Sunteți pe pagina 1din 6

1,2) Cinematica punctului material:

vectorul de poziție, traiectoria, vectorul viteză, vectorul


accelerație, mişcarea rectilinie uniformă, mişcarea rectilinie
uniform variată, mişcarea circulară uniformă.
Modificarea stării de mişcare poate fi studiată, pentru început, doar pur
descriptiv (geometric), fără a lua în considerare cauzele care o determină
(abordarea cinematică), prin modelul mecanic al punctului material (PM)
(corp cu dimensiuni mult mai mici decât deplasările) sau al sistemului de puncte
materiale.
Sistem de referinţă (SR) = reper de care sunt atașate axe de coordonate.
Poziţia în raport cu SR a PM a cărui mişcare e studiată este precizată prin
vectorul de poziţie (𝒓⃗ ) cu originea în originea SR, iar vârful în PM studiat.

Traiectoria PM e curba descrisă de acesta în decursul mişcării sau locul


geometric al poziţiilor succesive ocupate de mobil în decursul mişcării.
În mecanica clasică traiectoria PM este bine determinată, iar mulţimea poziţiilor
succesive ocupate de acesta în decursul mişcării este continuă.

Vectorul deplasare este ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗


𝑃1 𝑃2 = ∆𝑟 = 𝑟2 (𝑡) −𝑟1 (𝑡)
∆𝑟 𝑟 (𝑡+∆𝑡)−𝑟 (𝑡)
viteza medie 𝑣𝑚 = = ce caracterizează mișcarea în ansamblu.
∆𝑡 ∆𝑡

Pentru caracterizarea mișcării în fiecare punct al traiectoriei se utilizează


𝑛𝑜𝑡
𝑟 (𝑡+∆𝑡)−𝑟 (𝑡) 𝑑𝑟
viteza instantanee (momentană) 𝑣 = lim = ⏞ 𝑟̇
=
∆𝑡→0 ∆𝑡 𝑑𝑡
Viteza instantanee (viteza PM într-un punct) e un vector tangent la traiectorie;
mărimea sa e dată de derivata în raport cu timpul a vectorului său de poziţie.
Vectorul viteză instantanee 𝑣 este tangent la traiectorie, vectorul viteză medie
𝑣𝑚 are direcţia secantei.
În general, vectorul viteză instantanee face cu vectorul de poziție diferite
unghiuri. În mișcarea rectilinie, vectorul viteză instantanee face un unghi de 0°
sau de 180° cu vectorul de poziție, iar în mișcarea circulară, în care |𝑟| este
constant, un unghi de 90°.
Pentru a caracteriza variaţia în timp a vectorului viteză, se defineşte o nouă
mărime fizică, denumită acceleraţie . Ca şi în cazul vitezei, se poate defini o
acceleraţie medie şi o acceleraţie instantanee.

∆𝑣 ⃗ (𝑡+∆𝑡)−𝑣
𝑣 ⃗ (𝑡)
acceleraţia medie 𝑎𝑚 = = (m/𝑠 2 )
∆𝑡 ∆𝑡
⃗ (𝑡+∆𝑡)−𝑣
𝑣 ⃗ (𝑡) ⃗
𝑑𝑣 𝑑 2𝑟
acceleraţia instantanee 𝑎 = lim = = 𝑣̇ = = 𝑟̈
∆𝑡→0 ∆𝑡 𝑑𝑡 𝑑𝑡 2

Acceleraţia instantanee este un vector care are orientarea vectorului variației


vitezei 𝑑𝑣 .
Ea reprezintă derivata de ordinul întâi a vitezei în raport cu timpul, prin urmare,
derivata de ordinul doi a vectorului de poziţie 𝑟(t) în raport cu acelaşi
parametru. Sensul său este către interiorul traiectoriei.
În mișcarea în care 𝑣 este constant, vectorul acceleraţie instantanee face cu
vectorul viteză instantanee (tangent la traiectorie) un unghi de 90°, iar dacă în
plus mișcarea are 𝑟 de modul constant (mișcare circulară uniformă), vectorul
acceleraţie instantanee are aceeași direcție dar sens opus vectorului de poziţie.
În general, pentru un vector ce are modulul constant în timp |𝑟(t)| = constant,
derivata lui în raport cu timpul este un vector perpendicular pe acesta.

𝑢
⃗ ·𝑢
⃗ = |𝑢
⃗ |·|𝑢 ⃗ ̇ ·𝑢
⃗ |·𝑐𝑜𝑠 0° = 𝑢2 = constant  0 = 𝑢2̇ = 𝑢 ⃗ +𝑢 ⃗ ̇ = 2𝑢
⃗ ·𝑢 ⃗̇ = 0 
⃗ ·𝑢
 𝑢 ⃗̇
⃗ ⊥𝑢

⃗ pe axele SR determină în mod univoc poziţia


Proiecţiile vectorului de poziție 𝒓
⃗ cu axele.
unui punct din spaţiu. Se mai pot utiliza unghiurile făcute de 𝒓
Setul de numere ce caracterizează univoc poziția PM reprezintă coordonatele.
Reprezentarea mișcării în coordonate carteziene
Legea de mișcare în coordonate carteziene ⃗𝒓 = ⃗𝒓(𝑡) = 𝑥𝑥 + 𝑦𝑦 + 𝑧𝑧
𝑠𝑎𝑢 𝑠𝑎𝑢
⏞ 𝑥𝑖 + 𝑦𝑗 + 𝑧𝑘⃗ =
⃗ = 𝑟𝑥 𝑥 + 𝑟𝑦 𝑦 + 𝑟𝑧 𝑧 =
( sau 𝒓 ⏞ = 𝑟𝑥 𝑖 + 𝑟𝑦 𝑗 + 𝑟𝑧 𝑘⃗ )
𝑥 = 𝑥(𝑡)
echivalente cu {𝑦 = 𝑦(𝑡) ecuaţiile parametrice ale mişcării (parametrul t).
𝑧 = 𝑧(𝑡)
Prin eliminarea timpului se obţine ecuaţia traiectoriei.
𝑟 (𝑡+∆𝑡)−𝑟 (𝑡) ∆𝑟 ⃗ +∆𝑧·𝑧
∆𝑥·𝑥+∆𝑦·𝑦
viteza medie 𝑣𝑚 = = = =
∆𝑡 ∆𝑡 ∆𝑡
∆𝑥 ∆𝑦 ∆𝑧
= 𝑥+ 𝑦+ 𝑧 = 𝑣𝑚𝑥 𝑥 + 𝑣𝑚𝑦 𝑦 + 𝑣𝑚𝑧 𝑧
∆𝑡 ∆𝑡 ∆𝑡

viteza instantanee (momentană)


𝑑𝑟 𝑑𝑥 𝑑𝑦 𝑑𝑧
𝑣 = 𝑟̇ = = 𝑥+ 𝑦+ 𝑧 = 𝑣𝑥 𝑥 + 𝑣𝑦 𝑦 + 𝑣𝑧 𝑧
𝑑𝑡 𝑑𝑡 𝑑𝑡 𝑑𝑡
⃗ (𝑡+∆𝑡)−𝑣
𝑣 ⃗ (𝑡) ⃗
∆𝑣
acceleraţia medie 𝑎𝑚 = = =
∆𝑡 ∆𝑡
∆𝑣𝑥 ∆𝑣𝑦 ∆𝑣𝑧
= 𝑥+ 𝑦+ 𝑧 = 𝑎𝑚𝑥 𝑥 + 𝑎𝑚𝑦 𝑦 + 𝑎𝑚𝑧 𝑧
∆𝑡 ∆𝑡 ∆𝑡
⃗ (𝑡+∆𝑡)−𝑣
𝑣 ⃗ (𝑡) ⃗
𝑑𝑣 𝑑 2𝑟
acceleraţia instantanee 𝑎 = lim = = 𝑣̇ = = 𝑟̈ =
∆𝑡→0 ∆𝑡 𝑑𝑡 𝑑𝑡 2
𝑑𝑣𝑥 𝑑𝑣𝑦 𝑑𝑣𝑧
= 𝑥+ 𝑦+ 𝑧 = 𝑎𝑥 𝑥 + 𝑎𝑦 𝑦 + 𝑎𝑧 𝑧
𝑑𝑡 𝑑𝑡 𝑑𝑡

Mişcarea rectilinie uniformă

în mișcarea rectilinie uniformă, viteza instantanee 𝑣 = constant


𝑟(𝑡+∆𝑡)−𝑟 (𝑡) ⃗⃗⃗⃗
∆𝑟 𝑑𝑟
𝑣 ≝ lim = lim = = constant = 𝑣 
∆𝑡→𝑜 ∆𝑡 ∆𝑡→𝑜 ∆𝑡 𝑑𝑡
⃗ =𝑐𝑡
𝑣
𝑟 𝑡 𝑡
 𝑑𝑟 = 𝑣𝑑𝑡  ∫𝑟 𝑑𝑟 = ∫𝑡 𝑣𝑑𝑡 =
⏞ 𝑣 ∫𝑡 𝑑𝑡 
0 0 0

𝑟 𝑡
 | 𝑑𝑟 = 𝑣 |𝑡 𝑑𝑡  𝑟 − 𝑟0 = 𝑣(𝑡 − 𝑡0 )
𝑟0 0

dacă 𝑡0 = 0  𝑟 = 𝑟0 + 𝑣𝑡 ecuația mișcării rectilinii uniforme

În mișcarea rectilinie uniformă, vectorul viteză instantanee este constant atât ca


modul cât și ca viteză și direcție.
Direcția vectorului viteză instantanee este constantă și coincide cu suportul
variației vectorului de poziție, are sensul deplasării, iar modulul este egal cu
modulul vitezei medii, așadar 𝑣 = 𝑣𝑚𝑒𝑑
Mişcarea rectilinie uniform variată
În mișcarea uniform variată, accelerația 𝑎 = constant
⃗ (𝑡+∆𝑡)−𝑣
𝑣 ⃗ (𝑡) ⃗⃗⃗⃗⃗
∆𝑣 ⃗
𝑑𝑣 𝑑 𝑑𝑟 𝑑2 𝑟
𝑎 ≝ lim = lim = = 𝑑𝑡( 𝑑𝑡 ) = 𝑑𝑡 2 = constant
∆𝑡→𝑜 ∆𝑡 ∆𝑡→𝑜 ∆𝑡 𝑑𝑡

Vectorul accelerație are direcția mișcării, având sensul mișcării dacă 𝑎 > 0
(mișcare accelerată) și sens opus mișcării dacă 𝑎 < 0 (mișcare încetinită.)
𝑎⃗ =𝑐𝑡

𝑑𝑣 ⃗
𝑣 𝑡 𝑡
= 𝑎  𝑑𝑣 = 𝑎𝑑𝑡  ∫𝑣⃗ 𝑑𝑣 = ∫𝑡 𝑎𝑑𝑡 =
⏞ 𝑎 ∫𝑡 𝑑𝑡 
𝑑𝑡 0 0 0

𝑣 𝑡
 | 𝑑𝑟 = 𝑎 | 𝑑𝑡  𝑣 − 𝑣0 = 𝑎(𝑡 − 𝑡0 )  𝑣 = 𝑣0 + 𝑎 𝑡 (dacă 𝑡0 = 0)
𝑣0 0
𝑑𝑟 𝑟 𝑡 𝑡
= 𝑣0 + 𝑎 𝑡  𝑑𝑟 = 𝑣0 𝑑𝑡 + 𝑎 𝑡𝑑𝑡  ∫ ⃗⃗⃗⃗
𝑑𝑟 = ∫ 𝑣0 𝑑𝑡 + ∫ 𝑎𝑡𝑑𝑡 =
𝑑𝑡 𝑟 𝑡 𝑡 0 0 0

𝑡 𝑡 𝑡 1 𝑡
(𝑣0 , 𝑎 constanți ) = 𝑣0 ∫𝑡 𝑑𝑡 + 𝑎 ∫𝑡 𝑡𝑑𝑡 = 𝑣0 ∫𝑡 𝑑𝑡 + 2 𝑎 ∫𝑡 𝑑(𝑡 2 ) 
0 0 0 0

𝑟 𝑡 1 𝑡2
 | 𝑑𝑟 = 𝑣0 |𝑡 𝑑𝑡 + 𝑎 | 2 𝑑𝑡 
𝑟0 0 2 𝑡0
1
 𝑟 − 𝑟0 = 𝑣0 (𝑡 − 𝑡0 ) + 𝑎(𝑡 2 − 𝑡02 ) dacă 𝑡0 = 0 
2
1
 𝑟 = 𝑟0 + 𝑣0 𝑡 + 2 𝑎𝑡 2 ecuația mișcării rectilinii uniform variate
1
În cazul mișcării unidimensionale 𝑣 = 𝑣0 + 𝑎𝑡 și 𝑥 = 𝑥0 + 𝑣0 𝑡 + 𝑎𝑡 2
2
Eliminăm timpul între cele 2 relații
𝑣 − 𝑣0 𝑣 − 𝑣0 1 𝑣 − 𝑣0 2 𝑣𝑣0 −𝑣02 𝑣 2 −2𝑣𝑣0 +𝑣02
𝑡=  𝑥 = 𝑥0 + 𝑣0 + 𝑎( ) = 𝑥0 + + =
𝑎 𝑎 2 𝑎 𝑎 2𝑎
2𝑣𝑣0 −2𝑣02 𝑣 2 −2𝑣𝑣0 +𝑣02 𝑣 2 −𝑣02
= 𝑥0 + + = 𝑥0 +  𝑣 2 = 𝑣02 + 2𝑎(𝑥 − 𝑥0 )
2𝑎 2𝑎 2𝑎

 𝑣 2 = 𝑣02 + 2𝑎𝑆 relația lui Galilei


𝑣0
din 𝑣 = 𝑣0 + 𝑎𝑡 dacă viteza finală e nulă 𝑣 = 0 (oprire)  𝑡𝑜𝑝 = −
𝑎
𝑣02
dacă în 𝑣 = 2
𝑣02 + 2𝑎𝑆 se face 𝑣 = 0  𝑆𝑜𝑝 = −
2𝑎
Mişcarea circulară uniformă
Mișcarea circulară uniformă se realizează pe un cerc |𝑟| = constant = 𝑅
Mișcarea este uniformă, deci |𝑣 | = constant = 𝑣
𝑑𝑟
𝑣= derivata unui vector de modul constant este perpendicular pe acesta
𝑑𝑡
𝑣 2̇ = (𝑣 · 𝑣)’ = (𝑟̇ · 𝑟̇ )’ = 𝑟̇ · 𝑟 + 𝑟 · 𝑟̇ = 2𝑟̇ · 𝑟 = 0  𝑟̇ · 𝑟 = 0  𝑟̇ ⊥ 𝑟  𝑣 ⊥ 𝑟
În mișcarea circulară uniformă, vectorul viteză instantanee e tangent la

𝑑𝑣
traiectoria circulară. 𝑎= dar |𝑣| = constant  𝑎⊥𝑣
𝑑𝑡
𝑟 = 𝑥𝑥̂ + 𝑦𝑦̂ = 𝑅𝑐𝑜𝑠𝜃𝑥̂ + 𝑅𝑠𝑖𝑛𝜃𝑦̂ unghiul 𝜃 e variabil 𝜃 = 𝜃(𝑡)
𝑑𝜃 𝑑𝜃 𝑑𝑠 𝑣
notăm 𝜔 ≝ 𝑑𝑡 viteză unghiulară 𝜔 = 𝑑𝑡 = 𝑅𝑑𝑡 = 𝑅 = constant
𝜔=𝑐𝑡
𝑑𝜃
𝜔=  𝑑𝜃 = 𝜔𝑑𝑡 ⏞
 𝜃 − 𝜃0 = 𝜔𝑡  𝜃 = 𝜔𝑡 + 𝜃0
𝑑𝑡
𝑑𝑟 𝑑
𝑣= = 𝑟̇ = (𝑅𝑐𝑜𝑠𝜃𝑥̂ + 𝑅𝑠𝑖𝑛𝜃𝑦̂) = −𝜔𝑅𝑠𝑖𝑛𝜃𝑥̂ + 𝜔𝑅𝑐𝑜𝑠𝜃𝑦̂
𝑑𝑡 𝑑𝑡

⃗ x 𝑅⃗
𝑣=𝜔 𝑣 = 𝜔𝑅

𝑑𝑣
𝑎= = −𝜔2 𝑅𝑐𝑜𝑠𝜃𝑥̂ − 𝜔2 𝑅𝑠𝑖𝑛𝜃𝑦̂ = −𝜔2 𝑟
𝑑𝑡
𝑎 = −𝜔2 𝑅⃗ 𝑎 = −𝜔2 𝑅
În mișcarea circulară uniformă, vectorul accelerație instantanee e tangent la
vectorul viteză, deci are direcția razei vectoare dar în sens opus acestuia, către
centrul cercului. Vectorul accelerație are direcție radială și sensul către centrul
cercului, de aceea se numește accelerație centripetă.

S-ar putea să vă placă și