Sunteți pe pagina 1din 67

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

TERAPIA EDUCAŢIONALĂ COMPLEXĂ ŞI


INTEGRATĂ

PROGRAMA ŞCOLARĂ
(CLASELE I – X)

COORDONATORI: INSPECTOR GENERAL MIRCEA VLAD


INSPECTOR GENERAL SIMONA NICOLAE

AUTORI:

1 PROF. BUTOI AURORA


2 PROF. CARACIUC MARINELA
3 PROF. MERAN MARIANA
4 PROF. PETRESCU MARGARETA
5 PROF. BAZARCIUC MIHAELA
6 PROF. MANOLESCU FLOARE

Aprobată prin Ordinul M.Ed.C. Nr …………/2005


2005

TIPURI DE ACTIVITĂŢI COMPLEMENTARE


ÎNVĂŢĂRII

1. FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE


2. SOCIALIZARE
3. ACTIVITATI OCUPAŢIONALE
4. STIMULARE COGNITIVĂ
5. ACTIVITĂŢI LUDICE
NOTA DE PREZENTARE

Iniţierea unui curriculum pentru copiii cu dizabilităţi severe şi profunde


răspunde unei cerinţe imperative a educaţie comprehensive şi integrative pe care
şcoala românească şi societatea se străduiesc să o implementeze de câţiva ani
încoace.
Integrarea educaţională a copiilor cu dizabilităţi severe şi profunde nu
înseamnă înscrierea formală a acestora alături de copiii fără dizabilităţi, ci
presupune elaborarea unor programe de lucru proprii, articulate pe principii
comune şi strategii incluzive.
Pornind de la valenţele învăţării comutative, caracteristică pentru copii cu
dizabilităţi, prezenta programă propune o intervenţie modulară pe domenii
progresive.
La baza proceselor de învăţare recuperatorie stă educaţia senzorial motrică
primară, socializarea, căpătarea autonomiei personale care asigură temeliile unei
educaţii cognitive şi de integrare în comunitate, pas cu pas în măsura
permeabilităţii şi consolidării aşteptate.
Finalităţile acestei programe sunt pragmatice şi accesibile pentru toţi cei
interesaţi să lucreze cu copiii cu dizabilităţi severe şi profunde. În acest mod se
poate vorbi de o programă deschisă şi dinamică, flexibilă şi inovatoare

OBIECTIVE GENERALE

1. Învăţarea conduitelor de orientare, de cunoaştere şi adaptare în mediul


ambient

2. Stimularea şi dezvoltarea disponibilităţilor psihoindividuale cu


formarea unor comportamente independente

3. Formarea şi educarea unor abilităţi şi a unor deprinderi de muncă

4. Exersarea conduitei independente pentru integrare socială


FORMAREA AUTONOMIEI

PERSONALE
NOTA DE PREZENTARE

Numeroasele eforturi întreprinse de factorii instituţionali interesaţi în protecţia,


recuperarea, integrarea şcolară, socială şi profesională a copiilor cu cerinţe educative
speciale, se concretizează în documente diverse dar convergente în ideile privitoare la
normalizarea condiţiilor de viaţă şi învăţătura, la pregatirea lor pentru o existenţă
comună, alături şi cu ceilalţi, indiferent de nivelul realizărilor performanţiale.

Procesul de învăţământ reprezintă un amplu complex de activităţi didactice,


care au ca scop, modelarea fizică şi psihică a copilului; acest proces de predare -
învăţare - evaluare se desfaşoară într-un spaţiu şi în ambianţa adecvată, utilizându-se
conţinuturi ştiinţifice practice şi artistice, ca şi metode specifice .

Învăţământul special, parte integrantă a învăţământului preuniversitar, are drept


obiectiv major, pregătirea copilului pentru viaţa socială şi profesională, pentru
integrarea lui activă în societate. Devine astfel esenţială realizarea autonomiei
personale şi sociale, construită pe baza unor structuri de cunoştinţe, norme, priceperi,
deprinderi, abilităţi, modalităţi de expresie şi acţiune, toate constituind performanţe,
dacă le raportăm la stadiul anterior de dezvoltare al copilului şi dacă ele se definesc
prin nivele diferenţiate de reuşită, corespunzător particularităţilor individuale. Se
remarcă astfel, necesitatea elaborării unor programe educaţionale complexe, care să
asigure formarea şi dezvoltarea autonomiei personale în paralel cu procesul de
recuperare şi reabilitare psiho-socială. Aceste programe de intervenţie vor fi
concepute ca structuri interdisciplinare cu continut specific, astfel încât să răspundă
cerinţelor individuale de dezvoltare, dar şi dezideratului general, de dezvoltare al unei
personalităţi armonioase, aptă de a participa activ la viaţa în familie, grup profesional
Şi social.
În scopul atingerii acestui deziderat major, este necesară cunoaşterea propriei
persoane, a mediului şi a normelor de compatibilizare cu acesta, structurarea
abilităţilor de ordin psihomotric ce îl susţin ca membru activ al acestor grupuri,
cunoaşterea şi respectarea regulilor de existenţă independentă condiţionată de
maturizarea emoţională şi atitudinală prin responsabilizarea lui faţă de activitate şi faţă
de ceilalţi .
CICLUL PRIMAR
1. Învăţarea conduitelor de orientare, cunoaştere, adaptare în mediul
ambiant

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


- dezvoltarea capacităţii de executare a- exerciţii pe diferite suporturi materiale
a gesturilor de bază - exerciţii combinate
- dezvoltarea capacităţii motricece- exerciţii simple şi combinate de mişcare ,
complexe manevrare, cu sau fărăcontrol vizual
- exerciţii de echilibru şi coordonare
- exerciţii de însuşire şi utilizare a semnelor si
gesturilor semnificativ-umane

2. Stimularea şi dezvoltarea disponibilităţilor psihoindividuale, cu formarea


unor comportamente independente

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


- cunoaşterea corpului omenesc - exerciţii de discriminare şi identificare a
cu structurarea schemei părţilor componente ale corpului
corporale şi a lateralităţii
- identificarea corectă a denumiriloror- exerciţii de recunoaştere şi reproducere a a
senzaţiilor de bază diferitelor poziţii şi de conştientizare
a dominantei
- cunoaşterea corpului omenesc - exerciţii de recunoastere şi identificare a
cu structurarea schemei cuplurilor morfo-funcţionale
corporale şi a lateralităţii
- identificarea corectă a denumiriloror-exerciţii de stabilire a direcţiei, poziţiei
senzaţiilor de bază
- dezvoltarea conduitelor -exerciţii de ordonare, seriere, pe bază de
perceptiv-motrice spaţiale criterii diverse

3. Formarea şi educarea unor abilităţi manuale şi a unor deprinderi de


muncă
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
- dezvoltarea deprinderilor de igienăăa- exerciţii de numire şi utilizare corectă a sălii de
personală de baie, a obiectelor de toaletă
- exerciţii de utilizare a denumirilor obiecteloror
- dezvoltarea deprinderilor de vestimentare, de alegere a lor în funcţie de de
igienă vestimentară şi a încălţămintei momentul zilei
- exerciţii de curăţare şi depozitare a lor

- dezvoltarea deprinderilor de - exerciţii de numire, alegere, asortare, întreţine---


igienă a încălţămintei re şi păstrare a lor
- dezvoltarea deprinderilor de - exerciţii de familiarizare cu sala, mobilierul si
igienă alimentară utilităţile bucăţăriei
- exerciţii practice de aranjare şi utilizare a vese---
lei şi tacâmurilor
- exerciţii de recunoaştere a celor mai importante
te alimente

- dezvoltarea deprinderilor de - exerciţii de însuşire şi utilizare corectă a


intreţinere şi igienizare a denumirii spaţiilor de locuit şi dependinţelor
locuinţei - exerciţii de identificare şi utilizare corectă a a
pieselor de mobilier

4. Exersarea conduitei independente pentru integrarea în plan social

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


- dezvoltarea deprinderilor
de- exerciţii de identificare a membrilor unei
existenta activa in mediul familii
familial - exerciţii de reproducere a datelor personale
importante
- dezvoltarea deprinderilor de - acţiuni de prezentare şi recunoaştere a zonelor
orientare in mediul social învecinate
( scolar ) - acţiuni de deplasare pietonală, în zone
proxime, de interes
- acţiuni de recunoaştere şi utilizare
asistată a mijloacelor de transport
utilizate de la şi către casă
CICLUL SECUNDAR – clasele: V - X
1. Învăţarea conduitelor de orientare, cunoaştere, adaptare în mediul
ambiant
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
- dezvoltarea capacităţii motrice - exerciţii simple şi combinate de mişcare,
complexe manevrare, cu sau fără control
vizual
- exerciţii de echilibru şi coordonare
- exerciţii de însuşire şi utilizare a semnelor şi
gesturilor semnificativ-umane

2. Stimularea şi dezvoltarea disponibilităţilor psihoindividuale, cu formarea


unor comportamente independente

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


- cunoaşterea corpului omenesc -exerciţii de recunoaştere şi reproducere a
cu structurarea schemei diferitelor poziţii şi de conştientizare a
corporale şi a lateralităţii a dominantei
- identificarea şi utilizarea co – -exerciţii de recunoaştere şi identificare a
rectă a denumirilor senzaţiilor cuplurilor morfo-funcţionale
de bază -exerciţii de ordonarem, seriere, pe bază de
criterii diverse
- dezvoltarea conduitelor -exerciţii de reproducere şi utilizare a
perceptiv-motrice spaţiale noţiunior spaţiale

3. Formarea şi educarea unor abilităţi manuale şi a unor deprinderi de


muncă

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


- dezvoltarea deprinderilor de igienă - exerciţii de utilizare şi întreţinere corectă
personală a sălii de baie, a obiectelor de
toaletă
- exerciţii de identificare a reperelor orare
ale vieţii familiale şi şcolare (regimul
zilnic )
-exerciţii de recunoaştere a unor semne de
boală, cu măsuri de prim ajutor
- dezvoltarea deprinderilor de - exerciţii de alegere şi asortare a obiectelor
igienă vestimentară vestimentare, în funcţie de vârstă, sex şi
momentul zilei
- exerciţii de întreţinere, curăţare şi depozitare
- dezvoltarea deprinderilor de
igienă a încălţămintei sezonieră a lor
- exerciţii de alegere, asortare, întreţinere şi
păstrare a lor
- dezvoltarea deprinderilor de - exerciţii de familiarizare cu mobilierul, dotările
igiena alimentara şi utilităţile bucătăriei
- exerciţii practice de identificare şi utilizare a
aparatelor electrocasnice
- exerciţii practice de aranjare şi utilizare a vese-
lei şi tacâmurilor, pentru evenimente festive
- exerciţii de utilizare şi depozitare a celor mai
importante alimente
- exerciţii de pregătire, combinare, tratare
termică a alimentelor în vederea
obţinerii unor preparate
- dezvoltarea deprinderilor de - exerciţii de utilizare corectă a denumirii spatiilor
întreţinere şi igienizare a de locuit şi dependinţelor
locuinţei - exerciţii de utilizare corectă a pieselor de
mobilier; întreţinerea lor
- acţiuni practice de întreţinere şi igienizare a
spaţiilor de locuit

4. Exersarea conduitei independente pentru integrarea în plan social

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


- dezvoltarea deprinderilor de existen- - exerciţii de identificare a membrilor unei
ţă activă în mediul familii, cu stabilirea gradului de rudenie
familial - exerciţii de reproducere a datelor personale
importante pentru membrii
familiei
- exerciţii de asociere între noţiuni definitorii
pentru viaţa de familie (iubire, ajutor, respect,
iertare) şi comportamentele corespunzătoare, cu
motivarea lor
-acţiuni de prezentare şi recunoaştere a zonelor î
învecinate
- dezvoltarea deprinderilor de - acţiuni de identificare a instituţiilor apropiate
orientare, deplasare şi relationare mai importante
în mediul social (şcolar ) - acţiuni de deplasare în zone de interes,
familiarizarea cu mijloacele de transport şi
respectarea regulilor de
circulaţie

CONŢINUTURI

CICLUL PRIMAR

1. Organizarea şi dezvoltarea motorie generală

- gesturile de bază (fundamentale )


- capacităţi fizice generale (forţă, viteză, amplitudine, precizie)
- capacităţi motrice complexe: coordonarea statică şi dinamică, cu şi
fără control vizual
- comunicarea gestuală (gesturile semnificative)

2. Cunoaşterea corpului omenesc

- corpul şi părţile componente


- schema corporală şi lateralitatea
- senzaţiile de bază
- conduite perceptiv-motrice

3. Igiena personală

- sala de baie
- obiectele de toaletă
- acţiuni practice

4. Igiena imbrăcămintei şi a încălţămintei

- depozitarea
- întreţinerea
- manipularea

5. Igiena alimentară

- bucătaria şi sala de mese (sufrageria )


- alimente
- servirea mesei şi igiena spaţiilor alimentare
6. Casa

- tipuri de locuinţe
- spaţiile locuinţei şi utilitatea lor
- mobilierul
- acţiuni gospodăreşti

7. Cunoaşterea şi existenţa activă în mediul

- familial : ∙ date personale


∙ relaţii de familie
∙ conduite dezirabile
- social : ∙ strada
∙ cartierul
∙ mijloace de transport

Exemple de modalităţi şi procedee de lucru

- modelaje tematice
- trasee labirint
- ţintiri la punct fix
- identificări pe planşe, schiţe
- jocuri cu mingea
- construcţii
- copieri după şablon
- schiţe grafice
- jocuri tematice
- exerciţii aplicative pe diferite suporturi didactice
- vizite şi plimbări instructive

CONŢINUTURI
CICLUL SECUNDAR – clasele V - X

1. Organizarea şi dezvoltarea motorie generală

- capacităţi fizice generale (forţă, viteză, amplitudine, precizie)


- capacităţi motrice complexe: coordonarea statică şi dinamică, cu şi
fără control vizual
- manipularea obiectelor, cu sau fără ajutorul instrumentelor, la
comanda verbală sau după model
- comunicarea gestuală (gesturile semnificative)

2. Cunoaşterea corpului omenesc

- schema corporală şi lateralitatea


- senzaţiile de bază
- conduite perceptiv-motrice

3. Igiena personală

- sala de baie
- obiectele de toaletă
- acţiuni practice

4. Igiena îmbrăcămintei şi a încălţămintei

- depozitarea
- întreţinerea
- manipularea

5. Igiena alimentară

- bucătăria şi sala de mese (sufrageria)


- alimente
- operaţii de păstrare, curăţare, preparare a alimentelor
- servirea mesei şi igiena spaţiilor alimentare

6. Casa

- tipuri de locuinţe
- spaţiile locuinţei şi utilitatea lor
- mobilierul
- acţiuni gospodăreşti
7. Cunoaşterea şi existenţă activă în mediul

- familial : ∙ date personale


∙ relaţii de familie
∙ conduite dezirabile
- social : ∙ strada
∙ cartierul
∙ mijloace de transport

Exemple de modalităţi şi procedee de lucru

- schiţe grafice
- identificări pe planşe, schiţe
- jocuri cu mingea
- jocuri tematice
- exerciţii aplicative pe diferite suporturi didactice
- vizite şi plimbări instructive
- acţiuni practic-aplicative de autoservire
- acţiuni practic-aplicative în plan casnic - gospodăresc

GHID DE EVALUARE
Clasele I – IV

1. Învăţarea conduitelor de orientare, cunoaştere, adaptare în mediul


ambiant

⋅ execută corect gesturile de bază (izolate, combinate sau structurate în acţiuni)


⋅ îşi poate controla capacităţile fizice în cadrul unor acţiuni simple sau complexe
⋅ îşi poate coordona (static sau dinamic), membrele superioare, cele inferioare,
combinate cu privirea, etc.
⋅ manevrează corect obiecte pe care le asamblează în structuri, pe baza de model
sau din imaginaţie
⋅ efectuează operaţii concrete cu obiectele, sau cu simbolurile lor: serieri,
ordonări
⋅ poate recepţiona şi transmite mesaje simple prin gesturi semnificativ umane, cu
formarea unor comportamente independente

2. Stimularea, dezvoltarea disponibilitatilor psihoindividuale

- diferenţiază segmentele corpului omenesc


- utilizează corect aceste noţiuni, pe care le asociază corect cu funcţiile
corespunzătoare
- recunoaşte şi redă grafic segmentele sale principale
- recunoaşte direcţia şi execută comenzi de raportare la aceasta, cu privire la sine
sau la obiectele din jur
- cunoaşte casa, şcoala, strada, cartierul
- se orientează corect în casă, scoală; cunoaşte funcţionalităţile celor mai
importante săli
- cunoaşte vesela, tacâmurile şi modul corect de folosire a lor
- cunoaşte alimentele şi regulile obligatorii ale igienei alimentare
- îşi cunoaşte obiectele de îmbrăcăminte şi de încălţăminte

3. Formarea şi educarea unor abilităţi manuale şi a unor deprinderi de


muncă

- utilizează corect sala de baie cu instalaţiile sale


- se spală singur
- utilizează corect bucataria şi sala de mese
- se serveşte singur la masă, cu tacâmuri şi veselă adecvate
- se îmbracă şi se încalţă singur
- respectă regulile igienei alimentare şi vestimentare
- participă la acţiuni simple de igienizare în locuinţa şi în clasă

4. Exersarea conduitei independente pentru integrarea în plan social


- îşi cunoaşte şi utilizează corect adresa, datele de identitate
- cunoaşte numele şi adresa şcolii
- ştie şi aplică regulile de comportare civilizată în grup
- cunoaşte şi utilizează însoţit mijloacele de transport

GHID DE EVALUARE
CICLUL SECUNDAR
1. Învăţarea conduitelor de orientare, cunoaştere, adaptare în mediul
ambiant

⋅ îşi poate controla mişcările în cadrul unor acţiuni simple sau complexe
⋅ îşi poate coordona (static sau dinamic), membrele superioare, cele inferioare,
combinate cu privirea, etc.
⋅ manevrează corect obiecte pe care le asamblează în structuri, pe bază de model
sau din imaginaţie
⋅ efectuează operaţii concrete cu obiectele, sau cu simbolurile lor: serieri,
ordonări, clasificări .
⋅ poate recepţiona şi transmite mesaje simple prin gesturi semnificativ umane, cu
formarea unor comportamente independente

2. Stimularea , dezvoltarea disponibilităţilor psihoindividuale

- diferenţiază segmentele corpului omenesc


- utilizează corect aceste noţiuni, pe care le asociază corect cu funcţiile
corespunzatoare
- recunoaşte şi redă grafic segmentele sale principale
- cunoaşte senzaţiile de bază şi le asociază cu obiectele-stimul care le declanşează
- recunoaşte şi utilizează corect noţiunile spaţiale şi temporale
- cunoaşte casa, şcoala, strada, cartierul
- se orientează corect în casă, şcoală; cunoaşte funcţionalităţile celor mai
importante săli
- cunoaşte vesela, tacâmurile şi modul corect de folosire a lor
- identifică alimentele de bază, le încadrează în categorii
- cunoaşte şi regulile obligatorii ale igienei alimentare
- cunoaşte regimul zilei cu cele mai importante momente, le descrie corect şi le
asociază cu reperele orare corespunzătoare
- îşi cunoaşte obiectele de îmbrăcăminte şi de încălţăminte
3. Formarea şi educarea unor abilităţi manuale şi a unor deprinderi de
muncă

- utilizează corect sala de baie cu instalaţiile sale


- se spală singur
- utilizează corect bucătăria şi sala de mese
- se serveşte singur la masă, cu tacâmuri şi vesela adecvate
- se îmbracă şi se încalţă singur
- îşi întreţine aceste obiecte
- respectă regulile igienei alimentare şi vestimentare
- participă la acţiuni de igienizare în locuinţă şi în clasă

4. Exersarea conduitei independente pentru integrarea în plan social

- îşi cunoaşte şi utilizează corect adresa, datele de identitate


- cunoaşte numele şi adresa şcolii
- ştie şi aplică regulile de comportare civilizată în grup
- cunoaşte şi utilizează mijloacele de transport
- cunoaşte şi aplica regulile elementare ale circulaţiei pietonale
- identifică şi cunoaşte importanaţa celor mai apropiate instituţii
ale autorităţii locale

BIBLIOGRAFIE

- Arcan P., Ciumageanu D. „ Copilul deficient mintal ”- Ed. Facla


Timişoara 1980
- Ausubel P.D. „ Învăţarea în şcoală ” – EDP Bucureşti 1986
- Beniuc M.,Chircev A. „ Probleme fundamentale ale psihopedagogiei”
Ed. ASSP 1980
- Creţu E. „ Psihopedagogia şcolară pentru învăţământul primar ”-Ed.
Aramis Bucureşti 1999
- Lambert Luc „ Enseignement special et handicap mentale ” Paris 1986
- Păunescu C. Muşu I. „ Recuperarea medico-pedagogică a copilului handicapat
mintal ” Ed. Medicală Bucureşti 1990
- Păunescu C. „ Deficienţa mintală şi procesul învăţării ”- EDP. Bucureşti 1977
- Păunescu C. „ Deficienţa mintală şi organizarea personalităţii”- EDP Bucureşti
1977
- Păunescu C. „ Coordonate metodologice pentru recuperarea minorului
inadaptat ”- EDP Bucureşti 1984
- Radu T.I. „ Teorie şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului ”- EDP
Bucureşti 1983
- Stănică I. „ Psihopedagogie specială. Deficienţe senzoriale ” – Ed Pro-
Humanitas – Bucureşti 1997
- Zazzo R. „ Debilităţile mintale ”- EDP Bucureşti 1979
SOCIALIZARE

NOTA DE PREZENTARE

Aceste tipuri de activităţi sunt parte componentă a programului complex,


integrativ de evoluţie şi dezvoltare a copiilor/tinerilor cu CES.
Prin conţinutul lor, aceste activităţi se referă predominant la aria de
dezvoltare personală şi socială, având ca scop final independenţa
copilului/tânărului precum şi integrarea lui într-un mediu în continuă schimbare.
Complexitatea soluţiilor educaţionale asigură un curriculum deschis bazat pe
principiul normalizării fiind centrat pe copil.
Acesta este considerat atât ca individ, urmărindu-se evoluţia biofiziologică,
cât şi ca membru al societăţii unde trebuie să se adapteze, să se integreze.
O caracteristică importantă a acestor tipuri de activităţi complementare este
integrativitatea programelor de intervenţie.
Activităţile se găsesc într-o relaţie de interdependenţă reciprocă cu implicaţii
metodologice intermodulare/intradisciplinare şi intramodulare (de valorificare a
învăţării sociale cu largă deschidere spre normalitate).
În acest sens, normalizarea este concepută ca un proces reciproc, de
acceptare a persoanei deficiente de către comunitate şi de participare a acesteia la
viata comunităţii.
Din aceste puncte de vedere ”socializarea” şi activităţile ocupaţionale sunt şi
un rezultat al întregului program educaţional care contribuie la formarea unei
personalităţi adaptative, integrative.
Educaţia copilului cu deficienţe este abordată sub aspectele ei pozitive cu
scopul valorificării optime a tuturor disponibilităţilor psihoindividuale cât şi a
particularităţilor tipului şi gradului de deficienţă.
Se oferă astfel posibilitatea de valorificare cât mai eficientă a actului
educaţional la care are dreptul şi copilul cu CES.

CICLU PRIMAR

Obiective generale:

1. Invăţarea conduitelor de orientare, de cunoaştere şi adaptare în mediul


ambient

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Cunoaşterea datelor personale de Exerciţii aplicative individualizate
identitate Exerciţii de verbalizare a datelor de
identitate
Joc de rol
Cunoaşterea membrilor familiei şi Exerciţii de identificare imagistică
identificarea spaţiilor locuinţei (membrii familiei)
Manevrări de jucării imagini, jocuri de
construcţii (Locuinţa)
Cunoaşterea şi identificarea Exerciţii aplicative (adresa şcolii)
colegilor, clasei şi a şcolii Exerciţii de identificare imagistică (spaţii
şcolare)
Exerciţii individualizate (nume profesori şi
colegi)

2. Stimularea şi dezvolarea disponibilităţilor psihoindividuale cu formarea


unor comportamente independente

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Formarea de comportamente Exerciţii aplicative regim de zi, orar,
independente la nivel şcolar orientare în timp
Joc de imagini
Joc de rol
Conversaţii
Cunoaşterea normelor de comportare Joc de rol
civilizată cu adulţii şi copiii Povestiri
Exerciţii aplicative individualizate
Respectarea regulilor de convieţuire Observare, demonstrare
civilizată în diferite situaţii Deplasări stradale
Deplasări cu mijloacele de transport
Activităţi cultural sportive
Joc de rol
Activităţi aplicative

3. Formarea şi educarea unor abilităţi şi a unor deprinderi de muncă

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Formarea abilităţilor de îngrijire a Exemplul
obiectelor personale Observarea
Activităţi practice individualizate
Participarea la acţiuni gospodăreşti Observarea
în interiorul şi exteriorul clasei Exemplul
Exerciţii individuale / microgrup
Exerciţii de înfrumuseţare a clasei
Cunoaşterea unor profesii şi meserii Exerciţii de identificare
Povestiri
Joc de rol

4. Exersarea conduitei independente pentru integrare socială

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Cunoaşterea principalelor obiective Vizite
din cartier şi din apropierea şcolii Plimbări în cartier
Formarea comportamentelor
independente în situaţii de: Exerciţii aplicative practice
- transport Joc de rol
- cumpărături Deplasări în localitate
- vizite
- excursii
Formarea abilităţilor de adaptare la Povestiri
nivel de microgrup / relaţii Joc de rol
interumane (prietenie, ajutor, respect, Joc didactic
toleranţă)

CICLU SECUNDAR - clasele: V - X

Obiective generale:

1. Învăţarea conduitelor de orientare, de cunoaştere şi adaptare în


mediul ambient

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Cunoaşterea datelor personale de Exerciţii aplicative individualizate
identitate şi a membrilor familiei Exerciţii de scriere corectă a :
datelor de identitate personală
numelui membrilor familiei
adresei
Prezentarea de acte oficiale: certificat de
naştere
buletin
paşaport
Cunoaşterea ocupaţiei membrilor Exerciţii de identificare imagistică
familiei şi a locului de muncă (familie/grade de rudenie)
Exerciţii individualizate
Joc de rol
Joc didactic
Cunoaşterea relaţiilor corecte cu Conversaţii
membrii familiei şi cu persoane din Joc de rol
afara ei Studiu de caz
Cunoaşterea şi identificarea propriei Exerciţii de identificare şi orientare în
clase şi a unităţii de învăţământ spaţii şcolare
Observarea şi descriere utilizării spaţiilor
şcolare
Exerciţii aplicative (topografie şcolară)

2. Stimularea şi dezvolarea disponibilităţilor psihoindividuale cu


formarea unor comportamente independente

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Exersarea comportamentelor Conversaţii regulament şcolar
independente de nivel şcolar Lecturi
Povestiri
Exerciţii de orientare în timp şi spaţiu
Observare
Cunoaşterea normelor de comportare Conversatie
civilizată în timpul activităţilor Studiu de caz
şcolare Deplasarea în jurul locuinţei
Cunoaşterea regulilor de circulaţie, Lectura dramatizată
comportare civilizată în magazine, Conversaţie
săli de sport, excursii spaţii publice Studiu de caz
Exerciţii aplicative
3. Formarea şi educarea unor abilităţi şi a unor deprinderi de muncă

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Exersarea abilităţilor de autoservire Activitati aplicative de ordonare a
obiectelor scolare, a spaţiilor, a obiectelor
personale
Participarea la acţiuni gospodăreşti Activităţi practice de igienizare a spaţiilor
în interiorul şcolii şi în împrejurimi şcolare (din interior şi exterior)
Activităţi aplicative de întreţinere şi
înfrumuseţare a diferitelor încăperi şi spaţii
Lectura
Studiu de caz
Cunoaşterea unor profesii şi meserii Micromonografii profesionale
Vizite
Conversaţii

4. Exersarea conduitei independente pentru integrare socială

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Cunoaşterea principalelor obiective Cunoaşterea mediului geografic
sociale din localităţile de domiciliu Vizite în spaţii publice (magazin, piaţă,
biserică, poştă, s.a.)
Deplasări în localitate
Exersarea comportamentelor Studiu de caz
independente în situaţii de transport, Joc de rol
cumpărături Aplicaţii practice
Exersarea comportamentelor în Exerciţii de identificare a simbolurilor cu
relaţii de macrogrup utilitate socială (semne de circulaţie,
simboluri de semnalizare a spaţiilor publice)
Activităţi practice, serbări, vizionări de
teatru, TV, calculator
Exerciţii aplicative de organizare a timpului
liber
Deplasări în spaţii publice
Excursii
Tabere
Conversaţii tematice: rolul familiei,
Cunoaşterea pricipalelor probleme comportament sexual, igienă sexuală, boli
ale vieţii de cuplu cu transmitere sexuală
Studiu de caz

CONŢINUTURI

CICLUL PRIMAR

MODULUL I: Cunoaşterea mediului înconjurător apropiat elevului


- familia
- scoala

MODULUL II: Comportamente individuale


- adaptarea la mediul stradal
- regimul zilei

MODULUL III: Abilităţi şi deprinderi de muncă


- îngrijire obiecte personale
- îngrijire spaţiile clasei

MODULUL IV: Orientarea în mediul social


- mijloace de transport

MODULUL V: Exersarea unor comportamente


- autoservire
- mânuirea banilor
- cumpărături

MODULUL VI: Comportament şi autonomie socială


- serbări
- vizionări programe TV, spectacole
- plimbări, vizite
- deplasări în spaţiile publice

CICLUL SECUNDAR

Clasele V - X
MODULUL I: Cunoaşterea mediului înconjurător apropiat elevului
- mediul înconjurător

MODULUL II: Comportamente individuale


- regimul zilei
- regulamentul şcolar
- reguli de comportare civilizată în diferite situaţii

MODULUL III: Abilităţi şi deprinderi de muncă


- îngrijire obiecte personale
- îngrijire spaţii şcolare interior/exterior

MODULUL IV: Orientarea în mediul social


- mijloace de transport
- cartierul
- principalele instituţii administrative

MODULUL V: Exersarea unor comportamente


- autoservire
- mânuirea banilor
- cumpărături colective
- cumpărături individuale

MODULUL VI: Comportament şi autonomie socială


- serbări
- vizionări programe TV, spectacole
- plimbări, vizite
- deplasări în spaţiile publice
- ocupaţii şi meserii

MODULUL VII: Pregătirea pentru viaţa de familie

- rolul membrilor familiei


- relaţii în societate
- relaţii între sexe
- elemente de educaţie sexuală
ATITUDINI ŞI VALORI

- educarea abilităţilor pentru adaptare socială şi pregătire pentru viaţă


- stimularea responsabilităţii în diverse situaţii de viaţă
- formarea imaginii de sine şi stimularea încrederii în propria persoană
- cultivarea autocontrolului şi a expresivităţii personale
- stabilirea unor relaţii interpersonale corecte diferenţiate în funcţie de vârstă
şi situatii concrete
- cunoaşterea şi respectarea normelor de bună convieţuire, a codului bunelor
maniere
- formarea şi exersarea de comportamente adecvate în diferite ocazii
- exersarea abilităţilor necesare pregătirii pentru viaţa de familie

SUGESTII METODOLOGICE

Metodologia folosită pentru învăţarea, formarea şi dezvoltarea


comportamentelor pentru muncă şi autonomie socială vor răspunde cerinţelor:
- caracterul personalizat al intervenţiei educaţionale
- raportarea tuturor stadiilor de învăţare/formare a comportamentelor la viaţa
obişnuită, cât mai normal posibilă
- elaborarea de programe cu respectarea interdependenţei reciproce între:
evaluarea iniţială – conţinut, sarcini de învăţare/formare – evaluare finală
care determină actul de decizie în reproiectarea programelor educaţionale
- metodologia şi instrumentele de învăţare sunt utilizate în raport cu
particularităţile ce le prezintă colectivul de elevi, cu deosebire, studii de caz
impuse de diagnostic
- elevii sunt puşi în situaţii concrete, practice de învăţare fiind stimulaţi în
manevrare / manipulare de materiale, obiecte, aparate
- menţionarea unui climat optim, securizant pozitiv de stimulare şi încredere
în posibilităţile proprii, în rezolvarea cu succes a unei sarcini

BIBLIOGRAFIE
- Asociaţia RENINCO România „Curriculum pentru copiii cu deficienţe
(dizabilităţi) severe şi profunde”, Iunie, 2002
- Asociaţia RENINCO România – Educaţia integrată a copiilor cu handicap,
1998
- Asociaţia RENINCO România - Ghid de predare învăţare pentru copiii cu
CES, 2000
- Ausubel P.D. „ Invăţarea în şcoală ” – EDP Bucureşti 1986
- Beniuc M.,Chircev A. „ Probleme fundamentale ale psihopedagogiei”
Ed. ASSP 1980
- Creţu E. „ Psihopedagogia şcolară pentru învăţământul primar ”-Ed.
Aramis Bucureşti 1999
- Lambert Luc „ Enseignement special et handicap mentale ” Paris 1986
- Liiceanu Aurora, Popescu Andrei - Programul educaţional « Decizia e a
mea ! », Bucureşti, 2000
- Mitulescu Sorin (coordonator) - Formarea deprinderilor de viaţă
independentă – manual pentru formatori, realizat de UNICEF
- Păunescu C. Muşu I. „ Recuperarea medico-pedagogică a copilului handicapat
mintal ” Ed. Medicală Bucureşti, 1990
- Păunescu C. „ Deficienţa mintală şi procesul învăţării ”- EDP Bucureşti 1977
- Păunescu C. „ Deficienţa mintală şi organizarea personalităţii”- EDP Bucureşti
1977
- Păunescu C. „ Coordonate metodologice pentru recuperarea minorului
inadaptat ”- EDP Bucureşti 1984
ACTIVITĂŢI OCUPAŢIONALE

NOTA DE PREZENTARE

Aceste tipuri de activităţi sunt parte componentă a programului complex,


integrativ de evoluţie şi dezvoltare a copiilor/tinerilor cu CES.
Prin conţinutul lor, aceste activităţi se referă predominant la aria de
dezvoltare personală şi socială, având ca scop final independenţa
copilului/tânărului precum şi integrarea lui într-un mediu în continuă schimbare.
Complexitatea soluţiilor educaţionale asigură un curriculum deschis bazat pe
principiul normalizării fiind centrat pe copil.
Acesta este considerat atât ca individ, urmărindu-se evoluţia biofiziologică,
cât şi ca membru al societăţii unde trebuie să se adapteze, să se integreze.
O caracteristică importantă a acestor tipuri de activităţi complementare este
integrativitatea programelor de intervenţie.
Activităţile se găsesc într-o relatie de interdependenţă reciprocă cu implicaţii
metodologice intermodulare/intradisciplinare şi intramodulare (de valorificare a
învăţării sociale cu largă deschidere spre normalitate).
În acest sens, normalizarea este concepută ca un proces reciproc, de
acceptare a persoanei deficiente de către comunitate şi de participare a acesteia la
viaţa comunităţii.
Din aceste puncte de vedere ”socializarea” şi Activităţile ocupaţionale sunt
şi un rezultat al întregului program educaţional care contribuie la formarea unei
personalităţi adaptative, integrative.
Educaţia copilului cu deficienţe este abordată sub aspectele ei pozitive cu
scopul valorificării optime a tuturor disponibilităţilor psihoindividuale cât şi a
particularităţilor tipului şi gradului de deficienţă.
Se oferă astfel posibilitatea de valorificare cât mai eficientă a actului
educaţional la care are dreptul şi copilul cu CES.

CICLU PRIMAR

Obiective generale:
1. Invăţarea conduitelor de orientare, de cunoaştere şi adaptare în
mediul ambient

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Exersarea abilităţilor perceptive de Exerciţii aplicative de discriminare tactilă,
dimensiune chinestezică, vizuală, chinestezică, vizuală
tactilă; îmbogăţirea experienţeiExerciţii de manipulare de obiecte
senzoriale Exerciţii joc
Învăţarea culorilor, marimilor şi Exerciţii de identificare a culorii pe jucării,
formelor obiecte, imagini
Exerciţii de sortare – grupare
Joc didactic
Incastre
Învăţarea noţiunilor spaţiale: Activităţi practice individualizate
Poziţie Joc mişcare
Mişcare Joc construcţii
Învăţarea conduitei de organizare Exerciţii aplicative în raport cu regimul
temporală, localizare în timp a unor zilnic
acţiuni Joc didactic
Observarea fenomenelor naturale zilnice

2. Stimularea şi dezvolarea disponibilităţilor psihoindividuale cu


formarea unor comportamente independente

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Exersarea operaţiilor de coordonare Modelaj
oculo-manuală, bimanuală, mână- Colaje
ochi-picior Ornamente
Confecţii din hârtie
Utilizarea abilităţilor perceptiv- Desen figurative-schematic
motrice culoare, formă, mărime în Exersarea grafemelor
activităţile grafo-plastice Desen liber
Stimularea abilităţilor de exprimare Exerciţii de ascultare a unor poveşti,
şi utilizare a vocabularului lecturi, povestiri scurte, poveşti în imagini,
recitări, lectură dramatizată, teatru de
marionete
Exersarea disponibilităţilor de Audiţii muzicale
ascultare şi reproducere muzicală Învăţarea unor cântece scurte
Exerciţii cu instrumente muzicale
3. Formarea şi educarea unor abilităţi şi a unor deprinderi de
muncă
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
Exersarea motricităţii fine a mâinilorExerciţii de rupere, îndoire, lipire
şi a gesturilor manuale simple Exerciţii aplicative cu utilizarea de diferite
materiale
Exerciţii de sortare
Învăţarea gesturilor de înşirare, Exerciţii de înşirare, bobinare, răsucire,
răsucire, bobinare, modelare modelare
Confecţionarea de diferite obiecte şi Aplicaţii cu utilizarea diferitelor materiale:
organizarea locului de muncă hârtie, fire textile, ipsos, lut, plastelină, foi
de porumb

4. Exersarea conduitei independente pentru integrare socială

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Exersarea deprinderilor de ordine şi Exerciţii de ordonare a obiectelor
igienă personale, a rechizitelor, jucăriilor
Activităţi practice de îngrijire a clasei
Utilizarea cunoştinţelor în Exerciţii de identificare şi sortare a unor
desfăşurarea unor lucrări în bucătărie alimente
Activităţi demonstrative de manipulare a
obiectelor din bucătărie
Activităţi practice de igienă alimentară
Exersarea deprinderilor de îngrijire a Exerciţii de plantare în ghiveci, udare,
plantelor de casă şi a animalelor mici săpare
crescute în gospodărie Exerciţii de identificare a diferitelor plante
şi animale
Joc didactic
Exersarea conduitei independente de Activităţi utile de îngrijire zilnică
autoservire în diferite momente ale Activităţi practice de igienă personală şi
zilei de control al ţinutei

Exersarea autonomiei personale în Exerciţii de deplasare şi plimbări spre


mediul ambiant piaţă, magazine, poştă, farmacie
Exerciţii practice pentru cunoaşterea
banilor
Joc de rol
Joc didactic
CICLU SECUNDAR
Clasele: V - X

Obiective generale:
1. Învăţarea conduitelor de orientare, de cunoaştere şi adaptare în
mediul ambient

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Operarea cu conceptul de culoare, Exerciţii practice de sortare-grupare
formă, mărime - stabilirea de Joc didactic (set de litere, cifre, silabe de
asociaţii, corespondenţe, comparaţii mărimi şi culori diferite)
între obiecte, imagini, vocabular Joc de construcţie
specific Incastre
Puzzle
Folosirea corectă a noţiunilor Activităţi practice individualizate
spaţiale : Exerciţii aplicative
- Situaţii spaţiale Joc didactic
- Poziţie Joc de construcţii
- Direcţie Joc de mişcare
- Mişcare
Utilizarea corectă a noţiunilor Descrierea unor fenomene naturale
temporale, vocabular specific; Joc didactic
învăţarea unităţilor de diviziune a Exercitii de utilizare a calendarului, data
timpului zilnică
Orientare în mediu ambient Exerciţii de ordonare în succesiune
Operarea cu conceptual de mărime, cronologică
formă, culoare, spaţiu, timp Exerciţii applicative de sortare-grupare
după mai multe criterii
Joc didactic
Joc de mişcare
Conversaţii

2. Stimularea şi dezvolarea disponibilităţilor psihoindividuale cu


formarea unor comportamente independente

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Educarea expresivităţii grafice, Desen figurativ
sensibilizarea cromatică şi formarea Desen schematizat bazat pe linii
simţului estetic Desen în spaţiu
Desen, pictură după natură şi din
imaginaţie
Pictură decorativă (sticlă, lemn, hârtie,
ceramică)
Stimularea abilităţii de exprimare şi Recitări, interpretări de rol, dramatizarea
de utilizare a vocabularului unor povestiri, scenete, povestirea unor
întâmpări cotidiene
Exersarea disponibilităţilor de Audiţii muzicale
ascultare, reproducere şi înţelegere Grup vocal
muzicală Joc de imitaţie (pantomimă)
Serbări şcolare
Ansambluri artistice
Joc popular
Teatru de marionete

3. Formarea şi educarea unor abilităţi şi a unor deprinderi de muncă

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Învăţarea gesturilor manuale Exerciţii de tăiere liberă după şablon,
fundamentale: tăiere, cusut, festonat, contur
ţesut Exerciţii de decupare
Exerciţii de cusut, ţesut la gherghef sau
manual
Utilizarea unor instrumente simple: Exerciţii aplicative de utilizare a
ac, aţă, foarfecă, cuţit, maşină de materialelor şi uneltelor în diferite situaţii
cusut, maşină de călcat, ş.a.
Organizarea locului de muncă şi a Confecţionare de obiecte
activităţilor de realizare a obiectelor
pe etape

4. Exersarea conduitei independente pentru integrare socială

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Exersarea deprinderilor de ordine şi Activităţi practice (spalat, măturat,
igienizare a diferitelor spaţii (clasă, ştergerea prafului)
şcoală, baie, bucătărie), Exerciţii aplicative pentru spălat, periat,
îmbrăcăminte, încălţăminte cu cusut îmbrăcăminte
utilizarea corectă a unor materiale de Demonstraţia
curăţenie şi a aparatelor de uz casnic Activităţi practice de utilizare a aparatelor
de uz casnic
Utilizarea cunoştinţelor şi Exerciţii de păstrare a principalelor
deprinderilor în activităţi de lucru în produse alimentare
bucătărie Activităţi demonstrative de manipulare şi
igienă a alimentelor
Activităţi demonstrative de îngrijire şi
utilizare a aparatelor de bucătărie
Exerciţii aplicative de alcătuire a unor
meniuri
Activităţi individualizate de folosire a
reţetelor, cărţilor de bucate, sfaturi practice
Alcătuiri de caiete cu reţete şi sfaturi
practice
Exerciţii de identificare şi descriere a
Folosirea uneltelor de grădinărit în uneltelor
pregătirea spaţiilor pentru cultivat Activităţi practice de greblat, spălat, plivit,
udat
Activităţi practice pentru cumpărarea de
Conduite independente, autoservire obiecte personale alimente, legume,
şi autocontrol în situaţii de viaţă medicamente
Exerciţii de utilizare corectă a banilor
Exerciţii demonstrative de stimulare a
atitudinii de cooperare, ajutor în realizarea
activităţilor
Studiu de caz

CONTINUTURI

MODULUL I: Formarea şi exersarea capacităţilor perceptive-motrice


- exersarea abilităţii senzoriale
- învăţarea conduitei de organizare-structurare spaţială
- învăţarea conduitei de organizare-structurare temporală
- orientare în mediu ambiant

MODULUL II: Activităţi de expresie motrică


- exersarea motricităţii fine a mâinilor
- învăţarea gesturilor motrice fundamentale
- operaţii de coordonare motrică

MODULUL III: Comportamente independente prin activitati ocupationale


- activităţi de expresie grafico-plastică
- activităţi de expresie verbală / muzicală / dramatizare

MODULUL IV: Exersarea gesturilor manuale simple


- ruperea, îndoirea, lipirea
- înşirare, bobinare, răsucire, modelare
- confecţionarea diferitelor obiecte

MODULUL V: Exersarea gesturilor fundamentale preprofesionale


- utilizarea de unelte simple
- activităţi de utilizare a materialelor şi aparatelor
- comportamente de organizare a activităţii

MODULUL VI: Exersarea deprinderilor de muncă prin activităţi practice


- deprinderi de ordine şi igienizare
- lucrări în bucătărie
- exersarea deprinderilor de îngrijire a plantelor, spaţiilor cultivate, animalelor
- cultivarea conduitei independente în situaţii de viaţă

ATITUDINI ŞI VALORI

- activităţile ocupaţionale abordează dezvoltarea personalităţii sub cele trei


mari aspecte: senzorio-motor, cognitiv, psihosocial
- cultivarea deprinderilor şi abilităţilor pentru muncă
- educarea capacităţii de reacţie şi adaptare în diferite situaţii de muncă
- cultivarea de relaţii interpersonale pozitive în micro şi macrogrup
- dezvoltarea unor stări afective pozitive, de linişte, reducând stările de
tensiune, anxietate, comportament agresiv
- contribuie la dezvoltarea unor funcţii şi procese psihice începând cu cele
primare senzaţii, percepţii, reprezentări şi terminând cu cele mai complexe
din sfera afectivităţii, imaginaţie, comportament.

SUGESTII METODOLOGICE

Metodologia folosită pentru învăţarea, formarea şi dezvoltarea comportamentelor


pentru muncă şi autonomie socială vor raspunde cerinţelor:
- caracterul personalizat al intervenţiei educaţionale
- raportarea tuturor stadiilor de învăţare/formare a comportamentelor, la viaţa
obişnuită, cât mai normal posibil
- elaborarea de programe cu respectarea interdependenţei reciproce între:
evaluarea iniţială – conţinut, sarcini de învăţare/formare – evaluare finală
care determină actul de decizie în reproiectarea programelor educaţionale
- metodologia şi instrumentele de învăţare sunt utilizate în raport cu
particularităţile ce le prezintă colectivul de elevi, cu deosebire, studii de caz
impuse de diagnostic
- elevii sunt puşi în situaţii concrete, practice de învăţare fiind stimulaţi în
manevrare / manipulare de materiale, obiecte, aparate
- menţionarea unui climat optim, securizant pozitiv de stimulare şi încredere
în posibilitaăţile proprii, în rezolvarea cu succes a unei sarcini

BIBLIOGRAFIE

- Asociaţia RENINCO România „Curriculum pentru copiii cu deficienţe


(dizabilităţi) severe şi profunde”, Iunie, 2002
- Ausubel P.D.- „ Învăţarea în şcoală ” – EDP Bucureşti 1986
- Beniuc M., Chircev A.- „ Probleme fundamentale ale psihopedagogiei” Ed.
ASSP 1980
- Creţu E. „ Psihopedagogia şcolară pentru învăţământul primar ”-Ed. Aramis
Bucureşti 1999
- Lambert Luc. - „ Enseignement special et handicap mentale ” Paris 1986
- Păunescu C., Muşu I. „ Recuperarea medico-pedagogică a copilului handicapat
mintal ” Ed. Medicală Bucureşti, 1990
- Păunescu C. -„ Deficienţa mintală şi procesul învăţării ”- EDP Bucureşti 1977
- Păunescu C. -„ Deficienţa mintală şi organizarea personalitatii”- EDP Bucureşti
1977
- Păunescu C. „ Coordonate metodologice pentru recuperarea minorului
inadaptat ”- EDP Bucureşti 1984
- Radu T.I. -„ Teorie şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului ”- EDP
Bucureşti 1983
- Stanica I. -„ Psihopedagogie specială. Deficienţe senzoriale ”, Ed. Pro-
Humanitas, Bucureşti 1997
- Zazzo R. -„ Debilităţile mintale ”, EDP Bucureşti 1979
STIMULARE COGNITIVĂ

NOTA DE PREZENTARE

Procesul construirii personalităţii începe imediat după naştere şi


continuă toată viaţa. Uneori acest proces îndelungat, complex poate fi perturbat
deviat de o serie de factori, înregistrînd stagnări şi regrese, cu perioade de
inegalitate, de dezvoltare dizarmonică şi chiar haotică. Ne referim la situaţiile
complexe impuse de o serie de deficienţe: intelectuale, senzoriale, motrice,
asociate care pot surveni chiar de la naştere sau într-un anumit moment al
existenţei. Acestea pot conduce la dificultăţi de învăţare şi adaptare.
Educaţia cognitivă a copilului cu DSP este necesară şi specifică. Universul
acestuia trebuie descompus în termeni de experienţă interindividuală printr-un
proces de direcţionari care să ducă la achiziţii de comportamente de învăţare
satisfăcătoare.
În consecinţă, structurarea proceselor de cunoaştere constituie un modul
complex şi dominant, căruia îi urmează dezvoltarea cognitivă şi învăţarea
instrumentală, într-un parcurs diferit de învăţarea copilului obişnuit.
Ca să înceapă să înţeleagă sensul lucrurilor din jurul său, un copil cu
deficienţe severe trebuie să perceapă informaţii esenţiale din mediu, iar apoi să le
folosească în situaţii curente de viaţă. Mulţi dintre copiii cu dizabilităţi întâmpină
dificultăţi, fie la receptarea informaţiilor, fie la recunoaşterea şi folosirea lor
ulterioară. La aceşti elevi, antrenamentul de gândire consumă un timp îndelungat,
dar este esenţial pentru dezvoltarea autonomii reale.
Pentru a adopta o atitudine de autodepăşire în plan şcolar, psihosocial şi
cultural, elevul deficient mintal este stimulat printr-o metodologie specială să – şi
însuşească ,,cultura instrumentală,, (citit-scris , socotit ) ca etapă indispensabilă în
procesul de pătrundere în lumea valorilor de ordin cognitiv, moral, estetic etc.
Cultura instrumentală este completată şi amplificată prin parcurgerea
materiilor specifice ariilor curriculare din planul de învăţământ, la care se adaugă
disciplinele opţionale, astfel încât şcoala să vină în întâmpinarea intereselor de
cunoaştere ale elevului, să dezvolte disponibilităţile sale de cunoaştere, să-l
orienteze în mediul social şi informaţional, atât de complex şi de vast, ce
caracterizează lumea de azi .
Copilul cu D.S. P. este dezorientat, acţionează haotic, face adesea crize de furie
pentru că nu este înarmat cu abilităţi / deprinderi care să-i permită un răspuns
adecvat în contexte diferite. După cum observăm există toate premisele pentru a-l
considera « candidat » la o personalitate imatură psihologic şi social.
Într-adevăr, dacă e să pornim de la ideea că activitatea este modul esenţial de
existenţă al omului şi al psihicului său, este cea care conduce la sedimentari şi
cristalizări psihice la apariţia unor structuri relativ invariante pare a fi logic faptul
că orice acţiune bine structurată care decurge dintr-una anterioară şi deschide calea
catre o altă, poate fi de un real folos pentru un psihic în plin proces de formare şi
structurare.
Activităţile din programul de completare, consolidare susţinute de învăţătorii-
educatori şi profesorii-educatori din cadrul şcolilor speciale, constituie o
oportunitate pentru realizarea a unor obiective majore privind terapia,
compensarea elevilor cu DSP.
Acordarea de şanse egale şi elevilor cu DSP denotă faptul că societatea noastră
promovează valorile democratice şi umaniste, valori identificabile în politica
şcolară de integrare a elevilor cu deficienţe în cadrul învăţământului public.
Elevul cu deficienţă mintală nu este segregat, ci instruit şi educat alături de
elevul normal, este pus în situaţia de a intra în contact social, de a schimba
informaţii, de a se compara şi de a tinde către personalitatea elevului normal din
punct de vedere intelectual chiar dacă această distanţă este mare în cazul copiilor
cu deficienţe severe /asociate.
Elevul deficient mintal trebuie să atingă un nivel minim de cultură generală,
să dovedească minime capacităţi de receptare, de înţelegere şi de comunicare a
informaţiilor cu semnificaţie culturală.
Stimularea cognitivă trebuie să adauge metode suplimentare sprijinirii
dezvoltării proceselor cunoaşterii elemente de genul : spaţiu cultural (naţional şi
universal, domeniul literaturii, artelor, geografic etc.) sau timp istoric, social,
casnic etc. care să faciliteze adaptarea elevului cu DSP la mediul său, diminuându-i
deficienţa.
Construirea realului la copil necesită şi aceasta dimensiune culturală fără de
care personalitatea sa nu se poate structura şi organiza. Finalitatea educaţională
vizează individul cât mai armonios integrat spaţiului şi timpului său socio-cultural,
astfel - orice intervenţie întreprindem trebuie circumscrisă acestui deziderat.
Personalitatea constituită este expresia acestei multiple conjugări de factori, unde
doar educaţia este bine structurată şi intenţională, principiile sale de acţiune fiind
formative şi corective.

CICLUL PRIMAR

1. Formarea şi învăţarea conduitelor de orientare, cunoaştere,


adaptare în mediul ambiant.

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Exersarea propriilor simţuri pentru Exerciţii de detectare, identificare,
a observa şi a investiga mediul discriminare a surselor de stimulare, a
înconjurător obiectelor şi fiinţelor cu care vine în
contact.
Exerciţii de identificare a parţilor corpului
propriu şi ale partenerului .
Exerciţii de mişcare cu părţile corpului
propriu .
Exerciţii de stimulare şi integrare
senzorială.
Exerciţii de identificare, discriminare a
formelor, culorilor, mărimilor, sunetelor,
vocilor, mirosurilor, gusturilor, texturilor,
temperaturilor etc.

Orientarea spatio-temporală în Exerciţii de identificare a locului unde se


mediul obişnuit afla.
Exerciţii de identificare a 4-5 poziţii în
spaţiul proxim (prin raportare la propriul
corp ).
Exerciţii de identificare a momentelor zilei
prin raportare la propria activitate .
Formarea unor scheme de conduită Exerciţii de manipulare a obiectelor cu
implicate in operaţii actiuni, simple . diverse forme, mărimi, culori etc.
Exerciţii de coordonare oculo-manuală;
verbalizarea paşilor (sau utilizarea
limbajului mimico-gestual unde este cazul)
Exerciţii de mişcare realizate cu ajutor,
dupa model (reproduse prin imitaţii)
implicate în realizarea unor acţiuni,
activităţi, simple; verbalizarea paşilor (sau
utilizarea limbajului mimico-gestual unde
este cazul)
2. Stimularea şi dezvoltarea disponibilităţilor psiho-individuale în vederea
formării unor comportamente independente.

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Memorarea unor date, fapte şi Exerciţii de denumire a părţilor
evenimente etc. exersate corpului, a momentelor zilei, a poziţiilor
spaţiale (sus/jos, faţă /spate ).
Exerciţii de denumire a formelor
mărimilor culorilor, sunetelor, vocilor,
texturilor, temperaturilor etc.
Exerciţii de repetare a unor cuvinte,
propozitii, poezii foarte scurte.
Înţelegerea şirului logic din cadrul unei Exerciţii de verbalizare/imitare a
acţiuni simple mişcărilor şi operaţiilor unei acţiuni

Rezolvarea de probleme cotidiene Exerciţii pentru :


simple - perceptia, recunoasterea şi
identificarea problemelor, de
exemplu obtinerea jucăriei care se
află într-un loc inaccesibil;
- gândirea: descompunerea problemei
în elemente mai simple, de exemplu
pregătirea mesei care presupune mai
multe etape;
- planificarea modului de rezolvare a
problemei;
- acţiune: reamintirea şi reproducerea
modului în care o problemă a fost
rezolvată anterior;
- evaluare: evaluarea modului în care a
funcţionat planul de acţiune, dar şi
schimbarea planului iniţial, dacă este
cazul.
Un exemplu simplu de rezolvare de
problemă în situaţii cotidiene:
menţinerea curăţeniei în sala de clasă
sau acasă.

3. Formarea şi educarea unor abilităţi manuale şi a unor deprinderi pentru


muncă.

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Manipularea şi identificarea obiectelor Exerciţii de mişcare cu părţile corpului
instrumentelor şi materialelor folosite propriu.
în activităţi Exerciţii de coordonare oculo-manuală
Exersarea gesturilor manuale
fundamentale.
Exerciţii de diferenţiere şi folosire a
obiectelor în funcţie de utilitatea lor.
Coordonarea unor scheme de conduită Exerciţii practice pentru însuşirea unor
cu un scop precis acţiuni simple şi coordonarea lor;
verbalizarea paşilor necesari.
Exerciţii practice pentru elaborarea unor
produse.

4. Exersarea conduitelor independente pentru integrarea în plan social.

Obiective de referinţa Exemple de activităţi de învăţare


Cristalizarea conştiinţei de sine Exerciţii pentru :
- Conştientizarea corpului propriu prin
identificarea, denumirea sau indicarea
prin gesturi a părţilor corpului propriu
- Recunoaşterea persoanelor apropiate
(membrii familiei, prieteni, personal de
îngrijire)
- Cunoaşterea funcţiilor de bază ale
diferitelor părţi ale corpului (auz, văz,
mişcare, miros, gust, pipăit).
- Conştientizarea senzaţiilor de durere,
foame, sete, frig, cald şi denumirea lor
sau indicarea prin semne
Exerciţii de identificare şi denumire a
numelui propriu, a numelor membrilor
familei, ale colegilor, prietenilor etc.
Trezirea interesului pentru mediul Exerciţii de identificare şi exersare a
natural, şcolar, social. formelor de salut, a formulelor de
adresare corectă, a formulelor pentru
exprimarea a trăirilor, emoţiilor,
sentimentelor
Reproducerea diferenţiată şi exersarea Exerciţii de îmbrăcat/dezbrăcat cu
mişcărilor implicate în autoservire verbalizarea paşilor
Exerciţii pentru igiena personală, pentru
Auto-control emoţional şi auto-hrănire etc cu verbalizarea paşilor
comportamental (sau utilizarea limbajului mimico-
gestual unde este cazul )
Exerciţii pentru :
- antrenarea mecanismelor de
autocontrol asupra reacţiilor motrice;
- controlul emoţional în situaţii noi,
necunoscute
- experimentarea şi controlul
sentimentelor de esec, de pierde, de
frustrare
- evitarea comportamentelor de auto-
mutilare
- evitarea stimulilor care perturbă
derularea unei acţiuni în bune
condiţii
- evitarea comportamentelor agresive
sau emoţional extreme

CICLUL SECUNDAR
Clasele: V - X
1. Învăţarea conduitelor de orientare, cunoaştere, adaptare în mediul
ambiant.

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Integrarea perceptivă a informaţiilor Exerciţii de operare cu stimulii
receptate din mediul în care se află senzoriali, cu obiecte din mediu etc.
copilul Exerciţii de stimulare şi integrare
perceptivă.
Exerciţii de organizare spatio temporală.
Exerciţii de operare cu forme, culori,
mărimi, sunete, voci, mirosuri, gusturi,
texturi, temperaturi etc
Exerciţii de manipulare a obiectelor cu
diverse forme, marimi, culori etc
Organizarea spatio-temporală Exerciţii pentru :
Intuirea spaţiului distinct de timp (aici-
acolo, acum- apoi)
Exerciţii de descriere, exerciţii
demonstrative
Formulare de răspunsuri adecvate la
întrebări
Jocuri de rol.
Desfăşurarea de acţiuni independente în
spaţii mai largi (traseul casă –şcoala în
curtea şcolii ).
Reproducerea planurilor de acţiune pe o Exerciţii de coordonare a operaţiilor,
temă dată acţiunilor într-o înşiruire logică astfel
încât să conducă la desfăşurarea unei
activităţi /la obţinerea unui produs.

2. Stimularea şi dezvoltarea disponibilităţilor psiho-individuale în vederea


formării unor comportamente independente.

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Reactualizarea unor date, fapte şi Exerciţii de analiză a mişcarilor pe care
evenimente în funcţie de solicitări le face
Exerciţii de mişcarea care solicită
precizie, echilibru, aprecierea distanţelor
Exerciţii de redare din memorie a unor
informaţii, a unor acţiuni
Efectuarea unor desene, scheme, din
memorie
Înţelegerea şirului logic din cadrul unei Exerciţii pentru reprezentarea mintală a
activităţi situaţii acţiunilor. Exerciţii pentru stabilirea
mintală a scopului, planului acţiunii,
activităţii

Rezolvarea de probleme (inclusiv Exerciţii pentru a şti cum să rezolve


cotidiene) probleme cotidiene, pentru a aplica
cunostinţele asimilate în situaţii concrete
de viaţă

2. Formarea şi educarea unor abilităţi manuale şi a unor deprinderi


pentru muncă

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Dezvoltarea deprinderilor de a combina Exerciţii de mişcare cu părţile corpului
materiale şi a folosi instrumente pentru propriu.
realizarea unui produs. Exerciţii coordonare dinamică generală
Exerciţii de coordonare statică
Exerciţii de coordonare oculo-manuală
Exersarea gesturilor manuale
fundamentale.
Exerciţii de diferenţiere şi folosire a
obiectelor în funcţie de utilitatea lor.
Conştientizarea operaţiilor şi acţiunilor Exerciţii practice pentru derularea unor
implicate în realizarea independentă a activităţi; verbalizarea acestora
unor produse finite Exerciţii practice pentru elaborarea unor
produse; verbalizarea acestora

4. Exersarea conduitelor independente pentru integrarea în plan social.

Obiective de referinţa Exemple de activităţi de învăţare


Structurarea conştiinţei de sine Discutarea documentelor personale
jocuri de rol.
Conştientizarea şi dezvoltarea unor Exerciţii pentru comunicarea unor
conduite sociale adecvate. experienţe personale, a unor
evenimente.
Jocuri de rol pentru stimularea nevoii de
apartenenţă la grup
Exerciţii pentru formarea unui
comportament imitativ pozitiv
Jocuri de rol pentru :
- dezvoltarea unor relaţii sociale, de
exemplu atenţia şi toleranţa faţă de
ceilalţi, empatia, împărtăşirea
sentimentelor, realizarea unui
echilibru între a asculta şi a răspunde
etc.
- câştigarea şi menţinerea atenţiei celor
din jur, atunci când copilul doreşte să
ia parte la activităţile de grup
- adoptarea şi acceptarea unor roluri în
grup
- recunoaşterea şi acceptarea regulilor
de grup
- recunoaşterea şi respectarea unui
scop comun în activităţile de grup, de
exemplu atunci când copiii pregătesc
o serbare.
Discuţii pe teme cum sunt :
- cultura
- gustul între da şi nu
- ce are valoare şi ce nu are valoare
- ce modele (personale sau artistice sau
fictive (personaje din literatura, filme
etc.) trebuie să urmez şi ce nu trebuie să
urmez
- violenta – nonviolenţa
- drogul, moarte albă
-comportamente problema:
- agresiune / automutilare
- moda şi bunul gust
- comunicarea preferinţelor şi a
opţiunilor
- alegerea activităţilor de timp liber
- implicarea în organizarea acestor
activităţi
- alegerea, evaluarea, interpretarea
informaţiilor din media.
Dezvoltarea unor scheme de conduită cu Exerciţii de îmbrăcat /dezbrăcat
implicaţii în autoservire. Exerciţii pentru igiena personală, pentru
auto-hrănire etc
Exerciţii de fixare a acţiunilor prin
verbalizare
Exerciţii pentru :
- derularea cotidiană a unor proceduri
medicale
- deprinderea unor reguli de acţiune şi
comportament în grup
- deprinderea unor activităţi cotidiene
(pregătirea mesei, cumpărăturile etc)
- înţelegerea modului de alimentaţie
dietetic, acolo unde este cazul
folosirea obiectelor casnice (aspirator,
cuptor cu microunde etc.)
Dezvoltarea capacităţilor de Exerciţii de analiza a unor produse
autoevaluare a unor conduite, activităţi proprii sau ale celorlalţi, a unor activităţi
Exerciţii de redare verbală, de descriere
a impresiilor, concluziilor
Discuţii în grup pe o tema dată

CONŢINUTURI

CICLU PRIMAR
I. Organizarea perceptiv- motrică

- folosirea văzului (fixarea privirii, inspectarea, analiza imaginilor, urmărirea


detaliilor)
- folosirea auzului (ascultarea, răspunsul la un anumit sunet)
- folosirea percepţiei tactile (recunoaşterea texturilor, a grosimilor, a consistenţei
materialelor)
- coordonarea perceptivă (văzul şi auzul, tactul şi gustul etc.)
- Integrare senzorială
- Insuşire schema –corporală
- Orientare spaţio-temporală

II. Organizarea operaţional-cognitivă

- explorarea şi manipularea obiectelor, care îl ajută pe copil să înţeleagă şi să


aplice ideea de permanenţă a obiectului
- recunoaşterea, predicţia şi interpretarea unor scheme şi modele de situaţii
cotidiene (succesiunea unor momente ale zilei, recunoaşterea semnificaţiei
clopoţelului în pauză etc.)
- compararea, sortarea, gruparea, clasificarea obiectelor şi a imaginilor

III. Comportament cognitiv

Înţelegerea semnificaţiei unor mesaje auzite


Adecvarea situaţională a mesajului verbal
Înţelegerea semnificaţiei unor gesturi –acţiuni
Exprimarea adecvată a unor trăiri
Verbalizarea unor operaţii, acţiuni
Elemente de prelexie /pregrafie
Elemente de lexie şi grafie
Elemente de calcul elementar
Rezolvarea de probleme simple (inclusiv probleme cotidiene )
Operatii/ acţiuni necesare în desfăşurarea unor activităşi concrete
Operatii/ acţiuni necesare pentru formarea abilităţilor interpersonale

CONŢINUTURI

CICLU SECUNDAR
Clasele: V - X
I. Organizarea perceptiv- motrică

- Integrare senzorial –perceptivă


- Organizare spatio-temporală
- Organizare schema corporalaă
- Raţionament perceptiv

II. Organizarea operaţional-cognitivă

- analiza şi sinteza elementelor


- predicţia, anticiparea evenimentelor
- rememorarea informaţiilor sau a rezultatelor acţiunilor
- înţelegerea cauzelor şi efectului
- realizarea conexiunilor între obiecte, evenimente şi rezultatele acţiunilor

III. Comportament cognitiv

Înţelegerea relaţiilor cauză –efect


Înţelegerea semnificaţiei unor mesaje auzite/citite
Înţelegerea şirului logic din cadrul unor unor acţiuni –evenimente
Redarea verbală a etapelor unor activităţi –evenimente .
Însuşirea şi automatizarea achiziţiilor fundamentale citit –scris –calcul
Însuşirea şi automatizarea a unor operaţii şi acţiuni necesare în desfăşurarea unor
activităţi concrete
Însuşirea şi automatizarea a unor operaţii şi acţiuni necesare pentru formarea
abilităţilor interpersonale

SUGESTII METODICE
Învăţătorul –educator şi profesorul educator trebuie să utilizeze tehnicile de
flexibilizare cognitivă pentru a valorifica la maxim potenţialul de cunoaştere al
elevului D.S.P dar şi valenţele educaţiei pentru valori, adevărate căi de deschidere
către valorile culturii naţionale şi către mediul înconjurător natural, şi cultural,
către cunoaşterea de către elevi a valorilor care întemeiază normele sociale,
relaţiile interpersonale şi comportamentele sociale dezirabile.
Cunoaşterea combină mai multe procese mentale corelate: percepţia şi
reprezentarea, memoria, limbajul, gandirea şi raţionamentul, rezolvarea de
probleme. Ideea de bază este de a forma la copiii cu deficienţe severe posibilitatea
de a “şti cum” să reacţioneze în situaţii cotidiene de viaţă, dar şi de a le îmbogăţi
sfera generală de informaţii şi cunoştinţe.
Activităţile educaţional terapeutice de stimulare cognitivă vor ţine cont de
achiziţiile elevilor din programul de dimineaţă şi vor avea menirea de a pune
copilul să le exerseze în contexte diferite cât mai familiale, în cadrul unor teme ca:
”Eu şi familia mea”, „ La cumpărături cu colegii mei” etc. Importantă este
organizarea activităţilor din cadrul temelor cu legătură între ele în sensul că după o
activitate cum ar fi „Ne pregătim pentru teatru „ să urmeze o alta precum „ Ne
pregătim pentru circ” astfel încât elevul să aibă prilejul să folosească o serie de
informaţii din prima temă ( ca de exemplu ne cumpărăm bilete, ne pregătim maşina
etc), dar totodată să poată face şi diferenţieri între ceea ce vizionăm la teatru şi
ceea ce vizionăm la circ. Este foarte important ca operaţiile, acţiunile, activităţile
desfăşurate să fie bine exersate şi însuşite înainte de a trece la operaţii, acţiuni,
activităţi noi astfel încât să se obţină modificări durabile în plan cognitiv. La un
anumit interval de timp, este indicat să se desfăşoare „activităţi integratoare” în
sensul că elevul să reia toate activităţile desfăşurate anterior, la un nivel superior.
Astfel: în cadrul unei teme precum „La cumpărături” elevii vor trebui să ştie să
folosească formule de adresare, să descrie anumite produse, să ştie să le facă
reclamă, să ştie să citească o listă de mărfuri, să completeze chitanţe, să
completeze biletele cu preţuri,să calculeze banii, să exerseze diverse gesturi, etc. În
felul acesta avem certitudinea că achiziţiile şcolare ale elevilor îşi găsesc expresia
în comportamente adecvate.care să le permită adaptarea. În cadrul unei activităţi de
obicei este indicat să se vizeze obiective operaţionale desprinse din obiectivele
cadru în ansamblul lor.
Este necesar ca elevii să – şi folosească simultan simţurile, să se urmărească
stimularea perceptivă, integrarea perceptivă, formarea raţionamentului perceptiv,
verigi importante pentru trecerea spre cognitiv şi logic. Este bine ca activităţile să
fie alese astfel încât acestea să antreneze din punct de vedere afectiv subiecţii.
În continuare vom arăta cum se poate raporta învăţătorul educator şi
profesorul educator la diversele discipline din programul dimineţii pentru a –şi
eficientiza munca şi a stimula adecvat elevii. Sugestiile sunt orientative şi lasă loc
fiecărui cadru didactic să-şi organizeze cât mai creativ munca.
Elemente de matematică aplicată. Conţinutul învăţării să vizeze fapte şi
circumstanţe (situaţii) care au semnificaţie în viaţa cotidiană. De exemplu: să
compare cantităţile folosind măsuri şi greutăţi, să ştie să folosească banii şi să-şi
organizeze timpul . În activităţile cotidiene, practice de viaţă să înveţe să compare,
să clasifice, să adune, să scadă, să înmulţească, să împartă. Să-şi poată forma
deprinderi aritmetice prin manipularea cantităţilor şi a numerelor în mod gradual,
dezvoltând înţelegerea onor relaţii şi algoritmi de calcul elementar.
Învăţătorul/profesorul-educator trebuie să selecteze procedeele şi metodele de
învăţare care să structureze perceptivitatea vizuală şi capacităţile tactil -
kinestezice. Activităţile să fie adaptate nivelului individual şi de vârstă al elevului
(clasei de elevi) sub raportul înţelegerii limbajului şi înţelegerii acestuia (acestora).
a. Cunoaşterea mediului înconjurător
Este extrem de utilă pentru copiii cu dizabilităti severe cunoaşterea plantelor,
a mediului în care se dezvoltă ele, a ciclului lor de viaţă, a modului lor de îngrijire.
Nu trebuie uitat că mulţi dintre copii pot învăţa relativ uşor să lucreze in domeniu.
Varietatea plantelor şi animalelor, explorarea lor, îi ajută pe copii să
conştientizeze diferenţele dintre aspectele lumii înconjurătoare, să recunoască
similarităţi, să poată grupa sau clasifica.
Educatorul trebuie să aibă în vedere ca un obiectiv important în activităţile
de cunoaştere este să dezvolte la elevul cu deficienţe severe, profunde asociate
relaţii emoţionale adecvate cu privire la plante şi animale să-l înveţe să respecte
orice înseamnă viaţa. Se va insista şi pe rolul acestora în viaţa lor. Astfel că elevii
vor fi antrenaţi în îngrijirea plantelor din clasa şi curtea şcolii în organizarea
„ colţului viu”; acvariu, creşterea şi îngrijirea unor manuale mici.
b. Cunoaşterea şi igiena corpului uman. Se va urmări cunoaşterea părţilor
corpului şi a funcţiilor principalelor organe şi în special a regulilor de igienă
corporală pentru prevenirea îmbolnăvirilor.
c. Obiecte şi fenomene din mediul înconjurător
Cunoştinţele şi înţelegerea obiectelor şi a materiei începe de la explorarea
acestora cu ajutorul simţurilor. Copilul va putea astfel să sorteze şi să clasifice
materialele sau obiectele, să recunoască asemănările şi deosebirile dintre ele, să le
numească, să descrie proprietăţile lor caracteristice.
Copiii trebuie să puşi în situaţia de a experimenta schimbările pe care
materialele le pot suferi: de formă, volum, stare (ex. îngheţarea apei, topirea
ciocolatei, dizolvarea zahărului în apă etc.). Trebuie să înţeleagă diferenţele dintre
schimbările reversibile şi ireversibile ale materiei.
Majoritatea copiilor cu deficienţe severe pot înţelege fenomene fizice simple
(rolul electricităţii, pământul, natura, fenomenele meteorologice). Ei trebuie să fie
capabili să-şi organizeze acţiunile în funcţie de derularea unor astfel de fenomene.
Copiilor li se vor explica noţiuni simple legate de lumină şî întuneric, de
particularităţile pământului, ale soarelui, ale altor corpuri cereşti.
Învăţătorul/profesorul-educator trebuie să prezinte clar anumite fenomene
fizice (exemplu: transformările fizice ale apei) şi fenomene chimice (exemplu:
observarea rolului oxigenului în menţinerea arderii) insistând pe aspecte de poluare
a mediului de prevenire a efectelor negative ale fenomenelor chimice etc. De
asemenea trebuie familiarizat cu o serie de cunoştinţe cu privire la curentul
electric, cu privire la pericolele pe care le implică şi la modalităţile de prevenire a
unor fenomene nedorite.
Se vor întreprinde activităţi care să sublinieze importanţa unor substanţe
chimice precum sarea de bucătărie, amidonul, bioxidul de carbon, oxigenul etc.
Este indicat ca învăţătorul/profesorul-educator să organizeze vizitarea unor
ateliere, întreprinderi etc pentru ca elevii să ia contact direct cu specificul
meseriilor pentru care vor opta la terminarea şcolii. Se va pune accent pe
îndeletnicirile muncitorilor, pe ceea ce au văzut în atelierele respective.Totodată
este foarte important să se desfaşoare activităţi practic-aplicative în completarea
instruirii practice.

EXEMPLE ORIENTATIVE DE SUBIECTE APLICATIVE

1 Corpul uman
2 Familia
3 Şcoala
4 Oraşul
5 Ţara noastră
6 Reguli de circulaţie
7 Reguli igienico sanitare
8 Reguli de comportare civilizată
9 Meserii unelte
10 Evenimente festive
11 Excursii, vizionări de spectacole
12 Formulare cu destinaţie oficială
13 Povestiri, poezii
ACTIVITĂŢI LUDICE

NOTA DE PREZENTARE
Una din cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul. Sub
influenţa jocului se formează, se dezvoltă şi se restructurează întreaga activitate
psihică a copilului.
Copiii cu deficienţe medii, severe, profunde sau asociate reacţionează pozitiv
la acest tip de activitate şi îşi pot însuşi cunoştinţe şi comportamente elementare cel
mai uşor prin joc.
Prezenta programă se doreşte a fi un ansamblu unitar de modele de abordare
a copiilor cu deficienţe medii, severe, profunde sau asociate în scopul dobândirii şi
exersării unor structuri psihoindividuale capabile să potenţeze procesele de
învăţare şi dezvoltare, de integrare şcolară şi socială a acestora. Aceste modele de
intervenţie sunt subordonate obiectivelor generale urmărite în activităţile
educaţionale complementare desfăşurate la clasă de învăţătorul/profesorul-educator
din şcoala specială, pe parcursul ciclului primar şi secundar de şcolarizare.
Programa oferă un cadru larg, perfectibil de abordare pentru toate tipurile de
deficienţe, iar responsabilitatea opţiunii în alegerea conţinutului, formelor şi
mijloacelor de realizare revine învăţătorului-educator şi profesorului-educator din
şcoala specială.

CICLUL PRIMAR
1. Învăţarea conduitelor de orientare, cunoaştere, adaptare în mediul
ambiant

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Explorarea senzorială (vizuală, Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii
auditivă, gustativă, olfactivă, tactil- vizuale
kinestezică) a obiectelor, spaţiului, Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii
fiinţelor auditive
Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii tactil-
kinestezice
Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii
olfactive
Formarea şi dezvoltarea Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii
conduitelor perceptiv-motrice gustative
(percepţia corporalităţii, percepţia Jocuri perceptiv-motrice de organizare a
culorii, formei, mărimii obiectelor, schemei corporale şi lateralităţii
percepţia spaţiului şi timpului) Jocuri perceptiv-motrice pe criterii de
culoare, mărime, formă
Jocuri perceptiv-motrice de orientare şi
organizare spatială
Jocuri perceptiv-motrice de orientare şi
organizare temporală
Jocuri de imitare a unor conduite
Jocuri de manipulare a unor obiecte
Jocuri cu reguli
Cunoaşterea şi operarea cu Jocuri motrice simbolice
elementele realităţii înconjurătoare Jocuri simbolic-reprezentative
Jocuri cu operaţii concrete (analiza, sinteza,
comparare, asociere, ordonare, seriere,
clasificare)
Jocuri de soluţionare a unor probleme
Jocuri de construcţie (în plan vertical,
orizontal, în aer liber)
Jocuri de asamblare
Jocuri verbale
Jocuri cu reguli

2. Stimularea, dezvoltarea disponibilităţilor individuale cu formarea unor


comportamente independente
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
Stimularea şi dezvoltarea unor Jocuri de stimulare a atenţiei, memoriei,
procese psihice ca bază pentru imaginaţiei
formarea comportamentelor Jocuri de dezvoltare a inhibiţiei voluntare şi
independente autocontrolului
Jocuri funcţionale
Jocuri cu obiecte concrete
Jocuri de sistematizare empirică
Jocuri asociative
Jocuri de cuvinte
Jocuri de exersare a aparatului fono-
Exersarea structurilor articulator (jocuri onomatopeice, jocuri de
psihoindividuale dobândite în pronunţie corectă a cuvintelor etc.)
diferite tipuri de comunicare Jocuri verbale
Jocuri simbolice
Jocuri de asociaţii
Jocuri de exersare a diferitelor tipuri de
comunicare
Jocuri de rol
Jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană
Jocuri de acţiune cu obiectele pentru
satisfacerea unor trebuinţe, necesităţi proprii
Valorificarea structurilor Jocuri de exersare a deprinderilor de
psihioindividuale în conduite autonomie personală
independente Jocuri de acţiune concretă cu elementele
mediului
Jocuri de exersare a achiziţiilor
instrumentale
Jocuri-competiţii

3. Formarea unor abilităţi manuale şi a unor deprinderi de muncă

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Formarea şi dezvoltarea unor Jocuri de imitare gestuală
conduite motrice generale şi Jocuri de mişcare variate
manuale Jocuri de manipulare
Jocuri de echilibru
Exersarea conduitelor manuale Jocuri de exersare a coordonării oculo-
dobandite in actiuni organizate manuale şi bimanuale
Jocuri de construcţie
Jocuri de asamblare
Jocuri de expresie corporală
Valorificarea conduitelor manuale Jocuri de îndemânare
prin realizarea unor produse în Jocuri de expresie grafico-plastică
cadrul activităţilor polivalente Jocuri-întreceri
Jocuri de îndemânare

4. Exersarea conduitelor independente pentru integrarea în plan social

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Iniţierea şi stabilirea de relaţii cuJocuri onomatopeice
cei din jur utilizând diverse forme Jocuri de pronunţie corectă a cuvintelor
de comunicare Jocuri de expresie corporală (mişcare şi ritm)
Jocuri de dezvoltare a reprezentărilor vizuale,
auditive, tactil-kinestezice
Audiţii, vizionari
Jocuri de stimulare, dezvoltare a diferitelor
tipuri de comunicare (verbală, mimico-
gestuală etc.)
Jocuri simbolice
Participarea la situaţii de Jocuri de imitare a unor modele
comunicare şi relaţionare socială comportamentale
Jocuri de identificare cu un model
Jocuri de dezvoltare a limbajului expresiv
Jocuri de expresie afectivă
Jocuri de rol, jocuri de alternanţă de rol
Jocuri de stimulare, corectare a unor
comportamente
Jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană, din
basme şi poveşti
Jocuri-dramatizare, dramatizari
Şezători, serbări, aniversări
Jocuri de mişcare
Jocuri de rol
Rezolvarea unor situaţii practice de Jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană
viaţa prin folosirea experienţei Jocuri de socializare
personale Jocuri de relaxare
Jocuri cu reguli (individuale, colective)
Jocuri-competiţii
Jocuri distractive

CICLUL SECUNDAR
Clasele: V - X

1. Învăţarea conduitelor de orientare, cunoaştere, adaptare în mediul


ambiant
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
Integrarea senzorială (vizuală, Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii vizuale
auditivă, gustativă, olfactivă, tactil- Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii
kinestezică) a obiectelor, spaţiului, auditive
fiinţelor Jocuri de ritm
Audiţii, vizionări
Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii tactil-
kinestezice
Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii
olfactive
Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii
gustative
Dezvoltarea şi organizarea Jocuri perceptiv-motrice de organizare a
conduitelor perceptiv-motrice schemei corporale şi lateralităţii
(percepţia corporalităţii, percepţia Jocuri perceptiv-motrice pe criterii de culoare,
culorii, formei, mărimii obiectelor, mărime, formă
percepţia spaţiului şi timpului) Jocuri perceptiv-motrice de orientare şi
organizare spatială
Jocuri perceptiv-motrice de orientare şi
organizare temporală
Jocuri de imitare a unor conduite
Jocuri de manipulare a unor obiecte
Jocuri cu reguli
Jocuri motrice simbolice
Jocuri simbolic-reprezentative
Cunoaşterea şi operarea cu Jocuri cu operaţii concrete (analiza, sinteza,
elementele realităţii înconjurătoare comparare, asociere, ordonare, seriere,
clasificare)
Jocuri de soluţionare a unor probleme
Jocuri de construcţie (în plan vertical,
orizontal, în aer liber)
Jocuri de asamblare
Jocuri de îmbinare cu caracter tehnic
Jocuri verbale
Jocuri cu reguli

2. Stimularea, dezvoltarea disponibilităţilor individuale cu formarea unor


comportamente independente

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Dezvoltarea unor procese psihice Jocuri de stimulare a atenţiei, memoriei,
ca bază pentru formarea imaginatiei
comportamentelor independente Jocuri de dezvoltare a inhibiţiei voluntare şi
autocontrolului
Jocuri funcţionale
Jocuri cu obiecte concrete
Jocuri de sistematizare empirică
Jocuri asociative
Jocuri de cuvinte
Exersarea structurilor Jocuri de exersare a aparatului fono-articulator
psihoindividuale dobândite în (jocuri onomatopeice, jocuri de pronunţie
diferite tipuri de comunicare corectă a cuvintelor etc.)
Jocuri verbale
Jocuri simbolice
Jocuri de asociaţii
Jocuri de exersare a diferitelor tipuri de
comunicare
Jocuri de rol
Jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană
Jocuri de acţiune cu obiectele
Valorificarea structurilor Jocuri de exersare a deprinderilor de
psihioindividuale în conduite autonomie personală
independente Jocuri de acţiune concretă cu elementele
mediului
Jocuri de exersare a achiziţiilor instrumentale
Jocuri de antrenament
Jocuri-competiţii

3. Formarea unor abilităţi manuale şi a unor deprinderi de muncă

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Dezvoltarea unor conduite motrice Jocuri de imitare gestuală
generale şi manuale Jocuri de mişcare variate
Jocuri de manipulare
Jocuri de echilibru
Jocuri de exersare a coordonării oculo-
manuale şi bimanuale
Jocuri de contrucţie
Exersarea conduitelor manuale Jocuri de asamblare
dobandite în acţiuni organizate Jocuri de expresie corporală
Jocuri de îndemanare
Jocuri de expresie grafico-plastică
Valorificarea conduitelor manuale Jocuri-întreceri
prin realizarea unor produse în Jocuri de îndemanare
cadrul activităţilor polivalente

4. Exersarea conduitelor independente pentru integrarea în plan social

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


Stabilirea de relaţii cu cei din jur Jocuri onomatopeice
utilizând diverse forme de Jocuri de pronunţie corectă a cuvintelor
comunicare Jocuri de expresie corporală (mişcare şi ritm)
Jocuri de dezvoltare a reprezentărilor vizuale,
auditive, tactil-kinestezice
Audiţii, vizionări
Jocuri de stimulare, dezvoltare a diferiterilor
tipuri de comunicare (verbală, mimico-
gestuală etc.)
Jocuri simbolice
Participarea voluntară la situaţii de Jocuri de imitare a unor modele
comunicare si relaţionare socială comportamentale
Jocuri de identificare cu un model
Jocuri de dezvoltare a limbajului expresiv
Jocuri de expresie afectivă
Jocuri de rol, jocuri de alternanţa de rol
Jocuri de stimulare, corectare a unor
comportamente
Jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană, din
basme şi povesti
Jocuri-dramatizare, dramatizări
Şezători, serbări, aniversări
Discuţii libere
Jocuri de mişcare
Rezolvarea unor situatii practice de Jocuri de rol
viata prin folosirea experientei Jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană
personale Jocuri de socializare
Jocuri de relaxare
Jocuri cu reguli (individuale, colective)
Jocuri-competiţii
Jocuri distractive
Jocuri de societate

CONŢINUTURI
Modulul I: Pregatirea conduitei ludice în diferite câmpuri senzoriale
- jocuri senzoriale în câmp vizual
- jocuri senzoriale în câmp auditiv
- jocuri senzoriale în câmp tactil-kinestezic
- jocuri senzoriale în câmp olfactiv
- jocuri senzoriale în câmp gustativ

Modulul II: Organizarea conduitei ludice in camp perceptiv-motric


- jocuri perceptiv-motrice de organizare a schemei corporale şi lateralităţii
- jocuri perceptiv-motrice pe criterii de culoare, mărime, formă
- jocuri perceptiv-motrice de orientare, organizare spaţială şi temporală

Modulul III: Dezvoltarea conduitei ludice prin exersarea şi educarea


motricităţii generale şi manuale
- jocuri de imitare gestuală
- jocuri de mişcare
- jocuri de echilibru
- jocuri de manipulare
- jocuri de construcţie, jocuri de asamblare
- jocuri de expresie corporală
- jocuri de expresie grafico-plastică
- jocuri de relaxare
- jocuri sportive
- jocuri distractive

Modulul IV: Exersarea conduitei ludice prin valorificarea structurilor


cognitive
- jocuri motric-simbolice
- jocuri simbolic-reprezentative
- jocuri cu operaţii concrete (analiză, sinteză, comparare, asociere, ordonare,
seriere, clasificare)
- jocuri de soluţionare a unor probleme
- jocuri de construcţie (în plan vertical, orizontal, în aer liber)
- jocuri de asamblare
- jocuri de cunoaştere a mediului înconjurător

Modulul V: Exersarea conduitei ludice în diferite contexte comunicaţionale


- jocuri de exersare a aparatului fono-articulator
- jocuri de dezvoltare a reprezentărilor (vizuale, auditive, tactil-kinestezice)
- jocuri de stimulare, dezvoltare a diferiterilor tipuri de comunicare
- jocuri de rol, jocuri de alternanţă de rol
- jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană, din basme şi poveşti
- jocuri-dramatizare, dramatizări

Modulul VI: Integrarea conduitelor ludice în contexte sociale variate


- jocuri de imitare a unor modele comportamentale
- jocuri de identificare cu un model
- jocuri de expresie afectivă
- jocuri de rol, jocuri de alternanţă de rol
- jocuri de stimulare/ corectare a unor comportamente
- jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană, din basme şi poveşti
- jocuri-dramatizare, dramatizări
- jocuri de socializare
- jocuri de relaxare
- jocuri cu reguli (individuale, colective)
- jocuri-competiţţii
- jocuri distractive
- jocuri de societate

TEMATICI ORIENTATIVE PENTRU SUBIECTE APLICATIVE

OMUL ŞI FAMILIA
• Aspect (părţi ale corpului, obiecte personale, îmbrăcămintre,
încălţăminte etc.)
• Alimente
• Condiţii de viaţă, igienă personală şi colectivă
• Ocupaţiile membrilor familiei
• Activităţi specifice copilului în familie, semnificaţia acestora
• Manifestări afective pozitive faţă de oameni, comportamente civilizate

NATURA
• Aspect (fenomene ale naturii, plante, animale etc.)
• Condiţii de dezvoltare (îngrijire, foloase)
• Sentimente pozitive (individuale şi de grup) faţă de natură, plante,
animale, fenomene ale naturii etc.), comportamente ecologice
ŞCOALA
• Aspect (clase, cabinete, ateliere etc.)
• Grupul scolar, personalul din şcoală –relaţii, atitudini, sentimente,
comportamente pozitive)
• Activităţi specifice copilului în şcoală, semnificaţia acestora

MEDIUL SOCIAL ŞI CULTURAL


• Aspect (mediul urban/ rural)
• Mijloace de transport -mediu de deplasare, reguli de circulaţie
• Meserii, unelte
• Magazine, instituţii sociale
• Activităţi specifice copilului în societate, semnificaţia acestora
• Sentimente, atitudini, comportamente pozitive (individuale şi de grup)
în societate
• Obiceiuri şi tradiţii specifice

SUGESTII METODICE

- Activităţile învăţătorului-educator şi profesorului–educator vor ţine cont de


achiziţiile elevilor şi obiectivele din programul de dimineaţă urmărindu-se o
abordare unitară
- Sarcinile activităţilor ludice vor respecta ritmul propriu de dezvoltare şi
maturizare al fiecărui copil
- Complexitatea sarcinilor de joc vor fi gradate în funcţie de nivelul de
dezvoltare psiho-individuală a fiecărui copil şi de tipul şi gradul deficienţei
- Prin joc se va urmări ca achiziţiile elevilor să-şi gasească expresia în
comportamente adecvate care să le permită adaptarea şi integrarea.

ATITUDINI ŞI VALORI

- Crearea unui mediu favorabil manifestării libere a copilului cu deficienţe


medii, severe, grave, profunde, asociate
- Asigurarea unui climat socio-afectiv securizant, placut, stimulativ în cadrul
colectivităţii, mediului şcolar
- Dezvoltarea unui mediu educaţional deschis tuturor copiilor cu deficienţe
- Respectarea individualităţii şi valorificarea maximală a potenţialului fiecărui
copil cu deficienţe prin centrarea resurselor pe acesta
- Asigurarea flexibilităţii activităţilor educaţionale şi de învăţare prin joc
- Atragerea şi implicarea în parteneriate cu familia, cu comunitatea (alte şcoli
şi instituţii, membri ai comunităţii) în scopul integrării şcolare şi sociale a
acestor copii.