.3.21)
«¬ 2n 2 dbL c »¼ Ls
în care:
As,c armătura longitudinală situată în zona confinată a secțiunii
(hașurată în Figura F.3.77).
În cazul secțiunilor dreptunghiulare alungite (hwt1,5bw) sau/și cu dimensiunea
minimă > 600 mm se vor prevedea ancorări intermediare ale cămășii din FRP de
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 207
miezul de beton. În acest caz aria ancorelor se adaugă la aria cămășii calculată cu
grosimea determinată din relația (F.3.18) în care distanța D se înlocuiește cu distanța
dintre punctele de prindere ale cămășii.
t j bd
V js f yj ,d (F.3.22)
s
în care:
tj grosimea benzii (plăcuței) de oțel;
b lățimea benzii de oțel;
s distanta interax a benzilor de oțel în lungul elementului;
d înălțimea utilă a secțiunii transversale a elementului din beton armat;
fyj,d valoarea de proiectare a rezistenței de curgere a oțelului benzilor de oțel.
În cazul prevederii unei plăci continue în lungul elementului, raportul b/s = 1.
cămaşă de oţel
mortar
ancoră ls
ls
3
F.4.3. Reparații
F.4.3.3.3. Eclisarea
Prin această metodă de reparare se urmărește refacerea continuității între două
părți ale aceluiași element, a căror legătură a fost întreruptă total sau parțial, ca urmare
a apariției unei fisuri sau rupturi. Eclisarea constă în aplicarea, peste zona degradată
(ruptă), a unor platbande având secțiunea mai mare cu # 25% față de cea a elementului
întrerupt. Prinderea ecliselor se poate realiza cu sudură sau cu șuruburi.
214 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
t1 b
b t2 t D t2 t L2 t 2 b
2 12
Figura F.4.4. Repararea prin sudare și eclisare a stâlpilor chesonaţi
În cazul în care deformația tălpii este mică este suficientă introducerea a două
perechi de rigidizări verticale, sudate la marginile zonei voalate de talpă şi a doua
eclise verticale pe talpa voalată.
Dacă talpa este puternic deformată, după aplicarea rigidizărilor la marginile
zonei deformate, talpa se poate bloca între două eclise laterale sudate de rigidizări și
de tălpile grinzii. În cazul în care este necesar, se poate consolida grinda la încovoiere,
prin adăugarea unui subansamblu format din talpă și inimă, care va fi sudat în
prelungirea inimii grinzii, pe zona afectată de voalarea tălpii.
Repararea grinzilor prin aceste procedee poate să genereze creșterea capacității
de rezistență la încovoiere și mutarea articulației plastice către câmpul grinzii sau în
stâlp. De aceea, metoda se va aplica numai în condițiile verificării mecanismului de
cedare după reparații.
O altă soluție (Figura F.4.12(a)), constă în aplicarea prin sudare a mai multor
rigidizări dispuse pe ambele părți ale zonei voalate a inimii. Rigidizările se decupează
după forma voalată a inimii, astfel încât să poată fi sudate atât de tălpile grinzii, cât și
de inima voalată, împiedicând astfel dezvoltarea deformațiilor.
(b) Repararea inimii voalate prin rigidizare și placare laterală. ( )
Soluția (Figura F.4.12(b)) reprezintă o variantă a celei precedente. Pe lângă
rigidizările inimii secțiunea este întărită prin aplicarea unor eclise laterale, cu aceeași
grosime ca a inimii, sudate pe rigidizări și pe tălpile grinzii. În acest fel, secțiunea
devine chesonată, comportându-se mai bine în cazul eforturilor de torsiune, rigidizările
sunt asigurate împotriva voalării, iar forțele tăietoare din grindă se vor transmite prin
eclise. Etapele realizării consolidării sunt următoarele: se sudează rigidizările centrale,
eclisele laterale se sudează de tălpile grinzii și de rigidizările centrale, apoi se introduc
și se sudează de la centru către exterior restul rigidizărilor.
Figura F.4.15. Etapele de realizare a soluției de reparare prin înlocuirea zonei afectate
F.4.4. Consolidări
Consolidarea acestor secțiuni se poate realiza prin atașarea prin sudură în relief
a unor bare cu secțiune pătrată ori circulară sau a unor platbande.
În cazul în care diagonalele sau montanții sunt apropiați de talpa grinzii, încât
nu este posibilă aplicarea uneia dintre soluțiile descrise, se poate atașa la partea
inferioară liberă a tălpii, o platbandă sudată. Dezavantajul față de folosirea profilelor
este, în acest caz, imposibilitatea menținerii axei neutre a tălpii la poziția inițială sau
cât mai aproape de aceasta.
Pentru diagonalele întinse, executate de regulă, din câte două corniere, soluțiile
prezentate nu permit sudarea profilelor de adaos de gusee, astfel încât este
recomandabilă rezolvarea din Figura F.4.22, care permite echilibrarea secțiunii, astfel
încât poziția axei neutre să rămână neschimbată. Platbandele adăugate se pot introduce
în „furculiță” pe guseu și suda, transmițându-și direct eforturile la acesta.
232 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
a) cu profile b) cu platbande
Figura F.4.23. Soluții pentru consolidarea tălpilor comprimate
c) consolidare stâlpi
(c) Zonele de grindă care sunt afectate de pierderea stabilității locale a tălpilor
și/sau inimii vor fi consolidate.
(d) Zonele voalate din vecinătatea prinderii stâlpilor în infrastructură se vor
consolida conform principiilor prezentate în Figura F.4.7 și Figura F.4.8.
(e) Nodurile de cadru care au inima voalată se consolidează prin prevederea a
două plăci de dublare a inimii, sudate de tălpile stâlpului, care să depășească
înălțimea nodului sus și jos pe o distanță egală cu cel puțin lățimea tălpii
stâlpului (Figura F.4.28).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 239
zidăriei în cazul pereților de grosimi moderate (până la două cărămizi). Pentru grosimi
mai mari, sporul de rezistență care rezultă nu mai este semnificativ deoarece
adâncimea zonei în care se poate interveni este limitată. Operația implică scoaterea
mortarului existent din rosturi pe o adâncime de 60÷80 mm și înlocuirea acestuia cu
un mortar cu proprietăți mecanice superioare. Orientativ, rezistența mortarului de
înlocuire va fi minimum M5 (5 N/mm2) și va fi de tip ciment - var pentru asigurarea
unei comportări mai puțin fragile decât cea a mortarelor care conțin numai ciment. În
toate cazurile rezistența mortarului nou trebuie să fie inferioară rezistenței cărămizilor
existente pentru a se evita concentrarea eforturilor și ruperea zidăriei prin cedarea
cărămizilor în zona de parament unde s-a introdus mortarul nou.
Compoziția mortarului, în volum, în ordinea descrescătoare a rezistenței, poate
fi aleasă dintre următoarele:
- 1 parte ciment Portland: 1 parte pastă de var: 6 părți nisip;
- 1 parte ciment Portland: 2 părți pastă de var: 9 părți nisip;
- 1 parte ciment Portland: 4 părți pastă de var: 15 părți nisip.
Dacă în rosturi se introduc bare rotunde/platbande din oțel sau din polimeri
armați cu fibre (FRP) se poate obține și creșterea rezistenței peretelui la forță tăietoare.
În cazul utilizării FRP acestea au forma unor fâșii plate cu grosime de 1,0 ÷ 2,0 mm și
lățimi între 4,0÷6,0 mm.
Figura F.5.3. Fisuri caracteristice în pereți zidărie care se repară prin injectare
Pentru fiecare categorie de fisură dintre cele menționate în Figura F.5.3 sunt
stabilite condițiile de reparare prin injectare și, după caz, unele măsuri suplimentare
apreciate ca folositoare:
- Fisurile 1 și 5 pot fi reparate prin injectare. În plus, se recomandă:
x verificarea condițiilor de rezemare pentru planșeele care descarcă pe
zidurile perpendiculare (la colțuri) care ar putea fi afectate prin deplasarea
acestora;
x prevederea unor legături pentru preluarea forței tăietoare adusă de planșee
(dacă aceste legături nu există sau sunt avariate).
- Fisura 2 poate fi reparată prin injectare. Dacă peste golul de ușă/fereastră există
un buiandrug de oțel sau de lemn injectarea trebuie făcută de pe ambele fețe
pentru a se asigura pătrunderea completă a mortarului.
- Fisurile 3, 4 și 6 sunt în general închise sub efectul încărcărilor verticale. Prin
injectare pot fi legate fragmentele de cărămidă și pot fi umplute numai rosturile
verticale longitudinale interioare.
- Fisura 7 nu poate fi reparată prin injectare. Arcele sunt, de regulă executate cu
îngrijire astfel încât nu există rosturi neumplute sau goluri interioare. Arcele în
care cărămizile sunt rupte sau deplasate trebuie rezidite.
- Fisura 8 nu poate fi reparată prin injectare. Această fisură este, de regulă,
înclinată și a rezultat din forfecarea cărămizilor; refacerea reazemului implică
rezidirea locală după eliminarea cărămizilor crăpate/rupte.
- Fisura 9, poate fi reparată prin injectare dacă deschiderea nu depășește 18÷20
mm (~3/4"). Reparația se poate executa în următoarele condiții:
x zonele cu fisuri analoage cu 8 se repară așa cum s-a arătat mai sus;
x dacă fisurile sunt într-un șpalet care face parte dintr-un perete solicitat în
planul său de forțe seismice, rosturile orizontale pe care s-a produs
lunecarea se desfac pe o adâncime de 35÷40 mm, pe ambele fețe și vor fi
reumplute cu mortar;
x este necesar ca structura să fie reevaluată având în vedere suprasolicitările
datorate fisurilor din forță tăietoare care s-au produs în șpaleți.
- Fisurile 10 pot fi reparate prin injectare. Aceste fisuri sunt datorate unor cauze
neseismice (de regulă, cedării fundațiilor) iar intervențiile se fac numai după
identificarea cauzelor.
246 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
precum și fisurarea la 45o și/sau lunecarea în rostul orizontal. În acest caz, dacă
aportul peretelui de zidărie la rigiditatea și rezistența de ansamblu a clădirii la acțiuni
seismice orizontale nu este necesar, se recomandă ca măsură de intervenție înlocuirea
peretelui din cărămidă cu un perete ușor, cu schelet din lemn sau metalic, montat astfel
încât să nu fie afectat de deformațiile impuse de structură. Dacă aportul peretelui de
umplutură la rezistența și rigiditatea clădirii la acțiuni seismice orizontale este necesar,
se iau măsuri pentru sporirea rezistenței sale la deformațiile impuse de structură:
- În cazul panourilor executate cu elemente cu ruperi fragile (cărămizi, blocuri
ceramice cu pereți subțiri, blocuri din BCA) se procedează la refacerea
peretelui cu cărămizi pline sau cu procent redus de goluri și, eventual, la
consolidarea structurii de beton pentru a prelua diferența de greutate. La
refacerea panoului se recomandă și armarea acestuia în rosturile orizontale.
- Placarea peretelui cu tencuieli armate cu oțel sau FRP.
În toate cazurile se va verifica rigiditatea panoului consolidat astfel încât să nu
se producă deteriorarea stâlpilor cadrului prin interacțiunea cu acesta.
a) b)
Figura F.5.8. Deteriorarea panourilor de umplutură sub efectul combinat al acțiunii seismice
252 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
ambele fețe rezistența la forță tăietoare a pereților a fost sporită semnificativ. Efectele
cămășuirii sunt însă diferite în funcție de geometria elementului. Pentru pereți cu
raport înălțime/lungime mai mare decât 1, mecanismul de cedare se poate modifica: în
loc de cedare prin forfecare, elementele placate pot ceda prin încovoiere. Modul de
cedare al pereților placați se controlează prin calculul de proiectare.
Cămășuirea are un efect mai important asupra pereților cu zidărie de proastă
calitate (de exemplu pentru zidăriile cu rezistență la forfecare de circa 0,05 N/mm2)
pentru care sporul de rezistență este foarte important, între 300÷400%, în timp ce
pentru pereții din zidărie de bună calitate sporul care se obține este numai de circa
30%.
dintre rigiditatea peretelui placat (Rzid, cămășuit) și rigiditatea peretelui existent (Rzid,
existent).
scade degradarea ciclică. Dacă placarea leagă șpaletul de plinurile orizontale de zidărie
(parapet și buiandrug), capacitatea de rezistență la compresiune excentrică sporește
ceea ce poate modifica modul de rupere, favorizând ruperea fragilă prin forță tăietoare.
Rezistența la acțiunea seismică perpendiculară pe planul peretelui se poate
îmbunătății prin cămășuirea peretelui pe ambele fețe.
Eficiența cămășuirii pereților cu FRP depinde de asigurarea conlucrării cu
zidăria existentă și condițiile de ancorare a plaselor/benzilor la capete. În general
ancorarea plaselor de FRP este dificilă deoarece acestea nu pot fi îndoite la unghi drept
pe pereții transversali. În aceste condiții ancorarea trebuie să se realizeze cu
dispozitive speciale capabile să transmită eforturile ridicate din fibre la masa zidăriei.
De exemplu, se poate folosi un profil "U" din FRP montat într-un șanț creat prin
frezare în zidărie. Țesătura de FRP se suprapune peste profilul "U" iar legătura dintre
acesta și zidărie se realizează cu rășini compatibile cu matricea armăturii.
Figura F.5.11. Placarea parțială pentru consolidarea buiandrugilor și a șpaleților între ferestre
(Figura F.5.12(a)), dar trebuie luate măsuri speciale pentru asigurarea conlucrării. În
pereții de zidărie groși, stâlpișorii și centurile, pot fi turnați în șanțuri săpate numai pe
o parte din grosimea peretelui (Figura F.5.12(b)).
O altă variantă este amplasarea unor lamele din beton armat la colțuri,
intersecții și ramificații legate între ele cu centuri din beton armat. Grosimea lamelelor
poate varia între 12 și 15 cm, fiind determinată în primul rând de necesitatea turnării
corecte a betonului. Pentru asigurarea conlucrării cu peretele se prevăd ancore de
legătură între lamele care străpung zidul iar suprafețele de contact se pregătesc așa
cum s-a arătat în cazul cămășuirii cu beton armat. Aplicarea acestui procedeu implică
intervenții corespunzătoare la nivelul fundațiilor.
îndepărtarea tencuielii și asigurarea unei suprafețe plane care să permită contactul între
perete și profil pe toată lungimea acestuia.
a) b)
Figura F.5.17. Legarea pereților cu planșeul cu ancore
În afara centurilor din beton armat, pentru sporirea rigidității perpendiculare pe
plan a pereților cu deformabilitate mare (orientativ cu distanțe între pereții transversali
≥ 2h) se pot folosi centuri metalice amplasate la mijlocul înălțimii nivelului realizate
din platbande sau profile laminate montate pe ambele fețe ale peretelui și legate între
ele prin conectori care traversează peretele. Această soluție poate fi folosită și pentru
bordarea golurilor de uși și ferestre. În cazul pereților de contur se evită montarea
profilului exterior și centura se realizează numai cu un profil așezat la interior și fixat
în zidărie cu ancore. Se preferă ancore blocate la exterior asemănător capetelor de
tirant care sunt mai sigure decât ancorele fixate prin aderență.
Forțele de calcul pentru dimensionarea legăturilor dintre planșeele fără
rigiditate (în particular planșeele din lemn) și pereții structurali trebuie să fie mai mari
cu circa 20÷25% decât forțele rezultate din calculul static cu forțe seismice echivalente.
Costurile acestei dimensionări suplimentare sunt reduse în comparație cu
costurile reparării degradărilor care sunt evitate/limitate prin aceste măsuri.
Figura F.5.18. Consolidarea planșeelor din grinzi și podină de lemn cu tiranți de oțel
1 - Perete de zidărie; 2 - Grinzi metalice (de regulă profile I); 3 - Bolțișoare de cărămidă;
4 - Platbande de oțel sudate la talpa inferioară a grinzilor; 5 - Tirant longitudinal; 6 - Tirant transversal;
7 - Ancore montate în găuri forate în zidărie.
Figura F.5.19. Consolidarea planșeelor cu grinzi metalice și bolțișoare de cărămidă (după FEMA
547)
În unele cazuri se poate realiza sporirea rigidității în plan orizontal prin
turnarea unei plăci din beton armat monolit cu grosimea de 5÷6 cm peste stratul de
umplutură; soluția este posibilă numai dacă profilele pot prelua încărcarea
suplimentară și, evident sporește greutatea supusă acțiunii seismice. Legătura între
stratul de beton și grinzile metalice se asigură prin conectori sudați. Legătura dintre
stratul de suprabetonare și pereții de zidărie se realizează cu ancore înglobate în perete
ca în Figura F.5.21.
sau ciocnirea țevilor sau cablurilor, lovirea obiectelor aflate în vecinătate sau rănirea
persoanelor aflate în vecinătate.
Limitarea deformațiilor se poate face prin:
- introducerea unor legături suplimentare cu structura (reducerea lungimii libere,
între prinderi, în cazul conductelor, împiedicarea oscilațiilor laterale în cazul
CNS suspendate);
- înlocuirea legăturilor flexibile (prin fire sau cabluri) cu legături rigide (profile
laminate);
- asocierea țevilor sau conductelor în "pachete" pentru sporirea rigidității.
În cazul CNS care sunt susceptibile de a fi afectate și de efectul indirect al
cutremurului, detalierea prinderilor suplimentare va ține seama de acest efect.
Prinderile pereților nestructurali din zidărie sau beton, prevăzute pentru a asigura
stabilitatea la acțiunea seismică perpendiculară pe perete, nu trebuie să împiedice
posibilitatea de deplasare a peretelui în planul său sau să conducă la formarea stâlpilor
scurți. Reducerea riscului seismic al CNS prin introducerea unor legături suplimentare
cu structura nu elimină necesitatea evaluării rezistenței componentei pentru forța
seismică de proiectare și, dacă rezultă necesar, reabilitarea acesteia prin reparare sau
consolidare.
În cazul țevilor sau conductelor cu diametre mici, orientativ sub 200 mm, care
în clădirile existente sunt susținute numai cu prinderi verticale flexibile (sârme), se
poate realiza prin executarea unor măsuri constructive similare celor prevăzute pentru
țevile noi (conform P 100-1). -
F.7.1. Introducere
Prevederile prezentului capitol se referă la reabilitarea seismică a clădirilor
folosind sisteme pasive de disipare energiei. Sistemele pasive de disipare a energiei
considerate în acest capitol sunt alcătuite din elemente de tip vâscos (de ex.: amortizori
cu fluid vâscos).
Controlul deplasărilor laterale ale unei clădiri se poate face prin mărirea
rigidității structurii sau ca prin creșterea amortizării vâscoase. Creșterea amortizării se
poate obține prin introducerea de amortizori cu fluid vâscos în structura de rezistență a
clădirii (amortizorii transformă energia cinetică dată de forțele exterioare căldură).
Sistemele de disipare a energiei seismice prin amortizare vâscoasă sunt
adecvate pentru structuri relativ flexibile. Pretabilitatea structurilor flexibile la
echiparea cu sisteme de amortizori cu fluid vâscos rezultă din faptul că amortizarea
vâscoasă este proporțională cu viteza relativă între capetele amortizorilor, viteză
relativă ce crește odată cu creșterea flexibilității structurii. Amortizorii cu fluid vâscos
se pot introduce diagonal în ochiurile de cadru ale structurii de rezistență, sau în
contravântuiri de tip chevron.
Sporirea fracțiunii din amortizarea critică reduce amplitudinea răspunsului
structural și este eficientă pentru evitarea fenomenului de rezonanță (determinată de
apropierea dintre perioada de vibrație a structurii și perioada predominantă de mișcare
a terenului în timpul cutremurelor puternice.
În proiectarea sistemelor de disipare a energiei vor fi considerate condițiile de
mediu ce includ vântul, efectul îmbătrânirii, curgerea lentă, oboseala, umezeala,
temperatura mediului interior și cea a mediului exterior.
F C vD (F.7.1)
unde:
F forța de amortizare;
v viteza relativă pe direcție axială între capetele elementului de disipare a
energiei;
C constanta de amortizare;
D constanta exponențială care, pentru aplicații seismice uzuale, are valori
cuprinse între 0,3 și 1,0. Pentru cazul D se consideră o amortizare
liniară (element disipativ liniar), în timp ce pentru D z 1 se consideră o
amortizare neliniară (element disipativ neliniar).
Atunci când elementele de disipare a energiei sunt folosite în paralel cu
elemente de izolare a bazei pentru modelare se folosește modelul Kelvin în care
componenta vâscoasă (amortizorul) este legată în paralel cu componenta elastică
(resortul).
F.7.4. Spectrul de răspuns elastic pentru diferite fracțiuni din amortizarea critică
Spectrul de răspuns elastic pentru o altă fracțiune din amortizarea critică, ξef,
diferită de cea convențională, ξ0 = 5%, se poate obține prin utilizarea următoarei relații
de conversie a ordonatelor spectrale:
Se T [ Se T [ 5%
K (F.7.2)
ef 0
unde:
Se(T)ξ0 = 5% spectrul de răspuns elastic pentru componentele accelerației
terenului în amplasament corespunzător fracțiunii din
amortizarea critică convențională, ξ0=5%;
Se(T)ξef spectrul de răspuns elastic pentru componentele accelerației
terenului în amplasament corespunzător unei alte fracțiuni din
amortizarea critică, ξef ≠ ξ0=5%;
290 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
10
K t 0 ,55 (F.7.3)
5 [ ef
[ ef [0 [ s (F.7.4)
unde:
[s fracțiunea din amortizarea critică adițională (suplimentară), exprimată
în procente, ce cuantifică amortizarea vâscoasă provenită din utilizarea
elementelor vâscoase de disipare a energiei, calculată cu relaţia:
1 ED
[s (F.7.5)
2S E S
unde:
ES energia maximă de deformație elastică a sistemului structural într-
un ciclu de mișcare;
ED energia disipată într-un ciclu de mișcare prin amortizare vâscoasă
provenită din utilizarea elementelor vâscoase de disipare a
energiei, Figura F.7.1;
[0 fracțiunea din amortizarea critică pentru structura neechipată cu sisteme
de disipare a energiei, considerată 5%.
Forta
ED
ES
Deplasare
Figura F.7.1. Energia disipată prin amortizare vâscoasă într-un ciclu de mișcare, ED și energia
maximă de deformație elastică, ES
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 291
db d s
db – deplasarea izolatorilor ds – deplasarea relativă a structurii
2 § Fy dy ·
[h ¨ ¸ (F.8.1)
S © Fmax d max ¹
în care:
[h amortizarea vâscoasă echivalentă;
298 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
1
Sd Sa (F.8.2)
Z2
în care:
Sd deplasarea pseudo-spectrale;
Sa accelerația spectrală;
ω pulsația sistemului.
(iv) Suprastructura, așa cum este realizată, poate prelua eforturile în domeniul
elastic?
(v) Dacă răspunsul la (iv) este negativ, incursiunile în domeniul inelastic sunt
suficient de mici pentru a nu depăși capacitatea de deformare a
elementelor existente și dacă nu, care este amploarea măsurilor necesare
de consolidare ale suprastructurii.
Dacă răspunsul la întrebări nu este satisfăcător se va reconsidera aranjamentul
inițial izolatorilor și procesul de proiectare preliminară se repetă.
Anexa G Comentarii
În această anexă se regăsesc comentarii asupra prevederilor părții normative a
codului P100-3. Se reia structura de titluri a codului și anexelor A, B, C, D și E, cu
particula „G.” adăugată fiecărui titlu. Se introduc comentarii la unele paragrafe.
Numărul paragrafului comentat este reținut la începutul fiecărui comentariu.
G.1. Generalități
G.2.1. Generalități
(1) Prin susceptibilitatea avarierii seismice se înțelege predispunerea deosebită a
unei clădiri existente la avariere în urma unei acțiuni seismice severe din cauza unor
caracteristici constructive favorizante. Acțiunea seismică se stabilește în acord cu
cerințele fundamentale ale evaluării seismice.
(3) Beneficiarul expertizei comunică expertului tehnic motivele efectuării expertizei.
Expertul tehnic stabilește scopul expertizei conform solicitărilor beneficiarului, în raport
cu prevederile legale și normative în vioare.
(6) În general, la clădiri existente expertul trebuie să stabilească natura structurală
sau nestructurală a unor elemente de construcție. Elementele structurale alcătuiesc
structura clădirii care este evaluată seismic. Elementele nestructurale trebuie verificate
în măsura în care, prin avarierea sau pierderea stabilității acestora, se pune în pericol
siguranța utilizatorilor sau împiedică funcționarea construcției în raport cu cerințele
fundamentale ale evaluării.
(7) Încadrarea clădirii într-o clasă de risc seismic și stabilirea necesității lucrărilor
de intervenție sunt obligatorii în cazul unei evaluări seismice conform P100-3.
Descrierea tipului și anvergurii lucrărilor de intervenție se face atunci când este necesară
conform scopului expertizei.
(8) Expertul tehnic și beneficiarul au dreptul de stabili nivelul de asigurare al clădirii
după realizarea lucrărilor de intervenție dar sunt obligați să respecte nivelul minim de
asigurare conform prevederilor capitolului 3.3.
(9) În acord cu scopul expertizei, expertul tehnic stabilește tipul și anvergura
releveelor și măsurătorilor in situ și de laborator necesare pentru a menține un echilibru
volumul informațiilor colectate despre clădire și acuratețea expertizei tehnice. De multe
ori, din rațiuni funcționale, nu sunt posibile relevări și măsurători complete ale clădirii.
De aceea, în cazul realizării lucrărilor de intervenție recomandate prin expertiză,
expertiza tehnică se poate completa, detalia și definitiva la încheierea lucrărilor de
decopertare a elementelor structurale. Această situație poate influența volumul, costurile
și durata lucrărilor de reabilitare seismică a clădirii. Modificarea costurilor și duratei
lucrărilor de intervenție ca urmare a unor informații colectate pe perioada lucrărilor de
304 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
(2) Expertul are competența de a decide care sunt sursele de informații cele mai
credibile. În cazul unor informații contradictorii, expertul decide care informații pot fi
utilizate mai departe în procesul de evaluare.
(11) Cauzele degradării pot fi, de exemplu, execuție defectuoasă, coroziune,
degradare mecanică.
(12) Repararea locală a zonelor degradate prin prelevarea de probe sau încercări
distructive in-situ este, în general, necesară. Sunt situații în care aceste reparații nu sunt
necesare, de exemplu, în cazul în care în urma evaluării expertul recomandă desființarea
clădirii.
G.6.1. Generalități
312 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
G.7.1. Generalități
(4) Expertul apreciază dacă investigațiile geotehnice întocmite pentru terenuri din
vecinătatea amplasamentului sunt relevante pentru clădirea analizată. Prin vecinătate se
înțelege, de regulă, un teren cu care amplasamentul construcției are o limită de
proprietate comună. În cazul terenurilor expuse alunecărilor este recomandată realizarea
de investigații geotehnice în amplasament.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 313
(8) În cazul unei clădiri care nu a fost proiectată pentru acțiuni seismice vor fi
verificate prioritar următoarele aspecte: insuficiența bazei de rezemare, cu risc de rotire
excesivă și răsturnare, depășirea presiunilor acceptabile pe teren și incapacitatea de a
prelua întinderile (tendințele de ridicare), atât la fundații directe de suprafață, cât și la
fundații de adâncime (piloți, barete).
(i) Înălțimea totală supraterană: înălțimea măsurată de la baza clădirii până la cota
superioară a acesteia stabilită considerând și eventualele componente
nestructurale atașate clădirii
(j) Numărul total de niveluri: numărul total de niveluri subterane și supraterane în
următoarea formă kSP+lS+D+P+M+mE+nEP unde SP semnifică „subsol
parțial”, S semnifică „subsol general”, D semnifică „demisol”, P semnifică
„parter”, M semnifică „mezanin”, E semnifică „etaj”, EP semnifică „etaj parțial”,
după caz
(k) Sistemul structural: tipul sistemului structural conform tipologiilor indicate în
P100-1 pentru fiecare tip de material structural
(l) Componente nestructurale: tipul componentelor nestructurale cele mai
importante în ceea ce privește răspunsul seismic al structurii
(m) Acțiunea seismică (probabilitate de depășire în 50 de ani): se indică
probabilitățile de depășire în 50 de ani ale accelerațiilor orizontale de proiectare
ale terenului considerate în evaluarea seismică conform Anexei A2 (de exemplu,
pentru IMR=225 ani, 70% pentru SLS și 20% pentru SLU)
(n) Metodologia de evaluare prin calcul folosită (P100-3): Se marchează valoarea
corespunzătoare metodologiei utilizate 1, 2 sau 3.
(o) Gradul de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică, R1 : Se scrie valoarea
determinată pentru R1
(p) Gradul de afectare structurală, R2 : Se scrie valoarea determinată pentru R2
(q) Gradul de asigurare structurală seismică, R3: Se scrie valoarea determinată
pentru R3
(r) Clasa de risc seismic în care a fost încadrată construcția: Se marchează câmpul
corespunzătoare clasei de risc selectate
(s) Descrierea clasei de risc seismic: se descrie clasa de risc strict conform definiției
din codul P100-3
(t) Verificarea la starea limită de serviciu: se descriu constatările verificării la SLS
(u) Concluzii: se preiau succint concluziile expertizei
(v) Necesitatea lucrărilor de intervenție: se marchează câmpul corespunzător,
conform concluziilor expertizei
(w) Clasa de risc seismic după efectuarea lucrărilor de intervenție: se marchează
câmpul corespunzător clasei de risc țintă care trebuie atinsă după efectuarea
lucrărilor de intervenție
Figura G.A.1 Curbe de hazard seismic pentru valorile de vârf ale accelerației seismice orizontale
(ag, cm/s2) (Bacău – sus, Cluj-Napoca – jos)
(1) Orientativ, în cazul cadrelor slabe cu pereți de umplutură din zidărie, care se află în
contact cu stâlpii și grinzile structurii de beton armat pe mai mult de o latură, realizate
înainte de 1963, verificarea se face ca pentru structurile din zidărie confinată.
(3) Valoarea de 0,30 stabilită considerând valoarea de proiectare a rezistenței betonului
la compresiune stabilită conform 6.1 (11) corespunde valorii de 0,55 calculată pe baza
valorii de proiectare a rezistenței betonului la compresiune definită conform P100-1.
(4) Valoarea de 0,15 stabilită considerând valoarea de proiectare a rezistenței betonului
la compresiune stabilită conform 6.1 (11) corespunde valorii de 0,35 calculată pe baza
valorii de proiectare a rezistenței betonului la compresiune definită conformP100-1.
cs s-a considerat egal cu 2,5% pentru structurile realizate înainte 1963, egal cu 5% pentru
structurile realizate în perioada 1963-1981 și egal cu 10% pentru structurile realizate
după 1981. La stabilirea factorului v pentru Starea Limită de Serviciu, accelerațiile
seismice orizontale asociate acestei stări limită s-au considerat egale cu 45% din
accelerațiile corespunzătoare Stării Limită Ultime.
Spre deosebire de situația proiectării clădirilor noi, necesitatea considerării unui factor
variabil v pentru calculul deplasărilor la SLS este justificată prin faptul că la clădirile
existente, cu capacitate mică de rezistență la acțiuni orizontale, se așteaptă intrarea în
curgere și dezvoltarea unui mecanism de cedare chiar și la cutremurele asociate SLS.
Factorul v poate avea astfel valori supraunitare.
Coeficientul de amplificare a deplasărilor la ULS și factorul de reducere a deplasărilor
la SLS sunt reprezentate simplificat prin funcții triliniare, de tipul celei prezentate în
figura G.B.1. În domeniul perioadelor scurte (mai mici decât Ti) s-a limitat coeficientul
de amplificare a deplasărilor la 4,0 considerându-se că mobilizarea unui răspuns neliniar
de ansamblu la structuri reale cu rigiditate ridicată, având multe grade de libertate
dinamică și redundanță mare, este puțin probabilă. Astfel, relațiile de calcul sunt
acoperitoare pentru majoritatea domeniului de perioade, exceptând domeniul
perioadelor foarte scurte, unde contează foarte mult rezistența reală a structurilor.
În cazul în care se dispune de proiectul de execuție original și există un sistem clar de
preluare a forțelor laterale, se recomandă utilizarea analizei neliniare pentru verificarea
deplasărilor laterale și a structurii în sine.
G.C.2.2. Geometria
(1) Geometria structurii se stabilește prin măsurare sau printr-un releveu topometric (în
funcție de complexitatea structurii), pentru a pune în evidență starea deformată a
sistemului structural, eventuala lipsă a unor elemente structurale, modificări față de
proiectul inițial.
G.C.2.4. Materiale
(2) Pentru determinarea caracteristicilor mecanice ale oțelului din elementele structurale,
se recomandă prelevarea eșantioanelor de probă din zonele cu solicitare redusă, de
exemplu:
- barelor comprimate: extremitățile tălpilor de la capetele elementelor;
- elemente încovoiate, elemente comprimate și încovoiate: inima profilului laminat
respectiv inima și tălpile elementelor cu secțiune compusă;
- elemente întinse: din zonele de prindere unde secțiunea elementului este mai
dezvoltată din motive constructive.
Prelevarea eșantioanelor de probă se poate efectua din rigidizări sau muchiile exterioare
ale flanșelor/plăcilor de bază etc. dacă din documentația tehnică disponibilă rezultă că
aceste piese sunt realizate din același oțel cu secțiunea curentă a elementelor structurale.
Prelevarea se va realiza cu mijloace de tăiere/decupare mecanică, este interzisă folosirea
mijloacelor termice de tăiere sau decupare. După prelevarea eșantioanelor secțiunea
elementului va fi refăcută.
Se va evita prelevarea eșantioanelor de probă din zonele elementelor structurale
susceptibile de a se deforma în domeniul postelastic.
320 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
Limita de Conținutul
Rezistenta Alungire pe
curgere de carbon
Calitate la rupere epruveta lunga Observații
minima informativ
[kgf/mm2] minimum [%]
[kgf/mm2] (mediu) [%]
OL00 - sub 50 - 0.10 -
OL34 19 34 – 42 26 0.12 sudabil
OL38 22 38 – 47 21 0.18 sudabil
OL42 24 42 – 52 19 0.25 puțin sudabil
OL50 27 50 - 60 18 0.35 greu sudabil
Notă. Valorile din tabelul de mai sus sunt preluate din STAS 500-49
Limita de Modul de
Limita elastică Rezistența de rupere
Denumire proporționalitate elasticitate
[N/mm2] [N/mm2]
[N/mm2] [N/mm2]
Fontă - 120÷140 ~ 100.000
Fier pudlat 180÷260 130÷160 330÷400 ~200.000
Oțel moale St.37 ≥ 200 180÷230 370÷450 210.000
Oțel St.48 ≥ 300 280÷320 480÷580 210.000
Notă. Valorile din tabelul de mai sus sunt preluate din lucrarea Victor Asquini, Indicator tehnic
în construcții, București, Editura Cartea Românească, București 1938.
(2) De multe ori, pentru a limita costurile legate de testele pe materiale și pentru a ține
cont de faptul că clădirile sunt în funcțiune, beneficiarii rapoartelor de expertiză solicită
un nivel minim de testare. Este important ca beneficiarii să fie informați referitor la
prevederile codului privind nivelul de cunoaștere, factorii de încredere și metodologiile
de calcul posibile. Dacă se realizează un număr mai mare de teste, gradul de încredere
în valorile obținute este mai ridicat. Aceasta permite utilizarea unor coeficienți de
încredere mai mici și metodologii de evaluare mai complexe, care pot conduce la o
încadrare mai bună a clădirii existente în clase de risc și, când lucrările de consolidare
sunt necesare, la o amploare mai redusă a acestora. Prin urmare, o investigație mai
amănunțită a clădirii existente poate conduce la o reducere a costurilor de consolidare,
reducere semnificativă față de costul suplimentar al investigațiilor (față de nivelul
minimal).
G.D.3.1. Generalități
(3) Evaluarea siguranței trebuie făcută pentru efectele acțiunii seismice atât în planul
peretelui cât și perpendicular pe acesta. Deși aceste efecte pot fi simultane pentru un
perete, verificările pentru acțiunea seismică în planul pereților și perpendicular pe
aceasta pot fi făcute separat, deoarece în majoritatea situațiilor clădirile au pereții
structurali dispuși pe două direcții ortogonale.
(7) Valorile propuse pentru coeficientul parțial de siguranță pentru zidărie, JM, țin cont
de nivelul mai redus de control al calității întâlnit în diferitele perioade istorice, care au
condus la o lipsă de omogenitate mai semnificativă a caracteristicilor mecanice a
materialelor decât în cazul clădirilor moderne. Ca termen de comparație, codul P100-
1/2013 prevede, pentru verificarea la starea limită ultimă (ULS) a clădirilor noi cu pereți
structurali din zidărie, valori ale coeficienților parțiali de siguranță mai mari sau cel
puțin egali cu 1.8.
G.D.3.4.1.8 Verificarea prin calcul static neliniar pentru efectele acțiunii seismice
în planul pereților (metodologia de nivel 3)
(1) Valorile recomandate pentru deplasarea ultimă, adică 0.8% pentru pereții ductili,
respectiv 0.4% pentru pereți fragili se regăsesc și în documente normative din alte țări,
cum ar fi cele din Italia (Primi Elementi in Materiali Di Criteri Generali Per La
Classificazione Sismica DelTerritorio Nazionale E Di Normative Tecniche Per Le
Costruzioni in Zona Sísmica, Come Modificato Dall’OPCM 3431 Del 3/5/05 - în
Italiană).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 325
cele mai des întâlnite mecanisme de avariere observate în cursul cutremurelor recente
din Italia.
(6) Calculul la starea limită ultimă considerând valoarea de proiectare la compresiune
egală cu 0.85 fd și neglijând rezistența la întinderi se regăsește și în documente normative
din alte țări, cum ar fi cele din Italia (Primi Elementi in Materiali Di Criteri Generali Per
La Classificazione Sismica DelTerritorio Nazionale E Di Normative Tecniche Per Le
Costruzioni in Zona Sísmica, Come Modificato Dall’OPCM 3431 Del 3/5/05 - în
Italiană).
Pentru evaluarea capacității pereților, în funcție de geometrie și de legăturile pe cele 4
laturi, se pot utiliza relațiile de calcul din codul CR6, care sunt armonizate cu cele din
SR EN 1996.
G.E.1. Generalități
(3) Analiza calitativă trebuie să pună în evidență premizele unei eventuale comportări
nefavorabile în cazul cutremurului cum ar fi :
- lipsa unor legături eficiente cu structura, în planul elementului sau perpendicular pe
acest plan (armături de continuitate, piese sudate, buloane de ancoraj, etc), sau
deteriorarea acestor legături;
- deteriorarea materialelor ca urmare a unor suprasolicitări precedente sau datorită
acțiunilor diferiților agenți fizici, chimici sau biologici;
- raportul "înălțime/dimensiunea minimă a bazei" pentru elementele simplu rezemate
pe planșee (parapeți, atice, coșuri de fum, etc);
- lipsa unor spații de separare între elementele nestructurale și structura principală a
clădirii (de exemplu, situația panourilor vitrate în cazul structurilor alcătuite din
cadre);
- existența unor rosturi antiseismice care nu traversează componentele arhitecturale
(de exemplu, prezența pereților despărțitori continui peste rost) sau de instalații (de
exemplu, conducte fără dispozitive de compensare a deplasărilor la rost);
- existența unor legături rigide, necontrolate, între elementele nestructurale și
structura principală care pot crea premizele unor avarii structurale (de exemplu,
"scurtarea" stâlpilor prin buiandugi sau centuri din beton armat);
- existența unor materiale/utilaje/echipamente care pot produce incendii sau explozii.
unuia dintre modurile de vibrație ale structurii, rezultând din această cauză, și fiind
favorizată și de amortizarea proprie redusă, o situație de cvasi-rezonanță, cu
amplificarea foarte importantă a mișcării la baza CNS (la nivelul unde aceasta este
rezemată). În cazurile, mai rare, în care masa și rigiditatea CNS au mărimi apropiate
de cele ale structurii principale se poate produce un fenomen de interacțiune,
semnificativ ca intensitate, între CNS și structura principală. Ca urmare sistemul
compus "structură + CNS" poate căpăta perioade proprii apropiate astfel încât
răspunsul seismic maxim poate corespunde la două sau chiar trei perioade proprii
ale structurii.
- proprietățile mecanice ale materialelor și echipamentelor au unele particularități
care pot amplifica efectele acțiunii seismice
De regulă, materialele din care sunt alcătuite CNS nu sunt adecvate pentru preluarea
solicitărilor seismice: au comportare fragilă (sunt lipsite de ductilitate) și au rezistențe
mecanice reduse, în particular la eforturi unitare de întindere;
Componentele echipamentelor și mai ales prinderile (asamblările) dintre acestea
pot fi deteriorate / desfăcute cu ușurință de mișcarea construcției în timpul cutremurului
ducând la ieșirea din funcțiune a instalației / echipamentului. Ca atare răspunsul seismic
al fiecărei CNS este diferit în funcție de domeniul de comportare – fragil sau ductil - al
materialului din care aceasta este alcătuită. În cazul echipamentelor electro-mecanice
răspunsul seismic depinde și de capacitatea acestora de a suporta mișcările individuale
diferite ale componentelor în timpul cutremurului.
Avarierea/ruperea CNS prin efectul direct al cutremurului se poate produce prin:
- depășirea rezistenței materialului;
- răsturnarea datorită ancorării insuficiente sau lipsei de ancorare;
- deplasarea prin lunecare, datorită ancorării insuficiente sau lipsei de ancorare.
Avarierea/ruperea CNS prin efectul indirect al cutremurului se poate produce din
una dintre următoarele cauze:
- deplasarea relativă de nivel excesivă a structurii;
- incompatibilitatea rigidității CNS cu rigiditatea structurii;
- interacțiuni necontrolate între elementele structurii și CNS alăturate;
- prinderea CNS de două structuri (tronsoane) independente;
- prinderea CNS de structură în mai multe puncte.
(10) Estimarea stării de avariere a CNS din clădiri trebuie făcută separat pe tipuri de
componente în funcție de parametrii care caracterizează tipul efectului seismic care
produce avarierea:
- în cazul avarierii prin efectul direct al cutremurului, parametrul care definește
nivelul de avariere este valoarea de vârf a accelerației seismice de etaj;
- în cazul avarierii prin efectul indirect al cutremurului, parametrul care definește
nivelul de avariere este driftul (deplasarea relativă de nivel raportată la înălțimea de
nivel).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 331
Stâlpii, atât cei interiori, cât şi cei marginali, au secţiune variabilă pe înălțime,
pornind de la 35x70cm sau 30x60cm la parter și subsol pană la 30x40cm sau 30x50cm
la ultumul nivel. Stâlpii sunt orientaţi cu latura lungă pe direcţia transversală.
Grinzile cadrelor transversale au dimensiunile secţiunii transversale variind pe
verticală: 30x65cm la parter, 30x60cm la primele 2 etaje, 30x55cm la etajele 3 şi 4 şi
35x50cm la ultimile 2 niveluri.
Grinzile cadrului longitudinal central au dimensiunile secţiunii transversale
30x40cm, la toate nivelurile, iar grinzile cadrelor longitudinale din faţadă, 30x45cm,
de asemenea pe toată înălţimea clădirii.
Din compararea proprietăţilor de rigiditate şi rezistenţă ale celor 2 serii de
cadre, apare cu evidenţă că structura principală este mai puternică în direcţia
transversală decât în direcţia longitudinală.
Structura verticală este completată cu nuclelul de pereţi care îmbracă golurile
ascensoarelor. Legătura acestuia cu planşeul de nivel este realizată numai pe una
dintre laturi, astfel încât transmiterea forţelor inerţiale, care acţionează la nivelul
planşeelor, la pereţii lifturilor, este una limitată.
Placa planşeului este completată de grinzile secundare care susţin peretele
longitudinal al culoarului. Acestea au secţiunea 30x40cm pe toată înălţimea clădirii.
Placa planşeului are grosimea de 10 cm.
Armarea este realizată cu oţel cu suprafaţa netedă OB37, iar betonul folosit
este B250, echivalentul clasei C16/20. Examinarea planurilor de armare evidenţiază
prezenţa unei cantităţi substanţiale de armătură, atât în stâlpi, cât şi în grinzi. Aceasta
se datorează şi faptului că încărcările considerate, 350 kgf/m2, pentru încărcarea
permanentă, şi 300 kgf/m2, pentru încărcare utilă, sunt sensibil mai mari decât cele
efective, cât şi, posibil, intenţiei de a obţine o asigurare suficientă faţă de acţiunile
orizontale. Această ipoteză este dovedită de reducerea armării grinzilor de la bază
către partea superioară a construcţiei.
Pe de altă parte, prevederea unei cantităţi importante de armatură continuă la
reazemele grinzilor reprezintă, de asemenea, o caracteristică de alcătuire favorabilă
pentru comportarea la cutremur.
Principalul deficit constatat din examinarea planurilor de armare este cantitatea
mai mică de armare transversală, prevăzută în grinzi şi stâlpi, în raport cu practica
actuală rezultată din cerinţele mai mari prevăzute de codurile de proiectare în vigoare
astăzi.
Subsolul este dezvoltat pe suprafaţa definită de axele 5 şi 13, respectiv A şi C.
Pereţii de contur ai subsolului sunt realizaţi din zidărie de cărămidă, practică
des utilizată la acea vreme.
Fundaţiile stâlpilor structurii sunt realizate cu grinzi de fundaţie de tip cuzinet
de beton armat şi tălpi de beton simplu. Este de remarcat că fundaţiile tuturor stâlpilor
sunt situate la aceeaşi adâncime, stâlpii din afara subsolului coborând până la cota de
fundare a stâlpilor zonei cu subsol a clădirii.
Atat dimensiunile elementelor, cât și armarea longitudinală și transversală din
grinzi și stâlpi sunt sintetizate în tabelul H.1.1. Planul de cofraj al etajului curent este
prezentat în figura H.1.1.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 333
IT G
L2x L2y
(H.1.1)
12
în care:
G este greutatea de nivel;
Lx , Ly reprezintă dimensiunile în plan ale planșeului;
nu-și poate atinge integral momentul capabil. Raportul între aria de armătură efectivă a
unei armături și aria reală a unei armături rezultă:
§ lbd ·
¨¨ ¸¸ 17
As, ef © d bl ¹ ef 32 17 (H.1.2)
0.1 0.9 0.1 0.9 0.85
As 18 18
Se evaluează ariile efective de armătură în stâlpi pentru secțiunea 8-8 din fig.
2.2. Lungimea de suprapunere este 100cm, deci lungimea de ancoraj efectivă este
100/1.5=67cm, adică 27φ pentru armăturile φ25 și 33φ pentru armăturile φ20. În
consecință, ariile efective considerate pentru trasarea curbei de capacitate sunt:
x pentru Φ20:
§ lbd ·
¨¨ ¸¸ 17
As, ef © d bl ¹ ef 33 17
0.1 0.9 0.1 0.9 0.90
As 18 18
x pentru Φ25:
§ lbd ·
¨¨ ¸¸ 17
As, ef © d bl ¹ ef 25 17
0.1 0.9 0.1 0.9 0.50
As 18 18
x Y – punctul de curgere;
x U – punctul în care se atinge capacitatea de rezistență;
x X – punctul de rupere.
§ P P ·Dl § M · E
°¨ B ¸
¨¨ ¸¸ , P d PB
° © PT PB ¸¹
¨
© M YB ¹
f Y P , M ® Du E (H.1.3)
°§ P PB · § M ·
¨ ¸ ¨
°¨ P P ¸ ¨ M ¸ , P ! PB ¸
¯© C B ¹ © YB ¹
Pentru o forță axială dată (P), ecuația curbei de curgere este:
J J
§ MX · § MY ·
f Y P , M X , M Y ¨¨ ¸¸ ¨¨ ¸¸ (H.1.4)
© M YPX ¹ © M YPY ¹
în care:
P este forța axială;
PT este forța axială capabilă la întindere;
PC este forța axială capabilă la compresiune;
MOD T [s] εX εY εθ
1 1.35 0.75 0.00 0.00
2 1.15 0.00 0.72 0.00
3 1.07 0.00 0.00 0.71
în care:
Gk greutatea nivelului k;
Ik forma deformată la nivelul k a distribuției considerate.
Pentru distribuția de tip modal, forma deformată este cea a modului
fundamental de vibrație, în timp ce pentru distribuția de tip accel, se consideră o
deformată cu valori unitare la fiecare nivel. În prectică, forțele laterale se normalizează
la forța de la vârf:
Fk
fk (H.1.6)
Fn
Tabelul H.1.7: Evaluarea forțelor orizontale pentru distribuția modală a acțiunii seismice
Tabelul H.1.8: Evaluarea forțelor orizontale pentru distribuția proporțională cu masele de nivel a
acțiunii seismice
cy 0.158
c *y 0.219 (H.1.20)
H 0.72
Pentru a avea un sistem dinamic complet, se propune fracțiunea din
amortizarea critică 5% și modelul hysteretic Takeda.
l* 2938
d d* 0.12 0.17m ( SLS )
m* 2075
Se observă că dm≈d, deci se poate concluziona că cerința de deplasare este
corect calculată. În general, în cazul structurilor în cadre, biliniarizarea se poate face la
atingerea mecanismului, fără a efectua iterații.
observă că pe această direcție driftul unghiular maxim este mai mic decât limita
impusă de cod la SLU (2.5% rad), deci verificarea este îndeplinită. La SLS însă, driftul
unghiular maxim este 0.88% rad, mai mare decât limita impusă de cod în cazul
partițiilor grele din zidărie (0.5% rad). În consecință, sunt de așteptat degradări
semnificative în compartimentările din zidărie la acțiunea unui seism asemănător celui
de serviciu.
în care:
356 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
x distanța dintre două bare longitudinale aflate la colț de etrier pe cele două
direcții (fig. H.1.18):
h0 542
bix 271mm
2 2
(H.1.25)
b0 242
biy | 81mm
3 3
x suma pătratului distanțelor dintre două bare aflate la colț de etrier:
v) Calculul forței axiale normalizate (forța axială din pasul corespunzător cerinței
de deplasare)
N Ed 1265 10 3
Q 0.36 (H.1.29)
b h f cm 300 600 19.37
viii) Calculul rotirii plastice capabile de bază asociate SLU (relația H.1.22)
f ywm
D U sw
3 0.0145 1 ª max 0.01, Z 'º
0.3 0.35
* pl 0.2 § Lv · f cm
T um f cm ¨ ¸ 25
4 J el 4Q «¬ max 0.01, Z »¼ © h ¹
0.3 0.35 283 .5
§ 0.480 · 0.415 0.0066
3 0.0145 1 0.2 § 1710 ·
¨ ¸ 19.37 ¨ ¸ 25 19 .37 0.0126rad
4 1.8 4 0.36 © 0.291 ¹ © 600 ¹
ix) Calculul rotirii plastice capabile asociate SLU
Deoarece se folosesc armături netede și există suprapuneri în zona plastică,
rotirea capabilă de bază trebuie afectată de anumiți coeficienți. În aceste condiții,
coeficientul de reducere rezultă:
ª § l ·º § l ·
C 0.0035 «60 min ¨ 50, 0 ¸ » ¨1 0 ¸
¬« © dbl ¹ »¼ © Lv ¹
(H.1.33)
ª § 1000 · º § 1000 ·
0.0035 «60 min ¨ 50, ¸ ¨1 ¸ 0.146
¬ © 25 ¹ »¼ © 1710 ¹
Dacă nu exista suprapunere în zone critice, capacitatea de rotire plastică se
multiplica doar cu coeficientul 0.375 în cazul utilizării de armături netede.
Rotirea plastică capabilă rezultă:
pl * pl
T um C T um 0.146 0.0126 0.0018rad 0.18%rad (H.1.34)
Pentru restul stâlpilor, rotirile plastice capabile la bază sunt prezentate în
tabelul H.1.11.
De asemenea, se exemplifică și calculul capacității de rotire plastică pozitivă
pentru grinda de peste etajul 3 în reazemul central (secțiunea 13-13 în figura H.1.2 și
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 359
H.1.6). În cazul grinzilor, factorul de eficiență a confinării este neglijabil, așa că relația
generală de calcul poate fi simplificată după cum urmează:
2
M Rm M Rm L0 § M Rm M Rm L0 ·¸ 2 M Rm
Lv ¨
p L0 2 ¨ p L 2 ¸ p
© 0 ¹
2 (H.1.36)
278 348 5.45 § 278 348 5.45 · 2 348
¨ ¸ 2.26m
24.37 5.45 2 © 24.37 5.45 2 ¹ 24.37
Lv L0 Lv 5.45 2.26 3.19m
N 1265 10 3
x| | 327 mm (H.1.42)
b fc 300 12.91
iii) Calculul rigidității la rotire a consolei echivalente a stâlpului (se
introduce modulul de elasticitate considerat în analiza statică):
3 Ec I c 3 0.5 26830000 0.3 0.6 3
kT | 80112 rad / m (H.1.43)
Lv 2.71 12
iv) Calculul rotirii aproximative de curgere a stâlpului:
M mec 760
T y | 0.6 0.6 0.0057 rad (H.1.44)
kT 80112
v) Calculul componentei plastice a ductilității:
T efpl 0.0107
P 'pl 1.88 (H.1.45)
Ty 0.0057
VRN
hx
2 Lv
min N ;0.55 Ac f c
600 327
2 2710
min 1265 10 3 ;0.55 180000 12.91
(H.1.50)
0.050 min 1265;1278 10 3 | 63 10 3 N 63kN
KP
1 0.05 min 5; P 'pl 1 0.05 min 5;1.88 0.91 (H.1.51)
>0.16 max0.5;100 0.036@ ª«1 0.16 min §¨ 5; 2.71 ·¸º» 12.91 180000 (H.1.52)
¬ © 0.6 ¹¼
0.576 0.28 3.59 180000 104 10 3 N 104kN
VR
1
J el
>VRN K P VRc Vw @ 1
1.15
>63 0.91104 127 @ 237kN (H.1.53)
1 1
VR K P V Rc Vw 0.91104 127 183kN (H.1.54)
J el 1.15
În consecință indiactorul R3 corespunzător solicitării de forfecare este:
VR 183
R3V 0.65 (H.1.55)
VEd 280
În realitate, indicatorii R3 corespunzători rezistenței la forță tăietoare trebuie
calculați pentru toate elementele structurii cu scopul de a putea fundamenta soluțiile de
intervenție.
Se prezintă modul de calcul al capacității de rezistență a grinzilor pe baza
metodei din SR EN 1992-1-1 [5] și P100-1/2013 [4].
Diagramele de forță tăietoare asociate mecanismului de plastificare pentru
grinzile de la etajul 3 sunt prezentate în figura H.1.22. Valorile maxime de forță
tăietoare se ating în secțiunea unde momentul este la partea de sus, deci în evaluarea
capacității de rezistență intră și ultimul rând de armături înclinate, pentru acest sens
armăturile fiind străbătute de fisură.
H.1.3.4. Concluzii
Clădirea evaluată are o vechime de circa 45 de ani, fiind proiectată într-o
perioadă de timp în care cunoștințele inginerilor proiectanți în domeniul ingineriei
seismice erau forte limitate, prima reglementare de proiectare seismică (P13/63 [1]
aparută înainte de proiectarea construcției expertizate) având prevederi mult inferioare
codurilor de proiectare actuale. În aceste condiții, construcția a fost proiectată într-o
concepție preponderent gravitațională, reflectata în planurile de execuție.
Structura prezintă o serie de deficiențe de alcatuire în raport cu prevederile
codurilor de proiectare actuale și de rezistență și ductilitate.
O altă deficiență majoră a structurii este flexibilitatea înaltă la forțe orizontale
de tip seismic. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat faptul că elementele au cedări
fragile din forță tăietoare.
Conform calculelor, rezultă următoarele valori ale indicatorului R3 în
elementele verticale principale, după cum urmează:
x la deformații plastice R3T 0.15 d 0.30 ;
x la forță tăietoare R3V 0.65 .
fi confirmată decât după realizarea unui calcul neliniar care să permită verificarea în
termeni de deformații plastice a ductilității pereților. În cazul în care ductilitatea este
insuficientă, este necesară cămășuirea zonei de bulb cu scopul de a crește
caracteristicile de deformabilitate ale peretelui. O altă soluție poate fi folosirea de
pânze din FRP, cu rol de a crește confinarea bulbului.
Rezistențele folosite pentru beton și oțel sunt prezentate în tabelul H.1.13.
a30
g
J ISLS 0.4
a g225
MOD T [s] εX εY εθ
1 0.71 0.64 0.00 0.00
2 0.69 0.00 0.61 0.00
3 0.57 0.00 0.00 0.63
Etaj NEd [kN] M'Ed [kNm] Armare bulb Armare inima MRd [kNm] Ω MEd [kNm] MRd/MEd
Parter 4392 20741 8φ25+2φ20 2φ14/200 21819 20741 1.05
Etaj 1 3823 15797 8φ25+2φ20 2φ14/200 21014 21604 0.97
Etaj 2 3238 11636 10φ20 2φ12/200 16942 15913 1.06
Etaj 3 2629 8424 10φ20 2φ12/200 15978 1.05 11520 1.39
Etaj 4 2011 5684 8φ20+2φ16 2φ12/200 14695 7774 1.89
Etaj 5 1380 3929 8φ20+2φ16 2φ12/200 13621 5374 2.53
Etaj 6 750 3323 8φ20+2φ16 2φ12/200 12409 4544 2.73
H.1.4.4. Concluzii
Se consideră că în urma consolidării, structura se încadrează în clasa III de risc
seismic (RsIII). Adițional mai trebuie verificat dacă există elemente care cedează
fragil din forță tăietoare la SLU. În aceste cazuri, este necesar să se realizeze detalii
locale pentru îndepărtarea acestui neajuns. Se pot folosi cămășuiri locale cu FRP sau
juguri metalice.
H.1.5. Referințe
[1] P13-63 – Normativ condiționat pentru proiectarea construcțiilor civile și
industriale din zone seismice, CSCAC, 1963
[2] P100-3/2017 – Cod de proiectare seismică – Partea a III-a – Prevederi pentru
evaluarea seismică a clădirilor existente, Redactarea I, MDRAP, 2017
[3] CSI – Perform Components and Elements for PERFORM-3D and PERFORM
COLLAPSE, Computers and Structures, Berkeley, California, 2006
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 377
Longitudinal Transversal
Etaje
Bulb(%) Inima(%) Bulb(%) Inima(%)
0.65 0.38 0.188
P 0.497 0.334 0.107 0.223
0.863 0.334 0.134
0.668 0.214 0.094
E1-E2 0.447 0.254 0.188 0.126
0.485 0.254 0.094
0.631 0.048 0.094
E3-E9 nu există
0.389 0.111 0.188
0.631 0.216 0.094
E10 0.126
0.387 0.246 0.188
Q adm 0,15
R3N 0,73
Q max 0,207
În concluzie, în metodologia de nivel 1, gradul global de asigurare structurală
seismică este:
R3
min R3V ; R3N min 0,50 ; 0,73 R3 0,50 50 %
Clasa de risc seismic asociată punctajului obţinut de indicatorul R3 se stabileşte
conform punctului 8.1.3.(6) din codul P 100-3 (Tabelul H.3.7.).
Având în vedere valoarea factorului R3 = 50 % clădirea analizată se încadrează
în clasa de risc seismic RsII, clădiri care la acțiunea cutremurului de proiectare,
corespunzător stării limită ultime, pot suferi degradări structurale sau nestructurale
majore punând în pericol siguranța utilizatorilor, dar prăbușirea totală sau parțială este
puțin probabilă.
Tabelul H.3.7. Valorile R3 asociate claselor de risc seismic
Clasa de risc seismic
I II III IV
Valori R3 (%)
< 35 35 ÷ 64 65 ÷ 89 90 ÷ 100
Ti T1 y 0, 0 0, 655
Q (T1 y ) 2,5 2 2,5 2 1,19
Ti Ts 0, 0 1, 0
În mod similar pentru SLU deplasările elastice sunt amplificate cu un
coeficient de amplificare ce ţine seama că pentru construcţii având perioada
fundamentală de vibraţie inferioară perioadei de colţ specifică amplasamentului
respectiv deplasările seismice calculate în domeniul inelastic sunt mai mari decât cele
corespunzătoare răspunsului seismic elastic. Conform paragrafului B.4.2.3.(1),
formula (B.4), acest coeficient este egal cu:
Ti T1 y 0, 4 0, 655
c(T1 y ) 43 43 3, 04
Ti Ts 0, 4 1, 2
Rezultă următoarele valori maxime ale deplasărilor relative de nivel:
Tabelul H.3.9. Deplasările relative de nivel asociate SLS şi SLU
Deplasare as. Înălţime Drift as. Drift as. Drift as.
Nivel răsp. elastic de nivel răsp. elastic SLS SLU
[m] [m] [ %] [ %] [ %]
E7 0,1113 2,76 0,630 1,876 4,791
E6 0,0939 2,76 0,634 1,886 4,819
E5 0,0764 2,76 0,625 1,859 4,750
Cum valorile admisibile ale deplasărilor relative de nivel sunt de 0,5% pentru
SLS şi de 2,5% pentru SLU, rezultă:
d rSLS 0,5
R d , SLS
3
, adm
SLS
d r ,max 1,886
Verificarea pereţilor
În continuare se prezintă spre exemplificare modul de efectuare al verificărilor
de rezistenţă pentru pereţii ‘DT’ (prezentaţi în figura H.3.2), pe direcţia Y, la moment
şi forţă tăietoare.
Momentul efectiv are valoarea de 56800kNm. Momentul capabil, pentru o
forţă axială de 8000 kN, este de 43500kNm. Rezultă:
M Rd , y 43500
R3M R3M 0,766 R3M 76,6%
M Ed , y 56800
VRdc, y 2805
R3Vc R3Vc 0,524 R3Vc 52,4%
VEd , y 5350
- Verificarea armăturii:
Armarea pe nivelul parterului este de 2I 8 / 30 , iar la următoarele două niveluri
este de 2I 6 / 30 . Lungimea peretelui ‘DT’ pe direcţia Y este de 9,35m. Conform CR
2-1-1.1, în zona critică (zona A) forţa tăietoare capabilă este dată doar de armături,
influenţa betonului neglijându-se:
VRds , y 451kN
VRds , y 451
R3Vs R3Vs 0, 0843 R3Vs 8, 43%
VEd , y 5350
R3
min R3M ; R3Vc , R3Vs min 76, 6;52, 4;8, 43 R
3
8, 43%
capacităţii la forţă tăietoare conform EN1998-3 s-au folosit rezistenţele medii afectate
de coeficienţi de siguranţă pentru material, γs = 1.15 pentru oţel respectiv γc = 1.5
pentru beton.
Vcap ef. = funct( fym/ γs ; fcm/ γc),
unde:
fym – rezistenţa medie la curgere a oţelului, afectată de factorii de
încredere;
fcm – rezistenţa medie a betonului, afectată de factorii de încredere.
x Modelarea neliniarităţii:
Elementele structurale au fost modelate cu o comportare neliniară utilizându-se
diferite modele neliniare în funcţie de tipul elementului structural:
Elemente de tip bară (grinzi şi stâlpi)
Pentru acest tip de elemente s-au utilizat modelele de articulaţie plastică
punctuală de tip moment (M) pentru grinzi şi de tip forţă axială moment (PMM)
pentru stâlpi. Pentru ambele tipuri de articulaţii plastice s-a optat pentru o lege de tip
elastic perfect plastic fără consolidare post-elastică (Fig. H.3.3).
VR
1
J el
{h2L x min( N , 0.55 A f ) ª¬1 0.05 min(5, P
c c
pl
' ) º¼
v
ª Lv º
« 0.16 max(0.5,100 U tot ) (1 0.16 min(5, )) f c VW » }
¬ h ¼
unde:
Jel - este egal cu 1.15 pentru elemente principale şi 1 pentru elementele
secundare;
h - este înălţimea secţiunii transversale;
x – este înălţimea zonei comprimate;
N – este forţa axială de compresiune (pozitivă, luată egala cu 0 pentru
întindere);
Lv= M / V reprezintă raportul moment / forţa tăietoare în secţiunea din capătul
elementului;
Ac – este aria secţiunii transversale;
fc - este rezistenta de compresiune a betonului (MPa) vezi cap.3,
Utot – este indicele de armare longitudinală;
VW - este contribuţia armăturii transversale la rezistenţă la forfecare, luată
egală cu:
VW = UW bW z fyW,
în care:
UW – este coeficientul de armare transversală;
bW – grosimea secţiunii;
z – este lungimea braţului de pârghie intern;
fyW – este limita de curgere a armaturii transversale (rezistenţa medie împărţită
la factorul de încredere şi la factorul parţial de siguranţă al materialului (MPa).
x Rezistenţa la forţă tăietoare controlată de cedarea inimii VR,max
Rezistenţa la forfecare a peretelui de beton, VR, nu poate fi luată mai mare
decât valoarea corespunzătoare cedării prin strivirea inimii, VR,max, care, sub încărcări
ciclice, se poate calcula folosind următoarea expresie:
L
(1 0.25 max(1.75,100 Utot )) (1 0.2 min(2, v )) f c bw z
h
Rezistenţa la forţă tăietoare sub încărcări ciclice controlată de zdrobirea inimii
peretelui, anterioară curgerii la încovoiere, este obţinută din expresia de mai sus pentru
P ' pl = 0.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 395
Curba PD pt. x
10000
9000
8000
7000
Base Shear
6000
5000
4000
Curba PD
3000
2000
1000
0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
Deplasare (m)
225ani – P100-1, respectiv SLU (Starea limită ultimă) cu IMR= 475ani – EN 1998-1.
Determinarea cerinţelor de deplasare s-a făcut cu ajutorul programului SINEL în care
s-au considerat 5 accelerograme artificiale compatibile cu spectrul. Aceste
accelerograme au fost scalate în PGA pentru a obţine gradul de intensitate
corespunzător nivelului de performanţă considerat. În tabelul H.3.10. se prezintă
cerinţele de deplasare obţinute pentru fiecare accelerogramă în parte şi pentru fiecare
nivel de performanţă în parte:
Tabelul H.3.10. Cerinţa de deplasare pe direcţia X
IMR=225 IMR=40 IMR=475
Cerinta Cerinta Cerinta
deplasare deplasare deplasare
(PGA=0.30g) (PGA=0.135g) (PGA=0.375g)
Acc1 0.2554 0.0585 0.5054
Acc2 0.1936 0.0563 0.3280
Acc3 0.1517 0.0504 0.3619
Acc4 0.1344 0.0500 0.3005
Acc5 0.1920 0.0548 0.3197
Average 0.1854 0.0540 0.3631
Drift demand 0.0061 0.0018 0.0120
Curba PD pt. y
10000
9000
8000
7000
Base Shear
6000
5000
4000
Curba PD
3000
2000
1000
0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
Deplasare (m)
8000 7000
7000 6000
Forta taietoare (KN)
2000 2000
1000 1000
0 0
0 0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012 0 0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012
θ (rad) θ (rad)
E10 E10
E9 Vcap (CR2) E9 Vcap (CR2)
E8 FT (IMR 225) E8 FT (IMR 225)
E7 E7
E6 E6
Etaje
Etaje
E5 E5
E4 E4
E3 E3
E2 E2
E1 E1
P P
Figura H.2.8Diagramă Forţă tăietoare efectivă (SLU) şi Forţă tăietoare capabilă pentru DT
În figura H.3.7 se prezintă curbele de forţă tăietoare – rotire la baza peretelui
DT pentru ambele sensuri ale acţiunii, compresiune în talpa profilului T (dreapta)
respectiv compresiune în inima profilului T (stânga). De asemenea pe figură este
reprezentată capacitatea la forţă tăietoare a peretelui funcţie de rotirea secţiunii de la
bază (notată cu CR2 - magenta) respectiv limita maximă admisă de cod pentru nivelul
de forţă tăietoare în perete (0,15*bwlwfcd - galben). Se poate observa că pentru ambele
sensuri ale acţiunii capacitatea peretelui este depăşită înainte de atingere nivelului de
rotire corespunzător SLS (IMR=40).
În figura H.3.8 sunt prezentate de asemenea eforturile efective în perete pe
toată înălţimea, precum şi capacitatea la forfecare la fiecare etaj.
x Evaluare conform codului românesc SR EN 1998-3 (EN 1998-3)
Evaluarea structurilor existente conform normelor europene se face ţinând cont
de prevederile din codul EUROCODE8 partea a treia. În acest cod capacitatea la forţă
tăietoare se consideră ca fiind valoare minimă dintre capacitatea considerând o cedare
prin armătura dispusă pentru preluarea efortului de forfecare (VR) şi capacitatea
obţinută când se consideră o cedare prin diagonala comprimată de beton (VRmax). În
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 399
7000
8000 PushX
7000 VR
6000 PushX
6000 VRmax 5000 VR
IMR=40 VRmax
5000 4000 IMR=40
4000 IMR=225
3000 IMR=225
IMR=475 IMR=475
3000
2000 2000
1000 1000
FB (KN)
FB(KN)
0 0
0 0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012 0 0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012
θ (Rad) θ (Rad)
E10 E10
Vcap (EC8-3)
E9 Vcap (EC8-3) E9
E8 E8 FT (IMR=225)
FT (IMR=225)
E7 E7
E6 E6
Etaje
Etaje
E5 E5
E4 E4
E3 E3
E2 E2
E1 E1
P P
Figura H.2.10Diagramă Forţă tăietoare efectivă (SLU) şi Forţă tăietoare capabilă pentru DT
Direcţia Y
În continuare sunt prezentate o serie de date obţinute pentru aceeaşi secţiune de
perete analizată pe direcţia Y de solicitare.
400 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
DT-PushY (Base)
4500
4000
Forta taietoare (KN)
3500
3000 PushY
CR2
2500
0.15*b*l*fcd
2000 IMR=40
1500 IMR=225
IMR=475
1000
500
0
0 0.01 0.02
FTy_DT_SLU (CR2-1-1.1)
E10
E9 Vcap (CR2)
E8
FT (IMR 225)
E7
E6
Etaje
E5
E4
E3
E2
E1
P
DT PushY-DT (Base)
5000
3000
2000 PushX
VR
VRmax
1000 IMR=40
IMR=22
IMR=47
0
Figura H.2.13Curba Forţă – Rotire la bază perete DT – DIR Y
FTy_DT_SLU (EC8-3)
E10
E9
Vcap (EC8-3)
E8 FT (IMR=225)
E7
E6
Etaje
E5
E4
E3
E2
E1
Figura H.2.14Diagramă Forţă tăietoare efectivă (SLU) şi Forţă tăietoare capabilă pentru DT
Din figura H.3.14 se poate observa că la o rotire la bază egală cu cea asociată
stării limită ultimă capacitatea de a prelua forţă tăietoare a peretelui calculată conform
formulelor din codul european este depăşită aproape pe toată înălţimea peretelui.
Serviciu (IMR = 40ani), Starea Limită Ultimă conform P100-1 (IMR = 225ani) şi,
respectiv, Starea Limită Ultimă conform SR EN1998-3 (IMR = 475ani). În continuare
se vor prezenta rezultatele obţinute prin analiza dinamic neliniară rezultate obţinute
pentru accelerograma naturală înregistrată în martie 1977 respectiv accelerograma
scalată pentru nivelul asociat la SLU (Figura H.3.15).
Accelerograme Input
3
VN_SLU
2
VN_Nat
Acc (m/s^2)
1
0
0 5 10 15 20 25 30 35
-1
-2
-3
Figura H.2.15Accelerograme input în analiza dinamică
În figura H.3.16 sunt prezentate diagrame de forţă tăietoare pe direcţia X
obţinute prin analiza dinamic neliniară atât pentru accelerograma naturală (Stânga) cât
şi pentru cea asociată SLU (Dreapta). Se poate observa că prin calculul dinamic
neliniar sunt confirmate concluziile la care s-a ajuns în urma calculului static neliniar
(paragraful ”A” de mai sus). Capacitatea la forţă tăietoare este depăşită aproape pe
întreaga înălţime a peretelui DT.
Direcţia X
FT_Max/Min_VN77nat FT_Max/Min_VN77-0.30g
E10
Vcap(neg) E10
Vcap(neg)
E8
Vcap(poz) Vcap(poz)
E8
Ftneg(Natura) Ftneg(0.30g)
E6 FTpoz(Natura) E6 FTpoz(0.30g)
Etaje
Etaje
E4 E4
E2 E2
P P
-7500 -5000 -2500 0 2500 5000 7500 -7500 -5000 -2500 0 2500 5000 7500
Figura H.2.16Diagramă Forţă Tăietoare Capabilă (Vcap) - Forţă tăietoare efectivă (Ft) pe Dir. X
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 403
Direcţia Y
FT_Max/Min_VN77nat FT_Max/Min_VN77-0.30g
E10 E10
E9
Vcap(neg)
Vcap(neg)
E8 E8
Vcap(poz)
E7 Vcap(poz)
E6 Ftneg(Natura) E6
Ftneg(0.30g)
Etaje
Etaje
E5
E4
FTpoz(Natura) FTpoz(0.30g)
E4
E3
E2 E2
E1
P P
Figura H.2.17Diagramă Forţă Tăietoare Capabilă (Vcap) - Forţă tăietoare efectivă (Ft) pe Dir. Y
În figura H.3.17 sunt prezentate diagrame de forţă tăietoare pe direcţia Y
obţinute prin analiza dinamic neliniară atât pentru accelerograma naturală (Stânga) cât
şi pentru cea asociată SLU (Dreapta). De asemenea rezultatele obţinute confirmă
rezultatele obţinute din analiza static neliniară.
Evaluarea coeficientului R3
Concluzia generală a evaluării seismice este că peretele analizat este înzestrat
cu o capacitate mare în preluarea momentului încovoietor (în principal datorită
faptului că secţiunea este puternic dezvoltată pe ambele direcţii) dar cu un deficit clar
de capacitate la forţă tăietoare. Prevederile codurilor de evaluare utilizate în studiu au
dovedit o capacitate redusă la forţă tăietoare la baza peretelui DT, care este atinsă
pentru rotiri mult mai mici decât cele asociate Stării Limită Ultime.
Conform definiţiei din codul P100-3 indicele R3 se obţine din raportarea dintre
deplasarea laterale impuse structurii la vârf de solicitarea seismică asociată stării limită
ultime şi deplasarea laterală capabilă a întregii structuri. Cum se poate observa din
rezultatele procesului de evaluare, mecanismul de cedare asociat structurii analizate
este unul de forfecare deci în această situaţie raportarea indicelui R3 în deplasări
devine irelevantă. Din acest motiv valoare indicelui R3 s-a obţinut prin raportarea
forţei tăietoare cerinţă asociată stării limită ultimă, la forţa tăietoare capabile asociată
fiecărui caz de solicitare. În cele ce urmează sunt prezentaţi indicii R3 obţinuţi pentru
fiecare situaţie de încărcare.
Direcţia X:
877
SLU DTI : R3 0.18(18%)
4813
877
SLU DTC : R3 0.23(23%)
3802
Direcţia Y
1048
SLU DT : R3 0.32(32%)
3183
404 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
Concluzii
În cazul structurii în discuţie, evaluarea seismică a confirmat presupunerile
iniţiale privind comportarea sistemului structural. Având în vedere că pereţii de beton
armat analizaţi (DT) sunt puternic dezvoltaţi în plan pe ambele direcţii, aceste posedă
în mod natural o capacitate mare la moment încovoietor. Principala problemă ce reiese
ca o concluzie a evaluării seismice este lipsa de capacitate în preluare forţei tăietoare
impuse de acţiunea seismică. Această problemă a fost relevată atât prin evaluare
capacităţii peretelui conform normelor româneşti cât şi conform normelor europene.
Cu alte cuvinte orice strategie de reabilitare şi consolidare a structurii presupune în
primul rând asigurarea capacităţii de preluare a forţelor tăietoare de către pereţi.
De asemenea se poate observa că pe direcţia X a structurii (vezi Fig.H.3.1)
pereţii DT analizaţi reprezintă singurele elemente structurale care preiau forţele
seismice, din acest motiv pe această direcţie lipsa de capacitate la forţă tăietoare
relievată prin calcul este mult mai mare decât pentru direcţia Y.
Clădirea are o vechime de aproximativ 45 de ani, fiind proiectată într-o
perioadă de timp în care cunoştinţele inginerilor proiectanţi în domeniul ingineriei
seismice erau limitate; prima reglementare de proiectare seismică (P 13 - 63 apăruta
inainte de proiectarea construcţiei expertizate) având valori mult inferioare codurilor
de proiectare actuale. În aceste condiţii, construcţia a fost proiectata într-o concepţie
preponderent gravitaţionala, reflectata în planurile de execuţie ale construcţiei.
Într-o perioada de exploatare relativ lungă, pe amplasamentul construcţiei s-au
manifestata trei cutremure importante, în 1977, 1986 şi 1990.
Deşi degradările vizibile ale structurii şi ale elementelor nestructurale sunt
moderate (indicatorul R2), aceste cutremure au avut, fără îndoială, efecte mai extinse,
neevidenţiate prin finisajele existente, asupra integrităţii elementelor structurale şi
nestructurare.
Structura prezintă şi o serie de deficiente de alcătuire în raport cu prevederile
codurilor de proiectare actuale (sintetizate de indicator R1) şi de
rezistenta/deformabilitate (vezi valorile indicatorului R3). O alta deficienta majoră a
structurii este capacitatea extrem de mică la forţă tăietoare a pereţilor structurali ceea
ce conduce la o vulnerabilitate ridicată la acţiune seismice.
Prin evaluarea indicilor R1 respectiv R2 s-a ajuns la concluzia generală că
structura evaluată poate să fie încadrată în clasa II de risc seismic. Evaluarea indicelui
R3 pune în schimb în evidenţă un mecanism de cedare nefavorabil (de forfecare) şi de
asemenea un deficit semnificativ de capacitate la forţă tăietoare. Conform acestui
indice structura face parte din clasa I de risc seismic. Ţinând cont că prin lipsa
evidentă de capacitate la forfecare structura prezintă o vulnerabilitate ridicată în cazul
unui eveniment seismic major, se consideră că o încadrare în clasa I de risc seismic
(RsI ) este mult mai aproape de realitate.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 405
introdus, s-a ales o grosime, respectiv un pas de dispunere a armăturii şi s-a determinat
diametrul necesar);
4. Stabilirea modului constructiv de punere în practică a soluţiei obţinută
la punctul anterior.
Pentru simplitate s-a ales prezentarea calculului doar pe direcţia Y şi la nivelul
bazei (zonei A, conform CR 2-1-1.1).
- Determinarea secţiunii inimii peretelui:
VRdc , y (0,15 u150 u 9350 u12 /1,5) /1000 1683kN
H.2.4.1.2. Concluzii
În concluzie, prin introducerea unor noi elementele de beton armat sub forma
unei cămăşuiri de o parte şi de alta a inimilor existente creşte capacitatea la forţă
tăietoare a întregului ansamblu structural, corespunzătoare mecanismului de disipare
de energie aşteptat.
Este evident că, pentru mărirea capacităţii la forţă tăietoare, se pot folosi şi alte
metode moderne de consolidare, de exemplu prin folosirea fâşiilor de carbon.
(H.2.3)
Deși ecuația (H.2.3) este corectă doar dacă T1 este mai mare sau egal cu TB, în
cazul structurilor cu baza izolată seismic această afirmație este întotdeauna adevărată.
Perioda sistemului cu baza izolată fiind situată în domeniul 2-4 s. Pornind de la
ț (H.2.3) se poate determina care valoarea necesară a componentei spectrale
ecuația
pentru care forța tăietoare de bază este egală cu forța tăietoare capabilă..
(H.2.4)
(H.2.5)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 409
(H.2.6)
(H.2.7)
(H.2.8)
(H.2.9)
(H.2.10)
(H.2.11)
(H.2.12)
a) O procedură în tensiuni;
b) O procedură în deformații;
În studiul de față s-a optat pentru o abordare în tensiuni. La începutul
procesului de dimensionare s-a fixat o perioadă țintă de 4,40 s. Spectrul utilizat în
calcul a fost cel din regiunea Sibiu corectat astfel încât să țină cont de nivelul de
amortizare propus (ξ = 15%). Materialul elastomeric utilizat este uzual având modulul
transversal de elasticitate G=0,7 MPa.
(H.2.13)
(H.2.14)
412 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
(H.2.15)
HDLRB1
Iterative Algorithm Step 2
300 70686 150.639 0.328 4.258 24.835 0.290 0.328 0.151 150.639 188.600 2691.924 0.502 -1.222 Pass Pass Fail
350 96211 150.639 0.447 3.650 21.287 0.394 0.446 0.151 150.639 215.596 3664.007 0.430 -0.167 Pass Pass Fail
400 125664 150.639 0.584 3.194 18.626 0.515 0.583 0.151 150.639 240.793 4785.642 0.377 0.743 Pass Pass Fail
410 132025 150.639 0.614 3.116 18.172 0.541 0.613 0.151 150.639 245.606 5027.915 0.367 0.912 Pass Pass Fail
415 135265 150.639 0.629 3.078 17.953 0.554 0.628 0.151 150.639 247.984 5151.295 0.363 0.996 Pass Pass Fail
420 138544 150.639 0.644 3.042 17.739 0.567 0.643 0.151 150.639 250.342 5276.170 0.359 1.078 Pass Pass Pass
HDLRB2
Figura H.2.21Amortizare de tip Rayleigh pentru suprastructura clădirilor cu baza izolată seismic
unde:
teren categoria III - zone acoperite uniform cu vegetație (pct. 2.3, tabelul 2.1)
z0 - lungimea de rugozitate
z0 = 0.3 - (pct. 2.3, tabel 2.1)
z = 7.0m - înălțimea construcției deasupra terenului
rezultă:
Iv(z)= 0,299
cpq(z)=3.090
qm(z) - valoarea medie a presiunii dinamice a vântului la înălțimea z deasupra
terenului
(punctul 2.7 din CR-1-1-4/2012)
unde:
rezultă:
rezultă:
qp(Z) = 0.985kPa
ze - înălțimea de referință pentru presiunea exterioară (vezi capitolul 4 din cod);
cpe - coeficientul aerodinamic de presiune/sucţiune pentru suprafețe exterioare
(vezi capitolul 4 din codul amintit);
cpe =0,8 (presiune) (tabelul 4.1 din CR-1-1-4/2012)
cpe = 0,5 (sucţiune) (tabelul 4.1 din CR-1-1-4/2012)
Presiune: we = 1,15 x 0,8 x 0.985 = 0,906kPa
Sucţiune: we = 1,15 x 0,5 x 0.985 = 0,567kPa.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 429
unde:
mk - masa modală efectivă asociată modului propriu de vibraţie k;
Tk - perioada proprie în modul propriu de vibraţie k ;
JIe -factorul de importanţă- expunere al construcţiei la acțiunea seismică;
JIe = 1,2 pentru clasa de importanţă II (conform Tabel 4.2 din P 100-1);
Sd T - spectrul de proiectare pentru acceleraţii, exprimat în m/s2;
Tc=1,6s şi TB=0,32s – amplasament Buzau (conform pct.3.1, fig.3.2 din P100);
E(T )
S d (T) ag deoarece T>TB (T perioada fundamentală este estimată la 0,4s y 0,5s );
q
ag =0,35g=0,35x9,81=3.43m/s2 - acceleraţia terenului pentru proiectare, amplasament
situat în apropierea municipiului Buzău
În calcul s-a considerat factorul de comportare prevăzut de codul P100-3:
q=2.5 - structura metalica in cadre contravantuite in X, proiectata inainte de intrarea în
vigoare a normativului P100/92 (conform P 100-3/2018, anexa C)
Combinații de încărcări pentru starea limita de serviciu în gruparea fundamentală TABEL H.4.3
Mase modale de translaţie pe Suma maselor modale de Mase modale de rotaţie pe Mase modale de rotaţie pe direcţiile
direcţiile principale ale structurii translaţie pe direcţiile principale direcţiile principale ale principale ale structurii (%)
Mod
Perioada (%) ale structurii (%) structurii (%)
propriu de
(sec.)
vibrație SUM SUM
UX UY UZ SUM UZ RX RY RZ SUM RX SUM RY SUM RZ
UX UY
1 0.56 0.000 0.918 0.000 0.000 0.918 0.000 0.004 0.000 0.011 0.004 0.000 0.011
2 0.48 0.794 0.000 0.000 0.794 0.918 0.000 0.000 0.004 0.000 0.004 0.004 0.011
3 0.42 0.000 0.013 0.000 0.794 0.931 0.000 0.000 0.000 0.743 0.004 0.004 0.754
4 0.32 0.000 0.000 0.427 0.794 0.931 0.427 0.000 0.002 0.000 0.004 0.006 0.754
5 0.31 0.001 0.000 0.012 0.795 0.931 0.439 0.000 0.354 0.000 0.004 0.361 0.754
6 0.29 0.001 0.000 0.068 0.796 0.931 0.507 0.000 0.016 0.000 0.004 0.377 0.754
7 0.28 0.000 0.001 0.000 0.796 0.932 0.507 0.000 0.000 0.005 0.004 0.377 0.758
8 0.26 0.002 0.000 0.007 0.798 0.932 0.514 0.000 0.041 0.000 0.004 0.418 0.758
9 0.24 0.000 0.000 0.000 0.798 0.932 0.514 0.000 0.000 0.081 0.004 0.418 0.840
10 0.22 0.000 0.000 0.000 0.798 0.933 0.514 0.000 0.000 0.027 0.004 0.418 0.867
11 0.18 0.165 0.000 0.000 0.963 0.933 0.515 0.000 0.027 0.000 0.004 0.445 0.867
12 0.15 0.000 0.000 0.078 0.963 0.933 0.592 0.000 0.001 0.000 0.004 0.446 0.867
Comentarii:
a) Modul 1 de vibratie generat de program: translaţie pe direcţia Y cu factor de participare a maselor 91.8% (mod fundamental de vibratie);
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
b) modul 2 de vibraţie generat de program: translaţie pe direcţia X cu factor de participare a maselor 79.4% (mod fundamental de vibratie);
c) modul 3 de vibraţie generat de program: torsiune cu factor de participare a maselor 74.3;
d) suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraţie este mai mare de 90%.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 435
Rezultă:
drex=1,20cm – 0,48cm =0,72cm;
drey=3,57cm – 1,54cm =2,03cm
unde:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 437
Verificarea la SLU
direcţia transversală:
dr X c u q u d re X 1.46 u 2.5 u 0,0072 0,0126m ≤ 0,025h 0,0875m
direcţia longitudinală:
drY c u q u d reY 1.00 u 2.5 u 0,0203 0,0510m ≤ 0,025h 0,0875m
Verificarea la SLS
direcţia transversală:
d r X Q u q u d re X 0,4 u 2,5 u 0,0072 0,0072m ≤ 0,01h 0,035m
direcţia longitudinală:
d r y Q u q u d re Y 0,4 u 2,5 u 0,0203 0,0203m ≤ 0,01h 0,035m
Figura H.3.16: Deformatele structurii din grupările seismice SLU-SX (stânga) şi SLU-SY (dreapta)
438 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
Figura H.3.17: Diagrama de moment încovoietor Ax C din gruparea seismică SLUSY0.3X [kNm]
Figura H.3.18: Diagrama de forță axială, Ax C din gruparea seismică SLUSY0.3X [kN]
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 439
Figura H.3.19: Diagrama de forța tăietoare Ax C din gruparea seismică SLUSY0.3X [kN]
Figura H.3.20: Diagrama de moment încovoietor M22 Ax 1 din gruparea seismică SLUSX0.3Y [kNm]
440 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
Figura H.3.21: Diagrama de moment încovoietor M33 Ax 1 din gruparea seismică SLUSX0.3Y [kNm]
Figura H.3.23: Diagrama de forța tăietoare Ax 1 din gruparea seismică SLUSX0.3Y [kN]
AL60x60x6=691 mm2
e=16,9mm
Iy=Iz=228000mm4
Iu=361000mm4
Iv=94400mm4
iy=iz=18,2mm
iu=22,9mm
iv=11,7mm
FRd=77.18kN
Verificarea de rezistenta pentru capacitatea îmbinărilor contravantuirilor la
noduri este:
Figura H.3.25: Vedere 3D – SEd / SRd în combinaţia cea mai defavorabilă (structura fără
contravântuiri)
444 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
Diagonalele vor fi prinse la capete cu câte 2 suruburi M16, grupa 8.8, avand
două secțiuni de forfecare. De asemenea se va mări grosimea guseului prin dublarea
acestuia cu o placa din otel S235 cu grosime de 6mm. Efortul capabil al îmbinării cu 2
șuruburi M16 este FRd=min(Fb.Rd, Fv.Rd).
FRd=276,48 kN
Verificarea de rezistență privind capacitatea îmbinării cu șuruburi este:
H.4.1. Exemplul nr. 1: Clădire de locuit P+2E cu pereți structurali din zidărie
nearmată și planșee din grinzi metalice și bolțișoare de cărămidă
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de evaluare pentru clădiri cu
planșee fără rigiditate în plan orizontal.
Figura H.4.2: Calculul greutății nivelurilor pentru calculul forței seismice echivalente
H ech
¦F z i i 842 u 10.8 751 u 7.20 376 u 3.6
8.05m
Fb 1969
Încărcarea verticală de proiectare pe grupurile de pereți s-a stabilit ca sumă a
încărcării provenite din greutatea proprie a pereților și din încărcările aduse de
planșee.
Longitudinal
Tabelul H.4.1.2b
σd lwL NdL MRdL Vf1L
Element υd=σd/fd 1-1.15υd
N/mm2 m kN kNm kN
Z1L 0.3351 0.151 0.826 1.335 188 104 12.9
Z2L 0.3275 0.148 0.830 1.335 184 102 12.6
Z3L 0.3317 0.149 0.829 0.85 118 42 5.2
Z4L 0.3817 0.172 0.802 2×1.335 2×214 2×115 2×14.2
Z5L 0.3638 0.164 0.811 2×1.335 2×204 2×110 2×13.7
Z6L 0.3843 0.173 0.801 3.125 504 631 78.4
Z7L 0.3843 0.173 0.801 3.125 504 631 78.4
Z8L 0.3213 0.145 0.833 2.21 298 275 34.1
Z9L 0.3197 0.144 0.834 2.21 297 273 34.0
Valoarea de proiectare a forței tăietoare de rupere prin fisurare diagonală s-a calculat
cu relația
452 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
tlw f td V
V f 22 1 0
b f td
Tabelul H.4.1.6
Forța TRANSVERSAL LONGITUDINAL
de proiectare Forța Forța
Element
Fbi capabilă R3i capabilă R3i
kN kN kN
Z1 132 26.6 0.202 12.9 0.098
Z2 201 63.0 0.313 12.6 0.063
Z3 39 --- --- 5.2 0.133
Z4 308 83.1 0.270 28.4 0.092
Z5 217 46.6 0.215 27.4 0.126
Z6 276 48.6 0.176 66.0 0.239
Z7 276 48.6 0.176 66.0 0.239
Z8 237 85.5 0.361 34.1 0.144
Z9 165 25.6 0.155 34.0 0.206
Fb = 1969 kN Σ = 427.6 kN Σ = 311.4 kN
Indicatorul R3 pentru ansamblul structurii are valoarea:
R3T = 0.22
R3L = 0.15
(a) (b)
Figura H.4.4: Schema de calcul pentru acțiunea perpendiculară pe planul peretelui
454 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
H.4.2. Exemplul nr.2.: Clădire de locuit P+2E cu pereți structurali din zidărie
nearmată și planșee din beton armat
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 1
(a)
(b)
Figura H.4.6: Încărcări din planșee
462 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
Azid este aria de zidărie în elevație. Greutatea zidăriei s-a determinat înmulțind Azid cu
greutatea peretelui pe 1 m2.
A rezultat încărcarea totală de referință pe nivel:
qetaj = Ncalcul /(10.56 ×10.56)=17.27 kN/m2
(valoarea poate fi considerată reprezentativă pentru această clasă de clădiri).
¦x K
i 1
i gyi
xCR
K gy
nx
¦y K
i 1
i gxi
y CR
K gx
unde
xi sunt coordonatele centrelor de greutate ale secțiunilor orizontale ale pereților
paraleli cu axa "y";
yi sunt coordonatele centrelor de greutate ale secțiunilor orizontale ale pereților
paraleli cu axa "x".
Având în vedere că toți pereții unui nivel sunt executați cu același tip de zidărie (cu
același modul de elasticitate) pentru calculul caracteristicilor de rigiditate ale clădirii
se va folosi rigiditatea geometrică a pereților (Kg) definită prin relația
Kg >
t O p 3 O2p @
1
het
unde O p
lw
Calculul valorilor xCR și yCR este sistematizat în tabelele H.4.2.3a și H.4.2.3b
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 465
Rezultă :
Densitatea pereților structurali:
ptr % = 7.968/(10.56×10.56) = 7.1 %
Poziția centrului de rigiditate față de originea sistemului de axe :
xCR = 3.116/0.495 =6.29 m
Excentricitatea centrului de rigiditate:
e0x = xCG - xCR = 6.29 - 5.28 = 1.01 m
Excentricitatea relativă a centrului de rigiditate:
e0x/Lx = 0.908/ 10.56 = 0.085 < 0.10
Longitudinal (pereții paraleli cu axa OX)
Tabelul H.4.2.3b
t lw Az KgMu102 yi yiKgMu102
Elem. λp
(m) (m) (m2) (m) (m) (m2)
L1 0.42 3.78 1.587 0.873 12.789 0.28 3.580
L2 0.42 2.50 1.020 1.320 6.710 0.28 1.878
L3 0.42 1.78 0.747 1.853 3.523 0.28 0.986
L4 0.28 1.78 0.498 1.853 2.348 5.78 13.571
L5 0.28 4.50 1.260 0.733 10.802 5.78 62.435
L6 0.28 1.78 0.498 1.853 2.348 5.78 13.571
L7 0.42 2.78 1.167 1.187 8.027 10.28 82.517
L8 0.42 3.00 1.260 1.100 9.069 10.28 93.229
L9 0.42 1.28 0.537 2.578 1.688 10.28 17.352
6 8.574 57.3 289.1
466 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
Rezultă:
Densitatea pereților longitudinali:
plong% = 8.574/(10.56 × 10.56) # 7.70%
Poziția centrului de rigiditate:
yCR = 2.891/0.573=5.045 m
Excentricitatea centrului de rigiditate:
e0y = yCG - yCR = 5.28 - 5.045 = 0.235m
Excentricitatea relativă a centrului de rigiditate
e0y/Ly = 0.235/ 10.56 = 0.022 < 0.10
Calculul excentricității se reface considerând numai elementele a căror rigiditate este ≥
30% din rigiditatea celui mai puternic element de pe fiecare direcție
Transversal
T8 = 11.446×102 m → 0.3 × 11.446 ×102= 3.433× 102 m
Longitudinal
L1 = 12.789 × 102 m →0.3 × 12.789 × 102 = 3.836 × 102 m
Tabelul H.4.2.4a
t lw KgMu102 xi xiKgMu102
Elem. λp
(m) (m) (m) (m) (m2)
T1 0.42 1.78 1.853 3.523 0.28 0.986
T2 0.42 2.50 1.320 6.680 0.28 1.870
T3 0.42 1.78 1.853 3.523 0.28 0.986
T4 0.28 1.78 1.853 2.348 6.28 14.745
T5 0.28 3.98 0.829 9.156 6.28 57.499
T6 0.28 2.28 1.453 3.752 6.28 23.562
T7 0.42 2.28 1.453 5.628 10.28 57.885
T8 0.42 3.50 0.942 11.466 10.28 117.87
T9 0.42 1.78 1.853 3.523 10.28 36.216
6 KgM(T) = 0.472 m 6xiKgM(T) = 2.969 m2
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 467
Tabelul H.4.2.4b
t lw KgMu102 yi yiKgMu102
Elem. λp
(m) (m) (m) (m) (m2)
L1 0.42 3.78 0.873 12.789 0.28 3.580
L2 0.42 2.50 1.320 6.710 0.28 1.878
L3 0.42 1.78 1.853 3.523 0.28 0.986
L4 0.28 1.78 1.853 2.348 5.78 13.571
L5 0.28 4.50 0.733 10.802 5.78 62.435
L6 0.28 1.78 1.853 2.348 5.78 13.571
L7 0.42 2.78 1.187 8.027 10.28 82.517
L8 0.42 3.00 1.100 9.069 10.28 93.229
L9 0.42 1.28 2.578 1.688 10.28 17.352
6 KgM(L) = 0.443 m 6yiKgM (L) = 2.437m2
γI = 1.0
Ordonata spectrului de proiectare
Sd = Se/q = 0.375g/1.5 = 0.25g
Forța tăietoare de bază pentru proiectare este
5661.63
Fb KJ I S d (T1 )mO 0.88 u 1.0 u 0.25 g u u 0.85 0.187 u 5661 1058.7 kN
g
avem
3 u 17.27 u 111.52
V0 349.29kN / m 2
7.968 8.574
Pentru mortarul de var-ciment s-a luat valoarea medie τk = 90 kN/m2. S-a apreciat o
reducere de 15% pentru avariile ușoare de la cutremurele anterioare (1940 și 1977)
despre care există informații orale.
τcalc = 0.85 × 90.0 = 76.5 kN/m2
Az,min ≡ Az,transv = 7.968 m2
Din relația
1,33W k CF J M
Fb,cap Az ,min vadm Az ,min 1 V0
CF J M 2,0W k
a rezultat:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 469
H.4.3. Exemplul nr. 3: Clădire de locuit P+2E cu pereți structurali din zidărie
nearmată și planșee din beton armat
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2
unde zi = i×het și mi = m
Pentru nniv = 3 avem 6 zi = 1+2+3 =6 și forțele seismice de etaj (Fi) și forțele tăietoare
de etaj (Vi) sunt date în tabelul H.4.3.1
Tabelul H.4.3.1
Forța i=1 i=2 i=3
Fi (kN) 0.166 Fb = 234.02 0.333Fb = 469.45.03 0.5Fb = 704.88
Vi (kN) V1 = Fb = 1409.75 V2 = 0.833Fb = 1174.32 V3 = 0.5Fb = 704.88
¦ x xi K gyi ¦ y CR y i K gxi
2 2
J gR CR
i 1 i 1
Din exemplul nr.2 tabelele H.4.2.1 și H.4.2.2., poziția centrului de rigiditate are
coordonatele:
xCR = 6.29 m yCR = 5.05 m
Calculul este detaliat în tabelul H.4.3.2.
Tabelul H.4.3.2
KgM(T)u KgM(L)u
KgM(T) KgM(L)
xi |xCR-xi| 10 u 2 yi |yCR-yi| 102u
Elem. u102 Elem. u102
(xCR-xi)2 (yCR-yi)2
m m m m3 m m m m3
T1 3.523 127.25 L1 12.789 290.98
T2 6.680 0.28 6.01 241.28 L2 6.710 0.28 4.77 152.67
T3 3.523 127.25 L3 3.523 80.16
T4 2.348 ---- L4 2.348 1.25
T5 9.156 6.28 0.0 ---- L5 10.802 5.78 0.73 5.75
T6 3.752 ---- L6 2.348 1.25
T7 5.628 89.60 L7 8.027 219.56
T8 11.466 10.28 3.99 182.54 L8 9.069 10.28 5.23 248.06
T9 3.523 56.09 L9 1.688 46.17
6 49.6 6 824.01 6 57.30 Σ 1045.85
A rezultat valoarea momentului de inerție de torsiune
472 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
JR# 1870.0 m3
JR J gR
ry
Ky K gy
Au rezultat valorile
JR 1870.0
r0 x # 6.14 m
¦ Kx 49.60
JR 1870.0
r0 y 5.71m
¦ Ky 57.30
K ix K iy
Vix (tr ) V x și Viy (tr )
V y sunt componentele forțelor tăietoare care rezultă
Kx Ky
din egalitatea deplasărilor de translație pe direcția "x" și respectiv "y"
d iy d ix
'Vix (rot ) e y și 'Viy (rot ) e x sunt factorii de corecție care țin seama de
rox2 roy2
compatibilitatea deplasărilor din rotire ale pereților asigurată de planșeul infinit rigid
în plan orizontal
Kix și Kiy sunt rigiditățile relative de nivel ale pereților pe direcția x și, respectiv, y,
nx ny
Kx ¦K ix și K y ¦K
i 1
ij sunt rigiditățile laterale ale structurii pe direcția "x" și
i 1
respectiv "y" la nivelul "j"
nx, ny este numărul pereților paraleli cu axa "x" și, respectiv cu axa "y"
Vix , Viy sunt forțele tăietoare pentru peretele "i" la nivelul "j" în direcția x, respectiv y,
Vx ,Vy sunt forțele tăietoare seismice pentru ansamblul structurii la nivelul "j" în
direcția x, respectiv y,
nx ny
JR ¦K
i 1
ix d ¦ K ix d ix2 este momentul de inerție la torsiune la nivelul "j"
2
iy
i 1
dix , diy sunt distanțele în direcția x, respectiv y, care definesc poziția peretelui "i" în
raport cu centrul de rigiditate de la nivelul "j"; dacă în raport cu sistemul general de
axe (OXY) se notează cu:
xCR , yCR - coordonatele centrului de rigiditate de la nivelul "j"
unde eox xCR xCG și eoy y CR y CG sunt distanțele în direcția x, respectiv y, dintre
centrul de masă (CG) și centrul de rigiditate (CR) la nivelul "j"
eax ,eay , sunt excentricitățile accidentale în direcția x, respectiv y, la nivelul "j";
Longitudinal
Tabelul H.4.3.4
Perete K 6K
K/6 Vi(transl) d=xR-xi Vi1 (rot) Vi1(tot) Vi2(rot) Vi2(tot) Mcalc
L1 12.789 0.22 344.50 141.62 456.25 44.14 358.77 3011.24
L2 6.71 0.12 180.75 4.765 74.31 239.38 23.16 188.23 1579.91
L3 3.523 0.06 94.90 39.01 125.68 12.16 98.83 829.51
L4 2.348 0.04 63.25 -4.01 53.75 -1.25 56.51 372.99
L5 10.802 0.19 290.98 -0.735 -18.45 247.29 -5.75 259.99 1715.94
L6 2.348 0.04 63.25 -4.01 53.75 -1.25 56.51 372.99
L7 8.027 0.14 216.23 -97.66 99.82 -30.44 167.04 1102.43
L8 9.069 0.16 244.30 -5.235 -110.33 112.77 -34.39 188.72 1245.54
L9 1.688 0.03 45.47 -20.54 20.99 -6.40 35.13 231.83
Valorile de proiectare ale forței tăietoare sunt valorile maxime notate V(tot) pentru
ambele valori ale excentricității totale (ex și ey). Aceste valori sunt date în casetele
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 475
Longitudinal
Tabelul H.4.3.4a
Perete K 6K
K/6 Vi(transl) d=xR-xi Vi1 (rot) Vi1(tot) Vi2(rot) Vi2(tot) Mcalc
L1 12.789 0.22 384.29 67.82 418.50 26.15 376.84 2487.11
L2 6.71 0.12 158.25 4.765 27.93 172.34 10.77 155.18 1024.19
L3 3.523 0.06 71.24 12.57 77.58 4.85 69.86 461.08
L4 2.348 0.04 46.94 -1.28 41.55 -0.49 42.34 279.44
L5 10.802 0.19 365.99 -0.735 -9.96 324.03 -3.84 330.15 2178.98
L6 2.348 0.04 46.94 -1.28 41.55 -0.49 42.34 279.44
L7 8.027 0.14 201.09 -38.99 144.51 -15.03 168.47 1111.88
L8 9.069 0.16 237.35 -5.235 -46.02 170.58 -17.75 198.86 1312.45
L9 1.688 0.03 30.15 -5.85 21.67 -2.25 25.26 166.70
476 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
În tabelul H.4.3.5a sunt arătate comparativ rezultatele obținute prin cele două modele.
Rezultatele din modelul cu console legate (M2) sunt arătate și procentual în raport cu
modelul console independente (M1).
Transversal
Tabelul H.4.3.5a
Forța tăietoare la bază Moment încovoietor
Element
M1 M2 ∆% M1 M2 ∆%
T1 90.64 71.90 -20.67 598.20 474.57 -20.67
T2 172.00 161.81 -5.93 1135.22 1067.96 -5.93
T3 90.64 71.90 -20.67 598.20 474.57 -20.67
T4 66.79 53.43 -20.00 440.83 352.65 -20.00
T5 260.35 325.44 25.00 1718.30 2147.89 25.00
T6 106.58 95.49 -10.41 703.45 630.22 -10.41
T7 185.93 166.10 -10.66 1227.14 1096.28 -10.66
T8 378.79 420.54 11.02 2500.04 2775.56 11.02
T9 116.25 93.25 -19.78 767.23 615.46 -19.78
Longitudinal
Tabelul H.4.3.5b
Element Forța tăietoare la bază Moment încovoietor
M1 M2 ∆% M1 M2 ∆%
L1 456.25 376.84 -17.41 3011.24 2487.11 -17.41
L2 239.38 155.18 -35.17 1579.91 1024.19 -35.17
L3 125.68 69.86 -44.42 829.51 461.08 -44.42
L4 56.51 42.34 -25.08 372.99 279.44 -25.08
L5 259.99 330.15 26.98 1715.94 2178.98 26.98
L6 56.51 42.34 -25.08 372.99 279.44 -25.08
L7 167.04 168.47 0.86 1102.43 1111.88 0.86
L8 188.72 198.86 5.37 1245.54 1312.45 5.37
L9 35.13 25.26 -28.09 231.83 166.70 -28.09
Deoarece diferențele între rezultatele date de cele două modele sunt semnificative,
pentru verificarea siguranței vor fi folosite rezultatele obținute cu modelul M2 care
ține seama de efectul planșeelor rigide (egalitatea deformațiilor laterale la toate
nivelurile).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 477
6Vf1=411.29 kN
Longitudinal
Tabelul H.4.3.6b
σd Azid lw Nd MRd Vf1
Element υd=σd/fd 1-1.15υd
kN/m2 m2 (m) kN kNm kN
L1 337.74 1.587 0.154 0.823 3.78 536 833.37 108.23
L2 438.24 1.02 0.200 0.770 2.5 447 430.17 55.87
L3 331.99 0.747 0.152 0.826 1.78 248 182.24 23.67
L4 377.51 0.498 0.172 0.802 1.78 188 134.15 17.42
L5 457.14 1.26 0.209 0.760 4.5 576 984.89 127.91
L6 381.53 0.498 0.174 0.800 1.78 190 135.22 17.56
L7 304.20 1.167 0.139 0.840 2.78 355 414.63 53.85
L8 345.24 1.26 0.158 0.819 3 435 534.21 69.38
L9 331.47 0.537 0.151 0.826 1.28 178 94.09 12.22
6Vf1=486.10 kN
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 479
Tabelul H.4.3.8
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
σd Vd σd Vd
Elem 1 AwT Vf22 Elem 1 AwL Vf22
f td f td
kN/m2 m2 kN kN/m2 m2 kN
T1 388.22 3.6301 0.747 57.63 L1 337.74 3.405 1.587 114.85
T2 438.1 3.8396 1.05 85.68 L2 438.24 3.840 1.02 83.25
T3 388.22 3.6301 0.747 57.63 L3 331.99 3.378 0.747 53.64
T4 377.51 3.5835 0.498 37.93 L4 377.51 3.584 0.498 37.93
T5 456.91 3.9156 1.114 92.71 L5 457.14 3.917 1.26 104.88
T6 380.88 3.5982 0.638 48.79 L6 381.53 3.601 0.498 38.11
T7 304.08 3.2463 0.957 66.03 L7 304.2 3.247 1.167 80.53
T8 344.9 3.4378 1.47 107.41 L8 345.24 3.439 1.26 92.10
T9 331.99 3.3784 0.747 53.64 L9 331.47 3.376 0.537 38.53
Tabelul H.4.3.9
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
Elem. Vf1 Vf21 Vf22 Elem. Vf1 Vf21 Vf22
Rupere Rupere
kN kN kN kN kN kN
T1 26.69 46.7 57.63 D L1 108.23 86.3 114.85 F
T2 57.5 74.1 85.68 D L2 55.87 72.0 83.25 D
T3 26.69 46.7 57.63 D L3 23.67 39.9 53.64 D
T4 17.42 30.3 37.93 D L4 17.42 30.3 37.93 D
T5 99.98 81.9 92.71 F L5 127.91 92.7 104.88 F
T6 28.78 39.1 48.79 D L6 17.56 30.6 38.11 D
T7 36.2 46.9 66.03 D L7 53.85 57.2 80.53 D
T8 94.36 81.6 107.41 F L8 69.38 70.0 92.1 D
T9 23.67 39.9 53.64 D L9 12.22 28.7 38.53 D
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 481
Calculul indicatorului R3i pentru fiecare perete structural în parte este sintetizat în
tabelele H.4.3.10a și H.4.3.10b.
Tabelul H.4.3.10a
e0x+eax e0x-eax
Fcap
Elem. Fbi Fbi
R3i R3i
kN kN kN
T1 26.69 60.01 0.445 71.90 0.371
T2 57.5 135.05 0.426 161.81 0.355
T3 26.69 60.01 0.445 71.90 0.371
T4 17.42 53.43 0.326 53.43 0.326
T5 81.9 325.44 0.252 325.44 0.252
T6 28.78 95.49 0.301 95.49 0.301
T7 36.2 166.10 0.218 151.88 0.238
T8 94.36 420.54 0.224 384.53 0.245
T9 23.67 93.25 0.254 85.27 0.278
Indicatorul R3 pentru ansamblul structurii se calculează cu relația
R3
¦V f
Fb
Au rezultat valorile
Pentru e0x+eax → R3 = 269.96/1047.13= 0.258
Pentru e0x-eax → R3 = 269.96/1023.66= 0.264
Tabelul H.4.3.10b
ey=e0y+eay ey=e0y-eay
Fcap
Elem. Fbi Fbi
R3i R3i
kN kN kN
L1 86.3 418.50 0.206 376.84 0.229
L2 55.87 172.34 0.324 155.18 0.360
L3 23.67 77.58 0.305 69.86 0.339
L4 17.42 41.55 0.419 42.34 0.411
L5 92.7 324.03 0.286 330.15 0.281
L6 17.56 41.55 0.423 42.34 0.415
L7 53.85 144.51 0.373 168.47 0.320
L8 69.38 170.58 0.407 198.86 0.349
L9 12.22 21.67 0.564 25.26 0.484
Tabelul H.4.3.11
Fbi Fbi
Element Element
kN kN
T1 52.49 L1 275.09
T2 118.12 L2 113.28
T3 52.49 L3 51.00
T4 39.01 L4 30.91
T5 237.57 L5 241.01
T6 69.71 L6 30.91
T7 121.26 L7 122.98
T8 306.99 L8 145.17
T9 68.07 L9 18.44
Tabelul H.4.3.12a
Fcap,consolidat Fbi
Element lw R3i,consolid
kN kN
T1 1.78 105.732 52.49 >1.0
T2 2.5 148.5 118.12 >1.0
T3 1.78 105.732 52.49 >1.0
T4 1.78 105.732 39.01 >1.0
T5 3.98 196.02 237.57 0.825
T6 2.28 135.432 69.71 >1.0
T7 2.28 135.432 121.26 >1.0
T8 3.5 207.9 306.99 0.677
T9 1.78 105.732 68.07 >1.0
Notă: din tabel se constată că pentru pereții T5 și T8 armătura aleasă este insuficientă și trebuie
majorată (casetele poșate).
Tabelul H.4.3.12b
Fcap,consolidat Fbi
Element lw R3i,consolid
kN kN
L1 3.78 196.02 275.09 0.713
L2 2.5 148.5 113.28 >1.0
L3 1.78 105.732 51.00 >1.0
L4 1.78 105.732 30.91 >1.0
L5 4.5 196.02 241.01 0.813
L6 1.78 105.732 30.91 >1.0
L7 2.78 165.132 122.98 >1.0
L8 3 178.2 145.17 >1.0
L9 1.28 76.032 18.44 >1.0
Notă: pentru pereții L1, L2 și L5 pentru care, cu armătura propusă, rezultă indicatorul R3,consolid
<1.0 (casetele poșate)
Se adoptă armăturile următoare:
Pentru peretele L5 se folosește plasă Φ6/150 mm
Vcap,placat (L5) = 3.3 × 79.2 = 261.36 kN > Fb(L5)= 241.01 kN
R3,consolidat (L5) > 1.0
Pentru peretele L1 se folosește plasa Φ6/10 cm
Vcap,placat (L1) = 3.3 × 118.7 = 391.71 kN > Fb(L1 ) = 275.09 kN
R3,consolidat (L1)> 1.0
Înainte de placare:
Se reface continuitatea aparentă a zidăriei prin injectare.
Se execută, dacă este necesar, lucrări pentru asigurarea conlucrării între pereții
de pe direcțiile principale ale clădirii
486 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
H.4.4. Exemplul nr.4: Clădire de locuit P+2E cu pereți structurali din zidărie
nearmată și planșee din beton armat
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2 la clădiri cu neregularități
geometrice și structurale
(a)
(b)
Figura H.4.9: Plan de nivel și pereți transversali
Modificarea afectează numai pereții activi în direcție transversală (T) care sunt arătați
în figura 4-1b. Pereții longitudinali (L) rămân identici cu cei din exemplul H.4.3.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 487
Rezultă:
Densitatea pereților structurali
ptr % = 9.859/10.56×10.56 = 8.8 %
Poziția centrului de rigiditate față de originea sistemului de axe
xCR = 3.196/0.793 =4.035 m
Excentricitatea centrului de rigiditate
e0x = xCG - xCR = 4.035 - 5.28 = -1.245 m
Excentricitatea relativă a centrului de rigiditate
e0x/Lx = 1.245/ 10.56 = 0.117 > 0.10
Tabelul H.4.4.2
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
u
KgM(T)u
KgM(T) KgM(L)u 102u
xi |xCR-xi| 102u KgM(L) u102 yi |yCR-yi|
Elem. u102 Elem. (yCR-yi)2
(xCR-xi)2
m m m m3 m m m m3
L1 12.789 290.98
T1a 43.4 0.28 3.755 611.8 L2 6.710 0.28 4.77 152.67
L3 3.523 80.16
T4 2.348 11.833 L4 2.348 1.25
T5 9.156 6.28 2.245 46.146 L5 10.802 5.78 0.73 5.75
T6 3.752 18.910 L6 2.348 1.25
T7 5.628 219.49 L7 8.027 219.56
T8 11.466 10.28 6.245 447.2 L8 9.069 10.28 5.23 248.06
T9 3.523 137.4 L9 1.688 46.17
6 79.3 6 1192.8 6 57.30 Σ 1045.85
JR J gR
ry
Ky K gy
Au rezultat valorile
JR 2238.6
r0 x # 5.31m
¦Kx 79.30
JR 2238.6
r0 y 6.25m
¦Ky 57.30
H.4.5. Exemplul nr. 5: Clădire de locuit P+2E cu pereți structurali din zidărie
confinată și planșee din beton armat
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2 pentru evaluarea siguranței
seismice a unei clădiri proiectate conform Normativului P2-85 pentru zona seismică
de grad 7MSK conform Normativului P100/81
H.4.5.2.1. Descriere
Clădire etajată curentă cu 3 niveluri (P+2E);
Toate nivelurile (inclusiv parterul) sunt identice (Figura H.4.10:);
Funcțiune: locuințe, 4 apartamente cu două camere la scară, pe fiecare nivel;
Structura: pereți din zidărie confinată cu elemente ceramice (GVP), t=300 mm;
Materiale pentru zidărie: Cărămidă C75 și mortar M25;
Beton pentru elementele de confinare: B150 (echivalent C12/15);
Oțel pentru elementele de confinare: PC52 pentru barele longitudinale,
respectiv OB37 pentru etrieri;
Planșee din beton armat monolit;
Teren normal de fundare;
490 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
Figura H.4.11: Poziționarea stâlpișorilor din beton armat conform P2-85 pentru clădiri amplasate
în zona de grad 7 MSK
Rezistență la compresiune
Rezistența unitară medie la compresiune
fm = 2 × 1.10 = 2.20 N/mm2
Notă: se determină înmulțind rezistența de calcul din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de
material γm =2.0 pentru a se obține valorile medii din STAS 1031-75.
Rezistența unitară de proiectare la compresiune
fd = fm/CF = 2.20 / 1.20 = 1.83 N/mm2
Rezistența la lunecare în rost orizontal
Rezistența medie la lunecare în rost orizontal
fvm =2.2 × 0.110 = 0.242 N/mm2
Notă: se determină înmulțind rezistența de calcul din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de
material γm =2.2 pentru a se obține valorile medii din STAS 1031-75. Rezistențele depind
numai de marca mortarului.
Rezistența unitară de proiectare la lunecare în rost orizontal (fvd)
f vm
f vd
J M CF
fvd = 0.242/1.2/2.5 = 0.081 N/mm2
Rezistența de proiectare la cedare pe secțiune înclinată (ruperea în scară)
0,04 f m
f td
J M CF
ftd = 0.04 × 2.20 / 1.20 / 2.5 = 0.030 N/mm2
Tabelul H.4.5.2
Gzid,etaj qpl Ntotal,etaj Azid σ0
Element Nr. elemente
kN kN kN m2 N/mm2
ZA 4 64.6 66.6 131.2 1.170 0.1121
ZB 4 81.4 105.6 187.0 1.485 0.1259
ZC 4 83.6 71.2 154.8 1.485 0.1042
ZD 2 232.4 188.6 421.0 4.635 0.0908
Σ1382.6 Σ 2735 Σ 2735
Tabelul H.4.5.3
Număr N0 σ0,P
Element
elemente kN N/mm2
ZA 4 394 0.336
ZB 4 561 0.378
ZC 4 464 0.313
ZD 2 1263 0.272
Greutate clădire 8200 kN
Ri
UV ,i
¦ Ri
Pentru clădirea expertizată cu H ≡ Htot = 3 × hniv = 3 × 2.75 = 8.25 m, valorile
rigidităților pereților transversali și longitudinali și ale factorilor de distribuție ρV,i
sunt date în tabelele H.4.5.6a și H.4.5.6b.
Pereți transversali
Tabelul H.4.5.6a
lw t Ri
Element Număr elemente λ ρV,i
m m m
T1 4 3.30 2.50 0.30 0.00429 0.0691
T2 4 3.30 2.50 0.30 0.00429 0.0691
T3 4 3.00 2.75 0.30 0.00328 0.0529
T4 6 2.70 3.06 0.30 0.00243 0.0392
6RT=0.06201 m
Pereți longitudinali
Tabelul H.4.5.6b
lw t Ri
Element Număr elemente λ ρV,i
m m m
L1 4 0.90 9.17 0.30 0.000097 0.001
L2 4 1.95 4.23 0.30 0.000951 0.010
L3 4 2.25 3.67 0.30 0.001441 0.015
L4 2 8.25 1.00 0.30 0.042857 0.448
6RL = 0.09567 m
Pereți transversali
Tabelul H.4.5.7a
Nr. σ0,P lw t Nd MRd Vf,as
Elem. υd 1-1.15υd
elem N/mm2 m m kN kNm kN
T1 4 0.336 3.30 0.30 333 0.184 0.789 433 67.4
T2 4 0.378 3.30 0.30 374 0.207 0.762 471 73.3
T3 4 0.313 3.00 0.30 282 0.171 0.803 339 52.9
T4 6 0.272 2.70 0.30 220 0.149 0.829 247 38.4
Pereți longitudinali
Tabelul H.4.5.7b
Nr. σ0,P lw t Nd MRd Vf,as
Elem. υd 1-1.15υd
elem N/mm2 m m kN kNm kN
L1 4 0.336 0.90 0.30 91 0.184 0.789 32 5.0
L2 4 0.378 1.95 0.30 221 0.207 0.762 164 25.6
L3 4 0.313 2.25 0.30 211 0.171 0.803 191 29.7
L4* 2 0.272 8.25 0.30 673 0.149 0.829 3757* 58.5*
Notă: Pentru elementele L4*, care sunt mărginite la ambele capete de stâlpișori de beton armat
s-a adăugat momentul capabil al armăturilor longitudinale din stâlpișori, calculat cu valoarea
medie a rezistenței oțelului.
M Rd As ls As f yd ,med
Tabelul H.4.5.8a.
Nr. Md Nd lw lad Vf21
Elem.
elem kNm kN m m kN
T1 4 683 333 3.30 0 59
T2 4 683 374 3.30 0 66
T3 4 523 282 3.00 0 50
T4 6 388 220 2.70 0 39
Pereți longitudinali
Tabelul H.4.5.8b
Nr. Md Nd lw lad' Vf21
Elem.
elem kNm kN m m kN
L1 4 10 91 0.90 0 16
L2 4 98 221 1.95 0 39
L3 4 149 211 2.25 0 37
L4* 2 4429 673 8.25 0 156
Notă: pentru elementele L4* care sunt mărginite la ambele capete de stâlpișori de beton armat
s-a adăugat rezistența la forță tăietoare a unui stâlpișor
VRd(Asc) = 0.2 Aascfyd,med
VRd (Asc) = 0.2 × 4 × 113 ×1.35 × 300 / 1000 = 37 kN
Rezistența la rupere pe secțiune înclinată
H ech
Se calculează considerând O p
lw
Nr. lw t σ0,P
tl w V 0, P Vf22
Elem. λ≡ b f td 1
elem m m N/mm2 b f td kN
Pereți longitudinali
Tabelul H.4.5.9b
Nr.
lw t σ0,P
tl w V 0, P Vf22
Elem. λ≡ b f td 1
elem m m t/m2 b f td kN
Pereți longitudinali
Tabelul H.4.5.10b
Vnec Mbază MRd
Element Număr elemente ρV,i R3M
kN kNm kNm
L1 4 0.001 1.6 10 32 >1.0
L2 4 0.010 15.3 98 164 >1.0
L3 4 0.015 23.2 149 191 >1.0
* *
L4 2 0.448 689.9 4429 3757 0.848*
Σ Mbază = 9886 kNm Σ MRd = 9062 kNm R3 = 0.848
Notă: deoarece pereții L4 preiau aproape integral forța tăietoare pe direcție longitudinală, R3
pentru ansamblu corespunde valorii R3,L4. Dacă s-ar considera aportul tuturor pereților,
valoarea ar fi R3,med = 0.917
Pereți longitudinali
Tabelul H.4.5.11b
Vnec Vf21 Vf22 Vcap Vas
Element Număr elemente R3V Rupere
kN kN kN kN kN
L1 4 1.6 16 18.9 16 >1 5.0 Ductilă
L2 4 15.3 39 43.2 39 >1 25.6 Ductilă
L3 4 23.2 37 45.6 37 >1 29.7 Ductilă
L4 2 689.9 156 272.6* 156 0.226 58.5* Ductilă
ΣVnec=1540 kN ΣVcap=849 kN R3=0.303
Notă: deoarece pereții L4 preiau aproape integral forța tăietoare pe direcție longitudinală, R3
pentru ansamblu corespunde valorii R3,L4. Dacă s-ar considera aportul tuturor pereților,
valoarea ar fi R3,med = 0.442
508 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
1 Gzid Azid
Rzid ,existent
k H
1 G placareAplacare
R placare
k H
unde:
Gzid este modulul de elasticitate transversal al zidăriei peretelui existent
Gplacare ≡ Gmortar este modulul de elasticitate transversal al mortarului
Azid este aria secțiunii transversale a peretelui
Aplacare este aria secțiunii transversale a straturilor de placare
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 509
Prin urmare, exprimând ariile în funcție de grosimea zidului și, respectiv, de grosimea
placării, avem
R placare G placaret placare
Rzid ,existent Gzid t zid
În cazul clădirii expertizate rezistența caracteristică a zidăriei s-a calculat din
rezistența medie cu relația
fm 2.20
fk 1.41N / mm 2
1.3 u CF 1.3 u 1.2
Modulul de elasticitate transversal al zidăriei s-a calculat cu relația
Gzid =0.4Ezid = 0.4 × 1000fk = 564 N/mm2
Modulul de elasticitate transversal al mortarului de placare s-a calculat cu relația
Gmortar = 0.4 Emortar = 0.4 × 1000 Rmortar = 4000 N/mm2
Factorul de amplificare a rezistenței este
Rplacare 4000 u 2 u 60
2.84
Rzid ,existent 564 u 300
Prin urmare rezistența peretelui consolidat este 156 × 2.84 = 443 kN
Indicatorul de rezistență devine
443
R3V 0.642 # 0.65
689.9
510 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
H.4.6. Exemplul nr. 6: Clădire de locuit P+2E cu pereți structurali din zidărie
confinată și planșee din beton armat
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2 pentru evaluarea siguranței
seismice a unei clădiri proiectate conform Normativelor P2-85 și P100-81 pentru zona
seismică de grad 9 MSK.
H.4.6.2.1. Descriere
Clădire etajată curentă cu 3 niveluri (P+2E);
Toate nivelurile (inclusiv parterul) sunt identice;
Funcțiune: locuințe, 4 apartamente cu două camere la scară pe nivel;
Structura: pereți structurali din zidărie confinată cu elemente ceramice (GVP)
t=300 mm;
Materiale pentru zidărie: cărămidă C100 și mortar M50;
Beton pentru elementele de confinare B150 (echivalent C12/15);
Oțel pentru elementele de confinare: PC52 pentru barele longitudinale,
respectiv OB37 pentru etrieri;
Planșee din beton armat monolit;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 511
Figura H.4.16: Poziționarea stâlpișorilor pentru clădirea proiectată pentru gradul 9 MSK
Coeficient de material
γM = 2.5
Rezistență la compresiune
Rezistența unitară medie la compresiune
fm = 2 × 1.50 = 3.00 N/mm2
Notă: se determină înmulțind rezistența de calcul din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de
material γm =2.0 pentru a se obține valorile medii din STAS 1031-75.
Rezistența unitară de proiectare la compresiune
fd = fm/CF = 3.00 / 1.20 = 2.50 N/mm2
Rezistența la lunecare în rost orizontal
Rezistența medie la lunecare în rost orizontal
fvm =2.2 × 0.160 = 0.352 N/mm2
Notă: se determină înmulțind rezistența de calcul din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de
material γm =2.2 pentru a se obține valorile medii din STAS 1031-75. Rezistențele depind
numai de marca mortarului.
Rezistența unitară de proiectare la lunecare în rost orizontal (fvd)
f vm
f vd
J M CF
fvd = 0.352/1.2/2.5 = 0.117 N/mm2
Rezistența de proiectare la cedare pe secțiune înclinată (ruperea în scară)
0,04 f m
f td
J M CF
ftd = 0.04 × 3.00 / 1.20 / 2.5 = 0.04 N/mm2
Rezultă
Fb = 1.0 × 0.40 x (2.50/2.40) × 0.88 × 0.85 G = 0.312 G
G = 8200 kN
Fb # 2560 kN
Notă: valoarea este de circa două ori mai mare decât valoarea de proiectare inițială.
Pereți longitudinali
Tabelul H.4.6.1b
Nr. σ0,P lw Nd MRd1 ls MRd2 MRd Vf1
Elem. υd 1-1.15υd
elem N/mm2 m kN kNm m kNm kNm kN
L1 4 0.336 0.90 91 0.134 0.845 35 --- --- 35 5
L2 4 0.378 1.95 221 0.151 0.826 178 --- --- 178 28
L3 4 0.313 2.25 211 0.125 0.856 203 --- --- 203 32
L4* 2 0.272 8.25 673 0.109 0.875 2429 7.95 1980 4408 687
Pereți transversali
Tabelul H.4.6.2a
Nr. Nd Vf21z VRd(Asc) Vf21
Elem.
elem kN kN kN kN
T1 4 333 60 50 110
T2 4 374 66 50 116
T3 4 282 50 50 100
T4 6 220 39 50 89
Pereți longitudinali
Tabelul H.4.6.2b
Nr. Nd Vf21z VRd(Asc) Vf21
Elem.
elem kN kN kN kN
L1 4 91 16 --- 16
L2 4 221 39 --- 39
L3 4 211 37 --- 37
L4 2 673 119 50 169
Notă: valorile Vf21z corespund rezistențelor zidăriei nearmate (a se vedea exemplul H.4.5)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 517
Nr. lw t σ0,P
tlw V Vf22z VRd(Asc) Vf22
Elem. λ≡ b f td 1 0 ,P
elem m m N/mm2 b f td kN kN kN
Pereți longitudinali
Tabelul H.4.6.3b
Nr. lw t σ0,P
tlw V Vf22z VRd(Asc) Vf22
Elem. λ≡ b f td 1 0 ,P
elem m m N/mm 2
b f td kN kN kN
Notă: valorile Vf22z corespund zidăriei nearmate (a se vedea tabelele H.4.5.9a și H.4.5.9b).
Rezistența la forță tăietoare a fiecărui element este valoarea cea mai mică dintre Vf21 și Vf22
Pereți transversali
Tabelul H.4.6.4a
Pereți longitudinali
Tabelul H.4.6.4b.
Pereți transversali
Tabelul H.4.6.5a.
Vnec Vf21 Vf22 Vf2 Vf1
Element Număr elemente R3V Rupere
kN kN kN kN kN
T1 4 177 110 131 110 0.621 189 Fragil
T2 4 177 116 135 116 0.655 196 Fragil
T3 4 135 100 121 100 0.741 161 Fragil
T4 6 100 89 110 89 0.89 134 Fragil
ΣVnec=2560 kN ΣVcap=1838 kN Rmed= 0.719
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 519
Pereți longitudinali
Tabelul H.4.6.5b.
Vnec Vf21 Vf22 Vf2 Vf1
Element Număr elemente R3V Rupere
kN kN kN kN kN
L1 4 3 16 22 16 >1 5 Ductil
L2 4 26 39 50 39 >1 28 Ductil
L3 4 38 37 53 37 0.842 32 Ductil
L4 2 1147 169 326 169 0.147 687 Fragil
ΣVnec=2560 kN ΣVcap=706 kN R3=0.147
Nota: deoarece pereții L4 preiau majoritatea forței tăietoare pe direcție longitudinală, valoarea
R3 globală corespunde valorii R3.L4. Dacă s-ar considera și aportul celorlalți pereți, valoarea ar
fi R3,med=0.276.
- Pentru elementele L4, care preiau 90% din forța seismică de proiectare,
deoarece R3M = 0.559 și R3V = 0.147, sunt necesare lucrări de
consolidare pentru sporirea rezistenței la compresiune excentrică și a
rezistenței la forță tăietoare
Se propune consolidarea structurii prin placarea elementelor L4 cu pereți din beton
armat cu grosimea de 8 ÷10 cm (executați prin torcretare) armați cu plasă Φ8/20 cm
PC52.
Pentru armarea cu plasă Φ8/20 PC52 la peretele cu Hhot = 8.25 m și lw = 8.25 m rezultă
că fisura la 45o intersectează toate barele orizontale și verticale. Avem deci pentru cele
două straturi de placare (o singură plasă în fiecare strat)
Ash = Asv = 2 × 8.25 × 5 × 50 = 4125 mm2
și
Vcap,placat = (0.8 × 4125 + 0.2 × 4125)×300 / 1000 =1238 kN ≥ Vnec = 1147 kN
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 521
Lista de semnături:
Denumirea lucrării: Raport de expertiză tehnică privind evaluarea seismică pentru o locuință
unifamilială
Scopul expertizei: Evaluare seismică în vederea unor lucrări de reamenjare (refacere mansardă,
modificare planșee, extindere independentă locuință)
corespund cu cele din proiect. S-a efectuat modelarea structurii într-un program
comercial de calcul automat şi s-au interpretat rezultatele în concordanţă cu
prevederile normative, în vederea formulării concluziilor expertizei.
J.1.2.6.4. Intervenţii
De la data construirii structurii până la realizarea expertizei nu s-au realizat
intervenții asupra structurii.
J.1.2.6.5. Materiale
Din documentația de execuție și din încercările efectuate a rezultat că structura
este realizată din beton de clasă C16/20. Armătura de rezistență este de tip PC52
pentru barele longitudinale și OB37 pentru etrieri și armături de repartiție.
Figura J.1.3. Verificare armătură din stâlp Figura J.1.4. Verificare armătură din stâlp
Figura J.1.5. Verificare armătură din grindă Figura J.1.6. Verificare armătură din grindă
Figura J.1.7. Bară prelevată pentru încercare Figura J.1.8. Bară prelevată pentru încercare
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 531
Figura J.1.9. Stâlp cu beton segregat, reparat Figura J.1.10. Rosturi în zidărie executate
parțial în timpul construcției necorespunzător
Se poate observa că deplasarea ultimă este mai mică decât cerința de deplasare,
în consecință valoarea minimă a gradului de asigurare seismică R3 este de 68 puncte.
Rotirile capabile ultime sub încărcări ciclice au fost determinate conform SR
EN 1998-3:2005.
De asemenea, pentru toate elementele s-a verificat capacitatea la forță tăietoare
la nivelul de solicitare corespunzător formării mecanismului cinematic. S-a constatat
că toate elementele îndeplinesc această verificare, astfel nu există elemente care pot
avea cedări de tip fragil. Capacitatea la forță tăietoare ciclică a fost determinată
conform SR EN 1998-3:2005.
unde:
hs înălțimea de nivel;
dx, dy deplasările obținute din calcul elastic, pe direcțiile axelor x şi y,
în combinaţia seismică de proiectare;
dre,x, dre,y deplasările relative de nivel pe direcțiile axelor x şi y, în
combinaţia seismică de proiectare;
dr,xSLS, dr,xSLS deplasările relative de nivel sub acțiunea seismică asociată SLS;
Drift x (y) drift unghiular, sub acțiunea seismică asociată SLS
J.1.3. Concluzii
Pe baza rezultatelor evaluării calitative și prin calcul, structura de rezistență se
încadrează în clasa de risc seismic RsIII. Clasa de risc seismic RsIII cuprinde
construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări
structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările
nestructurale pot fi importante.
J.1.4. Anexe
Expertiză tehnică privind evaluarea seismică a clădirii (Stație electrică cod ST03),
situată înncinta S.C.............S.A., str. ............nr. ........, mun. Buzău, jud. Buzău
Expert Tehnic atestat MDRAPFE: ing. Ion Popescu
Lista de semnături:
Pe planșeul din beton armat de peste etaj a fost realizată o termoizolație din
beton celular autoclavizat, peste care s-a realizat o hidroizolație din membrană
bitumunoasă.
Pe planșeul de peste parter sunt montate echipamente tehnologice. Greutatea
estimată a acestor echipamente este de aproximativ 80 de tone. Echipamentele ocupă
aproximativ 50% din suprafața planșeului, restul reprezentând spații de circulație a
personalului și spații pentru mentenanța echipamentelor. La nivelul grinzilor de peste
etaj sunt dispuse grinzi monorail și echipamente de ridicat pentru întreținerea și
reparația echipamentelor de pe planșeul de la cota +3.50m.
Pe planșeul de peste etaj sunt montate echipamente tehnologice având o
greutate totală de aproximativ 130 de tone. Echipamentele reazemă pe planșeu în
dreptul elementelor structurale (grinzi longitudinale și transversale) și ocupă
aproximativ 90% din suprafața planșeului.
Accesul la cele două niveluri se realizează direct de pe planșeele clădirilor
invecinate, prin intermediul pasarelelor de circulatie, pasarele care sunt rezemate pe la
nivelul planșeelor clădirii prin dispozitive care permit deplasarea relativă a clădirilor
legate de aceste pasarele (făra să împiedice în vreun fel deplasările laterale sau să
inducă solicitări laterale în clădiri).
Perimetral clădirea este prevăzută cu trotuare cu lățimea de 80cm, cu pantă de
scurgerea apelor meteorice către exterior.
Figura J.2.1. Plan cota ±0.00: distante interax și poziționarea elementelor verticale
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 547
Figura J.2.3. Cadrul din axul A (A1) similar cu cadrul din axul D (D1)
J.2.2.6.4. Intervenţii
Nu au fost constatate intervenții asupra structurii de rezistență a clădirii în afara
celor menționate anterior.
J.2.2.6.5. Materiale
În conformitate cu prevederile Codului P100-3, cap. 4.2, în funcìie de num£rul
de elemente verificate pentru detalii se definesc trei niveluri de inspecìie:
x inspecìie limitat£;
x inspecìie extins£;
x inspecìie cuprinz£toare.
Din stâlpi au fost prelevate 3 probe (T-1, T-2, T-3), probele T-1 si T-2 au fost
extrase din tălpile secțiunilor iar proba T-3 din inima secțiunii.
Pentru determinarea caracteristicilor mecanice a materialului din grinzi au fost
prelevate 5 probe (T-4...T-8), atât din grinzile de la nivelul +3,50 cât și din grinzile de
la ultimul nivel. Probele au fost prelevate din tălpile secțiunii grinzilor.
Din elementele contravântuirilor au fost extrase 3 eșantioane (T9...T11), atât
din elementele contravântuirilor de la primul nivel, cât și din elementele
contravântuirilor situate la cel de-al doilea nivel. De asemenea au fost prelevate probe
de material din guseele de prindere a barelor de contravântuire la noduri.
Conform celor prezentate mai sus, nivelul de încercări pe materiale poate fi
considerat cuprinzător.
Au fost realizate încercări de tracțiune pentru determinarea caracteristicilor
fizico-mecanice ale oțelului, încercări de încovoiere prin șoc (reziliența). Rapoartele
de încercare sunt prezentate în Anexa J.2.1.2.
În urma încercărilor de tracțiune a rezultat o rezistența medie la rupere de
cuprinsă între 366N/mm2 (354,5/387,8/356,8) și 442N/mm2 (479,9/447,3/400,5), o
limita de curgere cuprinsă între 225N/mm2 (222,0/219,8/233,5) și 335N/mm2
(344,9/365,6/293,7).
Conform prevederilor codului P100-3, pentru evaluarea cantitativ£, în cazul
elementelor cu cedare ductil£, valorile de proiectare ale rezistenìelor se obìin prin
împ£rìirea valorilor medii ale rezistenìelor determinate prin încercări la factorii de
încredere.
Conform rezultatelor încercărilor materialul poate fi cosiderat ca fiind oțel
S235, având limita de curgere minim garantată de 235N/mm2 și o rezistență la rupere
de 360N/mm2, caracteristici similare unui oțel OL37 care era produs în perioada
execuției cladirii. Având în vedere faptul că la vremea respectivă oțelul OL37 era cea
mai slabă clasă de oțel care se fabrica, s-a luat decizia de folosire pentru verificările de
rezistență și stabilitate a caracteristicilor fizico-mecanice corespunzătoare oțelului
S235.
În urma încercărilor de încovoiere prin șoc (reziliență) la o temperatură de
23qC, s-a obținut o energie la rupere cuprinsă între 18,3J (18/22/15) și 129J
(155/162/70). Conform acestor rezultate se poate concluziona că materialul nu poate fi
încadrat în nicio clasă de calitate în ceea ce privește reziliența minim garantată (o
cauză probabilă a dispersiei valorilor obținute în urma încercărilor poate fi explicată
prin îmbătrânirea oțelului sau supunerea elementelor la acțiuni ciclice și apariția
fenomenului de oboseală, sau poate fi pusă pe seama unei fabricații neconforme a
tablelor de la vremea respectivă).
(a) din documentația tehnică de proiectare (a) din documentația tehnică de proiectare
originală originală
sau sau
KL1 (b) Pe baza proiectării simulate în acord cu (b) valori stabilite pe baza standardelor
practica la data realizării construcției și pe valabile sau practicilor de construcție din
baza unei inspecții limitate pe teren perioada realizării construcției și din încercări
limitate în teren
KL2 (a) din documentația tehnică de proiectare (a) din documentația tehnică de proiectare
(1) din proiectul de ansamblu originală, din rapoartele originale privind originală și rapoartele originale privind
original și verificarea vizuală calitatea lucrărilor de construire și dintr-o calitatea lucrărilor de construire
prin sondaj în teren inspecție limitată pe teren sau
sau sau (b) din specificațiile de proiectare originale și
(2) dintr-un releveu complet (b) dintr-o inspecție extinsă pe teren din încercări limitate în teren
al clădirii sau
(c) din încercări extinse în teren
(a) din documentația tehnică de proiectare (a) din documentația tehnică de proiectare
originală, din rapoartele originale privind originală, din rapoartele originale privind
calitatea lucrărilor de construire și dintr-o calitatea lucrărilor de construire și din
KL3 inspecție limitată pe teren încercări limitate în teren
sau sau
(b) dintr-o inspecție cuprinzătoare pe teren (b) din încercări cuprinzătoare în teren
Tabelul C.2: Lista condițiilor privind alcătuirea seismică pentru structuri din oțel
Criteriul nu
este îndeplinit
Neîndeplinire
Neîndeplinire
Criteriul este
Criteriu
îndeplinit
moderată
majoră
Condiţii privind configuraţia structurii Punctaj maxim:
50 puncte
• Traseul încărcărilor este continuu
• Sistemul este redundant (sistemul are suficiente legături
pentru a avea stabilitate laterală şi suficiente zone potenţial
plastice)
• Nu există niveluri slabe din punct de vedere al rezistenţei
• Nu există niveluri flexibile
• Nu există modificări importante ale dimensiunilor în plan
ale sistemului structural de la un nivel la altul
• Nu există discontinuităţi pe verticală (toate elementele
50 30-49 0-29
verticale sunt continue până la fundaţie)
• Nu există diferenţe între masele de nivel mai mari de 50 %
• Nu există tendința de torsiune în ansamblu
• Legătura dintre infra şi suprastructură are capacitatea
portantă de a asigura transmiterea eforturilor la terenul de
fundare
• Infrastructura (fundaţiile) este în măsură să transmită la
teren forţele verticale şi orizontale şi să asigure stabilitatea
la răsturnare a construcţiei
Punctaj total realizat 30
Condiţii privind interacţiunile structurii Punctaj maxim:
10 puncte
• Distanţele până la clădirile vecine depăşesc dimensiunea
minimă de rost, conform P 100-1
10 5-9 0-4
• Planşeele intermediare (supantele) au o structură de
susţinere şi preluare a foţelor orizontale proprie sau sunt
554 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
Neîndeplinire
Criteriul este
Criteriu
îndeplinit
moderată
majoră
Conform prevederilor pct. 8.1.3 din codul P100-3, clasa de risc asociat£
indicatorului R3 se stabileète astfel:
(a) Clasa de risc seismic I, dac£ R3<30;
(b) Clasa de risc seismic II, dac£ 30İR3<60;
(c) Clasa de risc seismic III, dac£ 60İR3<90;
(d) Clasa de risc seismic IV, dac£ 90İR3<100.
Pentru punctajul obtinut R3=21 puncte, clasa de risc seismic asociată
indicatorului R3 este I.
punctaj de R1=65 puncte, care încadrează clădirea în clasa de risc seismic III (asociată
indicatorului R1).
În urma evaluării calitative privind degrad£rile structurale èi nestructurale
produse de acțiunea seismică sau alte cauze, s-a obtinut un punctaj de R2=68 puncte,
care încadrează clădirea în clasa de risc seismic II (asociată indicatorului R2).
În urma evaluării cantitative, evaluare prin calcul structural, de verificare a
cerințelor fundamentale de rezistență și stabilitate la acțiuni seismice, s-a obtinut un
punctaj de R3=21 puncte, punctaj care încadrează clădirea în clasa de risc seismic I
(asociată indicatorului R3).
Pe baza celor trei indicatori (R1, R2 si R3), având în vedere vârsta cl£dirii,
intensitatea mièc£rilor seismice care au afectat-o în trecut prin comparaìie cu cerinìele
seismice corespunz£toare st£rii limit£ ultim£, mecanismul de cedare probabil al
structurii, clădirea, în ansamblul ei, poate fi încadrată în clasa de risc seismic II.
J.2.3. Concluzii
În ansamblu structura a avut o comportare satisfăcătoare la încărcări de
exploatare, gravitaționale, la încărcări datorate acțiunii vântului asupra structurii, la
încărcarea dată de zăpada depusă pe ultimul planșeu, dar și la încărcări seismice.
Pe baza rezultatelor evaluării calitative și prin calcul structura de rezistență
clădirea se încadrează în clasa de risc seismic RsII.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 561
J.2.4. Anexe
Figura J.2.8. Imagine de ansablu a clădirii Figura J.2.9. Fațada secundară a clădirii
expertizată (fațada principală) expertizată
Figura J.2.16. Coroziune la nivelul stâlpului, in Figura J.2.17. Coroziune la nivelul stâlpului, în
zona planșeului peste parter zona planșeului peste parter
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 563
Figura J.2.18. Grinzi de planseu afectate de Figura J.2.19. Verificarea grosimii reale a
coroziune elementului structural (talpa stâlpului)
Nota: Imaginile au caracter exemplificativ
EXEMPLU DE
BULETIN DE
INCERCARE
Lista de semnături:
Sistemul structural: Pereți structurali de zidărie din cărămidă simplă nearmată, planșee cu profile
metalice și bolțișoare din cărămidă
Descrierea clasei de Clădirile încadrate în clasa de risc seismic RsI prezintă un risc ridicat de
risc seismic: prăbușire la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării limită
ultime.
Verificarea la starea Deoarece clădirea se încadrează în clasa de risc RsI în urma verificării la ULS,
limită de serviciu: nu a mai fost verificată cerința de deplasare la SLS
J.3.2.6.4. Intervenții
Din informațiile prezentate de proprietari, clădirea nu a suferit intervenții la
structură.
Imobilul a suportat o serie de intervenții de modernizare (ce au constat în
refacerea tencuielilor și zugrăvelii) fără a avea însă vreo influență semnificativă asupra
structurii de rezistență.
Planșee
La intradosul planșeului peste parter s-au constatat fisuri numeroase, paralele
cu grinzile metalice, însoțite de fisuri transversale, la intersecția cu pereții de zidărie
(cauza probabilă este lipsa centurilor). Conform raportului tehnic de încercări,
sondajele realizate la nivelul planșeelor nu au semnalat degradări semnificative ale
elementelor din oțel.
Pereți nestructurali
Nu s-au constatat avarii semnificative în pereții despărțitori nestructurali.
Coșuri de fum
Sunt realizate din cărămidă, iar starea lor una bună (nu au fost identificate
degradări).
Anvelopă
Pereții structurali exteriori prezintă o serie de degradări la nivelul finisajelor,
reprezentate prin fisuri și expulzări de tencuială.
Tâmplăria clădirii este veche realizată cu tocuri din lemn pe care se poate
observa un grad de uzură corespunzător vechimii acestora.
S-au constatat degradări la unele elemente de rezistență ale șarpantei (datorate
infiltrațiilor), dar starea fizică în care se găsește șarpanta în ansamblu este una relativ
bună.
J.3.2.6.6. Materiale
Materialele au fost evidențiate în raportul de încercări. Din zidăria de la parter,
s-au extras 3 carote, care au fost prelevate, preparate și încercate, iar mortarul analizat
fizico-chimic.
S-au obținut rezistențe efective cuprinse între 4,7 – 7,8 N/mm2, cu o medie de
6,2 N/mm2. Mortarul prelevat de la parter, a fost analizat fizico-chimic, conform
raportului de încercări nr. …….., rezultând că liantul este var + argilă, iar agregatul
este nisip cuarțos de râu. Mortarul analizat are un conținut de liant de 21,74%.
R2 = Ah + Av = 20 + 50 = 70
574 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
J.3.3. Concluzii
A fost realizată evaluarea seismică a clădirii situate pe Str. Aviator Căpitănescu,
Nr. 984, București, cu funcțiunea de locuință unifamilială.
Gradul de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică, R1, are valoarea 50.
Această valoare corespunde încadrării clădirii în clasa de risc seismic RsII.
Gradul de afectare structurală, R2, are valoarea 70. Această valoare corespunde
încadrării clădirii în clasa de risc seismic RsIII.
Gradul de asigurare obținut prin calcul cu metodologia de nivel 2 este:
R3,T=21% pentru pereți transversali și R3,L=13% pentru pereții longitudinali. Aceasta
corespunde încadrării clădirii în clasa de risc seismic RsI.
În urma analizei indicatorilor, expertul decide încadrarea clădirii în clasa RsI,
ținând cond de valoarea foarte redusă a indicatorului R3,L.
Clădirile încadrate în clasa de risc seismic RsI prezintă un risc ridicat de
prăbușire la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării limită ultime. Din
acest motiv, expertul consideră necesară realizarea de intervenții pentru creșterea
gradului de asigurare la acțiuni seismice.
Gradul de asigurare pentru grinzile din metal pentru acțiunea verticală a
cutremurului este redus. Chiar dacă valoarea obținută este datorată și modului de
calcul al rezistențelor (utilizând coeficienți de siguranță și coeficient de încredere),
expertul consideră că sunt necesare intervenții la nivelul planșeelor pentru reducerea
încărcărilor, pentru introducerea unor noi elemente cu rol structural sau pentru
creșterea capacității de rezistență a elementelor existente. Aceste intervenții la planșee
trebuie realizate, indiferent de soluția de intervenție care se va adopta pentru
elementele verticale (pereți).
Beneficiarul a solicitat ca expertiza tehnică să nu conțină recomandări privind
tipul și anvergura lucrărilor de intervenție.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 575
J.3.4. Anexe
Lista de semnături:
Sistemul structural: Pereți structurali de zidărie din cărămidă simplă nearmată, planșeu din beton
armat peste parter și planșeu din lemn peste etaj
Componente Nu
nestructurale:
Descrierea clasei de Clădire care prezintă un risc redus de prăbușire la acțiunea cutremurului de
risc seismic: proiectare corespunzător stării limită ultime, dar avariile structurale și
nestructurale pot fi majore
Verificarea la starea Deoarece clădirea se încadrează în clasa de risc RsI în urma verificării la ULS,
limită de serviciu: nu a mai fost verificată cerința de deplasare la SLS
Accesul în clădire se realizează prin fațada nordică, pe la parter, sau prin fațada
sudică, pe la etajul 1.
Clădirea se învecinează în fațada sudică cu Laboratorul Departamentului de
Hidraulică și Protecția Mediului.
Finisajele sunt tipice pentru clădiri vechi din zidărie: tencuieli cu mortar de
var-ciment, acoperite cu var sau humă și vopsea pe bază de ulei, pardoseli mozaicate
în culoarul central și parchet de lemn în dormitoare. Finisajele sunt în general de
proastă calitate și deteriorate.
Învelitoarea din tablă a fost întreținută în timp prin vopsire cu vopsea pe bază
de ulei. Nu s-au observat urme sistematice de infiltrații ale apelor pluviale prin
învelitoare.
Pereții de zidărie, planșeul de lemn de la ultimul nivel și pardoseala de la parter
nu pot asigura cerințele actuale privind confortul termic al utilizatorilor și limitarea
consumului de energie pentru încălzirea imobilului.
J.4.2.6.5. Intervenții
Din informațiile prezentate de reprezentanții beneficiarului, clădirea nu a
suferit intervenții la structură.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019 585
J.4.2.6.6. Materiale
Din încercările realizate pe zidărie s-au obținut următoarele rezultate:
x Cărămizi cu rezistenta fb = 6,16 N/mm2 – clasa C75
x Mortarele utilizate sunt M1.5 cu rezistenta fm = 1,5N/mm2
R2 = Ah + Av = 35 + 15 = 50
J.4.3. Concluzii
Clădirea căminului C6 este în exploatare de peste 50 de ani. Clădirea a fost
realizată pe baza unor cerințe arhitecturale, funcționale și structurale care nu mai sunt
în acord cu cerințele moderne pentru astfel de imobile. Clădirea este uzată fizic și
moral, instalațiile, tâmplăria, finisajele interioare și exterioare necesită înlocuire. În
starea actuală această construcție nu poate asigura condiții moderne de confort pentru
studenții UTCB.
Clădirea prezintă un grad ridicat de vulnerabilitate la acțiuni seismice severe.
La data realizării construcției nu erau în vigoare în România documente normative de
proiectare la acțiuni seismice. Clădirea a suferit degradări moderate de-a lungul
timpului ca urmare a acțiunilor din hazard natural.
Clădirea căminului C6 nu este încadrată în lista monumentelor istorice sau de
arhitectură.
Pentru punerea în siguranță și asigurarea condițiilor minimale de confort sunt
necesare lucrări de intervenție structurală extinse și reparații capitale.
Dată fiind valoarea tehnico-economică scăzută, caracteristicile funcționale
deficitare și vulnerabilitatea structurală a imobilului existent, desființarea acestuia și
realizarea unui nou imobil în acord cu standardele moderne de siguranță și locuire este
recomandată prin această expertiză.
590 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1003 bis/13.XII.2019
J.4.4. Anexe
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
&JUYEJT|086147]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1003 bis/13.XII.2019 conține 594 de pagini. Prețul: 297,00 lei ISSN 1453—4495
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.