Sunteți pe pagina 1din 5

CONSTITUŢIILE DIN ROMÂNIA

A. ERA NECESARĂ EXISTENŢA UNEI CONSTITUŢII?

Constituţie = legea fundamentală a unui stat Necesitatea unei constituţii - ca fundament al organizarii
instituţional-politice a apărut în societatea românească în condiţiile procesului de modernizare a vieţii
social-economice, politice si culturale de la sfârşitul secolului al XVIII-lea începutul secolului al XlX-
lea. N. lorga referindu-se la ideea de constituţie aprecia că este“cea dintâi necesitate în statele
româneşti.”

B. PROIECTE CONSTITUŢIONALE

Primul proiect de constitute - Constituţia cărvunarilor - elaborat la Iaşi, în 1822 - indica tendinţa
introducerii sistemului modern de guvernare, necesitatea separării puterilor în stat. Regulamentele
Organice – primele documente cu rol de constituţie - elaborate de boierimea română între anii 1827-
1828 şi finalizate în 1831 (Ţara Românească) şi 1832 (Moldova) au rămas in vigoare până în 1858. In
urma războiului Crimeii (1853-1856) emanciparea de sub dominaţia rusă a avut implicaţii şi asupra
cadrului constituţional al Principatelor Române - structurat în conformitate cu Convenţia de la Paris
(1858) - rezultat al acordului dintre puterea suzerană (Imperiul otoman) şi puterile garante. Convenţia
de la Paris prevedea: - rol de constituţie pentru Principate - a stabilit un nou statut politico-juridic al
Principatelor - se constituiau Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei sub suzeranitatea otomană şi
garanţia colectivă a Marilor Puteri. - era instaurat pentru prima dată statul de drept - marcându-se o
ruptură radicală faţă de guvernarea autoritaristă specifică epocilor de dominaţie otomană şi rusească -
separarea puterilor în stat: .  puterea executivă: domn, guvern (separat pentru fiecare ţară);  puterea
legislativă: domn, Adunare legislativă (separat pentru fiecare ţară);  puterea judecătorească:
Inalta Curte de Justiţie şi Casaţie de la Focşani (institutie comună) Prin lovitura de stat din 1864 – Al.
I. Cuza a impus un nou act constituţional - Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris - îmbina
democraţia (era menţinut principiul separării puterilor în stat) cu domnia personala (prerogative
importante reveneau domnitorului): - Domnul - ales pe viaţă prin vot cenzitar - atribuţii: numea
miniştrii, sancţiona legile, dizolva Adunarea.

C. CONSTITUŢIILE ROMÂNIEI CARE AU PROMOVAT PRINCIPII DEMOCRATICE

Inlăturarea lui Al. I. Cuza şi aducerea prinţului străin - a urgentat elaborarea unei noi legi
fundameniale a statului.

1. Constituţia din 1866

A avut ca model Constituţia belgiană din 1831 - considerată atunci cea mai liberală din Europa,
adaptată condiţiilor româneşti. Adunarea Constituantă (aleasa în aprilie 1866) - adoptă noua
Constituţie (8 titluri şi 133 articole), care este promulgate de domn la 1 iulie 1866.
 Caracteristicile Constitutiei: - prima constitutie internă românească;
- promulgată fără aprobarea Marilor Puteri;
- este un act de factură liberală.
 Principii: - suveranitatea naţională;
- guvernarea reprezentativă şi responsabilă;
- separarea puterilor în stat;
- responsabilitate ministerială;
- monarhia ereditară;
- proprietatea era sacră și inviolabilă;

- libertăţi şi drepturi cetăţeneşti:


 libertatea conştiinţei
 libertatea învăţământului
 libertatea presei
 libertatea întrunirilor şi asocierilor.

 Principiul separării puterilor în stat:


a. Puterea executivă: exercitată de domn şi guvern.
- Domn – atribuţii: - numeşte şi revocă miniştri;
- drept de amnistie politică;
- numeşte si confirmă în toate funcţiile politice;
- drept de a bate moneda;
- conduce armata;
- drept de a dizolva Parlamentul;
- iniţiativă legislativă;
- acordă distincţii şi decoraţii;
- drept de veto absolut.

- Guvernul : - exercită alături de domn puterea executivă;


- prezintă proiecte de legi.
b. Puterea legislativă: exercitată de domn şi Parlament. Parlamentul (bicameral):
- atribuţii: - drept de iniţiativă şi sancţiune a legilor;
- drept de interpelare;
- acordă sau retrage încrederea sa guvernului;
- Adunarea Deputaţilor discută şi votează bugetul.
Domnul: avea drept de iniţiativă legislativă, sancţiona şi promulga legile şi avea drept de veto. c.
Puterea judecatorească: - exercitată prin: - Curţi de judecată
- Tribunale
- instanţa supremă: Inalta Curte de Justiţie şi Casaţie

 Sistemul electoral - bazat pe vot cenzitar (vot pe bază de avere).


- pentru Adunarea Deputatilor: 4 colegii
- pentru Senat: 2 colegii  Importanţa: .

Constitutia din 1866:


• a creat cadrul necesar functionării instituţilor moderne;
• a reglementat statutul monarhiei în România;
• a fost perceputa pe plan extern ca o manifestare a independenţei;
• prevedea ereditatea domniei şi atribuţiile unui domn suveran, depăşind statutul de autonomie,
recunoscut prin tratatele internaţionale;
• nu amintea nimic de suzeranitatea otomană şi de garanţia colectivă a puterilor europene.

2. Constituţia din 1923

Infăptuirea statului naţional unitar român în 1918 reclama unificarea organizării de stat si a legislaţiei
menite să favorizeze progresul întregii naţiuni. Proiectul acestei constituţii a aparţinut Partidului
Naţional Liberal şi a fost promulgată la 28 martie 1923.  Principii: 1. principiul suveranităţii
naţionale (Regatul României era declarat stat naţional unitar şi indivizibil, teritoriul sau fiind
inalienabil (art. 1 şi 2); puterea în statul român aparţine naţiunii). 2. proprietatea are funcţie socială
(funcţia socială a proprietăţii este exprimată prin faptul că se admite pentru cauze de utilitate publică.
Deci, interesele generale ale comunităţi sunt prioritare în faţa celor individuale, dar dreptul de
proprietate este garantat (art. 17). 3. conform Constituţiei din 1923 - regimul politic consacrat era un
regim democratic. 4. separaţia puterilor în stat:

Puterea legislativă Puterea executivă Puterea judecătorească Regele şi Parlamentul - drept de


legiferare;
- Parlamentul:
- ales prin vot universal (bărbații majori, de 21 de ani);
- minorităţile sunt reprezentate de drept în Parlament;
- pentru intrarea in vigoare a legilor este nevoie de acordul ambelor instituţii.

Regele si Guvernul -conduc activităţile curente ale statului.


Regele: , - numeşte şeful guvernului; - are dreptul de a elabora regulamente pentru aplicarea legilor; -
este seful armatei; - are drept de a bate moneda; - conferă decoraţii si grade militare; - are drept de
amnistie si graţiere; - orice act al regelui trebuie contrasemnat de un ministru care-şi asumă astfel
răspunderea.
Curtea de Casaţie si Justiţie - instituţia supremă de judecată; - se pronunţa cu privire la
constituţionalitatea legilor; - judecătorii sunt inamovibili - asigură independenţa judecătorilor.

5. Constitutia din 1923 - înscria şi o serie de drepturi si libertăţi democratice: • introducea votul
universal, egal şi direct (pt bărbaţii de peste 21 de ani); • egalitatea tuturor în faţa legii; • desfiinţarea
privilegiilor de clasă; • libertatea muncii; • libertatea conştiinţei şi a învăţământului; • libertatea
presei; • garanta libertăţi individuale. Importanţa: • cea mai înaintată constitutie din istoria de până
atunci a României; • una dintre cele mai avansate constiţutii din Europa; • a asigurat funcţionarea
regimului democratic din România.

3. Constitutia din 1991 Prabuşirea regimului comunist în România şi revenirea la un regim democratic
după 1989 a impus necesitatea elaborării unei noi Constituţii - Constitutia din 1991 - adoptată de
Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 şi revizuită în 2003. Noua Constituţie a ţării - îmbina
tradiţia democratică a României cu noile principii constituţionale europene:
 Referitor la drepturile românilor: • dreptul la viaţă şi dreptul la integritate fizică şi psihică sunt
garantate, pedeapsa cu moartea, tortura sunt interzise; • libertatea individuală si siguranţa persoanei
sunt inviolabile; • dreptul la liberă circulaţie în ţară şi străinătate; • secretul corespondenţei; •
libertatea de exprimare; • dreptul la informatie; • dreptul la învăţătură; se garantează gratuitatea
învăţământului de stat în condiţiile legii; • dreptul la vot de la vârsta de 18 ani împliniţi până în ziua
alegerilor, inclusiv; • dreptul de a fi ales; • libertatea întrunirilor, libertatea de opinie; • dreptul de
proprietate este inviolabil; • dreptul de a fi ales în Parlamentul European.
 Referitor la teritoriul Romaniei: • România este un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi
indivizibil. Forma de guvernământ este republica; • voinţa statului român de a întreţine şi dezvolta
relaţii paşnice cu toate statele şi în acest cadru relaţii de bună vecinatate; • suveranitatea naţională
aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative si prin referendum.
 Referitor la puterile statului; • are la baza principiul separaţiei puterilor în stat; • Parlamentul
bicameral este organul reprezentativ al poporului român si unica autoritate legiuitoare a ţării; • dreptul
ce se acordă minorităţilor naţionale ale caror organizaţii nu întrunesc numărul de voturi pentru a avea
cel puţin un loc în forul legislativ al ţării de a fi reprezentaţi în Parlamentul României; • iniţiativa
legislativă aparţine Guvernului, deputaţilor, senatorilor; • legile adoptate de Parlament se trimit spre
promulgare preşedintelui României;

• Preşedintele României veghează la respectarea Constitutiei si la buna funcţionare a autorităţilor


publice. In acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum si între
stat si societate; • Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament asigură
realizarea politicii interne si externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice; •
Puterea judecătorească este exercitată de către instanţele judecătoreşti. Acestea includ Curtea Supremă
de Justiţie, care are un statut constituţional, celelalte instanţe urmând a fi stabilite prin lege.
D. CONSTITUŢII BAZATE PE CONCEPŢII AUTORITARE ŞI TOTALITARE

1. Constitutia din 1938 Elaborată în timpul domniei lui Carol al II-lea: • consacra principiul
supremaţiei regelui, majoritatea puterilor sunt concentrate în mâna regelui. Regele este declarat „capul
statului”. • suprima separaţia puterilor în stat: - puterea legislativă o exercita regele prin intermediul
Parlamentului bicameral, limitat numai la legiferare şi având un caracter corporativ; - puterea
executivă o exercita tot regele, prin guvern, numit şi revocat tot de rege, fără răspundere politică faţă
de parlament. • libertăţile şi drepturile democratice erau restrânse.  Se modifica sistemul electoral,
dreptul de vot fiind acordat cetăţenilor de 30 de ani şi ştiutorilor de carte, astfel că scade numărul de
alegători. Pentru prima dată femeile au drept de vot (fără a putea candida).

2. Constitutia din 1948 Instaurarea regimului comunist în România impune şi elaborarea unei noi
Constituţii, care să consfiinţească ideologia comunistă. Alcătuită după modelul Constituţiei sovietice
în vigoare: • în R.P.R. organul suprem al puterii de stat este Marea Adunare Naţională (M.A.N.),
unicul organ legislativ al ţării (unicameral);

M.A.N.: - alegea Prezidiul MAN - forma guvernul (Consiliul de Miniştri) - modifica Constituţia -
vota legile şi bugetul Prezidiul MAN: - emitea decrete - convoca Adunarea - numea şi revoca miniştrii
- încheia tratate internaţionale - este răspunzător de întreaga activitate faţă de M.A.N. • Guvernul este
organul executiv şi administrativ al R.P.R. Este responsabil de activitatea sa şi dă seama de ea în faţa
Marii Adunări Naţionale şi a Prezidiului M.A.N. În perioada dintre sesiuni guvernul are în sarcina sa
conducerea administrativă a statului.

• instanţele judecătoreşti sunt Curtea Supremă, tribunalele şi judecătoriile populare.  Exista un titlu
special „Structura social-economică” care preciza că în Republica Populară Română „mijloacele de
producţie aparţin statului, ca bunuri ale întregului popor”. Aceasta deschidea calea spre naţionalizare.
 Se modifica şi sistemul electoral, dreptul de vot fiind acordat tuturor cetăţenilor care au 18 ani;
femeile obţin drepturi egale cu bărbaţii.  Erau prevăzute o serie de restricţii politice: art. 18 prevedea
că se interzice dreptul la vot unor persoane „lipsite de drepturi civile şi politice şi nedemne”, fapt ce
crea posibilitatea înlăturării opoziţiei.

3. Constitutia din 1952

Copiază constituţia stalinistă din 1936: • sublinia rolul conducător al partidului unic în stat; •
principiul de bază al puterii de stat: dictatura proletariatului; • regimul de stat al României este
,,regimul democratiei populare” care reprezintă puterea oamenilor muncii, iar statul democrat popular
este o forma a dictaturii proletariatului exercitată de Partidul Comunist. In fapt, toate instituţiile de stat
erau subordonate faţă de partid.  Principiul suveranităţii naţionale era înlocuit cu o nouă formulă
„Baza puterii în RPR este alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, în care rolul conducător
aparţine clasei muncitoare” (art.2)  Erau prevăzute în Constituţie noile forme de proprietate, sistemul
planificat al economiei, monopolul statului asupra comerţului, rolul conducător al PMR.

4. Constitutia din 1965

• Partidul Muncitoresc Român redevine Partidul Comunist Român; numele ţării se schimbă din R.P.R.
în R.S.R. (Republica Socialistă România) • PCR era considerat „forţa conducătoare” a întregii societăţi
• statul era socotit proprietarul întregii bogăţii a ţării • organul suprem al puterii de stat a Republicii
Socialiste este Marea Adunare Naţională, unicul organ legiuitor. • Consiliul de Stat (creat în 1961,
înlocuia Prezidiul MAN) era organ al puterii de stat subordonat M.A.N. • Prin legea nr. 1 din 1974,
care modifica Constituţia, a fost instituită funcţia de preşedinte al R.S.R. atribuţiile exercitate pană
atunci de Consiliul de Stat au revenit şefului statului.  Nu se mai prevăd restricţii în exercitarea
drepturilor politice.  Sunt prevăzute drepturi precum ar fi: libertatea cuvântului, presei, întrunirilor şi
demonstraţilor „dacă nu sunt îndreptate împotriva orânduirii socialiste şi intereselor celor care
muncesc” (art. 29).