Capitolul 1: Modelul geometric al zăcământului

1.1.Calculul adâncimilor izobatice

Sonda Adîncimi reale E Adîncimi izobate

(m) (m)
∗
𝐻𝑎 𝐻𝑐 h (m) 𝐻𝑎∗ 𝐻𝑐∗ 𝐻𝑡/𝑎
605 1810 1849 39 70 1740 1779 -

679 1818 1856 38 60 1758 1796 -

676 1887 1928 41 60 1827 1868 1842

641 1869 1907 38 50 1819 1857 1840

h = Hc-Ha
H*a = Ha – E

Unde:

𝐻𝑎 - cotele în acoperiş absolute măsurate pe diagrafii

𝐻𝑎∗ - cotele în acoperiş izobatice
𝐻𝑐 - cotele în culcuş măsurate pe diagrafii
𝐻𝑐∗ - cotele în culcuş izobatice
𝐻𝑡/𝑎 - cotele limită ţiţei/apă absolute măsurate pe diagrafii
∗
𝐻𝑡/𝑎 - cotele limită ţiţei/apă izobatice

1
1.2. Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu ţiţei

Pentru sonda 605

𝑕𝑒𝑓
Strat 𝑕𝑒𝑓 ,𝑚𝑒𝑑
PS 𝜌

a 9 14 11
b 6 8 7
c 10 12 11
29 m

Pentru sonda 679

𝑕𝑒𝑓
Strat 𝑕𝑒𝑓 ,𝑚𝑒𝑑
PS 𝜌
a 10 11 10
b 6 8 7
c 10 10 10
27 m

Pentru sonda 641

𝑕𝑒𝑓
Strat 𝑕𝑒𝑓 ,𝑚𝑒𝑑
PS 𝜌
a 9 12 10
b 6 7 7
c 8 11 10
27 m

2
 Pentru sonda 676

𝑕𝑒𝑓
Strat 𝑕𝑒𝑓 ,𝑚𝑒𝑑
PS 𝜌
a 7 10 9
b 5 6 5
c 11 13 12
26 m

După determinarea grosimilor efective , acestea se vor reprezenta pe

secţiunile geologice.

1.3. Calculul ariei zonei productive

Nr. strat Delimitare Aria [m2]

1 F2-1740 136052

2 1740-1760 101096.3

3 1760-1780 101414.8

4 1780-1800 102958.6

5 1800-1820 129109.2

6 1820-TA 49088.8

a+b+c
P=
2

A= 𝑝 𝑝 − 𝑎 𝑝 − 𝑏 𝑝 − 𝑐

3
 1.4. Calculul volumului brut al colectorului - Metoda volumetrica

Volumul brut reprezintă volumul total al zăcământului de hidrocarburi ,

delimitat în culcuş şi acoperiş de strate impermeabile , iar lateral de faliile F1 şi F3.
Pentru determinarea acestui volum se foloseşte relaţia :

𝑉𝑏 = 𝐴𝑝 ∙ 𝑕𝑚𝑒𝑑

Unde :

𝑉𝑏 - volumul brut al zăcământului

𝐴𝑝 - aria productivă
𝑕𝑚𝑒𝑑 - grosimea medie efectivă a stratului în zona productive , ce se poate calcula
cu relaţia :

hef iA- hef iB-

Nr. Ai hi Aihi
Zona A B
Crt. [m2] [m] [m] [m] [m3]
F2-
1 136052.04 20 26 23 3129196.8
1740
1740-
2 101096.25 20 22 21 2123021.3
1760
1760-
3 101414.82 20 20 20 2028296.4
1780
1780-
4 102958.57 20 18 19 1956212.8
1800
1800-
5 129109.25 20 17 18.5 2388521.1
1820
1820-
6 49088.796 20 16 18 883598.33
TA

12508847

𝑉𝑏 = 12508847 m 3

Vpori = 𝑉𝑏 ∗ 𝑚med = 12508847 *0.205=2564314 m3

4
 Capitolul 2: Modelul fizic al zăcământului

2.1. Valoriile medii ale proprietăţilor mediului solid, la scara adâncimii

sondelor si la scara întregului zăcământ

Porozitatea – m
Porozitatea este propietatea rocii de a prezenta spaţii libere numite pori sau
fisuri . Acest parametru măsoară capacitatea rocii de a înmagazina fluide . În
problemele de proiectare se operează cu două tipuri de porozităţi :

 o porozitate efectivă ( m ) , definită ca raportul dintre volumul de pori ( zitate

efectivă ( m ) , definită ca raportul dintre volumul de pori ( 𝑉𝑝 ) şi volumul
brut al sistemului rocă-pori ( 𝑉𝑏 )

 o porozitate dinamică ( 𝑚𝑑 ) utilizată în problemele de dislocuire a ţiţeiului de

către alt fluid . Aceasta se poate defini ca produsul dintre porozitatea efectiva
( m ) şi un coeficient al utilizării spaţiului de pori , care ia în consideraţie
faptul că , în condiţii reale de zăcământ , agentul de dislocuire nu “spală”
complet ţiţeiul din spaţiul poros.

Porozitatea medie pe sondă

𝑛
𝑖=1 𝑚𝑕𝑖
𝑚𝑚𝑒𝑑 ,𝑆 = 𝑛
𝑖=1 𝑕𝑖
Unde :
𝑚𝑖 - prozitatea medie măsurată din carote
𝑕𝑖 - grosimea pachetului de rocă ( a , b , c , etc )

Sonda 605 Sonda 614

𝑚𝑆605 =21,06% 𝑚𝑆641 =20,99%

Sonda 679 Sonda 676

𝑚𝑆679 =19,6% 𝑚𝑆676 =21,44%

5
 Permeabilitatea – K
Permeabilitatea poate fi definită în general , ca propietatea unui mediu de a
permite curgerea fluidelor prin el . În proiectarea exploatării se operează cu toate
cele trei categorii de permeabilitate cunoscute : absolută , efectivă şi relativă .

Permeabilitatea absolută a unui collector reprezintă permeabilitatea măsurată

faţă de o fază , când porii rocii sunt saturaţi numai cu fluidul respective .

Permeabilitatea efectivă este permeabilitatea măsurată faţă de o anumită

fază, când în porii rocii sunt prezente două faze . Din acest motiv I se mai spune şi
permeabilitate de fază .

Permeabilitatea medie paralelă pe sondă

𝑛 𝐼𝐼
𝐼𝐼 𝑖=1 𝐾𝑖 ∙ 𝑕 𝑖
𝐾𝑚𝑒𝑑 ,𝑆 = 𝑛
𝑖=1 𝑕 𝑖
Unde :

𝐾𝑆𝐼𝐼 - permeabilitatea medie paralelă pe sondă

𝑕𝑖 - grosimea pachetului de rocă ( a , b , c , etc )

Sonda 605
𝐼𝐼
𝐾605 =469,87 mD

Sonda 679
𝐼𝐼
𝐾679 = 606,6 mD

Sonda 641
𝐼𝐼
𝐾614 = 690,14 mD

Sonda 676
𝐼𝐼
𝐾676 = 643,47 mD

6
 Permeabilitatea medie perpendiculară pe sondă

𝑛
⊥ 𝑖=1 𝑕 𝑖
𝐾𝑚𝑒 𝑑,𝑆 = 𝑛 𝑕𝑖
𝑖=1𝐾 ⊥
𝑖
Unde :

𝐾𝑆⊥ - permeabilitatea medie perpendiculară pe sondă

𝑕𝑖 - grosimea pachetului de rocă ( a , b , c , etc )

Sonda 605

⊥
𝐾605 =395,05mD

Sonda 679

⊥
𝐾679 =508,65 mD

Sonda 641

⊥
𝐾641 =516,95 mD

Sonda 676
⊥
𝐾676 =461,34 mD

Saturaţia în apă ireductibilă - Sai

În porii rocii colectoare pot fi prezente următoarele fluide : apă , ţiţei şi gaze .
Prin urmare , se poate vorbi de o saturaţie în apă , o saturaţie în ţiţei şi o saturaţie în
gaze , numeric , saturaţia se exprimă ca raport între volumul de fluid din pori şi
volumul respectiv de pori şi poate lua valori între 0 şi 1 , respectiv între 0% şi 100%
. Într-un anumit volum de pori pot coexista toate cele trei faze .

Saturaţia în apă ireductibilă , pentru un anumit zăcământ , rămâne invariabilă

în procesul de exploatare .

7
 Saturaţia în apă ireductibilă medie pe sondă

𝑛
𝑖=1 ( 𝑆𝑎𝑖 )𝑖 ∙ 𝑕 𝑖
( 𝑆𝑎𝑖 )𝑚𝑒𝑑 ,𝑆 = 𝑛 𝑕
𝑖=1 𝑖
Unde :

( 𝑆𝑎𝑖 )𝑖 - saturaţia în apă ireductibilă medie , pe pachetul cu grosimea medie 𝑕𝑖

𝑕𝑖 - grosimea medie a pachetului ( a , b , c , etc )

Sonda 605

𝑆𝑎𝑖 ,𝑆605 =27,01%

Sonda 679

𝑆𝑎𝑖 ,𝑆679 =24,46%

Sonda 641

𝑆𝑎𝑖 ,𝑆641 =54,36%

Sonda 676

𝑆𝑎𝑖 ,𝑆676 =70,53%

Coeficientul de compresibilitate al rocii– βr

Coeficientul de compresibilitate este parametrul prin intermediul căruia se

exprimă elasticitatea rocilor colectoare , elasticitate ce are o pondere importantă în
cadrul forţelor care determină deplasarea fluidelor prin mediul poros . Coeficientul
de compresibilitate este definit ca raport al variaţiei volumului cu presiunea şi
volumul inşuşi şi anume :
1 𝑑𝑉
𝛽= − ∙ , la T = ct.
𝑉 𝑑𝑝

8
 Se opereaza, in mod uzual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii si cu un
coeficient de compresibilitate al porilor. Intre cei doi exista o legatura:

𝛽𝑟 = 𝑚 ∙ 𝛽𝑝

Valoarea coeficientului de compresibilitate se poate lua , în lipsa unor

determinări pe carote , între 1 ∙ 10−10 ÷ 2 ∙ 10−10 1/Pa , în cazul rocilor plastice (
nisipuri ) sau se poate utiliza diagrama din fig. 2 în cazul rocilor elasto-plastice (
gresii , calcare ) .

Diagrama pentru estimarea coeficientului de compresibilitate al porilor pentru

gresii şi calcare

Pentru cazul de faţă , când avem numai roci plastice , coeficientul de

compresibilitate va fi :

𝛽𝑝 = 5 ∙ 10−10 𝑃𝑎−1
20.49
𝛽𝑟 = ∙ 5 ∙ 10−10 = 1.0245 ∙ 10−10 ∙ 𝑃𝑎−1
100

9
 2.2. Variația cu presiunea a prorietaților țițeiurilor

Solubilitatea gazelor în ţiţei – raţia de soluţie𝐫𝐬

𝑚 3𝑁
Raţia de soluţie se defineşte ca fiind cantitatea de gaze, în , dizolvată într-
𝑚3
un metru cub de ţiţei , în condiţii de zăcământ .
Se citeşte din diagrama din Figura 4 aferenta proiectului (Diagrama PVT).
𝑚 3𝑁
𝑟𝑠 =140
𝑚3
𝑚 3𝑁
𝑟𝑎𝑏 =60 ( la presiunea de abandoanare : Pab =20bar)
𝑚3

Factorul de volum al ţiţeiului 𝐛𝐭 .

Factorul de volum monofazic al ţiţeiului - 𝑏𝑡 se defineşte ca fiind raportul

dintre volumul ocupat de o anumită cantitate de ţiţei în condiţii de zăcământ şi
volumul ocupat de aceiaşi cantitate de ţiţei în condiţii standard ( fără gaze în
soluţie).
Factorul de volum al ţiţeiului este adimensional, supraunitar, valoarea lui
depinzând de mărimea raţiei de soluţie , în sensul că un ţiţei cu raţia de soluţie mare
va avea şi un factor de volum mare.
Din Diagrama PVT se citesc valorile pentru :

𝑏𝑡𝑠 – factorii de volum ai ţiţeiului la presiunea de saturaţie 𝑝𝑠

𝑏𝑡𝑜 – factorii de volum la presiunea iniţială

𝑏𝑡𝑠 = 1,17
𝑏𝑡𝑜 = 1.15
btab= 1.07

10
 Vâscozitatea dinamică a ţiţeiului 𝛍𝐭
Văscozitatea dinamică a ţiţeiului scade cu creşterea temperaturii. Între 𝑝0 şi
𝑝𝑠 , vâscozitatea ţiţeiului se reduce cu scăderea presiunii ca pentru orice lichid. Sub
presiunea de saturaţie, vâscozitatea creşte cu reducerea presiunii, fenomen datorat
ieşirii gazelor din soluţie.
Aceşti parametrii se citesc din diagrama 4 în funcţie de temperatura de
zăcământ.
𝜇𝑡 0 =2.6 cP
𝜇𝑡 sat =2,8 cP
𝜇𝑡 ab =3,6 cP

TEMPERATURA DE ZĂCĂMÂNT

𝑇𝑧 = 𝐻𝑡/𝑎 + 𝐸𝑚𝑒𝑑 ∙ 𝑔𝑟𝑎𝑑𝑇 + 𝑇𝑚𝑎

Unde :
𝐻𝑡/𝑎 – limitaţiţei / apă (1842m)
𝐸𝑚𝑒𝑑 – elevaţia medie (60m)
𝑔𝑟𝑎𝑑𝑇 = 0.03 ℃/𝑚 – gradientul de temperatură
𝑇𝑚𝑎 = 10℃ – temperatura mediului ambiant
𝑇𝑧 =67.060C = 340,22 K

P rs bt µt
- bar Nm3/m3 - cP
P0 163 138 1.15 2,6
Psat 112 140 1.17 2,8
Pab 20 60 1.07 3,6

11
 Coeficientul de compresibilitate al ţiţeiului 𝜷𝒕 .

Elasticitatea se exprimă numeric prin intermediul coeficientului de

compresibilitate al ţiţeiului, 𝛽𝑡 .
Coeficientul de compresibilitate al ţiţeiului se calculează cu relaţia :

𝑏 𝑡𝑠 − 𝑏 𝑡0
𝛽𝑡 =
𝑏 𝑡𝑠 ( 𝑃0 −𝑃𝑠 )
𝛽𝑡 =3,1531*10-4𝑏𝑎𝑟 −1

În diagrama de variaţie avem două domenii în care factorul de volum al

ţiţeiului, raţia de soluţie şi vâscozitatea variază după legi diferite şi anume :
a) între presiunea iniţială şi cea de saturaţie;
b) între presiunea de saturaţie şi cea de abandonare.
𝑃0 = 163 𝑏𝑎𝑟
𝑃𝑠𝑎𝑡 = 112 𝑏𝑎𝑟

12