Sunteți pe pagina 1din 25

inainte independente, explicalia problemelor care partca itri Fontane : realismul critic al lui Gottfrietl Kellel'

il fr6mlntaserE ixrctic qi colorat, al lui Wilhelm Raabe, vizionar 9i bizar' al


o viafd intreagi. prima lui operd epic6, Vor d.em Sturm,
nocesiti inc[ o indelungati elaborarg oonfirmati i,,i Adalbt rt Stifter, Jeremias Gotthelf sau Conrad Ferdinand
soarea citre editorul Wilhelm lliertz din 17 iunie
de scri_ \lcycr; in ce-l priveqte pe Theodor Storm, prictenul sdu apro-
1,i,,t .1,, La Tuinel, Fontane vedea in el
1g66 : numai poetul prin
,,Nu mi-am pus niciodatl intrebarea : <Trebuie sd ias6 din
,.xcr,L'ntir liric, nu gi nuvelistul profund qi fin' Trebuie adiugat
aceasta roman ? $i dac6 acesta este cazul, ce reguli gi
-un
legi trebuie observate ?, Mi-am propus dimpotriv6 si lucrez
ce crr o tlistanlii poate $i mai mare il separa de drarna romantis-
numai dupi ceea ce mi-e propriu, dupe inclinagia gi rrrrrlrri tirziu, a lui Friedrich Hebbel, Franz Grillparzer sau
tatea mea, firl nici un fel de model chirar gi
ind.ividuali- llir:lrartl Wagner. Explicalia este cd pentru Fontane conta reali-
; apropierea de trrtr';r imediatd, prozaicd, faptul mirunt, dar concret; astfel de-
Scodt este- cu totul generald. Vre"o sd fio
l" *arr.a mea gi
a subiectului meu. Fird omor gi pirjol mali istorii lr,\arrrir romaniicl, patosul trebuiau s6-i aparS' mai ales
mi-am
9i
pur gi simplu, s[ infdliEez un r4are num6r
pasionale, irr ultima perioadi"*fur",
a vielii, neconforme qi suprapuse' s[-i su-
_propus,
figuri brandenburgice (ailicd germano-u.rrdi"", cdci aceastade gclt,zr, riposte ironice.
prlncipala lor caracteristici) din iarna lgl2_lglg,
e llstc evident ins6 cI 9i aceasti atitudine a bEtrinului Fon-
figuri cum l:rno, a romancierului realist cu o clard viziune critic6' s-a con-
se gdseau pe-atunci gi cum se gisesc in esenli inci
Nu m-au preocupat conflictele, ci zugrlvirea feluluiJiin care
acum. srituit printr-o filialie istoric[ ; modelele au fost Dickens qi
'l'hackeray, iar mai tirziu, prin sugestii mai vagi, Turgheniev
marele sentiment colectiv nEscut atunc] i_a aflat
pe cei mai gi lralii Goncourt. Atunci cind a intrat in contact cu opera lui
diferili_ oameni gi cum a aclionat asupra lor.
Este vorba de Zola, Fontane a recunoscut spontan insemnitatea momentului
pitrunderea unei mari idei, unui ,our" torr"rt
viafd destul de simplu. Nu
intr-un cerc de lik'rar * pe el insuqi migcarea naturalist[ urma s5-l impuni
si eutremur, nici m5car s6 t:cva mai tirziu in romanul german - delimitindu-se insi de
captivez prea mult. Numai'reau figuri amabile, relevate de un
fundal istoric, care si amuze cititorul, sd-i ciqti,ge, pe lt bun inceput categoric de latura propriu-zis novatoare a vi-
poate, iubirea, dar flri nici un fel de zgomot
cit se ziunii acestuia : ,,Talentul este mare, insl neimbucuritor' Re-
conversalio sprintend, senin6, pe. glt e poqibjl
sau dclat. O rnarcabil[ mi se pare garjarea lui' De imoralitate, 9i chiar de
spirttuald, aEa Irivolitato nici urmd (e o nemirginit6 prostie ci i se repro-
cum se obignuiegte pe aceste meleaguri _ iuta principalul
cEr{ii mele."
,"op uI goazir ttrornai .aoeasta) ; pinE 9i oi,nismul aproape ci nu se in'tin-
Se poate afirma cd debutantul sexagenar gi_a nrqlo; viziunii sale gonerale despre viald 9i atrti ii lipseste in'se
prisosinli : eleganla cursivi a stirului a
atins scopul cu oli,c,o lDitlli,rne. Viala,nu este ata, qi dacd ar fi a5a, ar trebuicreat
impus romanur inc6
Ixrrlru ea v[lul transfigurator al frumuse{ii' "A-l crea'
insl nici
de Ia apari[ie, iar structura lui, apreciati la'inceput
qiruire de balade Iipsite de gradare arhitectonicd,
ca o ln_ ,,,, ,, ,,r',,,,rr,,, ; frunause[ea 'exist6, tr'ebuie numai si ai ochi pen-
mai prin unitatea ei organici.
a- rezistat toc_ trn ca sau ccl pulin s[ nu-i inchizi cu intenfie' Realismul
dutentic vu [i iniotdeauna plin de frumuse[e, pentru ci fru-
Fontane gi-a fdcut aparilia in proza epicl germani mosul, slavir l)omnului, aparline vielii tot atit de bine ca 9i
moment irr care incepuse si se contureze
intr-un rrritul. Poattr lucl nici nu s-a dovedit ci uritul este preponde-
in romanul european ; aga se gi explici
orientarea naturalistd ront..," Mai tirziu atitudinea lui Fontane fali de naturalism va
-
judec[{ile
o anumitr rrceari in deveni mult mai recrptivi, el va lupta pentru impunerea lui
sale asupra predecesorilor ^91
romanul epocii romantice el a acceptat"o.,t"-foranilor
s5i. Din Ibsen gi a tinirrului Hauptmann ; pasajul citat (dintr-o scrisoare
,rorrr"i fo.urola istorici
Scott pi, raportatd Ia romanul german, a Iui din 1888) cste insii important pentru faptul cd in el igi defi-
1..,t:j Ydr:r
Willibald Alexis, rlminind - ne$te, cum nu se poate mai precis, propria pozitie'
nereceptiv fagn de crealiile unui
heveninil clupi aceasti digresirrne la primul romen al lui
Jean Paul, Novahls sau Hoffmann, Nici p.o"a Lpice a contem_
poranilor germ:rni riu a primit o adeziu.re Ilontane, poatc fi rcrnarcat faptul cI nu a rlmas consecvent
f5r6 rezerve din
15
l4
numai intentiilor sale reaiiste,- ca viziune gi ca transparenfi ( h adrnirabi}i fine{e miniaturalI procedeazl Fontane ls
formal5, ci a reluat in
^ -
operele ulterioare o zu-
Ur.ra parte din glilvirt:t caracterelor feminine, cele mai luminoase qi mai ex-
motivele enunfateJ vor dem stunn pr"rirnxi""* straturile sociale plosivu din galeria sa portretisticd. Poate fi consideratd exem-
i, reacliile lor intime la apropierea iminenti a
unui mare eveni-
ment national ;) aceeagi stratificare riguroas5 a plrrrit prrrtlela intre mondena doamn6 de Carayon gi fiica ei
mediului social Soplric, dcsfiguratd de pojar, dar atrigEtoare pnin grafia ei
poate fi intilniti in intreaga prozl epic6
a lui Fontane. O altn riplrllrrull gi, pe de altd parte, intre doamna von Briest gi fiica
caracteristic6 generald enunlatd aici este
concentrarea baladesci r,l, Irr ;rnrbcle cazuri conduita gi calitiflle lor temperamentale
a su-bi_ectelor, exoep{iile ca de exemplu romanul Frau lenng
Treibel, unde elemente -descriptive *irrlore rirrl l.lcvate cu o pdtrundere delicatI, in fa[a unor situafii de
inunde acfiunea * lrrrrrpr'lrrii sufleteasci. Cipitanul Schach von Wuthenow, ofilerul
denotind doar o insuficientl i,igo"r" f";r*:
$i, caracteristica
cea mai importariti : determinarca etic6 personajelor, lrrrpr.t'ubil din ilustrul regirnent de gardi Gensdarmes, este pe
a prezentd prrrrt:trrl de a cere mina doamnei de Carayon, dar intr-o atmo-
atit sub.raport psihologico_analitic, cit gi. sui cel poetic, al trans-
punerii jntime rifr.rrl de penumbri cedeazd unui impuls pasional in fafa fiicei
in viala Ior sufleteascl.
ciclurile tematice prezintr astfer deosebiri ntr.stt:ia. Mama apdri cauza fiicei, dreptul ei la fericire legitirnl,
. mai murt exte- r,rr o neobositi perseverenli, in care sentimentul matern de
rioare, pe de alt6 parte insi gi intrepdtrunderi interesante
sugestivc in planul caracterologic, subiectiv. 9i rr.sponsabilitate este dublat de o gelozie introvertitE; ajunsi
Din istoria prusaci lrr fafa regelui, ob]ine sprijinul Cur[ii impotriva ofi[erului orgo-
provine qi subiectul povestirii Schach
oon Wutheno*, llos cure se conformeazi ordinului regal, se sinucide ins6 imediat
pdtrunzdtoare a mentalitdtii de cast6 "'";i;;gi a
din armata prusacd rhrpii cdsltorie din spirit de frondd, pentru a gterge ultragiul
atmosferei prevestitoare a catastrofei
de la ; Grete Minile
';il"';; :rrlus sentimentului sdu de cast6. Pnemise similare existl qi la
reia. din cronic:r oragului Tangermiinde Jena '";i
patrician, deznro;teniti
i;ri; ciisirtoria baronului von Innstetten, fostul pretendent Ia mina
9i irnpinsi de ostilitatea societilii la rLramnci von Briest, cu fiica acesteia, Nu este vorba de com-
incendierea oraqului natal. Subiecte
criminale, pornind de la plicr(ii pasionale; totul rezidi in amintiri vagi qi decolorate,
fapte diverse ale vielii conterlporane, sint
tratate in El-ternklipp, sirrgura dorintd a mamei fiind sE asigure fiicei viitorul strilucit
Unternt Birnhaum (Sub pdrul din grddinE) lir care ar fi putut sI aspire ea Ia un moment dat, dac5 nu ar
unde Irontane dernonstreazi cu in_lgr,rJii
$i eliy (Rnsplati),
didacUc" teza justiliei [i acordat preferin{5 unor perspective mai clar conturate. Ca
imalentc; aceeaqi tendinte se nianifestd qi 5i in cazul doamnei de Carayor5 aceste resorturi intime rimin
in aniliza rit6ci-
rilor pasionale din L'Adultera, Graf (Contete pet6fi)
lrr umbr5, in rezonanla surdd a unor fraze de circumstanli ;
?ptai qi
rllr qi ele intrd, r6spunzind la intrebarea finalE a cdr[ii,'in
prefigurir.i ale 'motivului central din
-Cdcile, Effi Briest. Lumii crtuzele destrimirii acestei c6s6torii convenlionale. O alti para-
rneschine a parvenifilor burghezi din Frau i;"i ir"rii--
Matlil,lrle Mijlrrhry, Fontane ii opune u, Itrll este aceea intre Lene Nimptsch gi Stine din romanul cu
robusteleade caracter a lcelagi titlu, doud fete din popor care vdd justificarea existen-
personajolor. fcrainine din mica burgheziq increzdtoare in drep-
tatea lor suflctea"-cii, din Stine gi Drurnuri lci lor intr-o muncd onesti, firi pretenlii, gi care renunf6 flrd
incllcite gi, pe cle alti parte, resemrarea
gresite, clrumuri ;ovlire la c[s6torii care le-ar ridica mult deasupra locului pe
altruistd, idirici sau <:are il ocupi in societate. Faptul cI Fontane a stlruit atita in
patriarlrald a unci nobilirni pulin zugr5virea caracterelor feminine denotd cE nu poate fi vorba
cam desuete din (Jnui,ed,er_
bringlich (Fdr[ intoarcere), Die poggenpuhts poggen_ rlc o simpli predilec{ie, existent6 f[r6 doar gi poate, ci
puhl) qi Der Stechlin. Un important- roman iFamilia :rcest luclu este confirmat de reluarea in alte circumstanle - 9ia
istoric despre rds_
coala iui Klaus Stijrtebekc.r, executat trnor motive similare de un aspect obsedant aI determinis-
la Hamburg in 1401, pen_
tru care intreprinsesc ccrcetdri amlnunfite gi rmrlui etic Ai social -pe care il infd|iqeazi romanele sale, qi
care
o replicl Ia rornarrul dc debut, a rlnras neter.minat.urma sd fie iruuur(; consecin{ele locului inechitabil atribuit femeilor in so-
cictatea vremii,
t6
,* t7
In comparalie, partenerii lor, printre care nobilimea define
un contingent destul de numeros, nu au aceea$i suplele Si com_ rlrrt sr.urrrr,L, tle hotar la care psihologia lui Fontane, aluzivE
plexitate, ci doar citeva insugiri majore, adesea convenlionale, ,t piltrurreillrr:rrc irr straturi abia desluqite,. tinde spre infinit.
caro si determine cu precizie conduita lor. $i aici revenirea l'r'lrr nr:,r'u;i firrcfe aluzivl gi revelatoare se distinge 6i dialo-
unor elemen-te tipice pare s6 demonstreze apr.opierea lui Fon- gtrl lrrl I,irrrt:rrrt:, in aparenli gters gi convenfional, caie printr-o
tane de romanul experimental ilustrarea unei teze prin re- tunrrrrt rrrrrgistralir capdtl rezonanle muzicale, aseminetoare ce-
darea exacti a comportdrii unor - personaje in condilii determi- hrr lrriilrrrlr. irr baladele sale, ,,Eu sint tr6dind gi prin aceasta
nate; deosobiroa oste insd esentiald, pentru cI Ia Fontane nu lrlglrr;r rrrtn francezd -
in convers?tie ca gi in scris, un
cauze biologice, ci,/o marcat5 rigoare eticl guverneaz6 asupra - scrisoare. I In dialog
I tntt.'ttt , rulrturise$te intr-o Fontane qi-a
desfdgurlrii evenirrientelor pini la concluzia demonstraliei -ca- rft.rilhprrll. intreaga sa art5 de caracterizare, prin el I-a influen-
'In
zului moral, rigoarea aceasta transpare ceva din calvinismul lirl lrr rrro<l vizibil pe Thomas Mann, a stirnit admiratia lui
ancestral al bonomului liberal, citdodatfl pu]in filistin, care a Krrlkrr. Arrtocaracterizarea naivd prin care farmeci Effi von
fost bdtrinul Fontane I revine, in culorile estompate ale unor lh k'st o impdrtdqe5te cu Toni Buddenbrook, gi comentariile
subiecte convenlionale, Iuciul sumbru al baladelor sale. rr'pr,trrlr'. iu termeni aproape identici, ale pirintilor ei prefigu-
O menliune deosebitl meritd exactitatea topografici a deserie_ rrrrzii ttilni.ca leitmotivului a lui Thomas Mann. Repetarea
rilor, comparabill cu aceea a lui Stendhal. privirea sa ,,mili_ rrlr.irslu r:ste procedeul prin care faptul divers cap6t6 perpe-
tar5", atestatl in cireumstanfe atit de pu]in surizdtoare, exer_ luilnt(', pri[ care atmosfera din Hohen-Cremmen devine imua-
satl intr-o lung[. experienli publicistici, nu se dezminte nici lrilil, t:a gi micul rond cu cadranul solar, al cirui loc il va
iu romanele sale, ale clror locuri ii sint cunoscute in mare lrrn, la sfirgit, Iespedea albi funerari,
parte din cildtorii sau din frecventarea zilnici: exemplari in ( lrr citl griji s-a aplecat Fontane asupra personaielor secun-
Effi Brtest acea plimbare cu siniile din oriqelul Kessin _ si- rlrrrrr rt'icsc dintr-o scrisoare, in care apdrE povestirea Stine
nonim cu Swinemiinde, unde gi-a petrecut Fontane cinci ani ;rl r:irrr.i subiect este inrudit de aproape cu cel dit Drumuri -
din copilirie -- la ocolul silvic, cu schimbarea sugestivi a de_ 1in'sllrt, drumuri incilcite de o critici adusi principiilor sale
corului Ia intoarcere qi cu acel curent de ap[ sub zipadd,, rl,'rrn111rori1ie.,,Lucrurile- secundare insi cdrora le dau o
pentru care se dI o explicalie atit de plauzibili, banal6, irrrlrrrr'[arr[ir majori au in Stine poate -gi mai mult colorit,
l'r.rrtrrr rnine viduva- Pittelkow gi bltrinul conte reprezintd figu-
9i care
marcheazd secliunea cea mai importanti din roman. Localizirii
inglijite ii corespunde pcste tot aceeagi griji pentru amdnunt, ril' principale, qi portretizarea lor m-a preocupat mai mult
din care rezultl o atmosferi dispersatd, cind clard, cind estom- rlt'r'lt tot subiectul cdrlii. Nu prea e recomandabil, intr-adevdr :
patii, unde fiecare lucru primeSte partea lui de luminE, In mod rrrrnrtorul adevdrat trebuie si se ocupe mai mult de povestirea
deosebit atrag atentia insl acele elemente difr nalgri de care r:rr atare, Eu insl de aceastE calitate nu dispun.
ln_ !Oa!e q,c-fi:
so It'agl superst.i{ii, eresuri j''prin ele autorul conj"rs"ari r.ritc mele caut mereu sd ajung cit mai repede la eapet cu
cmofionalb latdnte 5i anticipeazE evolutiile ulterioare: cele douE"t#i ;rgrt-ziselo lucruri principale, pentru a mi putea opri cu dra-
pirsirri car6r so gonesc deasupra lacului in Drumuri greSite, goslc, poate cu prea multi dragostg la cele secundare." Re-
drumu,ri incilcite, girina neagrd a bdtrinei Kruse, ciudata ima- rrrarcr autocriticE, desigur, pare prea severi in raport cu cele
ginc a chinezului]-pietrete "d,; iacrificiii pe insula Riigen in rlorrir romane realizate firi fisurd, care au fost intrunite in
Effi Briest. Irirrri sir Ii se confere o existentrX autonom5, iira ,e irr,r:st volum; dar r r explici triirea autenticl pi a acestor per-
se desprinclir dirr contingenlele lor naturale, acestea pEstreazd o sorrirje secundare, in care povestitorul a transpus o parte din
a doua fa!I, nepltrunsi qi ameninlitoare, Sint presimlirile care vizi,unea proprie asupra comflictului etic caro l-a fr6.mintat, Pre-
so recunosc lrr tle pentru a deveni certitudini, inainte ca soro_ rlominl pitorescul, in aspectul lor fizic qi in limbaj, dar intr-un
cul sI sc fi implinit. Cu toati aparenta lor fantasticd, aceste strirt mai profund personajele comunicd, se inrudesc prin func-
elemetrtc rru lin rlo o viziune romanticd de tip hoffmannesc, ci lirurcl coricl de a releva o evolutie pasional[, care se sustrage
privililor lor qi care poate fi doar intuiti de ci,titor. ,,Imposibila"
IB
19
madam' Diirr cu dialectul ei plat berlinez, cama,razii ,lui Botho lrr.rlirrlil doar ciinolo Rollo, umanizat prin povestiroa maionrlui
von Rieniicker, unchiul acestui,a cu grig.a lui pentru averea fami_ vrrrr Crampas despre cavaleml ordinului de Calatmva.
liei, b5trina Nimptsch, care tr[ieqte intr<r somnolenf[ letargici, Irr amindoud rornanele povestirea este punctati de referhi
,,mesianicul" Gideon Francke, cele trei curtezane care prin lu uctualitatea imediate, prin oare evenimentele sint ancorate
fPar{ia lor anun{d peripe}ia, gi cocheta, neinsemnata Kiithe : lrr tirnp, Nu pot surprinde astfel referirile lui Fontane la perso-
fiecare personaj din Drumari grefite, tlrlumuri incilcite rrnlllrrtea lui Bismarck, faf6 de oare nu s-a putut desprinde de
reflecti
o opinie gi gribegte printr_o participare fragmentar6 de cele . ;rtitrrcline duplicitard. Pe de o parte glorifioa in el unjfica-
-
mai multe ori incongtienti, prdbuqirea acestei iubiri tot atit torrrl Cerrnaniei, pe de alt[ parte nu-qi ,ascundea antipatia {a}i
de
nevinovate, ca gi intimplarea serii de paqti in oare rk.,,oancelarul de fier", a cinri,,revolufie de sus.. a lmpiedicat
a inceput.
Respectul fali de ierarhia socialE, un respect care nu prrrtnr decenii evolutia democraticE ,a acestei !Eri. Critioat in
se dis_
cut5, ii reunegte in atitudinea lor, gi acehJi respect l)rrrmuri gresite, drumuri incilcite de conservatorul declarat
conformist,
umbrit de lor de ajutorarg caracterizeazd gi persona- .iur.! cste baronul von Osten, unehiul lui Botho von Rieniicker,
-neputinla
ieJe.
secundare din Effl Briest. p*inlii fetei, care ,aclioneaz5 lx.ntru avansurile ficute liberalismului, h Effi Brdest, pismrarck
drntr-o pertecti bunl-credinlI, cele trei prietene ale rrpezint6 centrul oimpului magnetic in care evolueazE carieris-
preot Niemeyer gi curtenitorul v5r Dagobert
ei, umanul
von Briest, ,,pala_ lrrl Geert von Inqstetten, suslinitorul lucid gi - rece al ord.inei
dinul"_Gieshiibler Ei bigota Sidoni" ,oi, Gr"r".rrbb, lrirocrate. ControGriele in-iriiiil *riutoit-o* politic, de oare
tatul doctor Rummschiittel gi odioasa consilierd Zwicker ""pe.i*"r_
_ o liorrtane nu se apropie din cauza ,,meschin6riei.. aoestuia, de
galerie numeroasi gi foarte variati, din care rrrrrrfat[ in numeroase scrisori ale sale, sint tot atit de semn!
nimeni nu vrea
si inteleag[ situa]ia reali, s[ dea un sprijin Jecti, tir"."i li<'ativo pentru atmosfera timpului ca gi lntinderea nefireasci a
femei a c5rei singuri vini consti in lipsa^experienfei llrrrlinului ce-l martirizeazd, pe Botho von Rien6cker in drumul
de via]i
gi in singuritatea ei. Acelagi conformism ccretonios lrri spro eimitir, ca eleganla mondenE a localitililor balneare
determini
)si atitudinea consilierului von Wiillersdorf, confidentul Iui rrrrrlo igi trateaze suferinlele imaginare Kiithe von Rieniicker qi
Innstetten, si,ngurul care ar fi putut s6 reducE lucrurile, rrrrde baroneasa von Innstetten primefte scrisoareafatali, ca
in mo_
mentul decisriv, la proporliile lor reale, qi a maiorului
von
la curtg unde bEtrinul impirat i se adresase acesteia
lrnlrrl de
Crampas, iouisseur trecut de virst6, care prin moartea crr bun5voinli gi unde se simfise pentru prima datE absolvitE
sa in
duel nu face cu nimic mai mult.decit sd_gi ispdgeascl rL: vi116y[112 ei secret5.
datoria
fali de codul cavaleresc. Nici acest Don luan de ressolttce n\ I)ramele pasionale se joaci cu cortina inchis6, deoarece lui
dep[gegte rolul lui secundar, de circumstan{i, in l;ontane ii este striin modul declamatoriu, patetic, gi li re-
singurul mo_
ment in care ii revine, ca victimd, dreptul legitim lrrrgni deopotrivi sd introduc[ cititorul ln intimitatea eroilor
de a acliona
pentru salvarea victimei sale. In afara Roswithei,
cireia res_ siti. Pentru aceasti explicalie existi un suport in rindurile
pectul fagE de st5pina qi binef5cltoarea ei ii interzice tlcseori citate ale unei scrisori, din 14 mai 1gg4, cind lucra
orice
amestec indiscret, degi a tr6it spaima
,,ringii scoase clin foc,.,
ln Hankels Ao-lage Ia capitolul central din Drumuri gregite,
singura persoanl care manifesti o inlelegere umanl il.runutri incilcite:,jlntreaga mea produclie e psihografie qi
este con_ r:ritic6, creatie a intunericului ajustatE la lumini1../ De' aiei
siliera nobilitari von padden, matroand impunEtoare prin
bu- rclinerea t6eut6, sfioasi,, in fala unor fapte care prin natura
nItate, ,,in felul ei originali.., pe care.preocupdrile religioase
lor so sr.xstrag annesteoului cu banaldl cotidian. ,,.,,Nu pr,ea e
n-au lipsit-o de intuilia clar6 a lucrurilor lumegti. Dar momentul ln firea mea si accopt o deosebire intre ,lucruri mici qi mari
acestei intilniri trece o dat6 cu noaptea de revelion, gi - scrie Ia 8 august 18BB
tinira daci totugi odat6-mi iese
baroneasd von Innstetten este lipsitl de ultimul sprijin,
de sin_ -; sidar
irr cnlo un lucru fiiare, tiud fiu foarte scurt, ,pentnr ,ci
gura persoan[ cireia putea si i se destdinuie fir{ n(\!sta vorbe$te pentru sine, nu cere o prelucrare artisticE pen-
ruginea unei
confiden{e primite cu nein[elegere gi ostilitate, Ii va pdstra tlrl ;1 fi de efect," Astfel, povestirea dragostei dintre Botho

20 ot
4.L
von Rieniicker qi mica cusdtoare Lene Nimptsch culmineazi in
tabloul impersonal al lacului intunecat cu cele dou6 pdsiri r.r 1i rrriirlrrrisr'1t<: Iirrir ostentafie, dar crr o incredere modesti
,/t r.tllt(li(lii, llccrrtul ei.
sdlbatice; asdel qi cealalti dragoste cu prevestiri sumbre, cea
dintre Snira baroani von Innstetten gi seducitorul ei trecut I )rrlii lrr l)nnnuti gregite, drumuri incllcite conflictul moral,
de virst6, romantic gi banal, se petrece intr-o discrelie perfectd, pllirr izrrt irrtrt: iubire, datorie gi resemnare, este relativ simplu,
punctatd doar de mici indicafii de rigoare, necesare pentru a .l rlrrr11r. in liffi Briest o cu totul altl anvergurI'
l'rr,gi'ililii printr-o educalie nu prea severi
sugera mersul actiunii.
,,,1,11 111111 5i tscultdtor"
- este doar ,,un
dar totugi ingrijiti, pentru -a deveni
Cvartetul de eroial acestor doui romane trideazi marea
disponibilitato afectivi a bitrinului Fontane. Botrho von Rie- t,lr',rlrrl prrritirlii casnice -al baronului von Innstetten, Effi von
niicker nu este doar tipul convengional al ofitrerului elegant llrt,,.l lr.rlt'uzir unei tentalii mediocre, unei curse tesute cu
rrtlllnitln tlt: recuzit6, dupi ce $i-a epuizat intreaga putere de
$i curtenitor, dintr-o armati cu traditie secularfl; portretul lui
nu so rezumE la trisEturile mi,cului iunker brandenburgic cu r'z,rllrrl;'i. Ir.rbirea aceasta este iluzorie; ea reugegte sd se smulgl
un lae piscicol qi un petec de plmint; el este caracterizat ca rl r,r l)iistrcze aparenlele printr-o abilitate felini. Totuqi rolul
o naturi receptivr, umand, dar tocmai prin aceasta intri in ,rrrrlrll,,urr rru este pe misura ei; suferi qi cautl o salvare, fdr6
conflict cu rigoarea osificati a convenliilor sociale. Ajuns pe ,r ,1li r,rri sir i se destiinuie. Superioritatea rece qi egoistl a so-
nesimfito in fala unei alternative morale care exclude orice trrlrri ri ,,rducatorului" ei trebuie s-o respingI, cu atit mai mult
r r ('it cl lirsnse sI treaci neobservati o imprudenfd a ei,
frivolitate, a unei hotdriri cavaleregti in care totul depinde de
el, renunli la fericire in fa{a unei datorii impersonale. Bot}ro 1,,'nlnr ropalarea clreia a fost obligatd s5-gi complice qi mai mult
von Rienicker nu este o fire slab6, are destuli personalitate lrrlul. (lc-i rfunine este o resemnare amar[, atitudine cu care
Ei aclioneazd cu perfecti luciditate, dar este neputincios ln fala
r.r prirni cle acum inainte toate loviturile, cu exceplia uneia
trecutului care-i cere aceesti hotdrire echivalenti cu o auto- \nu,,unr -- instrlinarea sufleteasci a copilului in care re-
( nnoir$t(r rirzbunarea metodici qi meschinl a - solului ei. Re-
executare. Este o trdsiturl de mare finele, tipici pentru Fon-
tane, alegerea locului unde cade sentinta final6: nu lacul .lrieiloliul in care izbucnegte revel[ un fond moral nealterat,
Wannsee, unde se sinucisese impreunE cu iubita sa r5zvr6titul rrrr scrtimont matern legitim care fusese ultimul sprijin al ei.
Heinrich von Kleist, ci mormintul lui Karl Ludwig Friedrich .\poi vl aluneca cu o impicare senini in st5pinirea morfii,
(irrrtlastul intre ea 9i baronul von Innstetten este realizat
von Hinckeldey, pregedintele poliliei prusace in perioada de
cruntl oprimare de dupH. revolulia din 1848, ucis in duel pen- i u un sirnt admirabil al echilibrului din cale trebuia sd rezulte
tru {aptul ci nu admitea si facd o deosebire in aplicarea legii lrt urui clar, niai necondiiionii, problematica eticl a clrfii.
(l:rrilrismul lui, cu atit mai marcant cu cit ,baropul apartile
in favoarea libertinajului nobilitar. Viala lui Botho voo Rie-
n6cker decurge, incepind din acel moment, intr-o melancolie ('unl ne asigurl Fontane celei,.mai vechi aristocrafii, se
.,rrirrgir -
orrrf,iil" 3aiy4-,e soffi'sale, inieligenla lui lucicli i;i
monotonfi, singurul ecou tirziu al hotiririi sale fiind cuvintele
de o sincelitate tulbur5toare in care evoc5 imaginea Lenei in r,rrllivat["o
igi gisegte contraponderoa. io-,fu.fr6use1ea ,ei, iar in-
fala gravului Gideon Francke, logodnicul ei, llirrtlia lui ,,mistici" despre care vorbegte von Crampas
rrnir dintre cauzele care il imping la duel -
echivaleaz6 cu
Prospe[imea qi robuste[ea morali a Lenei, pentru care nu -
existi oprcliqtile unei mentalititi de cast6, dar care, pe de alti plrrlispozilia ei romanlio*i. Ceea ce il condamni este faptul
parte, ore qi ea micul ei cod moral, respingind cu violenli cii trl reacfioneaz5, din.&Iiu{li mai mult sau mai pu[in specula-
ideea de a putea ajunge o curtezani ca cele trei exemplare livr:, cazuisticg, mult dupi consumarea faptului in sine, dupd
pe care Ie cunoagte la Hankels Ablage, nu o fereqte de o crizl lspilgirea prin timp a vinov6liei citi weme ar fi putut
-
Hlll situa!:ia real6 din indicii qi binuleli, in fala c5rora a pre-
sufleteascir la fel de tulburitoare. Deosebirea fali de Botho
aro doar gi ca o <latorie de implinit -
ii conferE o not6 fcllt sI inchidi ochii, pentru a conserva o iluzie care ii este
de superiorit4tc, sli ln faptul cir ea nu gtie sE disinluleTr, rlislnrsi, la un moment dat, de ,,probe materiale" indiscutabile.
Nu diferenla de virstl von Crampas este aproape de
-
,o
aceea$i etate ci riceala egoisth, convenlionald a lui a fost llrt,'rl r[.rllrrrl,.rrrr spa{iu psihologic mai vast, cu rezonanle
cauza primei -fisuri, gi aceast5 rdceali ii va dicta conduita qi Dr,rliltr. fl lrx'rrr;ri irr Sugeratea acestor rezonanle prin eveni-
ln continuare, pini ce va fi desdvirpiti opera de distrugere, in lrr,rrtrr rrrlirlir.rrr., rrr.rlosllrinse din realitatea imediatl, consti arta
care se pribugegte el fiind congtient de aceasta gi fericirea rIr l'rrrr.f.lllol rr lrri lrontane, Oper6 realistl in accep]iunea dati
sa personald,
- - rlr, l',,rrtrrrr,,iru.ii irr 1853 acestei noliuni in ele-
Toate personajele din Effi, Briest sint angrenate in proce- lr,llrrl rllr'i;r lot ce e viat[ autentici,-,,oglindirea a tuturor fortelor qi
sul intentat rqCImbi convenlionale ; reacgiile lor difer6, dar ne- trrf , r'rr lrrr rrlr.r':'ilrlt"' Effi Briest este o demonstralie eloc-
putinfa lor de a se sustrage determinismului cauzal este evi- 1r,,1,, ,r lur,rrliltilii viziunii- sale, a forgei sate de caracterizare.
dent6. Luciditatea viziunii lui Fontane poate imprLesiona cu atit l'rll,l'.rnirlir.:r r:tic[, confruntarea realit6lilor sufletefti pasjo-
mai .mult, cu cit el insugi mdrturisegte (intr-o scrisoare din r, rl,, , rr rrrrlrrl rnoral rigid al unei sogfg!4$ anacronice, qi-a
2 nrartie 1895) : ,,Poate cE am reuqit astfel pentru cd am scris rrir,,rl ,.\l)rlsi:r cca mai profundi in acest romai iar'e rtfezintd
totul intr-un fel de reverie... Totul a venit ca de Ia sine, fSrE , \t,, ri, ntl rrrrt:i vieli. ajgryg. lp.i1-ld-.e.plip_1rga ei, Puterea reflecfiei,
reflectare propriu-zisi qi flrd supraveghere critici." Punctul llrr, l,.s ;v51lllvLrgici, intinderea planului social in care toate as-
de plecare al romanului a fost un fapt divers. In aceeagi scri- pr.r lr,ll rrrrrvt'rg pentru a participa la constituirea unui destin,
soare Fontane povestegte : ,,Mecena mea L., la intrebarea mea, urrl r',rz lurral reprezentativ, urmdrit pin6 in rdd6cinile sale
ce mai face cutare (un ofiler care frecventase ln trecut fami- ,,rg,rl,l,, irr via[a real5, sint virtu[ile majore ale acestei opere,
lia L. Si pe care l-am transpus ulterior in Innstetten), mi-a pril r,lt(. liorrtlne apar{ine literaturij universale.
povestit intreaga istorie din Effi Briest, gi cind a aiuns la locul
unde, in capitolul al doilea, fetele prinse in jocul lor o strigd DIETER FUHRMANN
printre frunzele de vi!5 pe Effi, care se afli ln sal6, pentru
mine era un lucru hotdrit : <Asta trebuie sE scriu>.'
In realitate nu s-a ajuns la finalul tragic al cdrtii; transfigu-
rarea subiectului prin polarizarea motivelor gi introducerea unor
sensuri noi este completi. Realizarea pare cu atit mai apre-
ciabil6, cu cit Fontane Si sub acest aspect uo precursor al
lui Thomas Mann a-scris opera lui de cipetenie in depre-
siunea de dup6 boala- din 1892, care-i sleise ultimele forfe.
Vdzut din aceastd perspectivI, a unei confrunt6ri cu datele
existenfei, romanul capdti o semnificalie care pare sd-l lnru-
deasci pe deasupra laturii strict obieetivg prin rezonante
- identificare cu soarta eroinei sale
intime do ct Doamna
Booarg. Din corespondenfa lui Fontane nu reiese- cI ar fi acor-
dat romanului flaubertian o atenlie deosebiti. Indiferent de
acesto considerente, Effi Briest se deosebegte fundamental de
Doamna BoaarE prin faptul cE personajul lui Fontane nu cauti
sA so elibereze dintr-o lume meschini de care se simte sufocat,
ci lgi primegte serrtinfa, degi a acfionat fdrd voinfl proprie, ln
condilii prestabilite.
DacEin Drumuri gresite, drumuri incilclta problematica etictr
so rezuml la un fapt mai putin lnsemnat, care est6 pus io
valoare, do circumstanfele sociale in care se desfdgoard., E/li

24
vierter Akt: Am dritten Tag. Die Kranken kon-tmen zuriick
und erztihlen. Der Direktor.
Das spier beginnt der Direkror: ,,Guten 1'ag, Tiil
Eurenspieser !
Ich.habe gehdrt, da8 du ein ^gri8er
willst du meine N.'anr..n
fffi:f.J:,
Till: ,,J&, wenn '.."
h spierr weiter,
13. Antwortet auf rrie Fragen nur mit einem wenn-salz
q [Iuster: Frage:
/
a Antwort:
wann gehst du an den Strand?
_(Das riltt.. ist schdn.)
I a/ wann verwanrrert sich das rrripr- l"'
lein in Dunst? 6"r:'#Jili[i;1;'
D/ wann fahren wir auf den Ausflug?
(D.ie trerien komrnen.)
c/ \Vann hilft Maria rler Mutter? iSi. f,ri'V-eit.)
d/ wann geht Grete ins Kino? (rrr. n.ra", mitkommt.)
14. Bildet aus2 Hauptstitzen cinen rangen satz Beginnt
! mit cremlvenn_
Satz !
Muster: Die Sonne scheint.Ivir arbeiten im Gurlen.
Wenn die Sonne scheint, arbeiten wir imGarten.
1/ Die Gro8mutter arbeitet im Garten. Ich herfe ihr.
b) rch helfe der Gro*mutter. wir werden
c/ Wir haben Friihtingsferien. Ich fahre
r.rr".rr". fertig.
;;; i_;il:
d)Die Traktore, ratilrn auf dem Ferd. cron*uiter
freut sich.
15. IVann isl das geschelrcn, was im ersten Satz
steht?
ilIuster: Ich habe im Garten gehotfen. (rvann?) Gropmutter hat
gearbeitet. rrort
Ich habe im Garten gehorfen, als Gropmutter dorr
gearbei-
tet hat.
a,) Die 'rraktoren haben schon
auf dern Feltr gerattert. Die Sonne
ist aufgegangen.
b) Dieleute haben sicrr geeirgert. Till
Eurenspiegel hat ihnen einen
Streich gespielt.
c/ Gro8mutter hat sich sehr getrcut. wir sind
zu ihr pekommen.
d/ Mutter tobte mich. rch haf,e
el Flans ist zum Arzt gegangen."ir.
g;; ir;;;:kili;"".
Der i(opf hat itrm weiigetan.
16. Setzt das Vefi in den da8-Sa tzen richtig
ein !
Peter erzahrt, da, er einen Autounfarl
I . . | (hat gesehen)
I da8 das Auro zu schnelt ... ... .
I iirj"s.rahren)

159
Ils regnet aon dem clunklen Himmel.
Die F-arben sind dunkel oder fteli.
Wir sagen: dunkelgriin hellgriin
dunkelrot hellrot
riunkelblau hellblau

G r a m m a t ik
l. wir sagen Irnuptsiitze mit ankommen, autstehen, ntitrterfen.
Vlircea steht um sieben Uhr auf.
Mircea kornmt am Nachmittas an.
Mircea hillt im Garten mit. -
Mircea stand um sieben Uhr auf.
Mircea kam am Nachmittag ar.
Mircea half im Garten mii.
Im trennen wir diese verben im prrisens und.
^Flauptsatz
perfekt. wir setzen-auf, an, mit an das Ende-des Im-
sind trennbare verben. Es gibt noch viJe -r.rf,.r.
satzes ! Das
Verben. trennbare
I
Im lfeDensalz trennen wir diese Verben nicht.

Muster:
Hauptsatz Nebensatz
III Ietzte Stelle
Es ist schon welln Peter um 7 Uhr aufsteht.
Es regnete, als Peter um 7 Uhr aufstand.
Die GroB-l
mutter erwartet
Peter, tLe un er ankomrnt.
erwartete
Peter, als er anlranr.
Die GroS-l
mutter freut
sich, daB Milcea im
I Garten ruithiltt.
freute
sich,
I daB NI incea irn Garten mithalf.

13t
16. setzt die verben biigeln, wasehen, harten, senden, sitzen,
kaufen ein /
a) ihr Kleid jede \yoche.
Monika ...
D) Die Mutter... heute mit der Waschmaschine.
c) Der Kiihlschrank ... das Essen frisch.
d) Das Radio ... um 8,30 (Uhr) Tanzmusik.
e) Am Abend ... wir oft vor dem Fernsehgerfrt.
fl Gro8vater ... eine neue Gltihbirne
17. Fragt nach dem daf., gq72 1
Nluster: Irina erziihlt, da8 sie ihr Kleid lede tyoehe biigelt. llras
erziihlt Irina?
a) Wir wissen, da8 es bald hell wird.
D) Anna glaubte, da8 die Streichhrilzer auf dem Tisch liegen.
c) vater sagte gestern, da8 er heute die 'ragesschau sehen will.
d) Anton sah, da8 das Flugzeug sehr langsam landete.
18. Setzt die W 6rter da8, wo, rver, tvenn, rveil, als, wie, wohin
richtig ein t
a) ... das Wetter schtin ist, gehen wir spazieren.
D) Der Arzt freute sich,... alre Kranken nach Hause liefen.
c) Der Lrzt wuBte nicht, ... Till Iirrle,spieuel ihm einen
Streich spielen wollte.
d) Die Mutter fragte Radu, ... er arn Sonntag gehen wirl
e) Anna zeigte uns, ... sie wohnt.
D ... das Gedicht am schrinsten aufsagt, bekommt die Note 10.
g) Der neue Professor fragte uns, ... wir hei8en.
lr) ... Peter gestern bei der GroBmutter war, arbeitete sieim
Garten.
19. Riitsel
Kleiner als eine Maus
hiitet das ganze Haus,
durch aerschlossene Tilr
schliiplt er ein und aus t
(1assg1p1cg np)

127
Der Lehrer lehrt die Kinder sohreiben.
Ich helfe meiner Mutter den Tisch deeken.
Ich lerne deutsch sprochen.

,
-ruiissen -,
l-kdrnen
wir -l-rvollen -i- -l lerncn
l-dflrfen -.l
l-nniiehten
-l
b) Infinitfu rait ,,zu'o

Wi.r sagen nach allen anderen Verben:

Muster: Ich habe heute viel zu lernen.


Ich lleginne jetzt zu ossen.
Ich lreue mieh, dich za sehen,
2. Auf die Fruge rvann? uerwend.en wir in der Antuart lLr letzt,
hsuto oder morgsn den rvenn-Satz.

A.

Antworl

lllus'rv. I t I li I ltl letzta


Slcl/e
Wann nimmt
der Vater Der en Jungen
den Jungen Vater rnit, hat"
mit?

Wann freut
sich die Die der
Familie des Familie Yater
Lokfthrers?

Il[ann bllhen Die cler


die Bfiume? BXume tfriihl

fi7
Sie spielt nicht mehr mit der Puppe.
Das war einmal, friiher.
Wann ist er seinem Freund begegnet?
Er ist seinern Freund begegnet, als er
aus der Schule kam.
Das war vorher. Jetzt ist er zu Hause.
Er ist ihm vorher einmal begegnet.

Merkt euch !

Auf die Frage wann? verwenden wir in der Antwort


den als-Satz fiir einmal friiher, einmal vorher.
Lest !
I.
Hauptsatz als-Sclz
letzte
Stelle
IIse spiolte oft mit der Puppe als sie klein war.
Es regneto sehr stark, als loh aus der Schule kam.
Ich lreuto mieh sehr, als ich deinen Briel bekqm.

II. IVir kdnnen auch mit dem als-Satz beginnen !


IIse spierte oft mit cler puppe, ars sie krein war.
\/
Als sfe kleinro., .pi.hhe oft mit der puppe.
Es reonete sehr sterlr
stark, als inh aus
nlc ich .lo, Schule kam.
nttc der
KK.ehr
Ats ich aus d.er schutel,rlrrh es sehr stark.

reL freute mieh sehr, ors ich d.einen Brief bekam.


-\
Ats ich d.eiinen Brtef Drlrr*>;*'ien miXn. sehr.

l0l
2. kijnnen - konnte
- ich habe gekonnt : etwas machon klnnen

lch ftann Schlittschuh laufen.


Harmonika spielen.
Schach spielen.
Ski Iaufen.
zeichnen.
singen.

Grammat ik
Was?...rda8
Mit dem Wart ,ddfi" (cI) beginnt der ,d.ap-Satz,,.
Antwort
Hauptsalz dap-Satz
I II Il III letzte Stelte
l7as wissen wir? Wir ruissr.n, daB Peter gut lernt.
IVas wi8t ihr? Ihr wipl, daB die Erde um die
Sonrie krcist.
ITas hiire ich? Ich idre, da0 du krank warst.
IIras hoffe ich? Ich hoffe, daB du gesuud bisl.
IYas glauhe icb? lch glaubc, dall das Wetter schiin wird.

(Jbungen
1. Lest laut I
Hauptsatz daB-Satz
Frage
III III tetzte Stelle

Was sie/rsl du? Ich seia, dall es nicht regnct.


da8 die Sonne schcinl.
ila8 der Himmel blau i.sr.
Was hfirst du? Ich hArc, da0 es klingett.
de0 du lachst.
Was wc$t ilu? Ich wcip, tIaB es kalt lsl.

75
IVie bitten wir hOflich?

,,Sef so gul und gib mir einen Rleistift."


,,Sef so gut und tiffne das Fenster-o'
,,Sefd so gut und sagt mir die Aufglle!:
,,Seiec Sf-e so gul untl schlie0en Sie die Tiir."

G r a m m a t lk
Warum? Darumt

lVarum kommt der Arzt? Der Arzt kommt, rveil die Frau /tran& ist'
Die F'rau ist krank, tlarum kommt der Arzt.

wir klnnen auf die Frage warum? auch mit darum antworten,
I4rir milss en aber etkld.ten !

lVarum schreibst du nicht? a) Weil ich keinen Bleistift habe.


D) Ich habe keinen Bleistift, dar-
um sehreibe ich nicht.
Iil/arum schrieb det Doktot a) T[eil es im Haus kein PaPier
d.as Rezept an die Stubentiir? und keine Feder gab.
b)' Im Haus gab es kein PaPiel
und keine Feder, darum sehrieb
der Arzt das RezePt an die Tiir.

Ubungen

1. Lest laut !
darum isl er krank.
darum hat er Fieber.
Peter hat kaltes Wasser darum huslct er.
getrunken, darum niest er.
darum licgl er
darum feht er aus der Schule.

63
Ubungen:
1. setzt die verben in der richtigen Form in d.en weil-satz ef.n!
sein, haben, husten, Iiegen

Hauptsatz

Ietete
Stelle

Peter liest im Bett, weil er I krank


Er trinkt Sirup, weil er I stark
Er liest eine Geschichte, weil er I kein Fieber

2, Fehlen Wbrter im Hauptsatz? Fehten Wdrter im weil-Satz?


Sucht die richtigen W\rter heraus und setzt sie an ilie richtige
!
Stelle
sind, ruft, hat, ist, tf,hrt, Iernt, erwartet

Hauptsatz weil-Satz

,,
I
rrr IV
l, III letzte
Stelle
Peter
Der Vater heute I auf den
Flughafen,
Peter

3. IVarum? WeiI ... !


Antworlet nur mit einem weil-Salz / Ein Schiiler fragt, ein
Mitschiiler antwortet !
Muster:
Frage Antwort
(Er war krank.)
Warum fehlte Peter? Weil er krank war.
a) Warum mu8te Peter im Bett (Er hustete.)
liegen?
D) Warum durfte er lesen? (Er hatte kein Fieber.)
58
G r a m m a + ik

Warum? Weil ...


Den weil-Satz

Peter geht heute nicht in die schule. Das ist ein satz.
Das ist ein llauPtsatz,
trVaruru geht Peter heute nicht in die Schule?
Er geht heute nicht in die Schule, weil er Fieber hat'
I)as sind zrvei satze: Ein Hauplsfitz unrl ein weil-satz.
Auf die Frage ,!varum" antworten wir mit einem weil-salz I

Lxt !
Frage: Warum geht Peter heute nicht in die Schule?

Antwort:
weil-S a t z

Hauptsatz

Peter geht heute nicht weil er Fieber


in tlie Schule, wcil er noch
wcil er krank

Warum hat Peter gute


Noteu?
Peter fto/ gute Noten' oeil er viel
weil er die Aufga
wcil er ftcipis

Me r kt euc hI
woil er *rank ist t
(Komma)
Iij;;,l:?it wcil-Satz
37
Merkt euch !

S[ir fragen:
\Per ruft dich ? Von wem wirst du gerufen ?
Sfler rief ihn ? Von wem wurde er gerufen ?

Unterscheidet und merkt euch !

werde einen Brief schreiben.


das Verb sserdcn + Infinitiv : Zukuaft-A.ktiv
im Prlsens

Der Brief wird geschrieben.


von
wurde
das Vcrb uetden -1- Perfcktpartizip p35ri,
in allen Zeiten -

Uuungen
l. Lest die Siitze a) und a); b) und b) il,s,{r).:

A. Peter ist ein braaer lunge. Yer wirdgeliebt ?


Von wem wird er geliebt ?
a) Alle lieben ihn. a) Peter (er) wird von allen ge-
liebt.
b) Der Vater liebt ihn. b) Er wi:r:d r.ton dem yater ge-
liebt.
c) Die Mutter liebt ihn. c) Er wbd non der Mutter ge.
Iiebt.
d) Das Kind liebt ihn. d) Er wird, ,uon dem Kind ge-
Iiebt.
e) Die Gro8eltern lieben e) Er wird aon den Groheltern
geliebt
B. Grete ist eine fleiPige Antwortet / \[er wird gelobt ?
Schiilerin. Von wem wird sie gelobt ?
a) AIIe loben sie. a) ... wird gelobt.
b) Der Vater lobt sie. b) ... wird ... ... ... gelobr
c) Die Mutter lobt sie. c) ... wird gelobt.
d) Das Schwesterchen d) ... wird ... ... ... gelobt.
lobt sie.
c) Die Professoren loben e) ... wird gelobt.
sie.

2. ,4ntwortet ricbtig I
Muster:

Aktiv Passiv

A. Peter ifJt den Apfel. Was gescbieht mit dem APfel?


Der Apfel wird gegessen.

a) Der Verklufer miBt \[as geschieht mit dem Stoff ?


den Stoff. Der Stoff ... gemessen.
b) Hier verkauft man \[as geschieht mit der Milch ?
Milch. Die Milch ... verkauft.
c) Die Bauern ernten die I[as geschieht mit den Kartof-
Kartoffeln. feln ?
Die Kartoffeln ... geerntet.
d) Der Schiiler Sffnet das Iflas geschieht mit dem Fen-
Fenster. ster ?
Das Fenster ... geiiffnet.
e) Die Schiilerinnen Vas geschieht mit den Biichern ?

schlieBen die Biicher. Die Biicher ... gesctilossen.

0 Die Kinder ziehen die \Pas geschieht mit den Mlnteln ?

Mtintel an. Die Mdntel ... angezogen.

B. Von wem wird das getan ? (Siehe 4), c), d), e), f) Passiv')
Mrister: Der Apfel wird von Pcter gegessen.
74
Grammatik
Das Retativpronomen
,
I{. Sing: der, die, das _ plural.. die
Der Bach, der dort fliept, ist tief.
Die Tanne, die dort' st{hi, iri ,.f,0".
Das Haus, das dort ,trht,'iit- ilu.
Die Kinder, die dort spielen, sind. Schiiler.
Wir fragen : $/elcher Bach ? Der Bach, der dort flie3t.
S/elche Tanne ? Die frrrrr., ji. dort stehr
Velches Flaus ? Das Ffaus,'a", aom steht.
Velche Kinder ? Die Kinder, di" dor, ,piri.rr.
der, die, das, PI. die sind nicbt nur
bestimmte Artikel, sondern auch
Relativpronomen. Mit dem Rerati,r"tpronotnen
beginnt immer ein
Nebensatz.
Der Bach ist tief.
Velcher Bach ? Der - Hauptsatz.
Bach, du dort flieBt _ Nebensatz.

lnterrogativpronomen

T7eicher schiiler ? rfferche schiilerin


? r7erches Buch ?
Velche Schtiler, Schiilerinnen, Biicher ?
welcher ? welche ? welches ? prurar..
werche ? sind Interrogativ-
pronomen.

Uuungen
1. Lest laut !
a) r[elcher schiiler berrommt gute Noten?
Der fleipigeschiirer.
Der schriler, der fleipig ist'
t'reipig,rr, b.r.or,r3rtfrtffi:jet
9z
b) s7elche schiilerin bekommt gure
Noten? Die freiBigeschiilerin.
die fteiBig ist.
Die schiire rin, die fteirig,,r, b.ko?lj;l3f:
c) welches Kind bekommt schokorade ? Das braae Kind.
das brao ist'
Das Kind, d,as braozsr, bekomm,
,.n"n'"11f:"''
d) $flelche Mrrchen gefailen dir ? Die interessanten Mrrchen.
uX::, *,' an t sind,'
s
Di e Mrrch en, d i e,,,,,,,, o nllfn#il5:;
2' Antr'aortet, aie ubang 1r Ergiinzt die 2. Antwort rnit dem
.in
passenden Relatiapronoirn
t
S7elcher Apfel I Der siiBe Apfel.
schmeckt dir ? O., Apfel; l.rsi,iB ist.
|
I Der Apfel, ,,.itUg isr, schmeckt
mir.
\X/elche Birne Die reife Birne.
I
schmeckt uns ? Die Birne, :,,-ireif ist.
I Die Birne,.l.,rt.;f ist, schmeckr
uns.
Welches Buch I Das neue Buch.
Iiest du jetzt? Das Buch,l;"nbu ist.
I Das Buch, ... rre, ist, Iese ioh jetzt.

-;,':l',,JTl..;,/ Die interessantpn Biicher.


Die Biiche., ...-iht.ressant
sind.
Die Biiche., ?1.ti.rr.rursant sind,
Iese ich gern.
Welche Tiere I Die kleine4,Tiere.
Iiebsr du ? Die Tiere,-f klein sind.
I Die Tiere,;'il.i, sind, Iiebe ich.

93
'1' 'fu{acht aws dem zzaeiten satz einen Nebensatz
er der
! Ersetzt :
- die sie
sie
- (pl.) .- die
es
- das
VergelSt das Kornma
!
ni.cht
Muster: Das istmein Freund. Er zeichnet
schrin.
Das ist Freund, der schonr.i.hrrlt.
a) Hier wohnt eine-mein
Kollegin. S;e ist meine Freundin.
b)
P:rl liegt ein Fiiiler. r? g.r,i,rc ai..
c) Ich lese ein Buch. Es gefdilt rnir.
d) Wir freuen uns auf di"e Ferien- Sie beginnen
bald.
e) Mir scbrnecken die Briitchen. Sie
,irri fris.h_
f) Ihr schmeckt der Fisch. Erist _.t#*.rrDw,-
g) Ihm schmeckt die rVurst. Sie iir gebraren.
h) Mir gefiillt das Mdrchen. Es;ri turtig.
4. Lest laat !
Das wird (jetzt) gemacht.
Das ist schon fertig oder gemacht,
A. Die Gans zaird jetzt, gebraten.
Die Gans ist schon gebraten.
Der Fisch wird jerzt, gekocht. Der Fisch zir schon gekocht.
Der Kuchen wird. jeizt ge- Der Kuchen zsr schon gebak-
backen.
ken.
Der Laden wird um gh gedt't'_
net.
Der Laden ist ge<iffnet.
Die Ldden qnerden um 20h ge_
schlossen.
Die Liden sind. geschlossen.
Die Ubungen werd,en jetzt ge_
schrieben.
Die Ubun gen sind, geschrieben.
B. Ergiinzt nacb dem Master !
Grete fragt / ,,fst das
fertig?,, Die Mfikr an,uortet : ,,Nein,
,,Murri, d,. d^, Essen ferrig ?.. Kil*d::::,-ffitH,; ":
. I !;.
jetzt gekocht
,i"r*
,
,,Murri, ..l die Gans gebraten ? ,Neiri, Gret., sie
Li..
rr_
braten !"
94
u{'
,,M.rrri,Yt., K.r.h.,, gebak- ,,Nein, Grete, erL'i.'. jetzt ge-
ken ?" backen !"
,,Mutti, ... meine Bluse gewa- ,,Nein, Grete, sie ... jetzt ge-
schen ?" waschen !"
,,Mutti, ... der Brief an Oma ,,Nein, Grete, er -.. jetzt' ge-
geschrieben ?" schrieben !"
Wer hat das gemacbt ? Das wutde gemacht. Es war fertig !
a) Ich habe den Der Brief wurde ge- Der Brief war
Brief geschrieben. schrieben. geschrieben'
b) Die Mutti hat die Die Gans wurde ge- Sie war gut ge-
Gansgebraten. braten. braten'
c) Grete hat den Der Kuchen wutde Er war schrin
Kucben gebacken gebacken. gebacken'

5. Ergiinzt nach obigem Mwster !


a) Die Blusen wurden Grete ... sie gewa- Sie '.' sauber
gewaschen. schen. gewaschen'
b) ber Tisch wurde Grete ... ihn gedeckt. Er .'. ordent-
gedeckt. lich gedeckt'
c1 bie Vurst wurde Die Mutti ... sie ge- Sie ..' schiin
gebraten. braten. braun gebraten
Q bie Pfannkuchen Grerc ... sie gebacken Sie r.. fein ge-
wurden gebacken. backen'
,G' Ergiinzt die Frage mit welcher ? welche ? welches ? Pl.: welche ?
,ri di, Antwort mi.t dem Relati.apronornen.' der, die, das, (Pl')
diel Acbte awf Singular oderPlvral!
a) h Braren schmeckr dir ? Der Braren, h gut gebraten ist.
b) .€. Bluse trdgst du gern ? Die Bluse, * sauber ist'
.j .*fl,r*ent liebsr du ? Die Blumen, :. im Friihling
bliihen.
d) .5 Md.rchen geftillr dir Das Mlrchen, .:. wir heurc ge-
besonders gut ? lesen haben.
e) ..lEssen ichmeckr am Das Essen, 5. die Mutti kocht.
besten ?

f) .&schiiler und schiilerin- Die schiiler und Schiilerinnen,


nen lobr der Lehrer ? * flei8ig sind'
Antonyme
scbnell langsam
hrurnm gerade
dumm gescbeit, klwg
frdhlich traurig

Grammafik
Die lnfinitivgruppe
ohne... zuf tnfinitiv
Der Igel sitzt in der Furche. Der
Igelbewegt sich nicht.
Der Igel sitzt in der Furch e, ohne"sich
,nE *"gn."""
"' ohne sich zu bewegen isr eine Infiniri"grirpp..
-
gruppe steht fiir den Satz: Die Infiniriv-
,Der rger bewegi ,iil;rnr.., weil inr
zweiren sarz das greiche_ s-uqer.t
rlht
wir das subjekt in der l"firritir.g.,rppe ta.Ji;;ij. ;;**
nennen
nicht. Das verb sreht im
Int'initio mit zu.
Hawptsatz
Hauptsatz
Der Igel machte drei Schritte.
Er beeilte sich nicht.
Der Igel machte d;i S.hri.r.,
ohne sich zu beeilen.
Haaptsatz Int'initivgruppe
ohne ... zu * Infinitiv
Wir setzen zwiscben Hawptsatz und
Int'initiagruppe ein Komma.
Muster:

Hauptsatz
Infinitivgruppe
Vie ? ohne ,.. zu * Infiniriv
Der Igel sitzt in der Furctre,
ohne sich z, be,*egen.
Peter ging in den park,
ohne sich zw beeilen.
Peter machre die Aufgabe,
ohne Zeh zu z;erlieren.
Mircea antwortete dem
Mitschiiler
ohne aut'zusteben.
lch gebe in die Scbule,um zu lernen.
Auf die Frage: wozu ?, zu welchem zweck? kdnnen
Hauptsatz mit der.Infrinirivgruppe um ...
wir den
ztt * Infinitiv ergd.nzen,
y.T von dem gleichen subjekt die Rede irr. oir-s"uj.r.", *iJ
i: drI Infinitivgrypp. nicht genannr. Das verb steht
t: T!.2u. (Vergi8 nicht t Wi, mtissen auf die Frageim Infini-
den Nebensatz mit ,,damit" verwenden, ,,wozu ?o
wenn di.-iitr. verschie-
dene Subjekte haben !)

Merlre dir I Hawptsdtz, (Komma) Int'initiztgrappe

a) Hduptsatz Inlinitiagruppe um ... zu.


\U7ir gehen in die Schule, um zu lernen. ,'
b) Int'initivgril?pe um ... zu Hauptsatz
* Infinitiv III
Um zu lernen, gehen wir in die Schule.

Uuungen
7. Ergiinzt die sritze / voriibergehen ? vortiberfahren
?

a) Peter gehr zu FuB in die Schure. Er ... jeden


Tag am serbst-
bedienungsladen ... .
b) ,,Ich habe Mircea avf der stra8e gesehen. Er ist ... und ist
nicht hereingekommen...
c) Ich habe meinen onkei in seinem Auto
mich nicht gesehen. Er ... an mir ... .
gesehen. Er hat

2. Setzt um ... za ricbti.g ein !


a) Ich mache diese Ubung, ... Deutsch ...lernen.
b) Die Mutter kauft Fleisc!, ... es .,. kochen. '

118
Deumch sag[ man: .. wur_
Grere ist 13 .|ahre alt. Sie
de .. gebaren warde ixr
Jahre lg64 geboren. Sie wurd,e irr-gu_
5ur.rr geboren. Tflann *;r;;;;;;;"_
bolenl Ich wwrd,e am 10.
Jenuar 1967
geboren.
Singular
Fiural
ddr Mann
, ,, ,rru die Nldnner
aer .rud??n
die Mann
zwei (drei) usw.
Auf der Sra8e sah ich Fraaen,Mdnner
und. Kinder.
Das Schiff hat eine Besatzung
von 19 Mann.
Eine FufJballmannschaft best"eh.
u.r, 11 Mann.
Den Plural Mann verwenden
wir, 'v/enn von einer Gruppe
Rede ist' (Es k.nnen auch die
Frauen, Mrdchen oder Kinder
Vor derrr Fluratr Mann steht imm sein.)
*rj ,inNumerale.

Grammatik
Auf die Frage ,
,?.li *ulcber Folge.?,,
anrworcen wir mit einem .(Was geschiehr nachher ?)
,,so dafJ-Saiz". (ui* .i
:. t-^^"

so daB-Satz (Nebensatz)
Hauptsatz
fi m vorletzre Ietzte
Stelle Stelle
Die Sonne
scheina, so da[J wir Fu8ball spielen.
so dafl wir her.rte
spazierengehen werden.
so da8 wir im Garren
arbeiren hcinnen.
so daB du den Regen- nicht
midneh-
schirm men
muBt.
D*q Wort so kann auch irn ttra*ptsatz rsor einern Ad,jekti,'v stehen.
Dann beginnt d,er Nebensatz mit dafi. Beim Sprechen betonen wir
d'as Wdrtchen so. (aga, atit de '". incit)

N eb€nsdtz
Hdil.ptsdtz vorletzte letzte
III Stetrle Stelle

Der Adler fliegt


xo hoch, da8 v,,ir ihn kaum sehen.

Im Tiergarten
war es so scbdn, dafJ ich noch oft hingehen *serde,

Der Kuchen
hat uns so gut
geschmeckt, dal] wir zwei Stiicke gegessen haben.

Mircea schrieb
so scbdn, daft die
Profes-
so-
rin ihn

Urungen
L. Setzt das Wort recht richtig ein !

a) Peter h:ilt clen I{ammer in der linken Hand. Marie sagt:


*FIake den l-Iamrner in der ... Hand, \lrenn du klopfst !"
Marie hat ... .
b) Ifi ciie Suppe immer mit der ... Hand !
c) Ein Finger seiner ... F{and ist r''ol1 Tinte.
d) Alle Kinder sangen das LieC ... la,;t.
e) Wir wollen in der Schule immer .'. brai'" sein.

149

S-ar putea să vă placă și