Gheorghe Adrian

Universitatea Politehnica Bucuresti Grupa 113 B

Facultatea de Inginerie Electrica Anul I

Tehnici de Comunicare Profesionala

Bobina Tesla

0
Cuprins
Cuprins....................................................................................................................................1
Introducere..............................................................................................................................1
Capitolul 1 – Definitia bobinei, tipuri de bobine....................................................................1
1.1 Simbolul bobinei.....................................................................................................2
1.2 Comportamentul şi funcţionarea bobinei în circuit................................................2
1.3 Încărcarea bobinei; bobina ca o sarcină..................................................................3
1.4 Descărcarea bobinei; bobina ca o sursă de putere..................................................3
1.5 Inductanţa (L)..............................................................................................................4
Capitolul 2 – Tipuri de bobine................................................................................................4
Capitolul 3 – Nikole Tesla, un geniu aparte............................................................................6
Capitolul 4 – Bobina Tesla......................................................................................................7
1.1 Scurta descriere.......................................................................................................7
Concluzii si observatii..........................................................................................................10
Bibliografie...........................................................................................................................10

Introducere
In acest raport tehnic voi face o scurta prezentare a uneia dintre cele mai mari
inventii ale lui Nikole Tesla si anume bobina Tesla. Mai intai voi explica ce este bobina si
tipurile de bobine. Dupa aceea voi prezenta aceasta inventie din punct de vedere al
importantei ei si nu in ultimul rand voi face o prezentare tehnica a acesteia.

Capitolul 1 – Definitia bobinei, tipuri de bobine.

Bobinele sunt componente special concepute, pentru a profita de fenomenul
electromagnetismului, sub forma unei înfăşurări de material conductor. Această formă
suportă un câmp magnetic mai intens decât cel produs de un simplu fir. Unele înfăşurări ale
bobinelor sunt realizate în jurul unui anumit tip de material, denumit miez. Miezul unei
bobine poate fi drept, sau poate forma un drum închis (pătrat, rectangular, circular) pentru
menţinerea completă a fluxului magnetic. Toate aceste opţiuni de proiectare au efect final
asupra performanţelor şi caracteristicilor bobinelor.

1
1.1 Simbolul bobinei
Simbolul unei bobine, precum cel al condensatorului, este simplu, reprezentând
înfăşurarea conductorului. Deşi o înfăşurare generală este simbolul oricărei bobine, cele cu
miez sunt câteodată deosebite de celelalte prin adăugarea a două linii paralele cu axa sa. Un
simbol mai nou pentru bobină nu mai reprezintă înfăşurarea propriu-zisă, ci se limitează la
reprezentarea câtorva „cocoaşe” în serie:

1.2 Comportamentul şi funcţionarea bobinei în circuit

Curentul electric produce un câmp magnetic concentrat în jurul bobinei, iar

acest flux magnetic reprezintă o stocare de energie cinetică datorată deplasării electronilor
prin înfăşurare. Cu cât valoarea curentului prin bobină este mai mare, cu atât va fi mai
puternic câmpul magnetic şi cu atât mai mare va fi energia stocată de bobină.
Datorită faptului că bobinele stochează energia cinetică a electronilor ce se
deplasează prin înfăşurare sub forma câmpului magnetic, comportamentul acestor
dispozitive este foarte diferit de cel al rezistorilor (care pur şi simplu disipă energia sub
formă de căldură) dintr-un circuit.

Energia stocată dintr-o bobină depinde de cantitatea de curent ce o străbate.

Abilitatea unei bobine de a stoca energie în funcţie de curent se traduce printr-o tendinţă de
menţinere constantă a curentului ce o străbate. Cu alte cuvinte, bobinele tind să se opună
variaţiei curentului. Atunci când valoarea curentului printr-o bobină creşte sau descreşte,
aceasta „rezistă” variaţiei producând o tensiune la bornele sale de polaritate opusă variaţiei.
Pentru a stoca energie într-o bobină, curentul prin aceasta trebuie să crească.
Acest lucru înseamnă că şi câmpul magnetic trebuie să crească în forţă, iar această variaţie
a forţei câmpului produce la rândul ei o cădere tensiune conform principiului
(auto)inducţiei electromagnetice. De asemenea, pentru a ceda energia stocată într-o bobină,
curentul prin aceasta trebuie să scadă. Acest lucru înseamnă că şi câmpul magnetic trebuie
să descrească în forţă, iar această variaţie a câmpului magnetic auto-induce o cădere de
tensiune de polaritate opusă.

2
 Asemenea legii de mişcare a lui Newton („un obiect în mişcare tinde să rămână
în mişcare; un obiect în repaos tinde să rămână în repaos”) ce descrie tendinţa corpurilor de
a se opune variaţiei vitezei, putem defini tendinţa unei bobine de a se opune variaţiei
curentului astfel: „Electronii ce se deplasează printr-o bobină tind să rămână în mişcare;
electronii ce se află în repaos într-o bobină tind să rămână în repaos.” Teoretic, o bobină
scurt-circuitată va menţine o valoare constantă a curentului la bornele sale fără niciun
ajutor extern
Practic însă, abilitatea unei bobine de susţinere individuală a unui curent la
bornele sale se poate realiza doar cu ajutorul firelor supraconductoare, deoarece rezistenţa
inerentă oricărui conductor normal este suficientă pentru disiparea rapidă a puterii din
circuit şi descreşterea curentului, atunci când nu există o sursă de putere în circuit

1.3 Încărcarea bobinei; bobina ca o sarcină

Când curentul printr-o bobină creşte, aceasta va genera o cădere de tensiune în

direcţia opusă deplasării electronilor, comportamentul fiind asemenea unei sarcini. În
această situaţie, spunem că bobina se încarcă, deoarece energie stocată sub formă de câmp
magnetic creşte. Observaţi polaritate tensiuni faţă de direcţia curentului.

1.4 Descărcarea bobinei; bobina ca o sursă de putere

Atunci când curentul prin bobină descreşte, căderea de tensiune generată de

aceasta este îndreptată spre direcţia de deplasare a electronilor, comportamentul fiind
asemenea unei surse de putere. În această situaţie, spunem că bobina se descarcă, deoarece
stocul de energie descreşte, fiind eliberată în circuitul extern. Observaţi polaritatea căderii
de tensiune faţă de direcţia curentului.

3
1.5 Inductanţa (L)

Măsura capacităţii unei bobine de stocare a energiei pentru o anumită valoare a

curentului poartă numele de inductanţă. Inductanţa măsoară şi intensitatea opoziţiei
variaţiei de curent (valoarea tensiunii auto-induse pentru o anumită rată de variaţie a
curentului). Simbolul acesteia este „L”, iar unitatea de măsură este Henry, prescurtat „H”.

Capitolul 2 – Tipuri de bobine

a) bobina liniara, invariabila in timp si necuplata magnetic:
Simbol: Ecuatia: t(t)=Li(t) unde L-inductivitatea bobinei masurata in
H(Henry)
Bobina fiind liniara caracteristica flux-curent este o dreapta care trece prin
origine, deci fluxul si curentul au aceeasi forma si variatie in timp.-ec volt
amper ale bobinei
b) bobina liniara parametrica se caracterizeaza printr-o inductivitate variabila in
timp ecuatia: t(t)=L(t)i(t); tensiunea la bornele bobinei este
c) bobina neliniara variabila sau invariabila in timp-bobina cu miez feromagnetic
care intra in componenta magnetilor.
In functie de materialul din care este alcatuit miezul , caracteristica bobinei
poate avea diverse forme. In cazul materialelor feromagnetice moi se numeste
magnetizare iar in cazul celor dure caracteristica se numeste ciclu de
histerezis. Analiza lor se face prin aproximarea segmentelor de dreapta.
d) Bobine cuplate magnetic- O bobina de inductivitate Ls parcursa de curentul is
este cuplata cu alte (l-1) bobine daca fluxul magnetic al acesteia t0 este in
functie si de curentii prin cele l-1 bobine. pt k=S Þ LSS- inductivitatea proprie
a bobinei LSK=LKS- Inductivitatea mutuala de cuplaj intre bobinele S si k .In
teoria circuitelor electrice semnul inductivitatii mutuale se stabileste punand
in evidenta bornele polarizate sau de inceput ale bobinelor cuplate si tipul de
incidenta al curentilor in aceste borne.
Daca curentii au acelasi tip de incidenta (toti ies sau intra in borna polarizata)
atunci cuplajul se numeste aditional si inductivitatea mutuala este pozitiva.
Daca tipul de incidenta in borna polarizata este diferit, cuplajul se numeste
diferential si valoarea lui este negativa. Schimbarea tipului cuplajului se poate

4
realiza modificand sensul curentului printr-o bobina sau
borna polarizata a unei singure bobine

5
 Fig. 1

Fig. 2

Fig. 3

6
Capitolul 3 – Nikole Tesla, un geniu aparte.

Un caz aparte, iesit din comun, este cel al lui Nikola Tesla, care cu genialele sale
inventii constituie un subiect adeseori neinteles sau chiar “uitat" al stiintei actuale. Totusi
trebuie sa recunoastem ca unele dintre nenumaratele sale descoperiri sunt folosite pe scara
larga in zilele noastre, dar altele au fost “pierdute" sau “uitate".

Interesant este faptul ca, daca avem curiozitatea sa ne uitam intr-o enciclopedie
tehnica cu pretentii universitare, in dreptul numelui sau vom gasi scrise doar cateva randuri,
cand de fapt bobina Tesla - cea mai spectaculoasa inventie a sa, este prezentata ca un fel de
“transformator", fara a i se arata principiul de functionare sau uimitoarele sale posibilitati.
Genialul savant s-a nascut in 10 iunie 1856, in orasul Smiljan din provincia
Lica (Serbia).

A dus o viata fascinanta, fiind de trei ori declarat de catre medici bolnav fara
scapare, dar si-a revenit de fiecare data, dand dovada de o uluitoare vitalitate, astfel ca
prietenii relatau ca la varsta de 60 de ani era mai tanar ca niciodata. Inca de mic, Tesla a
avut ceea ce in zilele noastre se cheama “perceptii extrasenzoriale". Acestea constau in
aparitia unor imagini adesea insotite de puternice strafulgerari de lumina, care perturbau
vederea obiectelor reale si se amestecau astfel in gandurile si in actiunile sale.

Erau imagini de lucruri si diferite scene pe care nu le vazuse niciodata si nici nu

si le imaginase vreodata. In plus, era aceea ca, atunci cand i se spunea un cuvant oarecare,
imaginea obiectului desemnat de cuvantul respectiv aparea atat de vie in fata ochilor sai,
incat uneori era incapabil sa discearna daca ceea ce vedea era tangibil sau nu. Astfel de
imagini apareau spontan in campul sau vizual si persistau in ciuda eforturilor sale de a le
alunga.

Uneori ramaneau fixe in spatiu chiar daca le “strabatea" cu mana. Urmarind sa

controleze toate aceste aparitii stanjenitoare, Tesla si-a dezvoltat capacitatea de proiectie
astrala, pana cand cea mai mare placere a sa devenise aceea de a realiza astfel de
incursiuni, facandu-si noi prieteni, vazand locuri si tari necunoscute din lumi paralele. Tesla
s-a preocupat in mod constant de aceste perceptii pana la varsta de 17 ani, cand a inceput sa
se gandeasca in mod serios la unele inventii bazate pe informatii din lumile inefabile pe
care le parcurgea.

Spre marea sa bucurie, a descoperit ca poate vizualiza mental ceea ce doreste,

cu o foarte mare usurinta. Foarte interesant, nu avea nevoie de modele, de desene, sau de
experimente.

7
Capitolul 4 – Bobina Tesla

1.1 Scurta descriere

Bobina Tesla este un transformator special, care alimentat de la retea sau baterii
ridica tensiunea pana la sute de mii de volti obtinandu-se curent de inalta frecventa. Este un
transformator bobinat in aer (fara miez), in care primarul si secundarul sunt acordate sa
functioneze la o frecventa de rezonanta.

Bobina Tesla produce tensiuni foarte mari ajungand pana la 2 milioane de volti.

Bobina Tesla implica o sursa puternica de curent, unul sau mai multe
condensatoare de mare voltaj si un eclator care controla descarcarea condensatorului in
primarul bobinei Tesla. Primarul si secundarul sunt acordate pentru a obtine un transfer
optim, de obicei intre 25 kHz si 2 MHz. Pentru a obtine „scantei” mari, conteaza
capacitatea condensatorului / condensatorilor, distanta electrozilor eclatorului si numarul de
spire din primarul bobinei. Trebuie evitati condensatorii din ceramica deoarece pot exploda.
Ca sursa de curent se poate folosi un transformator de linii de la un televizor vechi care
ridica tensiunea pana la 20 – 30 KV.

8
 O astfel de bobina poate ridica tensiunea pana la 100 KV – 2 MV si produce
campuri electromagnetice extrem de puternice.

Bobina este produsa de entuziasti ai tensiunilor mari, de institutii de cercetare, sau

cercetatori independenti.
Spre deosebire de un transformator obisnuit ce cupleaza intre primar si secundar
peste 97% din campul magnetic, bobinele Tesla impart doar 10-20% din campul lor
magnetic.

9
 In timp ce energia se transfera din primar in secundar, voltajul secundarului
creste pana ce toata energia din primar este transferata. O bobina Tesla bine proiectata
poate trasfera peste 85% din energia initiala stocata in condensatorul primar.

Fig. 4 Schema unei bobine tesla

10
Concluzii si observatii
Din acest proiect realizat se mine din diverse surse imi pot da seama de un
singur lucru: Nikole Tesla nu a fost un inventator oarecare ci un geniu. E greu sa ai o
revelatie si din aceasta sa reusesti sa construiesti un lucru util intregii lumi. Pe langa
aceasta inventie care este de-a dreptul spectaculoasa el a mai avut si altele pe care
bineinteles le-am amintit in capitolele anterioare. Ca o parere proprie, bobina tesla este utila
intr-o foarte mare masura pentru ca fara ea nu am fi avut televizorul cu tub catodic si multe
alte inventii. Acesta a fost proiectul meu, un proiect mic pentru o inventie asa mare.

Bibliografie
[1] URL
[http://www.circuiteelectrice.ro/curent-continuu/bobina/campul-magnetic-si-inductanta]

[2] URL
[http://www.descopera.org/bobina-tesla/]

11