'lectro lerapie Acliunile curenlilor de mediefrecvenld (MF) 181

apard gi s[ V.2. PRINCIPATELE EFECTE FIZIOLOGICE

ALE CURENTILOR DE MF

liagnostic, - Acliune stimulatoare asupra musculaturii scheletice, produc6nd contrac{ii

'ansversale musculare - cum amvdzut mai sus - puternice, reversibile qi bine suportate.
rnei blocdri - Efect de stimulare asupra mugchilor netezi hipotoni (ai unor organe in-
terne), posibil de oblinut prin moduldri crescute mai lent (in 3-5 secunde) qi mai
ba I/t). Ea lungi.
litd cu MF, - Acjiune analgeticd.
te rnai mic - Acliune vasomotorie cu efect hiperemizant (probabil prin eliberare de
substanle vasoactive) gi resorbtivd
Efecte derivate: decontracturanle- miorelaxante, trofice (prin vasodilataliile
re in cazul
produse) gi asupra structurilor vegetative (stimulare a vagului).
rcerea unul
Multitudinea acestor acliuni fiziologice explicd gi motiveaz[ indicaliile
rrimati de
terapeutice gi valoarea aplicirii meciiei fiecvenje intr-o serie intreagd de afecliuni
Lre reactivd
- radiculopatii, stdri posttraumatice, reactiv[ri artrozice, tulburdri de circulalie
perifericd gi alte stdri rnorbide ale aparatului locomotor. Trebuie s[ menliondm
ltreruperea insd de acum, inainte de a prezenta variatele exploatdri gi utilizdri in scop terapeutic
ea vArfului ale frecvenlelor puftitoare de MF, c[ inc[ nu sunt explicate pe deplin toate avantajele
terapeutice ale acestui domeniu, existdnd totugi speranle intemeiate cd cercetirile
ermrlAnd o mai amdnunlite asupra acestora vor putea ldrgi pe baze riguroase biochimice gi
lnerea unel fiziologice, aria de aplicare terapeutied a mediei frecvenle.
o suprafafi
racitate de
vde50Hz V.3. POSIBILITATILE DE APLICARE
)

, rezlstenla A CURENTILOR DE MF
ud riscurile
:gument gi
V.3.1. iN SCOP DIAGNOSTIC
cutanatd Se gtie cd existenla activitdlii electrice spontane a unui mugchi in repaus este
'te
r curentului caracteristicd mugchiului denervat, Aplica{ia locald a unui curent de medie frecven{d
reugegte sd provoace contraclie numai pe un mugchi normoinervat. Fald de diferitele
reversibile frecvente purtdtoare ale rmpulsurilor de medie frecvenld se manifestd aceeagi
-5 000 Hz reactivitate din partea lesutului muscular.
lul fibrelor Intensitatea curentului necesar pentru producerea contractiei musculare
trebuie sd fie cu atAt mai mare, cu cAt ffecvenla purtdtoare este mai mare. La
contracfiei
mugchii denervali nu s-a putut produce nici o contraclie musculard, cu nici o
", constatat
frecven![ din acest domeniu gi cu nici un nivel al intensitdlii de curent aplicabil.
)-8 000 Hz,
In aceastd situalie, autorii germani din Dresda (A. Lange gi colab") au propus gi
os, prrntr-o conceput un test electrodiagnostic cu medie frecvenji, simplu gi exact, care in
condiliile unui rdspuns contractil din partea mugchiului testat, confirmd (gi evitd)
ngarea frri un examen electromiografic - rnetodd mai laborioasd, relativ ,,tratmatizantd" gi
rrentului de des utilizatd. Autorii mai sus-cita{i, cu un aparat MFA-1, au aplicat un electrod
no - 1952).
 Electrolerapie Acliunile are
182

Orica
5 kHz (5 0(
(10 000 Hz
Acliu
de aplicalie
efect mai e>
mai analgel
Y.3,2. il't SCOP TERAPEUTIC
Medir
Redrt
Y.3.2.1. PROCEDEUL DE APLICATIE CU trN SINIGUR oscilafiilor
CURENT DE MF MODULAT gi putdnd fi
o succeslur
Au fost imaginate mai multe mod
500 Hz in t
tehnice realizate pentru modularea in
modularea de amplitudine prin cuplarea peste 100 I
cel6lalt de medie frecven!d (aqa-zisa mo la frecven!
gi Fucker) sau printr-un slngur aparat trcnurilor;
(Jasnogorodsky qi Ravic). urmdtoarel
La acesta din urm[, prin intermediul unui oscilator care dd forma, durata 9i a) Dt
frecvenla doritS, modula?ea i de bazd. se poate_realiza automat, cu cu durata c
p"t"-"ttii impulsurilor stabili bil. Modularea amplitudinii curentului se
cele cu dut
iuce in ritm de joasd frecven![: F este modulat in intensitate
9i fr"-u.n1e, in func1ie de q;r ai cdrui parametri ii putem b) Rt
intre 1 /l ci
iaria in nrit"lie de necesitdlile modalitate se evitd prqcesul
de'acomodare.Laaparatele A lipuls 3, Amplipuls^3 T), generatoar: redus la ra1
stimuli de medie frecvenld in joas[ metabolici
rr.rlificarea prolirnzimii modulaliei - cu c)P
triunghiult
?'ffi:'3'Tl',tT ""?T #,3 i*'JTi i'! Dub
rea de pauze intre impulsurile modulate, pe o modt
pa\zece pot ajunge pand la 30% din durata inrpulsului pro^priu-zis. "l; Aceastd d'
pe lange ac%ste formd de curent monodinamic cu diferite frecvenle- 9i grade
cazurile in
ne, cu acest aparat se mai pot tealiza 9i trei forme de
Rez
inamicd in caie allerneazd diferite game de frecvenle
gr 150 Hz), cu durata impulsurilor variind intre I 9i 5 Myodinaf
secunde. cu cat se realizeaz[ alternanle mai pronuniate ale modulafiilor cu atdt trenurilor
te. sau 100 H
cezd Miodinaflux' Acest aParal, regim de
permitea aplicarea teraPeuticI a repetilie p
Efer
-- medie frecvenld Purd (MFP); cele clasit
- medie frecvenld purd redresatd (MFPR);
medie frecveniaiu modulare a frecvenlei de repetilie a trenurilor (intr-o
- ca efec
- reglatoare
secundd) in perioadd scurtd - sau prescurtat - MF modulatd in PS;
forma redresatd; inp
- medie frecventd modulatd in PSa -duratei trenurilor in perioadd lungS sau gi redresa
- meclie frecvenfd cu modulare troficitate
prescurtat MF modulat[ in PL;
curent de MF modulata in PS - modulati in PL (dublu modulat). late, in fu
182 Eleclroterapie Acliunile ct

punctiform de 1,5 cm pe punctul de stimulare musculard, provocdnd o stimulare la Ori

frecven{d de 2, 4, B sau 16 kHz, cu un impuls trapezoidal de 300 ms gi pantd 5 kHz (5
ascendentd gi descendentd de 0,2 ms. Provocarea unei contraclii musculare denotd (10 000 l
un test pozitiv qi nu mai impune efectuarea unui examen electromiografic. Ac1
de aplicat
efect mai
V.3,2, iN SCOP TERAPEUTIC mai anall
Me
Rer
Y.3.2.1. PROCEDEUL DE APLICATIE CU UN SINTGUR
oscila!iilr
CURENT DE MF MODULAT
gi putdnd
Au fost imaginate mai multe modalit[1i, corespunzdtoare cu posibilitdlile o succesl
tehnice rcalizate pentru modularea in amplitudine. Astfel, s-a putut realiza 500 Hz ir
modularea de amplitudine prin cuplarea a doud aparate - unul de joasd frecven![ qi peste l0(
celdlalt de medie frecvenld (aga-zisa modulare de amplitudine,,extemd" dupd Edel la frecve
gi Fucker) sau printr-un srngur aparat - dup[ procedeul sovietic Amplipuls trenurilo
(Jasnogorodsky qi Ravic).
urmdtoar
La acesta din urm[, prin intermediul unui oscilator care dd forma, durata gi
a)l
frecvenfa doriti, modularea curentului de bazd se poate realiza automat, cu
parametrii impulsurilor stabilili in prealabil. Modularea amplitudinii curentului se cu duratz
face in ritm de joasd frecvenld: curentul,,purtitor" de MF este modulat in intensitate cele cu d
qi frecvenJd, in funclie de curentul de joasd frecvenli ai c6rui parametri ii putem b)
varia in funclie de necesitdlile terapeutice. Prin aceasti modalitate se evitd procesul intre li l
de acomodare. La aparatele Ampiipuls (Amphpuls 3, Amplipuls 3 T), generatoar: redus la r

de curen{i de MF de 5 kHz, succesiunile de stimuli de medie frecven![ in joasd .

rnetaboli
frecven![ pot fi variate in fonna lor prin rrr dificarea prolirnzimii modulaliei - cu c)
cAt profunzimea acesteia este mai mare, cu atlt strrnularea este mai puternicd. Se
triunghir
obline o formi ,,monodinamic6" continu[ intre 0 gi 100 Hz peste care se poate
Dr.
realiza'o a doua modulare, prin introducerea de pauze intre impulsurile modulate,
patze ce pot ajunge pAnd la 30% din durata irnpulsului propriir-zis. peomc
Pe ldngd aceasti formd de curent mongdinamic cu diferite frecvenle qi grade Aceastd
de modtrlare in amplitudine, cu acest aparat se rnai pot rea\za gi trei fonne de cazurile
curenli cu modulare diadinamicd in care alterneazd, diferite game de frecvenle Re
rnodulate qi fixe (intre 0 gr 150 Hz), cu durata impulsurilor variind intre 1 gi 5 Myodinr
secunde. Cu cdt se realizeazd altemanle mai pronun{ate ale modulaliilor cu atAt trenurilc
efectele excitomotorir oblinute sunt mai importante. sau 100
Prin uti,l.i.zarea aparatului de produclie francezd Miodinaflux, Acest aparat, regiin dr
unul din tipurile de ,,pionierat" clin acest domeniu, permitea aplicarea terapeutici a repeti!ie
urmdtoarelor forme de curenli de MF:
-- medie frecvenld purd (MFP); EI
cele clat
- medie frecven{d purd redresat[ (MFPR);
- medie frecven{d cu modulare a fi'ecvenjei de repeti}ie a trenurilor (intr-o - ca eft
secundd) in perioadd scurtl - sau prescurtat.- MF modulati in FS; reglatoa
+
- medie frecvenjd modulat[ in PS - forma redresatd; ln
- medie frecvenld cu modulare a duratei trenurilor in perioadd lung[ sau gi redrer
prescurtat MF modulati in PL; troficita
- curent de MF modulat[ in PS - modulatd in PL (dublu modulat). Iate, in I
 183
:troterapte Acliunile arenlilor de medie frecvenld (MF)

nulare la Oricare dintre aceste forme se putea aplica in doud regiuni de frecvenid:
gi pantd 5 kHz (5 000 Hz), cu o duratd a perioadei corespunzdtoare de 0,2 ms 9i l0 kHz
e denotd (10 000 Hz), cu o duratd a perioadei de 0,1 ms'
n Acfiunea curenlilor de 5 kHz se manifestd in straturile superficiale ale zonei
de aplicafie, influenldnd cu predilecfie musculatura striatd qi avAnd in principiu un
efecl mai excitomotor fala de frecvenfa de 10 kHz cu acliune mai profundl 9i efect
mai analgetic.
Media frecvenld purd (MFP) este constantd in frecvenld 9i intensitate.
Redresarea curentului de MF elimin[ (anuleazd) semiundele negative ale
oscila[iilor sinusoidale, conferindu-i acestuia un efect mai analgetic $i vasodilatator
qi putdnd fi aplicat gi ca iontoforezd.Lamodularea curentului de MF in PS are loc
bilitdlile o succesiune a trenurilor de unde 9i a pauzelor cu viteze mari, de la l0 Hz pdnd la
t realiza 500 Hz in trepte alese, in funclie de scopul dorit: mai analgetice la frecvenfele de
cvenld gi peste 100 Hz, acest efect crescdnd progresiv pAn[ la 500 Hz, 9i mai excitomotorii
upd Edel la frecven{ele descrescAnde sub 100 Hz. Durata pauzelor este egald cu durata
nplipuls trenurilor; forma trenurilor este exponenfiald. La modularea MF in PL se ob{ineau
urmdtoarele particularitdli, cu nuan!6ri diferite ale modului de acfiune 9i a efectelor:
durata gi
a) Durata trenurilor modulate variazd,in trepte, de la I la 10 secunde, trenurile
)mat, cu
,ntului se
cu durata de I pdni la 4_5 secunde prezentAnd efecte mai pulin excitomotorii, iai
rtensitate cele cu durate de peste 5 secunde avdnd efecte mai excitomotorii;
ii putem b) Raportul dintre durata unui tren gi a pauzei corespunzdtoare putea fi ales
prgcesul intre 1/1 qi llZ, influenlAnd astfel caracterul excitator al aplicaliei, acesta fiind mai
reratoar: redus la raportul tren/pauzd de 112,la care se conferd o perioadd mai lungd refacerii
in joasd rnetabolice a fibrei musculare;
rliei - cu c) Panta de creqtere a trenurilor modulate poate avea forme diferite,
micd. Se
triunghiulard sau trapezoidala.
se poate
Dubla modulare erarealizatdde ,,grefarea" unui curent de MF modulat in PS
rodulate,
pe o modulare in PL, la frecvenfele respective alese in funclie de cazul tratat.
: 9i grade Aceastd dublS modulare are un caracter de stimulare mai pronunfat, preferat in
forme de cazurile in care se doregte o ,,microgimr-rasticd musculard".
iecvenle RezumAnd, dintre formele de curent de MF aplicabile cu aparatul
re19i5 Myodinaflux, cele mai excitomotorii sunt cele in regim de 5 kHz, cu lungimea
rr cu atAt trenurilor modulate in PL peste 4 secunde gi cele dublu modulate in PS (mai ales
sau 100 Hz) cu PL (mai ales peste 4 secunde), iar cele mai analgetice sunt cele in
st aparat, regiin de 10 kHz, formele de MFP, MFPR gi MF modulate in PS cu frecvenla de
peuticd a
repetilie peste 100-200 Hz,
Efectele fiziologice (gi terapeutice) al acestor forme descrise mai sus sunt
cele clasice ale mediei frecvenle: excitomotorii gi analgetice (in funclie de formd)
rr (intr-o - ca efecte principale gi vasodilatatorii, trofice, miorelaxante, 9i vegetativo-
*
reslatoare - ca efecte derivate.
in practicd se obignuia ca o aplicalie sd inceapd cu un curent de MF constant
ungd sau gi redresat timp de 5-10 minute (in funcfie de caz), cu scopul de a se ameliora
troficitatea structurii musculare tratate gi apoi se trecea la una din formele modu-
late, in funclie de efectul prioritar urmdrit: analgetic sau excitomotor.
 Acliunile

pentru oblinerea efectului de contraclie a musculaturii netede se utiliza la acest ir

curentu
anarat - cu bune rezultate - MF modulatd in p
(6-10 secunde), cu frecvenld de'bazi mare (
mai der
durere in straturile superficiale; duratele per
formate
egale intre ele (1/1), iar durata totald a unei gedinle minimum 10 minute.
" D.ou.".., arrpa cum vom remarca in continuare, avantajele terapeutice ale celor di
Prin un
aplicajiilor de curenli de MF interferenliali sunt mai mari, s-a ronunJat.treptat la
fabricarea gi utilizarea aparatelor ce produc un singur circuit de MF, de tipul celor efectele
variazd.
menjionate mai sus.
variazd
axei), c
Y.3 .2.2. P RO CEDEUL PRIN CURENT INTERFERENTIAL I
DUPA NEMEC
maxlmi
Acesta constd in incrucigarea a doi curenli de MF cu frecvenle diferite (in frecven
general, decalali cu 100 Hz);lalocul de incrucigare endotisular serealizeazd efectele variafia
terapeutice prin unde modulate in intensitate (fig. 141)'
este mi
v.3.2.2.L Particularitltile fizice ale curenfilor interferen{iali celor d

aparfine domeniului de joas[ fr

Calcularea matematicd a

electroliticd (fig. I 42).

circurt 1

Fig. 141- incrucigarea a doi curenli Fig. 142 -Distribulia amPlitudi-

de MF cu frecvenle diferite. nilor curen{ilor interferenliali intr-
o baie electroliticd.
 Elechnterapie Acliunile curenlilor de medie,frecvenld (W 185

rtiliza la acest in figurd este reprezentatd prin curbe de nivel distribulia 4mplitudinilor
re a trenurilor curentului interferenlial intr-o baie electroliticd, oblinutd cu electrozi punctiformi.
,rofund gi fdrd Amplitudinea curentului este cu atdt mai mare cu cdt curbele de nivel sunt
:lor de repaus mai dese. Jindnd seama de aceasta, rezulti cd pe direcliile diagonalelor axelor
rte. formate de cei doi curen{i, amplitudinile de interferen{d sunt maxime. Pe direcliile
)rapeutice ale celor doi curenfi (x, -x y, -y) amplitudinile de interferenli sunt egale cu zero'
9i
nlat treptat la Prin urmare, existd direclii
de tipul celor efectele de interferen{d max
vaiazd in mod diferit (fig.
variazd ca in fig. I43 a, Pe
axei), ca in fig. 143 c.
TIAL Din examinarea fig. L43 rezultdurmdtoarele:
- pe direclia diagJnalei (A) curentul interferenlial variazd cu amplitudinea
1e diferite (in
ze,azdefectele

n{iali celor doi curenli;

;e produce un - pe direclia C (direclia curentului ir), nu mai existd nici un fel de varialie.
rea curentului
;ddere pdnd la
iinl(A)
lmox
t"#
re sunt lente;
l interferenja.
i de stimulare
ste extrem de nt _1
f int
:omogenitate.
simularea lui
lmsx"
; electroliticd,
r, ca o solulie b lmin

iint (C)

fo = frecventq de interferento
Ts = perioodo corespunzdtoore frecventei de interferertd
finf = frecvento curentului interferentiot
Tint = perioodo corespunzotoore frecvenlei
curentutui interferentiql
Fig. 143 -Varialia curenlilor interferenJiali pe diverse direcfii:
ulia amplitudi-
a) -varialrape direclia A (direclia diagonalei); b) -varialiape
:rferenliali intr-
directia B; c) - vartalia pe direclia C (direcfia axei).
roliticd.
 ElectroteraPie ,lclitnile
r86

eficocitqte 1007o
ir
eficocitote 25% caz Ia \
realizal
circuit eticocitote 0Yo
de j oasi
Irecven

in alegt
se face
circuit 2
nugchr
cu direclia'
Fig. 1 44- Varialia eficacitdlii curentului interferenlial

consta
neuro\
','ag,

in funclie de direclia pe care il considerdm;

este egald cu diferenla dintre frecvenlele
I

- frecvenla o. u'.rlutt" u amplitudinii : nef\

celor doi curenli i, 9i ir; i ^ cazul
^--.1 electroteraplel
^r^^ unel
_ diferenla celoi doue frecvenle corespunde in
--.rl)!i

varialii de joasd frecvenld' .^,\lJt

Unuldintreelementelececondilioneaz6eftcacitateaterapeuticdacurentului
sale' in fig' 144 este reprezentatd
interferenliat este niveluide varialie a amplitudinii :: SIIIi
pl,trur\c6 a e,lectrozilor intr-un
variaiia eficacitdlii ."r" ,"p"nuti ta o dirp.rn"t"
model idealizat' : a.- J:1
a^'^+^-^n 'i rdspdndirea
Introducerea, adoptarea 9i 'xonAnrlire in electroteraple a 1lrocedeului prin
sunt motivate de utmdtoarele avantaje:
aurenli de medie r,"."."ta interferelrliali
-modulareaintensitdliiprelungeqteefectuldestimularealcurentulut
fenomenului de acomodare; astfel,
irrstaturea
alrernariv de MF
"pli;;1;;;.;enirra descregterea progr
se realizeazdconcomrtent creqterea 9i
u iroplrtrutui care, inplus, avdndltn
caracter de excitalie '
iu-.uitut.u apariliei acomod[rii {esutului muscular
curentului; :..^!

_utilizareafrecvenlelor,purt[toare..dindomeniulmedieifrecvenleintdmpin[
orezistentdelectric[redus[dinparfeategumentului;
-potfiutilizateintensitdlimaimarrdecurent,cuunefectcoresprlnzator
crescut;
v ."v J - --- -'
-interferenleledejoas6frecvenlSsuntconsideratecelemaiactivedinpunct
biologic efecte se pot obline prin amplasarea
de vedere
corespunzatoareaedoudcircuitesdfieperpendiculare
lard'
unul iald de celdla
llectroterapie Acliunile curenlilor de medie fi'ecvenld (MF)

V.3.2.2.2.Variantele modula{iilor de frecven{i aplicabile

cu curenfii interferenfiali
in func{ie de acfiunea fiziologicd optimd gi efectele urm[rite, se aleg, de Ia
caz'la caz, tipurile de frecvenld dorite, oferite de diferitele modele de aparate
realizate in domeniu. Indicafiile generale privind excitoterapia electricd realizatd
dejoasa frecvenld rezultatddin interferenla endogend a celor doi curenli de medie
frecven!6, derivd din uimltoarele posibilitdfi principale de aplicatie.
Cu/recvenfe conslante - modalitate de aplicafie numitd 9i ,,manual" constd
in alegereaunei frecvenle coustante intre zero li 100 Hz; alegerea acestor frecvenle
se face in general dupd efectele urmdrite gi care au fost apreciate a avea asupra
mugchilor striali sdnitogi urmdtoarele moduri de acfiune:
- frecventele ,,mici" (sub 10 Hz) ar fi indeobgte excitomotorii;
)rential are frecvenlele ,,mijlocii" (12-35-50 Hz gi cu intensitate subliminard), s-a
-
constatat a fi decontracturante, vasomotorii - vasculotrofice 9i cu efect de reglare
neurovegetativd, in sensul inhibdrii hipertoniei simpaticului gi a stimuldrii sistemului
di,qii,cu vag;
- frecvenlele ,,rapide" (80-100 Hz) au efect analgetic.
re variabild Alegerea preferenliald a acestor trepte de frecvenld se constituie in motivalia
indicaliilor gencrale sau tnai lintite.
lrecven{ele Curenlii cu frecvenle constante mici, de 10 9i sub l0 Hz, detennind o excitalie
a nervilor motori gi se preferi atunci cdnd se urm[regte oblinerea unor contraclii
rapiei unei musculare pe musculaturi hipotone de diferite calze, fdrd leziuni de nerv.
Frecven{ele cu efect de reglare vegetativl se aplicd in scopul inl[tur[rii
curentului disfuncliilor vegetative ale organelor toracice, abdominale qi pelviene, cu indicalii
>prezentata in durcrile toracice anginoase, tahicardii paroxistice, constipaJii spastice,
lor intr-un dismenoree etc.
Frecvenlele rapide au un efect analgetic de scurtd duratd gi in consecinld se
leului prin recomandd ca formd de introducere in mai toate aplicafiile in diferite afecliuni,
, avantaje: indeosebi in procesele patologice cu caracter acut'
curentulur Cufrecvenle variabile (modulate) ritmic - modalitate numitd 9i ,,spectru".
,are; astfel, - Modulalia 0-10 Hz sau,,spectru" 0-10 Hz, mod in care diferenla
acoperire" frecven{elor celor doi curenli - gi prin unnare gi frecvenla curentului interferenlial
la zero la
, contribuie - variazd, liniar crescitor gi apoi descrescdtor, in timp de I 5 secundeindeconsecinfd,
rulatorie a l0 Hzl aceastd fon4d are acfiune excitantd asupra nervilor motori 9i,
inclicaiii de gimnasticd musculard in hipotoniile musculare de inactivitate, in redorile
:intdmpind afticulzrre posttraumatice cu imobilizare, in constipalii atone etc.
- Modulalia 90-100 Hz sau ,,spectru" 90-100 Hz, mod in care diferenla
esprrnzdtor frecvenfelor celor doi curenfi var\azd. liniar, crescitor gi apoi descrescdtor in timp
de l5 secunde intre 90 9i 100 Hz; aceastd formd are acliune gi indicalii asemdn[toare
l din punct cu cele ale frecvenlei constante de 100 Hz, predominAnd efectele analgetice'
rmplasarea - Modulalia 0-100 Hz sau,,spectru" 0-100 Hz, mod in care diferenfa
,endiculare frecvenfelor celor doi curen{i variazdliniar, crescdtor gi descrescdtor in timp de l5
secunde de la zero Ia 100 Hz; se produce astfel o alternanfd ritmicd de efecte
inhibitorii cu efectele excitatorii, adicd stdri de relaxare alternate ritmic cu stdri de
 Elech'oterapie Acliunile cure'
188

stimulare tisulari. Consecinlele acestei funcliilor celulare' realizali sat

,"[lur",utonusului modificatpatologic a Perelilor vasculari' numai in Pli
o frip"r"mi" activd a vaselor profunde, e e rapidd 9i evidentd
admite idee
a edemelor qi exsudatelor perineurale,
ce' rcalizdnd 9i un
constituit d
efecte benefice in
micro-aruj activ de prof*ri*" al mus deplaseazd
contracturi gi retracturi musculare' volumul in
trofice
Din aceste efecte, reztlld ca indicalii prioritare: diferite-tulburiri intreaga ca1
:omul algoneurodistrofic posttraumatlc'
direclie, ca:
:rite 9i artroze, diverse afecfiuni localizate
Intet
otor cu substrat osteoarticular 9i vascu- "
bitice, edeme limfatice, celulite), precum interferen!i
lusiv ale micului bazin' circuit sd sr
llor constante (manual) 9i spaliald -
: regulS mai intervine qi .,Stereodyr
modulalii ca efect secundar. De aceea' la orice aplicalie terapeuti DuPi
,. rrr-dr.r. trei factori principali, in funclie de forma curentului aplicat: regiunea tt
acestei me
- cregterea Pragului dureros;
- efectul stimulant; tltg \47).
- influenlarea SNV' VectL
ln concluzie, $i acest Procedeu ele ' n farfercn t

vidual, ca gi toate celelalte fotme de cur renliale (fi

medicamentoase, astfel ci modurile nua .\'ector rn
privite in primul rdnd ca niqte criterii de orientare c j,io a
,,trej
patologii'
verificate cli'ic - in aplicaliile pe cazurile de variate 9i diferite :iecvenfd
tipuri rnai
Amintim ai"i g1'atte moduri de lucru, fumizate de aparatele de
<

prac+"ic abandonate' Ne :in spajtu

vechi - modelele Nemectrodyne 9i M Lltidyne - astdzi htie'
referim la formele,,Muttor" qi ,,Rotor"'
La Muttor era vorba de doi curenli
:: la Instit
frecvenld de la zero la 100 Hz,inIe
:: interfel
::leiazd t,
acestei forme de aPlicaiie sunt d
analgetice la 80-100 Hz, excitomo Cot
frecvenlele in jur de 50 Hz 9i excit
-^-- cu fibre ugor degenerate' de joas[ frecvenld (din care unul modulat in
crescutd,
in'f"ima Rotor, doT curenli
: liniar6, doud forme de rez'rJtate: una de
gali qi una triunghiulard cu Pante

de stimulare a sistemului simpatic,

precum gi efecte excitomotorii pe fibrr ulare parlial denervate' intrucatva
asemandtoare cu efectele curenlilor exponenliali cu
pant[ lentd'

V.3.2.2.3,Modalitifiledeaplicaregiperfec{ionareaprogreslv[aacestora
Intederenla pland.Interferenla pland este realizatd de mocelele
de aparate

pe care ne"permitem sd le denumim.,,din prima generalie",

respectiv Nemectrom,
i.le*e"trodyne, Multidyne (Fran!a), Ne nectrodyne-8 (Germania) 9.a' Cei doi curenli
 Electroterapie
Acsiunile curenlilor de medie frecvensd (lv[F) 189

iilor celulare,
realizali sau nagtere unui curent interferenlial care variazi - cel pufir: teoretic -
lor vasculari,
numai in planuri paralele cu planul format de direcliile acestora (fig. 1a 5). Dacd se
dd gi evidentd
alizAnd gi un
admite ideea cd pentru orice excitalie ,,fondul" de elemente fizico-chimice este
r benefice in constituit de mediul ionic din solufiile fesuturilor, in aplicarea pland, ionii nu se
deplaseazd decdt in cadrul ,.,secliunilor" cubului din fig, 145, cub ce reprezintd
rurdri trofice volumul in care are loc intertbrenfa. Prin interferenfa pland, nu se folosegte deci
osttraumatic, intreaga capacitate de ,,migcare" a ioniior care ar putea sd se deplaseze qi pe a treia
uni localizate direclie, care le-ar permite sd treac[ dintr-o sec]iune in alta.
ular qi vascu- Interferenla spaliald, O perfeclionare tehnicd a aparalelor de curenli
rlite), precum interferenliali inldturd aceastd,,limite", permilAnd ca prin ad[ugarea unui al treilea
circuit sd se realizeze miqcarea spaliald a ionilor din lesuturi, Aceastd interferenld
bile (spectru) spaliald - numitd gi ,,stereo" - a fost oblinutd pAni in prezent, cu aparatele
nea celeilalte
,,stereodynator" Siemens,,,Interfrem" qi,,Spinter" (Romdnia) (fi g. 1 a6).
interferen!iali Dupd cum se observd, in acest sistem existd 3 curenli care se incrucigeazd in
icat: regiunea tratat6. Pentru comoditatea manevrdrii electrozilor necesari in aplica{ia
acestei metode, ei surrt fixali cAte trei pe un suport din material plastic sau cauciuc
$tg. ruT. Ansamblul poart6, datoritd formei, denumirea de electrod stelat.
Vectorul interfbrenlial. In vederea cregterii eficacitdlii terapeutice a curenlilor
aplicat indi-
nalul terapiei rnterferenliali s-au cdutat solulii pentru combaterea existenlei direcliilor prefe-
ai sus trebuie renliale (fig, 148): Una dintre aceste solulii este inovalia denumitd de inventatori
;ste adevdrat, ,,vector interferen{ial", care printr-un dispozitiv electronic rcaltzeazd rotirea cu
togii. 45o a ,,treflei" din fig. 148 in sensul acelor de ceasornic Ai invers, periodic, cu o
de tipuri mai frecven{d cdreia ii corespunde o perioadd de2-3 secunde. In acest fel, toate direcliile
rndonate. Ne din spaliu sunt excitate succesiv cu amplitudine maxim[.
Interferenla dinamicd. Aparatul romdnesc ,,Interfrem" (ing. Mircea Popescu
ul modulat in de la Institutul de Balneofizioterapie 4in Bucuregti) realizeazd. o rotire a vectorului
rdic. Efectele de interferenld rnaximd cu 360'la fiecare perioadd de interferenld, ca un radar care
;venfd alese: baleiazl, tot planul (fig. 149).
eoinervate la
)ronaxle u$or C o dintre electrozi
rec{i a (rregalizar ea") distan f ei
La utilizarea tipurilor de aparate mai vechi din generaliile de produciie
I modulat in francezd (Nemectrodyne, Multidyne) se ploduce un fenomen secundar gi anume,
rltate: una de aparilia,,curentului exogen de cuplaj",
lard cu pante in cazurile in care dispunerea electrozilor nu se face pdtratic, ci dupd imaginea
unui dreptunghi, ca in aplicaliile longitudinale, pe segmente lungi, intre electrozi
rlui simpatic, apar curenli exogeni (fig. 1 50), care dau nagtere unui efect nepldcut de ,,electrizare"
le, intrucAtv4 datoritd ciruia se limiteazd mdrimea curentului interferenlial endogen, prin
reducerea toleranjei la o intensitate optimd eficace a curentulut.
Aparatele modeme de tipul ,,Nemectrodyn B" - Germattia, ,,Interfrem" - produs
a acestora de Institutul de balneofizioterapie din Bucuregti, au reugit sd reducd, sd corecteze
acest,,curent de cuplaj" nedorit, cu ajutorul unui dispozitiv denumit de fabricanJi
,le de ppa'rate
,,egahzator de distan{d" sauprofunditas. Corectarc a distsnlei duce astfel la o anulare
Nemectrom,
a acestor efecte prin impiedicarea aparifiei curenlilor secundari gi la permiterea
)ei doi curenli
folosirii optime necesare a curentulut aplicat, in condilii de bund toleranld.
 ElectroteraPie Acl[unile c
190
Tet
tn
vuIUrr!r !

sd imbol
re iif
\IL
Q,
curentuh
reflexe \
e= electrod

Se

$r anuln
in
Fig. 146 - APlica,tie sPa!ia16'
Fis. 145 - Secliunilc de valialie alc curenftrlui asupra 1

?nterferenliai in aplicalia cu doud circuite' -\cegtia.

pAna la
de textt
r\quruI
suDolt din :ncrucil
moteriol
plostic ;u ben;
:orpult
li
ir t
:ipuri d
I E
iocum
Fis. 148 - Modul de acfiune a
Fis. I 47 -Electrod pentru aplicalie
spaliald :uDort
Iyectoruiu i interferenlial"'
:3nm,I
i

Fis. 149 - Modul de acltunn

Vectorii indico Pozifir iI
directiei de interfer ent6 I
a linterferenlei dinamice" II
mo<imd lo diverse momente
t1 , t2 . ,.. etc. I
i
!

zono de
interferento

cureni g(ogen
de cuoloj \
\"
A -_:.tu
Fig 150 - Curentul cxogen de cuPlaj'
Electroterapi.e Acliunile curenlilor de medie f'ecvenld (MF) t9t

Terapia interfero-triplex
in cadrulacestei terapii, se asociaze cuentului interferenfial endogen, doi
curenti exogeni de joasd frecven!6. Autorul intenlioneazd ca prin acest procedeu
sI'imbogi{eascd procedura cu efectele analgetice gi vasoactive caracteristice
curentului diadinamic de 100 Hz.Deasemenea, presupune cape caleamecanismelor
reflexe viscerale sd ac{ioneze gi asupra organelor interne.
e= electrod
V3.2.2.4. Tehnicile de aplicafie ale curentilor interferenfiali

Se deosebesc fundamental doud tehnici de aplicare a curentilor interfereniiali

gi anume: static[ gi cineticS.
r spaliald.
in tehnica staticd, electrozii se menlin in timpul procedurii in acelaqi loc 9i
asupra lor se exercitd o presiune constantd. Electrozii ,,clasici" sunt cei de tip plac6.
AceEtia, utilizali cAte doui perechi, au dimensiuni diferite, carevaiazd de la 50 cm2
p6nd la 400 cm2 (50, 100, 200, 400 cm2). Pldcile sunt introduse in inveliguri umede
de texturi sinteticd, corespunzdtoare ca mdrime gi atagali la cablurile cordonului
cvadrupiu conectat la aparat. Amplasarea lor se face in aga fel incdt curenlii si se
incrucigeze in mijlocul zonei tratate. Electrozii de tip placd se fixeazd de preferinfd
cu benzi elastice sau cu sdculeli cu nisip sau mai simplu uneori, prin greutatea
corpului.
De men{ionat cd in afara electrozilor placd se mai utilizeazd astdzi 9i alte doud
tipuri de electrozi, de tip pemili gi electrozi cu vacuum (vezi la metoda combinat[).
Electrozii de tip pernild sunt de diferite feluri. Utilizarea lor rezultl din
documentalia aparatelor prevdzute cu astfel de electrozi. Acegtia constau dintr-un
de acfiune a
ferenlial". suport de material plastic pe care sunt fixafi 2 sau 4 electrozi. Ei sunt utilizali
pentru tratarea unor zone mai mici, bine delimitate'
in tehnica cineticd se utilizeaz[ doi electrozi ,,mdnugd" (palmari) care se
aplicd pe mAinile asistentului, fiind izolafi electric de acestea. Fiecare electrod se
rzitir leag[ la cAte un cablu. Celelalte doud cabluri se leagd la doi electrozi-plac5 fixa]i
)r ento
in tehnica staticd (fig. 151). Intensitatea curentului este reglatd de pacient, Regiunea
l momente
de tratat se afl[ in zona de interferenfI a curen{ilor. Prin migcarea permanentd a
electrozilor mdnug[ de cdtre asistent in timpul tratamentului, se produce o varialie
a direcliilor de intensitate maximd a curentului interferenlial, procedeul astfel utilizat
fiind denumit,,electrokineziterapie".

V.3.2.2.5,Aparate de curenfi interferenfiali

Primele aparate au fost utilizate de Nemec, care le-a denumit ,,Endogenos",

pentru a evidenlia excitarea selectivd in profunzimea lesuturilor la nivelul locului
tratat (,,Endogenos Liechtenstein"). Dupd anul 1958, acest procedeu a fost
imbun[td]it prin evitarea efectelor nedorite de suprafa![ produse la cei patru electrozi
ai celor doui circuite (aparatele din seria Nemectrodyne-Multidyne)'
 Acliunile curt
Electroterapie
t92

Fig. 151 - Utilizarea electrozilor palmali

(,,mdnuqd") in tehnica cineticd.

Fig. )52 - Aparatul

Nemectrodyn 8.
lJ - Llel
le.t roterap rc Aclitrnile curenlilor de meclie frecvenld (MF)

zilor palmari
netrcd.

Fig. 153 - Apa.r'atul Interfi'em.

Fig. 154 - Api.ratul SPintct'

I3 - Electroterapie
t94 Electroterapie Acliunile c

Aparatul Nemectrodyn 8 - Germania permite obfinerea vectorului

interferenlial qi a corecliei de distanld(fig.152), ca gi aparatul romAnesc Interfrem
(fig. 1s3).
Prototipul aparatului romAnesc Spinter (fig. 15a) oferd posibilitdli de aplicare
ale interferenjei spa{iale dinamice, precum gi ale unei frecvenle modulate in
modalitatea frecvenlei constante (,,Manual").
Un alt modehealizatla Institutul de balneofizioterapie din Bucuregti, denumit
Diafrem (fig. 155), permite oblinerea qi aplicarea unor forme noi 9i originale de
interferen{d (de tipul curen}ilor diadinamici gi a curenlilor dreptunghiulari cu
frecvenle analgetice gi excitomotorii), pe ldngi vectorul interferenlial gi,,balansul"
selectiv al unuia dintre cele doud circuite intAlnit gi la modelul Stereodynator-
Siemens (fig. 156).

v.3.2.2.6.Principalele efecte fiziologice ale curenfilor interferenfiali

Din prezentarea acestor efecte ne vom da seama c5 ele derivd din
particularitdlile de acliune ale curenlilor de medie frecvenld gi din efectele diferitelor
forme de aplicalie ale curenlilor interferenliali descrise anterior in acest capitol.
Iatd deci o prezentare sinteticd a acestora:
1" Efectul excitomotor pe musculatura striat[ (cu toate cele trei grupe de
qi
cronaxie). intr-unul acelagi mugchi exist[ fibre musculare cu excitabilitate gi
cronaxie drferit[: frecvenlele ,,mici" (sub 10 Hz) excitd toate fibrele musculare, cu
particularitdlile lor electroexcitabile diferite. Curentul interferenfial actioneazd
numai pe mugchi sdnitogi, normoinervafi.
2, Efectul decontracturant, oblinut cu frecvenle ,,medii" (12-35 Hz), mai
ales cu frecven{a variabild intre 0 gi 100 Hz, prin alternanla ritmicd a stirii de
relaxare cu cea de stimulare a lesutului muscular.
3. Efectul vasculotrofic, hiperemizant gi resorbtiv, se obline prin dou[
modalitdli de acfiune:
a) directS, pe vase gi aceasta la r6ndul ei, direct pe musculatura neledd a-
vaselor sat.guine gi indirect, pe structura neurovegetativd vasculard;
b) indirect[, prin gimnastica musculardrealizatdde efectul excitomotor mus-
cular, cu producere de ccrntraclii fiziologice, line.
4. Efectul analgetir: modificd perceplia dureroasd prin diminuarea
excitabilit|1ii dureroase (efe;tul de acoperire men{ionat mai sus), dar 9i prin
combaterea hipoxrilor generatoare de durere (deci qi prin ac{iunea rrasodilatatoare).
5. Acliunea excitomotoare pe musculatura netedd este realizatd de orice
formuld de curent interferenjial (mai a.les cu frecvenle ,,medii" de 12-35 Hz), in
mod indirect, asupra dermatoamelor, miotoamelor, a ganglionilor vegetativi
paravertebrali, lanlului simpatic, ganglionului stelat.
ReluAnd pe scurt efectele curenlilor interferenliali in funclie de frecvenld,
putem admite cd:
- fiecven{ele ,,mici" (sub 10 Hz) produc un efect excitomotor al mugchilor
striati normoinervati;
 Electroterapie Acliunile curenlilor de nedie.frecvenid (MF)

a vectorului
esc Interfrem

ili de aplicare
modulate in

regti, denumit
i originale de
rnghiulari cu
gi,,balansul"
tereodynator-

'ferenfiali

l derivd din
ele diferitelor
acest capitol.

trei grupe de
citabilitate gi
nusculare, cu Fig. 155 - Aparatul Diaf5cm.
al actioneazd,

-35 Hz), mai

cd a stirii de

ne prin doui

tura netedd a

IOmotor mus-

diminuarea
), dar gi prin
odilatatoare),
zatd de orice
2-35 Hz),in
or vegetativi

de frecvenfi,

al mugchilor
Fig I 56 - Aparatul Stereodynator.
r96 Electroterapie Acliunile cureni

Fig. 157 - Aplicalie pentru o entorsd tibio- Fig. I 58 Aplicafie de curenJi interferenliali
tarsiand. la nivelul umdrului.
?cLroterapre Acliunile cw'enlilor de medieft'ecvenla (MF)

lelferentiali

Fig, 162 Aplicalie pentru nevralgie de trigemen,

 Electroterapie Acliunile ure
198

- frer
all un efect
- frec
Rean
depiin moc
interferen!i
asupra efec

v.3.2

Indic
acliune, a r

Afec
- Sta
postfi'actut
-A:
periartrite
(fig I 58,

Fig. 16 j- Sechele paretice ale membrelor in remisie -Af

diloz:, spc
etc. (fig. 1
-Nr
-Se
Afer
Tult
trofice; ec
In a,
Institutul
curenlilor
de tip ate
angiopati
Afe
Aur
inflamato
trofovasc
de Balne,

Aft
-t
-F
_P
Fis. 164 - Tulburdri de circulalie periferici arteliald' -(
)ctroterapie Acliunile curenlilor de medie frecvenld (MF) 199

- frecvenlele ,,medii" (12-35 Hz) gi cu intensitate subliminard a curentilor,

au un efect decontracturant gi vasculotroflc;
-frecvenlele ,,rapide" (80-i00 Hz) al un efect analgetic.
' Reamintim totodatd cd pdnd in prezent, nefiind cunoscute gi explicate pe
deplin modificdrile fiziologice gi bio-histochimice induse de acliunea curenlilor
interferenliali in lesuturi, existd perspectiva certi a imbog[]irii cunogtinlelor noastre
asupra efectelor lor fiziologice gi a ldrgirii ariei de aplicalii terapeutice ale acestora.

V3.2.2.7 . Indicafiile 9i contraindicafiile terapeutice ale curen(ilor

interferentiali
Indicaliile sunt multiple gi variate gi ele decurg din prezentarea modului de
acfiune, a efectelor gi a toleranlei curenfilor interferenliali.
Afecfiuni ale aparatului locomotor
- St[ri posttraumatice, leziuni postcontuzionale: sindrom algoneurodistrofic
postfracturi, entorse, luxalii, contuzii fdrd leziuni osoase, hematoame (fig. 157).
- Afecliuni articulare din domeniul patologiei reumatismale: artrite,
periartrite, artroze - cu diferite localizdri - umdr, cot, genunchi, gleznd etc,
(fig 158, 159, 160).
- Afecliuni dureroase cu etiopatogenii diverse ale coloanei veftebrale: spon-
diloze, spondilite, scolioze, discopatii, mialgii, neuromialgii, stbri postcontuzionale
etc. (fig. l6l).
- Nevralgii gi nevrite diferite (frg. 162).
- Sechele paretice ale membrelor, in remisie (fig. 163).
Afec{iuni vasculare periferice
Tulburdri de circulalie arteriald, venoas[ gi limfaticd cu sau fird tulburdri
troficq; edeme vasculogene localizate, celulite (ftg. 164,165,166).
In acest domeniu, cercetiri clinico-terapeutice efectuate in anii 1983-1985 la
Institutul de profil din Bucuregti (dr. Lucian Chiril[) au demonstrat eficienla
curenlilor interferenliali in tratamentul sindromului de ischemie perifericd cronicd
de tip aterosclerozd obliterantd in stadiile I gi II, trombangeitd obliterantd gi
angiopatia diabetic[ - in aceleagi stadii.
Afecfiuni ginecologice
Anexite, metroanexite nespecifice, parametrite, dismenoree, afecliuni
inflamatorii ale micului b azinprinefecte spasmolitice la nivelul musculaturii netede,
trofovascular, resorbtiv qi antialgic (confirmate de cercetdri efectuate la Institutul
de Balneofizioterapie din Bucuregti) (fig. 167 9i 168).

Afecfiuni ale organelor interne

- Diskinezii biliare;
- Hepatite cronice persistente;
- Pancreatite cronice (fig. 169);
- Gastrite, boald ulceroasd.
 ELectroterapie Acliunile t

165 - Tulburari de cilculafie periferic6 arleriald'

Fig. 166 - Tulburdli de circulalie veno-limfatic[ la membrele inferioare'

Acliunile curenlilor de ne.Cie fi'ecvenfd (MF)

Fig. 168 - Aplica{ie in afec}iuni ginecologice.

 Electroterapie Ac[iunile curen!i
202

- Disto
postoperatonr
-Afecli
incontinenle r
-Edemr
dupd prostater

Contra
- Afec{i
- Tuber
- Neopl
- Stdri r

- Toate
- Aplic
organice, funr

v.3.2

Tehnicz
Fig 169 Tratamentul unor suferiule alc organelor abdomtnalc. clasice, de ru1
electrozilor, z

prescrise, doz
rnai deosebite
de aparate.

iTt'

Fig. 170 - Aplicalie in afecliuni vezicale.

t.ectroterapie Acliunile curenlilor ,le medie frecvenfd (MF) 203

- Distonii functionale intestinale: spastice, atonii intestinale

postoperatorii.
- Afecliuni reno-urinare: tulburlri ale secrefiei urinare cu reten{ii bazinetale,
incontinenle vezicale prin deficit al detrusorului gi sfincterului vezical (fig.170).
- Edeme inflamatorii ale prostatei, hipertrofii de prostatd, stdri disfunclionale
dup[ prostatectomie (fig. 171).
Contraindica{ii
- Afecliuni febrile de diferite etiologii;
- Tuberculozd activd qi cronic-evolutivd cu diferite localizdri;
- Neoplazii;
- Stdri cagectice;
- Toate procesele inflamatorii purulente;
- Aplicaliile toracice in aria precordiald in cazurile cu tulburdri cardiace
organice, func{ionale gi la cele cu stimulator cardiac.

V.3.2.2.8. Tehnici de utilizare ale unor aparate cu curenfi

interferenfiali
Tehnica de lucru cu aparatele de curen{i interferenliali include rnanevrele
clasice, de rutind, legate de reperarea corectd a regiunii de tratat, alegerea gi fixarea
electrozilor, alegerea gi fixarea frecvenlei gi a modalitdtii de interferen{d alese gi
prescrise, dozarea intensitdfii, durata gi numdrul gedinlelor etc., precum gi elemente
mai deosebite, legate de caracteristicile 9i posibilitdlile oferite de diferitele modele
de anarate.

Fig. I7 I - Aplica{ie in afecfiuni ale prostatei

 ElectroteraPie Acliunile curenlit
204

Tipurigimodeledeelectroziutilizafilaaplica{iiledecurenfiinter-
feren{iali
a)Electroziiclasicisuntinformddeplacd,deaceeasemainumescelectrozi
sau cauciuc special' metalizat' avdnd
,,pla1i". Ei sunt confeclionali din metal
100 sau 200 cmr' Se
dimensiuni diferite, -ui fr."u.r,t utilizali fiind cei de 50,
umezit6, se
introduc in inveliguri de texturd sintetici de mdrime corespunz[toare,
la aparat printr-o mufd (buca[),
ataseazdla cablurile cordonului cvadruplu racordat
qi se plaseazd in crucig doi c6te doi
se aplicd tetrapolar in perechi de mdrimi egale
fa!i'
in cupluri de aceeagi.nlour" a cablului, deci se dispun in diagnonal'fa\din
fiecdrui curent electric au
Pentru a nu fi confundate, la toate aparatele, cablurile
aceeagi culoare sau simbol (care pot diferi de la aparat
la aparat)'
cdnd existd indicalia de aplicalie cu un singur circuit, al doilea circuit se
poate ,,inchide" separat prin cuplarea electrozilor in afara
pacientului'
Electrozii plali se fixeare mai bine cu benzi de cauciuc, stranse moderat,
"el prin apdsarea de
fdr6 comprimarea lesuturilor sau in funclie de regiunea tratatd,
utilizarea sdculelilor
cdtre segmentul corporal prin greutatea sa. Nu se recomandd
exercitat5 de
cu nisip- dtn catza deran3arli circulaliei locale prin compresiunea
acesta.

b) Electrozi sPeciali
in cadrul tehnicii de aplicalie static6, in afari plali se mai pot
de electrozii
terapeutice'
utiliza electrozi de diferite tipuri, recomandali in anumite indicalii -

-Electroziipunctiformi:suntpatruelectrozipunctiformicudiametrulde
4 mm, aSezalidiagonal, la distan![ de 7mm, pentru zone
mici de tratat 9i ca electrozi-
testare (fi1.112 9i 173).

- Elect
electrczi ap
diagonal[ nr
Fig. 172 - Electrozi punltiformi aplica{i pentru testare'
zonelor circt
Electroterapie Acliunile curenlilor de medie frecvenld (MF) 205

:enti inter-

)sc electrozi
ttzat, avdnd
100 cm2. Se
umezit[, se
,ufi (bucai),
doi cAte doi
fali in fa!d.
t electric au

:a circuit se

)se moderat,
I

I
apdsarea de
a sdculelilor
:xercitatd de
l, tc' 173 Electrozi punctifoln-ri aplicafi in terapia uuei nevt'algii snptaotbitale.

!i se mar pot
rapeutice.
liametrul de
ca electrozi-

..t
ul

Fig. 174 Electrozi pentnt ochi.

- Electroziipentru ochi (fig. 174) sunt constituili dintr-o mascd oculard cu

electrczi aolicali deasupra globilor oculari gi doi electrozi-pernuld plasali in
diagonald peste apofizele mastoide (electrozii ,,pernutd" sunt destinali trat[rii
zonelor circumscrise superficiale).
206 Electroterapie Acliunile curenlilt

Fig. 175 -Aplicafie cu electrozi inelari toracici in stimularea lactaliei

Fig.
- Electrozi inelari toracici: sunt doi electrozi in formd de inel, utilizabili gi
separat, cu strat intermediar textil. Cu banda elasticd scurtd se leagd cei doi electrozi, c) Electrc
iar cu benzile de cauciuc se fixeazd peste spate gi umeri (fig. 175). metodei
- Electrozi palmari (,,mdnugd") sunt electrozi cu suprafald mare ce se aplic[ Acegtia s
pe palmd qi se fixeazd cu benzi de cauciuc sau leucoplast pe dosul mdinii. Se pafte din,,com
racordeazd,la cAte un cablu cvadruplu cu doud culori deosebite. Celelalte doui aparatul vest-g
cabluri se atageazd la doi electrozi-placd cu mdrimea de 200 cm2 in invelig de combinalie cu
texturd sinteticd, lumezitd. Se aplicd astfel incdt cablurile de culori diferite sd fie componente cu
dispuse diagonal fald in fa!6. Reglarea intensitdlii curentului se face lent de ciitre inmodali
pacient, pdni la intensitatea doritd, apoi aceasta se poate regla pe parcursul gedinlei doi electrozi-vr
de tratament (fig. 176). placd (indeose
Procedeul descris este denumit $i ,,electrokineziterapie", dup[ cum s-a bolnar,ul se afl2
menlionat mai sus. Se poate aplica tetrapolar - in combinalie cu doi electrozi- pentru electroz
placd, dupd exemplul citat - sau bipolar, in care caz se va conecta un ,,adaptor" Nemectrodyn;
intre aparat qi cablul de racord sau cele doud ,,mangoane" terminale se vor sd nu se atingd
scurtcircuita. electrod'rlui-pl
Indicaliile terapeutice care beneficiazd cel mai mult de aceastd metodd sunt La aplica
contracturile musculare localizate gi punctele dureroase circumscrise. Vor fi evitate in tehnica de a1
regiunile hemitoracelui stAng la cei cu tulburiri cardiace gi funclionale, precum gi - burelii r
pacienlii cu stimulator cardiac, la care aplicarea metodei este interzisd. bine storqi) qi
- Electrozi cu 4 cAmpuri: o,,pernd" platd(de I7lI7 cm) cu 4 electrozi cu sodiu;
suprafald mare, dispugi diagonal - numili electrozi tetrapolari. - se reglt
- Electrozi cu doud cAmpuri: o pereche de pernu{e plate (de 77-9,5 cm) cu spre dreapta pi
cdte 2 electrozi mari, aplicabili doar perechi. bombate sau flr
 Electroterapie Acyiunile curenlilor de medie ft'ecvenld (MF)

Fig. 176 -Utilizarea electrozilor palmari (,,mdnuqd") in metoda cineticb.

l, utilizabili 9i
,i doi electrozi, c) Electrozii cuvid (vacuum) sau ,,ventuzd". Tehnica de aplicalie Si avantaiele
metodei
re ce se aplicd Acegtia se ataqeazd la componenta Endovac cu curenli de excitalie ce face
sul m6inii. Se parte din ,,combina" terapeuticd reprezentatd de aparatele de acest gen (exemplu
lelelalte dou[ aparatul'vest-german ,,Nemectrodyn-Endovac"). Ei pot fi utilizali separat sau in
I in invelig de combinalie cu curenlii interferen{iali, in aceastd ultimd situalie, cele doui
diferite sd fie componente cuplAndu-se prin cablul special cu bucae pentapolard,
e lent de cdtre in modalitatea de aplicalie combinatd Endovac cu Nemectrodyn pot fi utilizali
rursul gedinlei doi electrozi-ventuzd cu doi electrozi-placd sau 4 electrozi-ventuzd cu 4 electrozi-
placd (indeosebi in tratamentul simultan al extremitdfilor); in prima variantd,
Cupd cum s-a bolnavul se afld in decubit dors'al gi se foiosegte pentru racorduri, in locul cablurilor
doi electrozi- pentru electrozi..3ceeagi culoare a cablului cvadruplu pentru electrozii-placd de la
Lun ,,adaptor" Nemectrodyn; in acest caz se va avea grijd ca figele libere ale cablului cvadruplu
ninale se vor sd nu se atingi; circuitele se formeazd prin cuplarea culorii identice de la cablul
electrod,rlui-placd cu cea a furtunului de la electr"odul-ventuzd.
d metodi sunt La aplicalia a 4 pldci cu ventuze, culorile identice se cupleazd in diagonald.
:.Vor fi evitate in tehnica de aplicare a electrozilor-ventuzd se va avea grijd ca:
Lale, precum qi - burelii de cauciuc introdugi in acegti electrozi sd nu fie prea umezili (trebuie
1Sa. bine storgi) gi este interzisd umezirea cu solufii chimice, inclusiv cu clorurd de
4 electrozi cu sodiu;
- vid complet prin r[sucirea comutatorului aeratorului
se regleaz[ intAi un
77-9,5 cm) cu spre dreapta pAni la refuz pentru a crea o bund aderenld la tegument in zonele
bombate sau flagte;
208 Electroterapie Acliunile curenlilor

- se rcgleazdsubpresiune a rcalizatd sub ventuze prin rdsucirea comutatorului

aerotorului pAnd la atingerea unei valori in jur de 0,4 kg/m2 indicatd de manometrul
drparatului.
Undele de aspiralie produse de generatorul de impulsuri din Endovac
realizeazdun masaj tisular de joas[ frecven]d cu trenuri de impulsuri in trei game
diferite gi cu intensitate diferitd, Cele trei game sunt 15, 30 li 60 impulsuri pe
minut gi pot fi alese prin acfionarea unuia din cele trei butoane separate
corespunz[toare. Ele pot fi aclionate qi concomitent, de exemplu, 30/minut cu
60/minut, in scopul oblinerii unei succesiuni mai rapide a impulsurilor.
in condiliile de aplicalie concomitent[ a curenlilor interferenliali din
componenta Nemectrodyn cu masajul prin vid-aspiralie oblinut prin undele de
joasd frecven!6, se reahzeazd o augmentare reciprocd a efectelor fiecdrei metode.
Masajul profund de aspiralie reduce mult rezistenla electricd tisulard, crescdnd
conductibilitatea lesuturilor la curenli interferenliali printr-o mai bund repartilie
lichidiand sub electrozi, printr-o augmentare de 30 de ori a vasculatiza\iei prin
capilarele activizate; de asemenea este activizatd dinamica circulaliei limfatice
dintre sistemul limfatic ai spaliile intercelulare, sunt imbundtdlite aportul arterial
de materii nutritive gi eliminarea pe cale venoasd a produselor de dezasimilalie,
sunt reglate reflex elementele sistemului nervos vegetativ local, este accentuat
transferul ionic intre spaliul intra- 9i extracelular.
Efectul vasodilatator qi trofic al curentului de interferenld cregte la rAndul
siu efectele pulsaliilor produse de vid. rJtilizarcacombinatd a celor doud forme de
terapie permite gi reducerea duratei gedinlei de tratament.
Ca indicalii terapeutice la metoda combinatd pot fi relinute aproape toate
afec{iunile indicate terapiei de joasd frecven}d, precum gi cele indicate masajului
manual. Contraindica{iile sunt reprezenlate de procesele inflamatorii acute 9i zonele Fig

cu pericol de sAngerare certi sau aattd (fi5. 177).

contractii tetan
Frecvenlafixatdinaplicalta terapeuticd va fi in funclie de scopurile terapeutice
gedin(ei, cala t
urmdrite, descrise in subcapitolele precedente.
in cazul
Intensitatea curentului. Se va avea grijd ca intensitatea curentului sd fie
intensitatea cur
crescutd progresiv qi la sfdrgitul qedinlei s[ fie redus[ de asemenea progresiv, prin ghiddm dupd pr
manevrarea 1ent6.a potenligpelrelor coresptnzltoare (distinct pentru cele doub mare a efectelt
circuite la unele modele de aparate - tip Nemectrodyne, Multidyne sau la un pentru oblinere
potenliometru comun pentru cele doud circuite, ca la Nemectrodyn B, Interfrem, Dacd intensital
Diafrem). durata gedinfei
Pacientul sesizeazd de reguld o senzalie de ,,furnicdturd" puternicd, dar bine Durata S'
toleratd, pl6cutd. Dozarea va fi la intensitate joasd sau medie. La frecvenle mai cu electrozi-pll
mari (in jur de 100 Hz constant sau 90-100 Hz variabil-ritmic) sunt suportate Numdrul
intensit6li mai mari ale curentului decAt la joasd frecvenld, totuqi intensitatea pacientul, de a
curentului nu va fi dozatd la valori prea mari pentru a se evita instalarea unei care sd fie nect

14 - Electroterapi
 209
Electt'oterapie Acliunile curen lilor de medie ft-ect'enld (MF)

rmutatorului
manometrul

Lin Endovac
in trei game
mpulsuri pe
ne separate
30/minut cu
ilor.
:renliali din
in undele de
drei metode.
ari, crescdnd
Lnd repartilie
lrizaliei prin
:iei limfatice
ortul arterial
ezasimilalie,
;te accentuat

gte la rAndul
cud forme de

,proape toate
rte masajului
:ute gi zonele Fig. 177 - Aplicalie combinatd de electrozi placd cu electrozi vent.;zd

contractii tetanice. Nu are importanld dacd senzalia de curent sldbeqte in timpul

le terapeutice
gedinfei, ca la aplicaliile dejoasI frecvenld'

rntului sd fie
in cazul girnnasticii musculare clectrice (,,electrokinezia") se va cre$te
intensitatea curentului pdni la obfinerea contracliei rnltsculare dorite' Putem
sd ne
ogresiv, prin mai
ghiddm dup6 principiul cd la tipurile de organism vagoton sd urmirim dozarea
ru cele dou5
ne sau la un
*u." u efectelor prin prelungirea duratei gedinfelor, ial la tipurile simpaticotone,
pentru oblinerea efectelor scontate, vom putea scurta durata gedinlelor de tratament'
8, Interfrem, prelungi
Dacd intensitatea curentului este dozatd la o valoare mai redusd, putem
durata gedinfei.
ricd, dar bine
Durata Sedinlelor.in general, sc indicd qcdinle de I 5-20 minute la aplicafiile
recvenle mal
cu electrozi-placd 9i durate de 10 minute la aplicaliile cu electrozi-ventuzh"
Jnt suportate Numdrul Este variabil, in funclie de modul cttm reaclioneazd
Sedinlelor.
pacientul, de afec{iunea tratat[ 9i de rezultatele oblinute. Pot fi tratate cazuri
i intensitatea in
la o serie de
stalarea unei care sd fie necesare gi suficiente 6-8 r;edinfe qi altelc la care se ajunge

14 - E,lectroterapie
2t0 Electroterapie

14-16 gedinle. in cazurile la care se apteciazd ca necesar un numdr mai mare de

gedinle (peste 12), se fecomandd intercalarea unei pauze,de 14 zlle. Aplicaliile se
pot face zilnic sau totla2 zrle,in funclie de caz 9i indicalie.
T
Coreclia (,,egalizarea") distanlei dintre electrozi acdreiraliune 9i importan{d
au fost descrise mai sus, se realizeazd prin manevrarea clapetei corespunzdtoare,
existentd pe panoul tipurilor de aparate prevdzute cu aceastd posibilitate'
Vectorul interferenlial. CAnd avem de tratat regiuni corporale cu zone afectate
in profunzime, la care este necesard combaterea direc{iilor ,,preferenliale" ale
curentului endogen, vom ac{iona vectorul interferenlial a cdrui acliune a fost de
asemenea ptezentatd mai sus. Aplic
undelor eler
cu frecventr

CIasifica

Frecvenla gi
de ur

300 kHz -l
). = l0G-1 C

3MHz-30
i, = 10-100
30MHz-3
r. = 1-10 n
300 MHz -
7. = 10-100

3 GHz-30
i. = 1-10 cr
30GHz-3
). = 1-10 m

VI.i
DE

La bi
lntrodus u
,'ircuitului
;ircuitului
;dnd difer,
 Electroterapie

mai mare de CAPITOLUL VI

\plicafiile se
TERAPIA CU iX,tTTA FRECVENTA
gi importanli
spunzdtoare,
tate.
zone afectate
renliale" ale
rne a fost de VI. L DEFINTTTE. CTASIFTCARE

Aplicarea terapeuticd a cdmpului electric Ai magnetic de inaltd frecvenld 9i a

undelor electromagnetice (undele decimetrice de 69 cm gi microundele de 12,25 cm)
cu frecvenle peste 300 kHz (pragul lui Nemst) reprezinti terapia cu inalt[ frecven]i.
Tabelul 4
Clasificarea dupi domeniile de frecven{d, lungimea de undi 9i pror:edurile terapeutice
de inalti frecvenfi folosite in etapa actuali (dupd H. l)del)

Frecven{a gi lungimea Procedura terapeuticd

de undi

300kHz-3MH Unde hectometrice sau unde - Ultrasunete

). = 100-1 000 m medii 800 kHz: 1,87 mm;
- Diatermia pdnd la 3 MHz
).: 100 m. Nu se mai folosegte
3 MHz - 30 MHz I-Inde decametrice sau unde Tratament cu unde scurte (US),
l" = 10-100 m scurte (HF) :
cuN 27,12 MHz 9i l, 11,06 m :
30 MHz - 300 MHz Unde metrice sau unde Nu se utilizeazd in terapeuticd
l. = l-10 m ultrascurte (VHF)
300 MHz -3 GHz Unde decimetrice (UHF) Tratament cu unde decimetrice de
l. = 10-100 cm 69 cm (434 MHz) 9i tratament cu
microunde de 12,25 cm (2 450 MHz)
3GHz-30GH Unde centimetrice (SHF)
l, = 1-10 cm
30 GHz - 300 GHz Unde milimetrice (EHF)
]" = 1-10 mm

vr.2.MoDUL DE PRODUCERE A CURENTILOR

DE INALTA nnBcvENTA iN scop TERAPEUTIC
Labazaprimelor aparate de inalt[ frecvenld std circuitul oscilant in care s-a
introdus un ,,scanteietor" (,,eclator") (fig. 178). Componentele principale ale
circuitului sunt bobina (L) qi (-londensatoful (C). Principiul de funclionare a
circuitului oscilant sebazeazdpe fenomenul de descdrcare a condensatorului, afltnci
cdnd diferenla de potenlial dintre armdturile condensatorului invinge :ezislenfa
 Electroterapie Terapia cu inaltd
2t2

Fis, I 78 - Schema unui circuit oscilant. Fig. 179 -Unde electromzgnetice amortizate:
I- perioada (este constantd); 1- intensitatea
in descreqtet'e.
Fig. 180 -Und
stratului de aer existent intre ele. Scdnteia apdrut[ la nivelul scanteietorlllui (de
fapt un ,,buchet" de scdntei) strdbate dielectricul in ambele sensuri, intr-o durati Magnetr
extrem de scurtd (milionimi de secundd). Bobina din circuit reincarcd condensatorul
tub electronic
prin autoinducfie, in sens invers decdt a fost in clipa producerii primei scdntei. Prin
care intensitate
descdrciirile succesive intr-un sens $i altul, intensitatea curentului scade pAnd Ia de un cAmp r
zero, deci undele produse vor avea amplitudini din ce in ce mai reduse, amortizdn-
traiectoriilor e
du-se(fig, 179).Undeleamorlizaleauaceeagilungimedeunddpetotparcursullor ale aparatelor
dupd un tren de unde amortizate, circa 16:-20 oscilalii la fiecare descdrcare a unde, un cabl
condensatorului, urmeazd o pauzd de circa 500 de ori mai lungd, timp in care are transformatoar
loc reincdrcarea condensatorului pAnd la limita lui superioard. In aceastd clipd apare Aceste z

scAnteia gi se formeaz[ un nou tren de unde amortizate. Acest sistem de prodrrcere

menlionim cd
a curen{ilor de inaltd frecvenld era intAlnit la aparatele de d'arsonvalizare, care
de undd cu re!
debitau curent cu unde lungi (2 000-600 m).
Pentru evitarei
Introducerea in circuit a unui numdr mai mare de scdnteietori (eclatori), a hotdrdt pe plar
fEcut posibild cregterea numdrului trenurilor de unde amortizate proporlional cu
numai pe anul
numdrul eclatorilor introduqi. S-a ajuns astfel la 20 de eclatori in circuitul unui
Lungimea de r
aparat. Asemenea apatate furnizau crirenli de inalti frecvenld cu unde medii de
de terapie cu
600-150 m (diatermia cu um care astdzi nu se mai lutilizeazd in terapeuticd).
furnizeazd cut
inlocuirea eclatorilor cu tuburi electronice cu 3 electrozi (triode) a schimbat
27,l2MHz);
in mod esen{ial caracteristicile undelor de inaltd frecvenJd. Oscilaliile ob}inute diferente ale t
prin intermediul triodelor au un caracter intrelinut (amplitudini egale), un flux
continuu (fdrdpauze) 9i o frecvenld considerabil crescutd (frg. 180, lB1). Se oblin
astfel frecvenle cuprinse intre 10 qi 100 MHz, cu lungimi de und6,,scurte" care au
cea mai mare importanld qi aplicabilitate in acest domeniu terapeutic, datoritd
efectelor fiziologice gi terapeutice, precum qi a uquriniei in aplicare.
Precizdr
Introducerea gi utilizarea ulterioard a magnetronului in locul triodelor au dus la
oblinerea de unde cu l, gi mai scurt[, undele decimetrice gi microundele (vezi tabelul).
cuunde,,med
Generatorul de microunde se compune dintr-un post de alimentare cu energie necesard desr
de undd,
electricd, un magnetron gi piese intermediare.
Postul de alimentare este compus dintr-un sistem de transformare care este Aparate
racordat la relea gi debiteazi un curent de peste I 000 volli necesar pentru magne- in schema cin
sator de bloca
tron. Transformatorul principal mai debiteaz[ curent electric de tensiuni mai joase,
necesar pentru unele dispozitive din aparat.
metrul gi pote
Eleclroterapie Terapia cu tna I td.frecv e npd

:tice amoftizate:
intensitatea
.1-
Fig, 180 Unde electromagnetice intrefinute. Fig. 181- Schema de principiu a circuitului
:etorului (de oscilant cu lamod.
ntr-o duratd
Magnetronul constituie partea cea mai importantd a generatorului. Este un
rndensatorul
tub electronic special, cu catodul cilindric situat central, inconjurat de anod, in
scdntei. Prin
care intensitatea gi direc{ia curentului de electroni intre catod qi anod sunt comandate
:ade pdnd la
de un camp magnetic ale cdrui linii de for![ sunt perpendiculare pe direclia
, amortizAn-
larcursul lor
traiectoriilor electronilor. in interiorul magnetronului este vid. Celelalte elemente
ale aparatelor sunt reprezentate de o anten[ emildtoare, un reflector-localizator de
Iescdrcare a
unde, un cablu flexibil blindat care transportd curentul de inaltd tensiune intre
r in care are
transformatoare gi magnetron gi un bra! cu arliculalii mobile care susline emi16torul.
I clipd apare
Aceste apaftte furnizeazd impulsurile de IF in regim continuu. Trebuie sd
Le producere
menliondm cd generatoarele de inaltd frecvenld funclioneazdpe aceleagi lungimi
ilizare, care
de undd cu reteaua de radiofonie, putdnd astfel perlurba receplia aparatelor radio.
Pentru evitarea acestor inconveniente, la conventia din 1947 de la Atlantic City s-a
(eclatori), a
hotdrdt pe plan internalional ca aparatele de terapie cu unde scurte sd fie fabricate
porlional cu
numai pe anumite game de lungimi de undd gi anume 22,12 m, 1 1 ,06 m qi 7 ,32 m.
rcuitul unui
Lungimea de und[ este o constantd a fiecdrui aparatinparle. Majoritatea aparatelor
de medii de
de terapie cu unde scurte fabricate gi utilizate in ultimele 2-3 decenii in Europa
ruticd).
furnizeazd, curenli cu lungimea de undd de 11,06 m (corespunzdtoare frecvenler de
) a schimbat
27 ,12MHz); menliondm cd in gama de lungimi de undi inlre 7 gi 22 m nu existd
ile oblinute
le), un flux diferenle ale efectelor fiziologice produse.
il), Se oblin
rte" care au
tic, datoritd VI.3. APARATELE DE UNDE SCURTE

rlor au dus la Prccizdm rnai intdi cd,inalta frecvenld cu unde ,,lungi" (d:arsonvalizarea) gi
rezi tabelul). cu unde ,,medii" (diatermia) nu se mai utilizeazd,interapie, Ca atarc,nu considerdm
'e cu energie necesard descnerea structurii apgratelor care generau aceste game de lungimi
de undd.
rre care este ^ Aparate de unde scurte cuprind un circuit generator gi un circuit rezonator.
In schema circuitului generator intrd: (fig.182) un transformator, trioda, un conden-
ltru magne-
ti mai joase, sator de blocare, mai multe bobine de qoc, o rezistenld mare de incdrcare, miliamper-
metrul gi potenliometrul corespunzdtor.
214 Electroterapie Terapia a'

-(
este mai
de induc
aplicalie
-l
frecvenlr
direct pr
scurgerir
este o cc
-(
electroli
-j
metalici
-(
unei bot
Fig, 182 Schema de principiu a unui aparat de unde scurte.

valabile
-(
electron
std la ba

Daci modelele vechi ale aparatelor de unde scurle erau inzestrate cu un panou
de comandi mai complicat (Joulemetru pentru acord, ampern ettu termic, schimbd-
tor de scald pentru intensitate), aparatele moderne, avdnd asiguratd acordarea
automatd a celor doud circuite 9i comutator comun pentru pornire 9i reglarea VI.
intensitdlii necesitd o manevrare simplificat[.
producdtoare din multe lari (RDG - TUR KW
g,a. Polonia - Diamat G) sunt de mai multd vr VI
de specialitate. I
Electrozii utilizali in procedurile cu unde scurte sunt descri gi la prezentatea
metodelor de aplicare ale acestora.

redresat
VI.4. PROPRIETATILE FTZICF. ALE CURENTILOR in terap
DE INALTA rnncvENTA
fiind fo
Curenlii de inaltd frecven{d au o serie de caracteristici care le implimd
acester
termote
terapre
P
curen!t
particu
Astfel, ei tra.verseaz[ condensatorii, putdnd sI ac]ioneze in circuit deschis. de aplic
 Electroterapie cu inaltd frecvenSd

electrolitice,
- in mediile conductorii
metalici - curentul ,,Pelicular"'
-Curenfii de
e imPedanla
unei bobine.
- Propagarea curenlilor de IF intr-un mediu heterogen nu urmeazd legile
valabile pentru curentul continuu.
, condensatorul
- iurenlii de IF transmit in nrediul inconjurdtor, la distanle foarte rnari, unde
odus pacientul, electromagneiice de aceeagi frecvenld cu a curentului care le-a generat" F'enomenul
tricd a regiunii std la baza radiofoniei, radioloca{iei 9i televiziunii.
n rezonanld" cu
rl acordului.
'ate cu un panou
U.5" UNDELE SCURTE
:rmic, schimbd-
rratd acordarea
rire gi reglarea vr.5.1. PROPRIETATTLE FTZTOLOGICE ALE UNDELOR
ahzate de firme SCURTE
:rm, Recotherm
lloatarea relelei
vr.s.1.1. PARTICULARITATILE, CURENTiLOR DE iNArrA
i la prezentarea
FRECVENTA ST PRINCIPALELE ACTILTNI BIOLOGICE
$I FIZIOLOGICE ALE ACESTORA
gi electrochimicd (cu exceplia inaltei frecvenle
- Nu au acliune electrolitic[
redresate, fumizate de exemplu de aparatul cu curenli analgici utilizat mai demult
{TTLOR
in terapie); in consecinld, nu produc fenomene de polarizare'
I N., pro-rouc[ excitalie neuromuscular[: la frecventd inalt[, durata stimulului
fiind foarte scurtd - sub 0,01 ms - nu poate provoca excitalia structurilor nervoase.
are le imprimd datoritd
- Au efecte calorice de profunzime frrd aproduce leziuni cutanate;
acestei caracteristici principile, curenlii de IF sunt utilizali in procedurile de
ohertzi (1 kHz: termoterapie cu acliuni profundd. Notdm cd primul care a aplicat undele scurte in
;: I 000 MHz), terapie a fost germanul Schliephake la Giessen in anul 1928'
retri, centimetri. Penetralia lor tisulard qi efectul caloric depind in primul rAnd de frecven{a
pacitive, putAnd curenlilor (ea creqte odatd cu cregterea frecvenlei), de constantele electrice 9i
.r le pot strdbate. particularitdlile histobiochimice ale structurilor tisulare strdb[tute, de metodologia
r deschis. de aplicalie 9i distanlele electrozilor (proiectorilor) fatd de suprafala corporali tratatd.
216 Electroterapie Terapia cu tnal'

in zona
prin dispersii
Jesutu
de membranr
conferd cara
macroscopic
Fig. I Comportamentul fesuturilor ca un
8 3 - Fig. 184 Comportamentul tegumentului ca o com-
conductor complex (schema lui Philipson). binaJie de capacitl,ti 9i rezistenfe.
- in acet
concomiten!
se realizeazd
Jesuturile se comport[ ca un conductor complex fomat din rezistenle (R) qi
capacitdli (C) (fig. lB3). Cu cAt frecvenla curenlilor aplicali este mai micd (spre Curent
energie tern
curentul continuu), rezistenla tisulari (gi cutanat[) fa![ de curent este mai mare.
de energie gi
Dimpotrivd, cu cdt frecven{a curentului este mai mare, lesuturile se comportd ca o
in serie a cAt
capacitate,curentul trecdndprin tegument fEr[ sd-l incdlzeascd, Indomeniul inaltei
membrana c,
frecvenfe, curentii cu lungime de undd mai mare (100-1 000 m - unde hectometrice
rezistenla o1
sau , medii" aparlinAnd diatermiei) au un mod de propagare tisulard preferenlial
Teoria
prin conduclie (evitAnd structurile mai rezistente, precum pielea, pe care totugi o
vom dezvoll
incdlzesc relativ prin degajarea unei cantitdli mai mari de curent), in timp ce curenlii
cu lugime de undd mai micd, precum undele decametrice sau ,,scurte" (10-100 m)
aclioneazd mai ales ,,capacitiv" (strdbetand mai ugor straturile mai riu conducd-
toare), incdlzind mai mult lesutul subcutanat, fenomen marcat la nivelul lesutulqi
a) Ast
celulo-adinos, tisular, cregtr
inrugl tegumentul se comportd ca o combinalie de capacit[1i (C) gi rezistenle in zonele trt
(R), dispuse in paralel (fig. l8a). Stratul comos al pielii reprezintd un,,excelent b) Ast
izolant" (Dumoulin), penetra{ia curentului avAnd loc prin vase gi canalele sudoripare; fdrd tulburd
spre deosebire de comportarea in fala curentului continuu,la care rezistenla cuta- ac{iune dire
nat[ este crescut[, aceasta scade net la aplicaliile curenlilor de IF de la 5 000 ohmi prin vasodil
ia 50 ohmi. (in aplicalii
Mai trebuie sd menliondm qi urmdtoarele situalii particulare ce influen{eazi c) Asr
transferul gi acumularea de energie caloricd: -Lar.
- distanlarea electrozilor fald de tegument (suprafala corporald) are ca unnare are un efecl
un efect mai profund crescdnd intervenlia acliunii ,,capacitive"; -Lar
' - cAnd tegumentul este umed (in caz de transpiralie de exemplu), rezistenla excitabilitar
lui scade qi temperatura cutanatd cregte prin interven{ia fenomenului de conduclie; se pare cd e
fenomenul nu se produce cAnd electrozii sunt distanlali fald de tegument. Jesuturile durati mai
subcutanate reac[ioneazd la curenlii de IF ca un ,,electrolit central": impedanla d) As
tegumentului la curenlii de IF este mai redusd, astfel c[ energia caloricd se acumu- aplica{iile I
leazdmai mult sub tesument. asupra extr
Se mi
precum $l z
VI.5.1.1.1. Modul de acfiune in intimitatea tisularX
Efecl
Prin cercetdrile efectuate s-a incercat a se explica modul de acfiune a curenlilor 1. Hi
de IF asupra {esuturilor. Cele mai acceptate ipoteze suslin cd procesele bioelectrice 2. Ar
care se petrec in dielectricul tisular sunt tributare teoriei ,,dielectricului neomogen" 3. Ml
(Maxwell-Wagner) 9i teoriei,,dipolului" (Debye). 4. Ac
 Electroterapie Terapia cu inaltd frecvenYd 217

in zona undelor scurte, decametrice (1, : 1 1 ,06 m), acliunea acestora s-ar explica
prin dispersia de tip Maxwell-Wagner la nivelul elementelor structurilor tisulare.
lesuturile sunt alcdtuite din lichide bune conducdtoare electric, delimitate
de membrane (gi alte elemente structurale) riu conduc[toare. Aceastd structur[ le
conferd caractetul de ,,circuite electrice neomogene" stratificate complex, atdt
rnacroscopic, cAt gi microscopic,
nfului ca o com-
stenle.
-in aceste medii stratificale, ar ap[rea curenli de conducere 9i de deplasare
concomitenfi; la nivelul suprafelelor de delimitare dintre diferitele straturi tisulare
istenle (R) qi se realizeazd potenliale electrice.
ri micd (spre Curentul de inaltl frecvenld trece prin ser ca $i curent de conduclie (dezvolt6nd
te mai mare. energie termicd), iar prin membrane, ca un curent de deplasare, cu consum ledus
rmportd ca o de energie gi frr[ efect caloric. in mediul sanguin, hematiile se comportd ca legdturi
neniul lnaltei in serie a cAte doi condensatori in care mediul intracelular este bun conducdtor, iar
hectometrice membrana celulard are caracter izolantcu rezistenld ohmic6. La trecerea curentului,
rezistenla ohmicd se transfotml in cdldur6, conform legii lui Joule'
r preferenlial
Teoria ,,dipolului" se aplica in cazul aplicaliilor de microunde, pe care le
care totugi o
vom dezvolta mai departe.
rp ce curenlii
'(10-100 m)
'du conducd- VI.5.1.1.2. Acfiunea fiziologicd a efectului caloric
:lul lesutulqi
a) Asupra metabolismului: cregte necesarul de oxigen gi de substrat nutritiv
tisular, creqte catabolismul. Dozele aflate in limite normale stimuleazd metabolisrnul
r gi rezistenle
in zonele tratate.
un ,,excelent
b) Asupra circulafiei: cercetdri reografice au demonstrat la subieclii cu sau
e sudoripare;
fdrd tulburdri circulatorii o activare vizibilS a circulaliei (hiperemie activd), prin
:istenta cuta-
ac{iune direct[ local6, prin acliune reflexd (eliberare de substanJe vasoactivate) 9i
r 5 000 ohmi prin vasodilatalie generali avAnd ca efect secundar, o scidere a tensiunii arteriale
(in aplicaliile generale).
influenleazd c) Asupra sistemului nervos:
- La nivelul sistemului nervos central (prin aplicalii asupra regiunii cefalice)
rre ca uflnare are un efect sedativ.
- La nivelul sistemului nervos periferic - in regim de dozare corectd - creqte
r), rezistenla excitabilitatea,virezade conducere, scade reobaza qi scufteazd cronaxia; acest efect
[e conducfie; se pare cd este influenlat qi de durata aplicaliilor (se manifestd mai ales la cele de
tt. Jesuturile duratd mai scurtd).
': impedan{a d) Asupra musculaturii: scade tonusul muscular, relaxand antagonigtii; in
:d se acumu- aplicajiile locale se explicd prin imbundt[Jirea circulaliei locale, iar in aplicaliile
asupra extremitdtii cefalice prin acliune asupra hipotalamusului'
Se rnai susline un efect de cregtere a capacitdlii imunologice a organismului,
precum gi acliune asupra glandelor endocrine incd neelucidatd.
Efectul terapeutic derivat din ac{iunea cdldurii
ea curentilor 1. Hiperemizant;
: bioelectrice 2. Analgetic;
i neomogen" 3. Miorelaxant-antispastic;
4. Activ ar ea metabolisrnului.
218 lectroterapie krapia cu irtc,
..E

V1.5.2. MODALITAU UN APLICATIE

ALE UNDU,bN SCURTR ' -

corpului din mediul extern (utilizarea razelor infrarogii, bdile calde, cataplasmele
calde, impachetdrile, biile cu aer ca,ld, gi cu aburi etc").

tratament frzical nu se inlocuiesc una pe cealaltd, ci se aleg in fturclie de verigile in ace

fiziopatologice vizate gi de scopul terapeuJic urmlrit. loc un schi
curentului z
V1.5.2,1. METODA iN ,,inldtur6" d
CAMP CONDENSATOR Echili
nice) 9i cel
A fost introdus[ in terapie in
1928 de Shliephake gi Esau. presupune un
variabil car,
r

ctrcuit generator constituit de aparatul de unde scurte utilizatgi un circuit rezonator

Din r
realizat de electrozii in ,,cAmpul" cdrora este introdus pacientul.
deplasare re
Regiunea tratatd, se afld in reprezentat de demonstrat
electrozi gr formeazd impreund cu eiectrod (aerul) este uniforr
un dielectric carc prezintd o pierd I g5). Pentr
Schliephakr
sau de mate
170 mm, nr
reglatd, astl
(fig l"Bs ei
Electr
dimensiuni t

in pdsld inr
direct pe cr
afectiuni cu
Mdrir
dimensiuni
ei pot fi des
Ar!ru
le i;nprimd
Fig. 185 Aplicalie terapeuticd in cdmp condensator dtstanta ele
 Terapia cu tnaltd frecvenld

rli de inaltd
1e terapie se
;anismului),
r este adusd
ataplasmele

IF produc o
rcedee (care
lui corporal
rai profunde
rapeutrce cu
,eosebire de
ului rimdne Fig. 186 - Electrozi de tip Schliephake.
mijloace de
: de verigile in acest dielectric, sub influenla curentului alternativ de inaltd frecvenld are
loc un schirnb periodic de sarcini electrice (curent de deplasare), echivalent al
curentului altemativ din conductor (curent de conduc{ie). Curentul de deplasare
,,inldturd" dielectricul gi in interiorul acestuia, se transformd in cdldurd.
Echilibrarea rezonan{ei intre circuitul generator (cuprinzdnd tuburi electro-
nice) gi cel rezonator (constituit de dielectric) se face cu ajutorul unui condensator
esupune un variabil care la aparatele moderne funclioneazd automat.
rezonator
Lit Din relalia complementard dintre curentul de conduclie gi curentul de
deplasare rezultd cd electrozii nu trebuie neapdrat fixali la suprafala corpului. S-a
vezentat de demonstrat cd la o oarecare distantd (cca 24 cm), incdlzirea regiunii respective
:troo (aerul) este uniformd qi incdlzirea superficiald a pielii este evitatd.
t).
Pentru aplicaliile in cAmp condensator se utilizeazd electrozi de tip
Schliephake, care constau in pl6ci metalice rotunde izolate intr-o capsuld de sticld
sau de material plastic de diferite dimensiuni, avAnd diametrul de 40, 85, 130 sau
170 mm, numili qi electrozi ,,rigizi". Distanlaplicilor fafd de tegument poate fi
reglatd, astfel incAt la aplicare, permite o distanld de circa 3 cm fald de tegument
(fig l8s ei 186).
Electrozii pla{i sau ,,flexibili" sunt confec{ionali din cauciuc, avAnd diferite
dimensiuni(8-14cm,10/16cm,l2lI8cm,I4l20cm,l8l27 cmetc.),fiindincorporali
in pAsld invelitd in pdnzd, albd sau alte materiale ugor lavabile. Acegtia se aplicd
direct pe corpul pacientului qi sunt utilizali in cazurile in care dorrm sd tratdm
atectiuni cu zone corporale plane sau pacienli imobilizali la pat (fig. 187).
Mdrimea electrozilor, atAt a celor rigizi, c6,t gi a celor flexibili, nu reprezintd
dimensiuni standardizate, civariazdin funclie de fabrica producitoare. In principiu
ei pot fi desemnali ca electrozi mici, mijlocii qi mari.
Al{iunea undelor scurte asupra iesuturilor depinde de natura lcrr. diferit[, care
le i;nprinrd constante dielectrice gi rezistente specifice cl;osebite, precum gi de
drstanla electrozilor fald de suprafala corporald.
 Electroterapie Terapia aL ina

A fos
Kowarschik
cablu de ind
intelu
- cabl
- cabl
utilizat in a1

- cabl
corpului sar
1,5-3 m (fi1
- VIUU
^l ^^
ce formeazi
dupd regiun
- elec
metrul de 5,
rial plastic t

in ac,
Fig. 187 - Electrozi plafi sau ,,flexibili". electromag
electromag
fesuturile bogate in apd gi proteine (20 g%), cum sunt mu$chii 9i organele Foucault ca
inteme, au o lezistenld rnai rnic[ decAt lesutul gras 9i mdduva osoasd. Prin muqchi acolo unde
gi organele inteme, care au o constantd diclectricd mare, energia de inaltd frecvenld Fajd c

profunddm
trece ca un curerlt de deplasare,larda produce cdldurd. Jesutul gras, fiind,,rdu
de llt fald
conducdtor electric", avAnd o rezistenli electric[ de zece ori mai mare, se incdlze 9te
nu depdgegr
mult mai puternic. Coeficientul de incdlzire pe unitatea de volum de lesut gras fa![
de acelagi volum de lesut muscular este totdeauna in raport de 10/1 la metoda de
aplicare in cdrnp condensator.
Pe misurd ce frccvenla curentului aplicat cre$te, se remarcd o tendinld de
scddere a rezisten{ei electrice, fenomen valabil pentru ambele grupe de fesuturi:
bune gr rdu conducdtoare.
Dacd dorim incdlzirea profundd a lesuturilorqi evitarea incdlzirii straturilor
cu tesut gras la aplicaliile cu unde scurte , trebuie s[ mdrim distanla dintre electrozi
gi suprafafa corporald. Prin cregte;ea distanlei dintre-electrozi gi tegument credm
posibilitatea omogenizdrii pa4iale a cdmpului electric, precum 9i a incdlzirii
lesuturilor, inclusiv a celor din profunzime.
MicAorarea distanlei dintre electrozi gi suprafala corporald duce la o inc[lzire
mai mare in suprafald, unniritd numai in unele ca )i,prezentdnd procese patologice
suncrficiale.
in concluzie: tegurnentul gi lesutul gras subcutanat prezint[ tendinla de incil-
zire ma\ putemici decAt lesutul muscular subiacent; aplicaliile in cAmp condensator
reprezintd o metod[ adecvatd pentru oblinerea unei incilziri de profunzime - dacd Fig l8B -
se respectd regula distanfei (3-4 cm).
troterapie Tbrapia cu inaltd frecvenyd 221

YI.5.z.2.METODA iN CAVP INDUCTOR

A fost studiatd din anul 1934 de Harrimann, Holmquist, Osborne gi
Kowarschik. La aceastd metodd, energia este transmisd regiunii tratate printr-un
cablu de induclie, de unde qi denumirea sa.
In tehnica de lucru a acestei metode se pot utiliza mai multe tipuri de electrozi:
- cablu infdqurat in spirald circulard gi amplasat intr-un inveliq de electrozi;
- cablu infrgurat in spirald circulard gi amplasat intr-un invelig de pAsl6,
utilizat in aplica{iile pe suprafele plane mari (dorsal, lombar);
- cablu infdgurat in spirale in jurul regiunii tratate: membrele, o parte a
corpului sau intregul corp; acesta este electrodul solenoid, avAnd o lungime de
1,5-3 m (fig. 1BB);
- electrod ,,diplodd" cuprinde doud cabluri-bobind .lispuse in doud planuri
ce formeazd un diedru (cu articulalia ce-i permite mobilitate cu inclina{ii varrabile
dup 6 re giun e a tr atatil) ;
- electrozi de tip monodd (cu diametrul de 14-15 cm) sau minodd (cu dia-
metrul de 5,5 cm); la care cablul-bobini este amplasat in carcase rotunde din mate-
rial plastic (fig. 189).
In aceastl metodd, cdmpul electric realizat de bobind produce o induc{ie
electromagnetici transmisd segmentului corporal ;ratat, in care induce o for{d
e la curenli turbionari cu deplasare circulard (curenlii
rgaDele cdldurd prin efect /orile). Incdlzirea este mai puternicd
mu$chi este mai exprimai.
ecventd Fali de aplicajiile in cAmp condensator, acea;td meto ddrcalizeazd, o incdlzire
nd ,,rdu profundd mai eficienti la nivelul lesutului muscula', ajungAndu-se pdnd la un raport
:dlzegte de l/1 fali de incdlzftea fesutului gras, in cazurile cAnd stratul adipos supraiacent
ras fald nu depdgegte 3-4 cm grosime.
toda de

linla de
:suturi:

aturilor
lectrozt
: credm
cdlzirii

Lcllzire
ologice

: incdl-
lnsator
- dacd Fig 188 - Infrgurarea unui cablu inductor pe membrul Fig, 189 - Monodd.
inferior.
222 Terapia cu tnt
Electroterapie

Mai citdm ca o altd formd posibild de utilizare a cdmpului inductor, metoda

de supraincilzire a corpului in cabine hipertermice tip
,,pirostat,,, eare sunt insd
folosite mai rar, in favoarea altor metode frzicalece urmdrisc incdlzireasenerald
a
corpului (bdi de lumind, bdi de aer cald etc.).

n
vI s.3. TEHNICA gI METODOLOGIA TERAPIEI Fig. l9l -Po
CU UNDE SCURTE
afectate. Dr
170 mm, pe
terapeutice
pentru reali
seindicd eL
de dimensir
- Dis
vI5 3.1. ALEGEREA gI UTTLIZAREA ELECTROZILOR ea esteregl
multe cazur
ment modil
duce la o in
- Poz
monopolaq
un cAmp un,
duce la o c
oblicitate"-
Regir
vdrf', cu in
Dimensrunea electrozilor. Alegerea unui electrod adecvat este in funclie gi efect se ind
-
de suprafala tratatd,, conturul acostuia trebuind sd depdgeascr cu pulin aria Teore
zarrci
- tran
- lonS
- inr

Are o
administratr
tratate, feiu
;i scopul te
Struct
rmpeCanle c

aplicatd. Gr
teraperrtice,
Fig. 190 - Electrozi axilari gi elechod vaginal. ;r se pot ap
 Terapia cu tnaltd. frecvenld 223
Iectroterapie

or, metoda
) sunt inse
generald a

I Fig. t9t - Pozilionarea electrozilor rigizi: a;:ti:il. corect6; b - ,,efect de oblicitate"; c - ,,efect

e, in cdmp afectate. De exemplu, pentru torace se utilizeazd cei cu un diametru de cel pulin
I aparatura 170 mm, pentru genunchi gi sinusuri electrozi de 130 mm etc. De obicei aplicaliile
de scopul terapeutice in cdmp condensator (bipolare) se fac cu electrozi de aceeagi mdrime,
funzime gi p.rri* realizareatnui cdmp uniforrnde incdlzire tisular[. in scopuri speciale, cdnd
lor situate se indicd electrozi de dimensiuni diferite (plasali la distan{e egale fatdde corp), cel
de dimensiuni mai r,:duse devine activ, avfind efeptul termogen mai pronun{at.
- Distanla electrozilor fa![ de suprafala regiunii tratate.La electrozii rigizi
ea este reglabiid prin culisarea unei tije mobile di'rizate in centimetri, in cele mai
f,R multe cazuri se plaseazd la o distanld de 2-3 cm. Varialia distanlei electrod-tegu-
ment modificd profunzimea efectului expunerii: mdrimea distanlei peste 2-3 cm
t legate de duce la o incdlzire mai profundd.

chliephake
- Pozilia eleetrozilor are o mare importanfd. Fie cd se aplicd bipolar, fie
monopolar, ei trebuie sd fie agezali paralel cu suprafala tratatd pentru a se tealiza
i incilzesc
un cdmp uniform de transmisie gi incdlzire (fig. 191 a). Agezarea oblicd a electrozilor
rale plane;
duce la o concentrare a cAmpului in zonele mai apropiate de aceqtia (,,efect de
ale tratate;
oblicitate" - fig. 191 b).
peciali, de Regiuhile prezentAnd proeminenle de tip mamelonar determini ,,efectul de
rdul axilar,
vdrf', cu incdlzire mai pronunlatdla acest nivel (fig. 191 c). Pentnr a evita acest
efect se indepdrteaz[ electrozii de suprafala regiunii respective.
t funcfie gi Teoretic, electrozii pot fi pozilionafi in 3 modalitdli:
aria zanei
- transversal - metodi utilizat[ de reguli in tratamentul articulafirlor;
- longitudinal - in aplicaliile la nivelul regiunii spatelui, trunchiului, membrelor;
in unghi drept.

Yr.5.3.2 DOZAREA INTENSITAuI CAUPULUI

DE UNDE SCURTE
Are o importanld deosebitd in aceasti formd de electroterapie. Doza intensitdlii
administrate variazi in funclie de sensibilitatea individrnli la cdldurd, natura regiunii
tratate, felul, dimensiunea gi distanfa electrozilor fa!6 de suprafala corpului, efectul
gi scopul terapeutic urmdrit, stadiul de evolulie al afecliunii tratate'
Structura diferiti a lesuturilor tratate (cutanat, adipos, muscular etc,) determind
impeCanle diferite, ceea ce determind gi o acjiune diferenliat[ a dozelor de intensitate
apficatd. Gradul de vascularizafie tisulard locald influenfeazd de asemenea dozele
teraperrtice, in sensul c[ un lesut mai bogat vascularizat pierde mai repede cdldura
gi se pot aplica doze mai mari in tratamentul unor astfel de zone.
224 Eleclroterapie Terapia cu ir,

Intensitatea cAmpului de unde scurte este ardtatd de instrumentul de mdsurd In or

al aparatului utilizat. Trebuie totugi apreciatd capacitatea de incdlzire a fesuturilor, electrozilor
deoarece chiar dac[ instrumentul aratd o intensitate exactd (exprimatd in wa!i), Nu este rer
incdlzirea variazd. in funclie de factorii mai sus amintili. In pr
Sunt cunoscute gi citate doud metode de dozare: obiectivi qi subiectivd. -in
Metoda obiectivd constd in mdsurarea temperaturii pielii, tesuturilor sub- minute), ir
cutanate sau a cavitSlilor mucoase (intr-un mediu ambiant cu temperatura mdsurati
-in
-20-24"C) cu diverse mijloace: cupluri termoelectrice, termistori de diferite forme (20-30 mi
(,,pastile", ace, sonde), aplicate pe puncte fixe sau prin termoviziune. Se urmdregte gedinle;
cu cAte grade cregte temperatura lesutului pe care se aplice diferitele doze de
- do:
intensitate. sensibili si
Aceste mdsurdtori au permis o serie de constatiri gi aprecieri interesante, )^
-uu
dezvdluind c6t de nuanfatd este acliunea dozelor diferite de intensitate a cdmpului
-do
de us gi aducAnd unele precizdri gi detalii utile in aceastl terapie.
-do
Astfel, s-a constatat c[ dozele slabe de us cresc temperatura cutanatd cu 1o, aplicafii g
cozele medii cu 1o-3o gi dozele puternice cu peste 3o; mucoasele (vaginald, de Dur;
exemplu) suporti o dozd mai crescut[ datoritd vascularizatiei abundente getic, stim
(Dumoulin).
utilizate.
Creqterea temperaturii cutanate este mai accentuatd la aplicalia in cAmp Re!i
inductor decAt la metoda in cAmp condensator; in timp ce la prima, temperatura
in cele crc
cregte semnificativ la o dozd de 10 W la cea de a doua fenomenul se produce la
Nun
80 W (Johanna Danz).
evolutiv a
Metoda subiectivd. Aceasta constd in caracterul senzaliei percepute de individ
l2-15 ged
(pacient) la diferitele doze de intensitate aplicati.
Cea rnai clasicd gi acceptatd grada{ie de dozare este cea propusd de Schliephake,
reprodusd ulterior gi de alli autori cunoscufi ca H. Edel, O. Gillert 9i allii.
DozaI, cea rnai slabd, numiti gi dozd ,,atermic6" sau ,,rece", nu produce nici
o senzatie, fiind sub pragul de excita{ie termici.
Dozall, slabd, numitd gi ,,oligotermicd", produce o senzalie de cdldurd abia
^arno^ti hi I i -Se
Doza III, medie sau ,,termicd", produce o senzalie de cdldurd evidentd, dar doza teral
suportabild, pldcuta. -Pz
Doza IV, puternicd, ,,forte" sau,,hipertermicd", produce o senzalie de cdlduri -Pz
puternicd, uneori grou suportat[. metalice.
In practicd, unii autori utilizeazd 3 trepte de intensitate minimi sau slabd, _L
medie gi maxim[ sau fofte (J. Endres, R. Callies 9i alfii). acoperite
Pentru o mai corecti gi mai precisd dozare, in ultimii ani, mulli autori printre -Lt
care Edel, Rosenberg, Conradi, Barth gi Kern suslin qi aplicd echivalentul in wali sudoraliei
al treptelor de intensitate, dupi cum urmeazi: pot rimAr
-Doza I (atermicd) - 5-10 wa!i; _C,
-Doza II (oligotermicd) - in jur de 35 wa!i; -Sr
-Doza III (termicn) - 75-100 wa!i; pentru evi
-Doza IV (hipertermicn) - 110-180-250 wa!i. (ace, bros

l5 - Electrt
 Eleclroterapie Terapia cu inaltd frecvenld 225

rtul de m[surd in orice caz, dozele aplicate variazd in funclie de regiunea tratat6, mlrimea
'e a
lesuturilor, electrozilor, distanta electrod-tegument, afecliune gi stadiul de evolulie al afecfiunii.
matd in wa!i), Nu este recomandabil sd se stabileascd scheme rigide de tratament in acest sens.
in principiu, la alegerea dozelor se va fine cont de urmdtoarele:
subiectivi, - in stadiile acute se recomandd dozele mici (I-If, cu durat[ scurtd (3-5
:suturilor sub- minute), in serii scurte, cu ritm zilnic sau la2 zile;
atura mdsuratd - in stadiile cronice se recomandd doze mari (III-IV), cu duratd prelungitd
: diferite forme (20-30 minute), zilnic sau la interval de 2-3 zile o gedin1d, totalizdnd circa 12
:, Se urmdregte gedinle;
,ritele doze de doza I (atermicd) poate fi aplicatd ca ,,intensitate de introducere" la pacienlii
-
sensibili sau la cazurile acute gi hiperalgii;
:riinteresante, dozele II-III au o actiune antispasticd;
-
ate a c6mpului
- dozele mari (IV) gi scurte au o acliune rewlsivd in aplica{iile superficiale;
dozele mari gi prelungite pot fi utilizate in scop de electrohiperpirexie in
-
:utanatd cu 1o, aplicalii generale.
: (vaginald, de Durata gedinlelor este in funclie de efectul terapeutic urmdrit (sedativ-anal-
iei abundente getic, stimulant-excitant, revulsiv etc.), de stadiul de evolulie al afecliunri, de dozele
utilizate.
ica{ia in cAmp Relinem cd in afecliunile acute se aplicd durate mai scurte (3-10 minute) 9i
a, temperailra
in cele cronice durate mai lungi (20-30 minute).
I se produce la
Numdrul gedin{elor dintr-o serie de aplicalie vaiazd in funcfie de stadiul
evolutiv al bolii (acut, subacut, cronic) gi de rezultatele oblinute, rtedepdgindu-se
pute de individ
12-15 gedinfe.

le Schhephake,
ei allii.
vL5.3.3. RECOMANDAzu $I REGULI
tu produce nici DE CARE TREBUIE SA SE TTNA SEAMA
LA APLICATIILE DE LINDE SCURTE
le cdldurd abia
- Se va explica pacientului ce senzalie cutanatd trebuie sd aibd, raportatd la
d evidentd, dar doza terapeuticd de intensitate aplicati.
- Pacientul va sta intr-o pozilie relaxat[.
ralie de cllduri - Patul sau scaunul pe care va sta pacientul nu va conline p6(i sau elemente
metalice,
imd sau slabd, La metoda in camp condensator se poate aplica tratamentul pe regiuni
-
acoperite de vestimentalie (care intri in componenla dielectricului).
fi autori printre indicate asupra tegumentului dezgolit, se recomandd gtergerea
- La aplicaliile
'alentul in wati sudoraliei gi indepdrtarea eventualelor unguente; pansamentele uscate ocazionale
pot rimAne la locul lor in timpul tratamentelor.
- Copiii mici vor fi dezbrdcali la nivelul regiunii ce urmeazd a fi tratatd.
- Se vor indepdrta toate obiectele metalice, inele, ceasuri, agrafe, ace etc.,
pentru evitarea supraincdlzirii locale: regiunile cu implante metalice nu vor fi tratate
(ace, brose, tije, endoproteze, schije etc.).
.
I5 - Electroterapie
226 Electroterapie :.2p!a c1r I

- Aparatele auditive se vor inl[tura din regiunea tratatd. \,.I

- Se vor indepdrta lenjeria qi imbrdcdmintea din texturi sinteilce qi imbrdcd-
mintea umedd. SeF
- Nu se vor trata persoanele au pace-maker cardiac pe aria precordiald gi J,-rmeniu c
zonele invecinate. sruite, du'
- Se interzice aplicarea undelor scurte in timpul sarcinii, in special in primele Afer
3 luni.
- Se evitd zonele cu tulburdri de sensibilitate cutanati. Afec
- Pacientul trebuie supravegheat permanent pe toat6 durata gedintei de - N,I
aplicafie: segmentul tratat trebuie sd rimind nemigcat; la aparilia oricdrei senza{ii rentd gi e
dezagreabile, se reduce intensitatea sau se sisteazd aplicalia. spondiloz
- inainte gi dupi tratament se controleazd tegumentul. -Rr
- Inainte de aplicalie se verificd legdtura cu p[mAntul gi corecta func]ionare nit obtint
a aparatului. tErd riscur
pun oblinr
- Electrozii (flexibili) trebuie s[ aibii suprafa]a qi marginile netede; electrozii
de cauciuc nu trebuie sd depdgeascd marginile postavului de invelig, pentru a evita -Re
riscul de arsuri posibrle produse de cauciucul neprotejat. humerale
(sindromr
- La aplicaliile in camp condensator la ambii genunchi se va interpune o
bucatd de pdsli intre acegtia. -Se
distrofic.
- Electrozii flexibili qi cablul solenoid sd nu fie agezali pe suporluri bune
conducdtoare. Afec
- Cablurile electrozilor trebuie sd atArne libere sau pe un suport izolant gros -Al
(p[turn); ele nu au voie sd se atingd intre ele sau s[ se incrucigeze, pentru a se evita nevralgii r

pierderea de energie gi apari{ia arsurilor. condilia c

- La primele gedinfe, durata tratamentului se va cregte progiesiv. acestora),
- Durata gedinlelor de tratament este condilionatd gi de evolulia favorabil[ a 9i paralizi
afecliunii sub efectul gedinlelor premerg[toare. radial, cul
]
- Este interzisd utilizarea aparatelor de unde scurte (inaltd frecvenjd) in spalii - -f\l
gi seclii de terapie ftzicald., in vecindtatea aparatelor de joasd frecven{5. Acestea zate a va:
pot fiamplasate gi fiilizate terapeutic la o distanjd de minimum 6 m fa{d de pldci, secl
generatoarele de inaltd frecvenld, care perturbi evident 9i semnificativ forma
Afe
trenurilor de unde dejoasi frecvenfi gi frecvenla acestora, fapt demonstrat experi-
mental (K. Hoppe, M ,Andersen, E. Conradi, R. Winter). Acest fenomen se pro- -Ur
fdrd semn
duce indiferent dacd spaliile d;stinate terapiei sunt sau nu despdrlite prin perefi cle
posterioar
beton sau cdrdmidd,
Se infelege de la sine cd aparatele de inaltd frecven{i trebuie racordate la -in
pentru efe
circuite separate de cele generatoare dejoasi frecvenfd.
incioiente
ott gi Rusch explicd acest fenomen prin faptul ci, cablul pacientului gi
inclini cd
electrozii aparatului de unde scurte formeazd ,;antena de transmisie,, gi cablurile
asupra sls
oricdrui aparat de joasi frecvenfd func{ioneazd ca ,,antend de recep{ie,..
Mai menliondm faptul cd trenurile de impulsuri de joasd frecven{i sunt Afe
influenlate gi numai de pozilia electrozilor de unde scurte gi a cdmpului de inalt[ Bro
fiecvenld ale aparatelor aflate in vecindtate. forme ale
,lectloterapie Terapia cu inaltd frecvenlit

VI.5.4. INDICATIILE TERAPIEI CU UNDE SCURTE

gi imbrdcd-
Se poate afirma cd aria cea mai largi de patologie cdreia i se adreseazd un
ecordiald qi domeniu de electroterapie il reprezintd aplicaliile inaltei frecven!9, implicit aundelor
scui1e, dupd cum reiese din enumerarea afectiunilor care beneficiazd de acestea;
Ll in primele
Afecfiuni ale aparatului locomotor
Afecliuni reumatice:
prin frec-
gedinlei de - Multiple localizdri ale reumatismului degenerativ se detaqeazd
venfd 9i eficien{d, gorraftroza gi diferitele forme ale manifestdrii gi localizdti ale
irei senzalii
spondilozei.
-Reumatismul inflamator cronic: unele local-ziri articulare in stadii ce per-
mit oblinere a de renrltate terapeutice prin efect antialgic Ai antiinflamator local
funclionate
fdr[ riscuri de exacerbare; spondilita ankilopoietici in stadii gi localizdri care presu-
pun oblinerea unor ameliordri din partea inaltei frecvenle ca tratament adjuvant
le; electrozii
entru a evita - Reumatism abarticular: bursite, tendinite, tenosinovite, periartrite scapulo-
humerale (mai ales in formele de umdr dureros simplu), coccigodinii, miogeloze
(sindromul miofascial dureros) etc.
interpune o
- Sechele posttraumatice - cu sau fbri tablou clinic de sindrom algoneuro-
distrofic.
rorturi bune
Afecliuni ale sistemului nervos:
izolant gros - Ale sistemului nervos periferic: diverse nevralgii gi neuromialgii, precum
tru a se evita nevralgii de Amold, nevralgii cervico-brahiale, intercostale, lombosacrate etc. (cu
condilia ca efectul termic sd nu exacerbeze durerile gi dupd elucidarea etiologiei
acestora), unele nevrite (dupd preciz area cartzei gi a stadiului evolutiv), unele pareze
favorabild a gi paralizii precum cele ale nervilor faciali (afrigore), circumflex, plex brahial,
radial, cubital, sciatic etc.
rn!d) in spalii - Ale sistemului nervos central: s-au incercat ca metode adjuvante de favori-
n!d. Acestea zare a vascularizaliei locale cu rol trofic muscular in unele caztri de sclerozi in
p15ci, sechele dupd poliomielitd, sechele periferiee dup[ unele mielite 9i meningite'
6 m fafd de
icativ forma Afec{iuni cardiovasculare
rstrat experi- autori recomandd aceastd formd de terapiefizicaldin anginele pectorale
-Unii
)men se pro- firi semne de afectare miocardicd sau insuficienld cardiacd, in aplicafii antero-
rrin pereli de posterioare (precordial-dorsal).
- in tutUurari ale circulaliei periferice venoase ale membrelor (sindrom Raynaud);
racordate la pentru efectele de ameliorare ale circulaliei de intoarcere in degerituri; in stadirle
incioiente ale arteriopatiilor perrferice ale membrelor - in acest dorneniu autorii
acientului gi inclin{ cdtre efectul mai br,n oblinut prin aplica}iile pe regiunile lobare prin acliune
" gi cablurile asupra sistemului simpatic periarterial.
ett.
ecvenld sunt Afecfiuni ale aparatului respirator
ului de inaltd Brongitele cronice, sechelele pleureziilor netuberculoase, pleuritele, unele
forme ale astmului bronqic in perioadele d;ntre crize.
228 Electroterapie Terapia cu i

Afecfiuni ale aparatului digestiv

Spasme esofagiene, gastro-duodenale qi intestinale cu caracter mai ales
funclional, constipajii cronice, diskinezii biliare gi colecistopatii cronice nelitiazice,
periviscerite (sindroame aderen{iale). -Pr
Afecfiuni ale aparatului uro-genital
_M
_A1
Hipertrofii de prostatd cu dureri locale gi tenesme vezicale, prostatite, pielo-
cistite, colici nefretice, unele nefrite acute cu anurie, epididimite gi orhite. -Pr
-Pr
Afecfiuni gin ecologice osteosrnte
Metroanexite qi parametrite cronice nespecifice cu hipomenoree, amenoree - Irr
sau steriliti{i secundare; unele mastite.
-pe
Afecfiuni otorinolaringologice
Sinuzite frontale, fronto-etmoidale gi maxilare acute gi cronice, rinite cronice,
faringite, lbringite, unele otite externe, otitele medii cronice, catarul oto-tubar,
Afecfiuni oftalmologice
Dacriocistite, orgelet, coroidite, iridociclite gi cheratite nespecifice. in acest
domeniu se recomandd protejarea cristalinului prin dozarea atentd a aplicatiilor Der
terapeutice gi evitarea corpurilor strline intrate accidental in ochi. creierii dr
Afecfiuni stom atolo gice generatoar
care a sfud
Dureri poste:'.traclii, dentare, gingivite, stomatite, abcese peridentare gi
granuloame, unele parodontopatii. american
medici car
Afecfiuni dermatologice Diapulse,
Unele furuncule, panarilii gi hidrosadenite (abcese ale glandelor sudoripare). rezultatelc
Unele tulburdri endocrine Apa
Deregliri ale hipofizei (prin aplicalii la nivel diencefalohipofizar), tiroidei, cu o lungi
suprarenalei, pancreasului, prin utilizdri de d.oze slabe cu scop reglator. separate d
Vorbind despre indicaliile gi metodologia terapiei cu unde scurte (cu inaltl durata iml
frecvenfd, in general), trebure sd precizim urmdtoarele: multe publicafii, tratate gi milisec) (1

manuale de specialitate prezintd tabele cuprinzdnd enumerarea qi specificarea Frec

multiplelor gi feluritelor afecliuni indicate acestei terapii, cu precizarea amplasdrii (80-160-:
electrozilor, a formei gi mdrimii acestora, a metodelor celor mai adecvate, a dozelor Inter
si duratelor aplicaliilor etc.; noi considerdm ci aceste tabele prezintd dezavantajr"il I-a puterei
de a impinge pe medici la aplicarea unor tratamente prea schematice, prea rigide; rrragnetic
fiecare terapeut trebuie sd .;udece gi si aplice aceastd formd de electroterapie in impulsuril
mod strict individualizat, in funclie de afec{iune qi de stadiul evolutiv al acesteia gi
Duri
cunoscAnd cdt mai exact modul de acfiune al acestei forme de energie.
ale acestei
in actul de decrzie prin care alegem ca procedurd aplicalia de unde scurte
Ia frecven
(sau de microunde), trebuie sd linem cont, raportat la elementele patogenice gi
estompare
simptomatologice prezentate de fiecare cazin parte, de valoarea reprezentati de
aceasta ca factor terapeutic: impuls car
precedent,
- prioritar fafl de alte proceduri de terrnoterapie;
pentru o p
- adjuvant fa!6 de alte mijloace terapeuttce;
- permrsiv fafl de posibilitatea asocierii cu alte proceduri fizicale eficace, fiziologicr

)aracter mai ales
ronice nelitiazice.
,prostatite, pielo-
: 9i orhite,
osteosintezd etc.);
lnoree, amenoree
VI.5.5. PRINCIPALELE CONTRAINDICATII
ALE TERAPIEI CU T'NDE SCURTE
- Procese inflamatorii acute cu supurafii;
- Manifestdri acute ale afectiunilor reumatice;
- Afecliuni cu tendinle la hemoragii: hemoptizii, ulcer gastroduodenal activ etc.
- Procese neoplazice;
- Prezenla de piese metalice intratisulare (diferite elemente metalice de
- Implantarea de pace-maker cardiac;
- Perioadele de ciclu menstrual gi sarcind.

ice, rinite cronice,

arul oto-tubar, vr.6. TERAPIA CU INALTA rnnCVnNTA
PTJLSATILA
;pecifice. in acest
:ntd a aplicaliilor De mai multd vreme au existat preocupdri fa!6 de eventuala posibilitate a
11. creierii de impulsuri ale curenfilor de inalti frecvenld furnizali de diversele
generatoare in scopul oblinerii unor efecte terapeutice noi gi valoroase. Primul
care a studiat modul de aplicare gi efectele acestei forme de energie a fost fizicianul
se peridentare gi
american Milinowski, iar Dr. A. Ginsberg din New York a fost unul din primii
medici care au explicat gi motivat (in anul 1940) efectele aplicaliilor cu aparatul
Diapulse, modelul de generator cel mai cunoscut gi rapid r[spdndit, datoritd
delor sudoripare). rezultatelor terapeutice oblinute de acesta (fig. 192).
Aparatul Diapulse fumizeazd curenfi de inaltd frecvenld de27,12 Megacicli
ipofizar), tiroidei, cu o lungime de undd de 11 m. Durata unui impuls este de 65 ps; impulsurile sunt
'eglator. separate de pauze ce variazd. in trepte, de la o duratd de 25 de ori mai mare decdt
;scurte (cu inaltd durata impulsului - la o frecvenfd de 80 impulsuri/sec (12 400 microsec = 72,4
ublicafii, tratate gi milisec) (fig. 193).
ea gi specificarea Frecvenfa impulsurilor este dozatd in 6 trepte, intre 80 gi 600 impulsuri/s
cizarea amplasdrii (80-160-300-400-500-600); penetralia este impdrlitd in 6 trepte, de la I la 6,
decvate, a dozelor Intensitatea energiei de lucru a aparatului este cuprinsd intre293 gi 975 wafi,
zintd dezavantajul I-a puterea maximd de 975 rvafi corespunde o putere medis a cdmpului electro-
Latice, prea rigide; magnetic generat, de 38 rvali. Aceasta cregte odati cu cregterea ftecventei
r electroterapie in impulsurilor.
rlutiv al acesteia gi Durata mare a pauzei in raport cu durata impulsurilor face ca efectele calorice
nergie.
ale acestei inalte energii sd se drsperseze pAni la disparilie (fenomen mai evidenliat
fia de unde scurte la frecvenfele mai rare), astfel incdt efectele biologlce au o duratd mai lungd gi o
tele patogenice gi
estompare mai lenti. Frecven{a impulsurilor a fost calculatd astfel incAt fiecare
ea reprezentati de
impuls care unneazd, sd cadd pe un efect biologic persistent, produs de impulsul
precedent, iar efectele biologice persistente - oblinute spatiat - sd se insumeze
pentru o perioadd de timp. S-a mai constatat cd pentru stimularea unor mecanisme
eficace. fiziologice mai fine, nu trebuie depdgitd frecvenfa de 300-400 impulsuri/s.
230 Electrotera?ie Terapia cu inaltd f't
Penetra!ia
prezentand un m
lucru de 975 wz
greutatea $1 cons
la organismele n
Disiparea r

hipertermice loc
Emildtorul
omenesc (de la c
unui strat de aer
(aerul constituin
Emildtorul
perite de imbrdci
mente, inclusiv
osteosintezd. Sir

Numerogi
timpului, de cAn
acliune ale aces
aceasta, constitr.
Fig l 92 - Aparatul Diapulse. observalie, dar
riguroase. in co
indrdznele.
in orice ca
efecte biotrofict
mergdnd pAnd la
CURENTUL IraFr tLsE
r-Ifi-ftfttflt; - CAmpul
intra- qi extrace
dereglate gi afla
CURENTII DI iNTALTA THLUVtr JNLIZA iN cu{nut 3F. potenlialelor bir
celulelor.
- Stimulei
\ \ - Cregte aI
I I urmdrit gi prin
I hepaticd, epigas
r

CURENTi DE IMLTI rnicvEx-I EFECT TERMIC

mdrirea gi redist
nivelul celulelor
procesul de vinc
ct tRENTil n ir.rnLrl rn{uviru,-Ai a ler -'c; .:0r..;uLnnt
- Influent
500 am
mtcrnsPnlrde
15rn 2000 2s00
demonstrat pe fi'
citat de Richard
Fig. 19 j - Curentul Diapulse comparat cu alte forme de curenfi de inalti frecvenfd.
 Eleclroterapie Terapia cu inaltd frecven|d 231

Penetralia cdmpului realizat de Diapulse este in funclie de intensitate,

prezentand un maximum de 20 cm (8 inci) care corespunde intensitdlii maxime de
lucru de 975 wa!i.Dozarea penetraliei la nivelul dorit in aplicalie, depinde de
greutatea gi constitulia organismului; se alege o penetralie mai mare (treptele 5, 6)
la organismele mai robuste, cu tesut celulo-adipos subcutanat mai dezvoltat.
Disiparea efectului caloric face ca aceastd procedurd sd fie lipsit[ de efecte
hipertermice locale.
EmildtorulJocalizator al aparatului se aplic[ la distanfi foarte mic[ de corpul
omenesc (de la contactul intim, pdn[ la maximum 2-3 cm), deoarece in condiliile
unui strat de aer interpus cdt mai mic se evitd pierderea energiei electromagnetice
(aerul constituind un medirr de dispersie al acesteia).
Emildtorul-loealizator se poate aplica deasupra regiunilor gi porliunilor aco-
perite de imbrdcdminte (lenjerie, haine), aparate gipsate, materiale sintetice, pansa-
mente, inclusiv asupra regiunilor ce conlin elementele metalice de conten{ie gi
o steo sintezl. Singura contraindicalie o reprezi ntd p ac e - m aker -ul cardiac.

VI.6.1. MODUL DE ACTIUNE

Numerogi gi divergi cercetdtori au urmlrit gi cdutat s[ explice de-a lungul

timpului, de c6nd acest aparat a intrat in arsenalul terapeutic curent, modurile de
acliune ale acestuia. Ce gi cAt se cunoagte gi s-a afirmat pdnd in prezent despre
aceasta, constituie rezultatul unor date oblinute prin cercetare, a unor fapte de
observalie, dar gi rodul upor ipoteze gi supozilii neconfirmate incd de probe
riguroase. in consecin![, unele apar ca logice 9i interesante, altele par destLrl de
indriznele.
in orice caz, majorita,tea lor tinde sii explice gi sd demonstreze importantele
efecte biotrofice tisulare oblinute prin utilizarea diapulsului, multe din acliuni
mergAnd pdnd la nivel de intimitate celuiarii,
- Cdmpul electromagnetic realizat de Diapulse ar influen{a miqcdrile ionice
intra- gi extracelulare, determinAnd echilibrarea pompelor de sodiu in celulele
dereglate gi aflate in stare de depolarizare parlial[, contribuind astfel la refacerea
potenlialelor bioelectrice Ce la nivelul membranelor celulare gi la repolarizarea
celulelor.
- Stimuleazd procesele anabolice celulare din lesuturile tratate.
t - Cregte afluxul sauguin periferic prin amplificarea vascularizatiei locale, efect
I urmdrit qi prin aplicarea snccesivd a localizatorului-emi1[tor pe regiunile supra-
hepaticd, epigastricd sau suprarenaliand (pe lAngi aplicalia pe regiunea afectatd),
mdrirea gi redistribulra afluxului sanguin cu cregterea consecutivd a oxigendrii la
nivelul celulelor in general gi a celulelor nervoase in special contribuie evident la
procesul de vindecare,

0
- Influenleazd favorabil proces6le de regenerare ale lesutului nervos, fhpt
demonstrat pe fibrele nervoase cu diametru redus, de c[tre David Wilson din Leeds,
i frecvenfd. citat de Richard Bentall din Londra.
zJ2 Electroterapie Terapia cu irt

- Ar stimula structurile celulare in mentinerea $i cre$terea capacititilor histo- - st6

funcfionale naturale de apdrare gi regenerare prin: este accele
- stimularea activitdlii sistemului reticulo-histiocitar; operatorie
- cre$terea nivelului sanguin al gamaglobulinelor; -Du
- cregterea infiltraJiei leucocitare; -Os
- stimularea hematopoiezei; -Bu
- favorizarea formdrii colagenului in procesele reparatorii tisulare. -Ar
-Ar
Afec
VT.6.2. EFECTE PE VERIGILE FIZIOPATOLOGICE
-ul
-Ar
- Amelioreazd evident osteoporozele, in special cele postftaumatice din cadrul
Afet
sindromului Sudeck;
- Accelereazd substanlial procesul de calusare al fracturilor (Dr. Andrew -Br
Bassett - Universitatea Columbia); -Fa
- Accelereazd evident resorblia hematoamelor gi rezolvd spectacular infla- Afer
maliile infecfioase gi neinfeclioase; -si
- Reduce pdnd la disparilie edemul tisular gi deteriordrile celulare produse Afe
experimental, scurtdnd remarcabil timpul de vindecare (Dr. Bruce Cameron-
Houston); -Br
- Accelereazd evident cicatizarea diverselor plngi - accidentale sau post- -Cr
operatorii - prin reepiteliziri bune gi rapide; -D
- Grdbegte vindecarea arsurilor prin stimularea lesutului de neoformafie Afe
cutanat (Dr. E. B. Chung - Universitatea Howard-Washington);
-Pi
- Previne gi reduce cicatricele cheloide; _C
- Favorizeazd cicatrizarea gi vindecarea ulcerelor varicoase (B. Hersch, -Ir
W. Caney 9i alfii);
Afe
-Realizeazd o topire a calcificdrilor organizate in structura p[(ilor moi din
bursite gi tendinite (Dr. A. Ginsberg); -Pr
rite, piort
- Favorizeazd vindecarea ulcerului peptic (Dr. N. J. Knoy-Bamberg);
- Diminui gi combate spasmele musculaturii netede. Aft
-rl
VI.6.3. INDICATIILE TERAPEUTICE -A
rea timpt
Exl
Sunt foarte multe gi variate, dup[ cum va reiegi din trecerea lor in revistd.
de afeclit
Aparat locomotor foarte bt
este net favorizatd, scurtdnd procesul de consolidare genunch
- Calusarea fracturilor algoneul
osoasd cu peste 50% din timpul obignuit necesar (in unel e eantri, chiar de 2-3 ori);
chirurgic
- Fenomenele locale restante dupd demobilizarea fracturilor calusate, cu sau abdomir
fEri prezenla sindromului algoneurodistrofic, se amelioreazd mai repede;
genunch
- Osteoporozele posttraumatice - Sudeck;
llectroterapie 233
Terapia cu tnaltd frecvenld

dtilor histo- - Stdri posttraumatice ale pdrlilor moi (contuzii, hematoame etc.); vindecarea
este acceleratd cu 30-50% din timp 9i se reduce consumul de medicalie post-
operatorie cu 50-100%;
- Durioane plantare gi digitale operate;
- Osteomielite;
- Bursite, capsulite retractile, teno-sinovite;
- Artrite cu diferite localizdri, inclusiv poliartrita reumatoidd;
- Artroze reactivate, hidartroza.
Afecfiuni vasculare
CE
- Ulcere varicoase ale gambelor;
- Arteriopatii periferice - trombangeite Biirger gi arteriopatii aterosclerotice.
;e din cadrul
Afec{iuni resPiratorii
)r. Andrew - Bronqite - cu rezultate spectaculoase mai ales in cele acute;
- Faringite - cu aceeagi men{iune ca la bronqite.
rcular infla- Afec{iuni ORL

are produse
- Sinuzite acute, cronice reincdlzite'
; Cameron- Afecfiuni digestive
'
- Boala ulceroasd, ulcerul PePtic;
le sau post- - Colite acute gi pusee de rectocolitd ulcero-hemoragied;
- Diverliculite intestinale.
reoformatie Afec{iuni uro-genitale
- Pielonefrite acute;
- Cistite acute hemoragice;
(B. Hersch, parametrite, mase aderenliale,
- Inflamalii pelvine: anexite, metroanexite,
Afecfiuni stomatologice
ilor moi din
procese dento-gingivale gi buco-maxilare-gingivite, stomatite, pericorona-
-
berg); rite, piorei alveolare, stdri postintervenlii stomatologice gi bucomaxilofaciale.
Afec{iuni ale tegumentului
- Herpes Zoster,
Arsurile - contribuie efectiv gi decisiv la calitatea reepitelizdrilor 9i reduce-
-
rea timpului de vindecare, cu reducerea cheloidelor.
Experien{a noastrd in utilizarea terapeuticd a aparatului Diapulse intr-o serie
in revistd,
de afecliuni ale aparatului locomotor ne permite sd apreciem oblinerea de rezurttate
foarte bune qi bune in stdri posttraumattce ale pdrlilor moi, ale articulaliilot (la
consolidare genunchiul posttraumatic mai bune decAt la umdrul posttraumatic), sindroame
de 2-3 ori); ilgoneurodistrofice postfracturi ale membrelor reduse spontan sau ortopedico-
lsate, cu sau chirurgical, bursite gi tenosinovite; de asemenea, in sinuzite gi sindroame aderenliale
ede; abdominale. Rezultate bune gi satisfEcitoare am oblinut in artroze activate de
genunchi gi unele caztri de poliartr:i1a r:eumatoidd'
234 Electroterapie Terapia cu tnalt

VT,6.4. DATELE PRINCIPALE ALE METODOLOGIEI Date fii

DE APLICATIE CU DIAPULSE frecvenld pu1
(exemplu -'1
Alegerea treptei de penetralie (valori intre I 9i 6) se face in funcfie de
localizarea procesului patologic, tipul constitulional somatic ai grosimea stratului
celulo-adipos subcutanat; este evident cd valorile mai mari sunt utilizate in aplicaliile
pe persoane robuste gi cu lesut celuloadipos mai bogat. De-a h
Frecvenla este, in general, aleasi la valorile de 400-600/s. Numdrul gedin{elor MHz-aupu
necesare se apreciazd dup[ evolu]ia procesului de ameliorare-vindecare qi dup[ de tratate gi 1r
stadiul evolutiv al afecfiunii tratate, in general fiind suficiente 4-8 aplicalii in confuzii gl nr
suferinlele acute-subacute gi 10-14, in suferinlele cronice. inaltd (UFI).
Ritmul aplicaliilor este de obicei zilnic - o qedin![. Durata procedurii este de gi care trebur
reguld de 15 minute pentru aplicarea localizatorului emildtor pe regiunea afectatd. ,,lungi", cu (

Tehnica de lucru recomandd ca, indiferent de afecliuneatatatd, sd urmeze imediat americand) t

amplasarea emildtorului pe una din regiunile: hipocondrul drept (pentru activarea

Spre c
cuprinsd intr
bogatei vascularizalii hepatice), epigastru (probabil prin ac{iune reflexogend) sau
Dupd
lombar (pentru acliune asupra glandelor suprarenale). Aceasti secvenld dureazd
magnetice r
de obicei 10 minute qi se utilizeazdvalori ale frecvenlei gi penetraliei cu 1-2 trepte
Datoritd mo
mai mici decAt in prima parte, Fir[ indoiald cd o experienld bogati in utilizarea este denurni
acestei proceduri orienteazd, mai lesne asupra alegerii parametrilor specifici in radialii" 9i s
funclie de fiecare caztralat, In 194
terapie (S.U
Vi 6.5. PRINCIPALELE AVANTAJE ALE UTILIZARII ,,lungi".
Acliur
TERAPEUTICE A APAR.dTULUI DIAPULSE producerea
,,Dipolului"
- Nu produce efecte calorice locale, hipertermie sau arsuri putAnd fi aplicat aflate in me
in inflamaliile qi congestiile existente in procesele infeclioase sau neinfeclioase; orienteazd t
- Contraindicaliile gi efectele secundare sunt minime: se menlioneaz[ numai polaritatea I
p ace-maker-ul cardiac; Acest
- Poate fi aplicat la orice vArstd, fErd riseuri de a provoca tulbur[ri trofice; dependentd
- Are o foarle bogatd gi variatd arie de afecliuni indicate pentru tratament; la nivelul d

- Scurteaz[ substanlial timpul de vindecare in multe dintre afec]iunile tratate, incdlzirea ,

implicit durata spitalizdrilor gi a tratamentelor ambulatorii; aplicaliilor

- Reduce necesitatea utilizdrii gi consumul diferitelor medicamente: anti-
biotice, antiinflamatorii, antialgice;
- Combate destul de rapid durerea, ca simptom subiectiv secundar al variatelor
mecanisme fiziopatologice gi al variatelor afecliuni;
- Poate ft tratatd orice regiune a corpului;
- Pacientul nu trebuie dezbrdcat;
- Nu produce nici o stare de disconfo(;
- Pacientul nu trebuie supravegheat decdt la inceputul aplicaliei;
- Tratamentul poate fi aplicat de un cadru mediu;
- Aparatul poate funcliona l6 ore din24.
Electroterapie krapia cu inaltd frecvenld 235

GIEI Date fiind avantajele terapeutice oferite de utilizarea generatoarelor de inaltd

frecven!5 pulsatild, s-a trecut la fabricarea de aparate asemdndtoare gi in alte ldri
(exemplu - Terapulus GS 200 - Polonia).
r funclie de
rea stratului V1.7, UNDELE DECIMETRICE
in aplicaliile
De-a lungul timpului, undele cu frecvenle foarte mari - intre 300 9i 3 000
ul gedinlelor MHz - au purtat diferite denumiri sub care erau desemnate gi intAlnite in sumedenia
)are $i dupd de tratate gi lucrdri de specialitate. Acest fapt, desigur cdagenerut 9i incd geneteazd
aplicalii in confuzii gi neinlelegeri fald de unul gi acelagi domeniu al undelor de ultrafrecvenld
inaltd (UFI). Cele mai acceptate denumiri pentru acest domeniu utilizat in terapie
durii este de gi care trebuie adoptate de toli cei care practicd fizioterupia sunt: unde decimetrice
tea afectatd. ,,lungi", cu ()": 69 m gi unde decimetrice ,,scurle" sau microunde (dupd gcoala
Leze imediat americani) cu l. : 12,25 cm (H. Edel) sau 12,40 cm (O. Gillert).
ru activarea Spre deosebire de acestea, undele centimetrice avAnd lungimea de und[
cuprinsd intre I gi 10 cm nu sunt fiilizate in terapie.
rogend) sau
Dupd cum s-a ardtat mai inainte, undele decimetrice sunt unde electro-
n\d dweazd
magnetiCe radiate de o anteni emildtoare 9i un reflector de unde (,,proiector").
u l-2 trepte
Datoriti modului de generare gi emisie a undelor, tltlizarea terapeuticd a acestora
in utilizarea
este denumitd gi cunoscuti sub denumirea de metoda ,,cdmpului radiant sau de
specifici in radia{ii" qi se aplicd monopolar.
In 1946-1947, Krusen gi colab. introduc pentru prima oard microundele in
terapie fS.U.A.), iar in 1959 au fost acceptate in scop terapeutic undele decimetrice
inrr ,,lungi".
Acliunea undelor decimetrice la niveiul structurilor celulare constd in
producerea unui fenomenftzic de dispersie polard a moleculelor explicat de teoria
,,Dipolului" emisi de Debye, La trecerea curentului de inaltd frecvenld, moleculele
rd fi aplicat
aflite in mediul biologic se compoftd ca un dipol; executdnd mici oscilafii, ele se
rfecfioase; orienteazd sub influenla cAmpului electric, in funclie de faza de oscilalie 9i de
reaz6numai polaritatea proprie (fig. l9a).
Acest proces mecanic de ,,mobilizare moleculard", variabil cu o frecvenld
dri trofice; dependenti de frecvenla de oscilafie a cAmpului electric, se transformd prin frecare
fatament; la nivelul dielectricului, in cdldurd. Energia este preluati de la cAmpul electric.
Lnile tratate, incdlzirea dielectricd rcalizatd genereazd efectele fiziologice ce stau la baza
aplicaliilor terapeutice.
nente: anti-
+
llvariatelor E@ @@ +
+
+
+

%
Iiio 194 - Orientarea
de inaltd fd cu unde decimetrice.
236 Electroterapie Terapia cu in

vr.7.1. ACTTUNEA gr EFECTELE BTOLOGTCE termicd intr

$I FIZIOLOGICE ALE TJNDELOR DECIMETRICE diferenlieri
!ire" a enerl
Sub influenja cdmpului radiant din domeniul undelor decimetrice gi ca urmare gi microun<
a unor fenomene fizice produse de undele electromagnetice, substraturile biologice Cons'
reacfioneazd prin urmitoarele 3 procese: la jumdtate
- Dispersie. Este vorba de dispersia moleculelor dipolare in cdmpul de inaltd de circa 25
frecven{d (Debye); frecarea molecular[ produce cdldura. metode ter
- AbsorbSie. Undele electromagnetice sunt absorbite de tesuturi, unde energia Kebbel, Pa
de inaltd frecven{d este transformatd in cilduri. Jesuturile prezintd coeficiente de
absorblie diferite, proprii structurilor lor. Cu cAt coeficientul de absorbfie este mai
mare, puterea de pdtrundere este mai micd qi invers. Puterea de pitrundere
!
(penetrafia) este mai mare gi absorblia (efectul caloric) este proporlionalmai micd
in fesuturile cu un conlinut mai mic de apd. Astfel, undele decimetrice strdbat mai
La ur
ugor 9i incdlzesc mai pufin fesutul gras decAt lesutul muscular (30% fatd de75%6
a) En
conlinutul in apd al acestor doud structuri tisulare). Cantitatea de energie absorbitd
b) En
este diferiti in funcfie de grosimea stratului celulo-adipos subcutanat, dar gi de
c) En
,,zona" lungimilor de undi folosite: 69 cm sau 12 cm. Emilr
Cercetirile gi mdsurdtorile efectuate in acest sens au ardtat c[ energia radiantd radiant de r

este absorbiti in cantitdfi cu atAt mai mici, cu c6t stratul celulo-adipos este mai
direclie (fi1
sublire gi invers, Astfel, cdldura este relinuti in propo(ie d,e 30o/o in straturile de
mod obignr
1 cm grosime,55%o in cele de 2 cm si 60% in cele de 3 cm grosime. Referitor la
Prin neresl
zona undelor decimetrice utilizate, mentionlm existenla unei diferenlieri in
deregleazd
incircarea termici tisulard, explicatd de un al treilea proces fizic Ai anume:
captate de
- Reflexie. La limita dintre diferitele fesuturi are loc o reflexie par{iaki a raportul de
radialiilor pdtrunse. La undele decimetrice de 69 cm are loc o reflexie de maxi-
scobit (cav
mum 30o% din intensitatea lor; la rnicrounde (12 cm), factorul de reflexie este mai
cea mai efi
mare prin aparilia,,undelor stationare" (cunoscute din domeniul opticii gi acusticii)
sensul ci I
gi se produce o incdlzire mai putemicd a stratului grdsos, precum gi a straturilor
distribufie
musculare subiacente.
tennrc optt
Reflexia, producerea de unde stafionare gi supraincdlzirea la limita dintre
lesuturi sunt net mai mari la domeniul undelor centimetrice (I: I - l0 cm), ceea
ce le face inutilizabile in terapie.
Vom refine cd, in cazul strah:rilor omogene de fesut gras, absorblia cildurii
scade uniform, dupd o curbd exponenliald, in timp ce in zonele de grdsime stratificate
de lesut muscular, repartizarea cildurii imbracd un caracter mai neuniform.
Mai trebuie s[ relinem cd la aplicaliile cu unde decimetrice lungi gi scurte
(microunde), incdlzirea straturilor cutanat gr adipos subcutanat este redusd sau foarte
redusd, repartizarea termici in diferitele compartimente tisulare este mai uniformi
gi efectele termice de profunzime in straturile musculare mai adecvate, comparativ
cu efectele produse de aplicafiile cu unde scurte (profunzimea optimd a efectului
termic la undele decimetrice este pAnd la 4-5 cm).
De aceste particularitdti trebuie finut seama la alegerea uneia sau alteia dintre Fig. 195 I
cl
aceste metode, dup[ scopul terapeutic. Mai trebuie sd addugdm cd, reparizarea
lectrolerapie Terap i a cu inaltd frecvenld 237

termicd intratisulard la aplicaliile terapeutice cu metoda cdmpului radiant prezintd

]E diferenlieri gi in funclie de forma emilitorului utilizat gi de constanta de,,injumdtd-
!re" a energiei termice in profunzime a {esuturilor, deosebitd intre undele de 69 cm
i ca urmare gi microunde.
: biologice Constanta de injumdtdfire este distanla la care temperatura scade in mugchi
la jumdtate din valoarea ei superficiald, Aceasta este la undele decimetrice lungi
rl de inaltd de circa 25-30 mm, in timp ce la miirounde de l0 mm. Reiese astfel cd la aceste
metode terapeutice nu existd posibilitatea de incdlzire in profunzime (Krause,
rde energia Kebbel, Patzold, citali de H. Edel).
ficiente de
ie este mai
Yr.7.2. MODELE DE EMITATOARE UTTLIZATE
rdtrundere
I mai micd
iN ^q.pLrcATrrLE cu UNDE DECIMETRTcE
ftrdbat mai La undele de 69 cm:
[d de 75% a) Emilitorul de cdmp cilindric (sau rotund);
: absorbiti b) Emilitorul de cdmp longitudinal;
, dar gi de c) Emildtorul de cdmp scobit (cavitar).
Emildtorul de cAmp cilindric gi longitudinai sunt dipoli capacitivi. Cdmpul
ia radiantd radiant de ultrafrecvenld inalt[ este proiectat spre substratul tratat dintr-o singurd
s este mai direcfie (fig. 195). Distanfa la care aplicafia are un efect optim este de 5-10 cm. tn
raturile de mod obignuit, distanlele trebuie psecizate de uzinele producdtoare ale aparatelor.
eferitor la Prin nerespectarea distanlei ernilitorului, se modificd rezistenla capacitivi gi se
'enfieri in
deregleazd cAmpul, cu scdderea consecutivd a randamentului. Repartizarea cdldurii
me: captate de fesuturi intre stratul adipos gi cel muscular este de 114, comparativ cu
parlialzi a raporful de 10/1 realizat prin metoda undelor scurte in cdmp condensator, Emildtorul
r de maxi- scobit (cavitar) are o formd dreptunghiulard (fig. 196). Acest emildtor constituie
e este mai cea mai eficientd formi de incdlzire tisulard locali a terapiei de inaltd frecvenf5, in
iacusticii) sensul cd produce o slabd incdlzire a tegumentului gi a lesutului subcutanat gi o
straturilor distribulie relativ uniformd a caldurii in toate secliunile zonei tratate, cu un efect
termic optim de profunzime (Konig gi colab.),
rita dintre
cm), ceea

ia c5ldurii
stratificate
)nn.
i gi scurte
sau foarte
uniformd
omparativ
r efectului

teia dintre Fig. 195 -Emildtor de cdmp Fig 196 - Emilltor scobit.
cilindric.
part|z,atea
238 Eleclroterapie Terapia cu fnal'

Valorile maxime ale cdmpului se afld la nivelul laturilor perpendiculare ale sau comutato
emi!5torului, pe direcfia de emisie a undelor (raport Tl2intreincdTzirealesutului Dozele mici
gras fa!6 de cel muscular), in timp ce la mijlocul emitdtorului se realizeazdun manifestdrile
raporl al efecturlui termic de llI intre lesutul gras gi cel muscular. - Dura
Emildtorul scobit este cel mai indicat in aplicafiile pe segmentele corporale de utilizare a
mari gi pe extremitdti. de unde decir
La microunde (12 cm lungimea de undd). regiunea qi a

- Emilitorul longitudinal. Cdmpul electric realizat este paralel cu undele - Ritmr

emise de radiantul emildtor. Efectul se produce pe o suprafald intinsi" - Numi
- Emi{dtorul circular rotund Se realizeazd cAmpuri iotative, care, indiferent
de agezarea emildtorului fald de regiunea trarard,, realizeazd o doz6 terapeutic[ vr.7.,
optimd, pe zone mai circumscrise.

- Afec!,
VI.7.3. TEHNICA DE APLICATIE
- diferi
Se apreciaz[ cd tehnica de aplica]ie a undelor decimetrice lungi gi scurte este
- artritt
rnai simpld decAt cea undelor scurle, principalele motivalii fiind: se utiTizeazd.un
a
- reumi
singur electrod (localizator-emildtor); migc6rile pacientului in timpul gedinlei nu - stdri 1
fracturi.
modific[ rezonan[a circuitelor, durata qedinfelor de tratament este mai scurld qi
numdrul gedinlelor necesare dintr-o serie este mai mic.
- Mani,
precum nevrr
Pacientul, parlral dezbrd.cat, va sta culcat pe un pat (confec{ionat din lemn)
sau agezat pe un scaun (in funclie de regiunea tratatd).
- Afecl
Sindror
O prescriplie corectd gi completd trebuie sd cuprindd: stadii, ulcere
- Alegerea Si specificarea tipului de emildtor (localizator). Pentru efectele - Af"clt
urmdrrte in straturile superficiale se folosesc emildtori circulari, cilindrici sau Anexite
longitudinali. Afeclt
-
Efectul de incdlzire pe suprafala iradiat[ este preponderent la periferia acesteia Laringi
la emildtorii circulari, uniform pe toat[ suprafa]a la cei cilindrici pi pe o intindere
mai rnare la eei longitudinali. Pentru procesele Iocalizate in profunzime se aleg
electrolizii cavitari (scobi!i).
- Pozilionarea localizatorului. Se manevreazd, prin modificarea brafului l. Toate
articular al aparatului. Se aqazd de reguld perpendicular pe suprafala tratatd. Distanla terapiei.
localizator-tegument trebuie sd fie de 5-8-10 cm la generatoarele de unde de 69 cm 2. Regir
gi de 2-5-10 cm la generatoarele de microunde, in funcJie de mdrimea suprafelei 3, Epifi
pe care o iradiem gi de specificaliile din prospectul aparatului. 4. Regir
- Dozarea intensitdlii. Este in funcJie de dimensiunealocalizatorului, distanla terapeutic.
fald de tegument, grosimea stratului celulo-adipos al regiunii tratate,durata iradierii 5. Nu sr
qi stadiul de evolulie al afecliunii. 6. Oricr
Dozele pot fi apreciate ca mici, mijlocii gi calde, in zone cuprinse intre 40 gi '7 Procr
200 wali/cm2, reglate in funclie de modelul aparatului cu ajutorul unor claviaturi 8. Sarci
 Electroterapie Terapia cu inahd frecvenld

endiculare ale sau comutatoare, in dreptulunor trepte de dozajmarcate prin cifre sau plaje colorate.
zirea lesutului Dozele mici sunt adresate stadiilor acute 9i subacute, cele mari se aplicd in
realizeazd un manifestdrile cronice ale afecliunilor tratate.
Durata Sedinlelor de tratament. De obicei este specificatd de prospectele
tele corporale de utilizare ale aparatelor. in general, durata este de 3-5 minute pentru aplicaliile
de unde decimetrice de 69 cm gi de 5-15 minute pentru microunde, in func{ie de
regiunea gi afecliunea trataId,.
rlel cu undele - Ritmul gedinlelor: zilnic sau la 2 zile,
)4^ - Numdrul gedinlelor: in general, 6-10 qedinle.
are, indiferent
zd terapeuticd VI.T.4.INDICATIILE TRATAMENTELOR CU UNDE
DECIMETRICE

- Afecliuni ale aparatului locomotor;

- diferite localizdri ale reumatismului desenerativ in stadii de reactivare:

i qi scurte este
- artrite de diferite forme gi localizdri;
- reumatism abarticular in diverse forme gr localizdri;
>utilizeazdln
- st[ri posttraumatice cu determindri numai ale pdr]ilor moi sau sechele post-
ul gedinfei nu fracturi.
mai scurt[ gi
- Manifestdri dureroase din cadrul afecliunilor sistemului nertos periferic,
precum nevralgii qi nevrite diverse.
nat din lemn)
- Afecliuni ale aparatului circulator:
Sindrom Raynaud, tulburdri vasomotorii functionale, arteriopa.tii in primele
stadii, ulcere varicoase, limfangite cronice etc.
entru efectele - Afecliuni ale cparatului urogenital:
cilindrici sau Anexite, metroanexite, salpingite, parametrite, pielocistite etc.
- Afecliuni ORL:
iferia acesteia Laringite, sinuzite, otite medii.
pe o intindere
rzime se aleg
vr.7.5. CONTRATNDTCATTT
:area bra{ului 1. Toate manifestdrile patologice funclionale gi organice contraindicate termo-
rtat5. Distanla terapiei.
rnde de 69 cm 2. Rbgiunile corporale slab 9i defectuos irigate, fiziologic
Ai patologic (ischemice).
rea suprafelei 3. Epifizele osoase la copii gi la v0rsta de cregtere.
4. Regiunile care con{in corpuri metalice, existente accidental sau introduse
rului, distanla terapeutic.
urata iradierii 5. Nu se ftadiazd globii oculari, datoritd rrscului de producere a cataractei.
6. Orice proces neoplazic.
rse intre 40 gi
'7 Procesele inflamatorii acute cu supurafii.
nor claviaturi 8. Sarcina gi ciclul menstrual (in regiunea pelvind).
240 Electroterap.ie

VI.B. PRINCIPALELE CARACTERISTICI

DISTINCTIVE INTNN UNDELE SCURTE
$I UNDELE DECIMETRICE

Unde decimetrice

Amplasarea regiunii tratate Se afld intre electrozi, in inte- Se afla in aria de iradiere a
in cdmp rioruI circuitului cdmpului radiant
Delai
Difuziunea cAmpului de Se produce la periferia electro- Energia este iradiatd focalizat,
unde zilor in regiunile veciire fdr[ difuziune in vecindtate sonoterapia tr

Acjiunea de profunzime
medicini sar
Este pronunfatd (peste 5 cm Este optimd (pdnd la 5 cm)
De asemenei
addncime in lesuturi)
Este neuniformd Esteuniformd ultrasunetul i
Poate fi modificatd prin reglalea Nu se modificd prezentarii n
distanlei dintre electrozi
Are loc o incdlzire pronunlatd a Stratul adipos subcutanat cste
stratului de lesut adipos sub- -,,+;- a-^xl-;+
PUlrrr rrru4rzrL
cutanat

Supravegherea pacientului Este necesard la apantele fird Nu necesitd supraveghere

Limita
in timpul procedurii acord automat
de circa 20 0
Riscul apariliei arsurilor Este posrbil cdnd nu se respecti Nu existd riscul arsurilor
poziliondrile corecte ale cablu-
sunetul - ce

rilor electrozilor undelor ultra

Ei
(500 kHz - 3
frecvenla cu1
Lungir:
gi orientate r
(gazos, lichir
corpului om(
Aplica
considerabil
ultrasonic[ i

Aceasta conr
Propag
se propaga r
depinde de I
propagd $i d
mai rnare).
Propag
sau mare), d
(omogend sa
Yiteza
avdnd o valo
dintre lungir

16 - Electroter
roterapie

CAPITOLUL VII

TERAPIA CU ULTRASUNETE
Tabelul 5

rdiere a

De la inceputul acestui capitol menliondm cd vom prezenta numai ultra-

rcalizat,
sonoterapia propriu-zisd, frrd a ne ocupa de alte domenii ale sunetului utilizate in
:indtate
medicind sau terapeutic[, in cu totul alte modalit[li (infrasunetul, meloterapia).
i cm) De asemenea, nici :ultilizarea ultrasunetului in alte domenii medicale (ecografia,
ultrasunetul iu stomatologie, aparatele de aerosoli cu ultrasunete) nu face obiectul
prezent[rii noastre.

mat este
vII. L PROPRTETATT FrZrcF.
here de perceplie a sunetelor de cdtre urechea omeneascd este
Limita superioar[
de circa 20 000 oscilalii pe secundd, Vibraliile mecanice pendulare - reprezentdnd
ilor sunetul - ce dep[gesc aceastd limiti poartd numele de ultrasunete' Frecvenla
undelor ultrasonore este foarte mare, fiind aprqciatd la 500 000 Hz - 3 000 000 Hz
(500 kHz- 3 000 kHz). Aparatele utilizate in fizioterapiefumizeazdultrasunete cu
frecvenla cuprinsd in general intre 800 9i 1 000 kHz.
Lungimile de undd ale ultrasunetelor sunt foarte mici, putdnd fi ugor locahzate
gi orientate selectiv. Ele prezintd varialii in funclie de natura mediului strdb[tut
(gazos, lichid sau solid)" La o frecvenld de 800 kHz, lungimea de undd in lesuturile
corpului omenesc este de 1,87 mm.
Aplicarea undelor ultrasonore pe un corp produce un transfer de energie
considerabil, prin alternarea stdrilor de presiune realizate. Transferul de energie
ultrasonicd aplicatd gi mdsuratd in Wcrrf definegte intensitatea ultrasunetului.
Aceasta constituie un parametru foarle irnportant in cadrul terapiei cu ultrasunete.
Propagarea ultrasunetelor. Spre deosebire de undele sonore, cele ultrasonice
se propagd numai in linie dreaptd, sub forma unui fascicul de nze. Propagarea
depinde de felul gi forma sursei de producere, de cuplarea cu mediul in care se
propagd gi de frecvenld (cu cdt frecvenla este mai ridicat[, cu atdt penetrarea este
mai mare).
Propagarea poate sd fie modificatd de dimensiunea mediului str[bdtut (micd
sau mare), de suprafala acestuia (netedd, rugoasd), de forma lui, ca 9i de structurd
(omogend sau neomogend).
Yiteza de propagare a ultrasunetelor este o constanti (de material, !esut),
avdnd o valoare medie in lesutul uman de 1 500 m/s. Ea se calculeaz[ prin produsul
dintre lungimea de und[ qi frecvenld.

16 - Electroterapie
 Electroterapie
Terapia cu ultrat

Amintim aici de noliunea de ,profunzime de injumdtdyire",folositd de v. Hueter.

Prin aceasta se inlelege injumitilirea energiei in unitatea de spafiu, mai concret
spus, profunzimea (exprimati in cm) la care energia ultrasonicd se injumltdleqte
de la I W administrat la suprafajd. Aceastd scddere a energiei in raport cu adAncimea
lesuturilor este in funclie de frecvenJd, de exemplu, la 800 kHz, grosimea stratului
de injumdtdlire este de 5,8 cm. unii autori (wiedau gi Rohner) subliniazd faptul
cd, in practicS, profunzimea de injumdtdlire nu reprezintd un parametnr necesar gi
de luat in seami in acliunea UUS asupra organismului,
La nivelul de trecere intre 2 medii cu densitdli diferite, exemplul cel mai I
sugesttv fiind prezentat de limita dintre lesutut muscular qi cel osos IJUS suferd o t-- r _41
serie de fenomene, dintre care cele mai importante sunt absorblia gi reflexia.
coeficientul de absorblie (scdderea intensitdfii pe mm3 de adancime de [esut)
este mai mere la frecvenlele inalte gi depinde de mediul supus la iradierea
ultrasonicd. De exemplu (dupd Pohlmann), la 800 kHz, coeficientul de absorblie
este de 0,33 in lesutul muscular gi de 0,21 in lesustul gras. La limita dintre doud
fesuturi diferite se produc reflexia gi refraclia undei sonore.
La interferenla ea reflectatd, in cazul reflexiei totale, se
produce unda station ald). in aceastd situalie, valorile maxime
ale vibraliei pot creg in zona undei, toate particulele sunt in
migcare. Aceast[ deplasare fa]d de particulele zonelor invecinate este denumitd
,,gradient de devialie" gi are o valoare de 3,3 milionimi de mm pentru o celuld, la o
dwata impulsu
frecven![ de 800 kHz 9i la o intensitate de 2 W/cm2.
poate fi drept
pulsurilor sunl
repeti!ie (durat
VII.2. FORME DE ULTRASUNETE UTILIZATE Prin modificar
iN rnn q.prn durata pauzei I

Y11.2.1. ULTRASUNETUL iN CANNP CONTINUU

VII.3,I
Este forma de undd ultrasonor[ longitudinald neintreruptd cu acliune continud
asupra mediului gi in consecinld cu o producere permanentd a aqa-numitului
,,micromasaj tisular intern". Degi in cursul aplicaliilor de unde ultrasonore nu se Efectul r,
produc cumuldri de energie in lesuturi, tofugi, in absenla sau chiar in eventualitatea remarcatd in a1
unei supradozdri de ultrasunet in cdmp continuu, efectul termic poate deveni evi- torului. Vibrafi
dent sau accentuat. Acest dezavantaj a putut fi inldturat prin intercalarea unor pauze in migcare cu
in trenurile de unde ultrasonore in scopul reducerii sau anuldrii efectului termic. moleculare del
Astfel, s-arealizat a doua formd de aplicalie a LIUS (YII.2.2). sonice intr-un :

Viteza dt
YII,2.2.ULTRASUNtrTUL iN CAVTP DISCONTINUU fiecdrei particu
(CU IMPULSURI) ea depinde de :

Efectul a
Este vorba de o intrerupere rrtmicd, cu o anumitd frecvenfd a ultrasunetului mediului trave
in camp continuu (de reguld, la aparatele moderne se obfine prin montarea unui producere a ac
generator de impulsuri in generatorul aparatului de us). Se va line oont de forma gi - prin ab
cdldurd gi amor
)lectroterapie
Terapia cu ultrasunete 243

eV. Hueter. I

ui concret
t
umdtdfegte L* t
addncimea
:a stratului
iazd, faptul
necesar gi

ul cel mai i
IS suferd o
L*
lexia.
Le de fesut)
, iradierea
: absorblie
,intre doud I
I
lr
i totale, se
le maxime
ele sunt in
Fig 197 - Ultrasunet cu impulsuri
denumitd
:eluld, la o
durata impulsurilor, durata pauzei gi frecvenla intercaldrii acesteia. Forma impulsului
poate fi dreptunghiulard, trapezoidd sau triunghiulard. Frecvenfa 9i forma im-
pulsurilor sunt reglate de aparat. Raportul dintre durata impulsului gi perioada de
repetifie (durata impulsurilor plus durata pauzei) este numit ,,coeficient de Lunplere".
E Prin modificarea coeficientului, se modificd raportul dintre durata impulsului gi
durata pauzei (fig. 197).

VII.3. EFECTE FIZICO.CHIMICE ALE UNDELOR

e continud ULTRASONORE
numitului
10re nu se Efectul mecanic. Este reprezentat de vibralia produsd gi care poate fi bine
rtualitatea remarcatd in apd, prin aparilia unei coloane de lichid in dreptul suprafefei traduo.
eveni evi- torului. Vibraliile se transmit din aproape in aproape, fiecare moleculd fiind pusd
tnorpauze in migcare cu o frecvenld egal6 cu cea a sursei. Amplitudinile acestor vibra{ii
ui termic. moleculare depind de intensitatea energiei transmise. Propagarea energiei ultra-
sonice intr-un mediu oarecare in unitate de tintp realizeazdviteza de undd.
Yiteza de oscilalie este viteza maximd de vibralie (deplasare pendulard), a
U fiec[rei particule in parte, in sens transversal fa]d de sensul de propagare a UUS. $i
ea depinde de intensitatea energiei ultrasorrice.
Efectul termic. O parte din energia ultrasonici se transformi in interiorul
runetului mediului traversat de IJUS in energie caloricd. Se apreciazi doud modalitd{i de
larea unui producere a acesteia:
e forma gi - prin absorbfia energiei UUS de cdtre mediile neomogene, cu degajare de
cdldurd gi amortizare a amplittrdinilor vibratorii;
244
Tbrapia at t
Electroterapie

de-a lungu
- prin fricfiunea particulelor mediului, petrecuti mai ales la nivelurile de
pe axa elec
separare a doud medii cu densitili diferite.
Deci efect
Efectul termic este mai pregnant in mediile neomogene, cum sunt cele din
tric prin i;
!esuturiie corpului omenesc. al lamei d
Efectul de cavitalie. Este un fenomen care constd in producerea de goluri
variatiilor
(ruphrri, fisuri) in interiorul lichidului traversat, manifestate vizibilprin formarea
intermedir
bulclor de aer. Acestea se produc prin compresiunile gi dilatdrile succesive realizate
electric in
de IJUS asupra iichidului. ,,Ruperea" lichidului are loc in momentul dilatdrilor. in
ultrasunet
perioadele de comprimare, cavitdtile dispar gi prin refacerea compactului lichidian,
tric altern
se elibereazd mari cantitdti de energie, cu efecte distructive. in aceste puncte (mai
de vibralit
ales la nivelul de separare a 2 medii cu densitdli diferite), presiunea poate cregte la gi arnplitu
cdteva mii de atmosfere gi temperatura, la cdteva sute de grade. Acest fenomen valori ma;
apare la intensitali ultrasonice foarte ridicate gi in medii lipsite de aer sau gaze. in larnei de r
lichidele in care existd aer (sau alte gaze) dizolvat, se produce fenomenul de pseudo- cu atAt fre
cavitatie, caracterizat prin degazeificarca lichidului (prin ultrasunet). in practica frecvenld
terapeuticd curentd nu se pot produce fenomene de cavitalie. dc potenli
Efeclul de difuziune. Consti in cregterea permeabilitdlii membranelor, fapt
dovedit experimental.
Efecte chimice. Este vorba de procese de oxidare, reducfie, depolarizare gi
VI
alterare a structurii substanfelor chirnice supuse acfiunii UuS.

Apu
frccven!d,
VII.4. MECANISME DE PRODUCERE de traducl
A UNDELOR ULTRASONORE oarccare i
care, flrin<
I Procedee mecanice. Sunt cele nai smple gi clasice modalitili de producere, reccptionr
fiind vorba de punerea in vibra{ie a unei lame metalice fixate, de anumite dimensiuni frecventd
sau a unui diapazcn. terapeutic
2. Procedee magnetice. Constan din generatorul magnetostrictiv, labazacdruia rdcirea cu
sti principiul de schimbare a dimensiunilor unor rnetale prin magnetizare periodicd redusd gi tr
cu ajutorul unui curent alternativ (fier, cobalt g.a.). ei fig. 20C
Dacd frecventa curentului dep6gegte 20 kH4 se oblin ultrasunete. Frecvenfa Apu
curentului trebuie sd fie egald cu frecventa proprie a barei metalice (frecvenfa de curentulu:
rezonan![). Frecvenfa maximd inregistrat6 prin acest procedeu este de 175 kllz. vanaDll. U
3. Procedeul piezoelectric. Se bazeazd pe proprietatea unor cristale (cuar[, care se afl
turmalind, blendd, titanat de bariu, zirconat de bariu gi plumb etc.), tdiate in anume de 50-60
sectiune, de a se comprima gi dilata intr-un anumit sens, dacd sunt supuse la variatii Pe
de potential electric. Acesta este efectul piezoelectric invers, descoperit de Langevin urmatoarr
intensitdg
9i Kilovski.
Lama de cuar! trebuie sd aibd suprafe{ele perpendiculare pe axa electricd a semnaliza
cristaluhri. Un cristal are o axd optica (Z) longirudinal5, 3 axe electrice (x), care instrumer
unesc muchiile gi 3 axe mecanice (y), care unesc mijlocul fefelor opuse (fig. 198). cuplarea c
Prin comprimarea suprafefelor lamei de cua( tiiate in modalitatea repre- cu gradali
zenIatd,, apar sarcini electrice pe fefele perpendiculare pe axa eiectricd (axa de (la majori
comprimare). Aceleagi fenomene se produc gi atunci cdnd se exercitd o tractiune simbol pe
 Terapia cn ultrasunete 245
electroterapie

de-a lungul axei mecanice y. Dacd se exercitd o tracliune

ivelurile de pe axa electricd, se obfine schimbarea polaritdtii electrice.
Deci efectul mecanic poate fi transformat in efect elec-
[nt cele din tric prin intermediul fenomenului piezoelectric direct < ->l
al lamei de cua(. Fenomenul invers de transformare a
:a de goluri variafiilor de potenfial electric in efecte mecanice prin
in formarea intermediul cristalului de cuar!, se numefte efect piezo-
ive realizate electric inversat gi std la baza construirii aparatelor de
ilatdrilor. in ultrasunete. D acd frecvenla o scilaliilor curentului elec-
ui lichidian, tric alternativ utilizat corespunde cu frecvenla proprie
puncte (mai de vibra{ie a cristalului, lama de cuarf intrd in rezonanfd
ate creqte Ia gi amplitudinile vibraliilor cresc foarte mult, atingdnd
:st fenomen valori maxime. Acestea sunt in raport cu dimensiunile
sa' gaze. itt lamei de cuarf. Cu cAt lama de cuar! este mai sublire,
Ll de pseudo- cu atAt frecvenfa ei de rezonanfd este mai inalt[. La o z
, in practica frecvenfd de vibra{ii foarte mare se folosesc drept sursd Fig. 198- Secliunile lamei
de poterrlial electric curenlii de inalta frecven![. de cristal de cuarJ.
ranelor, fapt

polarizare gi V[.5. APARATE PENTRU ULTRASONOTERAPIE

Aparatele pentru ultrasonoterapie sunt alcdtuite dintr-un generator de inaltd
fre cvenld, un cablu de racord gi un traductor (,,emifdtorul de ultrasunete"). Noliunea
de traductor definegte un dispozitiv destinat sd converteasci o formd de energie
oarecare in energie ultrasonicd sau invers. Deci, traductorul este un component
care, ftind conectat la echipamentul ultrasonic, transmite unda ultrasonicd 9i o
leproducere, recepfioneaz[ pe cea reflectati. Generatorul de inaltd frecvenfd produce unde cu o
e dimensiuni frecvenld de 800-1 000 kHz. Primele aparate construite pentru acest domeniu
terapeutic erau mari, avind o greutate de 50-60 kg 9i necesitau in utilizarea lor
abazacdruia rdciiea cu apd a cordonului traductorului. Aparatele moderne au o greutate mult
lre periodicd redusd gi perfecfiondrile tehnice aduse elimin[ necesitatea acestei manevre (fig. 199
9i fig. 200).
:e. Frecvenla Aparatele sunt prev[zute cu un sistem de redresare, de transformare a
frecvenf[ de curentufui, un circuit oscilant cu triodd gi un circuit rezonator cu un condensator
e 175 kHz. variabil. in cdmpul condensator este intercalat cristalul piezoelectric (piezoceramic),
care se afld in cipul traductorului. Alimentarea se face de la refea (curent alternativ
istale (cuar!,
de 50-60 Hz).
ate in anume
Pe panoul frontal de comandd, aparatele moderne sunt prevdzute cu
rse la varialii
urmitoarele elemente: comutatorul (comutatoarele), pentru pornire 9i cregtere a
de Langevin
intensithlii separat pentru traductorul mare 9i pentru traductorul mic, ceasul
semnalizator pentru rnarcarea timpului gedinfei de tratament (de diferite tipuri),
ra electricd a
instrumentul de m[surd al energiei ultrasonice furnizate 9i borna (bomele) pentru
rice (x), care
cuplarea cu mufele cordoanelor traductoarelor. Instrumentul de mdsur[ este prevdzut
se (fig. 198).
cn-gradalii ce permit alegerea,,intensitilii" aplicafiei intre 0,05 {/cm29i 2-3Wlcm?
litatea repre-
tricd (axa de
(la majoritatea aparatelor). Pe panoul frontal al aparatelor mai sunt inscrise selnne -
simbol oentru rriiliza.ea traductorului mare sau mic, a formei de cdmp continuu 9i
l[ o tracliune
246 Electrcterapie Terapia cu ul

traductorul
cdtoare, int
(diverse tip
min intre l
cd energia r

intensd in z
poate fi utr
extremitali
in co
sonoterapr(
terapeutull
utilizarea u
Cdnd
1a mdnerul
apd, necesr
Fig. I 99 Apararul TUR US 6- I .
unghi de 45
la aceasta,

Efect
cunoscute
vate de mu
de heterog
Cerc
ajung la co
biologice t
fizico-chin
modificdri
La ir
apermeabr
energetlce
Fig. 200 - Aparatul Misonic,
actrvltatea
macromol,
drscontinuu, precum gi beculele semnalizato are cate atest[ funclionarea (emiterea
reducdtoar
energiei ultrasonice). Ceasul semnalizator irrtrerupe automat funclionarea aparatului
creler $1 m
la exprimarea timpului fixat pentru durata aplicafiei.
Lan
Unitatea de mdsurd in waji exprimd cantitatea de energie pe cm2 de suprafald
consecutn
a capului traductorulrri.
duce la pot
Doza maximi prescrisd pe toatd suprafala traductorului se apreciazd la
care in mc
10-12 wa{i. Debitul ultrasonic maxim al unui aparat se calculeaz[ prin produsul
Dozt
dintre suprafala de emisie a traductorului cu watt-ajul/cm2. Suprafafa de emisie a
provoace (
Electrcterapie
Terapia cu ultrasunete
24'1

la aceasta, din motive ce se vor ardta mai departe.

vrr-6, ACTTUNTLE BTOLOGTCE

ALE ULTRASUNETELOR

tori - dintre care citdm pe Juravliov gi pevneva -

aj I intensitelii de 0,1-0,4 wlcmz se produc modificlri
bi ersibile, intre 0,5 gi 0,7 w/cm2 se instaleazd efecte
fizico-chimice gi biologice maxime (reversibile), iarpeste 0,g w/cm2 incep si apard
modifi cdrile ireversibile.

:a (emiterea
:a aparatului

le suprafald

prcciazd la
in produsul
de emisie a
 Electroterapie Terapie cu ultra
248

bine conturate
hiperemie de ruPere 9i
sunt in strAnsi
fragmenta zarea mem-
a) Aplic
branelor, c Dozele mari
a rdddcinilor
ajung sd producd distruclii celulare 9i rupturi capilare'
tratament cu
in fesutul muscular, intensitatea modificdrilor produse este de asemenea
distribuire a a
Pentru
regiunile par
segmentului
paravertebrali
(Medulla obl,
Aplicar
picior) se fac
sacroiliace gi
b) Aplit
(sau de-a lur
Acliunea se
VII.7. EFECTBLE FIZIOLOGICE cu masajul re
ALE ULTRASUNETELOR caudal J cra
AplicaI
Principalele efecte fiziologice sunt: inferioard a :
dent pe part
- analgetice;
sacroiltace, a
- miorelaxante;
ral, fafa pos
paravertebra
se real
nivelul apof
me ca gi la
Durata mane
Le itatea u
bral6 trebuie
din timpul tc
aplicd $i pe n
dorsal mart
inferioare a t<
contractata
cAteva migci
curenlii de joasd frecvenld). (ftg.202).
Efectul miorelaxant s-ar explica prin acliunea vibratorie a us asupra in cazt
proprioceptorilor musculari gi tendinoqi, care se gtie cd rdspund bine la frecvenle va aplica ace
de 150 Hz. &
s'
c) Apli
Acliun se Produce Prin 1)
lermatomal,
vasodilatalia are a circulaliei $ jnterne (I-I c

sanguine. A rin intermediui \lackenzie)

sistemului nervos vegetativ. :e tipul mior
Stuhlfauth a fost cel care a ardtat ac{iunea simpaticoliticd a ultrasunetului 9i i :r'entual - r
a introdus in acest scop calea tratamentului neuroreflex ca o modalitate certd de .\cestea vor I

influenlare a SNV. Astfel, pe lAnga aplicaliile terapeutice locale, s-a ajuns la cdteva 'rtdnuntit al
modalitdli de aplicafii cu ac]iune reflex[ a ultrasunetului, care au devenit tehnici
 Terapia cu ultrasunete 249
Electrolerapie

: de rupere gi bine conturate gi valoroase de tratament. Ne permitem sd le prezentdmaici, deoarece

izarea mem- sunt in strdns[ legdturd cu mecanismele fiziologice.
Dozele mari a) Aplicalia segmentard indirectd pe zonele paravertebrale corespunzdtoare
a rdddcinilor nervoase medulare, in procesele patologice ale membrelor. Este un
le asemenea tratament cu transmiterea efectului energiei ultrasonore la distan{d de locul de
distribuire a acestor neuroni
(Naumann),
Pentru afecliuni localizate la membrul superior, tratamentul se aplicd pe
:
intre C, gi T,, in z
rile lirniti de
antebra!, mdnd). Nu
rtmai sus - o
eoarece prelungirea cr
,u-se de 5 ori
la de cregtere
(Medulla oblonga de osciialiile ultrasonore.
Aplicarea se le membrului infericr (9o1d, coapsi, gambd,
ierii cu ultra-
picior) se face pe gi externd a sacrului, pe zona articulaiiei
e, eritrocitele
sacroiliace qi paravertebral lombar gi toracal inferior (fig. 201).
incetinire, b) Aplicalia segmentard directi pe cale neurald, de-a lungul nervilor periferici
(sau cle-a lungul arterelor mari, cu ac{iune pe plexurile simpatice inso{itoare).
Acfiunea se bazeazd pe aceleagi principii
cu masajul reflexogen qi se aplicd in sensul
caudal -> cranial. il
Aplicafia se incepe de sub marginea Segmentul lll 5
cefvtcot
inferioari a sacrului gi se continud ascen- 6
7
dent pe partea exterioard a artrculaliei I
,H, 4
sacroihace, apoi sub creasta iliacI spre late-
ral, fa\a posterioard a marelui trohanter, f
rtr-o serie de paravertebral iombar, ascendent, pdnd la Segmentul
lsd frecvenfd. nivelul apofizei spinoase a vertebrei Tr. IOTOCOI 6

Durata manevrdrii in regiunea paraverte-

7
informaliilor I
re ale durerii bral[ trebuie s[ cuprindd cel pu]in jumdtate I
le la proprio- din timpul total al aplicajiei; dupd caz, se x
10

Segmentul 11

rl al accesului aplicd $i pe marginea extemd a mugchiului bmbor X

4Z
ilor cerebrale, dorsal mare, pAnd la nivelul marginii x
Seqmentul l1
ritor al durerii inferioare a toracelui. Musculatura cervrcald sotrot
contractatd poate fi decontracturatd cu Cocc,
z
, care trateazd
cAteva migcdri circulare ale traductorului
(ftg.202). ut @
a us asupra coroono I
in cazul suferinlelor cardiace, nu se romboro
e la frecvenle
va aplica aceastd metodd. l_ :8 t--
: produce prin
, c) Aplicalii reflexe pe zonele cutanate I
)
dermatomale corespun zdtoar e organelor Socru ll
ea circulaliei interne (Head), pe zonele musculare 3
r intermediul (Mackenzie), zonele cu reaclii conjunctive Coccis f
4
de tipul miogelozelor (Trigger-points) Si -
rasunetului gi eventual - pe zonele periostale (Vogler)
litate certd de
Fig, 20 1 -Reprezentarea schematicd apozrliei
Acestea vor fi stabilite prin examenul clinic m[duvei spindrii fald de coloana vertebrald
funs la cdteva amdnunlit al pacientului. (dupn Knoch).
evenit tehnici
250 Electrolerapie Terapia cu ullr

d) Aplicafii reflexe la distanld pe

ganglionii simpatici (ganglionul stelat).
Tratamentul aplicat pe zona gangli-
onului stelat - se recomandd, utilizar ea
utrasunetului in impulsuri - produce
in teritoriul sdu de distribufie, cregte-
rea temperaturii cutanate gi senzalie
de cdldur[ local5.
CAnd este cazul, in func{ie de
patologia bolnavului tratat, se pot asocia
cele cinci modalitdli de aplicalie.
Mai addugdm existenla unei
modalitSli speciale de aplicare atrala-
mentului cu ultrasunete qi anume
iradierea regiunii hipofizare in scopul
inhibirii selective a funcliei sale per-
turbate, utilizatd in boala Cushing,
metastaze ne oplazice,sindrom M6ni6re.
parafind, de'
Prin utilizarea acestei metode in sin-
(in primele s
dromul Menidre, Arslan relate azd 90%o
vindecdri pe 2 000 cazuri. ulei de pegte
Pe lAngd efectele fiziologice prin- tact mai dens
cipale menfionate mai sus, addugdm permeabild I
ca efecte secundare, pe cele fibrolitice b) Ultr
(legate de fenomenele de ,,rupere gi cu ajutorul u
fragmentare tisular[") qi pe cele anti- in funclie de
Fig. 202 Direclionarea traductorului in aplicaliile inflamatorii (explicate prin acliunile fiind mai den
pe cale neurald (dupd Knoch). vasomotorii si metabolice). mentului in t
ultrasonoforr
Acest indice
vrr,8. METODOLOGIA APLTCATTTLOR strdbdtute, ci
CU UT,TRASUNETE starea fiziolo
medicamentr
tratatd cu ul
VII.S.]. ALEGEREA FORMEI DE CUPLAJ ulterioare.
c) Cup
a) Cuplajul direct. Este forma cea mai frecvent utilizatl^ Se aplicd pe supra- (mai frecven
i-elele corporale plane, netede 9i fdrd leziuni cutanate (fig. 203). Se folosegte o form gi astfe
substanli (solulie) de contact, care se aplicd pe suprafala regiunii tratate. Se cu neregular
recomandd sd nu fie rece, pentru a nu provoca o reaclie locald de vasoconstriclie. asemenea, cl
Interpunerea unei solulii de contact intre capul traductorulrui gi tegument este gi regiunile c
necesard pentru a se evita reflectarea undelor oscilatorii ale ultrasunetelor de citre se efectueazi
straturile de aer; pelicula soluliei de contact preia energia ultrasonori emisd prin Vanele
capul traductorului gi o transmite corpului. Daci stratul substanlei de contact este din material
prea gros (in cazul folosirii de unguente), scade acliunea de profunzime a ultra- corespunzdtc
sunetului. Ca urmare, se recomandd gi se preferd utllizarea uleiurilor minerale de ultrasonore c
 Electroterapie Terapia cu ultrasunete 2sl

la distanld pe
/ionul stelat).
zona gangli-
rdd utilizarea
ri. produce
butie, cregte-
e qi senzalie

n funclie de
, se pot asocia
rplicalie.
istenla unei
licare a trata-
te gi anume
rare in scopul
rliei sale per-
Fig, 203 - Aplicalie de ultrasunet in cuplaj direct.
tla Cushing,
romMdni6re.
parafind, de vaselind sau a glicerinei. Dacd se urmdregte o acliune mai superficiald
etode in sin-
(in primele straturi tisulare, cutanat gi subcutanat), se poate aplica un unguent cu
elaIeazd,90Yo
'I ulei de pegte sau altd componentd uleioasd asemdndtoare, deci o substan![ de con-
iologice prin- tact mai densd, care scade puterea de penetralie in profunzime, dar in orice caz este
us, addugdm permeabild la ultrasunet.
le fibrolitice b) Ultrasonoforeza (sonoforeza). Este tot uq cuplaj direct, care se realizeazd
le ,,rupere gi cu ajutorul unor substanle medicamentoase inglobate in solulia de contact, aleasi
pe cele anti- in funclie de scopul terapeutic urmdrit, in aceste condilii, materialul de contact
rrin acliunile fiind mai dens, se reduce acliunea de profunzime, Dupd Gatev, pdtrunderea medica-
:e). mentului in tegument cu ajutorul ultrasunetului este calculabili matematic (,,indice
ultrasonoforetic") gi este direct proporliohald cu intensitatea gi durata aplicafiei.
Acest indice (efectul in profunzime) este qi in funciie de grosimea strat';rilor tisulare
strdbdtute, baracteristice dupd constitulia anatomicd a individului, precum gi de
starea fiziologici a pielii. O aplica,tie termicd prealabild poate argumenta pdtrunderea
medicamentului in tegument, implicit gi indicele sonoforetic, Zona tegumentari
tratatd cu ultrasunet igi imbundtdlegte capacitatea de resorblie pentm gedinlele
ulterioare.
c) Cuplajul indrrect se face prin intermediul apei (subacval) in bdi pa4iale
rca pe supra- (mai frecvent) sau generale (fig. 204). Avantajele metodei: asigurd un cuplaj uni-
: folosegte o form gi astfel se pot trata in mod corespunzdtor regiunile qi segmentele corporale
i tratate, Se cu neregularitdli de relief (mdn[, articulafia pumnului, picior, gleznd, cot etc.). De
roconstriclie. asemenea, cu aceastd metodd se pot trata zonele sensibile; cu.hiperestezii, precum
gument este gi regiunile careprezintdplSgi ulceroase gi procese infecfioase iocale. Tratamentele
.elor de cdtre se efectueazd cu traductorul mare.
I emisd prin Vanele (cndiple) in care se aplic[ tratamentul trebuie sd fie confec]ionate
contact este din material rdu oonducdtor de electricitate. Dimensiunile acestora trebuie s[ fie
zime a ultra- corespunzdtoare, in sensul de a nu fi prea mipi, deoarece perelii lor reflect[ undele
minerale de ultrasonore care, prin interferare cu mediul lichid, creeazd un cAmp neuniform de
252 Electroterapie
Terapia cu ttltr

evitAnd acor
prezental no
lui gi perioa,
Pentru
fa!6 de peric
minut), dura
de 50-100
domeniul cu
efecte miore
De asemene
aceastd fon'r

Fig. 204 - Aplicalie de ultrasunet in cuplaj indirect' Tradr.r

tratate. in r

tratament, precum 9i posibilitatea producerii de unde stalionare. Dopurile pentru (rig. 20s)
orificiile de evacuare trebuie sa fie din cauciuc. Temperatura apei trebuie sd fie in ncregulat (1
jur de 36"_37'C; temperaturilc mai joase scad intensitatea ultrasunetului, iar cele poate trata :
mai ridicate o amplificd. Se recomanddca apa din vand sd fie stdtutd, pentru aavea
timp sd dispard bulele de gaz apirute in ap6. De asemenea' este indicat ca micile
buli de gai formate gi aderate de suprafafa tcgumentului regiunii cufundate in
apd - caie formeazdun ecran - sd fie indepdrtate inaintea inceperii tratamentului
(iu mdna, cu o spatulf sau o baghetd). Capul traductorului se aplicd paralel cu
suprafala regiunii, la o distan!6 de 2-3 cm, imprimAudu-i-se migcdri line.
Traductorul se fixeazd la o tija cu rol de prelungitor, pentru ca mana tera-
peutuiui si nu vin[ in contact cu oscilafiile ultrasonore propagate in apd; in lipsa
acestuta, terapeutul va folosi obhgatoriu o mdnuqd pentm proteclie. In cazul
introducerii unei substanle cu efect terapeutic in apd, utilizarea trjei-prelungitor
devine obligatorie.
S-a renunlat la utilizarea unui reflector de unde ultrasonice (care era a$ezat
pe fundul vanei in direcfia regiunii tratate), deoarece acesta neuniformizeazd cAmpul
de unde,
srabilired regiunii tratate. Este vorba de stabilirea de citre medic - dup6
examenul clinic amdnunlit al cazului tratat gi in funclie de obiectivele urmdrite - a
regiulilor ce trebuie supuse aplicaliilor terapeutice, local sau pe cale neuroreflex[,
dupd curn au fost descrise in capitolul precedent.

VII.8 2. ALEGEREA FORMEI DE ULTRASUNET

a) Ultrasunet in regim continuu.

b) Ultrasunet in regim discontinuu (cu impulsuri). Cum s-a aritat mai inainte
(la prezentarea proprietdlilor fizice) aceasti formd prezinta avantajul de a evita sau
reduce efectul tennic, poten{6nd pe cel analgetic 9i decontracturant, de asemenea,
se presupune cd intercalarea pauzelor ar crea posibilitdli de ,,refacere tisulari",
Electrolerapie 253
Terapia cu ultrastmete

evit6nd acomodorea gi suprasolicitarea lesuturilor tratate. in acelagi context, am

prezentat noliunea de ,,coeficient de umplere", adicd raportul dintre durata impulsu-
lui gi perioada de recePJie.
Pentru practica terapeutici se recomandd raportul Il4-Il5 (durata impulsului
fald de perioida de repetilie). La o frecvenfd a impulsului de I Hz
(,60 impulsuri/

minut), durataperioadei de impulsuri este de I s. Mul1i autori recomandd frecvenla

de 50-100 Hia impulsurilor, care prezintd o bund acliune analgeticd, ca gi in
domeniul cr.rrenfilor de joasd frecvenld. B" Tschannen a demonstrat electromiografic ;
7

efecte miorelaxante superioare objinute cu forma us cu impulsuri fald de cea continud.

De asemenea, autorii francezi au oblinut bune efecte analgetice 9i miorelaxante cu
aceasti formd.

I VII.8.3. AI,EGEREA TRADUCTORULUI

Traductorul se va alege in funclie de mdrimea gi forma suprafelei corporale

purile pentru
buie sd fie in
Lului, iar cele
pentru aavea
cat ca micile
cufundate in
.ratamentului
ci paralel cu
line.
:a mAna tera-
api; in lipsa
rgie. in cazul
ri-prelungitor

rre era agezal

zeazd cAmpul
Fig 205 - Traductor mare

nedic - dupd
: urmdrite - a
neuroreflexS,

ET

at mai inainte
de a evita sau
de asemenea,
rere tisulard",
 Electroterapte Tbrapia cu ultras

VII. 8.4. MANEVRAREA TRADUCTORULI.fi in ceea

menliondm cd
Principalele metode de manevrare in aplicarea traductorului pe regiunea nu este valabi
tratatd sunt: efecte decdt qr

a) Metoda cineticd sau dinamic[, cea mai frecvent folositd, care are avantajul Pentru a
uniformizdrii maximelor gi minimelor de intensitate, omogenizdnd efectele ultra- cazul tratat -
sunetului in structuri tisulare diferite. Se executd migcdri lente, in ritm constant, la totodatd, impc
acelagi nivel, in formd circular5, liniard, in spirali sau sinusoidal. mici au efecte
b) Metoda staticd sau stafionard. Se utilizeazd mult mai rar, fiind uneori Lange g.a.).
preferatd - sub o formd semistatici (semimobild) tn acest
- in aplicaliile pe regiunile cdtre specialig
ganglionare, radiculare paravertebrale, miogeloze gi calcificdri tendinoase, exe-
cutAndu-se migcdri foarte lente.
Treptele
de intensita
vII.8.5. DOZAREA INTENSITATII.
Doze mici
PRINCIPII DE DOZARE Doze medii
Doze mari
Doza energiei ultrasonore aplicate are o mare importanld in conducerea gi
reugita acestei forme de terapie fizicd,.
O altd cc
Intensitatea este exprimatd in w/cm2 de suprafafr a capului traductorului;
treptele de doz
mai rar, valorile sunt date de watt-ajul total pe capul ,,radiant". Din experienfa
au limita supr
acumulati de practica terapeuticd indelungatd gi numeroasele cercetiri efectuate
consideratd ca
s-a constatat frrd dubii cd valoarea intensitdlii utilizate in aplicafiile terapeutice
depinde de o serie de elemente gi anume:
in orice
tratamentului,
- regiunea tratat6. Are importanfd grosimea strahrilor tisulare. Spre exemplu, peste care apar
la nivelul articulaliilor neacoperite cu un tesut muscular bogat cum este cotul
- - determinabile
trebuie utilizate intensitdti mici, deoarece undele ultrasonore sunt reflectate de os
recomandi o c
(de aceea nu se aplici in aceste situalii metoda staticd);
se apoi intens
- profunzimea locului tratat. Pentru straturile mai profunde se pot utiliza tardive, precul
intensit[fi mai mari;
- forma de cuplaj. in aplicatiile subacvale se prescriu intensititi mai mari; VII.8.6.
- metoda de manevrare a traductorului. in metoda staticd se utilizeazd in
S

intensitdli reduse; nui

- calea de aplicare. .n aplicaliile pe cale neuroreflexi se recomandi gi se in tunc1
utllizeazd, intensitdli de 0, 2-0, 3 -0, 5 W/cm2 ;
privind tehnic
- natura afecfiunii tratate De exemplu, s-a constatat cd multe cazuri de
Pentru
spondilitd ankilozantd suporti de la inceputul tratamentului doze mai mari fafa de
alte situalii patologice, precum nevralgiile gi nevritele;
0,1-0,2wlcrfi
dupd Hintzeln
- staditrl afecfiunii. in stadiile acute trebuie aplicate doze reduse, in timp ce cutanate. in z<
in stadiile cronice pot fi prescrise doze mai mari;
(distal6) a ace
- vdrsta pacienfilor. Pacienfilor cu vdrsta sub 18 ani gi peste 60 de ani li se cutanat, se va
prescriu doze mai reduse;
Pentrult
- starea generald a pacienf ilor. La cantrile care prezintd labilitdJi neurovege- cu migclri sim
tative, oboseal5, somnolen{d, cefalee, se recomandd reducerea dozelor.
 Eleclrolerapie Terapia cu ultrasunete

II in ceea ce privegte rclalia dintre intensitate gi durata gedinlei de aplicalie,

menlion[m c5,,legea intensitate-duratd = constant" din domeniul galvanoterapiei
ui pe regiunea nu este valabild in ultrasonoterapie. $edinlele lungi cu intensitate scdzutd au alte
efecte decAt gedinfele scurte cu intensitate mare.
Pentru a fi uguratd in practici, alegerea valorilor de intensitate - in funciie de
:e areavantajul
efectele ultra-
cazultratat- acestea au fost impd(ite in trei trepte de dozaj. Este interesant 9i,
totodati, important de semnalat ci experien{a ultimilor 25 de ani a ardtatcd dozele
tm constant, la
mici au efecte biologice, fiziologice gi terapeutice mai favorabile (Edel, Bergmann,
Lange g.a.).
r, fiind uneori
in acest context, considerdm sugestiv aprezenta reconsiderarea in timp de
e pe regiunile
cdtre specialiqti a treptelor valorice de intensitate optimd pentru tratamentul cu us.
ndinoase, exe-
Treptele in monografiile
La inceput in anii '60
de intensitate contemporane

Doze mici 0,5-1,5 Wcm'z 0,1-0,5 wcm, 0,05-0,4 wcm'z

Doze medii 1,5-3 Wcm'z 0,5-1,5 W/crn? 0,5-{,8 Wcm'?
Doze mari peste 3 Wcm? 2-3Wlcrfi 0,9-1,2 Wcm'?
conducerea gi
O altd consecinldpracticd a acestei noi orient[ri terapeutice in ceea ce prrveqte
traductorului; treptele de dozaj este faptul cd 4paratele de ultrasunete care se construiesc in prezent
)in experienfa au limita superioari a intensitdlii la valoareade2 Wcm'?in loc de 3 W/cm2,
etdri efectuate consideratd ca inutild in practica terapeuticd.
ile terapeutice in orice cazz se apreciazd c[ existi o limitd inferioard pentru intensitatea
tratamentului, sub care nu se mai oblin efecte terapeutice gi o altl limitd superioard,
Spre exemplu, peste care apar efecte nocive. intre aceste doui limite se situeazd dozele terapeutice,
m este cotul - determinabile cel mai adesea prin experienli personald gi tatondri. Autorii germani
eflectate de os recomandd o dozare treptati, incepdnd cu doze mici la primele qedinfe, cresc6ndu-
se apoi intensitatea dacd se consideri necesar, in funclie de reacliile imediate gi
se pot utiliza tardive, precum gi de rezultatele oblinute.

dli mai mari;

VII.8.6. STABILIREA METODOLOGIEI DE TRATAMENT
se utilizeazi
iN TUNCTIE DE NATURA TESUTURILOR TKA*TATE
:omandd gi se
in funclie de structurile tisulare tratate sunt necesare o serie de precizdri
privind tehnica aplicaliilor, legatd de particularitdlile acestora.
ulte cazuri de pentru lesutul cutanot. tn general se recomand[ intensitdli mici, de
ai mari fafd de
0;-0,2wlcnf ;in zonele hiperalgice se utilizeazd chiar doze mai reduse (0,02w|crfi
dnpd Hintzelmann). Traductorul se manevreazd liniat, de-a lungul segmentelor
tse, in timp ce cutanate. in zonele cu rigiditate cutanatd se recomand[ aplicalia pe zona caudald
(distal6) a acestora. Dacd se doregte oblinerea unui efect mai accentuat in stratul
50 de ani li se
cutanat, se va alege o solulie de contact cu consisten{d mai densd decdt uleiul.
Pentru lesutul muscular. Manipularea traductorului se face fdr[ presiune mare,
ili neurovege- cu migc[ri sinusoidale - spirale, schimbdnd sensul de miqcare la zonele de inserfie,
lor,
256 Eleclroterapie
Srryil:y:!,,
in direclia fibrelor tendomusculare, nu transversal pe ele. Se vor trata zonele de
executdrii prc
trecere de la muqchi la tendon, zonele tendinoase gi ligamentare. Dozele de
mai noi au a<
intensitate pot fi mai crescute fali de tratamentul lesutului cutanat.
Penlru lesulurile articulare Si osoase. Cdnd tratdm r-egiunile articulare, cautdm - cupla

sa le poziliondm cdt mai adecvat unei aplicalii optime. In cazul tratdrii fracturilor
- ceasu
atunci cdnd r
se vor practica ferestre in aparatul gipsat pentru a putea stimula cu energia
intim (nu se I
ultrasonord formarea calusului. Zonele cu vascularizajie superficiald evidentd din
vecindtatea articulafiilor se vor evita sau se vor trata cu intensitdti reduse. Se evitd - perm
50% din supr
tratarea ectaziilor venoase de pe fafa internd a genunchilor. Regiunile coloanei
o avertizare t
vertebrale se pot trata in ortostatism gi in decubit ventral. Durata
Umerii sunt cel mai bine tratali cu braful in pozilie de abduc{ie la 90' gi in tratatd, stadir
rotafie externd sau interni in funclie de caz. Articulaliile degetelor mAinii se de2-5 minut
recomandd sd fie mobilizate activ in timpul tratamenfului (aplicafia in apd), prin un caz nu se
migcdri de flexie, extensie, lateralizare. Regiunile cu cregteri osoase aflate la zone tratate i
suprafatS. trebuie evitate (din motivele ardtate mai inainte privind reflectarea undelor
in cele cronir
ultrasonore de lesutul osos). cicatricelor c
Ritmul
gedinlelor va
VII.g. TEHNICA APLICATIILOR Seria de ged
CU ULTRASUNETE urmirit la -
urmdtoarele r
in incdperea in care se efecfueazd tratamentul trebuie sd existe o temperaturd - aphcz
de confort termic. Patul sau scaunul pe care va fi agezat pacientul trebuie sd fie -nues
confeclionat din lemn. Aparatul de ultrasunete va avea impdmdntarea asiguratd. masaj in acer
Organismul trebuie sI se afle intr-o stare de echilibru termic general; stdrile dorri procedr
febrile sunt contraindicate la tratament. Se recomandd ca in cazul unor extremitili - este c
cu circulatie deficitard, acestea sd fie preincdlzite cu scurte bdi pa(iale calde pentru terapia pe acr
activizarea circulaliei generale. Pacientul, inclusiv regiunea tratatd,, trebuie sd se - aplici
afle in pozi{ii cdt mai relaxate. De asemenea, indiferent de metoda de cuplaj aplicati, ac{iunii analp
regiunea tratatd nu trebuie sd prezinte compresiuni care sd stdnjeneascd circulalia -inan
sanguind localS. curenli de jo
Dupd agezarea pacientului pentru tratament gi insugire a prescripfiei (ultrasunet gi
terapeutice se trece la manevrarea aparatului.
Se actioneazi comutatorul de pornire al acestuia, care poate fi rotativ sau
basculant, in funcfie de modelul sdu gi ceasul semnalizator fixat la durata prescrisd VII
pentru gedinfa. Functionarea traductorului poate fi verificatd prin aplicarea unei
picdturi de ulei de parafind sau alcool pe suprafala capului de tratament. Se constatd
o ,,fierbere" a acesteia in momentul intrdrii in rezonanfl a cristalului cu generatorul in 1949
de inalt[ frecvenld. Se aplicd traductorul pe zona ce urmeazd a fi tratatd 9i prin getic Ai hiperr
aclionarea comutatorului de intensitate se fixeazd, [a doza prescris5. Aparatele excitatori de
generatoare de ultrasunet devin tot mai perfecfionate. Comutatorul de fixare a tratamentul c
intensiteii poate sd permitd o cursi continud de manevrare sau trepte fixe, la valorile confirmate a1

inscrise pe cadranul instrumentului de mdsurd. La incheierea timpului scurs pentru terapeutice dr

desfdgurarea gedintei de tratament, se readuc la poziliile iniliale comutatoarele :.lritentd a unc
-.rar-.^r^ /.Ji-
pentru dozajul intensitdfii gi de pomire a aparatului. Se recomandd ca in timpul -.u.\srrLv \ult,
 EIec!roterapie
Terapia cu ultrasunete 257

,ta zonele de
executdrii procedurii sd nu se ridice capul traductorului depe zonalratat[. Aparatele
. Dozele de mai noi au adus unele perfecliondri precum:
rlare, cdutdm
- cuplajul automat cu ceasul;
'ii fracturilor - ceasul indicd timpul efectiv de aplicare a tratamentului, acesta nefuncliondnd
atunci c0nd contactul dintre suprafala traductorului qi suprafala cutanatd nu este
t cu energia intim (nu se transmite energia ultrasonicd);
evidentd din
use, Se evitl - permit o dozare mai precisd a intensit[1ii: dacd la un moment dat, peste
50o/o din suprafafa capului traductorului nu rnai are contact cu tegumentul, are loc
rile coloanei o avertizare automatd.
Durata gedinlelor de tratament variazdctsuprafala regiuniitratate, afecfiunea
; la 90' 9i in tratatd, stadiul evolutiv al acesteia. in general, durata unei aplicalii pe o zond este
or mdinii se de 2-5 minute; in cazul tratdrii articulaliilor mari se ajunge la 6-10 minute, in nici
in apd), prin vn caz nu se va depagi timpul total de aplicalie peste 10-15 minute pe mai multe
ase aflate la zonetratate in aceeagi gedinjd. in stadiile acute se aplicd gedinle de Jcurtd duratd,
larea undelor in cele cronice durate mai lungi. Durate mai lungi pot fi utilizate in tratamentul,
cicatricelor cheloide, bolii Dupuytren, calcificdrilor tendinoase, sclerodermiei.
Ritmul gedinlelor este - in funclie de caz - zilnic sau la 2 zile. Num[rul
gedinlelor va fi, de asemenea, adaptat in func{ie de caz, in general 6-15 gedinle.
Seria de gedinle se poate repeta - in funcfie de rezultatele oblinute 9i scopul
urmdrit - la 4-6 sdptdmdni. Mai precizdm ca demne de luat in consideratie
urmdtoarele recomandiri:
temperaturd - aplicalia de ultrasunet sd nu fie urmatd imediat de altd proceduri;
rebuie sd fie - nu este indicatd succesiunea terapeuticd masaj-ultrasunet sau ultrasunet-
r asiguratd. masaj in aceeagi jum[tate de zi (mai ales masajul reflex), deoarece acestea sunt
neral; stdrile doud proceduri cu aoiiune asemdndtoare ca terapie neuro-reflexd;
r extremitef . - este contraindicatd, aplicarea concomitentl a roentgenterapiei cu ultrasono-
calde pentru tcrapia pe aceeagi regiune;
lrebuie sd se - aplicaliile cu ultrasunete pot preceda qedinlele de kinetoterapie datoritb
plaj aplicatd, ac{iunii analgetice qi miorelaxante ale celor dintAi;
cd circula{ia - in anumite afecliuni se recomandd terapia combinatd de sonoterapie cu
curenti de joasl frecvenlb in scopul unei potenldri analgetice gi miorelaxante
prescripIiei (ultrasunet gi curenli diadinamici).

i rotativ sau
ata prescrisd VII. IO. TERAPIA COMBINATA ULTRASUNET
rlicarea unei CU DIADINAMICI
. Se constati
t generatorul ' in 1949, Gierlich a stabilit gi relatat
pentru prima dat[ despre efectul anal-
atat[ 9i prin getic hiperemiant al combinajiei simultane in terapie a ultrasunetului cu curenlii
Ai
l. Aparatele excitatori de joasd frecvenld. Astfel, Gierlich 9i Jung sunt cei care aplicd prrmii
de fixare a tratamentul cu ultrasunet asociat cu curenli diadinamici, oblinAnd rezultate bune,
:e, la valorile confirmate apoi de Hilling, schmieder gi alli autori. Acliunile celor doul forme
scurs pentru terapeutice de energie se potenleazd,,reciproc", constatdndu-se obtinerea conco-
rmutatoarele mitentd a unor certe efecte analgetice (din partea curenlilor diadinamrci) gi mio-
ca in timpul relaxante (din parlea ultrasunetului).

I7 - Electroterapie
 Eleclroterapie Terapia ct,
258

Ca
tratate tr(
cAt 9i bu
Irasmrter
mai fluid
tratamen
utilizabil
Glycerol
Ele
ultrasune
o placd n
gi bine ur
migcdri I

metodele
modifica
reducerei
toleratd g

DF. Inter
intensitat
Utllizarei
dinamic;
Trebuie s
ratd, a celt
Fig. 207 - Aparatul Sonodynator-Siemens. in stdrile
Dur
Dupd 1965, in S.U.A. $i R.F.G. au fost realizate apafate care pemit apiicarea pentru PS
simultand a uus cu curenli diadinamici gi a cdror utilizare s-a extins progresiv Tra
rapid. Unul din cele mai cunoscute gi utilizate aparute de acet tip in Europa esle ral (in fur
*od"lnl Sonodynator - Siemens AG - R.F.G . (fig.207). Prin utilizarea combinat[ se remarc
cu aparate din seria modelelor RS, autorii din R.D.G. au aplicat concomitent cu stdri dure
,,rr, gi ult- forme de curenli tle joasd frecvenld, precum curenlii Trabert 9i neofaradic o patzd d

in grupuri modulate (Goldbach, Rabbel, Heidenreich). Cel

-r primd indicalie de utilizare a acestei metode este identificarea gi terapia miofasciz
selectivi a punctelor dureroase clr: naturd fibroconjunctivd din cadrul sindromu- separatd r

lui dureros miofascial (denumire datd de Travell qi Rinzler miogelozelor) sau

Trigger-poinfs, Acostea se vor evidenlia sub forma unor ,,microzone" circumscrise
de culoare rogio gi foarte durercjase. Tratarea lor corectd duce insd la o reducere
rapida a durenlor.
Indicaliile terapeutice ale acestei metode sunt reprezentate de cele adresate
curenlilor diadinamici qi ultrasunetelor, principalele fiind: sindroamele dureroase Arir
veftebrogene, bursitele, tendinozele gi tendinitele, unele artrite gi artroze reacti- s-a ldrgit
vate, sechele posttraumatice ale pdrlilor moi, sindromul dureros miofascial. feluritelor
in cadrul tehnicii de aplicare a acestei metode trebuie relinute gi respectate prima par
cdteva elemente caracteristice. numeroas
ctroterapie Tbrapia cu ultrasunete
259

Ca solulie de cuplaj intre capul traductorului gi suprafa{a cutanatd a regiurrji

tratate trebuie folositd o substanld speciald, care sd fie permeabild pentru ultrasunete,
cdt gi bund conducdtoare electric pentru curenli diadinamici, asigurAnd astfel o
trasmitere optimd gi corespunzdtoare a energiei cdtre
Jesuturile tratate. Consistenla
mai fluidi a acesteia capdtd o importan!5 deosebitd, deoarece tehnica dinamicd de
tratament presupune o bund alunecare a capului traductorului. Dintre substanfele
utilizabile gi folosite citrm: Aquasonic (parker Laboratoires Irvington S,u.A,),
- -
Glycerolum DABT 9i Glyzerin-Gelee (R.D.G.), pellamar (Romdnii)
9.a.
Electrodul activ pentru aplicarea tratamentului il constituie traductorul de
ultrasunet, care va fi racordat la polul negativ. Celdlalt electrod este reprezentat de
o placd metalici (introdusd bineinleles, intr-un invelig cu suport textil sau sintetic
gi bine umezit) racordatd la polul pozitiv al aparatului. Traductorului
i se imprimd
migcdri lente circulare sau longitudinale, cu presiune ugoard. S-a constaiat cd
metodele de maneware semimobild gi staticd sunt greu tolerate de bolnav, producAnd
modificdri locale rapide, cu eritem, senzalii de arsurd dureroasi gi necesit6nd
reducerea intensitdlii gi a duratei aplicaliei. De asemenea, s-a constatat cd cea
mai
toleratd gi eficientd formi de aplicare a curentului diadinamic este pS precedatd de
DF. Intensitatea pentru curentul diadinamic va fi de 2-5 mA; pentru ultrasunet,
intensitatea se stabilegte in funclie de regimul utilizat, continuu sau cu impulsuri.
UtiTizarea regimului discontinuu impune o intensitate mai mici a curentului dia-
dinamic ai o duratd mai scurtd a aplicafiei, deoarece concomitenla ii scade toleranta.
Trebuie sd retinem cd intensitdlile utilizate vor fi mai reduse fali de rpfi."r* r.p"-
ratd a celor doui forme terapeutice. Ultrasunetulvaftdozatin general \a0,3 wlirfi
in stdrile acute gi 0,5-0,6 wlcm2 in stadiile cronice (la forma continud).
Durataunei gedinle este de 6-8 minute (2-3 minute pentru DF gi 5-6 minute
apiicarea pentru PS).
lrogresiv Tratamentul se va aplica zilnic sau la2 zile,in serii de 6-10 gedinle in gene-
ropa este ral (in funclie de cazrtl tratat). De reguld, cdnd tratamentul este eficient, trebriie sd
:mbinati se remarce efecte locale sesizabile dupd primele 3-4 gedinle. in cazurile prezentdnd
nitent cu stiri dureroase cronice locale, s-a dovedit utild repetarea unei serii de gedinje dupd
:ofaradic o patzd, de 2-3 sdptdmAni.
Cele mai bune rezultate s-a constatat a fi oblinute in sindromul dureros
;i terapia miofascial (cu patogenie reflexogend), superioare celor obfinute prin utilizarea
ndromu- separatd a curenlilor diadinamici sau a ultrasunetelor.
olor) sau
umscrise
reducere VII. 1 1. INDICATIILE TRATAMENTULUI
CU ULTRASUNETE
adresate
Lureroase Aria indicaliilor terapeutice ale undelor ultrasonore este destul de mare. Ea
:e reacti- s-a ldrgit inultimii 1520 de ani, in urma cunoagterii gi stdpdnirii mai temeinice a
ial, feluritelor cbi de aciiune qi modalitdli de aplicare ale ultrasunetelor (prezentate in
:spectate prima parte a acestui capitol), precum gi a rezultatelor oblinute gi co-inunicate de
numeroasele cercetdri gi studii clinico-terapeutice efectuate.
 Eleclroterapie Terapia
260 t

Fdrd indoiali cd (la fel cu alte forme ale electroterapiei) in unele domenii de U
patologie se oblin rezuTtate terapeutice bune gi foarte bune, a cdror eviden{d este compar
indubitabil6, ultrasunetele avAnd o indicalie selectiv[ qi prioritard, in vreme ce in rezultat
alte domenii, rczultatele ce se pot obline nu le recomandd ca pe un tratament de
bazd, dar ele pot constitui proceduri adjuvante eficiente, ca gi componente ale
complexului terapeutic aplicat. in afecliunile pe care le considerdm mai cunoscute
ca indicafii ale ultrasonoterapiei, recomanddm sd se lind seama de noliunile expuse
la capitolul metodologiei terapeutice; pentru alte situalii patologice vom prezenta ir
cdteva detalii suplimentare. Hippe I
a calus
Patologia aparatului locomotor de cauzi reumatismali
efectua
- Reumatism degenerativ - artroze, spondiloze. Cu titlu de interes statistic, u-onsoli
prezentdm rezultatele oblinute de doud cercetdri mai reprezentative. Mihailova In
comunicd un procent de 95o/o ameliordri clinice pe un lot de 101 artrozici tratali cu ;i efica<
ultrasunet continuu qi cu impulsuri (cu sau fdrd sonoforezd). Winterfeld gi Conradi chirur_ei
comunici pe un lot de 102 gonartroze de stadiile I qi II, ameliordri de B4%ola indelun
aplicarea us cu impulsuri gi de 78%o la cel continuu. L]
- Rcumatism inflamator cronic - artrite gi spondilite - in acestea din urmd nigcari
oblinAndu-se rezultate favorabile de durate variabile. total 20
- Reu-natism abarticular: mialgii, tendinrte, tendinoze, PSH, epicondilite, tracfuril
sindrom miofascial dureros, periostoze, algodistrofia ,,esenliald", sindromul Sudeck, timp de
radiculopatii spondilogene cervico-dorsalo-lombare.
-i
Patologia aparatului locomotor de natur[ tra[matici gi ortopedici aplicalii
sportivd
- Fracturile recente. Pebaza rezultatelor experimentale objinute pe animale
s-au mtrodus in clinica umand tratamente cu ultrasunete pentru accelerarea stadiulu
consoliddrii fracturilor recente (s-a constatat cd se poate scurta perioada de calusare tratate.
cu 50%); scurtarea perioadei de vindecaare depinde de localizarea fracturii. La 0 rJ) i
oasele superficiale, rezultatele sunt mai bune datoritd procentului crescut de l-5 min
absorblie a energiei':ltrasonore. -1
Mentiondm rezultatele obfinute intr-un studiu comparativ efectnat pe doud irn tratar
loturi a cAte 100 de cazuri cu fracturi de radius, din care unul a constituit lotul ssupra r
martor qi cel de-al doilea a fost tratat cu ultrasunete. La o sdptdmdni de la Tr
imobilizare, printr-o fereastrd practicatd in gips s-au aplicat 4-6 gedinle de us a mandd t
cdte 2 minute cu 0,2 wlcm2 la 2 zile. S-au oblinut rezultate evidente in ceea ce aplica!ii
priveste durata medie de consolidare (4I,6 zile fa!6 de 70,7 zile), durata medie a serii de
incapacitdlii de muncd (37,6 zrle fald de 64,3 zile), aspectul foarle bun al structurii A'
osoase (nu s-au semnalat demineralizdri comparativ cu partea sdn[toas[) qi evolulia
Ci
fZrd complicalii.
cheloide
in alt studiu efectuat pe fracturi ale scafoidului carpian, Knoch, Dominak gi
glicenni
Edel au aplicat la 3 sdptdmdni de la imobilizare, 6-8 gedinle de us; dupd 5 sdptdmAni
caloase.
fracturile erau consolidate gi ina6-a siptdmdnd, func{ia articular[ era normalizatd.
lntensiti
Incapacitatea de muncd a fost de 16 sdptdmAni 1a lotul de control gi de 8 s[pt[mdni
lau pnn
la cel tratat cu ultrasunete.
 Eleclroterapie

e domenii de Urmirind durata de vindecare a fracturilor de la alte diferite riveluri.

evidenfd este comparativ pe loturi martor gi loturi tratate, autorii din R.D.G, comunic[ urmiitoarele
I Vreme ce in rezultate:
tratament de - fracturi de humerus: 12 fald de 6 sdptdmdni;
nponente ale - fracturi de olecran: 9 fald de 5 sdptdmdni;
tar cunoscute - fracturi ale oaselor gambei: 18 fald de 1l s[pt6mAni;
iunile expuse - fracturi ale gleznei: 10 fald de 6 sdptdmdni.
rcmprezenta intdrziereaformdrii calusului. in cadrul unor observalii clinico-terapeutice,
Hippe gi Uhlmann au descoperit cu peste l5 ani in urmd cd fracturile cu intArziere
a calusdrii igi accelereazd consolidarea prin tratamente cu ultrasunete (studiu
efectuat pe 300 de cazuri cu fracturi avAnd diferite localizdri, toate ajungAnd la
eres statistic, consolidare).
e. Mihailova IndicaJia ultrasonoterapiei in calusarea intdrziatdeste conside ratd cavalabild
zicitratali cu gi eficace cAnd fractura se afl[ in apropierea suprafe]ei corporale, cAnd intervenlia
,ld gi Conradi
chirurgicald nu este recomandatd din motive locale sau generale, cdnd repausul
ri de 84Yo la indelungat este ddunitor stdrii generale.
Cuplajul capului traductorului se face cu ulei mineral, acestuia imprim6ndu-i-se
;tea din urmi migciri circulare. aplic[ gedinfe de 0,1-0,4 w lcm2 a cdte 2 minute la 2 zile, in
Se
total 20 de gedinle. Primul control radiologic se face dupi primele l0 gedinfe, in
epicondilite,
fracfurile de scafoid gi alte oase ale carpului se aplicd 30 gedinle a 0,7_-0,2 w/cm2,
rmul Sudeck,
timp de 5-6 sdptdmAni.
- contuzii, entorse, luxalii, hematoame, algodistrofii posttraumatice. Scopul
topedicl aplicaliilor de ultrasunet este motivat de efectul analgetic Ai resorbtiv. in medicina
le pe animale sportivd, tratamentul se incepe imediat; in fizioterapie se incepe de obicei la sfhrgitul
L accelerarea stadiului acut. Dimensiunea capului traductorului se alege dupd mdrimea regiunii
la de calusare tratate.Intensitatea aplicatd: se incepe cu 0,05-0,1 Wcm2 gi se poate cregte la
fracturii. La 0,2-0,5 w lcm2; durata gedinlelor vaftlainceput de 2 minute gi poate fi crescutd la
ri crescut de 3-5 minute; ritmul gedinlelor - zjlnic sau la 2 zile; numdrul gedinfelor, 6-10.
-Posturi vicioase, scolioze, deformiri ale piciorului. Ultrasunetele constituie
:flrat pe doud un tratament adjuvant, in scopul relaxdrii spasticitdlii grupelor musculare gi acfiunii
)nstituit lotul asupra miogelozelor existente,
imAnd de la Tratamentul poate fi aplicat in apd sau prin cuplaj cu ulei. Dupd caz, se reco-
dinle de us a mandd ultrasonorizarea locald cu gedinle de 0,2-0,5 wlcm2 a cdte 3-5 minute gi
te in ceea ce aplicaliile segmentare indirecte paravertebral, 0,1-0,2 W lcmz a cdte 3 minute. in
rata medie a serii de 8-15 gedinle
n al structurii
Afecfiuni dermatologice
;d) 9i evolulia
Cicatrice cheloide, pldgi atone, ulcere trofice ale membrelor. in cicatricele
,, Dominak gi cheloide se recomand[ utilizarea soluliilor de fibrinolizind, 50o/o inglobati in
[ 5 sdptdmAni glicerini (Sieler). in ulcerul aton al gambei sunt indicate numai formele scleroase,
normalizatd. caloase. Se recomandd inifial aplicaliile segmentare directe pe cale neurald cu
:8 sdptdmAni intensitdli pand la 0,5 wlcm2 gi mai tdrzit, aplicafiile locale, cu 0,1 wcm2 (in apd
sau prin substanle de cuplaj).
 Electroterapie Terapia cu ul
LOZ

Contr
Afectlri locale sau generale ale fesutului colagen
neoplaziile
in fibrozite, dermatomiozite, miozite, sclerodermia progresiv[, se oblin de relaxare
rezultate inconstante. proximald.
in retracfia aponevrozei palmare Dupuytren se aplicd frecvent, cu rezultate 0,05 Wcm
satisfdcdtoare. Se recomandd utilizarea unguentelor cu alfachimotripsin[, hiason, favorabil, s
aminozind, in gedinle de 0,3-0,5 W/cnf, serii de 12-14 gedinle repetate la 3-4 luni' se intrerup
Afec(iuiri neurolo gice la maximu
numdrul gr
- Nevralgii gi nevrite. recomandi aplicarea regimului cu impulsuri pentru
Se
germeni de
potenlarea efectului analgetic in dauna celui termic. Au acliune simpaticoliticd qi
unor progr
irofici. Sunt contraindicate in stadiile acute,pareze, nevrite infeclioase 9i toxice,
stdri febrile. in nevralgiile vertebrogene (spondilogene) se prefera aplicaliile seg- Afec
mentare paravertebrale in gedinle de 0,05-0,3 Wcm2 a cdte 3-5 minute. In partea -Ar1
a doua a seriei de qedinle se poate trata local cu regim continuu sau cu impulsuri, indicafie d
cu gedinje de 0,05-0,1 wcm2 la2 zile, serii de 8-10 gedinle; se vor c[uta poziliile intreruperr
de relaxare maximd a musculaturii regiunii afectate. reprezenta
- Sechelele nevralgice dup[ Herpes Zoster Amim, Rullfs, walther 9i alli autori coronaropi
recomandd acest tratament in cazurile de sechele recente 9i rebele la tratamentele membrele
clasice. Se pot aborda irrmdtoarele cdi de aplicalie: segmentar direct pe cale neurali, mugchiulu
segmentar indirect paravertebral la nivelul rdddcinilor gi combinat paravedebral in mioamele'
segment gi dermatom, precum 9i pe zonele dureroase. Se preferd ultrasunetele cu traseul ilic
impulsuri; ca substanle de cuplaj se recomandi cele cu bor in zonele cutanate timp de 5-
duieroase gi cele cu ulei in zonele paravertebrale. Intensitateautilizatd va fi de apreciem r
pulin evidr
0,05-0,1 w/cm2 in zonele hiperalgice gi de 0,2-0,3 w/cm2 in zonele reflexogene.
Durata gedinlelor de 5 minute, ritmul -la2 zlle,in serii de 6-12 qedinle. -Bc
paravertebrale laterocervi
- Nevroamele amputaliilor. Se recomandd aplicalii segmentare cu doze de
la nivelul rdddcinilor n"*our", cu 0,1-0,2 W/cm2 a cAte 3-5-8 minute qi locale cu
primele 6 qedinle pot fi lanfului ga
0,05 w/cm2, a cdte 1-3 minute, in serii de 12 gedinle;
este un tra
aplicate zilnic ai urmdtoarele,la2 zile.
Distrofia musculard progresiv[ (Erb). Justificarea aplicaJiilor de riltrasunet Afec
in aceast6 suferinld este suslinutd de urmdtoarele efecte: ameliorarea circulaliei in lir
locale gi a metabolismului, acliunea asupra SNV 9i profilaxia contracturilor grupelor cu ultrasur
musculare antagonice contracturate. Se preferd regimul de us cu impulsuri' Se pot inb
aplica segmentar pe cale neurald cu 0,1-0,2 W/cm2(3-5 minute) 9i in gedinle de rezultate ir

O,t Wlcmt (1-2 minute) pe musculatura contractatd 9i pe grupele musculare atro- nezii bilia
fiate in care sunt intercalite fascicule musculare contracturate; o serie va cuprinde And
IZ-15 gedinfe. Ca substanld de contact este recomandat uleiul de germeni de grAu; cu ultrasur
ritmul gedinlelor 3-5 pe sdptdmdnd. us) in apli,
gi extrapiramidald paravertet
- Sindroame spastice gi hipertone de catzd piramidald in aceste afecliuni: In
(dupd Kihn, Denhoff 9i Robinault). Scopurile aplicaliilor de us or
imbundtdlirea metabolismului local, germani ar
scai"rea tonusului musculaturii spastice,
influenlarea proceselor de depolarizare la nivelul membranei celulare. Se trateazd gi se vor el
indirecte
grupelemusculare spastice gi hiperlone din pareze centrale, scleroza multipld, hemi- I

cu durate
plegii spastice, sindrom Parkinson.
"orerQprc Terapia cu ultrasunele zo3

Contraindicalii: stadiile inflamatorii, recidivele active, st[rile febrile, TBC,

o oblin neoplaziile, starea generald, alteratd,. Tratamentul trebuie aplicat in pozigii optime
de relaxare^gi intindere. Se trateazi in primul rdnd (de preferin!6) musculatura
tztrltate proximald. In prealabil se aplicd proceduri umede calde. Se utilizeazd doze mici de
0,05 W/cm2, cu manevrdri de-a lungul grupei musculare spastice. incazde rdspuns
hiason,
favorabil, se continud cu aceasti intensitate; in caz de rdspuns nefavorabil, aplicaliile
-4luni.
se intrerup. Dacd rdspunsul terapeutic permite, intensitatea poate fi crescutd pAnd
la maximum 0,2 Wlcmz. Durata qedinlei 2-5 minute; ritmul - 3 pe siptdmAnd;
pentru numdrul gedinlelor pe serie 12. Ca substanld de cuplaj se recomandd uleiul de
liticd 9i germeni de porumb. in zilele fdrd aplicalii de ultrasunete se recomandd efectuarea
toxice, unor programe de kinetoterapie analiticd,.
le seg- Afectiuni circulatorii
pat1"ea
rulsuri,
- Arteriopatiile obliterante gi angioneuropatiile de stadiile I gi II constituie o
indicalie dupi Fontaine, care susline cd ultrasonoterapia urmdregte reducerea sau
ozifiile intreruperea hipertoniei simpatice. Dupd acelagi autor, contraindicaliile sunt
reprezentate de stadiile III gi IV, manifestdrile acute, ateroscleroza avansatd,
i autori coronaropatiile, Se utilizeazd aplicaliile reflexe paravertebrale gi neurale. Pentru
rentele membrele superioare pe dermatomioamele Cr-T, (paravertebral), pe marginea
enrali, mugchiului marele dorsal gi periaxilar. Pentru membrele inferioare pe dermato-
:bral in mioamele Tu-S, (paravertebral) pe marginea inferioard a sacrului, marele trohanter,
tele cu traseul iliotibial, creasta iliacd, triunghiul Scarpa. Se aplicrd 0,2-0,3-0,5 WcrnP
rtanate timp de 5-8 minute, la2 zile, in total 12-15 gedinle pe serie. In orice caz, trebuie sd
afide apreciem metoda ca un tratament complementar gi cu rezultate mai mult sau mai
ogene. pulin evidente.
- Boala Raynaud. Se recomandb iradierea ganglionului stelat in regiunea
tebrale laterocervicald inferioard, imediat supraclavicular, in dreptul vertebrelor C?-T'
lale cu cu doze de 0,03-02 Wcm2, timp de 1-3 minute gi paravertebral dorsal pe direclia
pot fi lanfului ganglionar simpatic, cu doze de 0,4-0,6 Wcm2, timp de 4-6 minute. Adesea
este un tratament adjuvant valoros.
'asunet
Afecfiuni din cadrul medicinii interne
;ulaliei
in literatura medical[ de specialitate se relateazd mai mult despre tratamentul
upelor
Se pot
unor
cu ultrasunet al qi digestive cronice.
in bronhopatii brongic se aplicd ultrasonoterapia cu
inle de reztltate inconstante troduodenal, constipalie cronicd, diski-
e atro- nezii biliare, rezultatele difer[ in func]ie de cazurile tratate gi autor,
prinde Andreeva comunic[ ameliordri clinice la bolnavii de ulcer care au fost tratafi
o grAu; cu ultrasunete (in complexul terapeutic diet6; gimnasticd medicald, dug circular qi
us) in aplicalii pe peretele abdominal anterior (arii de 200 cm2) gi pe doud cdmpuri
midald paravertebrale dorsale in zona T.T r, cu serii de 10-12 gedinle a 6-10 min.
cliuni: In orice situalie de abordare cu us a unor afectdri ale organelor interne, autorii
local, germani aratdcdvatrebui precizat foarte corect diagnosticul bolii, stadiul afecliunii
'ateazd gi se vor evita stadiile de manifestare acuti. Se vor utiliza aplicaliile reflexogene directe,
hemi- indirecte gi pe zonele ganglionilor vegetativi; ei aplicd doze de 0,05-0,3 Wlcrfi,
cu durate de 2-3 minute ne o zon[.
 Electroterapie

Ginecopatii
Anigkova (U.R.S.S.) a comunicat rez'rltatele ob{inute in urma tratamentului
cu ultrasunete a 336 femei cu suferinle inflamatorii cronice uterine (aplicalii
abdominale gi paravertebrale lombar cu doze de 0,4-l wcm'z). Au fost oblinute
86% vindeciri gi 10% ameliordri; la 88 bolnave s-a realizat dezobstruarea trompelor,
iar 5B au rdmas gravide. Mecanismul principal de acliune in aceste cazwieste pus
pe seama acliunii decongestive realizate de eliberarea masivd de histamind din
mastocite, produsd de ultrasunete.

VTI.I2. CONTRAINDICATIII,E ULTRASONOTERAPIEI

Un capit
Contraindicafii generale in rnedicind a i
luminoase.
-Modificdri tegumentare, afectiuni cutanate diverse (infec{ioase, inflamatorii,
nervi etc.) tulburdri de sensibilitate cutanatd. Particulz
fiziologic - pr
- Tulbur[ri de coagulare sanguinS, fragilitate capilard de orice naturd, organismului r
- Stiri generale alterate, cagexii. Acest in
- Tumori in toate stadiile evolutive, atAt pre- cdt gi postoperator. unui intreg qir
- Tuberculoza activd, indiferent de stadiu gi localizare.
care il conside
- Stdri febrile de cauze cunoscute sau necunoscute. Primul c
- Fenomene inflamatorii acute de orice naturi. a fost Herodot,
- Reumatismul artioular acut. urmare, binein
- Insuficienla cardio-circulatorie, insuficienla coronariand, tulburdrile de ritm La romar
cardiac. Galen qi Paracr
- Suferinlele venoase ale membrelor - tromboflebite, tromboze, varice. sciatic[; de as
- Calcificar:a progresivd a perelilor arteriali. Gallienus a for
Contraindicafii speciale Dupi o h
omenirii, la s1
Este contraindicatd aplicarea ultrasunetelor pe zonele corespunzltoare unor
preocupdrile re
organe gi lesuturi, precum creierul, mdduva spinirii, ficatul, splina, uterul gravid,
Prirna atr
glandele sexuale, pldmAnii, cordul gi marile vase; de asemenea, nu se vor face J.F.Cauvin, la
aplicalii pe zonele de cregtere ale oaselor ia copii qi adolescenti. afec{iuni reurnr
Mulli al1
sfere mai largi c

rahitism, scrofi
Pereira, W.F. E
J.H. Bennet, E,
studierea fizici
Prima produce
care, in 1802, i
1842,
^Becquere
In anul 1
studiului sdu ir
(mai tdrziu, in
Angstr<im, IA
lectroterapie

CAPITOLUL VIII
amentului
(aplicajii FOTOTERAPIA
;t oblinute
lrompelor,
ri este pus
lmind din

VIII.I. ISTORIC
.PIEI
!n capitol aparte gi de interes deosebit in cadrul ariei foarte largi de aplicare
^ medicind
in a agenlilor fizici,ilconstituie utilizareaterapeuticd a
energiei radiante
lamatorii, luminoase.
e_frzic, chimig biologic,
urd.
frzi suferinfe gi deficienle ale
org Antichitate.
inat sa prezentdm o trecere in revistd a
unui intreg gir de observalii gi descoperiri in u.".i dorrr.niu legat
de medicin[, pe
care il considerlm ilustrativ gi instruiti,u.
Primul care a fdcut asocierea dintre soare gi cregterea qi dezvoltarea
oaselor
folosit helioterapia,
oare epocii.
le de ritm

rioe.
entru bo lnavi,*ui ur.l'" liotXl?]il:ffi
cd solia impdratului rornan
Garlienus a fosr trirnisd la Nicea pentru ,:ili"Tl13,
Dupd o I enugie" de artfer pentru inffeaga istorie a civiriza[iei
omenirii, la s i al XV[I-leu gi inceprtul s"ecolului al XIX_lea,
)are unor
gravid,
preocupirile r e.
Ll
Prila aplicalie dozatd, progresiv a helioterapiei se datoregte
vor face -* ^
JJ.cauvin,
francezului
la inceputul secolului al XI) -lea gi germanului t. toebel la
Jena (in
afecJiuni reumatice).
Mul1i alli autori incep s6 recomande ,,bdile de soare., in tratamentul
unei
sfere mai largi de afecliuni-reumatism, atoniimusculare,
stdri hipostenice generale,
rahitism, scrofulozd etc, - precum: J.w. Dribereiner, c. tachaise,
A. Haitrive, J.
Pereira, W.F, Edwards, H. Bonnet, J.H. Bonnet,
J.H. Bennet, E. Millioz, A:
studierea nzicd aenergiei ::T:ff1,t"1ffi3:X1T
Prima producere artificiald rtraviolete se datoregte lui Humprev Daw.
care,in 1802, a rin aldturarea a doui buc[fi J. .aid"r.. frj
1842, Fecquerel pectru solar, incluzdnd gi ralele ultraviolete.
In anul 18 Anders Jens Angstrcim publica rezultatele
studiului sdu in cate a alc[tuit o har15 a lungimilor de indi a spectrului
invizibil
(mai tdrzfi,, in onoarea sa, unitatea etalon alungimii de undi
a fost denumitd cu
Angstrdm, 1 [: 10-tc -,.
zoo Electroterapie Fototerapia

Primii care au sesizat qi menjionat efectul bactericid al lungimii au fost A. Enerl

Downes 9i T.P. Blunt (1877), Duclaux (1885) 9i Marshall; in anul 1892, Ward luminii (op
menlioneazd cd efectul bactericid se datoregte razelor ultraviolete, iar Bernhard gi In fi:
Morgan precizeazd cd acesta este specific RUV de 329 milimicroni. aceeagi nafr
in a doua jumdtale a secolului al 19-lea, Niels Finsen (1860-1904), observAnd care transp
rezultatele tratamentului lupusului tuberculos cutanat cu ultraviolete naturale qi cele doud 1

artificiale, arealizatprima lampd generatoare deraze ultraviolete, cu arc voltaic cu (sal' corpur
electrozi de cdrbune (1893), tratdnd apoi cu aceasta primele cazsri de lupus TBC explicd o sr
(1 896-l Be7).
Cdile pentru dezvoltarea surselor de RUV artificiale sunt astfel deschise. In VIII.2.1
1852, E.H. Jackson realizeazd.la Londra prima lampd cu mercur cu doi electrozi de
cdrbune; in 1853, Christopher Binks patenteazllampa cu doi electrozi de cdrbune Propz
inchiqi in tub de sticld; in 1892, fizicianul Leo Arons din Berlin descoperd faptul umbrelor b
c[, folosind un curent electric care strdbate mercurul din tubul ldmpii, razele emise de oblinere
sunt mai bogate in ultraviolete decdt fluxul produs de arcul de cdrbune; in 1903, luminii in r
WC. Heranes creeazdlampa cu cua4, aplicatdterapeutic in 1904 de E.L. Kromayer; apd, sticld
o altd noutate este adusd de Broco, care introduce in lampa generatoare un fila- intdlnegte s
ment de cdrbune la polul pozitiv gi un element de fier la polul negativ; in 1916, parte din fa
Simpson adaugri tangsten la compozi{ia electrozilor pentrll imbogdlirea spectrului Refle.
de ultraviolete. Urmeazd apoi descoperirea rolului RUV in producerea vitaminei firnd in ace
D: in 1925, Windhaus gi Pohl gi, in 1926, Rosenheim 9i Webster descoperd faptul de incidenli
cd ergosterolul este precursorul vitaminei D in tegumentul iradiat cu UV, iar in Refra
1927 , acelaSi Windhaus, impreuni cu Hess, decreteazl. ci provitamina antirahiticd trecerea ei
este ergosterolul. Efectul de pigmentare cutanatd consecutivd expunerii la RUV a refractatd sr
fost menlionat prima datd in anul 1885 de P.G. Unna - confirmat de Widmark in diferit de un
1889. Eritemul produs de ultraviolete a fost descns intdi de J.Saidman in1925 pentru douz
(descrie 4 grade de eritem), apoi Keller in 1927 gi Gassul, Eidenow, Russell, O alti
Humphris gi Meyer confirmd qi completeazd datele cercetdrilor asupra eritemului cazurile in r

actinic. Interfl
Psoriazisul a fost tratat pentru prima datd cu RUV arlificiale de Sardemann direclie de 1

(citat de Bach). Difrar

in fine, primul care a instalat gi folosit ldmpi de ultraviolete cu cuar! pentru geometrice.
distrugerea unor bactgrii patogene intr-o sal[ de operalre (stafilococi), a fost Deryl Polari
Harl. in anul 1935. orientarea p
Propa
,,corpuscula
VIII.2. PROPRIETATI FIZICE explica alte
difracfia).
Fototerapia sau ,,terapia cu lumind" reprezintd utilizarea acliunii asupra S-ainr
organismului a energiei radiante luminoase, Eapoate fi naturali-lumina solard sau de Huygens
arlificiald- fumizatd.de spectrele de iradiere emise in anumite condilii de corpurile eter). Nici a
incdlzite. Utilizarea in scop ter-apeutic a luminii solare este denumitd helioterapie. inceputul se
Energia radiantd luminoasd fwnizatd de aparatele medicale este rezultatul difraclie qi i
transformdrii energiei electrice, undelor ele<
ctroterapie Fototerapia zot

u fost A. Energia radiantd luminoasd este studiatd de Opticd, sub toate aspectele: natura
)2, Ward luminii (optica ftzicd) qi fenomenele de propagare ale luminii (optica geometricd).
,rnhard $i In frzicd,lumina este consideratd un ansamblu de fenomene obiective de
aceeagi narurd, care constau in propagarea unor unde transversale electromagnetice
bservAnd care transporld energie sub formd de fotoni. Aceastd definifie sintetizeazd de fapt
lturale qi cele doud teorii acceptate de studiile asupra naturii luminii teoria ,,emisiunii"
-
roltaic cu (sar, corpusculard sau cuanticd) gi teoria electromagneticd. Fiecare dintre acestea
pus TBC explici o serie de proprietili ale radialiilor luminoase.

rchise, in VIII.2.l. PROPRIETATILE FUNDAMENTALE ALE LUMINII

rctrozi de
: cdrbune Propagarea rectilinie intr-un mediu omogen, Este demonstratd de producerea
:rd faptul umbrelor bine conturate de cdtre obiectele opace expuse la surse mici de lumind gi
ele emise de oblinerea imaginilor rdsturnate in ,,camera obscurd". Yiteza de propagare a
in 1903, luminii in vid este de 300 000 km/s, in timp ce la trecerea prin diferite medii (aer,
JOmayer; apd, sticld etc,) vitdza de propagare este mai mic6. CAnd fasciculul de lumind
e un fila- intdlnegte suprafala de separare a doud medii transparente cu densitdli diferite, o
in 1916, parte din fascicul este reflectatd, iar o parte se refractd.
pectrului Reflexia luminir este reintoarcerea ei in mediui din care provine,razareflectatd,
vitaminei firnd in acelagi plan cu raza incidentd, iar unghiul de reflexie este egal cu unghiul
lrd faptul de inciden![.
JV, iar in Refraclia este devialia pe care o suferd raza de lumind (fasciculul luminos) la
Ltirahiticd trecerea ei prin suprafala de separare a doud medii cu densitili diferite. Raza
ta RUV a refractatd. se afl6 in acelagi plan cu raza incidentd, insd unghiul de refrac{ie este
,dmark in diferit de unghiul de incidenld, raportul dintre sinusuriie lor firnd o mdrime constanti
t in 1925 pentru doui rnedii date, denumiti indice de refracfie.
Russell, O altd caracteristicd a razelor luminoase este lipsa perturbaliei reciproce in
ritemului cazr;;rlle in care se intersecteazd,,ftecare din ele propagdndu-se independent,
Interferen{a. Este fenomenul de ,,compunere" a undelor luminoase cu aceeagi
rrdemann direclie de propagare, formAnd ,,bandele" luminoase gi intunecate.
Difraclia. Este fenomenul de curbare a traiectoriei luminii in regiunea umbrei
ill pentru geometrice.
bstDeryl Polarizarea, Dependenla intensitdlii razelor de lumind reflectate fald de
orientarea planului de incidenld.
Propagarea rectilinie a luminii a putut fi explicat[ de ipoteza emisiunii sau
,,corpusculard" (flux de particule emise de o sursd de lumin[), dar aceasta nu putea
explica alte proprietdli $i fenomene (lipsa perturbajiei reciproce, interferenfa,
difrac{ia).
rii asupra S-a incercat apoi explicarea acestora prin teoria ondulatorie a luminii elaboratd
;olar[ sau de Huygens la sfbrqitul secolului al XVII-lea (propagarea undelor luminoase in
corpurile eter). Nici aceastd teorie, nici incercarea lui Newton de a cupla ambele teorii (la
ioterapie. inceputul secolului al XVIII-lea) nu au reugit sd explice corect fenomenele de
'ezultatul difraclie gi interferenjd. Un pas inainte s-arealizat prin descoperirea gi descrierea
undelor electromagnetice de citre Maxwell (1873). Astfel, a luat naqtere teoria
 Electroterapie Fototerapia

electromagneticb a luminii, care a explicat un dumdr mare de propriet[li ale .rcesteia Spectru
(reflexia, refraclia, interferenfa, diliacfia, difuziunea), dar nu 9i o serie de fenomene lungimilor de
qi fapte experimentale descoperite ulterior (emisia gi absorblia, legile experimentale microni. Acer
ale Corpului negru, emisiunile deraze spectrale, efectul fotoelectric, difuziunea cu ca gi cele vizr
schimbarea lungimii de undd etc.). Numai admildnd cd energia radiantd are o prin descdrcd
structurd discontinud se pot explica aceste particularit[li 9i fenomene. fotografice, fi
Astfel s-a reactualizat existenla unor particule de lumind, numite fotoni. Teoria Spectru
fotoni,ci (cuanticd) a luminii (bazatd 9i pe descoperirile lui Planck) stabileqte cd ocupd o zont
particulele fotonice au o anumitd cantitate de energie gi capacitate de migcare 9i cd cuprinse intre
iumina este emisd 9i absorbitii in cantitdli discontinue (discrete) de energie. Ipoteza formeaz[ culr
corpusculard a luminii a fost elaborati de Einstein care a admis c[ lumina este un Spectru
flux de particule ,,discrete", denumite la inceput cuante qi apoi fotoni' cuprinse intre
Aipectul ondulatoriu al luminii. Sebazeazd. pe radiafia electronlagneticd, intre 400 9i 1B
care este o vibralie sinusoidal[ transversald care se propagl in vid cu o vitez[ dup[ cum vor
constantd de 3.10r0 cm/s. in spaliu, aceastd radiajie este constituit[ dintr-un cAmp
electric Ai un cdmp magnetic, perpendiculare intre ele 9i pe direclia de propagare. Aspectu
Radia{i i le el ectromagneti ce se c ar acterize azd ptin: Este do
- in spa{iu, exprimatd in
lungimea de undd (1,), care reprezintd perioada ei fenomenele l
:
unitdli angstrom) (1 A azeae1milioana parte dintr-un milimetru); incandescenti
- frecvenla (numdrul de vibralii pe secundd); termici apare
- perioada de timp; absorbitd, un
- numdrul de unde Pe centimetru. care absoarbr
Cantitatea de radia{ie (intensitate) se mdsoari prin cantitatea de energie negru". Au fr
transportat[ pe unitatea de timp gi se exprima prin ergi/secundd sau wa!i. legitrrrile din
Se cunoaqte o gamd vastir de unde electromagnetice, prezentdnd o serie de emise $i care
deosebiri calitative; ele se constituie intr-un spectru qi sunt clasificate in funclie de formd de can
lungimea lor de undd, care variazd intr-un larg evantai, de la mdrimi de kilometri, totalitate sau
pAnd la valori minime de 0,00001 milimicroni (fig. 208). ultraviolete c
Se remarcd din aceastd diagrarni cd radialiile luminoase propriu-zise, care cu mercur en
fac obiectul fototerapiei, cuprinzAnd numai zonele radialiilor infrarogii, a radialiilor trecerea RU\
vrzibile gi a celor ultraviolete, ocupd o serie restrAnsd din intregul spectru electro- din radia{iile :

masnetic.
Cu ajutorul u
'Ur*hszienest&lne poate aplica i
6Ffumict1 Emisiur
energie calori
- "iOto mecanice sau
lTa 106 1g'=111n ld'ln t!'-ln tO-2 pa'l/ to-6 72t.14'1gr0 l0''2 de emisiune,
-----im,Jto'rmbl;
10t lOG S ljd
,1 S 7'l0e t lO'" J tu'' J t0 electroni carr
__ _10'
Melodafdt'qtmfiCri energie lumir
Melode rqdiolehnice
o au fotonii c
t-----_"-----'
iar cea mai m
Me/ode lermrce lonzare
ale elementel
Caracte
Fig. 208 - Spectrul undelor electromagnetice. sau,,efectulu
raterapte Fototerapia 269

4cesteia Spectrul radialiilor infrarogii, denumite 9i radialii calorice, ocupd domeniul

nomene lungimilor de undd cuprinse intre760 milimicroni (dincolo de culoarea rogie) 9i 50
mentale microni. Aceste radialii nu impresioneazd ochiul. Ele sunt emise de aceleagi surse
unea cu ca gi cele vizibile, adicd de corpuri incandescente, de gaze aduse la luminiscenld
;d are o prin descdrcdri electrice etc. Razele infrarogii pot fi puse in evidenld prin metode
fotografice, fotoelectrice, termice, in func{ie de m[rimea lungimii de undi.
L. Teoria
Spectrul radiajiilor vizibile - undele luminoase - impresioneazd retina gi
leqte cd
ocupd o zon6, foarte limitatd a spectrului electromagnetic, cu lungimi de undd
rre gi cd
cuprinse intre 770 qi 390 milimicroni. Aici se gdsesc benzile celor 7 radialii care
Ipoteza
formeazd culorile componente ale luminii albe (tabelul cu spectrul luminii).
este un
Spectrul radialiilor ultraviolete, situat dincolo de violet, are lungimi de undd
cuprinse intre 400 9i 10 milimicroni. in terapie se utilizeazd,nlmaicele cu l, cuprinsd
gnetic[,
intre 400 9i 180 milimicroni. Acest domeniu de ultraviolete se subimparle in 3 regiuni
t vitezd,
dupd cum vom vedea mai departe,laprezentarea efectelor RUV.
n cAmp
pagare. Aspectul corpuscular saufotonic al luminii
Este dovedit de fenomenele de emisiune gi absorblie a luminii, precum gi de
mati in fenomenele fotoelectrice. Emisiunea de energie de cdtre corpuri se face prin
incandescenli gi luminiscenfd. Emisiunea prin incandescenta materiei sau emisiunea
termicd apare in canlincdlzirii corpurilor. in func1ie de cantitatea de energie caloricd
absorbitl, un corp incdlzit emite radia]ii cu diferite lungimi de undd. orice corp
care absoarbe complet toate radiajiile pe care le primegte ia denumirea de ,,corp
energle
negiu", Au fost stabilite legi experimentale ale corpului negru care demonstreazd
legitrrrile dintre gradul de incdlzire a corpului gi lungimea de undd a radia-liilor
;erie de
errise gi care au permis sd se afirme cd emisiunea de lumind este corpusculari, sub
rclie de
formd de cantitdli discrete de energie, emise discontinuu. Unele coqpuri opresc in
ometri,
totalitate sau in parte radialiile. Sticla ordinard nu permite trecerea radia{iilor
ultraviolete cu lungimi de undd mai mici de 10-15 milimicroni, de aceea, ldmpile
ie, care
cu mercur emildtoare de ultraviolete sunt ficute din sticl[ de cuarf, care permite
lia!iilor
:lectro- trecerea RUV pdnd la 150 milimicroni. Sticla'de plumb opre$te o mare cantitate
din radialiile infraroqii. Existd sticld care absoarbe selectiv anumite radialii vizibile.
cu ajutorul unor filtre de sticld speciald (cu sdruri de cobalt, crom, cupru etc.) se
poate aplica in terapeuticd numai un anumit tip de radialii luminoase.
W!:) Emisiunea prin luminiscenld sau emisiunea rece nu se face orin consum de
energie caloricd de cdtre corpul emitdtor, cipebazaunor procese chimice, electrice,
N. mecanice sau biologice. Indiferent de tipul de energie care std labazafenornenului
lo',2
de emisiune, energia este necesard pentru a smulge moleculelor sau atomilor
':o:: _ electroni care sunt expulzafi, iar prin rearanjarea electronilor se emit cuante de
energie luminoasd - fotoni. Acegti fotoni au energii diferite. Cea mai micd energie
o au fotonii corespunzitori razelor infrarogii indepdrtate, cu lungimi de undd mari,
iar ceamai mare energie o au cei corespunzdtori razelor Rontgen gi razelor gamma
ale elementelor radioactive.
Caracterul corpuscular al luminii a fost confirmat qi de cercetdrile fenomenului
sau ,,efectului" fotoelectric. Acesta constd in.,,smulgerea" de electroni, corourilor
270 Electroterapie Fototerop

supuse la acliunea luminii. Numdrul de electroni emigi depinde de intensitatea rdpdndit

radialiei luminoase, tar vttezamaxim[ a acestora, de frecvenla radialiei luminoase. un filam
Cele doud teorii asupra naturii luminii - teoria ondulatorie sau electro- preslune
magnetici gi teoria corpusculard, fotonicd sau cuanticd - trebuie admise gi inter- de 3 000
pretate laolalt[ in injelegerea acestui proces complex, valabilitatea amlc:lor fiind producer
verificati in practic[ de fizica atomicd modern[. modem<
cu vapor
de pulbr
VIII.3 ACTTUNEA FIZICO-CHTMTCA n I,UVIINU radialiei
la aproa
VIII.3 1. EFECTUL TERMIC
Radialiile infrarogii, cele vizibile cAt qi radialiile ultraviolete au proprietatea
de a fi absolbite de ecrane sau corpuri interpuse gi de a se transforma in cdldur[.
Efectul termic al radialiilor infrarogii este mai puternic decdt al celol luminoase gi Di
ultraviolete. Radia{ia termicd este realizatd de fenomenele intime de oscilalie ale absorbit
parliculelor incdrcate din atomi gi molecule, fenomene studiate de termodinamica care refl
radialiei, Orice radialie a unui corp este insolid de pierdere de energie. Radialia corp alt
termicd este energia radiantd emis[ de corpurile incandescente. Tipul de radialie absoarbr
luminoasd (caracterizat prin lungimea de undd) gi intensitatea acesteia sunt deter- ;i molec
minate de gradul de incdlzire a corpr"rlui emildtor. Cu cAt corpurile au temperaturi de absor
mai ridicate, cu atdt puterea lor de radialie termicd este mai mare. Corespunzitor metodel
cu ridicarea progresivd a temperaturii corpului incandescent, acesta poate sd emitd de lungi
aldtu.ri de radialiile infraroqii, radialii vizibile gi ultraviolete (stare de incandescen![ de absot
albd). ordinarZ
in general, corpurile emit gi absorb energie radianti. Fenomenele de absorb{ie m-rcroni,
gi emisiune a energiei radiante de c[tre corpuri au fost studiate cu ajutorul aqa- in tehnir
numitului ,,colp negru", acesta poate s[ absoarb[ complet, la orice temperaturd, Iasd sa t

orice energie radiantd luminoasd de orice compozilie. Aceste fenornene se petrec mare ca
conform anumitor legi stabilite experimental (legile experimentale ale corpului sticli cu
negru). radialiil
Legea lui Kirchoff enun![ cd raportul dintre puterea de ernisie gi puterea de maJorrrz
absorblie nu depinde de natura corpului, ci este pentru toate cotpurile aceeaqi, cu lun,ei
functie de lungimea de undd 7, gi de temperatura T. sub 0,2
Legea lui $tefan-Boltzmann stabilegte cd radialia totald a corpului negru cregte de 145
proporlional cu puterea apatra a temperaturii absolute a corpului. De exemplu, becurilc
dacd un colp se incdlzeqte de dou[ ori, valoarea totalS a energiei lui radiante cregte lvl
de 16 ori. :,ariazd,:
Legea lui Wien susline cd lungimea de und[ a puterii de emisie a corpului organlc(
negru este invers proporlionald cu temperatura lui absoluti. Deci, cu cdt temperatura de undd
corpului negru este mai inaltd, cu atdt maximul puterii sale de emiste corespunzdtor cele de
unei lungimi de undd mai mici foarte o
Principalele surse de lumind nu sunt insd corpuri negre. Puterea de emisie a F(
acestora este mai mic[ decdt cea a corpului negru la aceeagi temperaturd. Cea mai continAr
avantajoasd sursd termicd este un corp cAt mai apropiat ca propriet[li de corpul determir
negru gi incdlzit pdnd la temperatura de aproximativ 6 000'. Unele din cele mai a anuml
 Electroterapie Fototerapia 271

) intensitatea rdpAndite surse termice de lumind sunt becurile electrice cu incandescen{i, care au
:i luminoase. un filament metalic (wolfram), ir-rtr-o atmosferd de gaz iner't (argon, kripton) la o
sau electro- presiune de circa 1/2 atmosferd. In aceste becuri, filamentele ajung la temperaturi
nise gi inter- de 3 000", iar randamentul 1or nu trece de I3%o. Randamente mai mari se oblin prin
mLalor fiind producerea de descdrcdri electrice in atmosferd de vapori la presiuni joase. Ldmpile
moderne de acest tip $ilizeazd tuburi de descdrcare ce conlin un amestec de argon
cu vapori de mercur la presiune joasi" La trecerea curentului electric, stratul sublire
de pulbere de pe suprafala interioard a tubului devine luminiscent[ sub ac]iunea
NII radiajiei ultraviolete emis[ de vaporii de mercur. Randamentul acestor corpuri cregte
la aproape I00%.

proprietatea VIIL3.2. ABSORBTTA

a in cildurd.
luminoase gi Daci un corp primegte un flux radiant, o parte din energia acestui flux este
oscilalie ale absorbitd, alt[ parte este transmisd gi o altd parte reflectatd sau difuzati. Corpul
modinamica care reflectd difuz toate radialiile, independent de lungimea de und[, se numegte
3ie. RadiaJia corp alb. Corpurile colorate absorb parfial gi selectiv radialiile. Corpul negru
rl de radialie
absoarbe toate radialiile primite. Mecanismul absorbliei constd in aclivareaatomilor
a sunt deter- gi moleculelor in ionizarea unor atomi, acjionAnd asupra electronilor. Fenomenul
gi
temperaturi de absorblie a radialiilor luminoase de citre diferite corpuri este studiat cu ajutorul
lrespunzdtor metodelor spectrografice, Coeficientul de absorblie al corpurilor este determinat
rate sd emitd de lungime de undi ale radialiilor absorbite, variind cu mdrimea acestora. Caracterul
,candescen!5 de absorblie selectivd a radialiilor este utilizat in practicd gi in terapeuticd. Sticla
ordinard lasd s[ treacd toate radialiile vizibile gi pe cele infraroqii pdnd la 34
de absorblie microni, insd opregte radiajiile ultraviolete cu lungime de undd mai micd de 315 mp.
tjutorul aga- In tehnica aparatelor de raze ultraviolete se folosegte o sticld speciald (uviol), care
.emperaturd, lasd sd treacd radialiile cu lungimi de undd mai mici. Sticla de plumb opregte o
)ne se petrec
mare cantitate de infrarogii. in industrie gi opticd, se folosesc dit-erite varietdli de
ale corpului sticli cu sdruri de cobalt, crom, cupru etc., care opresc in totalitate sau in majoritate
radialiile infrarogii. Sticla neagrd absoarbe toate radialiile vizibile, dar lasd sd treacd
ii,puterea de majoritatea radialiilor infraroqii. Sticla de cuar! lasd sd treacd radialiile ultraviolete
rile aceeagi, cu lungime de undd sub 180 mp, cdnd are o grosime de cd{iva cm, iar la o grosime
sub 0,2 mm este transparent[ gi pentru radialirle ultravioletr cu lungime de undd
negru creqte de 145 mp. Din atsste considerente, sticla de cuar! este folositd la fabricarea
)e exemplu, becurilor ldmpilor cu vapori de mercur.
liante cregte Mediile biologice sunt in ggneral absorbante, dar repacilatea lor de absorlie
variazd: dac[ albuminele absorb toate radialiile sub 230 m1t, substanlele coloidale
e a corpului organice sunt opace pentru ultraviolete, la fel tegumentul - radialiile cu lungime
temperatura de undd de 313 mp ajung numai in proporlie de30%o la o adAncime de 0,1 mm, iar
rrespunzdtor cele de 289 mp" numai pAnd la 0,05 mm. De asemenea, cristalinul gi comeea srrnt
fbarte opace la ultraviolete.
de emisie a Fenomenul de absorblie permite filtrarea radialiilor de la o sursi. Filtrele,
rrd. Cea mai conlindnd amestecuri tle substan{e chimice gi avdnd o concentralie gi grosime
!i de corpul determinante, sunt folosite in industrie gi terapeuticd, prin capacitatea de selectionare
lin cele mai a anumitor radia{ii.
272 Eleclroterapie Fototerapit

VIIL3.3. REFLEXTA SI REFRACTTA Acest rap

(egal cu
Razele infrarogii au proprietatea de a se reflecta. Materialele lucioase reflectd complexe
10% din radia{iile infrarogii incidente. Razele infrarogii, ca gi cele luminoase vizibile c)L
suferd fenomenul de refrac{ie. Razele ultraviolete au o reflexie interioard radialiilor independ,
infrarogii qi luminii vizibile, Capacitatea de reflexie a corpurilor variazd cu natura timpul de
:ompoziliei lor. De exemplu, magneziul prezintd, cel mai mare factor de reflexie produs es
lifuzd pentru lumina vizibild qi pentru ultraviolete, Factor de reflexie ridicat pentru a intensiti
radialia ultravioletd mai prezint[ mdtasea albd qi zdpada. Ma
fotochimi
VIII.3.4. EFECTE FOTOELECTRICE Din
temperah
Cercetdrile privitoare la influenla luminii asupra corpurilor incdrcate elec- totdeaunz
tric au dus la stabilirea a 3 tipuri de efecte fotoelectrice: naturald,
Re;
- Efectul fotoconductor. Constd in sc[derea rezistenjei electrice a unor corpuri
sub acliunea unor radialii. Bineinleles, efectul este in funclie de lungimea de undi reversibil
a radia{iei. expuse lz
diantrace
- Efectul de fotoemisie. Const[ chiar in ionizarea unui atom prin smulgerea mrjlocind
unui electron periferic sub acliunea unei cuante de energie radiantd, a unui foton.
Acest efect este specific radialiilor ultraviolete gi este cu atAt mai evident sau chiar fotolizd, r

condilionat de incd doud elemente: corpul iradiat sd fie incdrcat negativ qi energia de mult in
radialiilor sd fie cdt mai mare (Legile lui Stoletov). umane -
actiunea
- Efectul fotovoltaic. Constd in aparilia unei diferenle de potenlial electric exemplifi
intre un metal gi un semiconductor (corpuri cu rezistenli electricd mare), sub
acliunea luminii aplicatd pe suprafala de contact dintre aceste doui c.'rpuri. activarea

VIII.3.5. EFECTELE FOTOCHIMICE \

Sunt produse numai de radialiile ultraviolete, care au proprietatea de a Abr
determina transformdri fotochimice foarte variate. Razele infrarogii au numai un tisulare) t
efect secundar fi,zic, de intensificare a proceselor fotochimice, prin acliunea lor absorbite
termic6.
$i i;
Moleculele activate de radialiile ultraviolete pot si cedeze energia primitd rar aceast,
fie printr-un proces de dezactivare, fie cedAnd aceastd energie pentru producerea cu lungir
unei reaclii chimice. asupra pr
Reacliile fotochimice pot fi simple, caracterizate prrn simple disocieri exercitd r
moleculare, sau mai complexe, cu declangarea unui lan! de reacfii, cum se petrec de undd n
lucrurile in procesele fotochimice biologice. Procesele fotochimice sunt supuse Microorg
unor legi fundamentale: distruse c
a)Legea lui Grotthus-Drager: numai radialiile absorbite de o substanld pot permeabi
sd determine in aceastd substan![ o reaclie chimicd. tric al me
b) Legea echivalenlei fotochimice (Einstein): o moleculd este descompus[
Au
ori de cAte ori ea absoarbe un foton, deci num6ru1 de molecule descompuse dintr-o
RUV de.
substanld trebuie sd fie egal cu numdrul de fotoni absorbili de aceastd substanld. S-S mqi

l8 - Electrr
'lectroterapie Fototerapia
z',t3

Acest raport, denumit randament cuantic al unei reacfii fotochimice

este echivalent
(egal cu l) numai la reacfiile fotochimice simple, el fiind diferit de I la cele
Ne reflectd complexe.
rse vizibile ' ciprocitdlii oscoe: reacfia fotochimicd inifiald este
. radialiilor intensitate depinde de produsul dintre acesta gi
i cu natura ere. La toa logice ale radialiei ulhaviolete, aceit
de reflexie ant. De ajci luzia _ tradusd in practicd _ cd la o dublare
icat pentru a intensitdfii, timpul de iradiere se va reduce la jumdtate.
Mai trebuie menfionate cdteva aspecte cu importanld practicd ale reacliilor
fotochimice.
Dinamica reac{iilor chimice este mult influen}atd de temperaturd.
Cregterea
temperaturii cu 10"c dubleazi in general vitezareacliei, fenomen
ce se petrece
rcate elec- totdeauna la expunerea la radialia ultravioletd concomitentd cu
cea infrarogie, fie
naturald, fi e artificiali.
ror corpuri Reacfiile chimice produse sub ac{iunea luminii pot fi ireversibile sau
ea de undd reversibile. Prima modalitate poate, fi exemplificatd de decolorarea
unor tincturi
expuse la luminl, din a doua posibilitate amintim reaclia reversibild
antracen-
smulgerea diantracen. Radia{iile.ultraviolete aclioneazd, ca niEte adevdrali catalizatori,
rnui foton. mijlocind procese chimice diverse, de oxidare, reducere, polimerizare, fotosintezd,
t sau chiar fotoliza, disociere gi altele mai complexe. Aceastd calitate, existentd gi
observati
qi energia de mult in naturd, este foarte larg rispAnditd gi folositd in
mulie domenii ale activitdtii
umane - ne referim mai ales la chimie gi biochimie gi are implicalii
ial electric
-
acfiunea biologicd a luminii asupra organismului omenesc (citdm
directe in
coar spre
nare), sub exemplificare, transformarea oxihemoglobinei sanguine in methemoglobini
gi
puri. activarea ergo sterolului sub actiunea r azelor ultraviolete).

VIII.4. EFECTELE BIOLOGICE ALE LUMINII

tatea de a Absorbfia radialiilor luminoase de cdtre diferite substanle (componente
numai un tisulare) este selectivd,.fenomen care explicd faptul cE numai radialiiie
:tiunea lor luminoase
absorbite de celule actioneazd asupra loi.
$i in cadru nu intreaga structurd celulari este egal influenlat5,
primitd
;ia iar aceastd influe ngimea de undd a radiafiilor. Radialiile ultraviolete
rroducerea
cu lungimea de 0 milimicroni (mp) au acliunea cea mai intens[
disocieri me de undd de 254 m1l"
t se petrec radialiile au o lungime
nt supuse vii gi devin mai nocive.

,stanld pot
distrusedecereultraviorete,Acestea.,Jffi lli"fJ*T1""*#",'.fi ixiJ:li
permeabilitdlii tisulare, mirind schimburile osmotice gi modificAnd echilibrul elec-
tric al membranei celulare.
scompusd
ne dintr-o
Au loc procese de oxidare, se pare prin eliberarea de peroxizi sub acliunea
RUV de 290-300 mp, $i de reducere, prin eriberarea grupiriior sllfhidril
substanfd. SH gi tio
S-S, mai ales la RUV scurte, de 200 mu.

I8 - Electroterapie
 Electroterapie Fototerap,
274

Enzimele- mai ales cele cu structurd proteicd - suferd un proces de inhibilie, -S

_S
alterare gi distruciie, ceea ce duce la inhibarea reacliilor enzimatice
(fapt demonstrat
de operal
prin experienle pe pepsind 9i ureazd).
de nou-n
As
VIII.4. 1 . ACTIUNEA ASUPRA PROTEINELOR
prin stim
$I AMINOACIZILOR gi nivelu

In vitro,proteinele sunt degradate prin plocese de hidroliza, dezaminare 9i

polimerizare,-avdnd loc rupturi ale lanlurilor peptidice 9i de nucleotizt, cu dezagre- VII]
garea acidului ribonucleic (ARN), el
grupelor carboxil ale aminoacizilor Ac
de 200 mp), eliberare de radical amo a fascicu
RUV cu lungime de undd mic[ 9i invers, tegumenl
vizibile qi ultraviolete cu lungime de undd mare (360-490 mp), toate acestea fiind aliiilor.
modificiri ireversibile. Sub influenfa iradierii cu RUV cu lungime de und[ mare Rar
(in jur de 400 mp), cisteina este oxidatd in cistind 9i hidrogen sulfurat; ca urlnafe, cdtre stra
meiabolismul gi activitatea celulard sunt alterate considerabil, cisteina fiind
parte decdt cdt,
componentd importantd a glutationului, element enzimatic activ in respiralia 9i mului.
metabolismul celular.

Y\LL.4.2.ACTrUNEA RUV ASUPRA STEROLTLOR

TeE
Una dintre cele mai imporlante acliuni biochimice produse in vitro de RUV
permeabi
este transfbrmarea ergosterolului din epiderm in vitamina D (la lungimi
de undd de
starea sa
Z1}_3IO mp). in funilie de felul sterolilor expuSi la RUV 9i de lungime de undd
ins
utilizate, poaie fi oblinut un mare numdr de componenf biochimici cu proprietd{ile
vttaminei D. Activizarea sterolilor de c[tre ultraviolete, se pare cd se datoreazd
undd - dr

unei transformdri izomerice, prin mutarea dublei legituri 9i desfacerea inelului

de6orir
sterolic. Vitamina D se formeizd in stratul comos tegumentar, deci in stratul sdu
indepdrta
cel mai superficial. Transformarea sterolilor in tegument are doud consecinle bandd de
fi ziologice lmportante: formarea vitaminei D qi inducerea keratinizdrii' in t,
A_ RIR
VIII.4.3. ACTIUNEA ASUPRA ORGANISMELOR pener
MONOCELULARE $I A BACTERIILOR inhib
B - RIRr
Efectul bactericid al luminii este cunoscut de multd vreme (1877)' Dintre de ep
radia{iile luminoase, cele cu acliunea cea mai bactericidd o at tazele ultraviolete C - RIRr
cu lungimea de undd sub 280 mp din grupul C (270-250 mp) Toate bacteriile
sunt
la su1
."nrih-ii., sporii fiind de 3-4 ori mai rezistenJi decAt bacteriile. Efectul bactericid Efet
at RUV se-produce prin coagularea celulei bacteriene. S-a demonstrat cd
RUV
iar in profundd,
distrug sau atenueazd bacilii Koch in culturi, bacilii cdrbunoqi, bacteriofagii,
2-3 cm).
doze mai mari virusurile.
intr-o vasr
Aceste efecte au drept consecinld doud importante categorii de aplicalii 9i
persisti r
utilizEri:
marmorat
- prepararea vaccinurilor contra rabiei, psttacozei, febrei aftoase etc.;
 ElectroteraPie Fototerapia

de inhibilie, - sterilizarea gi dezirifectarea apei;

rt demonstrat - sterilizarea qi dezinfectareaaerului (cu l6mpi de mercur) in spitale, sdlile
de operafie, dispensare, in care se practicd tratamente injectabile, laboratoare, seclii
de nou-ndsculi, crege, qcoli etc.
\
) Asupra pligilor superficiale, efectului bactericid i se adaugd efectul trofic
prin stimularea lesutului mezenchimal gi efectul de stimulare a imunogenezei (cregte
qi nivelul aglutininelor) toate contribuind la vindecarea acestora.
ezaminare gi
i, cu dezagre- YIII.4.4. ACTIUNEA LUMINII ASUPRA TEGUMENTULUI
), distrugerea
Itravioletelor Acliunea luminii asupra tegumentului variazdin funclie de lungimea de undd
A.DN de cdtre a fasciculului de radialii care cade pe tegument, in sensul cdvariazd cu penetralia
dtre radialiile tegumentard gi tisulari diferiti, determinatd de lungimi de undd diferite ale radi-
racestea fiind a{iiilor,
le undd mare Radialiile vizibile qi infrarogii stribat straturile superficiale ale tegumentului
at; ca urmare, cdtre straturile profunde, unde se opresc, in timp ce razele ultraviolete nu pitrund
na fiind parte decAt cAteva zecimi de milimetru, oprindu-se in straturile superficiale ale epider-
r respiralia gi mului.

vrrr.4 4.1. RADTATIILE INFRARO$,II (RIR)

,OR
Tegumentul formeazdun ecran fiziologic fa![ de radialiile infraroqii, a c5rui
vllro de RUV
permeabilitalevariazd, in funclie de lungimea de undi (1,), cu grosimea pielii gi cu
Lmi de und[ de
Lgime de undd starea sa de umiditate
u proprietilile in spectrul luminii, RIR se intind intre 760 mp qi 50 000 mp - lungimea de
i se datoreazd undd - dupd Holtzer 9i Kowarschik (dupd alli autori, extinzdndu-se chiar pdn[ la
lcerea inelului de 6 ori mai mult). Spectrul de infrarogu se subimparte intr-o bandd de spectru
i in stratul sdu indepirtat sau ,,extern", apropiat de undele herziene (50 000 mp-5 000 mp) qi o
,ud consecinle bandi de spectru apropiat de razele vizibile (5 000 mp -.760 mp).
:[rii. in terapeuticd se foloseqte urmdtoarea clasificare:
A - zuR cu lungimi de undd cuprinse intre 760 mp $i 1 500 mp. Acestea sunt
OR penetrante, puterea de pdtrundere fiind in funclie de pigmentalie, de gradul de
inhibilie, de temperaturd gi de dozd,

(1877). Dintre
B - RIR cu lungiqtr de und[ cuprinse intre 1 500 mp qi 5 000 mp ca.re sunt absorbite
de epiderm gi derm.
ele ultraviolete
; bacteriile sunt
C - RIR cu lungimea de undd mai mare de 5 000 mp, Acestea sunt absorbite numai
la suprafala tegumentului.
:ctul bactericid
,nstrat cd RUV
Efectul radialiilor infraroSii Acestea au o acliune caloricd cu atdt mai
profundd, cu cdt lungimea de undd este mai scurtd (cele din grupa A pdtrt:nd
;eriofagii, iar in
2-3 cm) . Ea determind unele modificdri trecdtoare la nivelul tegumentului constdnd
i de aplicalii 9i
intr-o vasodilatafie arteriolard gi capilard care st[ labaza eritemului caloric; acesta
persisti numai 30-40 minute gi este urmat rapid de o pigmentalie,,pdt.atd",
oase etc.; marmoratd (la infrarogiile din grupa B).
 Fcloterapia
ElectroteraPie
2'76

papilelor dermice RU\

se mai produc un u$or edem al stratului mucos, edemalierea numai in v
modificdri sunt induse
gi infiltralii lzucocitare perivasculare, Menliondm c6 aceste
Absc
(sub 500 mp), in timp ce radialia
de ac{iunea RIR cu tungimi de undd mai scurle 1
lor de undZ
sd provoace
infrarogie cu lungime de und[ mai mare (9i in doze crescdnde) poate de 250 mp
arsuri de grade proporlionale cu intensitatea 9i durata expunerii -
alterlri sau chiar
comos, cel
distrugerl epidermale, cu condensare citoplasmatic[' vacuolizare ^qi
"elnla.e c al flictenelor' In selectiv Rt
i"ftftt"lii
seroase pericelulare corespond
- Toate efec
derm au loc disiruclii vasculare, .d.- a{ii polinucleare
celulele ep
abundente, La acliun: mai prelungite 9i I
se produc leziuni
puternice, in corionului.
mai grave, formdndu-se escare cu necrozare tisular[, vasodilata]ii
,on.l-" dermice vecine, creqterea temperaturii umorale' cu modificdri biologice
ale
de 43,8"C pentru
substanlelor din umori. Limita de toleranld a tegumentului este
radiatiiie IR cu ), mai micd 9i merge pAn6 la 45,5" C pentru cele cu lungimi de undd Erite
lungi. primul efer
Iradierea moderat[ cu radia{ie infrarogie (grupa A) produce vasodilata}ie urmat de p
subpapilar[, accentuarea fenomenelor osmotice 9i creqterea debitului
sanguin'
Reac
catalitice, generindu-se astfel.cregterea metabo-
u"".l".ur"u.eacliilor biochimice o duratd dr
stimulatd resorblia produselor celu-
lismului local qi imbunitdlirea troficitdlii. Este funclie de t
terminatiir'e nervoase
lare, sunt activate glandele sudoripare. Sunt influenlate in acest ser
cutanate, cu calmarea consecutivd a nevralgiilor' a) Er
Iradierile moderate accelereazd formarea pigmentulul melanic modificd
qi
mercur), ar
eritemul actinic, produs de ultraviolete (in sensul cd iradierea cu IR
dup6 cea cu
nu ajunge li
pentru cd e]I.bercazd 9i disperseazdin organism
R-JV sllbeste eritemul actinic, perifericd g
stimulat[ regenerarea celulelor
substarlele produse de iradierea actinicd). Este (24 spdtdr
epidermice.-RIR pdtrunde in profunzime, in spaliul lacunar, ac[ioneazd asupra
b) Er
augmen-
circulapei gi a sistemului nervos, acliveazdsecreliile glandelor endocrine, solare) are
teazd qi netabolismul general. B-10 ziie,
duratd net r

vrrr.4 .4 .2. EFECTUL RADIATIILOR- UIj|RAVIOLE'TE

+
rn ce(
Grad
Radialiile ultraviolete se opresc in straturile superficiale ale epidermului, expus, se p
avdnd deci o m-cd penetralie. A putut fi stabilitd penetralia le
profunzimi diferite a dificil de sr
epidermei de citre RUV in funclie de lungimea de undd a acestora' dispare in 1

Pentruaexemplifica,prezentdnintdiclasificareapegrupedebenzide este inconsr

(citali de M'
lungime de undd a spectrului ultraviolet dupd Holtzer 9i Kowarschik gi rdmAne r
provine_de la sursele diferite
Stuiza gi N. Teleki). Menliondm ci aceastd departajare C0nd
g.rr.rutou.. de RUV gi este cea mai valabild din punct de vedere terapeutic. etichetdm c
- uliraviolet A (D sau unde lungi - de 400-315 mp. Este
spectrul abundent
Grad
in lumina solard, de latenld r
- Ultraviolet B (II) sau unde medii - intre 280 qi 315 mp (primele denumite prezentao c
qi banda de ruze Dorno), emise de ldmpile cu merc-lr' iradiati, es
pdn[ la iBO mp in
-ultravioletc(IID sau unde scurte - sub 280 mp $ielectrice in vapori de 1-2 sdptdrn
terapie, produse prin descdrcdri
9i de o pign
mercur
llectroterapie Fototerapia

Lordermice RUV sub 180 mm (pand la 10 mm) sunt absorbite de aer 9i pot fi utilizate
runt induse numai in vid.
ce radialia . . Ablorblia
l:t
RUV este selectivd gi penetralia diferitd, in funclie de lungimea
undd, cum ardtam mai sus 9i dup[ Saidman se admite cd radiafiile
d provoace 9q mai icurte
ri sau chiar de 250 mtrr sunt cele-mai penetrante (avand acliunea cea mai profundd);
stratul
,rolizare qi cornos, cel mai superficial (0,3 mm grosime) alcdtuitdin celule keratinice,
absoarbe
;tenelor. in iar stratul celulelormucoase (corionul) pe cele de 300 mp.
rlinucleare ale RUV trebuie explicate prin mecanismele iniliale in
luc leziuni erminaliile neryoase senzitive gi in vasele sanguine ale
rternice, in corionului.
ologice ale
8oC pentru VIII.4,4.2.l . Eritemul actinic
mi de undd
Eritemul ultraviolet sau actinic este un fenomen fotochimic precoce,
fiind
primul efect evident apdrut dupd expunerea tegumentului la RUV.
rsodilatalie Eritemul este
urmat de pigmentafie, $tergerea sa progresivd exfolierea epidermurui.
ri sanguin, 9i
Reaclia eritematoasd prezinti un moment de aparifie, o manifestare maximd,
ea metabo-
o durati de persisten{[ gi un caracter de pigmentalie melanicd diferite
rselor celu- - - tot in
funclie de banda de lungime de und[ a ulf;violetelor iradiate asupra tegumentului.
I nervoase
In acest sens, se disting doud zone ale spectrului ultraviolet:
a) Eritemul produs de RUV ,,scurte" de 240-270 mp (emi: ce ldmpiie
;i modifici - cu
mercur), are un debut precoce, in primele 3-6 ore, cu maximum in al.ie
upi cea cu cdteva ore,
nu ajunge la intensit[fi mari, se gterge in 2 4 zile,fiind urmat do o slabd
r organism descuamare
perifericd gi o pigmentalie precoce, pufin intensd, cu tent[ c-,nugie gi pu{in
a celulelor durabild
azd asupra
(24 spd,tdmdni);
b) Eritemul produs de RUV,,mijlocii" de280_310 mp (provenit din razele
e, augmen-
solare) are un debut la 4-B ore, cu un maximu m la 3_-4 ziie, retroc edeazd
in
B-70 ziie, fiind urmat de o pigmentalie intinsd progresiv, cu tenti ardmie gi
de o
duratd net mai lungi (,,stat ild").
E,
In ceea ce privegte intensitatea eritemului produs, se disting 4 grad,e:
Gradul I - eitemul apare pe o suprafald mai micd dec6t supraiaga tegumentului
ridermului,
expus' se produce lent, apdrdnd cam in4-6 ore, are o nuanld.rozacee (uneori
il diferite a dificil de sesizat),
este
este ugor sau deloc pruriginos, persistd )4 d" or", se reduce gi
dispare in l-3 zile, exfolierea eprdermulri n este totdeauna evidentd,
e benzi de pigmentalia
este inconstantd (fiind posibild in zjlele a3-a- a5-a de la expunere),
:ita1i de M. pulin marcat[
gi rdmAne rapid fErd urme.
iele diferite
Cdnd aplicalia de ultraviolete nu produce nici o reaclie cutahatd vizibild,,
eutic,
etichetdm cd a fost vorba de o dozd, suberitematoasf,"
r1 abundent
Gradul II - eritemul apare pe o suprafa![ de tegument expusi dupd o perioadd
e denumite de latenfd de 4-6 ore, ca o inrogire evidentd (avand o tentd ae rogu-viu;, poate
ptezenta o oarecare senzatie dureroasd, in funcfie de regiunea
U mefC:lf, de suprafald corporal[
180 mp in iradiatd,, este insolitd de un prurit moderat, persistd 3-4 zile, fiind
urmatd dupd
vapori de 1-2 sdptdmani de o exfoliere cutanatd. in general find, furfuracee, mai rar
L lamelari
gi de o pigmentalie intinsd.
 ElectroteraPte Fototerapir
278
una este (
expu u-inchis spre
III --eritemul depdqeqte suprafala
Gradul
i"'"J''" tunl probabil r

violaceu, prezintdun;##;de
l,ii"Xllil',iffi;J#ffi";#;*d;i,r ' ' TJ1.3:;"J'? poateavdre,a Ma
pulin a ur
;;i;;p,d, in circa ";;;;;i;'"atiuu "r"' , ;ll*1i::?r*;fti:ff'.11': de lungin
p 'z
zitpadit
(in rtugrn"nte iat rulgii de
in celulel
1
I
acestor rx
s - de pronunlate' incAt straturile
in mecan
sulnt atdt
Gradul IV - Edemul 9i exsudatul care sunt expunere
spre suprafald, fcrmdnd flictene
epidermice ain pronn"ime tombeazd cu un bandaj adeziv;
tejate
mai susli
foarte fragile, se pot rupe u$ tt decoleazd' are loc
crescAnd
tegumentul este roqu ciano ''-ttl
pigmenta{ia este inhibatd'
itt
o exfoliere masivd care se n halou prgmentar'
producer
putdnd sd apard porliuni fd inflamatr
eritemului scad inte
Modificlrile histologice din cadrul Mr
in orimul rdnd se P dilata!iei
corionului din imediata v prin stin
produce *::l:tT sanguin capitar prezintl o simpatic
"d:lil
mucos, avind loc qr o m or'
.t.i*l,'a^t 9i olabilitatt secundare in derm' rupturt
in continuare, au lo< ii consecutive de hematii 9i
ale perelilor vasculari cu I
Pii
degenerattve'
bazal vor ptezenta modificari -xpuner
leucocite in derm. ii.r"ia. stratului prin proliferarea celulelor
r.g.n.rur.u .floit*"r"i Lt
iar dupd cateva zile se produ-ce (a edemului)'
acestui strat, dupd retroce'larea
f*on1t"tio-"t""4ttd-":t:*matorii acccntut
Cent de
inlocuireap,og,",iuaucelrrleloralterategicicatrizareaprinproliferareastratului
epidermal (crusta)' iiezinteg
cornos si ingroqarea stratului produsd
Regenerarea epidermului este
intolite de p-igmentarea cutanatd ,DOPA)
A(
nrincregtereaconlinutuluidepigmentmelanicinreleauacelulelorMalpighi
iradiatie
din epiderm'
actinic rn24.
Mecanisme de produeere a eritemului f,l_qrnenl
Deoarece nu se cun sarcind.
eritemului, vom menliona :oala B
unor intregi serii de studii D
in Primul rdnd s-a r.rbefial
datoreazd unor Pi
celulelor ePi
din prima faz ::lelanir
-- stie' duPd irad : lloare
albuminoidelor t d" absorblie a
Lewis in 1921).Acestea produc
uu'"aifuiEl" li ::u la producerea :relano
,,rp"rrr"iut. ale tegumeniului,
--'i-entaiprin pa ctiv
^n derrr
RUV in straturile '"-.-^- proba 'cu t care' introdusd in
eritemului .: la alb
ea de histamind)'
organism, suslinAnd c[ ar exista
ottu"a explicalie'
.-himici
UIte completeaz[
lizate sub acliunea radialiilor ultraviolete; J3re se
rlou[ substanfe eritematogene care s,rrrt
Electroterapie Fototerapia

-inchis spre una este o nucleo-proteind, avAnd sediul in celulele mucoase Malpighi, altalegatd
urit dureros, probabil de steroli qi aflAndu-se in stratul cornos (V. Menkin).
roate apdrea Mai apoi s-a demonstrat cd eliberarea substanlelor vasodilatatoare (sau cel
patra zi prin pulin a unora dintre ele) are loc intr-un sediu diferenliat al tegumentului, in funclie
Li: cam din a de lungimea de undd a radialiei ultraviolete: cele cu l, da250 mp produc fenomenul
ji de zdpadd. in celulele stratului cornos, in timp ce razele cu ), de 300 mp activeazd eliberarea
acestor mediatori chimici in stratul celulelor Malpighi, Aceastd deosebire ,,selectivd"
:At straturile in mecanismul eritemului explic[ 9i de ce dozele-eritem sunt diferite in funclie de
ne care sunt exptrnerea diferitd la cele doud game de RUV cu unde scurte sau unde mijlocii. S-a
Lndaj adeziv; mai suslinut qi intervenlia peroxizilor lipidici in producerea eritemului actinic, ei
eazd, areloc crescd^nd in tegumentul iradiat cu ultraviolete.
ste inhibati, In acliunea eritematogend a RUV asupra tegumentului este incriminatd gi
:ntar. producerea de prostaglandine cutanate. In acest sens, s-a constatat cd anti-
inflamatoarele nesteroide mdresc intervalul de timp pAnd la aparilia eritemului gi
scad intensitatea sa (J.P. Famaey qi colab.).
lard in zona Mai trebuie sd consemndm un alt fenomen incriminat in producerea vaso-
ritemului, se dilataliei - qi anumo angrenarea unor reflexe neurovegetative complexe -probabil
ilnd in stratul prin stimularea centrilor hipotalamici cu efecte periferice, care induc o hipotonie
rr prezint[ o simpatic[ marcatd,, cu plegie consecutivi a vasomotorilor.

lerm, tupturi VIIL4.4.2.2. Pigmentafia melanicl

de hematii gi
legenerative, Pigmentalia melanicd a pielii este un fenomen obignuit care apare dupd
rea celulelor expunerea la soare, la ultraviolete artificiale, la infrarogii gi raze X.
Lumina activeazd pigmentalia, acJiunea RUV genereazd o producere
ia edemului),
area stratului
acccntuatd gi acceleratd de melanind, care are loc de fapt in mod natural (indepen-
dent de acliunea luminii) formAndu-se din propigmenli, substan{e provenite din
nat[ produsd dezintegrarca moleculei de albumind in umorile organismului: dioxiphenilalanind
lor Malpighi (DOPA), Iirozin5', triptofan, adrenalini etc.
Activarea pigmentaliei sub acliunea luminii se observd in doui condilii:
iradialie directd cu doze neeritematoase, care dd naqtere unei pigmentalii rapide
(in24 zile),frrd eritem gi o pigmentalie tardivd, dupd eritemrrl actinic, Existd gi o
r producere a pigmentaJie fiziologicd la om, care se observi in regiunea genitald. a sdnilor, in
, ca urTnare a sarcind, precum gi o pigmentajie patologicd in unele boli endocrine (boala Addison,
:rvalie. boala Basedow).
Llui actinic se De asemenea, pot apirea pigmenlii qi dup[ administrarea unor medicamente
lind, eliberate rubefiante gi revulsive,
ezintegrarea Pigmenta{ia melanicd se datoreazd prezenlei in tegument a unei substan{e -
lviolete (aratd melanina sau pigmentul mglanic, care se giseqte sub formd de granulalii fine, de
le absorblie a culoare brun-inchis gi se formeazi in celulele Langerhans din epiderm (adevdrate
la producerea rnelanoblaste), de unde este distribuitd gi depozitatd in celulele bazale epidermale.
, introdusd in in derm este foarte rar intdlnitd (in celulele melanofore). La persoanele cu vitiligo
gi la albinogi acest pigment lipsegte, Producerea melaninei este rezultatul unei reaclii
d cd ar exista chimice metabolice complexe, avdnd ca punct de plecare un acid aminat - tirozina -
rr ultraviolete; care se gdsegte in melanoblagti.