Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
20 ot
4.L
von Rieniicker qi mica cusdtoare Lene Nimptsch culmineazi in
tabloul impersonal al lacului intunecat cu cele dou6 pdsiri r.r 1i rrriirlrrrisr'1t<: Iirrir ostentafie, dar crr o incredere modesti
,/t r.tllt(li(lii, llccrrtul ei.
sdlbatice; asdel qi cealalti dragoste cu prevestiri sumbre, cea
dintre Snira baroani von Innstetten gi seducitorul ei trecut I )rrlii lrr l)nnnuti gregite, drumuri incllcite conflictul moral,
de virst6, romantic gi banal, se petrece intr-o discrelie perfectd, pllirr izrrt irrtrt: iubire, datorie gi resemnare, este relativ simplu,
punctatd doar de mici indicafii de rigoare, necesare pentru a .l rlrrr11r. in liffi Briest o cu totul altl anvergurI'
l'rr,gi'ililii printr-o educalie nu prea severi
sugera mersul actiunii.
,,,1,11 111111 5i tscultdtor"
- este doar ,,un
dar totugi ingrijiti, pentru -a deveni
Cvartetul de eroial acestor doui romane trideazi marea
disponibilitato afectivi a bitrinului Fontane. Botrho von Rie- t,lr',rlrrl prrritirlii casnice -al baronului von Innstetten, Effi von
niicker nu este doar tipul convengional al ofitrerului elegant llrt,,.l lr.rlt'uzir unei tentalii mediocre, unei curse tesute cu
rrtlllnitln tlt: recuzit6, dupi ce $i-a epuizat intreaga putere de
$i curtenitor, dintr-o armati cu traditie secularfl; portretul lui
nu so rezumE la trisEturile mi,cului iunker brandenburgic cu r'z,rllrrl;'i. Ir.rbirea aceasta este iluzorie; ea reugegte sd se smulgl
un lae piscicol qi un petec de plmint; el este caracterizat ca rl r,r l)iistrcze aparenlele printr-o abilitate felini. Totuqi rolul
o naturi receptivr, umand, dar tocmai prin aceasta intri in ,rrrrlrll,,urr rru este pe misura ei; suferi qi cautl o salvare, fdr6
conflict cu rigoarea osificati a convenliilor sociale. Ajuns pe ,r ,1li r,rri sir i se destiinuie. Superioritatea rece qi egoistl a so-
nesimfito in fala unei alternative morale care exclude orice trrlrri ri ,,rducatorului" ei trebuie s-o respingI, cu atit mai mult
r r ('it cl lirsnse sI treaci neobservati o imprudenfd a ei,
frivolitate, a unei hotdriri cavaleregti in care totul depinde de
el, renunli la fericire in fa{a unei datorii impersonale. Bot}ro 1,,'nlnr ropalarea clreia a fost obligatd s5-gi complice qi mai mult
von Rienicker nu este o fire slab6, are destuli personalitate lrrlul. (lc-i rfunine este o resemnare amar[, atitudine cu care
Ei aclioneazd cu perfecti luciditate, dar este neputincios ln fala
r.r prirni cle acum inainte toate loviturile, cu exceplia uneia
trecutului care-i cere aceesti hotdrire echivalenti cu o auto- \nu,,unr -- instrlinarea sufleteasci a copilului in care re-
( nnoir$t(r rirzbunarea metodici qi meschinl a - solului ei. Re-
executare. Este o trdsiturl de mare finele, tipici pentru Fon-
tane, alegerea locului unde cade sentinta final6: nu lacul .lrieiloliul in care izbucnegte revel[ un fond moral nealterat,
Wannsee, unde se sinucisese impreunE cu iubita sa r5zvr6titul rrrr scrtimont matern legitim care fusese ultimul sprijin al ei.
Heinrich von Kleist, ci mormintul lui Karl Ludwig Friedrich .\poi vl aluneca cu o impicare senini in st5pinirea morfii,
(irrrtlastul intre ea 9i baronul von Innstetten este realizat
von Hinckeldey, pregedintele poliliei prusace in perioada de
cruntl oprimare de dupH. revolulia din 1848, ucis in duel pen- i u un sirnt admirabil al echilibrului din cale trebuia sd rezulte
tru {aptul ci nu admitea si facd o deosebire in aplicarea legii lrt urui clar, niai necondiiionii, problematica eticl a clrfii.
(l:rrilrismul lui, cu atit mai marcant cu cit ,baropul apartile
in favoarea libertinajului nobilitar. Viala lui Botho voo Rie-
n6cker decurge, incepind din acel moment, intr-o melancolie ('unl ne asigurl Fontane celei,.mai vechi aristocrafii, se
.,rrirrgir -
orrrf,iil" 3aiy4-,e soffi'sale, inieligenla lui lucicli i;i
monotonfi, singurul ecou tirziu al hotiririi sale fiind cuvintele
de o sincelitate tulbur5toare in care evoc5 imaginea Lenei in r,rrllivat["o
igi gisegte contraponderoa. io-,fu.fr6use1ea ,ei, iar in-
fala gravului Gideon Francke, logodnicul ei, llirrtlia lui ,,mistici" despre care vorbegte von Crampas
rrnir dintre cauzele care il imping la duel -
echivaleaz6 cu
Prospe[imea qi robuste[ea morali a Lenei, pentru care nu -
existi oprcliqtile unei mentalititi de cast6, dar care, pe de alti plrrlispozilia ei romanlio*i. Ceea ce il condamni este faptul
parte, ore qi ea micul ei cod moral, respingind cu violenli cii trl reacfioneaz5, din.&Iiu{li mai mult sau mai pu[in specula-
ideea de a putea ajunge o curtezani ca cele trei exemplare livr:, cazuisticg, mult dupi consumarea faptului in sine, dupd
pe care Ie cunoagte la Hankels Ablage, nu o fereqte de o crizl lspilgirea prin timp a vinov6liei citi weme ar fi putut
-
Hlll situa!:ia real6 din indicii qi binuleli, in fala c5rora a pre-
sufleteascir la fel de tulburitoare. Deosebirea fali de Botho
aro doar gi ca o <latorie de implinit -
ii conferE o not6 fcllt sI inchidi ochii, pentru a conserva o iluzie care ii este
de superiorit4tc, sli ln faptul cir ea nu gtie sE disinluleTr, rlislnrsi, la un moment dat, de ,,probe materiale" indiscutabile.
Nu diferenla de virstl von Crampas este aproape de
-
,o
aceea$i etate ci riceala egoisth, convenlionald a lui a fost llrt,'rl r[.rllrrrl,.rrrr spa{iu psihologic mai vast, cu rezonanle
cauza primei -fisuri, gi aceast5 rdceali ii va dicta conduita qi Dr,rliltr. fl lrx'rrr;ri irr Sugeratea acestor rezonanle prin eveni-
ln continuare, pini ce va fi desdvirpiti opera de distrugere, in lrr,rrtrr rrrlirlir.rrr., rrr.rlosllrinse din realitatea imediatl, consti arta
care se pribugegte el fiind congtient de aceasta gi fericirea rIr l'rrrr.f.lllol rr lrri lrontane, Oper6 realistl in accep]iunea dati
sa personald,
- - rlr, l',,rrtrrrr,,iru.ii irr 1853 acestei noliuni in ele-
Toate personajele din Effi, Briest sint angrenate in proce- lr,llrrl rllr'i;r lot ce e viat[ autentici,-,,oglindirea a tuturor fortelor qi
sul intentat rqCImbi convenlionale ; reacgiile lor difer6, dar ne- trrf , r'rr lrrr rrlr.r':'ilrlt"' Effi Briest este o demonstralie eloc-
putinfa lor de a se sustrage determinismului cauzal este evi- 1r,,1,, ,r lur,rrliltilii viziunii- sale, a forgei sate de caracterizare.
dent6. Luciditatea viziunii lui Fontane poate imprLesiona cu atit l'rll,l'.rnirlir.:r r:tic[, confruntarea realit6lilor sufletefti pasjo-
mai .mult, cu cit el insugi mdrturisegte (intr-o scrisoare din r, rl,, , rr rrrrlrrl rnoral rigid al unei sogfg!4$ anacronice, qi-a
2 nrartie 1895) : ,,Poate cE am reuqit astfel pentru cd am scris rrir,,rl ,.\l)rlsi:r cca mai profundi in acest romai iar'e rtfezintd
totul intr-un fel de reverie... Totul a venit ca de Ia sine, fSrE , \t,, ri, ntl rrrrt:i vieli. ajgryg. lp.i1-ld-.e.plip_1rga ei, Puterea reflecfiei,
reflectare propriu-zisi qi flrd supraveghere critici." Punctul llrr, l,.s ;v51lllvLrgici, intinderea planului social in care toate as-
de plecare al romanului a fost un fapt divers. In aceeagi scri- pr.r lr,ll rrrrrvt'rg pentru a participa la constituirea unui destin,
soare Fontane povestegte : ,,Mecena mea L., la intrebarea mea, urrl r',rz lurral reprezentativ, urmdrit pin6 in rdd6cinile sale
ce mai face cutare (un ofiler care frecventase ln trecut fami- ,,rg,rl,l,, irr via[a real5, sint virtu[ile majore ale acestei opere,
lia L. Si pe care l-am transpus ulterior in Innstetten), mi-a pril r,lt(. liorrtlne apar{ine literaturij universale.
povestit intreaga istorie din Effi Briest, gi cind a aiuns la locul
unde, in capitolul al doilea, fetele prinse in jocul lor o strigd DIETER FUHRMANN
printre frunzele de vi!5 pe Effi, care se afli ln sal6, pentru
mine era un lucru hotdrit : <Asta trebuie sE scriu>.'
In realitate nu s-a ajuns la finalul tragic al cdrtii; transfigu-
rarea subiectului prin polarizarea motivelor gi introducerea unor
sensuri noi este completi. Realizarea pare cu atit mai apre-
ciabil6, cu cit Fontane Si sub acest aspect uo precursor al
lui Thomas Mann a-scris opera lui de cipetenie in depre-
siunea de dup6 boala- din 1892, care-i sleise ultimele forfe.
Vdzut din aceastd perspectivI, a unei confrunt6ri cu datele
existenfei, romanul capdti o semnificalie care pare sd-l lnru-
deasci pe deasupra laturii strict obieetivg prin rezonante
- identificare cu soarta eroinei sale
intime do ct Doamna
Booarg. Din corespondenfa lui Fontane nu reiese- cI ar fi acor-
dat romanului flaubertian o atenlie deosebiti. Indiferent de
acesto considerente, Effi Briest se deosebegte fundamental de
Doamna BoaarE prin faptul cE personajul lui Fontane nu cauti
sA so elibereze dintr-o lume meschini de care se simte sufocat,
ci lgi primegte serrtinfa, degi a acfionat fdrd voinfl proprie, ln
condilii prestabilite.
DacEin Drumuri gresite, drumuri incilclta problematica etictr
so rezuml la un fapt mai putin lnsemnat, care est6 pus io
valoare, do circumstanfele sociale in care se desfdgoard., E/li
24
vierter Akt: Am dritten Tag. Die Kranken kon-tmen zuriick
und erztihlen. Der Direktor.
Das spier beginnt der Direkror: ,,Guten 1'ag, Tiil
Eurenspieser !
Ich.habe gehdrt, da8 du ein ^gri8er
willst du meine N.'anr..n
fffi:f.J:,
Till: ,,J&, wenn '.."
h spierr weiter,
13. Antwortet auf rrie Fragen nur mit einem wenn-salz
q [Iuster: Frage:
/
a Antwort:
wann gehst du an den Strand?
_(Das riltt.. ist schdn.)
I a/ wann verwanrrert sich das rrripr- l"'
lein in Dunst? 6"r:'#Jili[i;1;'
D/ wann fahren wir auf den Ausflug?
(D.ie trerien komrnen.)
c/ \Vann hilft Maria rler Mutter? iSi. f,ri'V-eit.)
d/ wann geht Grete ins Kino? (rrr. n.ra", mitkommt.)
14. Bildet aus2 Hauptstitzen cinen rangen satz Beginnt
! mit cremlvenn_
Satz !
Muster: Die Sonne scheint.Ivir arbeiten im Gurlen.
Wenn die Sonne scheint, arbeiten wir imGarten.
1/ Die Gro8mutter arbeitet im Garten. Ich herfe ihr.
b) rch helfe der Gro*mutter. wir werden
c/ Wir haben Friihtingsferien. Ich fahre
r.rr".rr". fertig.
;;; i_;il:
d)Die Traktore, ratilrn auf dem Ferd. cron*uiter
freut sich.
15. IVann isl das geschelrcn, was im ersten Satz
steht?
ilIuster: Ich habe im Garten gehotfen. (rvann?) Gropmutter hat
gearbeitet. rrort
Ich habe im Garten gehorfen, als Gropmutter dorr
gearbei-
tet hat.
a,) Die 'rraktoren haben schon
auf dern Feltr gerattert. Die Sonne
ist aufgegangen.
b) Dieleute haben sicrr geeirgert. Till
Eurenspiegel hat ihnen einen
Streich gespielt.
c/ Gro8mutter hat sich sehr getrcut. wir sind
zu ihr pekommen.
d/ Mutter tobte mich. rch haf,e
el Flans ist zum Arzt gegangen."ir.
g;; ir;;;:kili;"".
Der i(opf hat itrm weiigetan.
16. Setzt das Vefi in den da8-Sa tzen richtig
ein !
Peter erzahrt, da, er einen Autounfarl
I . . | (hat gesehen)
I da8 das Auro zu schnelt ... ... .
I iirj"s.rahren)
159
Ils regnet aon dem clunklen Himmel.
Die F-arben sind dunkel oder fteli.
Wir sagen: dunkelgriin hellgriin
dunkelrot hellrot
riunkelblau hellblau
G r a m m a t ik
l. wir sagen Irnuptsiitze mit ankommen, autstehen, ntitrterfen.
Vlircea steht um sieben Uhr auf.
Mircea kornmt am Nachmittas an.
Mircea hillt im Garten mit. -
Mircea stand um sieben Uhr auf.
Mircea kam am Nachmittag ar.
Mircea half im Garten mii.
Im trennen wir diese verben im prrisens und.
^Flauptsatz
perfekt. wir setzen-auf, an, mit an das Ende-des Im-
sind trennbare verben. Es gibt noch viJe -r.rf,.r.
satzes ! Das
Verben. trennbare
I
Im lfeDensalz trennen wir diese Verben nicht.
Muster:
Hauptsatz Nebensatz
III Ietzte Stelle
Es ist schon welln Peter um 7 Uhr aufsteht.
Es regnete, als Peter um 7 Uhr aufstand.
Die GroB-l
mutter erwartet
Peter, tLe un er ankomrnt.
erwartete
Peter, als er anlranr.
Die GroS-l
mutter freut
sich, daB Milcea im
I Garten ruithiltt.
freute
sich,
I daB NI incea irn Garten mithalf.
13t
16. setzt die verben biigeln, wasehen, harten, senden, sitzen,
kaufen ein /
a) ihr Kleid jede \yoche.
Monika ...
D) Die Mutter... heute mit der Waschmaschine.
c) Der Kiihlschrank ... das Essen frisch.
d) Das Radio ... um 8,30 (Uhr) Tanzmusik.
e) Am Abend ... wir oft vor dem Fernsehgerfrt.
fl Gro8vater ... eine neue Gltihbirne
17. Fragt nach dem daf., gq72 1
Nluster: Irina erziihlt, da8 sie ihr Kleid lede tyoehe biigelt. llras
erziihlt Irina?
a) Wir wissen, da8 es bald hell wird.
D) Anna glaubte, da8 die Streichhrilzer auf dem Tisch liegen.
c) vater sagte gestern, da8 er heute die 'ragesschau sehen will.
d) Anton sah, da8 das Flugzeug sehr langsam landete.
18. Setzt die W 6rter da8, wo, rver, tvenn, rveil, als, wie, wohin
richtig ein t
a) ... das Wetter schtin ist, gehen wir spazieren.
D) Der Arzt freute sich,... alre Kranken nach Hause liefen.
c) Der Lrzt wuBte nicht, ... Till Iirrle,spieuel ihm einen
Streich spielen wollte.
d) Die Mutter fragte Radu, ... er arn Sonntag gehen wirl
e) Anna zeigte uns, ... sie wohnt.
D ... das Gedicht am schrinsten aufsagt, bekommt die Note 10.
g) Der neue Professor fragte uns, ... wir hei8en.
lr) ... Peter gestern bei der GroBmutter war, arbeitete sieim
Garten.
19. Riitsel
Kleiner als eine Maus
hiitet das ganze Haus,
durch aerschlossene Tilr
schliiplt er ein und aus t
(1assg1p1cg np)
127
Der Lehrer lehrt die Kinder sohreiben.
Ich helfe meiner Mutter den Tisch deeken.
Ich lerne deutsch sprochen.
,
-ruiissen -,
l-kdrnen
wir -l-rvollen -i- -l lerncn
l-dflrfen -.l
l-nniiehten
-l
b) Infinitfu rait ,,zu'o
A.
Antworl
Wann freut
sich die Die der
Familie des Familie Yater
Lokfthrers?
fi7
Sie spielt nicht mehr mit der Puppe.
Das war einmal, friiher.
Wann ist er seinem Freund begegnet?
Er ist seinern Freund begegnet, als er
aus der Schule kam.
Das war vorher. Jetzt ist er zu Hause.
Er ist ihm vorher einmal begegnet.
Merkt euch !
l0l
2. kijnnen - konnte
- ich habe gekonnt : etwas machon klnnen
Grammat ik
Was?...rda8
Mit dem Wart ,ddfi" (cI) beginnt der ,d.ap-Satz,,.
Antwort
Hauptsalz dap-Satz
I II Il III letzte Stelte
l7as wissen wir? Wir ruissr.n, daB Peter gut lernt.
IVas wi8t ihr? Ihr wipl, daB die Erde um die
Sonrie krcist.
ITas hiire ich? Ich idre, da0 du krank warst.
IIras hoffe ich? Ich hoffe, daB du gesuud bisl.
IYas glauhe icb? lch glaubc, dall das Wetter schiin wird.
(Jbungen
1. Lest laut I
Hauptsatz daB-Satz
Frage
III III tetzte Stelle
75
IVie bitten wir hOflich?
G r a m m a t lk
Warum? Darumt
lVarum kommt der Arzt? Der Arzt kommt, rveil die Frau /tran& ist'
Die F'rau ist krank, tlarum kommt der Arzt.
wir klnnen auf die Frage warum? auch mit darum antworten,
I4rir milss en aber etkld.ten !
Ubungen
1. Lest laut !
darum isl er krank.
darum hat er Fieber.
Peter hat kaltes Wasser darum huslct er.
getrunken, darum niest er.
darum licgl er
darum feht er aus der Schule.
63
Ubungen:
1. setzt die verben in der richtigen Form in d.en weil-satz ef.n!
sein, haben, husten, Iiegen
Hauptsatz
Ietete
Stelle
Hauptsatz weil-Satz
,,
I
rrr IV
l, III letzte
Stelle
Peter
Der Vater heute I auf den
Flughafen,
Peter
Peter geht heute nicht in die schule. Das ist ein satz.
Das ist ein llauPtsatz,
trVaruru geht Peter heute nicht in die Schule?
Er geht heute nicht in die Schule, weil er Fieber hat'
I)as sind zrvei satze: Ein Hauplsfitz unrl ein weil-satz.
Auf die Frage ,!varum" antworten wir mit einem weil-salz I
Lxt !
Frage: Warum geht Peter heute nicht in die Schule?
Antwort:
weil-S a t z
Hauptsatz
Me r kt euc hI
woil er *rank ist t
(Komma)
Iij;;,l:?it wcil-Satz
37
Merkt euch !
S[ir fragen:
\Per ruft dich ? Von wem wirst du gerufen ?
Sfler rief ihn ? Von wem wurde er gerufen ?
Uuungen
l. Lest die Siitze a) und a); b) und b) il,s,{r).:
2. ,4ntwortet ricbtig I
Muster:
Aktiv Passiv
B. Von wem wird das getan ? (Siehe 4), c), d), e), f) Passiv')
Mrister: Der Apfel wird von Pcter gegessen.
74
Grammatik
Das Retativpronomen
,
I{. Sing: der, die, das _ plural.. die
Der Bach, der dort fliept, ist tief.
Die Tanne, die dort' st{hi, iri ,.f,0".
Das Haus, das dort ,trht,'iit- ilu.
Die Kinder, die dort spielen, sind. Schiiler.
Wir fragen : $/elcher Bach ? Der Bach, der dort flie3t.
S/elche Tanne ? Die frrrrr., ji. dort stehr
Velches Flaus ? Das Ffaus,'a", aom steht.
Velche Kinder ? Die Kinder, di" dor, ,piri.rr.
der, die, das, PI. die sind nicbt nur
bestimmte Artikel, sondern auch
Relativpronomen. Mit dem Rerati,r"tpronotnen
beginnt immer ein
Nebensatz.
Der Bach ist tief.
Velcher Bach ? Der - Hauptsatz.
Bach, du dort flieBt _ Nebensatz.
lnterrogativpronomen
Uuungen
1. Lest laut !
a) r[elcher schiiler berrommt gute Noten?
Der fleipigeschiirer.
Der schriler, der fleipig ist'
t'reipig,rr, b.r.or,r3rtfrtffi:jet
9z
b) s7elche schiilerin bekommt gure
Noten? Die freiBigeschiilerin.
die fteiBig ist.
Die schiire rin, die fteirig,,r, b.ko?lj;l3f:
c) welches Kind bekommt schokorade ? Das braae Kind.
das brao ist'
Das Kind, d,as braozsr, bekomm,
,.n"n'"11f:"''
d) $flelche Mrrchen gefailen dir ? Die interessanten Mrrchen.
uX::, *,' an t sind,'
s
Di e Mrrch en, d i e,,,,,,,, o nllfn#il5:;
2' Antr'aortet, aie ubang 1r Ergiinzt die 2. Antwort rnit dem
.in
passenden Relatiapronoirn
t
S7elcher Apfel I Der siiBe Apfel.
schmeckt dir ? O., Apfel; l.rsi,iB ist.
|
I Der Apfel, ,,.itUg isr, schmeckt
mir.
\X/elche Birne Die reife Birne.
I
schmeckt uns ? Die Birne, :,,-ireif ist.
I Die Birne,.l.,rt.;f ist, schmeckr
uns.
Welches Buch I Das neue Buch.
Iiest du jetzt? Das Buch,l;"nbu ist.
I Das Buch, ... rre, ist, Iese ioh jetzt.
93
'1' 'fu{acht aws dem zzaeiten satz einen Nebensatz
er der
! Ersetzt :
- die sie
sie
- (pl.) .- die
es
- das
VergelSt das Kornma
!
ni.cht
Muster: Das istmein Freund. Er zeichnet
schrin.
Das ist Freund, der schonr.i.hrrlt.
a) Hier wohnt eine-mein
Kollegin. S;e ist meine Freundin.
b)
P:rl liegt ein Fiiiler. r? g.r,i,rc ai..
c) Ich lese ein Buch. Es gefdilt rnir.
d) Wir freuen uns auf di"e Ferien- Sie beginnen
bald.
e) Mir scbrnecken die Briitchen. Sie
,irri fris.h_
f) Ihr schmeckt der Fisch. Erist _.t#*.rrDw,-
g) Ihm schmeckt die rVurst. Sie iir gebraren.
h) Mir gefiillt das Mdrchen. Es;ri turtig.
4. Lest laat !
Das wird (jetzt) gemacht.
Das ist schon fertig oder gemacht,
A. Die Gans zaird jetzt, gebraten.
Die Gans ist schon gebraten.
Der Fisch wird jerzt, gekocht. Der Fisch zir schon gekocht.
Der Kuchen wird. jeizt ge- Der Kuchen zsr schon gebak-
backen.
ken.
Der Laden wird um gh gedt't'_
net.
Der Laden ist ge<iffnet.
Die Ldden qnerden um 20h ge_
schlossen.
Die Liden sind. geschlossen.
Die Ubungen werd,en jetzt ge_
schrieben.
Die Ubun gen sind, geschrieben.
B. Ergiinzt nacb dem Master !
Grete fragt / ,,fst das
fertig?,, Die Mfikr an,uortet : ,,Nein,
,,Murri, d,. d^, Essen ferrig ?.. Kil*d::::,-ffitH,; ":
. I !;.
jetzt gekocht
,i"r*
,
,,Murri, ..l die Gans gebraten ? ,Neiri, Gret., sie
Li..
rr_
braten !"
94
u{'
,,M.rrri,Yt., K.r.h.,, gebak- ,,Nein, Grete, erL'i.'. jetzt ge-
ken ?" backen !"
,,Mutti, ... meine Bluse gewa- ,,Nein, Grete, sie ... jetzt ge-
schen ?" waschen !"
,,Mutti, ... der Brief an Oma ,,Nein, Grete, er -.. jetzt' ge-
geschrieben ?" schrieben !"
Wer hat das gemacbt ? Das wutde gemacht. Es war fertig !
a) Ich habe den Der Brief wurde ge- Der Brief war
Brief geschrieben. schrieben. geschrieben'
b) Die Mutti hat die Die Gans wurde ge- Sie war gut ge-
Gansgebraten. braten. braten'
c) Grete hat den Der Kuchen wutde Er war schrin
Kucben gebacken gebacken. gebacken'
Grammafik
Die lnfinitivgruppe
ohne... zuf tnfinitiv
Der Igel sitzt in der Furche. Der
Igelbewegt sich nicht.
Der Igel sitzt in der Furch e, ohne"sich
,nE *"gn."""
"' ohne sich zu bewegen isr eine Infiniri"grirpp..
-
gruppe steht fiir den Satz: Die Infiniriv-
,Der rger bewegi ,iil;rnr.., weil inr
zweiren sarz das greiche_ s-uqer.t
rlht
wir das subjekt in der l"firritir.g.,rppe ta.Ji;;ij. ;;**
nennen
nicht. Das verb sreht im
Int'initio mit zu.
Hawptsatz
Hauptsatz
Der Igel machte drei Schritte.
Er beeilte sich nicht.
Der Igel machte d;i S.hri.r.,
ohne sich zu beeilen.
Haaptsatz Int'initivgruppe
ohne ... zu * Infinitiv
Wir setzen zwiscben Hawptsatz und
Int'initiagruppe ein Komma.
Muster:
Hauptsatz
Infinitivgruppe
Vie ? ohne ,.. zu * Infiniriv
Der Igel sitzt in der Furctre,
ohne sich z, be,*egen.
Peter ging in den park,
ohne sich zw beeilen.
Peter machre die Aufgabe,
ohne Zeh zu z;erlieren.
Mircea antwortete dem
Mitschiiler
ohne aut'zusteben.
lch gebe in die Scbule,um zu lernen.
Auf die Frage: wozu ?, zu welchem zweck? kdnnen
Hauptsatz mit der.Infrinirivgruppe um ...
wir den
ztt * Infinitiv ergd.nzen,
y.T von dem gleichen subjekt die Rede irr. oir-s"uj.r.", *iJ
i: drI Infinitivgrypp. nicht genannr. Das verb steht
t: T!.2u. (Vergi8 nicht t Wi, mtissen auf die Frageim Infini-
den Nebensatz mit ,,damit" verwenden, ,,wozu ?o
wenn di.-iitr. verschie-
dene Subjekte haben !)
Uuungen
7. Ergiinzt die sritze / voriibergehen ? vortiberfahren
?
118
Deumch sag[ man: .. wur_
Grere ist 13 .|ahre alt. Sie
de .. gebaren warde ixr
Jahre lg64 geboren. Sie wurd,e irr-gu_
5ur.rr geboren. Tflann *;r;;;;;;;"_
bolenl Ich wwrd,e am 10.
Jenuar 1967
geboren.
Singular
Fiural
ddr Mann
, ,, ,rru die Nldnner
aer .rud??n
die Mann
zwei (drei) usw.
Auf der Sra8e sah ich Fraaen,Mdnner
und. Kinder.
Das Schiff hat eine Besatzung
von 19 Mann.
Eine FufJballmannschaft best"eh.
u.r, 11 Mann.
Den Plural Mann verwenden
wir, 'v/enn von einer Gruppe
Rede ist' (Es k.nnen auch die
Frauen, Mrdchen oder Kinder
Vor derrr Fluratr Mann steht imm sein.)
*rj ,inNumerale.
Grammatik
Auf die Frage ,
,?.li *ulcber Folge.?,,
anrworcen wir mit einem .(Was geschiehr nachher ?)
,,so dafJ-Saiz". (ui* .i
:. t-^^"
so daB-Satz (Nebensatz)
Hauptsatz
fi m vorletzre Ietzte
Stelle Stelle
Die Sonne
scheina, so da[J wir Fu8ball spielen.
so dafl wir her.rte
spazierengehen werden.
so da8 wir im Garren
arbeiren hcinnen.
so daB du den Regen- nicht
midneh-
schirm men
muBt.
D*q Wort so kann auch irn ttra*ptsatz rsor einern Ad,jekti,'v stehen.
Dann beginnt d,er Nebensatz mit dafi. Beim Sprechen betonen wir
d'as Wdrtchen so. (aga, atit de '". incit)
N eb€nsdtz
Hdil.ptsdtz vorletzte letzte
III Stetrle Stelle
Im Tiergarten
war es so scbdn, dafJ ich noch oft hingehen *serde,
Der Kuchen
hat uns so gut
geschmeckt, dal] wir zwei Stiicke gegessen haben.
Mircea schrieb
so scbdn, daft die
Profes-
so-
rin ihn
Urungen
L. Setzt das Wort recht richtig ein !
149